DOMNIA LUI BIBESCU - upload.wikimedia.org · gasi cititorul un interes sa asiste la munca de...

ROMANIA

1 DE LA ADRIANOPOL LA BALTA-LIMAN (1829 1849)

DOMNIALUI

BIBESCUCORESPONDINTA SI DOCUMENTE

1843 1856

DE PRINTUL

GHEORGHE BIBESCUCORESPONDINTE AL INSTITLITULUI FRANTII

TRADUS BE B. FLORESCU

TOMUL iNTIIU

BUCURESCITYP. CURTII REGALE, V. GOUT. VII, PASSAGIUL ROMAN, 12

1893

DREPTURILE REZERVATE

0-00-e

DOMNIA LUI BIBESCU

Autorul si editorii declara GA-0 pastreazA drepturile de reproductiesi de traducere in -tar& si in strAingtate.

Acest volum a fost depus la ministerul de interne din Franca (sec-tiunea librAriel) in Februarie 1893.

DE ACELAS ACTOR :

BELFORT, REIMS, SEDAN, Campania din 1870. Al 7-ea corp al ar-matei de la Rin. A 5-a editiune, 1 vol. in 8" cu trei harti, 1872 (fran.)8 lei.

CORPUL LUI LORENCEZ INAINTEA CETATII PUEBLA (5 Mai 1862),a 3-a editiune 1872 (fran.) (epuizat).

ISTORIA UNEI FRONTIERL RomInia pe tarmul drept al DunArei,1 vol. in 8° cu hard 1883, editiune francezA si editiune rominA.

MEXIC IN 1862. LUPTELE SI RETRAGEREA CELOR SASE MII,1 vol. in 8", cu 23 desemnuri de JAZET si 4 1154, 1887 (fran.) 20 lei.

(Curonat de Academia francez4, Premiul Bordin)

CULEGERE, PoliticA, Religiune, Duel, 1 vol. 8° in 1888, edit. frant.si romin5,.

AVANT PENDANT - APRES. Exposition universelle de 1889, Rou-manie. Un vol. in 8^, illustre de nombreux dessins de GUILLAUME,Prix 10 fr.

11%1

-

Istoria unei epoci arare orT se infatiseaza desbarata sau degresell de fapte ori de date, sau de apreciari neexacte, onimboldite de patima, inainte eel putin de a fi dobindit ma-turitatea pe care anii, une-orl veacurile numai, o daufaptelor, respindind asupra-le lumina.

Mai putin fericita de cit acele monumente pe care musca-tura vremei le preschimba cu incetul, dindu-le tonul vechimii,indulcind partile for detectuoase, intiparind in intregimea operiio armonie in care sfirsesc prin a se sterge slabicTunile sauratacirile maestrului, Istoria are neincetat nevoe de into-resul, de straduintele, de condeiul acelor care sunt in starea-i sluji; ea nu simte vr'o data oboseala de a tot adtioga comorTnot la cele de inainte gra'madite, de a-F,41 tot tine cartea inveci deschisa razelor pe care adevarul poate sa le lase sa cadaintr'insa. Memoriile insa, hirtiile diplomatice, scrisorile intimefiind eolaboratorii datatort de rod ai aclevarului, imi dau cusocotinta ca top' acei ce au in pastrare asemenea documente,fac opera folositoare de le scot la lumina zilei.

Iata de ce public azl corespondenta diplomatica, documen-tele politicI si administrative de sub domnia lui GheorghieD. Bibescu-Voda. Aducindu-rrf ast-fel tributul meu istorii,aduc, tot de o data, un omagiu memoriei Tatalui meu.

In afara de scrisorile 1 politice preschimbate intre Domnul

I) Multe n'au putut fi regAsite.

Tarii-Rominesti si Cabinetele din Viena, Sin-Petersburg, Con-stantinopol, Paris si Berlin, de la 18113 la 1848, in afarade principalele documents atingatoare de actele guvernului

aceasta culegere coprinde unele scrisori intime, care srauaci locul for insemnat, precum au asemenea si valoarea lor,caci ne lash sa citim, pina, in fund, gindul aceluia ce le-a scris.

Documentele intrunite in aceasta carte vor pune pe scriitoriice ar dori sa istoriseasca taptele celor cinci-zeci din urma aniai vietii Rominiei, in stare sa cunoasca, de ce patriotism erainsufletit Voda Bibescu, si ce ingrijire a avut pentru desvoltareamoral/, politica, intelectuala si economic/ a Tarii-Rominesti.Ele le vor spune de a stiut Vocla sa cistige Tarii Sale simpatiilesi consideratiunea State lor color marl"; de I-a lost politica binecumpanita, si tot atita de respectuoasa cit si de *Eta in lea-litatea sa catre Puterile protectoare, ale caror dorinti sauinterese nu-i fu in tot-d'a-una lesne de a le impaca; ele vor 11des marture de grija ce avea pentru not Rusia, careia Principa-tele Dunarene datoresc de a fi reintrat, dupa atitea veacuride lupte si de suferinti, in traiul popoarelor libere, si de ase fl desvoltat, pins la prosperitate, subt ineleapta parin-teasca administratiune a generalului de Kisseleff; ele le vorspune, in sfirsit, cum si-a iubit Patria, si cum a slujit-o prirnulales al Natiunei, ales pe viata, Domnul care, suindu-sepe Tron, a liberat pe robi 1), si a pregatit solutiunea a doocestiuni de capetenie, unirea principatelor 2) si emanicipareataranilor 3).

') Legea din 13 Februarie 1847, n" 138, BuL of din 17 Februarie, n" 13.2) Uniunea vamala dintre Tara-Romineasca si Moldova, primul pas

catre unirea definitive a celor doo tari rominwi, Bul. of din 18 Martie1847, n" 35.

') Proiect de lege din 5 Aprilie 1843, n" 303,ca raspuns Is proiectulCamerei. A mai vedea si instructiunile catre prefecti, in favoarea tars-nilor, din 23 Mai 1847, BuL of n' 37, si din 6 Sept. 1847, BuL of no 62.

Sat",

si

III

O scurta paging de istorie slujeste de introducere lucrareide capetenie din aceasta opera.

De am facut sa, fie corespondenta si documentele relativela dornnia lui Voda Bibescu, precedate de clauzele principaleale tractatelor de la Kuciuk-Kainargi (1774), de la Iasi (1792),de la Bucuresti (1812), de la Ackermann (1826), care ne fac cu-noscuta treptata desvoltare a inriurirei rusesti pe Dunare, aratapopasurile Tarii-Rominesti 1) si Moldovei pe calea cuceririlorvechilor for privilegiuri, si a caror par'ca incoronare este trac-tatul de la Adrianopol, caci asigura in sfirsit a for executare; deam reamintit, in cite-va vorbe, faptele militare care aduc intreRusia si Inalta Poarta. tractatul de la 24 Septembre 1829,datala care pentru Principate sung un teas de liberare si de nadejde;

de am aruncat o ochire asupra istoria Tara Rominestf de la1829 piny in zioa de 2 Ianuarie 1843, zi in care, staping dea se sluji, pentru cea d'intaia oars, dupa un veac si juma-tate 2), de dreptul sail de suveranitate, Tara alese un Domnnational, pe Gheorghie D. Bibescu, e ca am crezut ca vagasi cititorul un interes sa asiste la munca de regenerare apoporului Tarii Rominesti, si ca redesteptarea acestor amintirii va inlesni studiul documentelor ce sunt obiectul acesteipublicatiunt

') Tara RomineascA este numele de veci a Statului numit in striii-nAtate Valahie. A se vedea tractatele intre Domnii TArii Rominestl siTurcia. Azi ea face parte din Rominia, Bind situata dincoace de Milcov,si e mai cunoscutit sub numele de Muntenia, nume dat de MoldovenT.Numele de Valahia, necunoscut in Rominia, ne vine de la Slavi, siinsemneazA Tarn latineaseg. Welchii (latinil) erau in Francia opusT Ger-manilor (Deutsch).

2) Domnii alesi inainte de epoca Fanariotilor erau ales! numai deinaltul cler si de hoer!. Se poste dar zice ca Voda Bibescu fu eel

Domn romin ales de lark de vreme ce la alegerea lui au luatparte delegatii breslelor si ai judetelor.

CITEVA CUVINTE

DESPRE TRACTATELEINCHEIATE DE LA 1774 PfNA LA 1829.

Campania din 1769 avusese drept consecinta instalarea Ru-§ilor §i a administraiunei for in Moldova §i Tara Romineascd.

Dupa ce numeroase proecte fusese preschimbate intre cur-.cile din Berlin, Viena §i Sin-Petersburg, dupa ce alergara lanumeroase viclenii, cele doo d'intii pentru a opri on -ce it0-legere directa intre Rusia §i Poarta care se vedea perduta,cea de-a treia pentru a se feri de jignitoalea intervenire aAustriei §i a Prusiei, ci a ajunge a impune Sultanului condi-iunile sale 1);

Dupti, o lupta, diplomatica din cele mai muncite, la care iauparte: 10in numele Prusiei, Frederic al II-lea, care-0 uimeaprotivnicii prin patrunderea judecatii sale, prin logica nesgu-duita a politicii sale, prin dibacia sa de a se folosi de slabi-

I) Adia: punerea in libertate a lui Obreskof, posesiunea Azofului sia celor doo Kabarda recunoscutit Rusiei care le mai posedase si pecare Caterina a lI -a le declara «necesare sigurantii hotarului s'au».Noul hotar turcesc dus de la Nipru la Dunare; proclamatiunea, in nu-mele uma,niOtii, a neatirn'arii Tatarilor din Crim, ca si a Moldoveisi a Tarii Rominesti. (V. La, Question d'Orient a.0 XVIII-e siècle, deAlbert Sorel, membru al Institutului.)

V

ciunile lor; Bata sa aiba compleze4e pentru aliatii sai, darafirmind ca on -ce lucre iqi are hotarul sae 11; Din numeleAustriei, Kaunitz, care nu se gindeste decit a o desdauna pesocoteala Tarii-Rominesti si a Portii prin anexiunea Olteniei 2,si care n'are scrupulurile de constiinta ale suveranei sale,Maria-Tereza, neavind a ei fireasca dreptate, nici ale ei

delicatete, cu toate ca adesea aceasta Printesa si le jertfestegemind 3), cerintelor politicii sale ; 30 in numele Rusiei, CarinaCaterina a II-a, ale carei ginduri in privinta Turciei suntoglindite in aceasta fraza: «Nici o data nu voi obtine o pacefolositoare de nu ma 'naspresc in contra rnindriei Turcilor, sia partinirei care-i sprijineste4)» ; in numele Frantii, Choiseul,care. cu toate ca aceasta putere are un rol mai sters,totusi ramine, pentru Prusia si Rusia, de nu o amenintare,eel putin o jicnire ;

Dupa ciudata serie de curse cc suveranii Prusiei, Austrieisi Rusiei isi intind unii altora in ce priveste impartirea Po-loniei, fapta hotarita in Ianuarie 1771, sub-semnata, in Fe-bruarie si Martie 1772, desavirsita in Iulie al aceluias an, cuun singe rece si o lipsa de scrupuluri care vor pricinui vecinicuimirea Istoriei ;

Dupa neuitata fatarnicie a politicii lui Kaunitz in ce privestepe cei doi aliati ai sai, Franta si Turcia, pe care i adoarmesau i precupereste ;

Dupa neroditoarele conferinti din Focsani in Aprilie si celedin Bucuresti in Ianuarie si Martie 1773, intre Rusi si Tura ;

Dupa reinceperea operatiunilor rasboinice in Iunie, trecerea

') Frederic al II-lea dare Printul Eerie, 19 Decembre 1770 (p. 138).2) Parte a Tilrii Rominesti inapoiath, de Austria la pacea din Belgrad

(1739), si asezath. intre Banat, Transilvania, Oltul si Dunarea.3) aEa plingea, dar tot lua», zicea Frederic-cel-mare, vorbind de

Maria-Tereza (pag 280). (Vezi La Question d' Orient au XVIII-e sièclede Albert Sorel, membru al Institutului).

4) Scrisoarea d-ei de Bielke, 11 Decembre 1770. (V. Albert Sorel, p. 1M).

VI.

Dunarei de Rusi, "neisbinda si retragerea lor, apoi noa forpasire inainte, si noile for neisbinzi ;

In sfirsit, dupa intervenirea interesata a Austriei care riv-neste posesiunea Bucovinei I), «leaganul Molclovei» 2), si dupastrivirea Portii Ia Bajardick, in Iunie 1774, de ca,tregeneralul rus Romantzof, ajungem la insemnatul tractat de laKuciuk-Kainargi, incheiat in Septembre din acelas an, si rati-ficat patru luni mai tirziu, in 24 Ianuarie 1775 3).

Acest tractat, ca si col urmator, ca multe altele inch', neaduc a recunoaste acea fatalitate istorica', ce vrea ca popoa-rele sa-si ispaseasca in yea greselile for politico.

Ludovic al XIV-lea, partisind traditionala politica,' a Frantii,n'a contribuit oare Ia infringerea Turcilor de dare Austria, laSaint-Gothard, in Ungaria, la leatul 1664, si aceasta politicanu si-a dat ea oare roadele sale, in veacul al XVIII-lea, ga-sindu-se armiile franceze lipsite de folositoarea alianta a InalteiPorti, atunei cind Franta isi reincepu duelul istoric in contraAustriei?

Sobieski nu s'a slujit oare de taria Poloniei, ca sa scapeViena din miinile Turcilor, fara sa prevacla ea, ajutind la

11 In 1776, Austria se va intelege cu Poarta despre hotarele Buco-vinei, si va, anexa in 1777, dupa aceleasi principii de morala caredictasera impartirea Poloniei. Energica protestare a lui Grigore Ghicava costa viata acestui Domn, care va 11 asasinat in capitala sa Iasi, detrimisii Porch (1777). (V. poema lui Enalci CogA,' lniceanu)

2) Dupa expresiunea lui Grigore-Voda Ghica.3) La conferintele de la Focsani 1772, Rusia propuse ca Principatele

sa, fie declarate ca neatirnate, subt garantia mai multor puteri. Acesteconferinti nu avura rezultate.

La acelas congres, Spatarul Joan Cantacuzino, mort in Rusia in1809, trimise, relativ la cestiunea cetatilor pe care Turcia le ocupafara drept in Tara Bomineasca, o protestare a Divanului acestui Tarsi.Aceasta protestare era falsa. Ea era opera lui Cantacuzino care o&Au ca opera a acelor al caror mandatar era el. Patriotismul it im-pinsese sa faptueasca aceasta mincluna, fapt vrednic on -cum de totrespectul.

si-o

VII

slabirea lor, i punea in neputiqa de a scapa intr'o zi aeeasiPolonie din ghiara acvilei imperiale ?

*i in veacul al XVIII-lea inca, pe cind unele tari, ramasemult time tan si neatirnate, lasau, cu incetul, lash din liber-tgile si din autonomia lor sa le fie smulse de maracinii ne-imblinzitei politici, pe cind doo state noi, Prusia si Rusia,se mareau in dauna lor ; pe cind viitorul se arata amenhAatorpentru Turcia, fii lui Mahomet, uitatori si dinsii de interesullor, nu si-au luat oare sarcina de a clarima cu chiar miinilelor, firestile lor metereze. meterezele dunarene, Principateleromine ?

Nu, inteadevar, violind tractatele, asezind pe GrecI, inlocul lui Cantemir, pe tronul 111oldovei, dupa infringerea luiPetru eel-Mare la Sculeni si tractatul de la Prut (1711),nufacind sa fie riclicati din Bucuresti, din insu-si palatul lor,spre rusinea boerilor si a Capitalei care nu indrasnira sa-slapere Domnul, Brincoveanu, si familia sa cu comoarelelui; nu facind sa fie taiati acest suveran, impreuna cucu gincrile sau Vacarescu, la Constantinopol, in 1714, nu facindsa tie executat asemenea urmasul acestui-a, Stefan Cantacu-zino, in 1716, si inlocuindu-i pe amindoi prin Domni din Fanar,

a caror menire fu de a distruge institutiunile Tarii, si maiales de a desorganiza armata si de a ucide spiritul ostasesc,putea Malta Poarta sa-si 'Ilea din Romini niste credinciosi prie-tent, si un zid de aparare pe viitor.

Oare Austria, ramasa stapina, pe Ungaria in urma pacii dela Carlovici (1699), si care se accuse vecina en Principatele,anexindu-sl,in acelas an, dupa abdicarea lui Mihail Abaffial II-lea, Regnum Transilvanim (termen consfinOt deimparatul Leopold I-11 in Diplomele sale), n'ar fi fost maifericit inspirata data, rugata, cum a fost, de dare Romini, do-ritori de a gasi in ea o contra-greutate a influeacei Tarilor,ar fi raspuns la invitarea lor printr'o politica sincera, desarta

fii si

VIII

d'orY ce poftA ? Daca n'ar fi parasit ea pe Romini la tractatulde la Pasarovici (1718), data n'ar fi trunchiat Tara Romineasca,fa'cind pe Poarta cedeze, in dispretul capitulatiunilor, carenu-i recunosteau acest drept, Oltenia, pe care dealtmintrellfu silita sa o dea inapoi la tractatul de la Belgrad (1739), ---apoi Bucovina in 1777, pe care n'a innapoiat'o vr'o data),dart din contra s'ar fi silit sa ptistreze increderea ce Princi-patele crezuse ca pot sa aibrt "nteinsa?....

In stirsit, data Austria, care in 18'19, avusese prilejul saincerce credinta si voinicia Rominilor traitor' sub coroana Habs-burgilor, ar fi avut pentru clinsii un gind de mumA si le-ar fiarMat recunostinta de care ei se flicusera vrednici ; dart arfi vrut Austria sa -sf rearninteaseA revendicatiunile for formu-late in Memorial din Olmatz, infatisat imprtratului in 25Februarie 1849, si grin care aceasta lealrt populatiune nucerea de cit recunoasterea individualitiltii sale nationale subtsceptrul Austriei, Europa nu s'ar v,Asi azi in fata a patrumilioane de Romini prioniti do §ovinismul maghiar. Pentrua ajunge la desnationalizarea a color-l'alte popoarc, acest sovi-nism nu se da indrtrat de la nici o prigonire : fie ea indrep-tata in contra libertiltil individuale, in contra libertatii de in-vetrtmint sau libertatii religioase ! Puterile cele marl, puse infata prigonirei maghiare, n'ar da lumei privelistea unei cu-

btinuitoare pint intr'atit in cit sa fact nerodnice on -cesimtinainte de umanitate si de cavalerism, si elc n'ar avea ase tome de vr'un mare necunoscut ce s'ar ivi de °data, din-colo de Carpati, ca st pue in primejdie pacea Europei!

sA-i

--

mintii,

RESUMAT AL TRACTATELOR(1774-1S26.

TRACTATUL DE LA KUCIUC-KA1NARGI

(Septernbr e 1774.)

Art. XI al tractatului de la Kucluc-Kainargi recunostea re-ciprocitatea liberei navigatiunt pentru navel° si vasele comer-eiante ale ambelor Puteri contractante pe toate marile ce udaStatele for, ca si pc Dunare, absolut in aceleasi conditiunica pentru cele-l'alte puteri amice.

Prin articolul al XV1-lea, Rusia innapoea Portii Basa-rabia intreaga, cu orasele Ackermann, Kilia, Ismail qicetatea Bender, precum si Moldova qi Tara Romineasca.

Poarta lua, in privinta Principatelor mai multe indato-riri din care iata; cele mai de apetenie amnistie gene-rala;, reintegrarea celor amnistiati in gradele, slujbelesi posesiunile for; exercitiul fiber al religiunii crestine;reinnapoearea catre mana stir' a bunurilor for ; supri-marea on -carai impozit pe timpul sboiului ; drepthara zit Principatelor de a avea pe ling. Poarta; insgr-cinati de afacerl ; drept recunoscut ministrilor Curtiiimpara; testi a Rusiei de a vorbi in favoarea acestazPrincipa te.

x.

In urma acestui tractat, Poarta incredintA guvernul TrtriiRomine§ff lui Alexandra Ipsilanti, a carui administratie a lhsatfoarte bune reamintiri !).

CONVENTIUNE EXPLICATIVA A TRACTATULUI DE LAKUCIUC- KAINARGI DINTRE IMPARATIA RUSEASCA SI POARTA

OTOMANA, INCIIEIATA. LA CONSTANTINOPOL

(AMALI- KOVAK)

(la 10 Martie 1779.)

In 1779, fu subsemnatA o conventiune explicative, al egreiart. al WI-lea, care contine 6 paragrafe, «reinnoia indatoririleTurciei ca'tre cele doo Principate, in privinta liberuluiexercitiu al religiunei cregtine, a reinnapoierii, atitma' nastirilor cit si particularilor, a maFfilor si posesiu-nelor ce le apartineau inainte de ra; shoji, ; a respectuluidatorit clerului creqtin; a rnoderatiunei tifrei tributuluide reclamat Principatelor 2); a dreptului de intercesiunea cartel Rusiei, etc., etc 9».

Tractatul de la Kuciuk- Kainargi e punctul de plecare alamestecului bine pronuntat al Rusiei in afacerile Principatelor.Contractul, ce a fricut sh fie iscrdit de Poarta, este pregati-rea censurei, de care se va sluji, in curind, asupra actelor Portiiin cc privete Tara Rornineascti, §i Moldova, §i apoi a ocrotireice va 'ntinde asupr'a-le.

I) Vezi textul complect al tractatului din KucIiik-Kainargi la Pieselejustificative.

') Vecji textul complect al Conventiunei la Piesele justificative.vedea opera d-lui Wilkinson, Post consul general al Angliei la Bu-

curest1: Tableau historique, geographique et politique de la Ilfolda,vieet de la Va,lachie.

') Rusia se sluji, rind crezu necesar, de acest drept de intercesiune.

XI

TRACTATUL DIN

(29 Decembre 1791 si 9 Ianuarie 1792.)

In 1787, rasboiul isbucni din nou intro Rusia si Turcia.Turcia suferi mai multe invingeri; Austriacii, aliatii Rusilor,ocupara Tara-Romineasca, cu toata% opunerea Voivodului Ni-colae Mavrogheni, pe cind Rusii intrau in Moldova. Inter-ventiunea Angliei si a Prusiei puse capat rilsboiului. Austriaincheia pacea la ,istov, si Rusia iscali tractatul din Iasi.

Austria innapoia Tara-Romineasciti, §i Moldova fu redatOPortii, fried ca sa fi stipulat Rusia, in favoru-i, vr'o alth' condi-%iune particulars, de cit cele puse de mai 'nainte in tractatulde la Kainargi. E zis in acest tractat ca,' Nistrul va fi devecie hotarul Intre cele doo ImpArS4ii

Rusia se aratrt moderata, dar facind sa fie introit tractatulde la Kainargi, isi intemeiaza mai bine starea ce si'a treatin 1774.

TRACTATUL DIN BUCURE$Ti

(28 Mai 1812.)

In 1806, Sultanul Selim, imbArbOtat de Napoleon, declarArasboiti Rusiei. Rusii ocupara pe be Moldova si Tara-Romi-neascri. Victoriile for silica pe Turcia sa cearg pacea ; ea fuincheiata la Bucuresti, in 28 Mai 1812.

Acest tractat duse de la Nistru la Prut posesiunile Ru-siei. Albia riului InsemnS hotarul celor dooTractatele si conventiunile relative la privilegiurileIkfoldovei siprii-Rominesti, furs Ina rite dupa principfileart. V ale preliminarelor ; conventiunile particulare sidispositiunile art. XI ale tractatului din Iaqi ramasersasemenea in vigoare.

I) Vezi textul trac(atului din Iasi la Piesele justificative.

IAsI

Impargtii.

).

XI[,

Rusia innapoia Portii partea Moldovei situates permul drept al Prutultd, precum si Tara-Romineascal, cu

Oltenia ; Moldova perdea Basarabia.RUSIA IN ZECE ANL INAINTASE DECI DE LA NISTRU LA

PRUT SI LA GURILE DUNARII.

TRACTATUL DE LA ACKERNIANN

(Octombre 1826.)

In urma mi citrei Eteriei (societate a amicilor neatirnLiriicondusb", de Ipsilante, si a misciirei lui Tudor Vla-

dimirescu in Tara-RomineaseA (1821), Poarta ocupase, Prin-cipatele. Chiar din 1823, Rusia ceru ca aceste provincii sa fiedesertate de trupe. Turcia, care pusese mult time ca sa, sehotiirasck in sfirsit se- invoi sa ineheie conventiunea din Ac-kermann (1-)26.

Acest tractat asigurd pe deplina executare a, tracta-tului din Bucuresti (1812). Tractatele si actele anterioaresunt reinnoite si intarite ; invoiala stipulatii, in conferintade la Constantinopol din 21 August 1817, 112 privintacelor doo insole ale Duna rei situate in fata ora..,selor

Ismail ..s1 Kilia. este mentinuta,". Poarta, se indatorestesolemn a observa, «cu cea mai scrupuloasa fidelitate»,tractatele si actele relative la privilegiurile recunoscuteprei-Rominesti si Moldovei, si con firmate printr'o clauza'expresa a art. 5 al tractatului din Bucuresti.

Cele-alte articole intliresc tractatele din Bucuresti, din Iasi,din Kuciuk-Kainargi, in ceea ce priveste stipulatiunile relativela hotarele asiatice, la afacerile si reclarnatiunile supusilorrusi si turd, la tractatele de comers si la lihera navigare avaselor comereiante ale ambelor State pe marile respectiveale celor doo Imptiratii 1).

1) Vedi textul tractatului la Piesele justificative

elenicei,

XIII

ACT SEPARAT RELATIV LA PRINCIPATELE TARII-ROMINESTISI MOLDOVEI

Acest act reguleaza; cestiunile relative la cele dooPrincipate, si in particular cestiunea Hospodoratului. Ezis intr'insul a divanele vor trebui sa prezinte con-firmarii Portii pe candidatii ce vor fi ales; a duratadomniei Hospodarului e fixata la 7 ani ; ca; in caz dedestituire, de abdicare sau de moarte a unui Hospodar,interimul va fi implinit de Caimacami (guvernori provi-zorii) numiti de Divanul Principatului ; ca." Caimacamiinu vor putea fi destituiti de cft cu Invoirea Rusiei. Acestact mai recunoaste Hospodarilor dreptul de a hotel ri,impreuna cu boerii, impozitele, si readuce num& rul Beq-liilor (garnizoanA turceasca; de ocupalie) la cel stabilitin 1821, inainte de turbura ri ; pe proprietarii depo-sedari de bunurile lor, in urma acestor turbura; ri, irestabileste in posesiunile lor, si declara ca, timp dedoi ani, Principatele vor fi scutite de tribut gi de inda-toriri bAnesti catre Poara

Tractatul de la Ackermann,care este cel mai de capeteniedin toate cele de mai sus, arata drumul strabiltut de politicaruseasca in cestiunile dunarene, si progresele inriurirei ei. Pu-nindu-se cu tarie intre Poartti, si Principate, si dobindincl pentrudinsele schimbarile de capetenie continute in actul diplo-matic de la 1826, impunind Portii clauza prin care Caimacamiinu mai puteau fi destituiti fail consimtimintul cabinetuluidin Sin-Petersburg, Rusia a %cut s'a-i fie recunoscut un dreptde control, care este o grea lovire in drepturile ca si in in-riurirea rivalei sale.

PARTEA iNTIIA

EXPUNERE SUMARA

A FAPTELOR CE AU PRECEDAT SI URMAT TRACTATUL DE LAADRIANOPOL, DE LA 1NCEPEREA RASBOIULUI DINTRE INALTA

POARTA SI RUSIA (23 APRILIE 18281, PINA LA SUIREA PETRONUL TARII-ROMINESTI A LUI BIBESCU (GHEORGHIE DE-METRU), IN 2 IANUARIE 1843.

CAPITOLUL I-U

OCHIRE ASUPRA CAMPANIILOR MILITARE DIN 1828 SI 1829

Firmanul din 20 Decembre 1827. Rusia raspunde printr'o declara-tiune de rasboiu. In 23 Aprilie 1828, trupele rusesti tree Prutul, iauBraila si Varna, nu isbutesc in contra Silistriei. In 1829, asediunou al Silistriei. Dup'a capitularea cetatii, maresalul Diebitch pasWein contra Constantinopolului, e inving'ator la Slivno, is Adrianopol,gi impune pacea Sultanului. Tractatul de la Adrianopol (14 Septembre

1829).

Firmanul din 20 Decembre 1827, adresat la tot! agentii saidiplomatic! de Poarta otomank cu drept miniatA de prAptidireaflotei sale la Navarin, fapla savirsit6 la 20 Octombre deflotele englezg, francezil ruseasck fu ca lovitura de tunce anunta Europei rasboiul ce era s'a isbucneasc6' intre Turciasi Rusia, spre a nu lua capat de cit doi ani mai tirziti, la24 Septembre 1829, prin pacea de la Adrianopol.

In Hati-seriful sbiu, Poarta arata pe Rusia ca autoarea tutulornenorocirilor sale ; ea declara ca scopul necredinclosilor erade a nimici Islamismul, si chiema pe toti Musulmanii la unrasboiti national si religios.

Cu toate cá aceastit piesil nu era «de cit un act de adminis-«tratiune interioark un fel de hirtie confidentialA a Inaltei Port!«cgtye agentii sai», cad. sub aceastil forma o 'nfiitisa Reiss-Effendi-ul, nu e mai putin adevarat ea ea era de o mareinsemngtate prin continutul sac, cá fu divulgatk cá Tarulraspunse printr'o declaratiune de rgsboiil.

Poarta, care stia pe Rusia incurcatk poate pentru mull time,intr'o campanie in contra Persiei, crezuse de sigur momentul

2

$i

ei

2 CAMPANIILE DIN 1828 1829

priincTos ca sa, se eerte cu dinsa. Felul ei de vorbire nuingaduea indoeli despre cup-WI ei ; declarase ea nu suferiseinsulte, ea nu-si ascunsese simtirnintele de cit cu scopul dea cistiga timp; ca priimea mai bine sa plant de cit sa recunoascaneatirnarea Grecilor din Morea si din insule, «cacT ar fi a Inbar-«bata pe cele-l-alte raiale la rascoala, si a aduce islamismul«subt stapinirea necredinclosilor.»

Dar Poarta nu prevazuse nicT repeziciunea cu care generalulPaschiewitch duse campania in contra Persiei, nice straluciteleisbinzi ale acestui General, nici nazuinIa ce puse Rusia casa se afle in stare de a raspunde sfidarii Sultanului.

Abea fu subsemnat cu Persia tractatul de la Tournant -ciai(22 Februarie 1828), i, liher in miscarile sale, Tarul se 'n-toarse in contra Turciei, dote, in c3 Aprilie 1828, un manifestinvinuind aceasta putere de a aia sere rascoala trihurile dinCaucaz, si de a inchide, in mod arbitrar, Bosforul vaselor Eu-ropeene si mai ales comerciului provinciilor meridionale aleRusiei.

In zioa chiar in care aparea acest manifest, trupele rusestitreceau Prutul, subt comanda feld-maresalului conte de Witt-genstein, Si incepeau.

Prima laza a aces tei campanii fu insemnata prin luarcaasupra Turcilor a Brailei, oral din Tara Romineasca, ce soafla in miinile Turcilor, prin cucerirea Dobrogei, prin capi-tularea Varnei, prin victoria generalului Kisseleff subt ziclurileSumlei 120 Iulie), i prin asediul Silistriei, ale carui operatiunTfura, pe rind, conduse, fart isbincla, de generalii Roth siLangeron.

Colonelul Schilders, capul corpului de geniu al armateirusestl, insareinat de a inconjura Silistria, luase pozitiune laArab -Tapia ca punctul eel mai bun de ocupat pentru a conducede acolo atacurile in contra cetatii.

In afara ca aceasta pozitiune era aproape de flotila concen-

i

ostilitatile

CAMPANIILE DIN 1828 $i 1829 3

tratil la Caliirasi, ea ofera Inca folosinta de a 'ngtidui trupelorrusesti sa ocroteascA in mod simtitor puntea de vase inceputape riu, in jos de Silistria. Rezultatul ins5, al acestei operatiunTfu diluniltor : asecliul Silistriei, inceput in 11 Julie 1828, cAtasa fie ridicat patru luni mai tirziu, la 10 Noembrie.

In anul urmator, armata ruseasca, comandata de generalulDiebitch, asediA din nou Silistria, si primele operatiuni fursincredintate generalilor Schilders si Rudiger.

Ca si in anul ce trecuse, cetatea se apAra cu virtosie; timpde 18 zile, Rusii bombardara Silistria fart rezultat, si incepeau afi nelinistiti de opinteala Turcilor, cind colnnelul Berg, ce ajunsemai tirziu feldmaresal, respingind o esire a asediatilor pingpe positiunea de la Medjidie - Tabia, stilpinitoare pe ineonjurime,

recunoscu ce toloase oferea acest plain. Se intari inteinsul, sifricu sa fie suite acolo baterii. Sub dibiicia lui conducere, deis acest punct plecA atacul, si, noo zile mai tirziu, cetatea, pccare o apara Hadji-Ahmet pasa, i cadea in miini. Acest faptinsemnat se 'ntimpliti in zioa de 30 Iunie, 20 de zile dupilfugArirea, la Kulewcia, a armatei turcesti ce cata sa pilseascain ajutorul Silistriei 1).

1) E bun de a reaminti, in treacat, di' in 1878 congresul de la Berlin,dup5, ce a cedat Rusiei partea Basarabiei ce apartinea Rominiei, recu-noscuse acestia ca desdaunare, posesiunea Dobrogei, afara de Silistriasi de pozitiunile ei, adica afara de cheia Dobrogei; ca puntea al caruiloc fusese hotarit la 500 de metre inainte de Silistria, ca sa slujeasca lacomunicatiunile intre cele doo maluri ale Dun5,rei, nu se putea executa,find ca s'ar fi gasit sub tunurile din Silistria si din Medjidie-Tabia; caArab-Tabia, data Rominiei ca o pozitiune de prima ordina, nu era ce-tate si se gasea mai jos de Medjidie-Tabia; in sfirsit ca Medjidie-Tabia,care se 'nalta la apusul Arab-Tabiei, intre drumurile spre umla sispre Rasgrad, este o adevarata cetate, in bun& stare. Aceasta cetateintrece Arab-Tabia cu 16 metre; e Ia o distanta de 2250 metre de aceastapozitiune, de 2680 metre de capatul puntei proectate (de pe maluldrept) si de 3800 metre de capatul ei de pe malul sting. Intre Medjidie-Tabia si puntea nici o piedica pentru artilerie I In scurt, Medjidie-Tabiaeste cheia tutulor pozitiunilor. Cu toate aceste, lucru surprinzator, nu-mele ei n'a fost vr'o data pronuntat in desbaterile congresului de la

4 CAMPANIILE DIN 1828 si 1829

Silistria cuceritd, armata subt ordinele generalului Diebitch,trece Balcanii, is drumul Constantinopolului, cistigA bdtaliade la Slivno, in 11 August, si intra in Adrianopol la 20 ale ace-

luni. Ast-fel lud capdt rtisboiul. Capita la impdratii turcestiaflindu-se descoperita, Sultanul ceru pacea care-i fu hdrazitd.

In acest time, generalul Kisseleff, numit comandant al tru-pelor ruse.sti menite sä ramie in Tara Romineascd, pentru aacoperi spatele principalului corp de armata, care-si aveaactiunea in Bulgaria, priimeste un ajutor do 20,000 de oameni,si ordinul de a tine in respect Giurgiul si Rusciucul, cetdtiasezate amindoo pe Dundre, una pe teritoriul romin, cea-l-altaaproape 'n fats, pe malul bulgar. Generalul isi indeplinestein mod fericit menirea, dar abea a fa' cut sti, cazd planurile-de atac in contra Bucurestilor, a pasei din Viclin, si afla ed.Mustafa-pasa, auzind de cdderea Silistriei, si'a luat avintul pedrumul Adrianopolului urmat de 25,000 de oameni. Kisseleffii is pe urme, ajunge, la Vratra, post-garda lui compusa deAlbanezi, si e in momentul de a da bafalia, cind priimesteincunostiintarea oficiala ca s'ati sub-semnat preliminarilesi ordinal de a se opri. Este insd scurta aceasta oprire ; pasadin Scutari aflindu-se, cu un corp de armata turcesc, la 40leghe de Adrianopol, acest fapt hotdritste pe Kisseleff sa intrein Sofia si Gabrova, si sa stee gata sä treacd Balcanii la eeld'intliti semn ce i s'ar face.

Pacea de la Adrianopol sub-semnatd la 14 Septembre1829, pune capdt

Berlin, nu se intilneste in nici unul din articolele tractatului din 1878.S'ar zice ea, cu tot dinadinsul, nu vor s'a" cunoascii, nu vor s'a" vadri.Medjidie- Tabia. (Vezi p. 100 si urmiltoare din Istoria unei Frontiere,sau Rornfnia pe malul drept al Dungrei, de Gheorghe Bibescu.Plon, editor.)

leiapi

CAMPANIILE DIN 1828 §1 1829 5

CLAUZELE PRINCIPALE ALE TRACTATULUI DIN ADRIANOPOL

12/14 Septembre 1829.)

Dupa termenii articolelor. II si III ale acestui tractat, «Im.-paratul si Padisah al tutulor Rusiilor» inapoeaza Inaltei PortiMoldova si Tara Romineasca; Prutul can,* sa urmeze a formahotarul celor doo Imparatii; insulele formate de diferitelebrace ale Dunarei, vor apartine Rusiei, si malul drept al riuluiPortii, sub cond4iunea ca acest mal sa ramie nelocuit, de lapunctul in care bracul Sf. Gheorghe se desparte de al Sulinei,si pe o distanta de doo ceasuri de la riu. Nu sunt volnicevasele de rasboiti rusesti de a mai sui Dunarea mai sus depunctul in care acest riu se impreuna cu Prutul.

Dupa terminii articolului V, Inalta Poarta declara ca

«flind ca Principatele 1l7oldovei si rii Rominesti, prin-tr'o capitulaliune, s'au pus inse-s1 sub suzeranitateaPortil, si ca Rusia chieza,"sueste prosperitatea lor, esteinteles ca ele is' vor pastra toate privilegiurile sl scuti-rile ce le-au lost acordate de capitulatiuni, sau de trac-tatele incheiate intre cele doo car' impara testi, sau deHattiserifurile promulgate.»

Prin art. VII, Poarta recunoaste si declara trecerea prin Ca-nalul de la Constantinopol si prin al Dardanelelor, deschisavaselor rusesti de comereiti, ca si vaselor de comerciu alecelor-l-alte Putert ce sunt in pace cu Inalta Poarta ; ea mairecunoaste Curtii Rusiei dreptul de a °Nine o garantie a de-savirsitei libertag de comereiti si de navigare in MareaNeagra 1).

1) A se vedea textul tractatului la Piesele justificative,.

6 CAMPANIILE DIN 1828 §1 1829

N OTA

Nota ce urmeaza tractatul din Adrianopol, reguleazil, ces-tiunea pierderilor suferite de supusii rusesti, a indemnitgiicolor 1.500.000 de galbeni olandezi do pltitit de catre Poart5

termenii scadentelor. FixeazA indemnitatea de raz-boiti de dat Rusiei la 10 milioane de galbeni olandezi, si di-feritele epoci la care va cata sa deserte Rusii teritoriurile, ceapaqin Turciei, «exceptindu-se Principatele pe care Rusia«le pg streazg ca depozit, ping la desgvirsita achitare«indemniatii de ra zboig datorita de Poarta.»Poarta isasisderea indatorirea de a executa art. V al Actului separat altractatului din Ackermann, cu privinya la Serbia, si de a-iinapoea pe lee eels ,case jude0 deslipite de dinsa

URMARE LA TRACTATUL DE LA ADRIANOPOL.

TRACTAT SEPARAT INTRE RUSIA SI POARTA CU PRIVINTA LA

PRINCIPATELE MOLDOVEI SI TARII-ROMINESTI.

In afara de vechile privilcgiuri reinnapoiate Principatelorprin tractatul de la Adrianopol, acest tractat separat le re-cunoaqte DREPTUL SUVERAN DE A -SI ALEGE DOMNII SI DE

A-SI-I ALEGE PE VIATA; le asigurg, o administratiuneneatirnatg, libertatea cornercului, retragerea garnizoa-nelor turceqt1 ce ocupau ceta tile de pe malul sting alDuna rei, qi da; rimarea acestora. Opreqte pe supuqii mu-sulmani de a se stabil] pe malul sting al Dung rei ; bo-a' ra' qte ca albia acestui r.tu, de la intrarea sea in Stateleotomane ping la confluentul cu Prutul, va fi pe viitor.hotarul dintre Turcia qi Principate ; a toate insulele

1) A se vedea textul Notei la Piesele justificative.

$i stipuleazii,

a

CAMPANIILE DIN 1828 1 1829 7

alla toare pe malul sting al riului vor fi ale Principatelor ;ordonA infiintarea de cordoane sanitare dealungul Du-nArii, si recunoaste vaselor moldo-romine dreptul de anaviga in libertate in apele si porturile Turciei, avindpaspoarte de la guvernele lor.

Aceste sunt principalele stipulatiuni ce privesc Principatele.Prin acest tractat, care nu mai rasa sa fiinteze intre Turcia

si Principatele Tarii-Rominesd si Molclovei decit doo legiiturY,un tribut si investirea Printilor de catre Sultan, Rusia impu-nea Portii protectiunea ce voia s'a acorde Moldo-Valahiei.Sdrobind legAturile ce ferecau aceste Provintii de inaltaPoarta, Rusia isi crea drepturi not la recunostinta lor.

CAPITOLUL al II-ea

KISSELEFF GUVERNATOR GENERAL AL PRINCIPATELORDUNARENE

Principatele inainte de 1829. Kisseleff numit guvernator general alMoldo-Rominiei. Reformele lui. Lucrilr1 relative la regulamentulorganic. In zioa de 141 Mai 1831 regulamentul Tarii-Rominesti si eeldestinat Moldovei sunt votate de Adunarea generalit extraordinara,convocata ad-hoc. Principatele dispozituni ale acestei opere. Holera.

Energia si devotamentul lui Kisseleff. Reinceperea si terminarealucrarilor de reorganizare.

Tractatul de la Adrianopol deschidea Principatelor dung-rene o era noo : nadejdea, renastea impreuna cu scaparea.

inainte do 1829, nu era cu putinta pentru dinsele nici sigu-ranta, nici neatirnare, nisi stabilitate, nici comerciu. A fi gu-vernate de Printi numiti de Poarta; a se gasi neincetat ame:nintate de reginaul Printilor Fanarioti, care, mai top', leexploata in interesul Putcrei suzerane; a se vedea tintanavalirilor jafuitoare ale Turcilor ce erau in garnizona incetatile de pe malul sting al Duna'rii ; vedea bucatelepamintului luate de Poarta, care, in folosul sau, oprise expor-tarea for ; a geme subt clari incovoitoare ; a vedea, neputin-cloase, prapaclirea veniturilor, si hotiile cele mai indrasnete aleguvernatorilor de judete si ale impiegatilor insarcinati cu per-ceperea impozitelor I), in sfirsit, cea ce punea virf suferintelor,

1) VezI .11femoriile lui Carra, Girondinul, care fusese doctor la Bu-curesti subt Fanarioti, si opera istorica (in romineste) despre Domnialui Mavrogheni a D-lui Urechia, profesor de istorie, membru al Aca-demiei romine.

a-sT

KISSELEFF GUVERNATOR GENERAL 9

trece prin grozgviile razboiului, ciumei, foametei si epizotieicare rapi plugului aproape un milion de vite, eata, care era,in Septembre 1829, soarta pirii-Rominesti si Moldovei, si

aceasta mai singera Inca de taerea a doo din membrele sale:Bucovina care in 1777 trecuse in miinile Austriei, si Basarabiacedata Rusiei in 1812.

Tractatul de la Adrianopol 1), liberind Tara-Romineasca siMoldova, le lasa sa intrevaza realizatiunea marei reformecerute de la curtile din Constantinopol si Petersburg, printr'oclauza a tractatului de la Ackermann, asteptata cu nera'bdarede interesati, si care, prin suflarea sea, era sa doboare edificiulputrezit al vechiului regim.

Era dat Rusiei, care avea interes sa fiiptueascAco dedese, astepthrile atit de des inselate ale Principatelor,

surorile sale prin credintA, de a face ca neatirnarea, cele era recunoscutil de tractatul din 1829, sa intre in domeniulfap telor desAvirsi te.

AceastA neatirnare, e adeviirat, va cata, mult timp inert, sase miste in umbra suzeranittitii tnaltei Porti, dar temelia pecare e asezatii coprinde germeni de prosperitate, al caror bine-facLitor seceris populatiunile dunroene it vor culege cu unsimtimint de veselie si de recunostinta en atit mai vioiti, cucit existen1a for trecutti n'ar fi putut destepta in ele decitreamintiri de mizerie si de chinuiri.

Cu tote aceste, reluindu-sl posesiunea de sine inse-sT, acestepopoare se intreabb, cu o grija dureroastt care va fi capul carele va conduce, care le va ajuta in evolutiunea for cLItre unviitor ce le va regenera. Acest om va fi un om al hinelui,menit lua locul printre fetele cele mai stralucite ale trireisale, va fi generalul de Kisseleff, comandant-cap al armateide ocupatiune a Moldo-Rominiei.

') VezT p. 5, 6 7, principalele clauze ale tractatului.

fagadui*le

qi

a

10 KISSELEFF GUVERNATOR GENERAL

Intrat la 18 anT in corpul guarzilor calareti, Paul Dimi-triadicT Kisseleff se distinsese in bataliile de la Ey lau si dela Friedland, luptase in 1812 la Moscova in calitate de ea-pitan, adjutant al generalului MilvradovicT. Atragindu-si aten-tiunea Imparatului Alexandru prin calitatile sale stralucitoare,si mai ales in zioa de 3) Martie 1815, subt zidurile Parisului,nu intirzia a fi atasat pe linga persoana Suveranului, pe care

ins0 la congresul de la Viena.Numit general de stat-maior la intoarcerea sa in Rusia, fu

innaltat, in 1816, la postal de cap de stat-maior al armateia 2-a, comandata de maresalul de Wittgenstein, si in 1823la demnitatea de adjutant-general al imparatului, ca rasplataa insemnatelor servicii ce adusese.

Purtarea lui, tot-de-odatti plina de cumintie si de energie,in mijlocul circumstantelor ce urmara moartea lui Alexanclru,cind en conspiratiunea ce isbucni la suirea pe tron a ur-masului acestuia, i pasta, pe linga imparatul Nicolae, fa-voarea cu care it cinstise raposatul Tar.

Partea activa ce lua generalul in campania din 1828 si1829 in contra Turcie,i, i dote prilejul de a face sa se vaztibine valoarea i voinicia sa, de a cuceri gradul de locotenentgeneral, si de a merita o spada de onoare I).

Tata omul pe care il numi Rusia la comandamentul ar-matei de ocupatiune, $i la guvernamentul Moldo-Rominici,cu titlul de presedinte-plenipotentiar, i carui incredinta mi-siunea de a ftiptui in Principate retormele cerute de noasituatiune politica ce le era creata.

A doa zi de sosirea sea in Bucuresti, in Noembrie 1829,guvernatorul general al Moldo-Rominiei, ce 'ntrunea in miinilesale puterile civile i militare, se grabi s'acluett o repedetamaduire relelor ce ciuma si foametea deslasurau pe main'

') Paul Kisseleff si Principatele DunArene (Firmin Didot).

it


sting al Dunarii; intemeia, de a lungul riului, un cordon sa-nitar; aduse din afara o mare catatime de bucate; imbarbata,inlesni insamintarile avu bucuria do a vedea, pestecite-va retragindu-sc amincloo flagelurile, sigu-ranta renascind printro populatiunile din orase Si din sate,si cu dinsa nadejdea unui imbielsugat seceris pentru anul1830. Aceasta nadojde nu fu inselata I). Prevedere buna-tato, iata calitatile care insemnara inceputurile lui Kisseleffin guvernarea Principatelor.

Aceste resultate obtinute, activitatea generalului se 'ndreptaspre administratiunea interioara a Tarii, care reclama pre-schimbari radicale. Cum era lucru de capetenie de a da citmai curind Principatelor o legislatiune care sa indrituiascapreschimbarile ce era grabs sa, fie introduse in administra-tiunea pacatoasa a trecutului, si care sa fie in raport cu noafor existents politics, Guvernatorul nu crack' nimic pentru aridica zelul fie-caruia la innaltimea menirei de indeplinitisbuti sa dee activitatea i energia sa Comitetului 2) compus clefetele cele mai luminate a celor doo Principate, insiircinatde a pregati, sub inalta lui conducere, un codice de leg!menit sa formeze pactul fundamental al Taril-Rominestf si alMoldovei.

') V. «Kisseleff et les Principautes Danubiennes.» (Firmin Didot).Acest comitet fusese instituit de generalul Jaltuchen, predecesorul

lui Kisseleff. Se compunea de 4 membri pentru Tara-Romineasca side 4 pentru Moldova. Doi membri erau alesi de Divanul fie-carei tart,doi erau numiti cle guvern.Membrii moldoveni desemnati ca fats,parte din aceasta% comisiune fur5. Vistierul G. Catargi, Vornicul M.Sturdza, Vistierul C. Cantacuzino, Vornicul C. Conaki. Divanul

alese pe Vornicul M. Baleanu si pe Hatmanul Balaceanu;guvernorul Jaltuchen numi, in 12 lunie 1629, pentru Tara-Romineasca,pe Vornicul G. Filipescu si pe Hatmanul') A. Vilara, dindu-le dreptsecretar, din cauza cunWintii sale a limbei franceze, pe Barbu Stirbei.(A vedea tomul I al Annalelor pa,r1a,mentare, anexa p. 66 n. 34, p. 650,n. 145.)

*) Titlul de Hatman care Bata pe ministrul de rilsboid in Moldova, mai era dat in Tara-Romineascd, de printul ei, la unii sumt ai sal, ca simplu titlu de noblecl.

saptaminT,

')

sa

si

gi

ci

si

Taro-Hominesti

12 KISSELEFF GUVFRNATOR GENERAL

In case luni, aceasta comisiune, care proba un devotament,un patriotism fa'ra seaman, i i sfirsea lucrarea de legisla-tiune, impreunare a opt codici diferite, care imbratisail toateramurile administratiunii.

Cele opt capitole, corespunzind la cele opt codici, tratau:10 de alegerea Hospodarului;20 de atributiunile adunarii generale;30 de finante;

de administratiunea si de atributiunile diferitelor depar-tamente ;

50 de comers;6° de carantine;70 de justitie;8' de militie.Ramanea de supus aceste codice discutiunii votului man-

datarilor tarii. Generalul convoca, in acest stop, o adunaregenerala extraordinary pe ziva de Mai al anului urmator,1831.

Zece luni erau dar sa treaca pintt'n zioa intrunirei adunarii.Kisseleff se folosi de acest ragaz spre a introduce ordinea sicinstea in toate cestiunile de aduainistratiune, de justitie si definante, facu sa se nasca, printre functionarii de orT ce treaptao binellicatoare rivna, care rivna $tia el ca-i va fi cea maiputernica parta$a a binelui la care lucra; imbunatati sistemulscoalelor, administratiunea spitalelor, regimul Area Min umanal inchisorilor 1), si starea casei de binefacerI; forma miezulce cata sa slujeasca la organizarea unei militii nationale; facu

1) «Printre instructiunile ce dete», scrie autorul brosurei intitulata:Paul Kisseleff si Principatele prii-_Romlnesti fi Moldovei, «sunt deinsemnat aceste linii, scrise cu propria lui mina: «Aceasta lucrare estepentru mine, un scrupul, o fapta de conOinta, pe care imi vor da colegiimei mijlocul de a o executa inainte de plecarea mea din aceasta Tara,on sa o pot parasi cu inima usoara, si far' a avea a ma invinui insit-m:de o negligenta, pe care n'as putea sa mi-o ert vr'o data.»

4'

1-iti

ei

KISSELEFF GUVERNATOR GENERAL

sa fie inaltate, de alungul Dunarii, stabilimente de carantinepuse in conditiuni atit de priincToase, incit aclusera sigurantadesavirsita a malului sting al riului ; reorganiza politia ; in-

frumuseta orasele Bucuresti si IasT, $i riclica constructiurifimprejurul ctirora erau in curInd sa se 'nalte orase stralu-

cite, pe locurile cetatilor Giurgiului, liberate deocupatiunea turceasca prin tractatul de la Adrianopol.

In cestiunea hotarelor dintre Turcia si Principate, ge-neralul Kisseleff apara in mod atit de energic si de fericit drep-turile epitropisitelor sale, cum lui i placea sanumeasca Tara-Romineasca si Moldova, incit facu sa le fiereinnapoiate opt-zeci si opt insule de pe Dunare, numeroasepescarii.

Aceste insemnate reforme ne duc la zioa de Mai 1831,zi in care membrii compunind adunarea generala extraordi-nary, plinT de entuziasm si de nadejde in viitor, se 'ntruniraspre a discuta Regulamentul.

Extraordinary fu inteadevar acea Adunare, in care figuraunu numai capii Inaltui Cler i membrii de capetenie ai nobili-mei, dar Inca deputati trimisi de judete. Pentru cea d'intiia oarainteadevar, dupa, multe veacuri, erau chiemati deputati care sareprezinte mica proprietate, sa ea parte la diseutiuni atinga-toare de interesele Tariff, alaturi cu membrii Inaltui Cler Ginobilimei 1).

Regulamentul fu obiectul unor discutiuni serioase gi inde.lungate 2) ; Poarta i Rusia it sanctionara.

Principatele se gaseau astfel inzestrate cu o Legislatiune carepoate nu era o opera desavirsita dar care de sigur era buna,

1) Quelques mots sur la Valachie (Libritria Dentu). In decursulacestei lucrari vom face dese imprumuturl acestei articele, ce n'arenume de autor, dar este de sigur scrisa de un om care a studiat adinccestiunile de care vorbeste, om care d'a proba unui simt politic nein-doios, si a unei marl neatirnitri in judecatit.

') Vezi Annalele parlamentare, t. 1-111.

13

Brailei §i

fixarii

§i

insu-el

1-iU

14 IUSSELEFF GUVERNATOR GENERAL

flicutA cu cumintie, si corgspundea pe deplin Cu nevoile mo-mentului.

«Nu-i cu putinti1», zice autorul ca'rticelei intitulate Quel-ques mots sur la Valachie, «de a nu recunoaste ca un inalt«gind do civilizare a prezidat la redactarca aces tui codice de«legi. pe loc ce si-a slat eine-va bine scams de tot ce coprinde,si din multimea dispozitiunilor amtinuntite a stiut sa fact sa

«reiasti principiile generale, ce formeazA temelia lor.» Iata,pe scurt, principalele dispozitiunf ale acestei opere: Instituirea unei AduntirI compuse de 190 membri in Tara-Romineasca,si de 132 in Moldova, pentru alegerea Domnilor; instituire aunei adunarT ordinare alese, compuse de 43 membri pentruTara-Romineasca si de 34 pentru Moldova, membri ales"' prin-tre Inaltul Cler, bocrii si delegatii judetelor, pentru a studiasi vota proiectele de leg "', a controla socotelile si a stabilibudgetul ; repartitiunea diferitelor ramuri ale administratiuneiintre case departamente, al internelor, al linantelor, al secre-tariatului de Stat (afaceri externe), al justitii, al militii natio-nate, al instructiunei publice si cultelor; principii atingMoarede cestiunea mithastirilor inchinate (Bunurf milnilstiresti); orga-nizarea unei cancelarii in fie-care departament; organizareaunui biurou al arehivelor si a unui biurou de control pentruintrunirea pieselor si verificarea socotelilor anului ; nimicireaclacii, a retributiunilor in natura, si a diferitelor foloasesate la diferiti slujbasi; inlocuirea printr'o capitatie personalr3,de 30 lei (10 francI) pe cap de om si pe familie, a impo-zitelor arbitrare, care striveau pe contribuabil; creatiunea uneimilitii nationale po modelul trupelor disciplinate a celor-1 -alto natiuni; lista civila a Hospodarilor despartitia de veniturile

Statului; puterea judeatoreasert despartita de cea administra-tive ; crearea a trei instant° : judeeiltorii de pace, tribunalede prima instants, curt"' de apel, inlocuind acele tribunale incare, cele de mai multe orb, amindoo puterile se gAseau intru-

14.


nite in aceleasi miini ; legile despre procedura civila si ceacriminalA imprumutate de la Francezi ; codicele de comercfrancez declarat legea prii; ohligatiunile reciproci ale pro-prietarului si ale stiteanului care se hranea pe pAmintul celui

regulate si intemeiate pe haze mai drepte ; hotarireade a hotitirnici toate proprietajile.» Regulamentul organicmai zice inert, la art. 165, ell «Riurile Principatelor, Jiul,«Oltul, Argesul, Dimhovita si Ialom4a, can fie aduse in«stare de a se putea pluti pe dinsele 1).»

Dar in momentul de a pune in aplicare dispozitiunile acesteilegislatiuni noi, un flagol ingrozitor, holera, se napusti asupraMoldovei, spre a nr.tvali apoi in Tara-Romineascil. AmindooVirile fury incercate in modul col mai crunt, si de ne-a pastratistoria reamintirea zilelor de intunecime ce ele au stritibititut,ea a inregistrat d'asemenea si neuitatul devotament al guvernatorultii general. Cit time flagelul hiciui Iasii, Kisseleff rilmasein mijlocul populOunei innebunite de groaza; pe be cc boalaisbucni in Bucurest,, el alergt1., aci, spre a linisti spiritele prinprezenta sa, si a lua masurile nimerite spre a se impotrivi

Flagelul o data disparut, recunostinca Rominilor care acelpe care-1 numeau Binefa ca torul Principatelor, se amts inpopor si in sirurile nobilimei sabt formele tole mai misciltoare.Apoi, reintorcindu-se siguran0., lumea so apucA din non demunch', si reformele, un moment intrerupte, isi reluara' mersul,

sfirsiriti prin a da roadele ce lumea era indrituita s t altepte

1) A vedea c5rticelele: Quelques mots sur la, Valachie (LibrilriaDentu), Paul Kisseleff et les Principautes.

Infiintasem in 1881, in conditiunile tole mai priincioase, o societatefranco-romink in scopul de a aduce riurile Rominiei in stare de a seputea pluti sau naviga pe dinsele, si oferisem guvernului, D. D. I.Bralianu si Rosetti erau la putere, de a aduce Ia bun cap5.t aceastacestiune de cea mai mare insemngtate. Guvernul nu ne-a priimit pro-punerea. Fapt de plins : azi poate s'ar fi putut naviga pe Siret.

d'intiiti,

sa

si

16 KISSELEFF GUVERNATOR GENERAL

de la administrarea unui om care se identificase cu intereseleMoldo-Romine pin% a le privi ca ale sale proprii.

Administra4iunea Iui Kisseleff formeaza una din paginileinsemnate ale istoriei contimporane ale Tarii noastre. Ge-neralul a Meut istoricul administraOunii, ale crtrei martlinii le-am aratat, intr'un Memoriu intitulat :

Dare de seamy a generalului-adiutant Kisseleff despreadministratiunea Ilfoldovei si a TA rei-RomMesti de la15 Noembrie 1829 la 1-11 Ianuarie 1834 1).

Raportul a ap5.rut in Memoriile generalului-conte Kisseleff. -4 vol.El se gaseste reprodus in opera D-lui A.-R. Zablotki Desiatovski:

Contele P. Kisseleff si timpul suu : material pentru istoria fmpg-ra,tilor Alexandru Nicolae .1-zi si Alexandru al .11-ea. Sfn-Petersburg, 1882. (Veil V. 1).

Traducerea francezg a acestui raport este algturatg, in paralel ontextul rusesc.

D. Codrescu, in pretioasa sa culegere, Uricarul, t. IX si X, a publicat,si d-sa acest raport, tradus in romineste de d. Kalimaki-Papadopulo.

CAPITOLUL al III-ea

SITUATIEJNEA INALTEI PORT1.

Pregrairile generalului Kisseleff ca sa mearga in ajutorul Constan-tinopolului ameninp,t de Ibrahim-pasa. Situatiunca Portii. Paceaeste incheiatii. Kisseleff pariise5te Principatele. Pilreri de au ce-I

insotesc.

In mai putin do 4 ani, Tara trecuse printr'o preschimbaredestivirsitg ; arbitrariul, dezordinea, nedreptatca fusese inlo-cuite prin lege, cinste, dreptate ; linistea domnea inlguntrusi la hotare; institutiunile cele not se desvoltau cu tgrie, fiiritsguducli ; prosperitatca Principatelor dungrene rasplgtea desirguintele for pe Kisseleff si pe conlucrgtorii sai 1.

Intr'o zi, svonul public vesti Tarii cg de eurind guvernatorul-general fusese insiircinat de cgte Tar cu o misiune mare, sica era sa parrtseaseg Moldo-Rominia Inteadevar Kisseleffpriimise ordinul de a pti;;i in ajutorul Constantinopolului ame-nhAat de armia invinggtoare a lui Mehemet-Ali. Iatg in urmaa cgror fapte luase Impgratul Nicolae aceasta hotgrire.

Mehemet-Ali, ngscut in 1769, Om obsour, soldat neregulat inserqiul Sultanului, lipsit de invalatura, dar inteliginte, am-

cnergic §i viclean, se inglcase cu incetul ping la treaptade pasa guvernator al Egiptului. Administrator remarcabil, se

') Vezi nota de la cap. al II-ea, p. 11.') Aflind aceastA stire, .Adunarea adres'a aceste cuvinte

generalului Kisseleff: «Am aflat noa probl de stima si de increderece Suveranul Vostru v'a dat de curind, si ea ne mindreste, de vremece va cinsteste. Soldatii vostri sunt fratii nostri, de vreme ce D.-V. esticapul lor. Vom fi in tot-d'auna fericiti si falosi de tot ce va contribuiIn a voastrit fericire si fala,, ch'ci suntem convinsi ca soarla Tariff noastreeste strins legata de a voastra.))

bitios,

TArii-Rominestl

%1.

18 SITUATIUNEA INALTEI PORTI

facuse putred de bogat, grin avuCia ce §tiuse sa ereeze§i sa desvolte in minunata Cara asupra carei i se intindeacomanda; apoi, marindu-i-se ambiCiunea impreuna cu pros-peritatea generala §i cu desvoltarea puterilor sale militare,visa neatirnare §i cuceriri. Infringerile ce suferise Sultanul,destAinuind lui Mehemet-Ali slabiciunea stapinului, it hotArirasa se foloseasca de circumstance. In urma nimicirei flotei turco-egipOace la Navarin (1827), refuza Sultanului de a plati contri-buciunile ce datora, raspunzind ca ele reprezintau jertfele facutede Egipt in timpul razboiului. Iata primul lui pas spre ras-culare; in curind el rivni posesiunea Siriei.

A face sa se nasca pretextul unui atac, a face ca aceastaCara sb, fie navalita, in Noembre 1831, de 80000 de oameni,sub comanda lui Ibrahim-pa§a a lui Soliman-pa§a (D. Seve,fost ofiter al lui Napoleon, care de mult organizase §i cliscipli-nase trupele pa§ii Egiptului); a bate oastele trimise in contra-i,a asedia §i a lua Sintul Joan de Acra, a pa§i in contra armateiinsarcinate de Mahmud sa pedepseassa pe vasalul declaratca rasvratit, a o invinge la Horns, in Iulie 1832, astesunt lovirile date de Mehemet-Ali in mai puCin de §apte luni.

Drumul era deschis spre Constantinopol. Cuprins de groaza,Sultanul caufa un sprijin in contra primejdiei ce-i amenintaimpArA.Cia, §i se vilzu acest fapt de neuitat : Inalta Poarlacer§ind sprijinul du§manei sale de yea, al Rusiei!

Pentru impAratul Nicolae, a sca'pa pe Mahmud, era a adaogao floare cununei sale glorioase. Generalul Kisseleff priimi or-dinul de a pa§i in ajutorul Sultanului, pe cind un corp dedebarcat de 10000 de oamen1 3), pleca din Odesa pentru a seimpreuna cu flota ruseascA la Constantinopol, pe cind conteleOrloff, amicul lui Kisseleff, inergea sa 'nlocueasca ca amba-sador pe Butenieff.

'I Scrisoarea lui Orloff atre Kisseleff, Sin-Petersburg, 15 Martie 1833.Memoriile generalului Kisseleff t. IV, pag. 98.

si

inch -ti

SITUATIUNEA INALTEI PORT! 19

0 intelegere, consfintita grin tractatul de la Unkiar- Skelesi,incheiat in 8 Iunie 1833, se racuse intre Tar vi Sultan. Printr'oclauza secretes, Poarta deschisese eventual Bosforul Darda-nelele flotei rusevti, pe cind inchisese aceasta strimtoare flotelorcelor-l-altor puteri. Dar intimpliarile luara un mers nepre-vazut, pacea, in Joe de armiile rusevti, scApara impArtqiaTurceasca.

«DupS, ordinele ce am priimit de curind, scrie Kisselefilui Orloff 11, de a trece Duniirea spre a ocupa si &par& Dar-danelele, luasem hota rirea des -mi restringe cantonamen-tele, si de a apropia de mine diviziunea a 24-a a brigade]de Ulani ce ramasese in Rusia; cind iatS, ca, d'o data,intro buns diminearg, pe cind eram in miflocul intoc-mirilor mele, mi se scrie din Giurgiu printr'un expres,ca la Rusciuc trag tunuri spre celebrarea pad! sub-semnate de curind intre Mehemet-Ali si Sultanul»

Marile puteri povbluiseril inteadevar pe Sultan s'a, lase luiMehemet-Ali cuceririle vale, vi sa subsemneze pacea, mai binede cit sa expue Europa la o conflagraOune generala. Acesteintimplari constituesc un fapt de cea mai mare insemnatatepentru viitor, caci oare-vi cum puneau Europa in fata cestiunciOrientului 2).

Liber de ingrijirile ce-i pricinuise pregatirile campaniei cecredea ca va intreprinde, Kisseleff, care vedea apropiindu-se

') Kisseleff catre Orloff, 8 Aprilie 1833, Boussio. lui Kisse-left vol. IV, pag. 101). Toata, aceasta corespondents intre Kisseleff siOrloff despre afacerea egiptiaca prezinta un interes foarte mare.

') Mehemet-Ali era imbarbatat de Franta; Sultanul, sprijiuit de Rusiasi Anglia. Victoria lui Mehemet-Ali la Nizib, in 23 Iunie 1839, triumfce precedes cu putin moartea lui Mahmud, va aduce o noo intervenirea marilor puteri ale Europei, in afara de Franca, in favoarea Turciei,si infringerea lui Ibrahim in fata Sfintului Ion din Acra, ca si povWledate de sir John Napier lui Mehemet-Ali, vor hotari pacea si vor aducerecunoasterea domniei lui Mehemet-Ali si a urmasilor sill in Egipt(Revue des deux Mendes, de la 1 Noembre 1892).

isT

(Memoriile

.ci.

gi

20 SITUATIUNEA iNALTE1 PORTi

eeasul (le a-si lasa altui-a puterea, se folosi (le cele din urrnitluni ale guvernarei sale spre a trece in revistii, tot mecanis-mul administratiunii, asigurindu-se de trebuintele cele, noi,constatind activul si pasivul caselor publice, revrtzind, in-cheind socotelile, ingrijit de a-0 face opera trainica,, si de alasa urmasilor sax o situatiune sAnAtoasti puternicii.

In acest timp, o invoealA fu incheiatti la Sin-Petersburg, in

17/2D Ianuarie 1831, ce aducea o preschimbare Brea la unadin clauzele tractatului din Adrianopol, cea atingtitoare deliberul exercitiu al dreptului suveran de alegere a Printilor.

rccunoa,sterea, formaki a Constitutii, zice para-

graful al 3-ea al acestui tractat,Hospodarii Tarii-Rominestisi Moldovel vor fi num41, dar numai pentru rindulacesta, si ca un caz de tot particular,dupa modal cea fost hotanIt, e cit-va timp, Intre amindoo Puterile con-tractante, si vor incepe a guverna amindoo provintfile,conform cu Constitutia, care este o urmare a stipula-tiunilor de care s'a vorbit mai sub 1).»

In acelas act, Inalta Poarta," recunoaste formal Constitutiu-nea data', Principatelor. «Rasta se'ndatoreste retrag4trupele doo luni dupes numirea Printilor ; fixeaza", in in-voeala cu Poarta, la 10000 pungi (adica trei .nlilioane delei turcesti), tributul ce amindoo provintiile vat fi inda-torite sa," plateasca de la Litz Ianuarie 1835;» amindoocurtile se mai invoesc ca «numdrul trupelor ce vor slujide garnizoanA Inlaantral celor doo taxi, sa fie bot'dritintr'un mod neschimbat, placul Inaltei Porti, caredeclares ca nu cere de la ele nici o contributiune sau platypentru tot timpul rasboiului, fiigAdueste de a he ariitaumanitate si generozitate, s'indritueste ca Doninfi for sfi

') Extract din tractalul de la Sin-Petersbur, 29 Ianuarie 1834. (Veilla Piesele justificative).

«Dupii,

dupfl,

si

sa-pi

SITUATIUNEA iNALTEI PORT! 21

fie reprezintati pe Tinge?", dinsa, de insarcinati de afacerlcare sal fie crestini ortodoxi.»

In articolul ce sfirseste conventiunea, Poarta ingadue Iiusiei«dreptul de a ridica glasul in favoarea Principatelor,dap& circumstantele in care s'ar putea gasi ele, si fa"-giidueste de a Ma, in bung seamy aceste observatiuni.»Aceasta ingaduire pentru Rusia nu-i ceva nou; dateaza de latractatul din Kucluk-Kainargi, dar e prima data cind Turcia.se 'ndatoreste sA tie sean24 de observatiunile ei.

Doo luni dupa schimbarea ratificatiunilor, Poarta publicaun firman insotit de un Hati-serif 1, care reinnoea simplu de-claratiunile tractatului de la Sin-Petersburg si ale tractateloranterioare, in ce privea Principatele, si consfintea in mod for-mal autonomia tor, si neatirnarea administratiunei for into-rioare.

Cite-va saptamini Inca, si era sa sune ceasul numirii Dom-nilor Tarii-Rominesti si Moldovei. Kisseleff nu astepta acclmoment ca sit se 'ntoarca in Rusia. In luna Aprilie a ace-lui-as an, clup'o guvernare de aproape 4 ani si jumatate, clparasi Principatele, insotit ping in hotar de cler, de nobilime,de poporathmea din Iasi, si, dincolo do hotar, de bine cu-lintarile celor midi si slabi, pe care 'n veci i ocrotise incontra celor puternici. El insu-si avea ochii plini de lacrami,sufletul plin de dor, atit de adinea era iuhirea cc simtea deOra de la care isi lua bun ramas 2).

«Principatele isi vor face, in (mai liberta tea, Wale legile trebuin-ueioase administratiunei for interne, in unire on divanele for respective,«fara insa, sa, se poata, atinge de drepturile ce au fost chiezusuite,t(In favoa,rea, acestor fah', de diferitele tractate sau hati-serifuri;«si ele nu vol fi jicnite, in ce priveste administratiunea interioarA(a frii, de ilia un ordin contrarill clrepturilor lor.» (Art. 4). Prinacest Nati-serif, o neatirnare deplina, in ce priveste ces-tiunile interne, era recunoscuta Principatelor.

2) Kisseleff era generalul-cap al infanteriei de la 1833. Cit-la timp dupaintoarcerea-i in Rusia, fu pus in capul Ministerului domeniilor imperials,

leeislath A

22 SITUATIUNEA iNALTEI PORT!

Camera Tara' Rominesti, in rivna-i de a face vecYnica rea-mintirea eminentelor servicii aduse de Kisseleff, hotari sa fieinalata generalului o statue, si voth fondurile necesare pentruexecutarea acestui proiect.

Chiar in 1831, in zioa in care se 'ntrunira rnembrii Adu-narii extraordinare chiomate a vota Regulamentul, ei oferiserAgeneralului indigenatul cu toate insusirile neamurilor cele mainobile ale Tarii. «Care altul mai malt de cit D-ta, i ziceah,poate avea dreptul de a se nun2i flu al acestei Patrii,din care au dispArat toate nenorocirile, din zioa ce pi-cioru-11 atins pamintul, in care toate de mina -ti aufost faptuite, in care tot ce era mort si nemiscat lasullareali s'a insulletit I)».

Camera din 1834, vrind sa inalte un monument lui Kisseleff,consfintea marea reamintire ce generalul lAsa pe pamintul ro-minesc.

Cu toate aceste, aceasta miirturie a recunostintii care onoraalit Camera romin'a din care esea, cit i pe fostul guvernator,nu era s'a"-si primeasca o executare de cit zece ani mai tirziu,in 1843, subt domnia lui Bibescu 2).

si in special insarcinat cu imbuniiiatirea soartei tAranilor, servi aiplratului. Tactul si inteliginta ce probl i aduserl titlul de conte alImpa.r6tii si directiunea cancel6riei imparAtesti. El fu trimis in 1866, laParis, ca ambasador extra-ordinar, si reprezinta Rusia la conferinteledin Paris, din anal 1858, in cestiunile atingatoare de organizarea Prin-cipatelor.

Generalul Conte de Kisseleff se retrase din afaceri, in 1862, din pricinasitmitatii sale, si se intoarse 'n Rusia, unde muri in 1872.

1) Paul Kisseleff et les Principautes. (Firman Didot, edit.).') A vedea scrisoarea lui Kisseleff catre Printul Bibescu; Partea 2-a,

Corespondint5. generala.

i-a

Im-

CAPITOLUL al IV-ea

REORGANIZAREA PRINCIPATELOR DUNARENE

Atitudinea Poqii in timpul acestui period de reorganizare a Principa-telor. Numirea de catre Poarta a lui Alexandru Ghica ca Domn alTArii-Romine01 si a lui Mihai Sturza ca Domn al Moldovei. Mai1834. Printul Ghica este depus in 1842 printr'un Firman al Porcii.Numirea unei CaimAcamii ins'arcinate de a guverna Tara ping la ale-

gerea viitorului Domn.

S'ar putea mira cine-va de atitudinea Portii in timpul acestuiperiod de reorganizare a Principatelor dunarene de catreRusia, de nu si'ar aminti situatiunea in care se afla ea, strinsade amindoo partile de catre Rusia si Mehemet-Ali 11.

Nepasarea ei aparenta nu fusese de cit resemnare ; catasesä sufere ea, on -ce neplacere sa fi simtit dintr'aceasta,prezenta Rusilor in mijlocul unor populatiuni siipuse Incasuzeranitatii sale.

Urmarind cu bagare de seamy evenementele ce se petre-ceau in Europa, si din care nadajduea sa traga folds, punindintirziere in a indeplini conditiunile tractatului din Adrianopol,Turcia arata invederat hotarirea-i de a cistiga timp.

Cabinetul din Sin-Petersburg, la rindul sau, nu 'Area pesteMasura ingrijit, avea, pentru aceasta, motivele sale. In-teadevar el hotarise ca, data in luna Mai 1832, data fixatapentru cea din urma plata a indemnitatii de rasboiti, Poartanu s'ar fi achitat, sa intirzieze desartarea Principatelor detrupe, desertare strins legata de indeplinirea acestei condi-

1) Vezi scrisoarea din Constantinopol, ii Mai 1836, Porto-folio, vol. III.

24. REORGANIZAREA PRINCIPATELOR

tiuni, eel putin pinii la primtivar6, si atunci trupele genera-lului IiisseleiI sa se foloseascti de aceastil imprejurare «pentraa pastra, pe Duna' re o atitudinE impuetoare 1).»

Cu toate aceste, Generalul se gindea asemenea, inteo scri-soare ciare contele de Nesselrode, la ipoteza unor ast-felde dispozitii din partea Portii, in cit n'ar fi nici o temerede avut, si ajungea la concluziunea ca, in acest caz, s'arputea grai evacuarea Principatelor, ca si a cetiitii Silistria,cg,iitind a se asigura despre datoria Turciei prin luareaunei ipoteci nisi putin costisitoare, si aflame p.m dm-eisueala Austriei sau a ori-cfirei alte Pater, care arMterveni in cestiane2)».

Asa day, in luna Septembre 1831, nimeni n'ar fi putut zicodacti ocupatiunea Principatelor dunArene era sa se slirseasctiin 1832, sau dacti, era sa se preliumeasca, cum s'a si intim-plat, ping in 1834.

In luna Februarie, atitudinea Portii devenind mai pronun-tatii,de vreme ce nu-si indeplinise nici una din indatoririlece-sI blase in privinta Principatelor .i Serbici, amina exe-cutarca tractatului din Adrianopol, generalul Kisselell nuse sill de a propane guvernului sau de a se intemeia peconventiunea do la Sin-Petersburg 2), daci, la data de 2 Mai,Poarta nu-s1 pltitise datoria «si de a, face sa" atirne evacua,-(iunea, Principatelor de intreaga si pe deplina, executarea tractatului din Adrianopol»

In scrisoarea sa clam contele de Nesselrode, datatg din Bu-curesfi, 3 Septembre, 1831, generalul de Kisseleff trecea inrevisttt diferitele eventualit4 ce se puteau ivi, si declara «ca

1) Scrisoarea lui Kisseleff ciltre conlele de NesselrodeBucure,,,ti, 3Septembre 1k31. (117enioriile generalalizi Kisseleff; t. 1V, p. 20).

') Scrisoarea lui Kisseleff cram conlele de Nesselrode, BucurWI, 3Septembre 1831, (Memorfile generalakff Kisseleff: t. IV, p. 20).

2 Illemoriik generalului Kisseleff: I3ucure:;3t1, 19 Februarie 1832, t.IV, p. 64. (VezI convenOunea. din Sin-Petersburg la Pie,,ele justificative.)

$i

REORGANIZATIEN PRINCIPATELOR 25

nu privea ca folositoare intrunirea pntelar cu Im-peirfiliaruseascii, I12 cazul rind vr'odatii Poarta ar ajungea se lepAcla de suzeranitatea lor, cunt e de presupus»,scria generalul «mai ales de e boa pita, Rusia sit' nupfivea,sca cu ochiil nepfisAtor incOcgrile ce de sigur ei(Turcii) nu vor lipsi de a face peste che-zesuite Principatelor.» Dacii inszl aceasta era prtrcrea luiKisseleIT in acea.stii.cestiune, este interesant de a constata crtideile maresalului Diebitsch se depurtau de dinsa in modsimtitor.

Maresalul stipulase zece ani de ocupatiune, ca si.1 poathasivura mai lesne mijloacele de opuncre ale cetAtii Silistriei,pcntru care Rusia cata sA-si impue jertfe serioase: ca sic -GIdee Limpid de a dobindi politicii cabinetului din Sin-Petersburg,favuarea Austriei, doritoare de a vedea friptuitit evacuareaPrincipatelor, cu mIdejdea cl1. dupes zece, an! de ocu-patiune a Moldo-Rominiei, in caz ci ar refuza :LanaPoarta a-si indeplini imlatoririle, Europa s'ar fiobicinuit ea prezenta Rus llor In aceste provincii.»adaoza D. Butenieff, reamintind ideile maresalului Diebitsch,(«le s'ar opine ca tinta politicii Russel im este intimlereade teritoriii, vol rlispunde ca mersul lucrurilor e maiputernic de eit prevederile, si c Rusia n'a, inaintat, deun veac incoace, de la malul Niprului pentru a se oprila al Prutului. De altmintrell, pentru a 1211 esi dincestiune, 121id Vol Intoarce la tinta ce-1211 propui, rezu-mindu-n2ii, ast-fel:

E primejdios de a ne kisa sa Jim incureati de po-litica vicleang a Porrii, sprijinitfi de povetile asa Zlsllornostri prieteni ;

20 Conventiunea din Petersburg presupune executarea,tractatului dill Adrianopol, si ar trebui sa ne bizuim peneexa ctitudinea Turcilor in indeplinirea cla uzelor acestui

Iasi

10

privilegiurile

26 REORGANIZAREA PRINCIPATEE011

act complementar, ca sa reintni m In exercitiul dreptuluirezervat de art. IV din aceasi conventiune ;

30 Cata, sa" pa,' stra,' m Principatele ca o ipotecti, pina, laexecutarea principalelor stipulatiunl ale tractatului dinAdrianopol, de nu vrem sa; perdem rodul rasboiului, sion -ce inriurire asupra ministerului otoman 1).»

Nu pentru cea d'intiia oara Principatele se gAseau obiec tulpoftei puternicilor for vecini; istoria este aci pentru a no spuneca la acea epocl la care generalul Diehitsch ici expunea teo-riile despre folosul ce ar fi aflat Rusia in anexiunea Moldo-Rominiei, patru milioane de Rominf din Banat, Bucovina,Transilvania, Basarahia, fusese deja deslipiti de Patria-mums.

In 1807, la Tilsit, aleiltuirile lui Napoleon I -Ii erau cit p'acisa predee Principatele Rusiei, si aceastA cestiune, de a fi saua nu fi, era, precum se vede, sa mai facA, in 1832, pentrunatiunea romineasca, obiectul meditatiunilor diplornatiei ru-sesti. Cu toate aceste, Gi on -ce discutiune sa ti putut aduceaceastA cestiune, citind Memoriile contelui de Kisseleff, eon-statAm ca, in epoca ce strAbatem, Rusia, Mr' a inceta de a-sl

urmAri scopul, i cu toate ca, inainte de toate, se ingrijea deinteresele sale proprii, era insA doritoare de a crea o bungstare pentru locuitorii Principa,telor", prin cauzo hotari-toare de gonerozitate, de simpatie i de umanitate, in afartide cestiunea inriurii ce catA sa aibA ; punea tot atit interesa feri popoarele crestine din Rilsarit de koala lipicioasA, adezordinei si a anarhiei, ale cArei eauze un regim pacatosle vccinuiea in Prineipate, si care erau o amenintare pentruprovinciile rusesti limitrofe ; era tot atit de hotaritA in a vreaodihna viitoare a Principatelor, reorganizind d'a 'ntregul,in toate pArtile ei, administratiunea lor interioara», cit, d'altAparte, Poarta OtomanA, era si dinsa hotarita sa mentind ostare de lucruri, pe care de veacuri o exploata in folosul salt.

') Butenief ratre generalul Kisseleff, t. IV, p. 97.

si

REORGANIZABEA PRINCIPATELOR 27

«Austria insa,'-si, adaoga contele Kisseleff, facindziune la preschimbArile si la starea cea bun pe care adrni-nistrarea sea le si introdusese in Principate, e foartedepartata; de a aplauda la binefacerea unei reformecare cater sa ante popoarele romine supuse dominatiuneisale, sere comparatiuni foarte grele pentru propria-iadministratiune. Ea nu poate si e silita sg nu poatil, sa,vada,' cu nepa; sure emanciparea comercialA si foloaselepolitic' ale unei flatting care are, cu statele ce-i suntlimitrofe, relatiuni atit de Brest", de intime si de urma-rite. Ea vede ca" pricinile ce sileau odinioara pe ta" ranulromin sa," caute prin emigratiune un loc de scii pare side odihng la vecinii sai, 1111 vor mai flinta ; se teme chiarca nu cum-va o sum mai mare de foloase politic' qicomerciale , sa, nu atraga in Tara-Romineasa, si in_Moldova o parte din locuitorii Transilvaniei si Buco-vinei.»

Faptele au intarit aceste prevederi, caci azi Inca nu numaicultivatorii, dar chiar taranii tutulor tgrilor romine yin gra-madA la bilciurile din Rominia.

OM cum, la 2 Mai 1832, generalul Kisseleff preveni pereprezintantul Portii, Reiss-effendiul, ca, ne hind achitata con-tributiunea de ea'sboiu prevazuta, prin tractate, trupele-ruset;tivor urma sa seazA in Principate.

«De vreme ce trupele rusestl, i ritspunse cu destul singerece Reiss-Effendiul, se si ga; sesc in aceste doo provin-

Poarta e resemnata; szi le vaza,' prelungindu-s' se-derea.»

Doo luni mai tirziu, Ibrahim -Pala batea trupele Sultanuluila Horns : se stie ce urma. In cea ce priveste Principatele,consecinta acestor fapte fu ocupatiunea for de catre Rust pinsin mijlocul anului 1834.

Putine zile dupa plecarea generalului Kisseleff, Inalta Poarta,

tii,

alu;

28 ItEORGANIZAREA PRINCIPATELOR

in invoire en Rusia, numi Domn al Moldovei pe Mihai Sturza,si al prii-Rominesti pe Alexandru Ghica

Aceste numiri se fAcurtt in luna Maiti 1834.In Moldova, puterea fu tinuta cu o Mina virtoasti de Printul

Sturza. Om de o inteligenth inalta, si de o mare energie,acest Donut isi puse toata ingrijirea sa nu lase sa se immoaieinstitutiunile, asezate pe temelii trainice, pe care predecesorulsitu i le ilisase mostenire.

Fapta urmMoare va putea da o idee despre caracterulPrintului.

Intr'o zi, unul din ministrii sai poviituindu-1 sa" fach un im-prumut in stritintitate : «84, facem un Imprumut! strigri, VodA.Nu viol dau Tara zalog bancherilor strAini 2).»

In Tara-RomineascA, lucrurile nu mergeau ca in MoldoNa ;Printul Ghica, Inzestrat en calitati serioase, insufletit de clorulbinelui, dar slab de ingeri, rau inconjurat, compromis defratele sail Mihai, fu tirit de valul patimelor rele, mutt thnprespinse si infrinate ; dezordinea cu incetul se tiri iarasi intoate ritmurile administratiunii, si mizeria inlocui in curindprosperitatea ce isbutise a se inrhdticina pe ruinele institu-tiunilor din 1828.

i) Sri reamintim ca Grecii se reorganizasera, cu ingaduiala pe trt-cute a Ruciei, in societal:I care provocaril micarea din 1821 in contraTurcilor ; ca miFarea fu curat cresting in peninsula, $ ca Rominiidin Macedonia si Albanezii *tiara pe Greet' sa creeze elenismul.

Dar in Principate, Grecii tiranizau inteatita pe Romini, incit boeriiopusera lui Ipsilanti pe Tudor Vladimirescu care peri jertfa a cauzeiromine%I, asasinat la Golesti din ordinul acestui Print.

Rilscoala Grecilor avu drept urmare sa Mite asuprii-le minia Portii,s'o hotarasca sa nu mai incrediMeze tronurile romine decit la na-

tionals. Numi intr'adevar pe Grigore Ghica in Tara-Romineasca si peloan Sandu Slur/It in Moldova, printl care domnira de la 1822 la 1828.

Fu primul pas Meat de Romini catre cucerirea perdutei for nea-tirnarI.

Vezi, despre Printul Mihai Sturza, biografia poetului Konaki Vo-coridi de catre Printul Constantin Vogoridi.

s! -mi

si

')

RE011(1ANIZAREk PRINCIPATELOR 2)

In 1812, rOul se mriri intr'atit in cit adunarea iteneralri, pupil,de Regulamentul organic, alriturY de Domn, cu drop tul decontrol poste toate actele guvernului, adre,s5. printului Ghicaun memoriu I in care expunea starea de jale a tririi, 5i rivape MOria Sa sit aducit o roped° lecuire relelor ce o bintuiau.

Taranul, a crtrei soartri, era vrednicrt de cea mai vie ingri-jire, se gasea, zicea raportul, mai molt de cit on cind pradOconcusiunei si jefuirei.

Magaziile de rezen a, prevAzute de regulamentul organic,ajunsese intr'un mare numar de loeuri, un mijloc do stoarcencc ruinau pe tilrani, prin cerintele la care acesti nenorocitierau expusi din partea autoritatilor.

Interesul privat si arbitrarul aveau precOdere asupra intere-sului general, Si regulei, in ce privea recrutarea militii, intro-tinerea Dorobantilor, reparatiunile drumurilor, transporturile,cumpArrtrile, claca si impozitele.

Satele de pe malul DunOrii, carora era incredintatO, pazahotarului, cu toate ca aveau un servitiu foarte Lueu, iii sufe-risera soarta far'a se plinge, nadrijduind intr'un viitor mai bun.

Cu toate aceste, nu numai cele 14 zile la care fie-carefamilie era, in principiu, indatorita, cu rindul, se suiseritla 36 si 40, (-Ear &wile cele mai grele urmau inert sit apeseaceste sate.

Era amenintatrt Tara stt-i vada pe toti emiurind dincolo deDunare.

Principiul fundamental al despitrtirii puterilor, adoptat deregulamentul organic, despartire ce nu exista subt vechiulregim, priimea in lie-ce zi not loviri.

Opiniunea generalri, invinuia sfaturile municipale ale oraselorde o rea administrare a banilor publi i, i chiar de specula-tiuni vinovate. Demoralizarea care pOtrunsese in tribunale,

Adresa Aduna'rii generale din 1812 eAtre Prin(.111 .1. (.1-tica --Extractdin Monitortil.

30 nEoRGANIzA BEA PRINCIPATELOR

dispretul legilor, nripadirea puterei judecatoresti de catre cele-1-alte puteri, puneau ades in primejdie interesele si stareaparticularilor, Mceau s'a se iveasca, pretutindeni, nelinistea, siaruncau turburare in comert.

Tata, foarte pe scurt, o parte din invinuirile expuse inmemoriul ce adunarea generalb. prezintA M. S.-DomnitortiluiA. Ghica.

Curtile Rusiei si din Constantinopol luara cunostinth deacest act. El le misca atit de mutt, incit trimisera, in TaraRomineasca, comisari extraordinari, cu misiunea de a face ocercetare si de a se asigura de valoarea invinuirilor exprimate.

Inalta PoartA desemna pe Saliib-Effendi.Daca, in aceast6 imprejurare, Turcia dete prober de neatir-

nare fata cu Frar4a, foarte bine dispusA pentru PrintulGhica de catre consulul sail general d. Billecoq, prietenul Prin-tului, de neatirnare.si de bb,rbatie fata cu Rusia, insArcinindpe S:.akib-Effendi cu o misiune care era privita ca o manifes-tare a principiului de suveranitate, . nu mai putin vrednicede insemnat sunt rezerva si inalta prudentd pe care ambasa-dorul Frantii la Constantinopol, baronul de Bourqueney, vroiaFA le pastreze in politica Regelui in Principate.

Vedem cä baronul de Bourqueney cauth 86, convinga ped. Billecoq de necesitatea acestei politici : «Din cele ce sepetrec in acest moment in Bucureqt1», scrie baronul la18 Octombre sa nu reese nici o lnra' ire a rapor-turilor dintre guvernul Regelui si curtile aliate ; cater cafocal firesc al politicii sa se lama acolo fa"ra sgomot! . . .

noi nu lacem politica romineasca ; noi sus(inemsuzeranitatea de fa,pt.»

1) D-1 Baron de Bourqueney, ambasadorul FranVi pe linger InaltaPoarta, catre d. de Billecoq, consulul general al Frantii la BueureF,4tI.Sorisoare din 18 Oct. 1842. Archivele ministerului afacerilor streinedin Paris.

scats

REORGANIZAREA. PRLNCLPATELOR

«;9tiu, i zice, ca to feresti tot-d'auna, sa al aerul saiei un rol de ingerinra care nu con vine "lief pozitiuneinoastre geografice, nicI politicii noastre generale.»

Aceste recomandatiuni, baronul de Bourqueney, le reinnoestein modul col niai staruitor, in scrisoarea sa de la 20 Octombre,prin care vesteste pe consulul general de sosirca la Bucurestia lui Savfet-Effendi, tilmaciu al Divanului impAratesc, adu-

cator al firmanului ce depunea pe Printul Ghica. 0 cerecu staruinta.: nimic in atitudinea sau limbagiul d-lui Billecoqsa nu poatit sa Lea sa fie privitti depunerea Printului Ghicaca o infringere a politicii Frantii, sau ca un act vinovat defrica, din partea Portii.

«Situariunea generala e vioae si complexa ,» alirmareprezintantul Frantii ; «afacerile rii-Rominesti intraintr'insa pentru o parte, dar ele nu o compun singure.

«De bung voe sau de sila, Poarta se slujeste, in acestmoment, de un drept pe care i-1 dau tractatele ; ce neimporta, e ca toate sa se petreaca; conform cu stipula-tiunile lor.» Vii, cum d. de Bourqueney a csapatat convingereaca, cu toate povetr3le ce c1a subordonatului sau, acesta secompromite, neobservind toat'a rezerva de dorit, iqi accentueazti

recomandatiunile sale.«Relatiunile d-voastre cu Prinrul Ghica indrituesc pa-

reri de ra,"u personale ; sa; nu dap' Ins acestor parerl derau un caracter politic ; ochii vor fi arintiti asupra -va.Sunterl invinuit ca, in cele din urma intimplari arY avutun rol actin ce esea din rolul de observariune,pe care intot-d'auna vi-1 recomandasem cu sta ruinra inrelegeri deunde vine aceasta, invinuire ; nu o priiinesc, o respingsus si tare ; nu pot insa, sa-va, recomand Area malt, in

§i

31

REORGANIZAREA PRINCIPATELOR

acest moment, o destivirqia cumpitare In actione srin vorbire 1).»

Capul iii scapA subordonattil, dar stie ce sa gindeasca depurtarea lui.

Precum dedese d. de Bourqueney stire d-lui Billecoq, Savtet-Effendi aducea firmanul ce depunea pe Printul Ghica : petoe cc raportul comisarului situ i ajunseso la cunostintA,Sultanul isi dedese sentinta ; apoi, in invoire cu Rusia, sehotAri sa lase natiunea sA-si exerseze dreptul ski SUN eran dealegere.

Poarta recunoseu, conform cu statutele organice ale Re-gulamentului, pe Presedintele Inaltului Divan, pe, mini triide Interne si de Justitie, drept Caimacami vremelnici ai TArii-Rominesti, piny la alegerea unui nou Domn.

I intari ui aceasta calitate, le incredintA, guvernul TArii, si-iinsarcinA sA convoace, fArA intirziere, adunarea general ordi-

nal* pentru ca aceasta sA desemne pc membrii ce cAtau saformeze adunarea extraordinary menitA szt aleaga pe viitorulsuveran al Tririi-Rominesti.

') D. baron de Bourqueney eatre d. Billecoq. Scrisoarsa din 20 Oc-tobre 1842, de la Terapia. Vom vedea mai in urina de a Out d. Bil-lecoq A. se foloseasca de bine-voitoarelc lectiuni ale baronului deBourqueney.

') Din 2 Octobre 1842. Datat din luna Ramazan 1258.

32

2

CAPITOLUL al V-ea

Gheorghe D. Bibescu. Origina neamului sau, studiile sale, primii saipas1 in cariera politics. Alegerea sa pe viata, de catre natiune ca

Doran al Tarii-Rominesti.

Cu trei aril' mai 'nainte, in 28 Octobre 1831, GheorghieDemetru Bibescu fusese ales deputat I) la adunarea generalsextra-ordinara ce avea misiunea sa voteze regulamentul or-ganic, de catre colegiul boerilor celor marl' din judetul Do lj,

luase cu stralucire locul pe scenaNascut in 1804, flu al marelui Vornic Demetrius Bibescu,

nascut el insu-si in 1772 mort la inceputul lui Noembre1831 2), i al Catinchii Vacarescu 3), re era stra.nepoata aDomnitii Safta Brincovan, fata lui Constantin Brincovan, Dom-nul Tarii-Rominesti, decapitat la Congtantinopol in 1714; aflin-du-se insusi stranepot al lui Joan Bibescu 4) care se nascu pe la

1) Gheorghe Diinitrie Bibescu fu ales prin 19 voturi ; Otetelesanuprin 14. (Annalele Parlamentare t. II, p. 203-205).

2) Demetru Bibescu, fatal Printului Bibescu, se AA printre sfetniciiDomnului Grigore Ghica, si numele lui se gaseste intre ale boerilor careadreseaza Printului protestarea din 27 Decembre 1827, in contra resta-bilirei egumenilor greci in manastirile rominestl. (A vedea pe Boleac.)El moare la inceputul lui Noembre 1)31; caci, la 10 Noembre, nu maifiinteaza pe lista boerilor de clasa intiia. (Annalele Parlamentare, t. II,p. 127 si 132).

8) Bunica printului Bibescu, cununata cu Vacarescu, era fata luiConstantin Cretulescu, a carui mums, Domnita Safta Brincovan (fataDomnului Constantin Brincovan, decapitat in 1714) luase de barbat peGheorghie Cretulescu.

4) loan Bibescu era unul din boerii iscaliti pe Memoriul adresat, la6 Septembre 1720, de catre Boerii Olteniei, Austriei, stapina pe aceastaparte a Taxii-Rominesti, ca ceara sa 'ncredinteze guvernul ei luiGheorghie Cantacozino. 11 sub-semneaza ca boer al districtului Gorj.Acest memoriu este anexat la raportul asupra Olteniei din 12 Septem-bre 1820. (Hurmuzaki, t. VI, p. 317.)

4

si

81-81 politica.

ea -i

34 PRINTUL GHEORGHIE D. BIBESCU

finitul veac,ului al XVII-ea, Gheorghie D. Bibescu isl Meuse maitoate studiile in Paris, unde fusese trimis in 1817. Se 'ntorsesedin Franta in 1824 cu titlul de doctor in drept al Facultatiide la Paris. Poseda adinc pe autorii francezi, elini si latini, sivorbea cu o rara eleganta limba lui Omer. Era menit sa fad,sa se asculte in limba romineasc5, un orator de prima ordinb..

Generalul Kisseleff nu 'ntirzi5, a deosebi pe Gheorghe D.Bibescu, si-i puse cunostintele si activitatea la contributie,

numindu -1 secretar de Stat la departamentul Justitii, apoicap al Secretariatului de Stat, post de cea mai inalta insem-natate, de vremo ce afacerile a celor-l-alte departamente ajun-geau toate aci, si c5, tot aci se tratail cestiunile, in tot-d'a-una foarte delicate, cu consulii strb."ini.

Dar sa lasam pe Printul sa ne povesteasca insu-si, intr'oscrisoare calre fiul sAti Nicolae, scrisa citi-va ani dupa abdi-care, inceputurile carierei sale, Si suisul ei."

Scrisoarea Prinfului Bibescu, ca tre. fiul sa,' u PrintulNicolae 1)

Viena, 15 Noembre 1851.

«Inceputurile carierei mele politice, care fu atit de repede,stunt datorite, scumpul meu Nicolae, acelei zeitati antice,

I) Printul Nicolae Bibescu, al doilea flu al M. S. WA' Bibescu, a Postde sigur unul din oamenii cei mai insemnati pe care s5,-i fi produs Cara.

Crescut in Franta, la liceul Enric al IV-ea, bacalaureat in litere si instiintele matematice, intrat la scoala politehnick apoi la scoala de stat-maior, din care esi cel d'intiiii ex-a3quo cu Ch. Corbin licentiat indrept, Nicolae Bibescu a lucrat cu aceiasi inlesnire si acelasi noroc siin cariera literilor si in a stiintelor.

Devenind, la esirea din soon', ofiter de ordonanta al maresaluluiRandon, tinArul locotenent de stat-maior cuceri, in campania din Ka-bilia, gradul de cApitan si crucea de cavaler al Legiunei de Onoare.Citi-va ani mai tirziu, crucea de ofiter venea sa rasplateasca, o foartefrumas6 lucrare despre Kabilia.

Printul Nicolae se si stabilise in Cara sa, cind furtuna din 1870 it facusa alerge in apararea patrii sale de adoptiune, Franta.

PRINTUL GHEORGHIE D. BIBESCU 35

Fatum, Fortuna, pe care o tii prea mult de rail in compunereace ai fa,' cut pentru concursul de la 1..coala Politehnica, $i care,orT ce ai zice, joacA un mare rol in afacerile lumei astei-a.

Tocmai redactasem un proect de lege despre munioipa-litati; era o irxstitutiune pe care Generalul Kisseleff vroia sao implinte in tara noastrit Comisiunea insarcinata Cu aceasta

Ales ca adjutant al comandantului-sef al apara'rii nationale, generalulTrochu, putu, in functiunile sale, sa arate pe linga ealitatile militare ceprobase in Africa, un tact, o ingrijire de interesele cele mai variate, sio bunatate care i eraa calitati firesti.

Cite zile intunecoase, cite primcjdii pentru eroicii aparatori ai ma,relui oral, pina'n ceasul ce sung clopotul de moarte al capitulatiunei!

Sfirsindu-si datoria, printul Nicolae se 'ntoarse in tara unde se dete cutotul studiilor economice. Visa sa creeze in Rominia industrii noi; imbra-tisa un orizonte prea intins; isi perdu o parte din stare si sanatatea,

Dar aceasta viata de munca, de neincetata lucrare, isi are si paginasa politica importanta, dar, vai! prea scurta.

Ales deputat de alegatorii din Gorj in 1886, apoi, in 1888, de cei dinIalomita, printul Nicolae Bibescu se destainui, din prima zi, mare orator,reamintind prin stralucirea cuvintarii sale, marele talent al tatalui sau,Voda, Bibescu. Discursul prin care Printul lupta in contra fortificatiu-nilor, va raminea ca un model de strinsa discutiune, de patriotism, side lupta curtenitoare. Un viitor, poate apropiat, va spune data depu-tatul Ialomitenilor a fost prooroc.

ce sa spunem de cea din urma reaparitiune a lui in Camera ? Cucite-va saptamini mai 'nainte, printul Nicolae Bibescu era isbit, pebanca sa de deputat, de o boala grozava care in curind era sa-si sfir-seasca opera; trebui sa paraseasca sala. Zile 'ndelungate, boala it tinudoborit, si sfirsitul parea apropiat. Multumita Irma ingrijirilor de care fuinconjurat, si tarii constitutiunii sale, fu ca o proprire in propasirea ceboala nu incetase de a face. In acest moment desbaterile asupra forti-ficatiunilor reincepura, la Camera.

Neconsultind decit aprinsul sau patriotism, decit datoria-i de man-datar al natiunii, ne-tinind nici de cum seams de starea-i de slabi-clune, nici de povetele familiei si prietenilor sal, asemenea cu acelmare ministru englez, lord Chatam, care, aproape murind, poruncifie dus in Camera Comunelor, ca sa vorbeasca intr'o mare cestiunenationala, si sa expire peste citeva zile, Printul Nicolae Bibescu facusi el sa fie dus in sinul Parlamentului Romin ca sa mai vorbeasca, odata, supunindu-se constiintei si patrioLismului

Aceasta nazuint5, i dete lovirea cea din urma. Citeva zile mai tirziu,Nicolac Bibescu isi da ultima suflare.

IVIurise pe metereze, ca un adevarat soldat.

Si

sl

sau.


lucrare nu prea se pricepea sa o faca, i eu, modestul ei se-cretar, nu eram ceva mai iscusit ; dar puteam alerga la aju-torul cartilor mele; ma slujii mult de dinsele, i cu putinulce stiam, cu multul ce pradai de la altii, isbutii sa fac cevacare avea infatisare Indestul de buna, un singur cusur: acelade a nu putea ri pus in practica.

Comisiunea, incintata de a se vedea scapata de o sareinggrea, imi dete laude multe, 'ns'a'reina sa-mi supui operaPrezedintelui-plenipotentiar. Aceasta alegere ma 'nfricosti,imprastia foarte repecle fumurile caror laudele putuse un mo-ment sa le dee nastere in capul men de tinar. Stiam ca Pre-zedintele era nu numai un om de o mare inteligenta, ci Incaun om practic. Vrui sa-mi dau bine seama de cea ce era sa-iinfatisez, tot silindu-ma sa compar tinta cu mijloacele,mijloacele cu obieeiurile i starea morala a celor care erauchemati sa le aplice, pricepui repecle ea facusem ca un croitorcare ar croi o haina de copil pe tiparul potrivit unui gigante.Ma pusei deci din nou pe lucru fac ceva care era maipotrivit cu starea tarii. Dar comisiunea din care faceam parte nuvru sa auza de desbateri noi: cata sa infatisez primul proect.

«Generalul ma priimi cu multa buna,vointa. In timpul citirii,im facu mai multe observatiuni pe care le intelesei cu atit maibine ca se impacau de minune cu cele ce-mi faceamde mai multe zile, pe loc adusei citeva schimbari de redac-tiune care mi se paru ca-1 multumira.

«Cind insa im sfirsii citirea, ma'ntreba de credeam ca acestproect iii va atinge tinta. Ma tern, i respunsei, ea nu cumvacomplicarea, formelor sa nu incurce executarea. Sunt detot de parerea D-tale. Dar oare nu D-ta l'ai redactat ? Bada, Domnule Prezedinte. Dar n'am bagat de seama la nea-junsurile ce infatiseaza de cit mai tirziu dupa ce el si fuseseadoptat de Comisiune. De atunci am redactat un altul pe careit creel mai bun.

§i

§i ma

§i,

§Isbutii sa

insu-mi

§i

ai


Vru sa-1 vaza §i-1 aproba, aflai in urma ca, pe loc ce e§iieu, trecuse in odaea unui prieten al sail, care locuea in a-cea§i. casa, §i-i zisese ca facuse o descoperire de capetenie,§i ca era foarte vesel de aceasta.

Cite-va luni mai in urma, fui trimis in Valahia-mica 1), ca saprezid la introducerea ordinei celei not de lucruri hotarita deRegulamentul organic. Sarcina era in destul de grea. Nu eraalt ceva in joc decit de a face pe public sa se obicinueascacu legiuirea cea noun, §i de a-1 face sa slurp, prin publicatiiscurte puse la inaltimea tutulor inteligintilor, foloasele ce infa-ti§ea mai mult de cit cea trecuta, §i rezultatele bine-ra'catoarece lumea putea a§tepta de la dinsa. Trebuea, apoi, sa, fie re-dactat un manual pentru tie care impiegat, de la eelpins la eel din urma. Fui indestul de fericit ca sa isbutesc inaceasta mai bine decit ma a§teptam, §i se adopta drept regula,pentru Valahia cea mare 2) cea ce fusese facut pentru cea mica.La intoarcerea-mi din ,:aceasta misiune, fui numit subt-se-cretar de Stat la departamentul justitii : era, dintre toateministerul la care se cerea cuno§tinti speciale §i unde era maimult de organizat §i de supraveghiat. Doi ani mai in urma, fuinumit cap al secretariatului de Stat, la care yin afacerile acelor-l-alte departamente, care,printre numeroasele-i atri-butiuni,coprindea relatiunile cu consulii streini, care nu tot-d'auna sunt cele mai lesnicioase §i cele mai placute.

Astfel ma suii, ma suii in veci, pe repedele aripi ale noro-cului, ping cind intr'o zi rrla aflai dus pe culmea, de unde elera sa ma arunce citiva ant mai tirziu.

« O diva, gratuin gum regis AntiumPrmsens, vel imo tollere de gradu

« Mortale corpus, vel superboss Vertere funeribus triumphos.

'1 Oltenia, forma-0, de cinci judee coprinse Intre Austria Oltul.') Partea prii-RomineW coprins5, intre Oltul qi Milcov, hotar al

Moldovii.

§i

a

$... . . . . .


Lucrul ins de care Printul nu vorbeste in aceasta', scri-soare, piing de farmec in conciziunea sa, este redactareaoaresi °Anil articol al Regulamentului organic ce fu destul defericit ca s'o faces sa fie preschimbata. Aceasta preschimbare,in ce priveste art. 2 al capitolului al 3 -lea, este de capetenie.

Paragraful 1-iu al acestui capitol era ast-fel conceput1(ACEI CARE VOR FI PATRUNS pe teritoriul Tarii Romlnestlfa fi fa'cut carantina, vnr fr trimisl la Ocne pe viaca.»

Y,a Constantinopol ins se substituise acestei redactiun't ceaurm6toare : «NATIONALII CARE VOR FI PATRUNS pe teritoriul

ratii Romlnesti far' a fi fa cut carantina, vor fi trimisila Ocne pe viaca ; CELE-L-ALTE PERSOANE VOR FI JUDE-CATE DE AUTORITATEA LOR COMPETINTA.»

Sub-secretarul de Stat la ministerul justitii, care era atundOheorghe Bibescu, reaminti, in lucrarea sa asupra Regula-mentului, adresata generalului Kisseleff') «ca on si ce crimeslaptuita, pe teritoriul TariiRominestinufusese nici odata,judecata de cit dupa legea tariff, si de judectitorii ta,"rei,on -care sa .27 lost de altmintrell caracterul si nationa-litatea vinovatului; ca," disposi(lunile luate la Constan-tinopol ar fi, de s'ar admite, o atingere mare adusa,unui drept pe care tares 11 exersase Para incetare.»

Textul primitiv fu restabilit.Iata cum se manifestau de atunci sinytimintul demnitgtii si

al iubirei de Patrie in tingrul subt-secretar de Stat.Putin dupa numirea ca Domn al lui Alexandru Ghica,

Bibescu, devenit cap al secretariatului de Stat, isT dete demi-siunea, mint% in viata privates, $i nu mai aparu in afaceride cit in 1841, ca deputat. Vastele-i cunostinti, servitiile dejaaduse, adinca-i onestitate cuvintarea-i stralucita, asigurarl

') -Cestiuni atingatoare de prelucrarea Regulamentului organic, adre-sate 'de G. D. Bibescu, subt-secretar de Stat la departamentul justitii,generalului conte de Kisseleff. (A vedea la documentele politice, Vol. II.)

si


in curind noului deputat o mare inriurire asupra membriloradunArii, ast-fel ca, in zioa cincl cestiunea se puse pentru TaraRomineasc6', de a da un urmas Printului Ghica, GheorgheBibescu se gasi in mod firesc desemnat sufragiurilor conce-talenilor sai.

Tata, in ce priveste alegerea Domnului, tabloul pe care-1face de aceastA solemnitate autorul carticelei: Quelques motssur la Valachie :

«Era a d'intiia oars, de doo veacuri, chemata Tara Romi-«neasc'a exercite acest drept suveran. Ea fa cu acest pas«cu atit tact $i cu un simtimint atit de adinc de inalta misiune«ce de curind i'l era incredintata, in cit s'ar fi zis ca nu ince-«tase veo-data: exercite acest drept.

«In zioa de 1-6 lanuarie 1843 1) (20 Dec. 42), clopotele sunara',«cu tot avintul dintr'un capat la altul al Principatului,si in tot«timpul zilei, vestira, la intervale regulate,ca un act extraor-«dinar, si mai solemn de cit on care altul pin'atund, era sa se«s'avirseasca. Poporul rapildea in biserid, care ramasera des:«chise toata zioa o parte a noptii. La opt ceasuri de dimi-«neata, alegatori candidati mersera la Mitropolie, ale egrei«se inchisera dupa dinsii. In mijlocul Sfintei Liturghiei, zise de«Mitropolitul in biserica Mitropolii, fie-care alegrttor fu chemat«WS jure pe Sf. trup al lui Hristos ca, dindu-s1 votul, nu va«asculta de cit de legea constiintei sale si de interesul

Cind full in sala de alegeri. si in momentul de a procedala vot prin scrutin secret pentru fie-care din candidatY,

') Conform cu dispozitiunile prevAzute de Regulamentul organicpentru compunerea adunarii care era sl aleaga pe Domn, cea carefu convocata pe ziva de 1-ti Ianuarie 1843, se compuse de Mitropolitul,Presedinte de drept, de trei episcopi cu eparhii, de cinci-zecl booedde prima class, apoi, dup& oidinea vechimii rangului, de 70 de alegg-tori, trasi la sortl printre mica nobilime, care reprezinta si mica pro-prietate (alts data inalta nobilime, si inaltul Cler se bucurau singuri dedreptul de a alege pe Domn), si de 66 alegatori delegati de judetc side breslele de negustori si meserias,1: in tot, de 190 de membri.

salt

s5.-§1

§i

Orli.»

40 PRINTUL GHEORGH[E D. BIBESCU

care? «cu toate ea mai multi se retrasesera», tot erau innum'Ar de 21, «Mitropolitul reaminti Adunarii ca ea era incasa si in lata Domnului, eAtre care chiar acum «luase inda-torirea sa aleaga pe eel mai vrednic.»

« Vol o sa va; rostig adgoga el, de va fi zioa aceastao zi de via sau de moarte pentru Patria voastrAnu uitati insa, mergind sa Ira; depungi votul, ea femeilevoastre, copii vaFtri, to' conceta; (enii voqtri, va; asteaptAla eqirea-va; din acest local pentru a va bine-cuvintasau a v.4 blestema, dupa alegerea ce yeti fi Meat. Nualtar' ca dincolo de hotarele tariff voastre, ne priveste

pentru a ne pane mai sus in stima sa, saunu avea pentru not de cit dispret.»

«Adunarea raspunse in mod nobil la aceasta chiemare.E;ezu, linistita, piing de demnitate, in timpul acelor 24 de orecit tinu alegerea. La patru ceasuri de dimineat5., scrutinulfu inchis. Aproape .unanimitatea voturilor se 'ntrunise asupralui Gheorghie D. Bibescu : el fu proclamat de Domn al Tbrii,in aclamatiunile entuziaste ale Adunarii, caror raspunserA alecapitalei si, in curind, ale intregei Tari-RominestI.»

«Dilexisti justitiam, odisti iniquitatem, propterea unxitto Deus taus, oleo lmtitim proe consortibus tuffs (Psalm XLIV).

«Iata cuvintele, imprumutate Psalmistului, care slujiri1 detext cuvint5.rei ce Arhiepiscopul Argesului adresa lioului ales.

Bucuria fusese obsteasa., sincera, mare ca si nadejdea carei dedese nastere. Printul Bibescu isI lua indatorirea de a facetotul pentru a o justifica.

«Prin 7iniqtea si ordinea ce at' aratat, zise el aleggo-rilor, ati reinmilcat Tara in stima stra inilor, probind ca;ea nu era nevrednica," de drepturile ce i-au Post acordate.V'at' implinit datoria : ra; mine a-mi face pe a mea,si va; pate(' bizui a nu voi lips( de la dinsa.» 1)

9 Quelques mots sur 1a Valachie (Dentu).

Sa

strai inul,

itni

PRINTUL GHKORGHIE D. BIBESCU 41

ALEGEREA PRINTULUI BIBESCU

Alegerea Printului Gheorghie Dimitrie Bibescu s'a facutin conditiunile urmatoare. «Toff boerii eei marl ai

erau 37 la numar, putind fi eandidati la tron,si 16 dinteinsii retragindu-si candidatura, ramasera fats 'nfata 21. Fury impartiti in 4 serii, cele trei d'Intiii coprinzindfie-care cinci numiri de competitori, iar a patra caseCei 190 de membri prezenti ai Adunarii votary pentru fie-care candiclat, deosebit, punind o bila alba in urna boeruluipe care vroia sa-1 aleaga, Gi una neagra in fie-care din cele-l-alte. Se pregatise tot atitea urne cit i candidati. Fie-caremembru priimise, pentru a vota in cele trei serii o

bila alba si 4 negre de fie-care serie, numar coraspunzatorcu acel al candidatilor din fie-care din aceste serii, o bilaalba si cinci negre pentru seria a 4-a, acest numar de vasecoraspunzind cu al competitorilor acestei serii.

Gheorghie Dimitrie Bibescu intruni o maioritate conside-rabilti, 131 de voturi, fu proclamat Domn stapanitoral Tarii-Rominest1.

SCRUTINUI, PR1MEI SECTIUNIPENTRU CINCI CANDIDATT LA TRON

Bile albe Bile negre

84 95 Banul Gheorghe Filipescu.29 150 Vornicul Teodor Vacarescu.61 116 Vornicul Alexandru Filipescu.

8 171 Vornicul Constantin Golescu.19 160 Vornicul Alexandru Scarlat Ghica.

(UrmeazA semnAturile mitropolitului Neofit si aie celor doi se-creta,ri si trei asesorl)

numiri.

vi vi


SCRUTINUL SECTIUNEI A DOAPENTRU CINCY CANDIDATI LA TRON


10 169 Logofatul Mihai Racovita,36 143 Logofatul *tefan BAleanu.91 88 Logofatul Barbu21 158 Logofatul Joan Vacarescu.12 167 LogofAtul Dimitru Hrisoscoleu.

(Urmea,z4 a,celeasY semnAturi.)

SCRUTINUL SECTIUNEI A TREIAPENTRU CINCI CANDIDATI LA TRON


75 100 Logofatul Manoil Baleanu.41 138 Logofatul Constantin Cantacuzino.35 140 Logofatul Constantin Demetru Ghica.27 152 Logofatul Constantin Cornescu.20 155 LogofAtul Constantin Baleanu.

(Urmeuz.1 aceleas1 semnAturi.)

SCRUTINUL SECTIUNEI A PATRAPENTRU VASE CANDIDATI LA TRON


31 148 Logofatul Grigorie GrAdisteanu.24 155 Logofatul Emanoil Florescu.

131 49 Logofatul Gheorghie Bibescu.8 171 Logofatul Constantin Florescu.

49 130 Logofatul Joan Filipescu.60 118 Vistierul Alexandru Ghica.

(Urmeaza aceleali semnAturi.)

20 Decembre 18421 Ittnuare 1843.

(Buletin oficial n. 2.)

litirbei.


PROCES-VERBAL AL ALEGERII DOMNULUI

TARII-ROMINEST1

Pe temeiul inaltului imparatesc &marl ()Wit la 20 a tre-cutei lunT 0 ctombre anul curgator 1842, obsteasca extraordinara

adunare despre alegerea Domnului, in numar de una suta opt-zeci alegatori, in afara de zece care pentru pricini binecu-vintate nu au putut a se atla fats, astazi Duminica 20 De-cembre a anului 1842, potrivit cu articolul 24 al organiculuiregulament, s'au aclunat la Sfinta Mitropolie, uncle mai Indiaau ascultat sfinta leturghie si au savirsit juramintu prescrisprin articolul 31. din regulament, indeplinindu-se intocmaicele-l'alte coprinse tot in acest articol. Dupa aceasta toata adu-narea, avind inainte pe Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolit,Intorcindu -se in sala adunarei, 16 din numarul candidatilorde domnie, de a D-lor bung voie, s'au lepadat de dreptul de afi alesT, asa ramiind candidatii ai Domniei in numar de 21,s'au hotArit a se imparti in 4 si a se face balotatia acestora in 4sectii, ca cu acest chip sa se poata." savirsi toga aceasta, lucrareintr'o seanta fara precurmare, potrivit cu articolele 41 si 42din regulament, asa urmind articolul 32 al regulamentului,adunarea s'au indeletnicit intru ale sale lucrari, cu cea maibung oranduiala balotind pe candidatii cei din intiia,a doilea, a treilea si a patrulea sectie, la aceasta din urma unuldintre candidatii cuprinsi in aceasta sectie anume Dumnealuilogorat Gheorghe Bibescu au dobindit cele mai multe glasurl,adica una suta trei -zeci si unu, asa prin urmare aceastapersoana, este alesul Domn.

Dupa aceasta find presentate de catre Dumnealor Caima-cami actul catre inalta Poarta eel catre Curtea ocrotitoare,potrivit dispozitiei articolului 42 din regulament, le au inscristoate madularile acestei adunari. Tara dupa acest inscris copies'a trimis catre vremelnica ocirmuire potrivit cu glasuirea

si

si

§i

si liniste, ski

§i

si

si

44 PRINTUL GHEORGHIE D. 'BIBESCU

articolului 41 din Regulament. Urmindu-se in coprinsul art.43 s'a inchis adunarea.

(Urmeaza semnatura presedintelui Adunarii obstesti extraordinare).

20 Dec. 28422-t Ian. 1843

(Bul. off n 2.)

ADUNAREA GENERALA EXTRAORDINARA CATRE

M. S. SULTANUL

Adunarea aduce la cunostinta Sultanului alegerea lui Gheorghe DimitruBibescu, ca Domn al Tarii-Rominesti, si solicits confirmarea alegerei

PREA PUTERNICE IMPARATE

Departarea din domnia acestui principat a fostului DomnAlex. Gliica prin inaltul firman slobozit de catre inalta PoartaOtomana, infatisind prilegiul de a se pune in lucrare capitol Ial Regulamentului organic, potrivit povatuirei facute prinacest capitol, obsteasca adunare extraordinary s'a alcatuit,si indeletnicindu-se cu toata ceruta buna orinduiala intrualegerea noului Domn, Aceasta dupa cele mai multe glasuris'a ales a fi Dumnealui logofat Gheorghe Dimitrie Bibescupe carele adunarea, potrivit articolului 43 din Regulamentulorganic, supuindu-1 la cunostinta inaltei Porti suzerane cucererea de a se da legiuita sa intarire, nu lipseste tot-de-odatadupa datorie a-1 supune i la cunostinta 111ariei Voastre.

(Subsemnat: Presedintelui Adunarii obstesti extraordinare; urmeazacele-1-alte semnaturI).

Bucurestl,28 Dec. 1842to Ian: 2843

(Bul. off n. 2.)

CAPITOLUL AL VI-leaISTORIA DUPA ANONThli

Credem de datoria noastra" de a atrage chiar de acum bagareade seam a cititorilor, asupra numirilor D-lor Elias Regnault,Ubicini, Billecoq, consul general al Frantii la Bucuresti, SiTocilescu, profesor de istorie, membru al Academici romine.

Acesti domni au scris toti despre domnia Printului Bibescu;toti au cautat sä se 'ntreacit in dibAcie, in lucruri neasteptate,in indrasneala in arta de a desnatura faptele. Numai, d-niiE. Regnault Ubicini si'au scris istoria for copiind carticeleanonime, cad La derniere occupation des Principautes parles Busses, de G. CIIAINOI, autor necunoscut, nume impru-mutat, si La Principaute de Valachie sous f HospodarBibesco, carticieg tipArita la Bruxelles, subsemnat4 B. A.,ANCIEN AGENT DIPLOMATIQUE DANS LE LEVANT, care au fost

ale D-lor wade- mecum, nu sunt decit scrieri anonime.Daca insg omul care calomnieazg, care insulta, nu-0 sub-

semneazg numele, trece cu dreptate, pe linga" oamenii cinstitidrept o fiinta de despretuit, oare nu este on cine in drept säzica ca acei care-si trag stiinta din canalul de murarii in careisi face viata anonimul, iii pateaza i necinstesc condeiul ?

Dar, spunind adevtirul, stim ca d-nii Elias Regnault i Ubicini

pretind ca «acest pseudonim de G. Chainoi ascunde numeled-lui Ion Gbica, guvernator al Sarnosului 1)», e lucrupriimit de top' ca brosura cu initialele B. A., fost agent

') Histoire des Principa,utes Danubiennes par Elias REGNAULT,p. 243. Paulin si Le Chevalier, editorl (1855).

Valachie et Moldavie par UmciNI, p. 177 (Firmin Didot).

§i

§i

§i

§i ca

46 . 1STOIIIA DUPA ANONIMI

diplomatic in Orient, §i Albumul Moldo-valah (a vedea D. E.Regnault, p. 280), sunt scrierile d-lui Billecoq (Adolphe), fostconsul general la Bucuresti. Dar, vr'o alt/ proba ? nici una.

Prin urmare, preferam sa nu priimim ca bune aceste afirmariinteresate si sa nu admitem ca d-nii Ion Ghica si A. Billecoq,

oil ce simtiminte dusmane sa fi putut avea d-lor in contraurmasului lui Vocla Ghica, ai carui unul era ruda, eel -alt prie-ten; on -ce interes politic sau privat sa fi luat drept calauza afaptelor sau a corespondintei lor,--sa se fi scoborit in mlastineleanonimatului pentru ca sa arunce cu noroi in alesul din 1843.

Aceste zise, am putea sa nu tinem seam/ de pamfleteled-lor Elias Regnault si Ubicini, si sa ne multumim de aproba, cu acte la mina, ca de ar fi silit istoricul, pentrua scrie istoria domnirei lui Voda Bibescu, sa se margineasca incorespondinta d-lui Billecoq si in carticica invatatului istoricd. Tocilescu, ar trebui sa se lepede de a mai scrie istorie. Darne-am reamintit ca d-nii Elias Regnault si Ubicini trageati,de mai bine de patru-zeci si cinci de aril, folos din apatiaoamenilor cinstiti, care fac politics, dar nu scriu ; ne-am

amintit ca de patru-zeci si cinci de ani, in lipsa de &Atli deistorie adevaratb., numai ale d-lor erau consultate, si amgindit ca a-i cita ar fi mai folositor pentru toti.

De cite on deci, in decursul lucrarii noastre, vom gasi pri-lejul, vom pune textul d-lor subt chiar documentul copiatin Monitorul timpului, sau imprumutat Arhivelor Statului.Ast-fel lumea va putea compara si judeca ; si cinci va fi fost

corespondinta lui Voda-Bibescu, cind vor fi fost studiateactele domniei sale, dupg scrisurile autentice, cinci va fi fostinteleasa tinta pentru care s'a urzit acest vast complot cudoo capete, tacerea si calomnia tacerea de impus desprecutare sau cutare fapta mare a acestei domnii,cum de pildaemanciparea robilor,calomnia de revarsat peste toate cele-l-alte,noi ne vom fi implinit sarcina.

tints

:

ISTORIA DUN, ANONIMi 47

In cestiunea alegerii 9 Printului Bibescu

D. ELIAS REGNAULT. «Opozitiunea, in desnadejdie de aisbuti cu un candidat national, NI dote voturile lui Bibescu,ale carui intrigI cu Daschkoff ea nu le banuia 2).»

D. Elias Regnault, in contra regulei sale, n'a luat din car-ticica anonima (subsemnata Chainoi) decit argumentul intrigilorruse§tr; tace despre amanuntele alegerei de la 20 aDi rbi

D. UBICINI.Coreligionar politic al D-lor E. Regnault, JohnGhica, Bratiano, Rosetti, cu care a fost foarte intim, d. Ubicinia jucat un rol activ in revolutiunea din 1848.

«Dupa art. 32 din regulament, trebuea sa se voteze asuprafie-c'a'rui dintre ei in deosebi.» Dar asa s'a facut. «In locde a face a§a, Caimacamii pretextind o prea mare perdere detimp, impartir'a pe cei 30 de candidati,» dar nu erau decit21, «in 6 grupuri,» dar nu furs decit patru grupuri,« §i deters fie-carui alegator cinci bile, dintre care una alba.»Afar& de a 4-a serie care coprindea vase competitori.«Apoi avura grip.' ca cei serio§I dintre candidati, acei care eravr'un interes ca sa fie departati de la tron, sä fie pu§T citedoi sau trei in aceia§i serie,» dar nici o serie nu avumai putin de cinci candidati, numar ce dealuseste pe albilelor, «pe cind dd. Bibescu §i ,:itirbei flied puss fie-careintrio serie deosebita, insotiti de competitori care n'aveauaproape nici un sort de a isbuti 3) », etc. etc. atit de nuleSnell vistierul A. Ghica obtinu 60 de voturi.

1) Vezi tabloul, p. 41 si 42.') D. Daschkoff era consul general al Rusiei in Tara Romineasca.Istoria Principatelor, de d. Elias REGNAULT, p. 234, Ed. Paulin si

Le Chevalier, 1855, Paris. .

1 URICINI, Vala,chie et Moldavie, p. 159, Firmin Didot, edit., Paris.E interesant de a constata scrupulul cu care d. Ubicini reproduce

carticica anonima: Derniere occupation des Principautes danubiennespar la Russie, p. 55 si 56.

Art. 32, sta scris inteinsa, prescrie c5, trebue sa, se voteze asupra

48 ISTORIA DUPA ANONIMI

D. BILLECOQ, Adolf, consul-general aI Frantii la Bucuresti.«Partidul national se gases-le in neajunsul de a fi impartitintre 4 sau 5 candidati, scrie d. Billecoq 1), atunci cind partidul

ciocoilor reprezintind pe Rominul ignorent, corupt, gataa se vinde, se concentreaza asupra boerului AlexandruFilipescu, cunoscut in Tara-Romineasca subt numele de Vulpe.Candidatii partidului national sunt D-nii Em. Baleanu, I. Fili-pescu, St. Balaceanu, *tirbei si Bibescu, acestf doi din urmafind Cunoscuti drept ruse, si CEL DIN URMA CIIIAR INDESTUL

DE ANTI-FRANCEZ; glasurile vor merge la cei trei ;

mai multe voturi rusesti vor fl cistigate atunci de partidulciocoilor, si indoeala va fi Inca, ast-fel Ca, un teas inainte dedespuerea scrutinului, nimeni aci, si consulul Rusiei maiputin decit tots, nu poate zice tine va fi Domnul ales, precumnu-i cu putinta de a zice ce numar va esi la loterie... Cu scrutinulsecret, nimeni nu poate prevede cum va esi alegerea 2)».

Aceste afirmatiuni desmint, in cc priveste conlucrarea Ru-siei, asertiunile D. D. Elias Regnault, Ubicini si altii. Nu trebuesa ne miram d'aceasta; aceasta comunicatiune a D-lui Consuleste din 1842,pe cind scrierile amicilor sae au aparut duparevolutiunea din 1848. Intelegerea n'a fost cleci cu putinta

afie-caru: candidat in deosebl; se pretexta o prea mare perdere de«timp, si cei 30 de competitor: fura, imptirtiti in sase serif, si se Bete«fie-carui alegator tints bile din care una alba. Punind pe cei-l-alti can-«didati seriosI cite doi sau trei in aceias1 serie, ei nu puteau lipsi de

imparti cele 190 bile albe ale series ! si de a se paraliza unii pe«altii; pe cind, punind, cum s'a flout, pe cei doi frati Bibescu Intro serie«diferita, si insotitl de candidati Para partida, fara nice un sort de isbindk«li se asigura o maioritate sigura. Bibescu, cel mai -anar din cei doi fratl,«esi din urna electorala cu o maioritate enorma pe care i-o asigurase«temerea de a vedea ales pe fratele sau Stirbei. Stirbei purta acest«nume prin adoptiune. votam tots pentru Bibescu; e singurul«mijloc de a scapa de $tirbei, exclama Vilara, unul din alegatort»

') D. Billecoq catre d. Guizot, 25 Decem. 1842 (Arliivele ministeruluiafacerilor streine, Paris).

') D. Billecoq catre d. Guizot, 25 Decem. 1842 (Arhivele ministeruluiafacerilor straine, Paris).

(call

S5,

d'intith

ISTORIA DUPA ANONIM1 49

intre dinsii; s'apoi d-l. agent francez banuia asa de putin caacel care, cum zic Francezii, era sg, fie Ina' 'rat pe scat,ar fi Gheorghie D. Bibescu, capul opozitiunei, care doborisepe Printul Al. Ghica, incit nu simti nici o greutate de a afirmaca Bibescu era un candidat national. Ceva mai mult; za-paceala in care it arunca aceasta alegere, it facu sä lasesa-i scape acest omagiu adus Printului: «Se asigura ca, inmomentele din urma, d. G. Bibescu ar fi vrut sa readuca toatevoturile sale fratelui sail mai mare, d. Stirbei; dar se maiasigura ea el a inteles ea un moment de nedomirire ar puteasa piarza, totul, dind sort! unui-a din cei doi candidati, Ghica$i Filipescu, ce fa'ceau parte din a 4-a serie, si amindoi frati,prin bung invoeala, a catat sa priimeasca norocul cum se'nfatisa el pentru unul din ei. Toata lumea se 'nvoeste a re-cunoaste sus si tare, ca o dreptate ce li se face, simtiminteledesavirsite de onoare si de lealitate care, intr'o 'ntimplare atitde delicata au calauzit pe d-nii Bibesti II.»

Dup' aceasta jertfa pe altarul adevarului, nu trebue sa nomai asteptam, din partea d-lui Billecoq, chiar la umbra uneiconcesiuni. fnarmat din WO in crestet, chiar din zioa a doaa alegerei de la Dieacnemarb pentru a lupta de veci in contraalesului natiunei, cu toate ca «nu avusese veodata cu dinsulcea mai mica relatiune» 2), dar a carui «dusmanie in contraPrintului Ghica» 3) el o cunoaste, si care prin faptul ca adoborit pe acest Print, a rapit d-lui consul situatiunea sea deprim povatuitor al tronului, de Mentor al Printului cazut, d.agent francez porneste, fara a perde un minut, rasboiii siinvinueste pe linga guvernul sail pe Print, «ca ar fi isbucnitvehement de mai multe on in contra Regelui ii guvernului

1) D. A. Billecoq cgtre d. Guizot. Scrisoarea de la 5 ianuarie 1843(Arhivele Ministerului afacerilor streine.)

9) idem') idem.

5

2

50 ',STORM DUPA ANON1MI

francez, §i ar fi pus de doo onT pe consulul general in nevoeade a spune Printului Ghica c'ar fi bine de a recomanda d-luiBibescu mai inulta cumintie in vorbele sale.» 1)

«Apoi D. Bibescu e d'un neam mai mult decit ordinar ;boerii cei marl ii aruncau Ca se coborea dintr'un pazitor decai.» 2)

D. Bibescu devenind Print, d. agent se tolose§te ca se aflain acela§ salon cu M. S., careia nu fusese Inca prezintat,pentru a-i da probe de nemultumirea sea, §i a-i arata care ieste §tiinta manierelor de lume «Am avut prilejul sä maintilnesc cu ainsul in salonul fratelui sad, d. Stirbei ; amrugat pe trimisul Portii otomane, E. S. Savfet-Effendi, de abinevoi sa-mi procure cuno§tinta noului Domn 2).» Aceastaexpresiune de $A-mi procure cu.naFtinta, nu este oare ointreaga poems? Printul se rasbuna de educatiunea d-luiBillecoq, acordind tot felul de rasfatb,ri reprezintantului Frantii,care, nici nu intelege, ci adaoga intr'o scrisore urmatoare :«De o merita actele §i limbagiului noului Hospodar, voi fieel sä ma rog, mai tirziu, cer§ind pentru dinsul in-dulgenta §i simpatiile guvernului ce reprezint.» 3)

Si tocmai d-lui Guizot are d. agent nesocotinta sa vorbeasca,ast-fel.

Mai iat'o fraza, privitoare la o convorbire ce d. Billecoqa avut cu Savfed-Effendi, care desavir§e§te zugravirea d-luiconsul.... «Mesta este eel putin fondul, d-le ministru, al con-«vorbirilor lui Savfet-Effendi cu mine, §i ele ad parut in tot-«d'a-una insufla o recuno§tinta atit de vie pentru luminile«ce putea gasi in §tintele ce eu i oferam cu lamurire, con-«§tiinta §i lealitate, in cit de mai multe on §i-a revarsat inima,

'1 D. Billecoq c5.tre d. Guizot, scrisoarea din 25 Dec. 1842, n. 89,(Arhivele Ministerului afacerilor straine.)

1) (Vezl originele familiei, p. 33 si la piesele justificative.)') D. Billecoq catre d. Guizot, scrisoarea din 19 Ianuarie 1843, n. 93,

(Arhivele Ministerului afacerilor stra'ine. Paris.)

d'intiid

cg-i

WORM DUPA. ANONIBIT 51

«repetindu-mi ca si'ar face o datorie citind Sultanului con-«wlatul general al Frantii la Bucuresti, ca unul din isyoareleup'in care mai mult aflase din cea ce era necesar diva-«nului pcntru mersul politicii sale fats cu Principatele de la«Dun Are ]).»

ISa Bpunem in treacAt, pentru a fi mai bine mirosita tAmiea

ce d. Billecoq arde la icoana consulului-general, ca decurind, intr'o scrisoare precedentA, a cerut crucea de (Alter,

ca rivneste la decoratiunea Nisamului.Corespondenta subordonatului sau cats sa fi dat o mare

nergbdare d-lui Guizot, caci. in raspunsul sau la scrisorile din25 Decembre Ianuarie, Ministrul nu se dA 'ndargt de a-itrimite, ca o lectiune, aceasta frazA : «. . . . tern ca, luindprea ad litteram cea ce a putut BA spue (consulul Rusiei) inaceasta privinta, sA nu fi ascultat D-ta o predispunere poateprea lzota Fla de a lua ca ?bane cea ce concords cu nu-anta propriilor D-tale idei sau simtiminte personale 2).))Ne este deci ingaduit de a erode ca la aceasta datA, d. Guizot

dAduse seams de firea d-lui Billecoq.VAILLANT. «.... tirbei ob(inu cel 90 de glasurI;

Bibescu apoi 40; G. Filipescu 60. Niel unul din acestI treicandidai, neavind maioritatea absolutA, adunarea, temin-du-se din pricina acestui prim scrutin, ca nu cum-va sA fieales Stirbei, Al. Villara se ridicA, stringe pe Bibescu la peptul

exclaml: «Tata Domnul nostru!»Nu citam pe Vaillant decit pentru ca s'aratam ratacirile in

care anonimul sau falsul Chainoi a facut sä cazA pe aceichiar care nu aveau idei preconcepute in contra lui Bibescu.Vaillant trebue pus, credem, in aceasta categorie.

') D. Billecoq catre d. Guizot. Scrisoarea de la 31 Ianuarie 1843.(Arhivele ministerului afacerilor strAine, Paris.)

2) D. Guizot catre d. Billecoq. Scrisoarea de la 16 Ianuarie 1843.(Arhivele ministerului afacerilor straine, Paris.)

CIS

isT

d'intlitt

sau, i

si

Si p

si

52 ToRIA DUPA ANONIMI

Apreciatiunea urmatoare despre Domn pare ca ne arataaceasta : «. . . . Al doilea, Bibescu, are mai mult stiinta ma-nierelor lumei, inteliginta-i i-a facut lesnicioasa apropriarea

Dibaciti din fire, nici n'are aerul de a banui ca einvatat.... Are aerul liber al nobilului.... E iubit.»

NicT d. Consul, nici prietenii sai nu ar fi aratat ca «primafapta a Printului Bibescu, gratiarea i reabilitarea lui Telejescu,lui Marin, lui Demetru Filipescu, lui Sotir, lui Balceseu,victimele guvernului precedinte1).»

D. TOCILESCU, membru al Academiei Romine, i profesorde istorie:

«Curtea Rusiei isbuti sa faces sa fie ales Gheorghe Bibescu,«un calduros sustiitor al Rusilor.» (TOCILESCU, Istoria Ro-minilor, p. 113.)

Compendiul d-lui academician Tocilescu arata, cum vornavea des prilejul de a o proba in demersul lucrarii noastre,o stiinta istorica mai mult de cit sumara in ceea ce privesteaceasta domnie ; de altmintreli, (la proba unei indrasneliinsuflata de sigur de mijlocul in care traia, in timpul cind

scris cartea. inteadevar subt guvernul d-lui Joan Bratianu,a Mcut d-sa sa-i fie adoptata cartea de ministerul Instructiuniipublice, al earui director era, pentru tinerimea romina dinscoli si de ambe sexe !

D. Tocilescu a fost din partida DD. Rosetti-Bratianu cit timeacesti domni au fost la putere. De curind, a avut curiozitateade a vedea data, subt guvernul conservator, Senatul ar aveapentru d-sa ceva imbunelf. A intrat in sirurY; luat jatul;carticica d-sale continue a invata pe scolarT pe scolariteistozia.... dupes inchipuirea Tocilescu.

In scurt : a incepe darimarea domniei lui Bibescu grama-dind imprejurul alegerii sale toate naseocirile ce puteau säo faces sa fie considerate ca rezultatul unor intrigi esterne

Valliant. La Roumanie, t. II, p. 429 si 4343.

d-lui

Qi

gib

pi's

51

.)

ISTORIA DUPA ANONIMT 63

si interne ; apoi, a invinovati pe Domn «de a fi ajuns dintr'osa'ritura de la staul pe treptele tronului 1)», iata care afost primul popas al D-lor Elias Regnault, Ubicini si Billecoq.

Dar, in lipsa chiar a portretului ce Vaillant ne face doPrintul Bibescu, numai aceasta fraza a urmasului d-lui Billecoq,a d-lui de Nion, om de o absoluta neatirnare politica,de o extrema rezerva, $i care chiar sosi in Bucuresti prevenitin contra lui Voda, ar fi de ajuns pentru a explica avintulTarii: «.... Printul, -- scrie D-sa, are o netagaduita superio-ritate asupra tutulor celor care-1 inconjoara 2).»

La a doua invinuire, Printul respunde insusT intr'o scrisoarecatre un prieten :

«ProstI, care nu simt cita, tarie, cita, marire ar arata o ase-menea saritura, de ar fi adevarata ! 3)»

') Scrisoarea printului catre d. de Cambyse. A vedea Corespondinfagenerall.)

2) D. de Nion catre d. Guizot. (Scrisoarea de la 18 Nov. 1846.) (Ar-chivele Ministerului afacerilor externe. Paris).

') Scrisoarea Printului catre D. de C. (D. de Cambyse), Paris, 14 Oct.1875. (A vedea Corespondinfa generahl.)

A .ID0A PARTE

OORESPONDINTA DIPLOMATICA $I DOMMENTE PRIVITOARE

LA DOMNIA LUI BIBEBOU DE LA20 DECEMBRE 18421 1I IANUARIE 1843

IUNIE 1848.

LA 11

Corespondenta lui Voda Bibescu cu diferitele cabi-nete ale Europei oferind mai multe cestiuni de uncaracter In special Insemnat, precum cestiunea Na-na stirilor inchinate sau a Banurilor manastirestl,acea a Comertiului, acea a Instructiunii publice,vom pune, Inaintea fie-cdrei din ele un memoriu sau oscurtd espunere, dupd cum subiectul va fi simplu saumai mutt on mai putin complex.

In cea ce prive0e corespondinta diplomatica bcrene-

raid, o vom publica dupa ordina cronologicd.

CESTIUNEA SFINTELOR LOCURI

MANASTIRILE INCHINATE SAU BUNURILE MANASTI-

RESTI IN ROMINIA

CESTIUNEA SFINTELOR LOCURI

MANASTIRILE INCHINATE SAU BUNURILE MANA.STIRESTI

MEMORIU

Romania, fats a lui Traian invingator §i a Daciei supuse,meterez al Apusului in contra n'avalirilor barbare, ale caror

valuri se 'ntinsera, time de aproape noo veacuri, asupra Daciei,Panoniei §i nord-estului continentului, meterez doborit une ori,nicr o data innecat,Romania nu egi din aceste asalturi repe-tate decit pentru a se afla in fata unei not primejdii, aceastamai ameninca" toare : Islamismul.

in lupta stramoOlor no§tri in contra fanatismului Turcilor,iubirea de Tara §i cea de lege deters na*ere la ori-ce devo-tament, la ori-ce jertfa.

Domnii nacitinalT gi boerii, adevara0 cavaleri ai acestei epocede fer, in vect Cu spada in mina, tot-d'auna gata de lupta,insufleW de guflarea puterniea a cucerniciei .,i a ratiunei apa-karei natiohale, rundala in #ara un nlithar mare de managtirl,§i le inzestrara.

Cea niaimAre paste full ritlicate dupa, prittele eapitulatitini 1);

') Art. 1-i1.Din marea mild a noastra, ingkluim ca Principatul debufind siipus de neinvinsa hoastrft putere, sit se guverneze dtiO. pro-lirlile sale legI, 0 lea Domntil Tarii-Rominestl el albft dreptul de ft faceIlibdid si idce, precum si dreptill de viata si de-moarte asupra ebpil-tilor sal.

Art. 2. Toll destiiiii thre, ihibratisind' religiunea lui Mohhinlhed,troi &bee to din Wile supuse domnii hoastre, in Tara Homineakft,si s'ar face din nod crestini, nit vor iiutA, fi cerittI inafioi hied jibliitl.

60 CORESPONDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

subsemnate de Mircea 11 in urma luptelor sale aprigi in contraTurcilor.

A fi. de veci locasul sint al credintei si locul de scapare alaparatorilor Tarii, a sluji de cetAti in vreme de rasboitl, a dapiine saracului, un adApost calatorului, un loc de liniste celuislab, a deschicle scoff, a avea spitaluri, a-s1 lua partea dinplata datoriilor Vistierii, a tine ost1 cu cheltueall pentru apa-rarea mosii, iatA care fu crestinescul scop al acelor fondatiuni,ale caror indatoriri furl de atm ctitori insirate in acte spe-ciale, zise hrisoave 2).

Mai tirziu, dupl. clderea Constantinopolului in 1453, cindpatriarhatul acestui oral, precum si manAstirile Sfintelor-LocurT, ajunsese intr'o adincA sarlcie, lumea ortodox6 fu.miscatl de starea Capului spiritual al Bisericii sale, si rls-punse prin avinturi de darniel evlavie la glasul Patriarhilor,ce strAblteau orasele, ca sa fad, apel la iubirea credincIosilor.

Mai tirziu Inca, in veacul al XVI-ea, Domnii si boerii,ascultind vecinic de fireasca for aplecare spre evlavie, si spreTaptele de binefacere, vrind sA placti lui Dumnezeu, sl pastrezereligiunii altarele si cultul sau, si sl asigure mintuirea for -de

Art. 3.Or! ce Romin care va merge prin vr'o parte a posesiunilornoastre, vor fi scutitl de haraf si de orI ce alte dad.

Art: 4.Printii crestiril vor fi ales1 de mitropolit si de boerl.Art. 5.Dar din cauza acestei innalte clement!, de vreme ce am

inscris pe acest Print in lista a celor-l-alt1 supusI ai nostri, va fi si elindatorit sa plAteascA, in fie-care an, Haznalei noastre imparatestl, treimfi de bani rosii d'ai tarii sau cinci cute lei de argint de pe monedanoastrA. (Hatti-Humaium al Sultanului Baiazid. Ilderim, dat inNicopolis, in 795, luna Rebiul-Ewel; in 1392 dupA Hr.) (Arhivele impe-riale, Constantinopol. Traducere.)

') Mircea eel BAtrin era «mare voevod si Print al intregei tar! aUngro-Valahiei si a pA'rtilor de peste Carpat,l, si asemenea al tArilortAtarestT, si. al Amlasului si al FagArasului herzog, si domn al Bana-tului Severinului, .si autocrat peste cele doo malur! ale Dunarei platla marea cea mare si al orasului DrAstior (Silistria).»

2) Documente domnesti, de care atirna pecetia auritA a Domnului sipecetiile boerilor adusI ca martorl ai actului predat.

St

CESTIUNEA SFINTELOR LOCURI 61

veci printr'o vecinicie de binefacerl obstesti, intemeiara mA-nO.stirT, le l'asara averT bogate, si privind Biscrica, a totputinte atunci, ca cea mai bung ocrotitoare a institutiu-nilor for in contra intimplarilor de temut pe viitor 1), ei leinchinarg Sfintelor-LocasurT, adica" Manastirilor de la MunteleAtos, de la Muntele Sinaia, din Rumelia, patriarhatclor, dinAlexandria, Antiohia si Ierusalim. Luara aceasT chieziisuirepentru averile for proprii, pe care le legara anume de fun-datiunile lor, in scopul de a le pune la aclapost de poftelecelor puternicI, piistrind insit pentru dinsii administrareaacestor bunurT si bucurarea de dinsele.

Aceste fundatiunT puse sub ocrotirea miindstirilor inchinateSfintelor LocurT, priimira numele de «Manastiri inchinate»sau «Bunuri mitnastiresti.»

Stramosii nostri, facind aceste, inchinAri la Sfintele LocurT,se 'ngrijirti sä dee acestora un interes in ptistrarea, desvol-tarea si propasirea evlavioaselor for institutiunT, asigurindu-le,

prin clauze speciale, darurT in bani sau in natura", pe careexecutorii lor testamentarT, sau ingrijitorii Bunurilor mtings-tiresti, erau indatoritI sä be tie drept sfinte. Aceste darurT nuerau marl.; nu infatisara nicT °data decit un ajutor. Dar, pe lafinele veacului al XVI-ea si pe la inceputul celui d'al XVII-ea,cind Grecii, ajutatT de inriurirea Turcilor, ajunsera la tron, eise folosirA de situatiunea for pentru a imbogAti Sfintele Locurf,cAlcind actele de fundatiune si propririle (acute de MateiBasaraba, in 1641.

In 1640, Matei-Voda Basaraba pune lege mtina'stirii Nucet,inchinata mAnastirii Dusca din Rumelia, «de a trimite

acesteia, in fie-care an, 20000 de bani (1/3 dintr'o para), si untavul, si sa pazeasca in vecT ca sfint acest legat2).»

I) De cata trecutul sa arate viitorul, era moth, de a se teme ca Tara-Romineasca sa nu fie turburafa de rasboae civile si de nilvaliri.

Hrisovul Domnului Io Matei Basaraba, 17 Mai 1640. (ArhiveleStatului.) G. Bengescu: Memorandum.

')

62 CORESPONDENTA DIPLOMATICA $f DOCUMENTE

In 1686, Serban-VocIA Cantacuzino, fundind mangstirearomineasca din Cotroceni o inching «minanat impodobia ,

Muntelui Atos, nu uneia sau la doo manastiri ci tutulorcelor doo-zeci mAn'astiri de la pomenitul Sfintul-Munte»,porunceste Domnul in hrisovul sau I), «pentru ca toate sbcaib6 dreptul de a o cerceta si de a se ruga lui Dumnezeupentru viata si mintuirea noastra, si a neamului nostru;» siadaogA aceste vorbe, cu privint'a la darurile ce face : «Inanii de belsug, se va trimite Sf. Munte numai prisosulce va ra," minea dupes ce se va fi cheltuit intilii pentrucheltuelile anuale ale Illa," na'stiri i; in anii de sa'ra,"cie,ajutorul va fi de pe venit.»

Cind in 1731, un grup de boeri inching Muntelui SinaiaMan'astirea de la Margineni, fundata de strAmosii lor, ei spe-cificard &a «in fie-care an, dup'a ce se va fi plutit darile da-torite visterii pirei, ranatisita venitului Milnastirii se va 'mpartiin trei parti, din care doo vor raminea manbistirei, pentrucheltuelile si meremeturile sale, si a treia va fi trimisa MunteluiSinaia, pentru cheltuelile si meremeturile sale, si pentru castt se faces rugaciuni pentru odihna sufletului a tutulor ctito-rilor raposati 2).»

Si aceleasi dispozitiuni, aceleasi restrictiuni se gasesc inmai toate actele ctitorilor de Mtingstiri sau schituri inchinate,cum se reaminteste in hrisovul din 1799 al domnului grecMoruzi care be tillmaceste si be consfinteste din nail 3).

1) Hrisovul lui Stefan -Vocia Cantacuzino (1686).') G. Bengescu, Memorandum despre Bisericele, Msgna,stirile,,bu-

nurile m'a," n'a stiresti fi in special despre Ma' nAstirile inchinate aleBomniei prii-Romine#Y. Bucuresti, Imp. Rosetti, 1858.

') «Din veniturl, zice acest act, se va lua cea ce e necesar chel-tuelilor rn5nastirii de aci, si se va trimite ce va, rAminea Marastiriic5reia este inchinata, cea din Tara. Decl, in anii de belsug, sau in aniide lips5, ajutorinta trimisa manastirii Sfintelor Locuri va fi dupes ve-niturile anului, cum a fost Imarit de Insill' ctitorii, iar nu o sumsfixates pentru to%l anii, ca intr'un contract de inchiriere.» HrisovulPrin%ului Moruzi, 1799. (Februarie). (Arhive. G. Bengescu).

CESTIUNEA SFINTELOR LOCUM 63

Reese dar, foarte limpede, din spiritul ca si din textul actelorctitorilor, ca cheltuelile Kanastirei inchinate, milele in interiorul

ajutorul de dat visterii Tarii 1) cab; sb: fie prima grija aadministratiunii, si ca Sfintul Locas riavea drept decit la «ceace ar riin2A'nea din venitur1, decit la prisosul lor.»

Un fapt vrednic de insemnat, si chiar de a ne atita admi-ratiunea, este grija in lied neadormita a ctitorilor, pentruinteresele institutiunei lor. Araturi de simtimintul de mlla,gasim in veci prevederea si spiritul de conservatiune. Aratactitorul un dar de fa cut ? it margineste 2) ; inchina el ma-nastiri, palminturY, vii, sate, tairara romini, tigani, turme, stupuri,dijme pe sare 3), etc. ? haareste toate masurile menite sa asi-gure o bung administratie ; si, punct esential de insemnat,opreste orl ce instrainare 4) a bunurilor ce-i constituesc funda-tiunea, cu mare blestem, par' O. s'ar fi temut ca intr'o ziincercArI sa", nu se fad, de a pune mina pe averea strAnao-seasca, Vastrata de dinsii cu cheltueala singelui

Aceste temeri despre viitor, care 'n veci desteapt6 pre-vederea celui cu minte, erau inteadev'ar sa devie intr'o zifapt implinit; intrigile egumenilor Fj grecesti, stared ai ma-na stirilor inchinate, jafurile for si pretentiunile Sfintelor

') Asa mangstirea Mihai-vod5, rezerva Statului 500 lei, pe un venit de1000; pe un venit de 3500 lei, MArginenii trimitea Statului 2000. Cotro-ceni 3200 pe un venit de 3400. Comana nu trimitea Sfintelor Locmidecit prisosul venitului; altele, decit a treia parte a prisosului.

2) «A consulta marele hrisov care constitue, ca sa zic asa, legea ca-lugareascg, in Tara-Romineasca, confirmat de adunarea generall si deDomnul Constantin Mavrocordat, si care contine textual toate actele an-terioare de la 1596 pinA 'n 1657, prin care adularile si Domini Tarii,soboarele si Patriarhii din Constantinopol, au regulat pe rind si in-tarit drepturile si organizarea Manastirilor 111'1» Studiul alhiman-dritul Agathon Otmenedec (Bucuresti 1863).

') Hrisovul privitor la monastirea inchinat5. din M'argineni. A vedeaCr. Bengescu, Bucuresti, 1858.

`) De au fost esceptiuni de la aceasta regura, ele n'au fiintat decitprin ealcarea legilor Tariff.

°) De la hegoumenos, care duce, care adrninistreazA.

tariff,


Locavri, erau in curind sA indritueasea masurile de con-servatie inscrise in actele ctitorilor 1).

Pe la inceputul fundatiunelor manastirilor inchinate, egu-menii lor erau ale§i, ca §i ai manastirilor ne-inchinate, deealugarii romini, §i printre membrii comunitatii 2). Pe nesim-site, calugarii greci ajunsera inlocueasea, Sfintele-Lo-

curl care, la inceput, n'aveau decit dreptul de inspectiune,dobindira p'acel de a numi pe staretii manastirilor inchinate.

Far'a se putea preciza nimic in aceasta cestiune, se poateadmite ea acel care, la sfircitul veacului al XV-ea, le-a des-(this portile cladirilor biserice0 ale Tarii-Romine§ti, fu Pa-triarhul Constantinopolului, Nifon, harbat de o destoinicieprobata, i pe care Radu al V-ea, cel Mare, it chierna in Prin-cipat pentru ca sa ocupe scaunul de Mitropolit, sa infrineabuzurile care se 'ntrodusese in Biserica romineasea, §i saridice simtimintul religios al Tarii. Primul pas o data fa-cut in aceasta tale, Sfintele Locuri abAtura lucrurile astfelin cit sa nu mai easy dintr'insa. E aclevarat ca hrisoavele po-runceau sa se ceara de la aceti. egumenT «sa, fie oamenT drepti,cu nume bun, inteleptif, cumpatati, destoinici, si inzestratY detoate calitatile ce se cer de la nite fete ce au imbrati§at viatacalugarcasca» 3), §1 IIu trebue sä uitam ca, pentru a intra infunetiune, ei a-veau nevoe de aprobarea Mitropolitului §i de

I) 0 proba ca ctitorii nu intelegeau, cu nisi un pret, sa 'nstreinezeaverile neamurilor lor, e ca se 'ngrijeau sa prescrie ca membrii nea-mului lor, cazutl" in saracie, sa fie ajutat1 din fondurile administratiunii.

Aceasta indatorire este pazita Inca in zilele noastre.') «Prin canonul 88 al soborului localnic din Cartagena, este lim-

pede stabilit a un calugar nu poate fi egumen la o manastire de careeste strain ; si canoanele al 17-ea si al 21-ea al soborului al till-eaecumenic opresc pe calugarT de a trece ca stareti, sau chiar ca simplicalugarT, dintr'o manastire intr'alta.»

Studiu despre drepturile si obligatiunile manastirilor romfnestl'inchinate S.fintelor Locuri din RAsiirit, de catre Arhimandritul AgathonOtmenedec, BucurestI (1863).

') Hrisovul lui $erban Cantacuzino Basaraba, 1' 86.

*I

sa-i ci

CESTIUNEA. SFINTELOR LOCURI 65

sanctiunea Printului, singurul care putea revoace, delipseau de la indatoririle lor. in cit despre aceste indatorirIale egumenului, ele erau limpede hotarite in actele ctitoriler:acest stares era astrins sa veghieze ca manastirii sa nu-i lip-seasca nimic; sa nu ingadue, subt nisi un prilej, instrainareasau ruina bunurilor ei ; sa nu faca nicT un imprumut far.ingaduirea Statului I).

Aceasta din urma, poprire ne duce a starui pe acest fapt,ca Printul si Statul isi intindeau suprem4a asupra acestorfundatiunI, tot de o data religioase si patriotice; ca ei nu in-cetasera veodata exercite asupra tutulor Manastirilor

inchinate sau nu, ai caror epitropi firesti erau ei 2).Dar, cu timpul, «egumerif, Mitropolig si Domnitorii tarei

oameni straini noo,» scrie Domnul Matei Basaraba, «nu serusinara a ismeni si a pune jos in timpul domnii lor, obi-ceiurile cele bune batrine ale tarii.... a atinge naravul lor eelrau si de sintele Manastiri Domnesti ale tarei, ci indra'sniraa salsa obiceiurile Manastirilor si pravilele ctitorilor Domnilor

si a infra in blestemele lor... incepura a vinde si acarcIumari sintele Manastiri ale .carii si lavrele Domnestl a-lesupune metoase dajnice altor Manastiri de prin Tara gre-ceasca si de la St. Agura, facindu-le hrisoave de Inchina-clune fare', de qtirea soborului, ca sa be birueasca si sa, lemosteneasca in veac.»

Hrisovul care cuprinde aceste invinuid e datat din 1639; afost citit in obsteasca adunare a clerului, boerilor si poporului.

Cercetarr amanuntite destainuisera lui Matei Basaraba vicle-

1) Vezi Hrisovul Domnului grec Moruzi (1799); hrisovul patriarhal sisoboricesc din 1800, 9 ianuarie. (Arhivele Statului).

2) Vezi hrisovul din anul 1719, al Domnului Nicolae Al. Mavrocordat.Domnul, inchinind Sfintului Mormint manb.stirea din Vacaresti, numitrei boeri, pe Logofatul dreptatii, pe Spatar si pe Marele Vistier, epitroptsi executors testamentari, subt supravegherea Capului Statului, pen-tru toate dispozitiunile si milele stipulate in actul sail, sub singuraconditiune ca aceasta manastire va urma a fi inchinata Sfintului Mormint.

6

sa-i

Tarii,

bittrinT...

as aisa

66 CORESPONDENT& DIPLOMATICI DOCUMENTE

niile si falsele inchina'ri prin care, Domni, episcopi, inaltIdemnitari, subt inriurirea crtlugririlor greci, isbutisera, cal-

cind actele de fundatiune ), a inchina noo-spre-zece ma-nastiri domnesti 2) unor manastiri din Grecia si din Sfintele-Locuri. Din fericire ca faptele for erau supuse la apel, si cahirtiile date de dinsii isb aveau si partea for rea. De pilda,cind aratau,ca act constitutiv al darii mantistirei Butoiul catreMana'stirea greceasca a Sfintului Stefan din Metior,un hrisoval lui Vladislav, flu al lui Mircea eel Brarin, si cind clatauacest document din anul 1410, ei cadeau in doo marl Vacatein contra exactitudinei faptelor, cacti Mircea domnea Inca in1410, si nici unul din fii sai nu s'a iscalit vr'o data Vladislav 3).Tot astfel cu asa zisa inchinare a Manastirii rominesti dinMislea, catre mana' stirea Paterisa din Rumelia; n'a fost in-chinatsa decit in 1618, de Gabriil Movila, dar un hrisov alcalugarilor grecesti facea sa se sue aceasta inchinare ping lapredecesorul acestuia, Radu-Voila Mihnea 4).

Inarmat de aceste probe, Matei-Vocla Basaraba libera acestestabilimente religioase, departa pe egumenii greci, inlocuindu-iprin calugar'i romini, opri ca pe viitor o manastire sa fie inchi-nata altei-a (1641), si arunca un blestem ramas vestit 5) incontra orb cui ar calca actul soborului.

1) «Cu orbitoarea mita, si fara de voea nimului din locuitorii Orlin.(Hrisovul lui Ion Matei Basarab).

') Aceste 19 manastirl cunt: Tismana, Cozia, Arges, Bistr4a, Govora,Dealul Glavaciocului, Znagovul, Cotmana, Valea Rincaclovului, Mislea,Bolintinul, Chnpulung, Caldaruseni, Brincoveni, Sadova, Arnota, Motru,Potopul, Nucetul Tinganului.

') A vedea: Manastirile grecestI, si calugarii greci, Brezoianu, Bucu-restI, 1861, p. 15; si: Istoria Bonalnilor In Dacia traiana, de XENOPOL,t. 111, p. 457.

4) Vez! BREZOIANU si XENOPOL, Document reprodus de D. Hajdeu siArhiva, istoricg a Roinfniei, t. I, p.

6) A vedea hrisovul lui Matei-Voda Basaraba, care nimiceste dedica-tiile ale manastirilor rominesti catre Sfintele-Locuri, 1639.(Arhivele Statului.) G. Bengescu. (Piese justificative.)

1996.


Zadarnice blestemuri ! Grigore-Vod5. Ghica al II-ea venisa distrugii opera marelui domn romin; dezordina, nepasarea,jaful urmard §i mai departe a dornni in marastirile romine§ti,§i a se m'ziri din ce in ce cit tirnp tine regimul Fanariotilor 1).Sub domnirea acestor PrintI definitiv impu0 de Poarta in 1711Moldovei, §i in 1716 in Tara-Romineasca, §i al caror sistemde guvernare tinu mai mult de un veac, ping in 1821, egu-menii gruel' §i Grecii veniti din Fanar in urma Domnilor lor,avur5, deplina libertate §i abuzara de dinsa, siguri ca nu vorfi pedepsiti.

Sa ne grabim insa de a zice ca, chiar subt regimul fanariot,adesea foarte ingreuitoare, catre

visterie. Si nu-i de mirare, cad citim in scrisoarele patriarhaleale Sf. Parinti, trimise exarhilor ff egumenilor din Principate,cele mai formale porunci de a «se purta in tocmai dupa vointactitorilor, Sff in on ce lucru, de a se supune autoritatilor Tariff 2).»

De altmintreli printre Domnii fanarioti, sunt unii care au zi-dit, meremetisit, inzestrat mAnastiri, asigurindu-le cu toatecele do trebuinta. De pildA, Nicolae Voda Mavrocordat mere-metisi in 1719 manastirea Vacare§ti3) §i o inching Sf. Mormint.

Nicolae Mavrocordat punea ins in practica, cu cea mai ciu-data cutezanta, proverbul : «Scopul indritue§te mijloacele»,cind acest scop era de a ocroti interesele grece§ti. Proba ceamai invederata este vestitul proces, iscat intre Maria Canta-cuzino, vkluva vistierului 4) Ilie Cantacuzino, §i egumenulmanastirii Hangu, pe care N. Mavrocordat voia sa -o inchinePatriarhului din Alexandria, pcntru a man averea acesteifete biserice§ti.

') Fanarioti, Greci din Fanar. Fanar (sau Phanar), una din maha-lalele Constantinopolulul, locuita mai ales de GrecT.

2) A vedea Memorial cu piese justificative prezintat ComisiuneiInternationale pentru Ilfangstirile lnchina,te, de D. C. NEGRI.

') Vezi actul de fundatiune al maniistirii VacAretilor. (Arhive.)1) Ministru de finante.

manastirile isi platira d'arile,

68 CORESPONDENTA DIPLOMATICA BSI DOCUMENTE

Intr'o buna dimineata, Voda, care vroia sa mareasca veni-turile manastirii Hangu, isi arunca privirea pe doo mo§ii ceerau proprietate a Mariei Cantacuzino, §i imbarbateaza pe egu-menul manastirii sa le ceara. Acesta se grabe§te sa chernein judecata pe proprietarea legitima a acestor mo§ii; afacereavine inaintea Divanului, in care sta insu§i Patriarhul in alca'rui folos se urmare§te despuierea unei vaduve, §i, cum eralesne de prevazut, aceasta este jefuita cle averea sea.

Dupa citva timp, Mihai Racovita urmind lui Nicolae Ma-vrocordat, victima acestui Domn se folose§te de acest priJejpentru a porni in contra egumenului de la Hangu un procesin restituire a mo§iilor de care fusese despuiata. Ea se 'nfa-ti§eaza inaintea acelora§ judecatori ca §i in rindul ;

dar boerii, care nici o data nu se 'ndoisera ca ea avea drep-tate, declara lui Voda Racovita, ca ei dat hotarirea incontra Mariei Cantacozino, decit cle nevoe, siliti de amenin-tarile sati, §i cum, din fericire pentru sirrnanafemee prigonita, vechiul drept rominesc nu cuno§tea autori-tatea lucrului judecat, judecatorii sai se folosira de aceastapentru rascumpara actul for de slabiclune, punind'o inposesiunea averei ce-i fusese luata 1).

Cu toate aceste, unii Domni fanari4 au simOt durere deinima, de interesele romine§ti. La numarul cel mic al acestorDomni, e drept sa adaogam, in cestiunea insemnata de carene ocupam, numele Mitropolitului Matei Pogoniani. Aceastafat a, bisericeasca greceasca adresa catre sfir§itul veacului alXVII-ea 2), compatriotilor sai, boerilor, a§ezaci ca §i dinsul

)) A vedea amanuntele acestui curios proces in opera d-lui A. XE-NOPOL Istoria, Rominilor In Dada, TraianA, t. VI, p. 14 18.

2) «Dar voi citi suntep. boeri greci pe la curie, saa va indeletnicip cucomercul in aceasta tar& fer4i-va foarte sa faptuiti nedreptati ; nunecazig pe Rominl prin nesalioasa voastra lacomie ; nu despuiag peeel s'arae, caci e un Dumnezeu in cer, si ochiul lui sta deschis asu-pra'-vA ; nu rivniti la iconomiile Rominilor, card sfintul Dumnezeu are

nail

predecesorului

:

CESTIUNEA SFIN'fELOR LOCURI 69

in Tara-Romineasca §i in Moldoya, povetl de o inalta inte-lepciune, §i cu atit mai de capetenie de inregistrat, ca ne daumasura «nedreptatilor §i tiraniei ce Grecii desfa§urau in contraRominilor 1).»

Dar poveti ale lui Pogoniani, blesteme ale lui Matei Ba-saraba, sau pedepse date egumenilor de domnii grel Hangerlici Moruzi, toate nu fury de cit vorbe §i vint; §i trebui, pen-tru ca Tara-Romineasca §i Moldova sa scape din ghiarele carele sficiau, ca revolutiunea greceasca, necajind poste masuraPoarta, sa hotarasca aceasta putere sa departeze pe staretiistreini din manastirile romine§ti.

Data din 1821 insemna,, pentru Principatele dunarene, in-ceperea unei faze de 7 ani aproape, in timpul careia Grigore-Voda Ghica al VIII-ea goni pe egumcnii grece§ti, §i poruncica, time de doi ani, veniturile manastirilor sa slujeasca laplata datoriilor sub care se 'ncovoia Tara. Sfintele Locuri nupriimira; in acest timp, ca ajutor, decit prisosul venitu-rilor, §i nu facura despre aceasta nici o plingere.

Din nefericire aceasta faza nu tinu decit ping, 'n Decem-bre 1827. inteadevar, la acesta data, Turcia restabili pe ad-ministratorii grece§ffpe care i gonise din manastirile roma-

mult1 ochi: nedreptatea nu poate scapa de pedeapsa lui. Va desfasuraVtirania in contra Rominilor, si lacomia voastra nesatioasa face pe Greciatit de uriclosi acestui neam incit nu-i poate vedea nici pe pinza ; vapurtaIl cu Itominii ca cu niste clini. De n'ar avea nici o dreptate, ein'ar striga ; de vreme insa ce se pling, e ca au dreptate. Incetatidar cu nedreptatile, lepadati-va de dinsele, ca sa scapati de pedepseleyen-lice ce vg, pastreaza Dumnezeu... » Matei POGONIANI : Cronic Inversuri, tiparita la Venetia in 1785.

(A vedea Studiul Arhimandritului Agathon Otmenedec.)1) Administratiunea egumenilor, care distrageau veniturile manasti-

rilor de la menirea lor, care se 'ntelegeau cu arendasii pentru ca pretularenzilor sä fie mai jos de eel real, find el deosebirea o faceau pe dindoo, era cu atit mai de rau facatoare pentr. u Tara, cu cit art. 22 atfirmanului din 1217 (1802) zicea textual : «La moartea calugarilor pe-trecatorT in vr'o manastire, mmenT nu se va atinge de averea ce vorrasa ; ci ea va fi a manastirii de care tinea raposatul.»

70 COHESPONDENTA DIPLOMATICA S1 DOCUMENTE

vechile for functilmi, si hotari ca, pe viitor, acestefundatiunt religioase sA 'neeteze de a contribui la stingereadatoriei Statului. Acest rezultat era datorit inriuririi Rusiei,care, ascultind de rugile Grecilor, in dorinta-si de all' atragesimpatiile raialelor turcesti, interveni pentru reintrarea egu-menilor in man6.stirile rominesti.

Sunt insa motive de a creole ca diplomatii din Sin-Peters-burg cunosteau foarte rau cestiunea,la acea epoch, si do-cumente postcrioare arata ca Rusia nu o data s'a chit caapucase de intervenise.

Boerii se supusera, dar protestind in contra unei asemenemasuri 1).

Bizuindu-se pe aceasta recapatare a gratiei Sultanului,Sfintele- Locurb crezura ca pot indrasni orb -ce.

1) Protestatianea boerilorcure M. S. Printul Grigore Ghica, 27 X-bre 1827.

Indeplinindu-se inch porunca, nu putern sa trecem cu vederea osinta datorie ce ne supune sa aratam Inaltimii Talle caderile Patriar-hicestI si ctitoricestl ce avem asupra dreptatilor acestor sinte locasiurI,si cunoscindu-te si pe Maria Ta intru asemenea cadere ca un Domnpamintean compatriot al nostru si pe la multe manastiri ctitor, cutoata indrasneala punem subt a Inaltimei Talle adinca chibzuire ple-catele si dreptele noastre arataft, zicind si do vedind ca nisi o data n'alost obiceiu ca orinduirea egumenilor sa se faca prin alegerea patriarhieiTarigradului; dar de vreme ce prea puternicul imparat a gasit cu talejntr'acest chip sit otarasca, not ca niste supusl si credinciosi ai MarieiSalle, suntem intocmai urmatorl. Cerem insa cu rugactune ca prin aMariei Talle obladuiasca, putere de Domn, sau si prin a Inaltimei Talle,catre prea puternica Imparatie, sirguitoare mijlocire, orinduindu-se acumdupa alegerea exarhilor, egumeni Greci pe la acele zise manastiri maiintiiu sa fie negresit lndatorati a le ocarmui intocmai dupa glasuireactitoricestei orindueli ce va avea fie care manastire, stiuta si legiuitaprin cele adevarate testarnenturi, ce urmeaza sa se gaseascii, on aiceascrise in condicele manastirilor, sau pe la manastirile de jos, in origi-nalul lor, prin care au inchinat mosii si stramosii nostri, ctitori ai acestormanastiri, mosiele si cele-alte acareturi ale for cu IegaturI si asezamin turIalcatuite prin marl blestemuri, in ce chip sa urmeze; si dupa aceastasa plateasca numitii si toate datoriele acestor manastiri, si sa savirseascasi meremeturile ce vor fl de trebuinta la fiesI care manastire; dar ca

nepti, in

CESTIUNEA SFINTELOR Locum 71

In ciuda hrisoavelor, si a precautiunelor luate de catrectitori si de ca'tre Domnii Tariff in contra a on -ciirei instriti-ntiri a milnastirilor inchinate ; in ciuda indatoririlor de yeaimpuse tutulor mtmitistirilor, inchinate sail nu, de a se su-pune legilor Tarii, de a suferi supravegherea si controlulguvernului; in ciuda hrisoavelor domnesti care hotariserA ra-porturile guvernului cu Sfintele-Loc,urf ; in ciuda vremii ceconsfiintise aceste raporturi, Si cu toate ca nici un fapt, niciun act nu liberaserrt mandstirile inchinate de)ndatoririle lor,administratiunea Sfintelor-Locuri sfirsi prin a ridica, asuprahunurilor m'anastiresti asupra veniturilor legate do acestefundatiuni, pretentiuni care tindeati curat a face, din egu-

siti se poat5, pAzi o asemenea netagaduita si vadita dreptate a fiesI cilriamanastirl, socotirn ca nu este alt mijloc de cit numai ca sa, nu lipseascade asupra egumenilor priveghierea sintei Mitropolii, care este cap albisericei, a velitilor logofeti si a neamurilor ctitoricesti *), precurn se urmasi mai inainte, pind a nu ajunge aceste mitinastiri intru deriipanareace le au adus de la o vreme incoace egumenii greci prin toate acelenecuviincioase mijloace ce intrebuinta fie-care pentru in parte relefolosuri si nedrepte luari, mai virtos ca, si chiar glrisuirea prea in 1-tuluI imp'arititesc firman porunceste ca stApinirea si ocirmuirea numi-telor man'astiri sit se intoarcil la cea d'intiiii a for carmuialiti. AceastAdreapta si dupa toat5, cuviinta a noastrA plecatiti rugiiciune, ne rugamsa fie bine priimira prin inteleptele mijloace ale Mitriei Tale ca sit sepuie in lucrare intocmai dupa coprinderea de mai sus.

Grigorie al Ungro-Vlahiei; Neoflt, episcopul Rimnicului ;Constantin Cretuleseu; Constantin 1377; leanu; GrigorieFilipescu; George Fffipescu; Scarlat Gradisteanu;Dimitrie Bibescu "); Alexandru Filipescu; DimitrieBalet; Scarlat 1111114,1escu; Manole Bfileanu; Ale -xandru Nen. ciulescu (vornici; Filip Lens; GrigorieArgesianu; Grigorie BrIncovea,num); Barbu V4,a,-rescu; Grigorie Raleanu; Mihalache Manu; IordacheGolescu; loan Stirbei (vornicul); Constantin Cfmpf-neanu; Nestor (vel logof5.1); Iancu VAcAreseu (vellogofh" t); Dimitrie Hrisoscoleu; Alexandru Vilara (bilvel hatman); Joan CocortIseu.

Aceasta idee, de a incredinta supreveghere.t legatelor neamurilor la aceste neamuri incr $T,era paladiul drepturilor farniliiior, si Tarii: ea no se mai ivi in actele poserioare.

**I E tatll viitorului Dorn t al rii-RomineltT, Gheorghe D. 13ihescu.***) E v icorul socru al lui Vodl Bibescu.

§i


menii ce o represintau, niste stapini domnf ai unei Sari cu-cerite. Pentru clinsii, privilegiurile ce datorau evlaviei ctitorilorcleveneau un prilej de a crea un Stat in Stat.

Trebuea insa sa se 'ncerce sa indrituiasca aceasta atitudinenoo. Sfintilor Parinti nu le fu greu de a da o temelie pre_tentiunilor lor. «Bunurile pot, zisera ei, sa apartie manastirilornationale inchinate, dar acestele prin faptul inchinarii chiarsunt proprietaff ale manastirilor streine.» Altmintrelea zis, dupaSlintii Parinti, si pentru acest caz special, a Inchina era echi-valent cu a da, §i, dupg 'ntelesul dibacTil dat vorbei inchi-Dare, ei se declarau proprietari ai manastirilor inchinate, siai averei lor.

Pentru cea oars, se asezau sfintele Locuri pe acesttarim, si aceasta, de sigur, era o mare indrazneala din parte-le,dar lumea se afla in a doua zi dupa tractatul din Adrianopol,si simpatiile pe care credeau ca se puteau bizui in Rusia, lededeau deplina cutezanta.

In tapt punctul de vedere pe care comunitatilor grecesti dinOrient be placea adopte, nu putea fi aparat. Precum in-chinind o biserica unui dint, ea c puss sub ocrotirea lui, totastfi'l stramosii nostri, inchinind evlavioasele lor fundatiunimanastirilor din Ierusalim, din Muntele Atos, din Sinaia, si dinRumelia, le pusese subt suprematia lor numai spirituals.

Pentru a-si face tine -va idee de intelesul exact al vorbei deInchinare, in ordinea de idol religioasa, prin veacurile alXVI-ea, al XVII-ea si al XVIII-ea, e destul sa-1 asemueascacu cea ce in ordinea politica, este suzeranitatea. Ca si aceasta,inchinarea coprinde 'n sine datoria de ocrotire din partea celuimai tare, ca si datoria de ajutor in bani, si une on inoameni, din partea celui mai slab. Nu putuse sa, fie

Metohurile sau sucursalele manastirilor color marl neatirnate, dinTarile romineti, sunt in raport cu metropolele lor, cea ce cats sa fieManastirile inchinate ciitre cele de pe la Sfintele Locurl. (Vezi Studiullui Otmenedec, p.

§i

sa-1

1).

15.)

t.


veodata vorba de drept de proprietate intr'o Cara ale careiobiceiuri stramosesti, ca si stipulatiunile ctitorilor, nu inga-dueau streinilor, si mai ales Grecilor, clreptul (le posesiune 1).

Totusi famine ca teoria era cu indrasneala afirmata; lozincaera data, si intrigile dibaciu tesute. Dar, din partea sea, Taraamenintata era hotarita sa se apere: lupta 'ncepu.

Egumenii nu voira sa se supue legi, refuzara de a platidarile; la,sara manastirife sa caza 'n ruine, si, in viclenia tor, nuse sfiira sa nimiceasca o mare parte a hrisoavelor, marturii viisi netagaduite ale vointei testatorilor si ale drepturilor Tarii.Astfel disparu vestitul hrisov al frumoasei biserici din Iasi,Trei-Sfetite, prin care. Vasile Lupul intemeia (1643) o scoalape care o 'nzestra cu mosiile Rachiteni, TomasenT si Iugani.

Cind, in 1830, fu lucrat Regulamentul Organic pentru Prin-cipate, subt auspiciile Generalului Kisseleff, manastirile in-chinate fora obiectul unor dispozitiuni 2) echitabile. Dar Sf.Parinti nu vroira sa recunoasca aceasta legislatiune, ce staintro asa de deplina conglasuire cu spiritul care 'nsufletise

') A consulta, in ce priveste cestiunea dreptului de naturalizare, si deproprietate pentru streini, si indsurile luate 'n contra pretentiunnor siincdlcdrilor tor, hrisoavele lui Mihaid Viteazul (18 Aug. 1599), lui Leon-Stefan (23 Iulie 1638), lui Radu-Leon (9 Decem. 1668), lui Stefan Racovitd,lui Alex. Ghica (1767), lui Mihai Sutu (1784) si actul soboricesc al cleruluiMoldovii, din 1-d Ianuarie 1752, intdrit de firmanul impardtesc din 1782Arhimandritul OTMENEDEC. Stadia] etc.

') Toate bunurile mAndstiresti vor fi arendate prin mezaturi publice.b) Manastirile vor fi impartite in patru clase, dupa catatimea veni-

turile for (ca sa contribue proportional cu averea tor, la cheltuelileneapdrate ale Statului).

c) Fie-care manastire va dispune de un fond de rezerva pentru chel-tuelile neprevdzute si imbundtatirile localnice, ca constructiuni, mere -meturl, etc, etc.

d) Pe prisosul venitului, o parte se va lua pentru stabilimentele debinefacerl si de folosintd, obsteascd.

ej In ce priveste mandstirilor inchinate jumatatea prisosului veni-turilor cats sa fie trimisa, ca ajutor, Sfintelor-Locuri.

(A vedea Regulamentul organic al Tarii-Rorninestf.)

a)


pe ctitorii bunurilor n nastiresti, cu textul hrisoavelor, si

tot-odata atit de favorabil Slintelor Locuri.Atunci, generalul Kisseleff, cugetind 1) ca, trebuea, cu on -ce

pret, s5, se 'ncerce o invoire cu comunitatea greceascA, trimisePatriarhilor din Constantinopol, din Alexandria, din Antioha sido la Sfintul-Munte, invitatiunea de a trimite, ca reprezintantiai for in Bucuresti, legati cu depline puteri. Aceast5, invita-tiune fu priimititi. Pe loc ce legatii se 'ntrunira, negociatiu-nile incepura. Guvernul provizoriu numise o comisiune oft-cioasA, compusii, de Secretarul de Stat Barbu Stirbei, si degeneralul Mavros, ca sa studieze cestiunea. Aceasta comisiunese feri foarte, in lucrarea sea, de a recunoaste vr'o indrituirereclamatiunilor Sfintelor-Locuri; se 'ngriji mai ales de a ilsiun modus vivendi2li de a nu Fasa sti fie micsorate drepturileStatului. Aceastti ingrijire o fact] sä 'ngadue, in opunere cuactele de fundatiune, sti,' fie hotAritg, partea de lasat pentrucheltuelile in folosul stabilimentelor de binefacere, sh fie liisatSlintelor- Locuri tot prisosul, §i Grecilor grija de a face me-remeturile mAnastirilor. Dar Grecii tineau cu tot dinadinsul sacalce drepturile de suveranitate ale Statului; ei nu ingaduiradeci ca sa lase s'A fie arendate prin mezaturi publice,

1) Veil instructiunile date generalului Kisseleff.2) Comisiunea propuse 1-11 sa fixeze ) termenul la care egumenii ar fi

indatoriti sa fi ispravit meremeturile miinastirilor; al 2-ea, de a 'Astra oparte a veniturilor pentru leafa egumenilor, preotilor si slujbasilor, ma-nastirile s5,race fund administrate de cele avute; al 3-ea, de a hotariiu locul sumelor cc irfanastirile plateau Statului, fie-care m5,n5stire sit se'nteleaga, cu autoritatea pentru a institui un stabiliment de binefacerein propriul sau hicas, sau, de vroia mai bine, pentru a plait in fiecarecasei mitropoliei o suing cor5,spunziltoare cu cea ce ar fi costat aceststabiliment; al 4-ea, de a ingadui ca, o data ce printr'o bung, administra-tiune se vor fi marit veniturile, prisosul sl fie trimis Sfintelor-Locuri;al 5-ea, s5, fie °prig egumenii, in cong15,suire cu actul din 14 August 1819,sa facil veun imprumut faro auturizarea guvernului si a Sfintelor-Locuff; al 6-ea, toate arendarile sti, se fac5, in aceasi zi, pentru aceasidurat5, cu aprobarea Mitropolitului si a logofatului bi ericesc.

4) BOLLIAC, Cestunea man5stirilor inchinate, p. 4 s.

ca,

el

moaille

CESTIUNEA SFINTEL011 LOCUM 75

conform cu dispozitiunile regulamentului organic ; si, par'cApentru arAta mai bine pretentiunile for la dreptul de pro-prietate, cerurii, ca suma de dat pentru acte de binefacere sa fielasat5, la buna for -vointg! In fata a unor asemenea pretentiuni,invoeala nu se putea face, si nu se Moil, eu toga dorinta ceavie pe care Kisseleff o avea de a vedea s[irindu -se aceasta ces-tiune in folosul intereselor rominesti, si cu toate instructiunile,anexate aci 1), cc priimise de la Cabinetul din Sin-Petersburg.

1) Instructiunile date lui Kisseleff.Pastrind cu ingrijire ca clerul sa 'si tie toate atrihutiunile ce le au

avut, si evitind a an se atinge intru nimic obiceiurile, Guvernul rusesctotusi s'a ve'zut nevoit a intrebuinta in Valahia on -care masuri rigu-roase ca sa face a contribui ai proprietatile bisericesti la datoriile Carestat, caci n'ar putea sa esiste o aparare totala in favoarea for aici atuncicind cele doo provincii vor intra sub administratiunea Gospodarilor.

i chiar cind ar fi un asemenea obiceiu in tank' mai mutt sau maiputin 'fondat, tot ni s'ar parea necesar a-I inodifica, intrebuintind oparte din veniturile for (ale maniistirilor) pentru intretinerea seminarelor,a scoalelor publice, a spitalelor ai a alter fondatitml do utilitate

Aceasta parte an putea sa, se fixeze la on patrar din venitul curat,dupa o socoteala exacta.

Instreinarea averilor clerului trebue asemenea sa lie stipusil la oarecare restrictiuni spre a nu atirna numai de In singura for vointa. Con-simtimintul obatestei adunkri si sanctiunea Gospodarului ni se parindispensabili ca sa dea unei vinderi caracterul legal.

Asemenea, trebue sit fie ai pentru proprietatile biserieeati care atirnade sinful Mormint, Muntele .Atos, Muntele Sinai etc. Guvernul rusescrestituindu-le Esarhilor ai delegatilor patriarhului de In lerusalim siai inaniistirilor, a regulat administratiunea acestor avert dupa, anafo-raoa Divanului Moldov din Februarie 1828. Cu toate acestea trebue ase mai adaoga oare-care dispozitiuni suplimentarii ca sit impeclice peadministrator de a le mai impovara de datorii in paguba sintelor locurl,ai ca sa pastreze aceste fondatiuni pioase in starea for primitive. Subtacest raport abuzurile au fast asa de marl ai dependinta averilor bise-riceati in cea ce priveate autoritatile straine este atil de prejudiciabilaintereselor tarei in cit cu adevarat ar fi de dorit ca acest object sa sepoata,' regula intr'un chip mai satisfacator pentru amindoo partile subtauspiciele bine-facatoare ale Rusiei ai dupk' restahilirea relatiunilornoastre amicali cu Poarta. Otomana *).

*) Boet.iwc, p. 55, Bo iliac afirmS cg. a gasit aceste instructiunT un exemp'at al regulamen-tului organic, care fusee al lui Vilara, cS acesta, insArcinat de a merge la Sin-Petersburg55 supue regulamentul organic, le adusese pe semne d'aco'o.

publics.

Ta.ului

a-si

ni

76 CORESPONDEN1'A DIPLOMATICA DOCUMENTE

Timp de trei anT, cestiunea mAnastirilor rAmase in statuquo, si egumenii se folosira de acest rAstimp pentru a uzasi abuza de autoritatea uzurpatA.

Dar in 1833, Kisseleff se hotArAt-7,te sa, o pue iar in studiu;numeste o comisiune oficiali care, unindu-se cu comisiuneaordinarA a afacerilor bisericesti si cu sfatul administrativ (Con-siliu de Ministri), este insarcinata sa expuna situaiunea si sase asigure dacit, dupa ce-si vor fi Indeplinit toate indatoririle,manastirile ar avea un prisos de venituri indestulator pentrua face fala, nevoilor Sfintelor Locuri.

Acest consiliu 'I, din care face parte Gheorghe D. Bibescu,pe atunci secretar de Stat, ia 'n cunostinta raportul lui Stirbeisi Mavros, it aprobA cu glas unanim, pregAteste lucrarea.In*zioa hotaritA pentru intrunirea delegapor Sfintelor-Locuri,el pune sub ochii PArinOlor, actele de tunda0une ale mangs-tirilor VacarestT, Radu-Voda, MArginenl, deCretul lui Voda, Ca-ragea (1815), scrisoarea patriarhului Policarp (1816) si alte acteInca, care invedereau ca Sliintii Parinti «n'au drept decit la pri-sosul veniturilor, §i, intr'un raport foarte insemnat, dA, caconcluziune 2), un argument nou, si de o logics nemiloasA.

Jurnalul din 22 Iunie 1833 (p. 57 din Bolliac) este subsemnat deministrii Gheorghe, A. si N. Filipescu, A. Sc. Ghica, St. Balaceanu,M. Cornescu, Man. Baleanu, Al. Nine Wiesen, Fi lip Linche, Const. Can-tacozino, si Gheorghe D. Bibescu. In comisiunile eclesiastice figurauA. Filipescu, A. Sc. Ghica, M. Cornescu, N. Filipescu, C. Cantacozino,care fusese alesi de Adunare.

2) Adresa boerilor catre Kisseleff in 1833.«Asa dar perzind sfatul tot felul de nadejde de a se putea intelege

cu numitii, care, cind se numesc deplin imputerniciti, cind iarasi pri-cinuesc ea nu au deplina putere, si a carora toata silinta priveste nu-mal de a ridica d'asupra averilor manastiresti folositoarea ingrijire astapinirii si indatoririle la care din vechime se afla supuse, lasindu-letot inteaceiast neorinduiala de mai inainte, sfatul Intr'o glAsuire s'aunit cu parerea dd. consilierului Mavru si d. vornicu Stirbei, si a soco-tit ca dupa toata, dreptatea se cuvine ca sintele locurT, de vreme cestaruesc a reminea afara din sistema inbunatatirii intru care an intrattoate ramurile obladuirii, firWe urmeaza sa, ramie asemenea afara si

§i-§T

1)

CESTIUNEA SFINTELOR Locum 77

«Sfintele Locuri», zice raportul, «nu sunt indrituite sa"is parte din foloasele ce vin din legile care conducproprietatea teritoriala de la regulamentul organic in-coace ca" cl, de vreme ce n' au luat nici o parte la jertfelece au produs aceste foloase, ele nu pot avea nici undrept la dinsele. Prin urmare, consiliul hotara ste caaceste foloase sa" fie la,' sate pentru stabilimentele debinefacere.»

Aceasta idee, care slujeste de punct final consiliului ea O.respinga pretentiunile delegatilor manastirilor grecesti, si careeste rostita" pentru cea d'intiiii oars inteun act ofieial, ar puteafi, credem, atribuitA acelui care foarte verisimil, a redactatmemoriul, acelui care, zece ani mai tirziu, aparind in contraSfintelor-Locuri drepturile Tgrii Sale, va scri Contelui deNesselrode, in 20 mai 1843, cti, «dreptatea este in parteaRominilor, pe care Sf. Pa ring cauta; sa"-i desmosteneasade a cincea parte a paminturilor for cele mai frumoasesi mai minoase», acelui-a care, in scrisoarea-i de la 20 Sep-tembre din acelas an, va combate memoriul din Sin-Petersburg,

de drepturile ce nasc dinteaceasta sistema. Drept acea sfatul a chibzuit:Ca legiuirile si obiceiurile cele vechi sa urmeze a ocirmui averea ma-nastirilor celor inchinate la sintele locuri si folosurile ce nasc dinnoele intocmiri, la care folosuri acele sinte locuri nu pot avea nici odreapta pretentiune neavind nici un fel de impartasire la jertfele dincan s'au pricinuit, se vor lua pe seama caselor facatoare de bine.

Ga spre a se educe aceasta masura ultra savirsire, arenzile mosielormanastiresti sa se vinza cu mezat in fiinta prea osfintiei sale parinte-lui Mitropolit, si a D. Marelui Logofat al pricinilor bisericesti si a egu-menului fie-caria manastirl, si osebirea ce va esi la mezat peste pre-tul contracturilor cu care se vor fi arendat mosiele mai inainte depunerea in lucrare a regulamentuluT organicesc, va lamuri suma folo-surilor ce isvoraste din regulament,

Ca in sfirsit orinduelile de mai sus zise nu vor putea aducea nici unfel de stramutare la indatoririle la care erau supuse manastirile pangin ziva de astazi si cari se vor urma intocmai ca si in vremile trecute.0

Adica toate cele asezate se fac'a numai din acele 6o5,000 lei Si tot adaosul sa introntreg in casele Statului.

*) si

78 CORESPONDENTA DIPLOMATICA. 91 DOCUMENTE

favorabil Sfintelor-Locuri, si, in Memorandul din 24 Dec. 1844,adresat curtii din Sin-Petersburg, va declara «pretenciu.nileSfintilor Parinti de neadmis in drept ca qi in fapt.»

Acest om este viitorul ales al natiunei, este Gheorghe D.Bibescu I).

Propunind a nu priimi ca Sfintele-Locuri sA fie pArtase lafoloasele dobindite de manAstiri in urma regulamentului or-ganic, aceastA idee se va regrtsi in alte acte ale Domnului,secretarul de Stat Bibescu se inspirase de acest fapt ca regu-lamentul, stergind pe Poslusnici si pe Scutelnici, institu-

tiune creatA in folosul boerilor, si fAcind pe acesti in,si sAreintre in clasa obsteasca a birnicilor, hotArise sa dee Statulboerilor, pentru a-i desdauna, doi lei pe luna pentru fie-care scutelnic liberat; ea, neaflindu-se cAlugarii greci in acesteconditiuni, fiind-ca nu avusese nisi o jertfa de fAcut, ei n'aveaudeci nice un titlu do arAtat, si era firesc lucru ca ei sa nu fiepriimiti ca partasi la marirea veniturilor. Ori cit de dreapta erainsA hotarirea consiliului, delegatii nu i se supuser5.; deterg caprilej cA nu aveau depline puteri si pentru aceasta nu venirA lacea din urma intrunire. Dar Kisseleff se temu, se vede, ca acestnon possumus al Consiliului s5, nu fie prea radical, si sA nuinfatiseze pe viitor o primejdie pentru Romini. De acea, inanul urm5.tor, 1834, el rugh' comisiunca ordinary bisericeascAsa rAspunz5, la cestiunea ce era supus5, Consiliului din 1833,de a sti adica («laca, toate indatoririle manastirilor o data impli-nite, veniturile acestor stabilimente religioase n'ar infatisa unprisos inclestuldtor pentru a face fata la nevoile Sfintelor-Locurt ? 2)» Raspunsul acestei comisiuni, raport din 22 Feb.

') Avem de la Voda G. D. Bibescu, cu prilejul lucrarii consiliuluinumit in 1833, doo memoriuri, ce se deosibesc putin unul de altul, sidin care unul, scris cu slove, este intreg de mina lui.

2) Compunerea comisiunei : Mitropolitul Grigore, episcopii Neofit,Ilarion, Chesarie, Ioannichiu, A. si N. Filipescu, M. Cornescu, Barbu$tirbei, C. Cantacozino.


1833 catre Kisseleff, urmat de un tablou, arata un venitde 3 i12494 lei, din cara propuse a se lasa 12500 lei pentruingrijirea manastirilor Tarii, de a 'Astra 2500 lei pentru SfinteleLocuri, si de a varsa ramas4a in vistieria Statului. Raportulreamintea ca «m'anastirile grecesti nu aveau drept la marireaveniturilor ce urmase regulamentul, cu atit mai mult ca Greciicalcau acest regulament.»

Bunele intocmiri pe care le propusese cornisiunile din 1833

si din 1834, si pe care Adunarea, de altmintrelf, le votase,erau sa treaca in fapte, cind Rusia interveni din nou, si facusa se acorde Sfintelor-Locuri o aminare de zece ani, de la12 Noembre 1833 la 12 Noembre 1843, tirnp in care erauscutite de on-ce scopul, se zicea in act, (le a le datimpul sa repare bisericele si manastirile cazute 'n mina. Cutoate ca aceasta aminare nu era folositoare de cit calugarilorgreet, nu se parea lucru indrasnet de a nadajdui ca, in

acest interval de zece ani, cestiunea manastirilor inchinateva pasi spre o deslegare definitive si practice. Faptul nu seadeveri. Cind Voda Bibescu lua in miini frinele guvernului,gasi pe comunitatea greceasca, care ajungea la tapatul celuidin urma termen de scutire al perioadei de zece ant, maiindirjita de cit ori-cind, si din nenorocire pe Rusia avind totaceiasl simpatie pentru interesele acestei comunitaci 1).

De acea Domnul, care fusese insarcinat cu aceasta greaafacere mai de la ivirea ei, care, inainte de suirea sa pe tron,rasfoise si studiase toate actele ei, «timp de 13 ani», apara,drepturile Tarii sale, pas cu pas si cu autoritate. El reamintiCabinetului din Sin-Petersburg «instituOunile Tarii-Rominesti,antecedentele si privilegiurile ei»; demonstra ca «guvernulTarii cata sa ramie Epitropul tutulor manastirilor, inchinatesau nu, si sa exercite disciplina ecleziastica asupra egume-

1) Scrisoarea Printului Bibescu catre Contele de Nesselrode din 20Sept. 1843.


nilor, ca supravegherea asupra bunurilor manhstiresti 1)» ;ceru guvernului imphrhtese «de a nu priimi hotaririle redac-tate la Constantinopol, subt inriurirea plingerilor umflate aleclerului grecesc, hothriri care, de s'ar indeplini, ar aducefar& dor si poate, o multime de conflicte si de complicatiunlnedestrhmate» ; it rug& 'n sfirsit «sh nu 'ngadue crearea unuiStat in Stat 21.»

Aceasta fu marea grijh a Domnului: sa opreasch creatiuneaunui Stat in Stat, si sa apere, ping la cea din urma putinta,banii menit'l a intretine stabilimentele de binefacere.

Netagtiduita competinta a Domnului in aceasta cestiunethria limbagiului sau 3) hotarirh pe cabinetul rusesc «sa cer-ceteze cu mai multh chibzuinth» 4) memoriurile in favoareachrora lupta Domnul, si in sfirsit facurh sh fie aminata des-legarea ce ameninta parnintul Thrii-Rominesti cu «instreinareaaproape a unei cincimT din mosiile sale cele mai frumoase si maiminoase 3)». Dar ele nu oprira raul de a fiinta ; i, cu toe°asprele dojeni pe care cabinetul din Sin-Petersburg, mai

luminat decit in trecut despre faptele comunitatii grecestf,facu sh fie adresate, in 1852, de chtre ambasadorul sau dinConstantinopol, «cui se cuvenea», 0) clerul acestei comuni-tati nu priimi sh se supuna, lupta urma ping in 1864.

') Scrisoarea Printului Bibescu cAtre Contele de Nesselrode din 20Sept. 1843.

2) Memorandul Printului Bibescu adresat Cabinetului din Sin-Peters-burg, Bucuresti, 24 Decembre 1844,

a) Memorandurile Domnului datate din Aprilie si din August 1814, etc.4) Scrisoarea Contelui de Nesselrode cgtre d. Daschkoff, consul ge-

neral la Bucuresti, 18 Mai 1845 (Vezi Corespondinta diplomatic/.)61 Scrisoarea lui Voda Bibescu catre contele de Nesselrode, Bucuresti

(20 Mai 1843). (Vezi Corespondinta diplomatic/.}") Data, de mai multi ani,s zic instructiunile din Sin-Petersburg,

«staruim pe ling/ clerul grecesc ca s/-I aducem sa lase Principatuluisfertul veniturilor m/nastirilor, scopul nostru nu-i atit de a mAri ve-niturile acestei tars, cit de a pune capat prigonirilor care au ajuns unadevarat scandal. De aceea, mai bine decit o sentinfa cu caracter obli-

sI

si

si,

pi


In zadar Divanul Tarii-Rominesti din 1851, aflindu-se infaia unei datorii de 19,063,749 de lei, cam vr'o 6,400,000 de leinoi, urmare a intimplarilor din 1848, al carui-a guvernpriimise cu toate aceste de la Voda Bibescu o situatiune finan-ciarA nepomenita, Inca 1) atribui amortizarii acestei datoriidoo zecimi adaogate la darT, un sfert al veniturilor anualeale tutulor manastirilor inchinate sau nu ; in zadarVoda Stirbei, surd precum fuse si Voclg. Bibescu, la protes-tarile clerului grecesc, facu sa fie arendate mo iile la mezat,indoi, prin aceasta mAsura". veniturile mangstirilor, leinlesni plata sfertului menit a fi dat Statului, marind tot odat/partea egumenilor Sfintelor Locuri. Acestia, nemultumitl deacest prisos neasteptat, ce se cifra, Statul o dat6. pratitprintr'o sums reprezintind in plus o a treia parte a venituluide Inainte, pastrara tot venitul mosiilor; astfel ca de rezul-tatul mezatului public nu se folosira decit Parintii SfintelorLocuri, si cg, dintre hotaririle luate de divan, una singurltrecu in fapt, perceperea a celor doo zecimi, care, in parte,sluji pentru a plati Rusiei indemnitatea ce cerea ca desdau-nare a cheltuelilor pricinuite de ocupaiunea Varii de catredinsa, in 1848 §i 1849.

In 1855, raport nou, adresat la 7119 Iunie de Divanul gene-ral lui Voda" care e rugat sa bine voeasca a lua masurile tre-buincloase pentru a face sa intre in Vistierie sfertul veniturilor

gatoriu, ne-a placut in veci mai bine o impacluire intre cler ei Domn.VeV face pe Sf. ParinV sa inteleaga ca ei cata, sa pue interesele forlumeeti din Principal subt ocrotirea unei impacIuirl care ar deveni invecl o indatorire pentru Domn. Indatoririle Sfintelor Locuri rees insfirsit din hrisoavele si actele de donaVune, ale earor conditiunI au fostdate uitarii ei de tot calcate de persoanele care an administrat acestebunurb. Yell face sa observe cui i se cuvine c e o datorie pentru Pa-triarbl de a pune capgt abuzurilor si risipei de care se fac vinovagEgurnenii, si care atrag asupra administratianei bisericestf hullcare nu sunt In tot-d' auna, (Memoriu asupra cestiuneibunurilor manastirestI lulie 1855).

') Statul n'avea datorii, ei casele comunale erau pline de bant7

Ara,

iarael,

temeid.c


pe care ar fi trebuit sa le verse intr'insa mAnastirile in fie -cean de Ia 1851 ; not incercari din partea M. S., noo respingere

din partea Sf. Parinti. Si criza se urma.Cind cu conferintele ce se tinura la Paris pentru reorgani-

zarea Principatelor dunarene, o comisiune internationals fuinsarcinata in 1857 sa cerceteze conflictul iscat intre guver-nele Principatelor i clerul grecesc. Aceasta comisiune studiacestiunea adinc , expuse inteun raport rezultatele munciisale. Si d-nii comisari ai Angliei, Frantii, Austriei,

afarrt de doi, unanimitatea membrilor comisiunei, re-

cunoscurrt dreptul ab antique, al Tarilor Rominesti asupramanastirilor inaltate pe pamintul romInesc, i «cu toatealegatiunile comisarilor Rusiei ,;s1 Turciei, mentinurtiexactitudinea faptelor ce Maintasera, si a parerei cearlitaserA.» I)

0 asemenea declaratiune, data de toate puterile neinteresatein cestiune, constitua pentru Principate un act de o valoarefart pret.

Drept vorbind insa, ea nu avu de urmare stirsirea certii,si conferinta insa-$i, in sedinta de la 30 Iulie 1858, nu indrasnis'o sfirsasca. Sa multumi sa pofteasca 2) pe adversari sa se in-teleaga impreurra printr'un compromis, hotarind ca, de nu vorajunge la un rezultat, se va alerga la arbitri, i, la un supra-arbitru.

Dar nici una din hotafirile aceste,luate de conferinta intr'o

Vezi raportul general al Comisiunii internationale trimise in Prin-cipate in 1857.

2) «Conferinta hotaraste cg,, pentru a se (la o deslegare dupg echitateneintelegerii ce exists, in aceasta pricing, intre guvernele Principa-telor si clerul grecesc, pgrOle interesate vor fi poftite sg se 'nteleagilimpreunil printr'un compromis In cazul cind arbitrii nu ar ajunge ase intelege, elar alege un supra-arbitru; de s'ar ggsi ei in neputinta dea se 'ntelege despre alegerea aeestui supra-arbitru, Malta Poartg seva 'ntelege cu Puterile garante pentru a-1 numi » (Protocolul X111,edinta din 30 lithe a conferintii de la Paris, 1858.)

si

si adica,

')

SI


cestiune de o ordina curat interioara, intr'o cestiune deproprietate, care, prin urmare, si chiar prin Constitutiuneafundamentals a Rominiei, nu. cadea in competinta repro-zentantilor puterilor celor marl, nu era sa-si priimeasca

executarea !Domnul Tarii-Rominesti si al Moldovei, 13, Stirbei si Gr.

Ghica, care -$T sfirsisera cei 7 ani de domnie. (1856), furs

prin caimacamii Al. Ghica, Printul destituit in 1842 pentruTara-Romineasca, si N. Vogoridi pentru Moldova, nuxniti dePoarta ; si in 27 Sept. 1857 se Melt la Bucurc§ti §i la Iasideschiderea Divanurilor ad-hoc, insarcinate sa arate marilorputeri dorintele rostite de Principate.

Colonelul Cuza, proclamat la 5 Ianuarie 1859 L)omn alMoldovei si la 24 Ianuarie al rprii-Romine§ti, priimeste in1861 investitura la Constantinopol. El faptueste unirea Prin-cipatelor la 21 Ianuarie 1862, numeste, la 14 Martie dinacelas an, o comisiune insarcinata de a cerceta cestiuneamanastirilor; porunceste sa se pue sechestrul pe toate veni-turile manastirilor inchinate, si sä fie varsate ele in tezaurulpublic. La 13,25 Noembre 1862, el rilspunde luicare-i a seris c'ar fi intr'adeva'r lucru de mirat ca guvernulM. S. sa, se endeasca" a deslega singur o cestiune care afost obiectul deliberatiunilor conferinplor de la Parisprintr'o circulars, ce dedea egumenilor un ragaz de opt zilepentru a inceta de a sluji in greceste in bisericele manastirilorinchinatei30 Martie 18631, si trimite inaintea justitii criminate,ea rasvratitori, pe epitropii manastirilor Mormint, far' a fioprit nici de protestarile Sfintelor-Locuri, nici do arnenintarilePortii (8 Aprilic 1863).

In stirsit, la 1/ Dec. 1863, un decret ordona secularizareatutdor bunurilor manastirilor din Rominia, si pa.streaza pentruSf. Locuri, «earora erau dedicate cite-va din mantistirile Tarii»surna de 82 milioane de lei, adicei, cam vr'o 27 de mi-

inlocuitI

Ali -Pala,

St_

.


Roane de lei not, care se vor piati intro data, ca ajutor,

si subt oare-si care condifiuni1).»Cu doo-zeci de an mai 'nainte, Voda Bibescu, arata Con-

telui de Nesselrode ca eel mai bun mijloc de a pune capatneintelegerii cu Sfintele-Locuri, era «de a atribui comunita-tilor religioase o sumb, de cite-va milioane, data o datapentru tot-d'auna, in schimbul pretentiunilor for asupramanastirilor inchinate 2).» Se la'ptuise acum cea ce fusesedorinta lui Voda Bibescu.

Cind Cuza-Voda merse la Constantinopol pentru a face safie recunoscut Statutul fundamental al Tarii,proclamat la 2Mai 1864, Sultanul aproba deslegarea ce (Mese Domnulcestiunii bunurilor manastiresti.

Faptele o luasera inaintea diplomatiei ; reprezentatiunea

1) Decret din 15 Decembre 1863pentru secularizarea a,verilor Eikmistire01

Art. I. Tote averile mana'stiresti din Rominia sunt si remin avert aleStatului.

Art. II. Veniturile acestor avert se inscriu intre veniturile ordinareale bugetului Statului.

Art. III. 0 sums se afecta locurilor sfinte catre care erau inchinateunele din m'arAstirile pamintene, si aceasta numai sub titlul de ajutor,in conformitate cu intentiunea dedicatiunei lor.

Art. IV. Aceasta sum: se va mArgini in maximum cifrei de 82 mi-lioane lei, cursul de Constantinopol, o data pentru tot-d'auna, coprin-zinduse in aceasta sums si 31 milioane ce locurile sfinte datoresc tariiRominesti dupa stipulatiuni anterioare.

Art. V. Comunitatilo religioase ale locurilor de jos, vor fi datoare ada socoteli anuale despre intrebuintarea veniturilor sus zisului capital.

Art. VI. In nici un caz si sub nici un cuvint, comuniatile religioasenu vor putea atinge cea mai mica parte din capital, nici a intrebuintaveniturile afara de destinatiunea for speciata, adicii, intretinerea bisericeiortodoxe din oriente, si a stabilimentelor de bine-facere lipite catre ea.

Art. VII. Guvernul va lua inapoi de la egumenil greet ornamentele,cartile si vasele sacre, cu care pietatea stramosilor nos,tri inzestrase acesteasezalminte, precum si documentele ce au fost incredintate zisilor egu-meni, si aceasta conform cu inventariele ce se gasese in archivele

') Scrisoarea M. 'S. Bibescu -Voda catre E. S. contele de Nesselrode.Partea 11-a. 1..

Ord.

§1


nationals si Domnul Rominiei nu mai tinuserl seams deprotocolul al XIII-ea al conferintelor din Paris.

Inca despre cele 27 milioane, Sf. ParintT, ale caror pre-tentiunT nu se 'mpacau cu o asemenea ofertS, i refuzara.Fu o gresalg, neertata din partea lor, caci, in 1867, Camerileromine declararS afacerea bunurilor mgnastirestI de vecistirsita; si, din milioanele votate, nicY un ban nu intra in pungaacelor care n'aveau decit sä o intinza pentru a be priimi.

Comunitatea greceasca cats s5, fi meditat foarte des, dinzioa acestui nesocotit refuz, inteleapta povata a bunului LaFontaine :

«Un : na, se zice, plateste mai mult decit doo: o .5.4-11 dau.»

(A vedea, pentru cestiunea Sf. LocurT, adresa lui Voda Bibescu cAtreAdunarea din 1847, qi rAspunsul AdunArii catre M. S.)

86 CORESPONDENTA DIPLOMATIC).* DOCUMENTE

A. S. S. Printul Bibescu cAtre E. S. contele de Nesselrode,cancelar al impara,lii Rusiei

Voda, Bibescu cere pentru tam sa inalta ocrotire a Ru.siei, in nein-telegerea ce fiinteaza intre guvernul romin si Sf. Locuri. Reamintestecancelarului Memoranda] I) ce i-a adresat despre aceasta cestiune, sireclama, in favoarea bunei dreptati a tarii sale, pe care manastirile Sfin-telor Locuri tind a o despuia, In folosul lor, de a cincea parte a.mosiilor sale cele mad frumoa,se,- si mad minoase. Facind sa reeasa,ce legaturi unesc Principatul cu Imparatia Ruseasca, Printul sfirsesteprin aceste vorbe: S'ar pates, intimpla sa, le vie intr'o zi acolo pa-rer° de rag de prea mares IngAduire ce s'ar fr arkta,t cure Sf.Locuri.

Bucuresti, 23 Mai 1843.--

DOMNULE CONTE,..

Priimind scrisoarea ce Excelenta VoastrA mi'a facut onoareasa -ml scrie, cu data de 6 Februarie, mivare fu dea raspunde; dar ma simtii oprit de temerea de a o tot supara,de vreme ce i-am adresat, catre finitul aceleia0 epoce, clooscrisori pe rind. Mi'ar fi fost de altmintreli peste putintA dea adAoga ceva la expresiunea simtimintelor rostite in cestedin urma; nu, Domnule Conte, ca asigurArile ce binevoitTa-mi da de inalta ingrijire a Maiestatii Sale, §i de bunavointaExcelentei Voastre, nu au mi§cat in fundul inimei mele, totce se aflA intr'insa ca devotament §i recuno§tintA, ci find cami'ar fi lipsit cuvintele.

Am fost de asemenea foarte fericit, Domnule Conte, de avedea ca Excelenta Voastra este patrunsa de greutatile pozi-tiunii mele.

Ele suet cu atit mai marl ca 'n urmacelor din urma intimplari, §i prin deconsiderarea in carecazuse, guvernul nostru perduse acel prestigiu care-i era, altsdatA, toata tAria sa.

') Memorandul, care e tot din 20 Mai 1843, urmeaza dui:A scrisoare.

§I

prima -mt

marl, inteadevgr,


Voi isbuti oarc -sa tree peste aceste greutati ? Nu cutez sanaclajduese aceasta, Domnule Conte, dar cea ce pot fagadui,far'a Ina teme de a lipsi vr'o data la cuvintul meu, e since-ritatea, lealitatea, amorul binelui si lepadarea, de sine, la orce incercafi as fi supus.

Iii cea ce priveste capacitatea si activitatea neaparat tre-buincioase, nu poate da cineva mai mult de cit are, si toateinsusirile mele le voi pune in servitul tarii mele, fara ca vr'ojertfa sa poata sa ma coaste.

Vad foarte limpede, Domnule Conte, pozitiunea politic a. atarii mele, si privesc guvernul ei, incredintat miinilor mole,ca tin depozit stump si stint pe care voi fi in vecT gata salinnapoez, in cea zi in care mi se va cere; de acea,toata ambitiunea mea se margineste in a putea a-1 da in maibung stare de cit l'am priimit.

Binevoiti a crede, Domnule Conte, ca acest mod de a vedeasi de a cugeta nu-si is nicT decum isvorul in vr'nn simtimintslugarnic.

im iubesc tot atita Sara, tit si Dumnea-Voastra va iubitiputernica-vä si glorioasa-va patrie, si d'ar atirna numai de lamine de a-i face o soarta mare, mi'as varsa, casa ajungacolo, ping la cea din urma, picatura de singe. Dar sim1 eanu pot nimic, si ea ursita-i va fi cea ce marinimia curtiiRusiei va binevoi a o face.

Aceasta profesiune de credinta va putea sa va fad, sa ju-decatT, Domnule Conte, de principiile care-mT vor regulapurtarea, si tot de oclata va va destainui taina acelui devota-ment nemarginit ce am hranit pentru -curtea imperials chiarde la cei pasT-ai mei in lume.

ingaduiti-mT acuma, Domnule Conte, de a va vorbi deafacere care este de eel mai mare interes pentru Cara mea.Excelenta Voastra cunoasfe de sigur neintelegerea ce. fiin-teaza intro guvernul romin-si Sf. LocurT, privitoare la ma-

.

o

d'intii&

88 COHESPONDENTA DIPLOMATICA St DOCUMENTE

nAstirile inchinate acestor din urm5.. Cu toate aste, cum sepoate ca EXcelenta \Toast% sa nu-i regAseascl sirul, amcrezut bun sl-i adresez, alipit de aceasta scrisoare, expunereape scurt repede a diferitelor faze prin care a trecut aceastaafacere care se trAganeste de atitt ani, in clauna tutulor par-tilor interesate.

Ar fi de dorit ca cestiunea sa ca capat cu un moment maiinainte, in acest stop, viu sA cer, Domnule Conte, inaltaocrotire a Ministerului impar5.tesc, pentru ca ea sa fie din noupus'a pe tapet, stirsita,--de e cu putint5.,prin intervenireamisiunei, in timpul calgtoriei ce sunt silit s5. fac la Constan-tinopol. De ar binevoi Excelentia Voastra, sa. arunce o privirepe micul meu memorandum 1), n'ar intirzia a se convingede buna noastr5, dreptate si de insemnatatea acestei cestiuni,in care e vorba, pentru Tara-Romineasca, de a ,cinceaparte a sna.,9illor sale cele mai frumoase si mai minoase,de care con2uniaple grecegt1 cauta sa; o desmofteneascain folosul kr.

Ele I pun nadejdea in ocrotirea de care se bucurA dinpartea culla impleatesti, si in aceasta narinimoag ocrotire

pune si Tara-Romineasca toatA nadejdea sa.Nu se stie, Domnule Conte, ceea ce vor deveni din intim-

plare intr'o zi aceste comunitati ; incit despre legaturile ceunesc acest Principat cu impAratia Rusiei, e mai mult decitsigur a timpul nu Ya face de cit sa le restringa, si s'arputea intimpla sa." le rie intr'o zi acolo pgrere de Mu deprey mares ingaduire ce s'ar fi aratat, cu acest prilej,Sfinee,lor Locuri.

D. Daskoff mi'a impktasit de curind cA ministerul impa-ratese nu pune nici o opunere la numirea d-lui *firbei lapostul departamentului Treburilor din afar* si mA grabesc,

') Memorandul urmeaza dup'aceasta scrisoare.

si

si,

isT

ti

CESTIUNEL SFINTELOR LOCURI 89

Domnule Conte, sa arat pentru aceasta ExcelentiT Waste,a mea recunostinta.

Scuzea.za, in deobste, Domnule Conte, sinceritatea limba-giului meu. In aceasta privinta, am nevoe, chiar pentrude toata indulgenta D. Voastre, caci e un cusur al lira, decare nu m'am putut nici o data desbara.

Priimitr, etc.

Memoranda' 1) A. S. S. Prinfului G. Bibescu calre B. S.Contele de Nesselrode.

STAREA MANASTIRILOR INANTEA REGULAMENTULUI ORGANIC

Marirea veniturilor, ce s'a produs in urma regulamentului, e datoritajertfelor Statului. Grecii n'au asupra-i nici un drept.PrinW1 reia aciargumentul comisiunei din 1833.Constata incapatinarea Grecilor; pro-pune impartirea venitidui in patru part!, din care una singura va iftrimisa Sfintelor Locurl. Acest sfert intrece intregimea veniturilor careerau in flint& inainte de Regulamentul organic.

Memorandul reproduce in termeni mai cumpatati argumentul energical adunarei din 1833 ') al carui act il reproduce. Aminteste asemeneaeel din 1834 3).

Printul arata insemnatatea cestiunei, se bizueste pe opinia publicssi cere o grabnica deslegare.

BucurestT, 20 Mai 1843.

«Manastirile rominesti ce sunt inchinate la Sfintele Locurl,erau Supuse, inaintea publicarei regulamentului organic, latoate dispozitiunile ce gasea cu tale a lua guvernul local,relativ la administratiunea lor, si la intrebuintarea veniturilorlor. Ele contribuiau la trebuintele tarei, cu partea ce li se im-punea dupg trebuintele timpului, si nurnai prisosul, chid mairaminea, se trimitea la Sfintele Locurl, cu titlul de ajutor.

1) Acest memoriu e anuntat de Voda contelui de Nesselrode, in scrimssoarea-i din 20 Mai 1843. Bulliac, care-1 cunostea, i da, gresit, dreptdata, zioa de 28 Mai. Textul original are p'a de 20 Mai 1843.

I) 3) V. p. 74 si 76 din al nostru Memoriu despre Si: Locurl.

viitor,

- 90 CORESPONDENTA DIPLOMATICA $I DOCUMENTE

Cit pentru dreptul acestor din urma asupra acestor mandstid,a fost tot-d'a-una considerat ca un simplu drept de supra-

,

veghere, omagiu pietos al fundatorilor catre Locurile Sfinte ;i apoi acest drept, it esercitard numai in limitcle ce li se

prescrieau de legile si de guvernul tarsi.«Asta- a fost ordinea de lucruri care a- admihistrat

inchinate chinoviil_ or grecesti, de la fundarca for ping,la punerea in lucrare a regulamentului organic. Aceastd, or-dine de lucruri, era ordinea legala, si rezultatul natural almodificatiunilor introduse in conditiunile de existents cc fun-datorii daduserd acestor rniing. stiri. Veniturile ce li se procu-rase, abia ajungeau pentru intretinerea for Sfintele Locurinu priimeau de la fundatori de cit sterila onoare a dedica-tiunei. Dacd mai tirziu aceste venituri crescura ping in citintrecurd ttebuintele ce erau destinate a acoperi,.si inftitisardsi chiar un)5eneficiu considerabil pentru Sfintele Locuri, astaa fost ,fapta guvernului care,acordd diferite avantagiuri aces-tor mandstiri, si a IegilOr care venird in diferite epoce aaddoga datoria. cdtre- proprietatea tunciarri, usurind pe satenide datoriile atre Stat. Ast-fel imbundtatirea ce priimira ma- _

ndstirile inchinate, i prin urmare chinoviele grecestl, n'afost nii de cum urmarea unei acldogiri aduse de niste im-prejurdri intimplatoare la valoarea averilor md.ndstiresti, ci

rezultatul sacrificiilor impuse masei populatiunei ri al drep-turilor incuviintate de guvern, carede -aci inainte avea dreptulsa le pund. in executiune. Cu -toateacestea, in 1833, si inurma cresterei considerabile adusd veniturilor din parnintde dispozitiunile.regulamentului,eind administratiunea pro-vizorie incerca a stabili o ()Mine in administrarea mandstirilorsi a supune intrebuintarea veniturilor for la niste reguli maibine chibtuite' si mai inarrnonie cu _noa ordine de lucruri;precum xi Cu intentiunile piosilor fundatori, Sfintele Locurirefuzard aceasta, reclamind, pentru prima oars,,- dreptul de

mands-_.

tirile

Si

pi

CESTILINEA SFINTELOR LOCURI 91

proprietate si facultatea, cc pretindeau a trage din acestdrept, de a cirmui averilc mantistiresti si de a le intrebuintaveniturile cum vor intelege ca e mai in propriul lor interes. .

Tot de odata au consimtit ca din eurata generozitate a lor,sa villa in ajutorul asezarnintelor.de bine-facere, acordindu-lepe fie-care an o surna- foarte mica, ce ei pretindeau a- o fixao data pentru tot-d'a-una.

«Scopul administratiunei principatului era de a regula in-trebuintarea averilor manastiresti, facindu-le in patruegale, din. care una sa fie hotarita pentru cheltuelile anualeale-intretinerei manastirilor respective ; a doa parte va formafondul de rezerva al aceleeasf manastiri pentru reparatiunilesale si pentru on -ce alte cheltuell extra- orclinare; a treia partese va pune la dispozitiunea Sfintelor Locuri, si a patra parte .

se va depune la Stat pentru a se intrebuinta in favoarea ase-zamintelor de utilitate puhlica. Este de insemnat Insa ca unadin aceste patru part, era atunci tot atit de mare cittatea intreaga a acestor venituri inainte, de Regulamentul or-ganic. Cu toato acestea Sfintele Locuri care ping atunci pri-meau cu recut ostinta acea mica, . parte ce li se trimitea, deodata voira, nimic mai putin, de cit de a so declara stapiniabsoluti ai averilor manastiresti care ocupa a seasea parte aValachiei, si sa aiba de tributari curatT pe locuitorii unei asasea pail din populatiunea romina care varsa sudori ca sämareasca imbelsugarea Sfintilor parinti, pe cind lor le lipseati..toate cite ar fl putut contribui la bunul trait"

«Fara, indoieala ea Sfintele Locuri nu s'au gindit ca acesteaver, ce reclamau ca proprietate a lor si pe care be reclama.si asta-z1,--nu sunt zestrea lor, ci.ale acelor manastiri ridicatepe pamintul rominesc ; ca lor be sunt numai inchinate cuminehina cine-va o icoana unui Stint ; si Ca aceastii, adiiogire-de venituri "care a escitat ping la un a...so grad lacomianovielor grecesti, era rezultatul unei fuziuni de interese

partl

totali,

chit.

92 COBESPONDENTA DIPLOMATiCA §1 DOCUMENTE

qi de sacrificii, la care contribuisera toate clasele socie-Wei romine qi la care clzinoviele greceqtr nu puteaureclazna sa: se inzpartA .Feasca.

«Plecind de la acest principiA desperind de a putea in-vinge iadAratnicirea delegatilor trimisT de Sfintele Locuri,consiliul administrativ extraordinar cu care E. S. presedinteleplenipotent unise o comisiune ca sa se inteleagA cu acestTdin urmA, hotArira in unanimitate ca :

«Delegatii Sfintelor Locuri lepAdind orl-ce mAsurA propriea face sA intro administratiunea mAnastirilor pe calea imbu-nAtAtirei pe care intrasera deja toate cele-l-alte ramuri aleadministra;iunei, inten,,iunea for parindu-se a fi numaisustinerea desordinei trecutului 'Ara supravegherea guver-nului, al acelui trecut la care ei n'au incetat a se referi intot timpul conferintelor, guvernul va continua a regulade aci inainte drepturile obligatiunile Sfintelor LocurT. CAprin urmare veniturile manastirilor se vor socoti dupA cumerau inaintea regulamentului, precum si parte& ce se trimiteachinoviilor grecestl ; iar cit pentru adii.ogirea veniturilor dupAreglement, totalul se va stringe pe seama asezAmintelor debine-facere.»

AceastA hoiarire luatA de comisiune, fu repetatA dupA unan printr'un al doilea raport i sub-semnatA de tot clerul maltsi de comisiunea ecleziasticA; era bazata pe ratiuni necontes-tabile, si dacA s'ar fi pus in ezecutiune cu stAruinta, SfinteleLocuri negresit ca ar fi cedat. Dar din nenorocire, adminis-tratiunea provizorie incetind pests putin, aceea ce-i succe-dase, gAsind in interesul sau a mentine dezordinea jafulregimului celui vechiii, cestiunea nu tAcu alt de cit a se maicomplica Inca, pretenciile Sfintelor LocurT devenirA din cein ce mai inversunate, profitind de gresalele guvernului nostru.

') Comisiunea din 1833. V. p. 38 din Memoriu despre cestiuneaSfintelor Locuri.

ci

9

ei

ei

ei

ei

ei

CESTIUNEA SF1NTELOR LOCURI 93

Aceasta afacere a devenit o afacere de cea intiiu impor-tant6, pentru Valahia care, a§teapts solutiunea cu acea spe-rant5, de succes pe care i-o (14" dreptul s'au, dar cu impacienta§i grija ce neaparat se leaga de o cestiune de un a*a mareinteres, del' nu trebue s5, se pearz5 din vedere ca data chi-noville grecestl ar isbuti a face sa; li se primeasa, pre-tengunile, Valahia s'ar vedea isbia de o espropriatiunecare formeaza; a sea,sea partea a sa, cea, mai framoasa....Fi mai roditoare. Cabinetul imperial ar corona bine-facerilesale dad ar bine-voi ss recomande aceastA afacere misiuneidin Constantinopole ca sa o pun5, pe tapet §i sä o determinechiar, de se va putea, in timpul calatoriei PrincipeluiBibescu, in aceasta Capitalg.

«Bazele sta,bilite de administraliunea provizorie suntsingurele care ni se par conforme cu dreptatea si cuadevaratele intentinni ale fundatorilor. Dad, ambasadaimperial5, 1) starue asupra acestui punct va sili comunitatilegrece§ti sä reintre in calea ratiunci qi a dreptatii 2).

Memoriul guvernului din Sin-Petersburg despre cestiu-nea manastirilor Inchinate (banal.' ma'nAstiregti) dinPrincipatele ramlne 3)

In acest memoriu, al carui text urmeaza, vedem ogt Curtea im-p5.rateasca a Rusiei urmareste un stop de impackIune. E ade-varat ca intemeeaza principiul drept si conform cu morala al scoa-terei proprietatilor manastiresti la mezate publice ; dar phstreaza.controlul acestor mezaturi unui exarh al Sfintelor Locurl si consulatuluiRusiei, cu excluderea Guvernului romin; dar, propunind sa lase un

') De la Constantinopol.') Traducerea e a lui Bolliac (N. tr.).1) Culegerea lui Hurmuzaki dg., de acest document, doo traducerl (in

frantuzeste) pe care le priveste ca deosebindu-se de tot una de alta.Comparindu-le, si constatind ca ele in fond se deosibesc pup, am alespe acea a carei forma ne-a parut mai ingrijitA.

94 CORESPONDENTA DIPLOMATICA §1 DOCUMENTE

sfert al veniturilor de pe an pentru intretiuerea clfidirilor sfinte,. Baserosteste ast-fel : Sfertul veniturilor de pe an ale proprietAtilor LOBdin principate, cea ce putea da a se presupune ca bunurile inchinateerau proprietatea Sfintelor Locuri; dar, in gindul de a da un semn deevlavioasa-i Ingrifire de interesele Sfintelor Locuri si de ale bisericeiortodoxe din Basilrit, ea propune ca banii rominestl sa se cheltueascapentru scolile, spitalurile si institutiunile neamului grecesc, dinConstantinopol, din Siria si din alto pArti ale ImpArati i.Otorna-nice0Y ; dar, ea ingadue numirea In fie-care Principat, a unui exarhales intro arhiepiscopii grew', 0 care ar avea inalta suprave-ghere a ir2Anastirilor si a personalului lor, precum si numirea deeconomy; adica, cum Voda, Bibescu observa cabinetului din Sin-Pe-tersburg I), Infiintarea unui Stat in Stat ; dar ea sprijineste ideeade a scuti pe limp de zece ani Sf. Locuri de ori-ce dare, din pricinalucrarilor si meremeturilor de savirsit in manastirile supuse Grecilor,fagadueste sa le tipere de on -ce incakare si nelegalitate, pe cind infapt manastirile rominesti ar fi avut nevoe de ocrotirea con mai deaproape a Curtii linparatesti, in contra exactiunilor egumenilor si a pre-tentiunilor Sfintelor Locuri

1-0 August 1843.

Curtea impArateasc,A, luind in serioasa considerare plin-gerile co arAtau delegOi comunitAtilor grecesti in convor-birile lor cu misiunea din Constantinopol, in Octobre 1841,in ce priveste administrarea bunurilor manAstiresti din Mol-dova Si Tara-Romineasck doreste, d'o parte, sA gritheasea des-legarea acestei cestiuni, si, de alta, siti pAstreze nevatiimatescutirile lAsate bunurilor ce atirnA de scaunele bisericesti side alte comunitAti din RAsarit, fArA a ineidui, vr'unuiparticular, nici vr'unei autoritali orb-care sA le micsoreze cituside putin, dar, tot de o datA, frir'a recunoaste deleg4ilor Sfin-telor Locuri putinta de a dispune do dinsele ca de proprietAtiparticular° ale lor.

In acest stop, Curtea imparateasca oferA din nou sprijinulsau Sfintelor Locuri pentru -desAvirsita deslegare a acesteicestiuni, dar subt cond4iune ea* comunitAtile religioase isbvor insusi, mai intiiu, principiele urmAtoare :

') Memorandul adresat de Voda Bibescu cabinetului din Sin-Peters-burg, la 24 Decembre 1844.

nisi

CESTIUNEA SFINTELOR LOCUFU 95

10 Scoaterea la mezat public a proprie.talilor ma'nastirestf.Aceasta conditiune e neaparata, 'dal; pehlru ca sa se dee Sfin-telor Lome in aceasta privinta o mai mire inlesnire, se vahotari un termen de noo ani, ce va incepe de la, 12 Noembreal anului de rata, ping la 12 al aceleiasi Muni din anul 1852,pentru ca scoaterea la mezat a bunurilor fie-carei manaStirisa fie regulata ast-fel ca sfirsirea arenduiri sä vieearn pe la aceasi epocri, adica in 1852, termen hotarit al sur-sitului tutulor contracturilor azi in fiinta, §i a ca'ror reinnoiree ingaduitri in timpul ce se va scurge ping 'n 1852, dar numai departe. De la acel an incolo, arendarea prin mezat public

-va fi reinnoita la fie-care al noulea an; dar, , pehtru a asiguramai Nine eomunitatilor religioase folosurile ce vor esi dinacele mezaturi, precum si pentru a inlatura on -ce prilej deneintelegere, se -va hotari Para sovaire ca mezaturile se vortine cu autorizarea si subt indOitul control dtit al ExarhuluiSlintelor Locuri, do care se vorbeste mai jos, cit si a consu-latului Rusiei ;

2° Acelas termen de noo ani e hotarit pentru desavirsitasfirsire a, tutulor meremeturilor sau din nou radicarl a cla-dirilor manastiresti, in proportie cu veniturilepotrivit cu cinstea cultului. Curtea fmparateasca, far'a hotario sumo de bant, crede drept si cuviincios ca comunitatilebisericesti sa lase pentru acest object esential sfertul veniturilorde peste an al proprietatilor for I) din Principate. Prisosulbanilor 1634 pentru acest object, dupa ce reparatiunile tre-buincioase vor fi fost sfirsite, va fi pastrat intr'o casa spe-cials spre a sluji cheltuelilor de acelas fel ce pe viitor se vorputea infatisa ;

3° Va trebui tot de odata sa fie hotarit un ajutor propor-tional pentru stabilimentele de educatiune si de folos obstesc

Acest posesiv nu era menit sa miqoreze pretentiunile SfintelorLocuri.

lie-careia, si

')

96 CORESPONDENTA DIPLOMATICASI DOCUMENTE

din Principate; ci cum Sfintele Locuri nu se 'nvoesc, in aceastaprivinta, ca suma se* se preschimbe in fie-care an, Curteaimparateasca sa" 'ndupleca, a rasa la o parte prima-i propunere,adica acea de a se lasa pentru acest scop sfertul veniturilormanastirilor. Dar, tot de °data, Ea core neaparat ca aceasta,subventie anuala sä fie suita pina la suma de doo milioanede lei rominecti, ci aceasta pina 'n anul 1852, epoca la careaceasta cifra va fi definitiv regulate*.

Pe linga aceste principii fundamentale nerevocabile,Curtea imparateasca propune masurile speciale urmatoare, caun semn a evlavioasei sale ingrijiri de interesele SfintelorL9curi ci de ale Bisericei ortodoxe din Rasarit :

a) Doo -zecl cind de mii de lei rominecti, de luat peajutorul mai sus zis, vor fi pentru scolile, spitalurile alteinstitutiuni ale neamului grecesc, de prin Constantinopol.Siria alte parti ale imparatii otomanicecti.

b) Patriarhii se vor invoi cu comunitatile, pentru se* fie

desemnat, in fie care Principat, un Exarh ales printre arhie-piscopii greci.

c) Acest Exarh, in afara de inalta supraveghere a manas-tirilor ci a personalului lor, va avea grija de a interveni pelinga Hospodarl pentru indreptarea gi pastrarea drepturilorscutirilor manastirilor, ci consulatul Rusiei, in unire cu Exar-hul, va da in acest scop sprijinul sari, de cite on i se vacere. Dad. insa in treburile judecatorectl represintarile Exar-hului ar fi intemeiate, i vrednice de o serioasa luare aminte,Consulatul se va 'ntelege cu autoritatile Hospodarialo pentruca hotarirea se* ramie nedeslegata, pina la sosirea dispozi-tiunilor superioare.

d) in afara de egumeni, care vor fi numiti de autoritateabisericeasca a comunitatilor, ci nu pot fi revocati de ea dedinsa, vor fi in fie care manastirl economi (gerantY sau ad-ministratori) inflintati prin contracte speciale, ci in a carer

si

ca

ei

si

1i

Qi

CEST1UNEA sFINTELon LOCURI 97

datorie sail sarcind vor fi imbunatAtirea proprietAtilor si gri-jibe de dat procesurilor.

e) Contractele incheiate intro acesti economi si comunita-tile, trebue sa fie intarite de autoritatea localnica si aprobatede Exarh si de Consulat, pentru ca sa nu se vire cum-va inele ceva care sa", meargh" 'n contra regulelor ce vor fi hon.-rite pentru administratiunea bunurilor mantistirestf.

1) Exarhii vor face parte din comisiunea mixta. eareia, atitla Bucuresti cit si la Iasi, vor fi supuse documentele manasti-rilor, pentru a cerceta si hotari ce sarcini si indatoriri decurgdintr'insele.

g) Exarhul, Mitropolitul, Logofetia bisericeasca si Consu-latul se vor intelege

1° Pentru a ptisi la o cercetare care sa poath constatameremeturile si clAdirile ce sunt trebuincloase manastirilorsi metohurilor lor, intr'un timp hotarit;

2° Pentru a hotAri personalul fie-carei mAn'astirth) in apropierea epocei hotarite pentru slirsirea acestor

meremeturi si cladirT, se va face o noo cercetare.In urma acestor dispozitiunf, manastirile vor fi supuse unor

inspectiuni regulate, la fie care al doilea sau al treilea an,din partea autoritatii bisericesti si a celei mirene ale 0,1.1

In sfirsit, un regulament special va fi infiintat, prin inte-legere comunti, de Exarh, de Logofetia treburilor bisericestisi de Consulatul Rusiei, pentru a lua on -ce alte mAsuri vorfi judecate la fata locului ca neaparate spre a se regula aceastAcestiune in mod definitiv.

Inca despre epoca do la care va cata sa inceapb, scutireade zece arii data manastirilor, Curtea impArateasch crede eaar fi lucru foarte drept de a o socoti de la 1-ti Mai 1831.Daca ins' Patriarhii si delegatii Sfintelor LocurY ar priimi,fara nici o in contra rostire, toate principiile mai sus aratate,misiunea Rusiei ar putea, in acest caz, sa rad5jdueasca ea,

8

98 CORESPONDENTA DIPLONDITICA DOCUMENTE

va dobincli ingaduirea Curtii ImpArrttesti ca aceasta scutiresa nu 'nceaprt decit do la 12 Noembre 1833, dupa dorintaaratata", de Sfintele Locuri.

Aceste propuneri oath. sa fie privite ca cea din urma in-cercare de impAcTuire, si Curtea ImparriteascA va asteptaping 'n Noembrie viitor ca ele srt fie primite. In cazul contrarit, ea va urma i mai 'paint(' sa apere manastirile grecestide on -ce incaleare sau nelegalitate, dar se va vedea curere de rtal in neputinta de a nu Lisa pe Hospodari sa lesupue la dispozitiunile regulamentelor organice intilrite deamindoo curtile. Intr'o asemenea ipotez5., afacerea nu s'armai putea trata la Constantinopol, ci va ii dusil la fata loculuipentru a fi definitiv regulat acolo, cea ce de sigur ar fi pentruSfintele Locuri mai putin folositor decit libera insusire a prin-cipiilor mai sus aratate.

A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. contele de Nesselrode,

ministrul afacerilor externe al Rusiei

Printul revine asupra cestiunei bunurilor manastiresti; impart4estecontelui de Nesselrode observatiunile Nlitropolitului, si declara ea c deaceia0 parere. A. S. crede ca este neaparat ca guvernul localnic,potrivit cu institutiunile tarii, cu antecedentele si privilegiurile sale,sa ramie epitropul tutulor manastirilor, inchinate sau nu, si sa exercitedisciplina bisericeasca asupra egumenilor, ca si supravegherea asupraBunurilor manastire0i. Combate memoriul din Sin-Petersburg din 141.August 1843, in ce privW.e propunerea de a fi numiti in PrincipateExarhi insarcinati sa pastreze disciplina bisericeasca, si regisori caresa administreze bunurile manastiret;sti, 0 face sit reese nelegalitateaysi primejdia unui asemenea act

Aceasiii scrisoare este urmata d'un memoria ') pc care Printul itadreseaza din Constantinopol cabinetului din Sin-Petersburg.

1) VezT memoriul p. 101.

pa-

CESTLUNEis. EFINTELOR LOCURI 99

Constantinopol, 20 Septembre 1843

DOMNULE CONTE,

«Lungimea scrisorei mole din urma sa nu Va indispunacontra acesteia I). MA voi sili sa flu cat se va putea mai precis.

«0 scrisoare ce priimii de la Mitropolit imi face o datoriede a mai adAoga Inca cite-va vorbe, pe linga cele ce am spusEscelentei Voastre, prin scrisoarea mea cea din urma, asupramanastirilor. Eminenta sa imT face, intro alte insemnArT, ob-servatiunile urnatoare:

Acesto baze coprind, printre alte dispozitiuni ale lor, caafarA, de egumenii trimisi pinA asta-z1 in Principate de Sfin-tele Locuri, se vor mai trimite si niste exarhi ca sa mentieprintre acesti egumenT disciplina ecleziasticit, si niste regisoricare sa administreze averile mAnAstirestI. Eminenta sa observaA, dup. institutiile tArei, si dupa toate antecedentele, gu-vernul local a lost in tot-d'auna adeva'ratul tutor° al tuturormanastirilor, inchinate sau ne-inchinate, exercitind disciplinaecleziasticA in privinta egumenilor greci ca si in privintacelor-l-alti prin canalul Mitropolitului, si supravegherea asupraaverilor mandstiresti prin intermediarea fogofetilor de tara desus si tara de jos, ale caror functiuni sunt concentrate astA-z1in datoriele logofatului afacerilor ecleziastice.

«Erninenta sa adaoga ea, orT-ce ar nice Sfintele Locuri,weastit supraveghere nu numai ca, este legala, dar a fost sifoarte salutara; cacT clach s'ar fi ltisat ca manAstirile inchinatesa ala a face cu hinoviele grecesti, departe de a avea astA-zTaverile ce posedA, ar fi si incetat de mult de a mai exista.

CA a priimi pentru viitor o alta stare de luerurT relativ la acest

drept de politic si de supraveghere, nu numai ca s'ar ridicaguvernului si capului bisericei rominesti, niste drepturl con-

') Aceasta scrisoare so giisete in opera lui Bolliac MAnastirileRominiei. repro lucem traducerca lui Bolliac. (N. tr )

,Si


sacrate de timp si de institutiile tarei, dar Inca, aceasta ar fia priimi un Stat in Stat, si a riclica lingd puterile constituiteale tarei o noo putere, cu atit mai periculoasa, cu eit caspiritul saix turburiltor, lacom ne-astimparat va aduce pefie-cure zi incurcaturi. i conflicte ne-numarate.

«Va rog, Domnule Conte, sa va aduceti aminte ca Mitro-politul vorbeste. Cit despre mine, eu nu pot de cit sa irn-partb, seat opiniunea Eminentei sale; cad, lasind la o partecestiunea de drept, nu vaz ce bine ar rezulta din acest marenumar de delegati, ale carer puteri se vor intilni si se vorisbi pe tot minutul. Eu crez din contra ca numirea acestorexarhii acestor regisori, nu va putea fi de cit un izvor maimult spre abuzuri.

«Indrasnesc a spera, Domnule Conte, ca nu mi se vaimputa dacd am revenit atit de adese on asupra acesteicestiuni; caci, privind tot-d'auna solicitudinea cabinetului im-perial pentru not eminamente parinteasca, as crede ca nu

indeplinesc sentimentele mele de devotament si de roc u-nostinta, data n'as lucra in on -ce ocaziune cum ar lucraeel mai devotat fiu catre cel mai bun dintre parinti, supu-indu-i in nevoi pasurile mele, cu convictiunea ca vor fi tot-d'auna priimite cu indulgent., chiar cind nu s'ar puteaincuviinta.

Profit de aceasta ocaziune Domnule Conte, etc. etc. etc.

Memorial A. S. S. Domnitorului Bibescu, despre manas-tirile din Principatele Tarii-Rominegti si Moldoveifnchinate Sf. Locurl.

Domnul expune pretentiunile ce au dat pe rata comunitatile grecestiin urma priimirei de catre dinsele a arendarilor prin mezat. Acestepretentiuni -tintesc a scoate ComunitaOle de subt on -ce supraveghere,orl-ce control, on -ce jurisdictiune a tuvernelor moldo-romine, ca si desubt autoritatile bisericesti ale Mitropolitilor celor doo Principate, in-

sl

si

'ml

CESTIUNEA SFINTELOR LOCURT 101

fiintind ast-fel un Stat in Stat. Apoi demonstra ca nimic nu 'ndri-tueste aceste pretentiuni, ca Sf. Locuri n'ar putea arata un singur faptanterior in favoarea lor, si cere: ca maxastirile sa fie clasate pecategorii, dupa veniturile lor, si sa fie hotarit5, o sums neaparatl tre-buintelor lor; 2' s'a fie infiintat un fond de rezerva destinat mereme-turilor, intretinerii cPadirilor, si treptatei imbunatAtiri a sarei interioarea marfastirilor ; 3' ca din prisosul veniturilor o parte sa fie pilstrathpentru stabilimentele de binefacere ; 4' ca sumele de dat fie-careiman'astifi sa fie in proportiune cu veniturile sale; 5° cere' incti dupace nu s'a invoit sa priimeasca, termenul de noo aoI pentru a regulaarendiirile,ca acest termer' sa fie de trei ani, conform cu legea; 6° 8ase compue comisiunea de supraveghere pentru arendari, de Consululgeneral al Rusiei, in prezen(a LogotTitului treburilor bisericesti, si de patrudelegati care sa reprezinte Sf. Mormint, muntele Atos, muntele Sinaiasi comunitatile din Rumelia; 7° subventiunea pentru stabilimentele debine-facere sa ramie, pins la regularea arendarilor, la apreciatiuneaTarului.

oVoda crede ca e lucru injositor pentru comunitatile religioase sipentru sfinta noastra religiune, ca mAnastirile consacrate de cucerniciesi de bine-facere sa fie prilejul unui scandalos samsarlic 1).o

Constantinopol, 20 Septembre 1843.

Chinoviile grecesti, prin ofrandele ce voesc a face relativla manastirile Moldo-Valahe inchinate, consimt :

I. Ca averile manhstiresti sa se arendueasca prin licita-

tiune, dar doresc ca nurnai consulatele sa supravegheze lalicitatiuni fara nici o intervenire din partea veri unei autori-tail a Ittrei2).

II. Se angageaza a sgvirsi reparatiunile manastirilor gre-cesti cit se va putea mai curind, si cu on -ce chip in termende noo ani, adica ping la 1852 ; dar nu priimesc nici subtacest raport, concorsul sau amestecul autorita rilor ci-vile qi ecleziastice ale Principatelor.

C. BOLLIAC eiteaza in opera sa, p. 103, acest memoriil ca find celal Domnului. C. Bolliac se ; acest memoriu trimis din

Constantinopol este al doilea asupra cestiunei nignastirilor inchinate.Reproducem traducerea lui Bolliac (N. tr.)

2) Era o dibacie din partea comunitatilor de a amesteca Rusia inafacerile interioare ale Principatelor ; Voc15, Bibescu va sc5,pa tam deaceasta" lovire si va inainta o propunere care va face ca acea a Gre-cilor sa nu-sl mai produca rAul

t-a

'nsa15.

sN.u.

')

102 CORESPONDENTA DIPLOMATICA .51 DOCUMENTE

«III. Ele se invoesc a da pe tot anul la casele asazamin-telor de bine-facere si de folos public, o contributiune de unmilion de lei turcesti, dar cu conditiune ca, platindu-se re-gulat aceasta suma, manastirile grecesti sa nu mai fie supusea indeplini milele londatorilor nici serviciurile imp use deadministratiunea tarei, si ca Domnii sa .hot'a'rascA a, selibera din mlinile autorita tilor locale a,cele manastirigrecesti ce'si vor fi insusit arbitrariceste.

Rezulta din propozitiunile do mai sus CA Sfintele Locuricer a se sustrage de orb-ce supraveghere, do orb -ce controlsi de orb -ce jurisdictiune a guvernului Valahiei si Moldaviei,precum si a autoritatei ecleziastice a Mitropolitilor din amin-doo Principatele, si a ridica ast-fel un nou Stat in Stat. *idrept toate acestea ele se invoesc a plati la casele de bine-facere ale amanduoror Principatelor, o contributiune fixaanuala de 20000 galbenb, (un milion de lei turcesti fac tocmaiaceasta suma), dintr'un venit cunoscut asta-zi numai pentruValahia ca trece peste 150,000 galbeni pe an, si care nea-parat se va intrei si se va impatri cu timpul.

Ast-fel aceasta cestiune care in principiu era o curata ces-tiune de regulare si de imbunatatire ce trebuia a se intro-duce in administratiunea averilor manastiresti, spre a se pune,dupa cum se zicea, un termen abuzurilor esercitate de egu-menii greci, devine asta-zi, prin pretentiunile Sfintelor Locuri,o cestiune din cele mai vitale din cite s'au desbatut in pri-vinta Principatelor, cad ele se vad amenintate in legile lorpolitice, in libertatile bisericei lor, chiar in integritatea te-ritoriului lor, ce delegatii Sfintelor Locuri ar voi sa is inposesiune ca un pamint cucerit, far'a atirna de nici o auto-ritate, far'a recunoaste nici o lege de cit pe-a interesului lor,

spre a stringe venitul muncitorilor unei a cincea parti dinpoporatiune ca sal treaca pe tot in strainatate.

Eata pretentiunile Sfintelor Locuri reduse la cea mai sim-

si

si

si

CESTIONEA SFINTELOR LOCUM 113

pla a lor espresiune, si desfacute de tot ce ar fi putut sa leopreasca a lua o solutiune.

«Dar aceste pretentiuni sunt oare fondate pe actele fon-datorilor ? Nu caci nisi unul radicind asezamintesufletesti pe pamintul Moldo-Valah si inzestrindu-le cu avertpe cit au crezut atunci trebuincioase pentru intretinerea lor,n'a putut sti, Sc gindeasca ca intr'o zi Sfintele Locuri, undeaceste asazaminte fuseserti inchinate cu singurul scop de osupraveghere salutarie, vor ca'uta a le despoia de zestri,reclamindu-le ca proprietatea tor.

Acesti fondatori, crescuti cum erau dupa spiritul aceluitimp, in cea mai adinca veneratiune pentru immunitatile silegile tarei, in virtutea carora toata autoritatea politica sauecleziastica se confunda in autoritatea superioara de careatirna totul, nu s'au gindit nici de cum ca ar putea veni untimp cind delegatii Sfintelor Locuri ar pretinde sA se sustragade la aceasta lege generala, si sa se ridice in atitea autoritatiindependin ti.

Pretentiunile Sfintelor Locuri fi -vor fondate pe antecedente ?Mai putin inch, caci de la cea d'intiiti fondatiune de acest

fel de asezaminte sufletesti, in principate, si pina in zilelenoastre, drepturile Sfintelor Locuri s'au ma.'rginit :

10 A trimite egumeni 1), care, ca sa intre in esercitiul func-tiunilor lor, trebuia mai intiiu sa fie recunoscuti de Mitropolitsi inttiriti de guvernul local.

20 A avea o parte din venituri, parte care, adesea se re-ducea la sume foarte midi, caci nu puteau sa is acea partede cit dupa ce au satisfacut toate cheltuelile ce se cereau pentruintretinerea acestor asezaminte, si pentru ajutoarele extra-ordinare reclamate de trebuintele tarei.

Aceasta stare de lucruri nu era, dupa cum se muncesc

i) Nu la 'nceput, precum am vitzut.

104 CORESPONDENTA DIPLOMATICA. DOCUMENTE

Sfintele Locuri a o numi, o stare abuzivri ; ci, era starealegala, acea consacrata de la ineeput in privinta manastirilorinchinate, cum si in privinta acelor ne-inchinate. Si subt acestregim s'a facut fondatiunea dedicatiunea acestor manastirf ;Sfintele Locuri n'au cunoscut altul in puterea caruia sa poatAreclama.

Cit pentru cAlugarii care yin in Principate, indata ce aucAlcat pe pAmintul Moldo-Valab, atirna numai de Mitropolitulrom in.

Asta a fost regula ce s'a urmat nestramutat din vechimesi de care nu so va putea departa Parr), a acluce niste con-flicte de putere,care conflicte, vor spulbera putina disciplinece-a mai rAmas in aceasta Cara, si fare a da o loviturti gravAprerogativelor date din vechime scaunului arhiepiscopuluidin amindoo Principatele respective.

Sfintele Locuri se vor fi bazind elc in sfirsit pe vre-o clauz5esceptionala a tractatelor ?Dar, gratie generoasei solicitudinIa Curtei Protectoare, toate tractatele cu Poarta au recunoscut

consfintit vechile drepturi si iminunitAtI ale Principatelor.Nimic n'ar putca dovedi mai bine cit de putinti bung cre-

dinth au, sau in ce mare ignorantA se af15, Sfintele Locuriasupra materiei in discutiune, de cit propunerea for ce cinteaz'aa face sA se creazA ca li s'au rApit mantistirl prin violentAde catre autorittitile locale, pe cind acte a cAror autenticitaton'ar putea-o tagtidui, dovedesc contrariul. Noi vom cita acinumai unul, acela din anul mintuirei 1641 dat sub domniaPrincipelui Matei Basaraba de Patriarhul ConstantinopoluluiPartenie, in unire cu al Ierusalimului cu tot Sinoclul ;acest act tontine ca recunoscind abuzul chinoviilor grecest1care pe nedrept 41 insusiserA clreptul de-a trimite egumeniin cliferite mAntistiri valahe ce nu le erau inchinate chiar,zisii Patriarhi si Sfintul Sinod ordonau incetarea acestui abuz.Cu toate acestea, deli aceastA hotarire pronunta anatema

§I

si

si

1i

CESTIUNEA SFINTELOR LOCUttI 105

contra color ce o vor calca, chinoviile nu tinark, nici o soco-tealk, de aceasta, 5j cea mai mare parte din mankstirile citatein acel act, se gases(' astk-zi printre cele Inchinate.

Sfintele Locuri nerecunoscind caracterul acestei augustebune vointf, al carei object au fost numai ele pink astk-zi,spelt ca, strigind mercu nedreptate i tiranie reclamindniste drepturi imaginare, vor sfirsi prin a dobindi eeia ce cer,sau cel putin a prelungi nesfirsit starea actuala de lucruri.

In cele din urma, trebuind a-ne intoarce 'privirile cktrii

intelepciunea si dreptatea guvernului Imperial ea sä se pro-nunte asupra pretentiunilor Sfintelor Locuri, am crezut de anoastra datoric, a-i supune la cunostintil, in aceasta repededare de seama, oare-care din argumentele care ne-au parutmai proprii a lumina hotarirea sa.

Acum sa ne fie permis a espune aci cite-va din bazele ccduple noi ar putca inlesni solutiunea acestei cestiuni hi arrespunde tot-d'odatk si la dorintele Cabinetului Imperial, careeste $i dorinta noastrk cea mai cklduroasa.

Spre acest stir; it ne-am gIndit ca inainte de toate artrebui sa incepem prin a simplilica cestiunea desfkcind-o doon -ce cestiune de principiu spre a o reduce la starea in carese afla la inccputul sau, adica :

A face impartirea veniturilor ; a determina administrareaacestor asezaminte sufletesti intr'un chip mai conform cudestinatiunea for si cu dorintele fondatorilor, elirninInd on -cepropozitiune care ar tinti sa se introduce o ordine de lucruricontrarii drepturilor i institutiunilor tarei. Pentru a ajungela acest stop, noi vom indrkzni a propune dispozitiunileurmatoare :

I. A imparti toate mankstirile inchinate la Slintele Locuriin trei sau patru categorii, dupk vcniturile for ; a le deter-mina trebuintele respective si a lira pentru fie-care sumaanualii ce va fi de ajuns pentru acele trebuinte.

si

si

106 CORESPONDENTA DIPLOMATICA BSI DOCLAD.NTE

II. A hotari pentru fie-care manastire, din veniturile sale,un fond de rezerva destinat pentru reparatiunea zidirilorrespective, determinindu-se timpul pina cind aceste re-paratiuni vor trebui fie sfirsite. Dupa implinirea celei

destinatiuni, fondul de rezerva va servi pentru intro-tinerea zidirilor imbunatatirea progres:va a starei din intrulmanastirei ; caci nu trebue sa sc pearza din vedere, un sin-gur minut, scopul principal, care, nu este, acela de a so reeladizidirile mankstirilor, ci de a lace ca aceste asezaminte saserve la destinatiunea for cea primitive, la aceea adica dea da aziluri saraciei neputintei, de a concura la educa-

tiunea religioasa a locuitorilor, si alto act° de asemenea na-tura, proprii de a face sa se bine-cuvinteze numele fonda-torilor, pina la posteritatea cea mai indepartata, innaltareligiunea in ochii publicului.

III. Din prisosul veniturilor anuale, sa se hotarasca o partepentru asezamintele de bine-facere in locul sumelor ce pla-teau aceste manastiri sub vechea ordine de lucruri pentruavantagiele incalculabile de care au profitat Sfintele Locuridupa dispozitiunile regulamentului organic.

IV. Partile ce se vor determina in urmarea bazelor demai sus, vor trebui neaparat dupa toata dreptatea sa ur-meze fluctuatiunilor ce vor incerca veniturilo teritorialea le adaoga sau micsora, pentru fie-care in raport cu sumace se va hotari, dupa marimea sau micsorimea acestor ye-nituri. Caci, a adopta principiul Sfintelor Locuri, asta ar fia bondarnna Principatele manastirile fonclate pe pamintulfor a nu profita de o stare de prosperitate mai mare pe carear putea-o aduce cu timpul niste staruinte sacrificii la careSfintele Locuri nu vor lua parte, dupa cum n'au luat nicepina astazI.

V. Cit pentru termenul de noo aui, ce Sfintele Locurimai cer, pentru a regula arendarile averilor monastiresti prin

si

s i

Si

gi

si

si

si-a

si

si

si

CESTIUNEA :.^.FINTELOR LOCUllf 107

licitatiune publica, asta nu va servi de cit a marl si maimult abuzurile, prelungindu -ic si legitimindu-le, ca sa zicasa, pentru un timp atit de indelungat. Data in adevar estevorba numai de a face sa se potriveasca toate soroacele la oepoca, termenul de trei ant ar li mai mult de cit trebue; pentruca averile manastiresti n'au fost nice odatil, si dupa lege,nici nu pot ti arendatc de cit pentru acest termen. Ast-feldar in accasta privinta scopul ar fi indeplinit, daca, cum s'azis, s'ar amina numai pentru trei ant regularea arendarilor.

VI. Dupa baza de mai sus, licitatiunile publice incepin-du-se, de esemplu, in anui 1847 pentru arendarea averilortutulor manastirilor inchinate la Sfintele Locuri, se vor innoi lafie-care case sau noo ant sub privegherea consulului gene-ral, in prezenta logofalului Cultelor si a patru delegatt alesTde Slintele Locuri dintre egumenii in funs Tune, ca sa repre-zinte Sfintul Mormint, muntele Atos, muntele Sinai si chino-viele Rumeliei.

VII. Cit despre subventiunea ce trebue a se plati asez'a'min-telor de bine-facere si de educatiune publica in Valahia,pentru spatiul de la 12 Noembre 1813, pins la epoca cinds'ar determina sa se inceapa licitatiunile, si mai cu seam5,ca venitul se riclica asta-zi la poste 150,000 galbeni pe an,not ne indreptam si pentru aceasta la dreptatea ministeruluiImperial.

Terminam aci dorind ca chinovicle grecesti, revenind lapiste idei mai in raport cu sfinta for misiune, sa sfirseascagrin a se uni cu aceste propozitiuni atit de drepte. Ele artrebui sa simta cit este de degraclator pentru ele si pentrustinta noastra religiune, ca manastirile consacrate la inceputpietatei si bine-facerei, sa nu mai fie de cit un obiect de pre-cupetie scandaloasa, si sa infatiseze numai niste triste sin -

guratai {T unde abia se mai gaseste cite un servitor care sacelebreze oficiul divin !


Extras dintr'o scrisoare a d-lui de Billecoq catred Guizot din 26 Septembre 1843.

Memoriul Guvernului din Sin-Petersburg in privinta bunurilor ma-nastiresti sau manastirilor inchinate, desteapta in lumen diplomatiezAo emotiune de care e miscat si d. Consul general al Frantii.

26 Septembre 18i3.

Cabinetul din Sin-Petersburg a luat de curind o hotariretot atit de isbitoare cit si de neasteptata in ce priveste ne-incelegerea de multi ani iscata intre egumeni (sau preotiadministratori ai veniturilor manastirilor din Tara-Romineaschsi Moldova care-sf trimit banii muntelui Atos) si guvernelecelor doi Hospodari.

Actul de care e vorba, si care face, cu acest prilej, caautocratul rus sa se 'nfatiseze mai mult subt figura unui Pontifdecit a unui Imparat, e menit sa dee nastere in toata Caraocrotita de Rusia unei nemarginite miscari sufletesti. Alatur acio nota care mi se asigura ca coprinde cu foarte putine lip-surl, chiar textul instructiunilor trimise in aceasta cestiuned-lui de Titoff, si care, venindu-mi dintr'un isvor pe caremi'este ingaduit sa-1 privesc ca autentic, va pune pe Exce-ler4a Voastra in stare sa cintareasca greutatea hotarirei caree in momentul de a se lua. Voi-avea grija, la timp, de a vamai vorbi de aceasta afacere insemnata.

(Arhivele ministerului Afacerilor externe, Paris.)

ti

CESTIUNEA SF(NTELOR Locunl 109

Hirtie alipita de depesa politics No. 113 a d-lui Billecoqtre d. Guizot, cu data de 26 Septembre 1843

D, Billecoq expune d-lui Guizot principalele dispozitiuni ale memo-riului din Sin-Petersburg, cu data de 1-11 Mai 1843, in cestiunea manastirilor inchinate.

26 Septembre 1843.

ProprietAtile manastirilor care atirna de Sfintele Locurivor fi de azi inainte arendate la mezat; insa, din cauza sar-cinelor Si contractelor deja incheiate, numai in anul 1852, §iin fata imputernicitilorSfintelor Locuri §i a consulatului generalrusesc, se va putea, la aceea epoch, face adjudicarea acestorproprietati; aceasta, adjudecare va fi reinnoita la fie care alnoolea an.

Pins la epoca mai sus zisa, intretinerea §i reparatiuneamanastirilor se vor face intr'un mod care sa fie potrivit totde-o-data cu cinstea Sf. Biserici §i cu veniturile manastirilor.Guvernul Imparatesc nu crede neaparat hotarasca de mai'nainte suma trebuincloasa pentru aceste cheltueli; dar, dupadinsul, a se sluji pentru aceasta de a patra parte a venitu-rilor manastirilor n'ar fi ceva poste masura.

0 alts parte a veniturilor acestor manastirT card sa fiecheltuita in folosul stabilimentelor de binefacere de 'nva-tatura' in Principate. Sf. Locuri dorind insa ca cifra acesteisume sa, nu atirne 'n lied de cifra insa-§i a venitului, sumade 2 milioane de lei romine§ti va fi in fie care an data pentruacest stop pin. 'n anul 1852, epoca la care aceasta suma vafi hotarita in mod definitiv.

In afar% de dispozitiunile de mai sus, privitoare la bineleob§tesc al manastirilor, Curtea imparateasca, in ingrijirea sapentru Biserica rasariteana, crede ca trebue sa adaoge dis-pozitiunile urmatoare:

250000 de lei vor fi luate din suma de 2 milioane in folosul

sg

ei

.1.11) COltEt-TONDENTA DIPLONIATICA DOCUMENTE

scoalelor, spitalelor si a altor institutiuni de binefacere aleneamului grecesc din Constantinopol, Siria, i alte Willi aleimparatii otomanicesti.

Un Exarh (mandatar al Sfintelor LocurTj, ales printre fetelebisericesti grecesti, va fi ehemat sa sada, in fie care dinamindoo Principatele; va 'ngriji de interesele, pin' acum atitde putin respectate, ale manastirilor din muntcic Atos. Exarhiivor avea grip de a core, la nevoe, sprijinul consulatuluigeneral rusesc, care nu le va fi nici odata refuzat; dar daca,in pricini judecatoresti, reclamatiunile Exarhilor ar fi privi-

toare la interese serioase si de capetenie, consulatul generals'ar intelege Cu guvernul Domnesc, pentru ca nici o hotariresa nu fie luata inainte de sosirea unor porunci superloare.

In afara de egumen, se va numi de azi inainte, pentrufie-care manastire, cite un econom.

Contractele incheiate cu economii vor fi supuse suprave-ghierei Exarhului si a consulatului general rusesc.

Exarhii vor fi, do plin drept, madulari ai comisiunei mixteformate pentru a examina privilegiurilei indatoririle

Exarhul, mitropolitul, logofatul treburilor bisericesti si eon-sulatul general al Rusiei vor vedea impreuna, do reparatiunilenecesare, vor fi insarcinati cu personalul fie carei mantistiri.

Exarhul este insareinat cu supravegherea preotilor asezatiin manastirT, si, la nevoe, la Constantinopol va trebui saraporteze el despre dinsii.

In interesul supraveghierei starii materiale a mandstirilor,Exarhul e indatorit sa le cerceteze din cind in cind, ceia cc,do altmintreli poate din parte-i face Si guvernul, de credeaccasta folositor.

Numai din ingrijirea-i de a asigura drepturile Slintelor Locuriasupra diferitelor manastiri ce atirna de dinsele in Principate,

§1

ma-nttstirilor.

si

CESTIUNlik SFINTELOR LOCUlti 111

si numai paitru a slirsi toate incurcaturile ce isvorasc dinadministratiunea acestor proprieti4Y, propun3 Guvernul lin-paratese diferitele intocmiri de care s'a vorbit mai sus; elnu ascunde ca priimirea for este conditiunea necesara la in-tervenirea lui in aceasta afacere, si clack piny 'n luna luiNoembre, aceasta priimire nu a fost notificata, Curtea Impa-rateasca i, i va retrage propunerile, si rezolvarea cestiunilorin desbatere nu se va mai face la Constantinopol, ci chiarla fata locului, dupa legile in fiinta care vor fi departe dea da hotariri mai folositoare.

(Arhivele ministerului Afacerilor streine, Paris.)

D. Guizot titre D. Billecoq.

111inistrul francez vede in ingrijirea extraordinary a guvernului rusesco lucrare staruitOare pentru atrage, ocrotindu-le, populatiunilegrecesti din Turcia. lntreabi ce Witt puterca ocrotitoare pune 'naintepentra a interveni in aceastA cestiune ?

23 Octombre 1843.

D OMNULE,

Am priimit depesile cc facut onoarea de a-mi scri,ping la n-1 113 si piny la data de 26 Septembre.

Cea ce -mi impartasiti privitor la actul de intervenciune atitde isbitor al Cabinetului rusesc in afacerea administratiuneiveniturilor manastirilor rominesti si moldovene ce atirna demuntele Atos, mi'a atras in deosebi bagarea de seams. Acestfel de amestec este, de nu ma un fapt nou in istoriaprotectoratului rusesc in Principate §i n'ar putea tinti decita face ca. Rusia sa patrunda mai adinc in afacerile regimuluifor interior. Iata 'n adevar cc reese ]impede din continutulnotei ce mi'ati trimis, s'apoi o cugetare mai generalsdar nu mai puffin caracteristica, se destainueste inca intr'insa,

mi'ati

inca,

al?

inaol,

112 COUESPONDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

prin dispozitiunea dupA care, din suma de doo milioane delei care cilta sA fie date pe fie-care an in folosul stabilimen-telor de binefacere si de invatilturA din Principate, 2:50000 leivor fi luate in folosul scoalelor, spitalelor ci al altor insti-tutiunl dt binefacere ale neamului grecesc din Constantinopol,Siria alte tinuturi Otomanicecti. Acest punct este un noui insemnat sernn al lucrArii active ci stAruitoare ce urmareste

politica ruseasca, in privinta populatiunelor grecesti din Turcia,pentru a si le atrage, ocrotindu-le gi fAcindu-le prin binefaceristt resimtA a sa inriurire. 'n scurt cugetArile ce se nascla citirea documentului de care e vorba, si pe care de sigurnu vett fi lipsit a le face si D-Voastra. Dar ce titlu puneinainte puterea ocrotitoare 1) pentru a interveni in aceastacestiune a administratiunii manAstirilor in Tara Romineascgci in Moldova ? lath, Domnule, ce nu -mi spunetY. AceastAinterventiune a fost ea impusa din ordin, sau a fost ceruta,cum pare a se arAta intr'o parte din accaci notA ? Care suntfaptele care au adus-o, Si in ce, pozitiv, constA neintelegereaiscatA intro guvernele color doo Principate ci administratoriiveniturilor mAnAstirilor ? Binevoiti a-mi immina, despre aceastA

afacere, din punctul de vedere politic ci economic, un raportpe cit yeti putea mai complect si mai deslusitor.

(Arhivele Ministerului afacerilor externe, Paris.)

'; Principatele, desnadajduind de a-sI cistiga pe linga Curtea suzeranaprocesul ce aveau cu supusil ei greci, isi intoarsera privirile spre Curteaocrotitoare, si o rugara sä 'ntervina pe linga Inalta Poarta in favoareaeauzei celei drepte a Romintior. Din nenorocire, data Inalta Poartaera partinitoare pentru Sfintele Locuri, Rusia, din parte-i, le dedesefagaduintT, astfel ca guvernele Principatelor se aflara intr'o situatiunedin cele mai critice.

Intervenirea Rusiei era ceruta, find ca era privity ca o chezasuire;dar chiar de nu ar ft fost ceruta, ea s'ar fi impus.

si

Tata


Depeqa E. S. D-lui Vice-cancelar conte de Nesselrodecatre D. Daskoir, consul general al Rusiei la Bucurestl.

Contele de Nesselrode, scriind D-lui Daskoff, despre cestiunea ma-nastirilor inchinate, declara ca dorinla guvernului Imparatesc, este dea pastra,ca si'n trecut,un caracter de rezerva comunicatiunilor cese afla 'n caz de a adresa, despre aceasta materie, celor doi Hospo-dari. be atrage luarea aminte asupra punctelor de capetenie care arforma baza invoelii de fault cu Sfintele Locuri, si pofteste pe d. Das-koff sa tears parerea Hospedarilor.

Sin-Petersburg, 28 Decembre 184$.

Principele Bibescu cunomte motivele care ne-au angajat a neopri pins acum de a discuta cu dinsul afacerea averilor ma-

nastiresti inchinate la Sfintele Locuri. Intr'o cestiune de o na-tura atit de delicata, ni s'a ptirut [mai] 1) esential a ne asiguramai intiiu de dispozitiunile clerului ortodox la Constantinopole,§i de a-i lasa timpul trebuincios ca sä se poata pronunta catrenoi in ni§te termeni mai explicit)." asupra dorintelor ce ar aveas5." formuleze spre regularea adrninistratiunei averilor de careeste vorba. Aceasta urmare fluid conforms cu respectul cenoi datoriam inaltului cler, ne este dictat'a §i de datoriile deprotectiune ce ne impune Biserica Orientului, ast-fel nepermite sa calculdm isbinzile de succes 2) ale unei negocia-tiuni ce s'ar deschide cu gospodarii Moldovei §i Valahieipentru a aduce in sfii*t un aranjament just ei echitabil intreamindoo partile. In vederea acestora noi ne-am hotarit acirconscrie explicatiunile noastre cu Sfintele Locuri in nietelimite cu totul confidentiale, §i asta'-zi vom conserva acelaqcaracter de rezervA in comunicatiunile ce suntem deci§T aadresa in aceasta materie aminduror Gospodarilor.

In timpul eederei Printului Bibescu la Constantinopol, D.

1) Mai, din Bolliac, merge in contra textului francez, constituind o insultaa lui Nesselrode, de care acesta nu-i vinovat catre Vocla Bibescu. (N tr.)

2) Bolliac zice : lucrarile din succesul unei Textul zice : leschances de succes d'une. ... (N. tr.)

9

1i


de Tittof i-a adus la cunoscinta propozitiunile al carora amcrezut ca putem sa ne facem organ lingl reprezentantiiSfintelor Locuri. Gospodarul Valahiei a Post asemenea infor-mat ca noi am fixat Sfintilor parinti un termen ca sa ras-punzA la propozitiunile noastre. Acum posedam acele ras-punsuri ni se pare ca a venit timpul sa ne esplicam si cuGospodarii, sa cunoastem opiniunea for asupra celor cevor sa ofere Sfintele Locuri. Daca, din aceasta schimbare deidei, va putea sa rezulte vre-o apropiere intre partile intere-sate, noi ne-am felicita in toata puterea cuvintului. OrT-cumva fi insA, noi asteptarn ca Gospodarii sa-si dea parerea lor,ca sa putem judeca cum concesiunile reciproce vor puteaconduce lucrurile la o intelegere impaciuitoare.

Spre a simplifica cestiunea, pe cit se va putea mai mult,vom desface-o de toate consideratiunile secundare si de detaliti,

ne vom margini a chema atentiunea Gospodarilor asupraurmatoarelor trei punturi, care vor forma baza aranjamentu-lui pentru care intervenim.

Sfintele Locuri consimt :1. La arendarea averilor mknAstireqt1 prin licitatiuni

publice, dar dorese ca consulaturile noastre sa alba supravo-gherea acestor licitatiunb fara ca veri-una din autoritatile tareisa poata interveni la aceasta.

2. Se angajeaza a savirsi reparatiunile n24 stirilor gre-ce.sti cit se va putea mai curind, §i, in orb -ce imprejurari,in spatiti de noo ani, adica piny in 1852, dar subt accstraport nu priimesc concursul sau amestecul autoritatilor civilesau ecleziastice ale Principatelor.

3. Oferesc a da, pe tot anul in casele stabilimentelor debine-facere si de utilitate public,* o contributiune de unmilion de lei turceqti, cu conditiunea tot de o data, ca pia-tindu-se regulat aceastA sums, manastirile grecestf sa nu fieindatorate a indeplini milele hotarite de fondatori nici sareinfie

SI

¢i

si

si $i

si


impuse de administratiunea tArei; si c5, Gospodarii sa hota-raseA a se elibera din miinile autoritAtilor legale acele dintremanastirile grecesti vor fi insusit arbitrariceste.

Pentru mai multA deslusire noi vom insoti aceste trei pun-turi de oare -care observatiunf.

La puntul intiiu, pentru a accorda oare-care latitudino Sfin-telor Locuri, noi propusesem a se fixa un termen de nooani, socotindu-se de la 12 Noembrie 1843, pentru a regulaarendarea fie-cArei mAnastiri in particular, in cit sA se facAa se potrivi toate terminele la aceeas epocA, care sA fie 12Noembre al anului 1852, sfirsitul general al termenilor tu-turor contractelor existinte si care se vor putea reinnoi inacest interval, dar nisi intr'un caz nu se vor putea prelungimai mult de cit ping in anul 1852; si incepind de la aceastaepoca lieitatiunile publice se vor reinnoi numai la cite doi ani.

La puntul al doilea, noi propusesem aeelas termen denoo ani pentru savirsirea reparatiunilor si reconstruetiunilormanAstirilor conform cu veniturile for si cu demnitatea cul-tului. Fara a hotAri o sums oare-care, noi am fi crezut drept-ca Sfintele Locuri sa promitA a cOnsacra pentru acest sfirsito a patra parte din venitul anual ce ele priimesc din Prin-cipate. Fondurile ce s'ar gasi disponibile dupa ce s'ar efectuatoate reparatiunile necesarii, ar forma o casA de rezerva pentruintimplare de noi reparatiuni in viitor.

La puntul al treilea, pentru ceia-ce priveste subventiuneapentru stabilimen tele de bine-facere si de educatiune publicAin Principate, noi am crezut ca trebue sa se is in conside-ratiune dorinta Sfintelor Locuri care eerusera a li se fixa,cel putin pentru cei noo ani, o cifra invariabila, inlocal celei propozitiuni, de a da un chart, din venitpentru acest sfirsit. Darl ne-am gindit c. cifra subventiuneiar putea fi ridicatA la o mai mare sums. Cu toate acestea,ni se pare cA amindoi Gospodarii ar face bine sA priimeascA

ce-Sf


plata anuala de un milion, incepind do la 12 Noembre 1843,ca un 'aranjament provizorth priimitor de a obtine mai tirzitio modificare in avantagiul Principatelor.

Vom trece in Meer° deosebitele cestiunf de detaliti, pe caream crezut c5, trebue sa le trata' m mai din'nainte cu insgrcinatiidin partea Sfintelor Locuri. i fiind ca acele detaliuri se reducla cele trei punte principale ce-am enumerat mai sus, e vorbaacum de a constata, inainte de toate, [parerea Gospodarilor] asu-

pra bazelor ce punem asta-zI in examenul lor. Noi vom simti osatisfactiune reala daca, amindoi Principii ar putea privi acestehaze ca proprii a deschide calea unei intelegeri. Va invit dar,Domnule, a intra, in aceasta privintA, in discutiune cu ei, in-cunostiintindu-i, confidential, [de] continutul acestei depesi.

Binevoeste a-i angaja s5, ne impartaseasca" opiniunea for asu-pra celora ce Ii se oferese de Sfintele Locuri, insoti opiniuneace ne vor comunica, de toate deslusirile necesare, spre a ne puteapune in pozithine s.5 judectun mai drept asupra pozitiunilor res-pective. Noi vom suspenda alt-fel de demarse in aceastaafac ere, ping la priimirea raspunsurilor aminduror Gospodarilor,care vor vedea, ne place s'o credem, in aceasta maniera de procedare, o noo dovada de sincera noastra dorint5 de a concilia, pecit depinde de noi, interesele ci drepturile aminduror pArtilor.

In sfirsit trebue sa observam aci ca la 12 Noembre 1843find cel din urma termen al scutirei de zece ani, cit adicaSfintele Locuri au fost aparate de on -ce dare, toate calculelenoastre se reduc la aceasta epoca.

1) La aceasta data de 28 Decembre 18t3, Cabinetul din Sin-Peters-burg cath, sa fi stiut ce sa creaza despre parerea Dornnului prii-Rominestl, loci si priimise scrisoarea-i si memoriul datate din Con,stantinopol, din zioa de 20 Septembre. Coutele de Nesselrocle nu seputea indoi de simtimintele de indignare ca.rora dedeau nastere pre-tentiunile Sfintelor Locuri sprijinite de Rusia, simtiminte ce isbucnesc cuputere in fraza din urma" a memoriului, trirnis din Constantinopol deVocla, Bibescu. Traducerea lui Bolliac, pe care o reproducem, se Oala p. 134 et seq. (N. tr.) 1.

orT-ce

si-a


E. S. generalul conte de Kisseleff cdtre A. S. S. VodiBibescu.

Conte le asigurg pe Print Ca d. de Titoff, fost consul general in Tara-Romineasca, si actual reprezintant al Rusiei la Constantinopol, nu va15.sa s'a fie fatdmate interesele rominesti in cestiunea bunurilor bise-riccsti, «care i-a fost in special recomandata», si a Carel insemnatatepentru Rominia, o cunoaste.

Sin-Petersburg, 14 Aprilie 1844.

PRINCIPE,

Am avut onoarea placerea de a priimi amindoo aleA. Voastre scrisorI cu datele de 7 Decembre si de 14 Ia-nuarie ]).

Rezolvarea afacerilor bisericesti, sau mai bine a afacerilorfoarte materiale a manrtstirilor grecesti, nu-i lucru usor. Amvazut toate actele m'am convins ca trebue pasit cu mult5,cumintie in aceasta negociatiune, ca nu trebue a jertlidreptul, in cit poate el fiinta, pentru un folossit insa de un temeitt legal, on care ar putea sa-I fie ca-falimea. De altmintrell, acestA afacere a fost foarte particu-lar recomandata D -lui de Titoff care a fost consul in Tara-Romineasca si care mai bine de cit on tine i cunoaste in-semniltatea pentru taxa. De acea am siguranta c6, va pasicu eumintie si cg, nu va voi Sa vateme interesele tarii 2)

') Amindoo scrisorile de care e vorba, si care invederat ca tintescla apitrarea drepturilor prii-Rominesti in cestiunea manastirilor in-chinate, lipsesc din dosarul nostru de documente.

') A doa parte a scrisorii tinteste politica generals a t'ariT ; o repro-ducem mai departe in intregimea ei, impretma cu piesele relative lacestiunea politicii generale.

§i

§i

§i

banesc,lip-


Memorial A. S. S. Printul Gbeorghe Bibescu.

Printul constat'd ca, de vecie, m'antistirile inchinate au luat parte lasarcinele Statului, si a nu trimiteau Sf. Locuri de cit prisosul ve-niturilor, dupg ce s'a vazut de cheltuelile necesare pentru intretine-rea for si pentru ale stabilimentelor de binefacere. In urma dispozi-tiunilor regulamentului, aceste venituri au devenit de cinci on maimarl. AceastA sporire venind din jertfele la care Grecii au rAmas streini,ei nu pot, dupa. -drept, avea la aceast'a sporire cea mai mica preten-tiune.

Cu toate aceste, ca o ultima masura de impacilciune, Printul, adincdesgustat, ajuns la cea din urma concesiune ce putea face, propuneimpartirea veniturilor in patru Varti din care una ar fi lasata stabili-mentelor de binefacere, si cele-l-alte trei s'a fie puse la dispozitiuneaSfintelor Locuri, liber11 find Rusia de a regula intrebuin1area for I).

Aprilie 1844.

Mandstirile inchinate Sfintelor Locuri, nu numai ca au con-tribuit in tot-d'auna la intretinerea stabilimentelor de bine-facere, dar Inca au luat parte i la sarcinele Statului, de citeon taxa in imprejur6ri grele reclama ajutorul for ; ceia ce nule oprea sa ajute la trebuinte §i comunitAile de care atirna.

DacA s'ar considera actele de fondarea §i donatiune a ma.-nastirilor, precum, sere exemplu, acelea ale manastirei VA-care0, Radu-vod'a, Margineni, etc., etc., deosebitele decreteDomne§ti, scrisoarea Patriarhului Policarp din anul 1816, pre-cum §i formula acteior de numirea egumenilor, nu s'ar trimiteSfintelor Locuri de cit prisosul veniturilor, dupa ce mai Indiase vor acoperi aici toate cheltuelile necesarie la intretinereamangstirilor, precum §i acelea privitoare la obligatiunile im-puse in favoarea deosebitelor stabilimente de bine-facere ; si

s'ar vedea ca fondatorii n'au dedicat, dupg timp, aceste mg-

') Acest memoriu, pe care'l reproducem dupg Bolliac, ar fi, dupgparerea lui, contimporan cu instructiunile date de Vodl lui Aristarchi.Noi credem, din contra, ca acest memoriu e eel din Aprilie 1844, decare vorbeste Voda,' in memoriul sAil din 24 Decembre 1844, adresatCabinetului din Sin-Petersburg.

Cl


nastiff Sfintelor Locuri, de cit cu singura sperantA ca, pie-toasele for intentiuni vor fi mai bine indeplinite prin supra-vegherea §i ingrijirile ce le vor da Sfintele Locuri.

DacA se considers, pe linga acestea, imensele beneficii cerezultA pentru aceste manastiff din dispozitiunea regulamen-tului organic, se incredinteazA cine-va cu securitate CA veniturile

for s'au Incincit eel putin in urma noilor institutiuni. In adevar,drept despagubire a sacrificiului scutelnicilor, poslu,nicilor §ituturor prerogativelor 1) de care se bucura ping acum clasanobililor, legea organics a stipulat in favoarea for avantagiiconsiderabile care decurg din dreptul de proprietate.

Guvernul, ca sA poatA indatora pe taran a se achita denoile datorii cAtre proprietate, a trebuit sa -1 u§ureze nu numaireducindu-i foarte mult contributiunea personala, dar sacri-ficind Inc A multe ramurY de venituri publice, precum vamainterioara, oeritul, vinarioiul, dicimaritul, tutunaritul altele.Din aceste concesiuni, fAcute in paguba visteriei numai custop de a oferi clasei nobililor o despagubire de sacrificiile ce§i-a impus, nu profitA mai putin §i manastirile inchinate laSfintele Locuri, care se bueurA de munca a §ase-zed de miide familii romine date la cultura mo§iilor manastire§ti, §i caremanastiri n'au avut intru aceasta nici un drept, ci s'au fAcutast-fel numai in consideratiunea de a nu regula proprietateafonciara prin doo legislatiuni diferite.

Se vede din cele expuse ca manastirile inchinate SfintelorLocuri au contribuit tot-d'auna la intretinerea a§ezAmintelorde bine-facere §i au luat parte la greutAtile Statului, farg, nicio contestatiune §i ca de atunci nimic nu s'a intimplat careO. le poatA dispensa de aceasta.

Cu toate acestea de la 1828 incoace calugArii greet refuzatotul ; nu mai ingrijese nici chiar de intretinerea mAnastirilor

') Dare datorita, subt diferite titluri, nobilimei, subt regimul personalde alts data, de catre oamenii din popor.

si

120 COREPSONDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

de aicr, din care cele mai multe se afla intro stare atit dederApAnata in cit i-e mild cui-va sa le vaza. Dreptatea arcere in cele din urma, ca manastirile sus aratate, data nuvoesc sa tina nici o socoteala de dispozitiunile regulamen-tului organic, sa nu poata invoca de cit legile care regulaumateria proprietatei teritorialc inainte de regulament ; dar caprisosul beneficiilor ce rezulta pentru proprietatile bisericestidin efectele noilor institutiuni sa se intoarca in casele publice.

Tot-odatti, intr'un spirit de conciliatiune, i dorind numai ada o solutiune acestei cestiuni, care alt-fel nu se va mai sfir0nici o data, in ori-ce chip ar lua-o cine-va, se propune unmijloc foarte simplu i cu totul in avantagiul Sfintelor Locuri.

Termenul contractelor espirind in luna lui Aprilie a acestuian, reinnoirea arcndarilor se va face prin adjudicatiune, cuconcurenta si publicitate, urmind formele legale prescrise inacest caz. 0 a patra parte se va da pentru asezamintele debine-facere din Principat, si cele-l-alte trei parti se vor punein dispozitiunea Sfintelor Locuri, ra.manind ca ministerul im-perial sA le reguleze intrebuintarea dupa cum va socoti maiconvenabil in inalta sa intelepciune.

Suma tuturor veniturilor arAtate chiar de egumeniieste de trei milioane de lei, din care Sfintele Locuri profitanumai de a treia parte, iar restul se rataceste de la desti-natiunea sa prin tot felul de mi loa,ce. Poate sa asigurecine-va ca adjudicatiunea publica va face sa se urce veniturilemanastiresti la 1) cinci milioane de lei, Si scotind o a patraparte, sau 1250000 vor rAminea 37o0000 lei de care vorprofita Sfintele Locuri, fara a se mai absorbi sume conside-rabile in profitul personal $i immoral al unci multimi deindivide lacome, precum se urmeaza pins asta-zi.

1) In Bolliac pentru. (N. tr.)

*I

instagT


Copia unei depesi a E. S. D. conte de Nesselrode, can-celar al imparatiei, titre D. de Dagkog consul gene-ral al Rusiei la Bucureqti N. 1372.

Opunerea Printului si'a dat roadele sale ; memoriurile lui au fostadinc cercetale.

Contele naclajduete ca o tranzactiune dreapt5, se va incheia intreSf. Locuri si Guvernele celor doo Principate.

Sin-Petersburg, 18 Mai 1845.

Ministerul impariltesc facut o datorie de a impartasiD-lui Titoff depesa D.Voastre, N. 20, din anul trecut, in ces-tiunea bunurilor n2Ana,' stireqti ce atirnA de Sf. Locuri. Mi-nistrul nostru, dupa ce a cercetat adinc memoriurile carevA fusese imminate de amindoi Hospodari, ca si cugetArile

cc v'au suggerat aceste piese, a dat propriile-i concluziunidespre termenii impAcAciunei care par a ofcri cele mai buneelemente ale unei tranzactiunei drepte si folositoare pentruamindoo partile, intro autoritatea bisericeascii a Sfintelor Lo-curi si Guvernele celor doo Principate.

N'am putut decit sa aplauclarn spiritul de nepartinire princare se'nsemneazA lucrarea D-lui Titoff, si ne-am felicitasincer data adeziunea spontane5 a color doo parti, la con-ditiunile ce el propune, ar veni in sfirsit sä puna cap5,t ne-intelegerei scandaloase care tine de atit timp.

La epoca ins5. la care D. Titoff ne-a imp5rt5sit concluziu-nile, sale, circumstantelc nu prea ingiidueau ca afacerea incestiune sa fie urmarit5. Prevederea si asteptarea c5. scaunulPatriarhal din Ierusalim sA devie, dintr'un moment intr'altulvacant, desteptase printre elerul grecesc spiritul de partidAsi de intriga. Im va fi destul sa spun ea uneltirile urzite laConstantinopol amenintau cu o primejdie real5 neatirnareasi privilegiurile Sf. Mormint. Aceste primejdii au putut dinfericire fi inlaturate la timp, prin activa intervenire a Lega-

122 CORESPONDENTA DIPLOMATICA SI DOCUNIENTE

tiunei impartestI. Azi cind nesiguranta ce plutea pe soartaBisericel din Ierusalim a fost depArtata prin alegerca Patriar-hului Ciril ') care a si priimit de la Poartil . .

(Sfirsitul depesei lipseste din culegerea noastril.)

Memorandul I) trirnis de A. S. S. Printul Bibescu Cabi-netului din Sin-Petersburg despre cestiunea bunurilor

niistireqt1 sau ma' mIstirilor incbinate.

Printul explica ca Guvernul rominesc a cerut sa cunoasca mai deinainte conditiunile de arendare privitoare la manastirile ce atirna decomunitatile grecesti, si care s'ar face de delegatii acestor comunitati.Scopu-i este de a face aceste conditiuni uniforme pentru toate manas-tirile inchinate sau nu, si de a, pune capkt jafurilor nerusinate alea,rendasilor (erarhi, stareti) in dauna mknkstirilor si taranilor celocuesc pe mosiile ce atirna de dinsele, si care nu sent robii lor.A. S. compara atitudinea semeata si pretentiunile ce nu se pot sprijiniale Sfintilor Parinti cu supunerea desavirsita ce aveau alta data pentrulegea tarii si pentru singura jurisdictiune bisericeasca ce era in flint/in Principate, a Mitropolitului, in contra careia nu faceau vr'o dataapel. Vodk declara, pretentiunile Sfintilor Pkrinp de neadmis indrept ca si in fapt. Roaga pe Guvernul Imparatesc sk nu 'nga due In-streinarea a unei marl' parti a teritoriului rominesc, nicf inflintareaunui Stat in Stat. Afirma ca cauza Principatelor este eminamentedreaptil, precuin a avut prilejul de a se convinge de trei-spre-zece anide cind ea e in cestiune, ca a fost insarcinat cu aceasta afacere, si caa studiat-o in cele mai mici ale ei amanunte. Dorinta Printului arsa se ajunga, a face «ca Sfintele Locurf sit se lepede de toate pre-tentiunile lor, prin mijlocul a cltor-va, milioane ce le -ar fi plAtiteodatk pentru tot d'auna.0

Bucuresti, 24 Decembre 1844 2).

Guvernul romin n'a filcut, in ceia ce priveste manastirilece atirnil de comunitatile grecesti, de cit a cerut ca condi-

') Acest Patriarh ati fost unul din aparatorii cei mai neastimparatiai pretentiunilor Sf. Locuri.

2) Bolliac, care publica acest memoriu, i da ca data cea de 21 De-cembre 1841 ; data adevarata e cea de 24 Decembre 1844. Repro-ducem traducerea lui Bolliac (N. tr.).

11


tiunile contractelor de arenduire, care se vor face de de-legatii acestor cornunitati, sa i se comunice lui mai inaintede a se subscrie. Tinta sa este de a face ca aceste condi-tiunl sit fie uniforme pentru toate mrindstirile inchinate saune-inchinate ; de a opri ca s'a nu fie prea mult apasatoarepentru taran, si de a elimina mai cu seamy acele clauzevage introduse subt pretextul de invoire de bung -voie, caredau pink astral arendasilor mijlocul de a se arunca la totfelul de avanii si deprdzdri, tdranilor, justele motive doplingeri necurmate.

Guvernul a cerut asemeni, ca Sfintele Locuri, sa trimita,ca si in trecut, precum i sunt datori a o face, superiori

(egumenI) permanenti, alert dintre calugrui venerabill si in-

sarcinatI. in realitate, a intretine mandstirile intr'un chipconvenabil, iar nu niste arendasi lacoml: care se prezinta subtnumele Inchipuit, cind de Exarhi, cind de superiorY, pentrua despuia, !Ark, rusine fark mustrare de cuget, md-

ndstirile, precum si pe Oxanii locuitori pe mo isle lor, carese inlocuesc la fie-care doi sau trei ani, prin alti not arendasT,nu mai putin lacomi de cit eei d'intii. Adesea chiar se in-timpla ca aceste Sfinte Locuri sa se reprezinte in Cara princite un supus englez sau de on -care alts. natiune, care vinese opue, la on -ce mdsurd salutarie a guvernului, protectiuneastreind in dosul ckreia se baricadd si se fortifick..

Guvernul n'a facut prin aceste masuri alt de cit si'a in-deplinit o datorie, voind sk ofereasca taranului oare-care ga-rantie in contra spiritului de asuprire, sa remedieze tot-d'o-data, pro cit va depinde de dinsul, scandalul neincetat produsprin actele foarte putin cucernice ale tuturor acestor emiskr/ai Sfintelor Locuri ; dar guvernul n'a prejudecat nimic, ck'cinu s'a amestecat niel de cum nici in priimirea veniturilor,nici in intrebuintarea lor, nici in administrarea mandstirilor.

Noi insk nu ne miram de loc de langagiul sfintilor Parinti.

gi

@i

ei

ci

124 CORESPONDENTA DIPLOMATICA si DOCUMENTE

Este tare uzatA tactica aceia de a imita pe cei ce strigAniereu in contra acelora pe care i-au vatamat. Nemultumitica iau, de einci-sere -zece anT, toate veniturile tuturor acestorstabilimente pietoase, care nu mai au astAzi decit numainumele, sfintii PArinti ar voi Inca sit' se ridice mai presus deon -ce lege si de on -ce autoritate.

Ei protesteaza in contra a doo legi promulgate in Moldovaasupra padurilor si asupra desrobirei tiganilor, legi cu cares'ar onora natiunile cele mai civilisate si chiar cele mai putincrestine.

Acuza guvernul romin de arbitrariu, pentru eh* acesta avoit sa opreasca ca satenii sA mai fie expusi la toate avaniilearendasilor, precum sunt astAzi. Sfintii PArinti cred oare dinintimplare ca satenii romini sunt sclavii for ea Tiganii, pentrudesrobirea carora s'au supgrat asa de mult pe Principe le siadunarea Moldovei ? S'ar desabuza foarte aspru, data aceisateni ar parAsi mosiele mAnastiresti ca sti se statorniceascApe alte proprietati.

Slintii PArintr pretind ca este evident cum ca manastirilecare atirnA de Sfintele Locuri nu se pot pune in categoriamanastirilor pamintene. Dar de unde scot aceastA evident'a ?SA se consulte toate antecedentele, urcindu-se pint la epo-cele cele mai vechi, sA se examineze toate legile noastre sise va vedea pretutindenea ca manastirile inchinate. si ne in-chinate an Post tot-d'auna clasate in aceeas categorie far.Did o diferenta, afarA de oare-care mici ajutoare ce celed'intii trimeteau din cind in cind la Sfintele. Locuri.

In sfirsit ceea ce se petrece asta -zi in privinta acestor mA-nilstirI este o anomalie care nu s'a mai vAzut nici chiar inepocele cele mai nenorocite ale Principatelor. Atunci stieauprea bine Stintii Parinti ca legea romina punea indatoriride o potriva la tot ce se afla pe ptimintul romin, si li sesupuneau fart rezervA. Stieau asemenea ca, dupa institutiu-

CESTIUNEA SFINTELOR Locem 125

nile tarei, guvernul local a fost tot-d'a-una celprincipalul tutor al stabilimentelor publice si de bine-facere,religioase sau nu ; ast-fel departe de a voi sa se sustragade la actiunea sa, ei se supuneau foarte multurniti dad, leda o parte cit de mica din veniturile ce cunosteau foartebine ca nu sunt ale lor.

Mai stieau Inca ca. in Principate nu este de cit o singurajurisdictiune ecleziastica cu totul ne-dependinte de a lor,aceea a Mitropolitului, druia ei ii recomandau pe delegatiilor fares ca sa mai poata apela.

Asta-zi ei nu vor sa recunoasca nici lege, nici guvern, nicihierarchie ecleziastica ; infrunta tot, si la orb -ce masura cevoeste a lua guvernul, fie in interesul manastirilor, fie in altaranilor care locuesc pe mosiele lor, ei se revolts.

Neajunsul 1) acestei stari de lucruri se face mai mult simtitdin zi in zi, si se agravead din ce in ce. Dar cum sa seremedieze? Guvernul imperial nu va voi in inalta sa justitiea pronunta instr6.inarea unei marl pb.'rti din teritoriul romin,nici a constitui un Stat in Stat, facind, sa cads 'n tate. 2j.preten-tiunilor Sfintelor Locuri privilegiele ce marinimia sa a garan-tat Principatelor. «De alts parte aceste pretentiuni suntasa de marl, asa de excluzive, asa de cu neputinta; dea se primi in drept ca si in practices, in cit ar fi imposibilde a putea sa se satisfaca vre-odata aceia ce be sprijinesc, oncites bung-vointa menagiare ar vrea cineva sa aiba pentrudinsii.

Sa se refere dar la bazele indicate in Memoriul, adresatcabinetului imperial dupes cererea sa, in luna Aprilie trecut,si dad Sfiintii Parinti vor mai respinge aceste haze, ar fitimpul, mi se pare, a be spune ca nevoind a recunoaste ceea

Bolliac pune: necuviiqa, confundind inconvenient (neajuns) cuinconvenance (necuviinta). (N. tr.)

2) In Bolliac: szl se cedeze.

§i

§i

§i

I)

126 COPESPONDENTA DIPLOMATICA Sl DOCUMENTE

ce a fost de bine voitor pentru din§ii, in aceasta inalta inter-venire a cabinetului imperial, nu mai ramine alt de citdescurce trebile singuri cu guvernul local. Numai prin acestmijloc ar putea Dine-va ajunge la rezultatul ce-§i propune,fan). nisi un °feet, de atria

«Fie-mi permis a repei aci, ca cestiunea manastirilor adevenit o cestiune de viata pentru Principate , §i ca o partedin viitorul for este legat de dinsa. Voi ad'a" oga, asemenea ca,in sufletul si constiinta mea, consider cauza Principatelorca foarte just& eu am statornica convinctiune ca-cabinetul imperial va impa; rta" si far& rezerva aceastaopiniune, dacg timpul va putea vre-o data sa"-i permita'a observes actele acestui proces si a aprofunda toatepa' rtile cestiunei, precum mi-au permis mie circumstan-tele s'o fac, de trei-spre-zece ant de cind s' a pus petapet, ailindu-ma in aceasta cestiune de la inceputul ei.

Nu voi ascunde o dorin(a secreta a inimci mele, in a careiimplinire, vaz un avantagiu imens pentru -taxa mea, §i unmijloc chiar de a scuti pe guvernul imperial de ineurcaturl inviitor; aceasta ar fi atunci cind s'ar putea ca Sfintele Locurisa: renunte la on -ce pretentiune, dindu-li-se o data pen-tru tot-d' auna o sumii de cite-va milioa,ne. Insa ca sa putemajunge aci, ar trebui ca Sfintelc Locuri sa-0" pearza mai luta'on -ce iluziune ca vor putea realiza vre-odata scopul lor.

Acest memoriu, mai mull decit on care altul, face s'a' reese exaspera-tiunea cc pricinuesc ILA Voda intrigile si atitudinea Sfintelor Locuri.

A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. contelede Nesselrode

Printul afirma 61 de s'ar intimpla ca cestiunca sa fie deslegatil con-form cu bazele redactate la Constantinopol, subt inriurirea plingerilorumflate ale clerului grecesc, fiiril dor si poate ar esi de aci mii decIocuirl si complicatiuni nedestrilmate. Isi pune ioata 'ncrederea in

anT.

se-si

si

CESTIUNEA SFINTEL011 LOCUM 127

ingrijirea ce cabinetul imparittesc are pentru interesele Principatelor,se *ncovoae in ce priveste cestiunea b'aneasca, dar scap5. suveranitatcaStatului.

Confidentialii.

Bucurestl 12/al lulie 1845.

DOMNULE CONTE,

«Mi s'a comunicat depe,a. adresata D. Da§koff, relative laacelea dintre manastirile noastre cari sunt inchinate la Sfin-tele Locuri.

«EA apreciez pina, la eel mai inalt grad, Domnule Conte,simtimintul de delicateta care angagiaza pe Escelenta Voastraa mai face inca un apel la partile interesate, cu stop de aimpaca Intr'un chip arnica' deosebitelo for prctentiuni introdinsele. Asta este o noa dovacla, o recunosc, a acclui spirit deinalta dreptate (In Bo Hiac: justeta) §i buna-vointa care a animattot-d'auna pe cabinetul imperial in privinta noastra. Prin ur-mare, eu credo foarte norocit, data ar depinde de la mine,dupe cum o doresc din toata inima, sa Indeplinese dorinteleespuse in depe,a, Escelentei Voastre, ajungind la un arangia-ment. Din nenorocire insa, se prezinta marl dificultati pe earl,cit pentru mine, trebue s'o marturisesc, desper de a le putcainvinge, in starea actuala a lucrurilor, a ajunge la un rezultatsatisfacator. Mai intiiu, cui sa confidem o misiune atit do deli-cats ? Sa trimitem insarcinati cu deplina putere ? Aceasta ardetepta atentiunea Portii §i ar escita gelozia agentilor no4rila Constantinopole, cari din partele vor face tot ce le va staprin putinta ca on -ce incercare sa ramie nefolositoare, avindin avantagiul for §i experienta Si cuno§tinta lucrului. Salinsarcinarn pe, cu aceasta ? Dar ei vor cauta numai mij-locul cum sa traga un mai mare profit personal. Aceastaeste o necesitate a moravurilor §i pozitiunei for ; intentitmeamea nu este de a-i blama. Vine apoi o alta difteultate cu

m'a.;

si

128 CORESPONDENT& DIPLOMATIC& BSI DOCUMENTE

mult mai considerabila, aceea a bazelor asupra carora artrebui sa se trateze. Dace cestiunea s'ar afla tot in limitelesale primitive, cestiunea numai pecuniary si neavind altodificultate de cit impartirea si intrebuintarea veniturilor, totar mai fi poate mijloc de intelegere. Dar astazi cind ne earnasa de departati de puntul de plecare, cind in urma noilorpretentiuni ale calugarilor greci pe earl' nimenea n'ar fi pututsit le prevazit la Inceput, aceasta cestiune a ajuns sa atingainteresele cele mai vitali, si cind aceste pretentiuni tinteazanici mai mult nici mai putin de cit a fonda in Cara, in care-care chip, un guvern ecleziastic independent de guvernullocal, cum sa se creaza, zic, ca se va putea face prin simplaforty a ratiunei ea Sfintii Parinti sa se intoarca la niste sim-timinte mai echitabili ? Si cum sa oprim asemenea ca inurma reaua vointa, si nemultumirea supusilor nostri, orf cevom face noi, sit nu vie a ne lovi in prezinte viitor,

clack vom aborda cestiunea pe tarimul pe care se Oa pusa?Eu, Domnule Conte, Inca de cind am luat in mina frinele

guvernului, mi'am facut o lege de a nu ascunde nici °datacabinetului imperial fondul cugetarii mele.

Asa dar n'asputea sa ma dpresc a nu declara EscelenteiVoastre. cu aceasta ocaziune, ca nici odata n'a fost vre-ocestiune de nature a produce intre Romini o impresiune atitde general dureroasa ca aceasta data s'ar rezolva conformbazelor ce mi s'au comunicat de D. Dascoff. Aceste baze, re-dactate la Constantinopol subt influenta incurcaturilor localisi a plingerilor celor prefacute din partea clerului grecesc,ating drepturile familiilor celor nobili earl au avut de capipe fondatorii acestor pietoase asezaminte, prerogativele cle-rului valah, atrihutiunile guvernului si raporturile clasei sa-

tenilor cu diferitele autoritati locali ; le ar rani pe toatealterind spiritul dispozitiunilor fondatorilor cu ridicarea lingaclerul indigen a unui cler strain, independent si perturbator,

pi

si

CE6TIUNEA SFINTELOR LOCUM 129

Cu instituirea de not puteri despartind pamintul pe taraniiRomini in doo 0'41, una dependinte de guvern, cea-l-altsatarnincl dio noa autoritate clericals ; stare de lucruri careva acluce neaparat mii de contlicte mii de cornplicatiuninedescurcabili.

Curtea imperials, acordind salutarea sa protectiune acestordoo Principate umplindu-le de binefacerile dale, a avut deprincipiu invariabil a evita cu o scrupuloasA ingrijire tot cear fi putut face sa se nasca inchietudini asupra mentineriiveri -unora din vechile for immunitati ; ingrijire pe care Prin-cipatele au stiut sa o aprecieze cu cea mai via recunostinta.

Amorul ce am pentru Cara mea, dar care nu se separeazAnici °data de devotametul ce pastrez pentru Curtea Impe-rials face ca obiectul constant al dorintelor qi silintelor meleeste de a intari cit se va putea mai molt, pentru fericireatarii mele, naturalcle legaturi ce o leaga de dinsa 1).

Eaca, Domnule Conte, singurul motiv care m'a determinatsa revin asupra acestei cestiuni attt indelung desbatuta F,i amai espune si de asta data starea in care se afla. Cu toateacestea, in via mea dorinta de a scuti, pe cit va depinde demine, cabinetul imperial de dificultati, si de a ma conformacu vointele sale, nu fac nici o opozitiune ca, printr'o macondescendinta a cabinetului imperial catre clerul grec,sa se priimeasca termenul cerut de acest cler pins la 1852a se proceda la vinzarea prin licitatiune publics, precumde a nu plati in acest interval,socotindu-se de la 1842,decit modesta sums ce ni s'a propus, cu totul provizoriu 2) si

fart a prejudeca nimic pentru viitor. Numai acestea sunt

I) SfirOul acestei scrisori, pe care nu-1 avem in frantuze0e, l'amtradus din nou in a-ceasta limbs, dup5, traducerea romineasca a luiBolliac.Traducerea romineasca ce publicAm e a lui Bolliac (N. tr.)

') Gonit din ultimele sale intariri, A. S. cedeaza Inca despre cestiuneabaneasca, dar pentru a scapa, cu mai mult5, siguranta, suveranitateaStatului,

10

si

gi yi

1i

130 COHESPONDENTA DiPLOMATrit Sr DocumENTE

punctele asupra carora mi'cste permis, ca cap al guvernuluitarii mele, a consimti. Pentru toate cele-l-alte nu pot facealt de cit a ma supune cu respect ordinilor superioare ceva Picea Cabinetului Imperial sa dea. Im inchipuesc tot deodata ca aceste doo concesiuni de un avantagiu considerabil,vor ajunge ea sä multumeasca clerul grec; si in acest intervalde sapte anl, timpul imprejurarile vor acluce poate niscai-vainlesnirl ce nu se pot prevedea astazi.

Nu ma 'ndoesc, Domnule Conte, eh Eseelenta Voastrava apretia simtimintele ce m'au angagiat a va adresa aceastascrisoare, si rugAcTunea sa bine-voitI a priimi repetitoareaasigurare a inaltei mele consideratiuni si a nestramutatuluimeu atasament.

E. S. Genera lul Conte de Kisseleff ca" tre A. S. S. PrintulBibescu

Contele a dat memorandul lui Vod5, ; I da asigurarea ca in ori-cetimp nu va gasi, la Sin-Petersburg, pentru [Ara Lui ca si pentru ElinsusT, decit cele mai cordiale dispoziciuni.

Sin-Petersburg, 25 Noembre 185.

PRINCIPE,

Eram in inspectiune cInd mi'au sosit amindoo scrisorilece mi'ati saris din Constantinopol, si numai la intoarcereainTmi'a fort cu putinta sä le citesc Contelui Nesselrodedau chiar dinteinsele un extract, subt forma de nota pentrubiurourile sale.

Afaccrea manastirilor mi'a parut in tot d'auna foarte greade deslegat, urmind dreptul de o parte si prescripfiumea,de alta. Nu voi intra, in acest moment, in cercetarea ces-tiunei; dar va pot afirma ca interesele Principatelor, nu le

§i sa-i

gi


va perde ministerul din vedere, va face tot ce va fi cuputinta de a se face, Para insa de a jicni drepturile dobin-dite de Sfintele Locuri.

Eu unul, im privesc sarcina ca indeplinita prin comuni-carea oficioasa a parerei A. Voastre in ce priveste Tara-Romi-neasca; va trebui sa asteptam $i sa vedem ce va esi mai tirziu.Dupa cele ce s'au facut pentru A. Voastra, puteti fi sigur cabuna vointa, nu ne va lipsi aci, ca, cu on ce prilej, nu yetigasi aci pentru A. Voastra si Tara sea, decit dispozitiuni buneGi pornite din inima.

Am impartasit din oficiu Vice-Cancelarului raspunsurileMinistrului de Rasboiti, alipesc acestei scrisori o nota tra-dusa, despre fondul acestei comunicari, pe care probabil ca-1i cunoasteti, si la care n'am nimic de adaogat, de nu di

puteti face dinteinsa ceea ce yeti gasi mai folositor', far'a oerode obligatorie fie in totalitate, fie in parte.

Cea ce -mi zicetl, Principe, de sederea Voastra la Constan-tinopol, si de prietenii nostri de Turci, arata ca, cel putinin aceasta privinta, ei sunt conservators, reformele luiMahmud n'au schimbat in nimic vechile for deprinderi. Dealtmintreli, lucrul Hind un fapt indeplinit, doresc ca Tara-Romineasca mult timp sa nu fie supusa, in persoana Printuluisati, la aceeas incereare.

Va scriu cu greutate, caci ma dor salele; de acea binevoitla scuza greutatea ce vets simti poate a-mi descifra scrisul.

acum, Va urez, ca in tot-d'auna, o sanatate buna ca saindurati ostenelile, une on supararile inaltei si frumoaseiVoastre pozitiuni. Pastrati-mi prietesugul Vostru, bizuiti-va,

Va rog, pe nesdruncinatele simtimintele ale celui ce Va estede tot devotat.

tai c5,

c5,

1i

pi

ti

ci

si

ei

132 CORESPONDENTA DIPLOMATICA SI DOCUMENTE

Instruefiunile A. S. S. Vocia, Bibescu catreAristarchi-Bei 1)

Voda talmaceste ca, cu prilejul noilor arenduiri de facut, prima-igrija a fost de a cauta s'aduca un leac abuzurilor strivitoare cu carearindasii necajeau pe farm* ca a fost silit sa goneasca niste egumenicare nu voisera., luind tonul eel mai ocaritor, sa, se supue dispo-zitiunelor luate in acest stop. A. S. asteapta hotarirea curtii din Sin-Petersburg; Ea nu poate admite ca Sfintele Locuri sa aiba pretentiuneade a forma un corp a parte, neatirnat de administratiunea

Voda e rugat sä «mentina statul quo.» Voda se 'ntreaba ce se 'n-telege prin aceste vorbe ? Cu acest prilej, is in vedere starea cestiuniila diferite epoce ; si, considerind situatiunea exceptionala facuta inacestf din urma timpuri Sfintelor Locuri, arata dorin(a ca ele s'ajunga.in sfirsit sa 'nteleaga, ea, in aceastit cestiune, chiar cercetata. ()datala Sin-Petersburg,delegatii for nu pot sa, nu arate supunerea ce da-torese guvernului tarii. A. S. nadajdueste ca. Curtea imparateasca nuva raminea surds, la plingerile numeroaselor familii, numa'r maimare de case -secf de mii,care muncesc din r.`i sputerf pentru carodul muncei for sa 'mboMea,sca" pe strain.

1845.

Epitropia s'a statornicit din timpul Printului Ghica cupconsimtimintul si adeziunea sa, eaci sfintii Parinti au pututprea bine sg, se prefacA ca nu sat cum di nimic nu se poateface, nisi nu s'a facut vr'o data in privinta mAnastirilor,%ea ordinul si priimirea guvernului local. Cu toate acestealucrul este foarte constatat. Ast-fel aceasta epitropie, priimitti de

predecesorul Mel" pentru motive ce mi-e greu a esplica aci,se si disolvase de sinesi cu mult mai inainte de suirea meape tron. Compusl, in principiu, de mai multi membrii, dis-.cordia nu intirzie a se amesteca intro dupa cum fie-care trtigea tit putea mai mult in partea sa, nu mai ramase

1) Aristarchi, sub domnia. lui Voda Bibescu, priimi, impreuna cu sar-cina de Capuchiaia, a Principatului Tarii-Rominesti, pe acea de logofatal bisericelor grecestl ; era adica, insarcinat de a trata cestiunile bise-ricesti cu ambasada Rusiei la Constantinopol. Vezi BoLitac, p. 121.

Reproducem traducerea lui Bolliac. (N. tr.)

in

si


-de cit un sirnplu diacon de la muntele Atos care s'insusititlul de epitrop si pe acela de superior, si care priimea dela seful sail ordine a lua toate dispozitiunile ce-i veneau maibine la socoteald, aratind cea mai mare inditerenta cgtreguvern, si cea mai mare nepasare pentru interesele mantis-tirilor, cu ingrijirea ciirora se zicea instircinat. Singura sagrija era de a aduna cit se va putea mai multi bani, lgsindsg se prApadeasca toate si sa cazg in ruing. Eu mg argtaiin timp de doi ani, ca nu fac atentiune la toate acestea, sipoate cg n'as fi zis nimic, mult timp Inca, daca n'as fi fostobligat printr'un act de nesubordinatiune si de revolta, careeste fara exemplu, si care, dacti tolerat, ar II avutrole urmari.

Sosind termenul noilor arenduiri, cea grija a meaa fost sa taut a preintimpina aptisgtoarelor abuzuri ce aren-dasii exersau contra Viranilor, in puterea citor-va punturi pecare regulamentul organic le-a lgsat nedeslusite in ceia cepriveste drepturile si datoriele reciproce ale proprietaruluicu clacasul. Asa dar un proiect cu conditiuni de arenduire,bazat chiar pe regulament,dar ezplicind toate cazurile ne-prevazute si lgsate neintelese de legea generalg, cu oare-careindulcire, este adevarat, in favoarea taranului, mi s'a pre-zentat spre intarire, si l'am adoptat ca sa serve de butt latoate contractele de arenduire care se vor face de toate ma-

nastirile, fara distinctiune, ca si pentru toate cele-l-alte sta-

bilimente publice. Omul de la Muntele Atos, precum sicei-l-alti doi preoti, pe care a trebuit trimit la urmafor ') dupg cererea Mitropolitului, respinserti acele conditiuniin chipul cel mai ocgritor. Prin urmare guvernul s'a vtizut

I) Se va vedea, in ordinul adresat de Veda, la 23 Ianuarie 1843,departamentului treburilor bisericesti, ca el declara nula si neavenitilflintarea acestei epitropii ne-legale si ne-pomenite.

Piesa atingittoare de acest ordin se afla in tomul al II-ea.

l'as 11

sa-i

d'intrin

18,1 CORESPONDENTA DIPLOMATICA SI DOCUMENTE

silit a intrebuinta masuri rigvroase, cu totul contrarii carac-terului si dispozitiunilor sale, ca se facil a i se respecta au-toritatea. Sfintii Parinti se pliingeau ca am voit sa-i asimilezcu mangstirile indigene. Cit pentru ceia ce se atinge de su-punerea la ordinele legitime ale guvernului, si de dreptul deinspectiune si de ingrijire al guvernului asupra tuturor ma-

,nastirilor, aceasta asimilare este in legile tarei, in immunitatilesale, in hrisoavele Printilor, in toate anteeedentele, in ordineanaturalil a lucrurilor; si nu s'ar putea puree in indoiala nicicontesta. Iar cit pentru rezultatul uniformitatii cerute inprivinta contracturilor de arenduire, sfintii Parinti ar trebui

ne fie recunoscatori; caci in virtutea acesteiguvernul le acorda" aceeas ,protectiune, chiama, dupilcum era si drept, este adevarat, la aceleas avantage acor-date de regulament mrtntistirilor acelora, din al carora venit,o parte se dA' in profitul caselor de bine-facere.

Se cere de la Printul Bibescu observarea statulai-quo as-teptind deciziunea cabinetului imperial. Printul n'a voit seprejudece nimic. El asteaptA si va astepta solutiunea acesteicestiuni cu confient6 in inalta justitie a Curtii imperiale. Elnu s'a amestecat,dupe cum s'a si observat,nici in priimi-rea si intrebuintarea veniturilor, nici chiar in administratiuneaegumenilor. i cu toate acestea avea si dreptul si datoria a-oface. Ceea ce se asteaptA de la Curtea de Sin-Petersburg inaceasta imprejurare, este a se sti data manastirile SfintelorLocurY se vor supune acelor reguli ce sunt adoptate pentrumitingstirile indigene drept recompense pentru avantagiele ce

se oferesc de regulamentul organic, si care o se fie sumace ele o sa dea caselor de bine-facere din tars. lath totul,dup6 cit mi se pare mie. Cel putin aceasta este cestiunea,asa precum s'a pus in principiti. Dar nu i-a venit niriCanuiin gind ca aceste milnastiri vor pretinde se formeze un corpin parte, independent de administratiunea tarei. Daca ar trebui

f3e

si-i

1,i

asimilarl,

CEST1UNEA SFINTELOR LOCUR1 135

sa se intimple aceasta nenorocire, atuneI aceasta, ar fi ceamai mare nenorocire din toate; si legatiunea ist preparamarl greutati, data, in aceasta privinta, ea nu mai imputi-neaza oare-cum iluziunile cu care, din nenorocire, se bra-nese prea mult Sfintii ParintI.

Mi se zice sa urmez cu statu-quo, §i sa ma pazesc a nu fiba'nuit ea voesc a supune manastirile straine la acea depen-dinta absoluta de care se gasesc scutite in fapta.

Eu nu stiff care ar putea fi acel statu-quo.Se intelege acela determinat printeo stare de lucruri bazata

pe legf, pe obiceiuri, pe antecedente, ce n'au priimit Inca nicio modificatiune legala ? A ! Atunci dependinta for este abso-luta dupa drept si in fapta. Singura plingere ce Sfintele Locuriar fi avut drept sa Lea, este data nu s'ar ingadui a li setrimete prisosul veniturilor; si inteaceasta, mi se pare canici o data n'au avut cel mai mic cuvint de plingere, cadau luat tot. Voeste cine-va sa lase legalitatea d'o parte si saconsulte faptele din diferite epoce? Acea din timpul lui Morus,on Ipsilante sau Caragea ? Nu, tact atunci Printul lua toatedispozitiunile ce socotea de cuviinta si acele dispozitiuni luatede dinsul formau dreptul scris al manastirilor. SA luarn debaza ce li s'a intimplat la Grigorie Ghica ? Dar in timpuldomniei acestuia, Sfintele Locuri n'au primit nici un fel deajutor. Si chiar egumenii for erau goniff in puterea unuifirman, si nu fura reintegrati de cit cu cease luni de zileinaintea resbelului 1). Subt administratiunea provizorie, cu toatamenajarea ce fu pentru Sfintele Locuri, tot nu se departanimenea de urmele cele vechi in ceia ce priveste autoritateaguvernului local si exercitiul acestei autoritati. Subt PrintulAlexandru Ghica aceste manastiri fura obiectul celor maiscandaloase speculatiuni, si egumenii fura lasati in voia gu-

)) Cu toata energica protestare a boerilor. (Vezi Memoriul nostrudespre cestiunea, Sfintelor Locuri, p. 59 si urnatoare.)

136 CORESPONDENTA DIPLOMATICi DOCUMENTE

vernului care nu priimea din acesti egumeni de cit numaiaceia ce ee dau cu totul in planurile sale cele interesate.

Printul Bibescu avea tot dreptul sa spore ca Sfintii Parintivor sti to aprecieze mai bine, cit este de dezinteresata con-duita sa si conforms chiat cu demnitatea Bisericii.

Este de dorit, o repot, ca Slintele Locuri sa sfirseasca prin aintelege ca cestiunea,cercetindu-se chiar la Sin-Petersburg,nu-i va sustrage nici de cum du la supunerea ce delegatii lortrebue sa tag catre govern. Dea Dumnezeu sa poata intelegeasemenea ca veniturile cele mail care au intaritat lacomia lorping la un asa de malt glad, sent din sudoarea a Base -zeci demii de familii romine, care au si ele drepturile lor stabilite de in-susi fondatotii acestor manastirt si care drepturi sunt mull maiincontestabile de cit chiar acelea ale Sfintelor Locuri; drepturicare ar consiste a nu plat fie-care familie de cite trei-zeci

parale pc an dtept ort-ce indatorire; asa precum plateau acesticlacasi in epocele trod rno,?iele pe cari locuesc s'au datacestor manastiri, spre, a putca, zic fondatorii, SA fie maiferiti de on -ce jefuiri, si pentru ca aceste dart ale lor, otrandespre a indestula biserica cu tears si cu unt-de-lemn, sa sointoarca chiar in profitul sufletului lor. Avem toata convic-tiunea ca Cut tea imperials nu va fi surds la plingerile acestornumeroase familii care-si deseaca toata munca lor intr'unrod cc se porde pe un pamint strain I)

') BOLLIAC, p. 127, nu se poate opri de a exclama: «SA bine-cuvin-tam aceasa inspiratiune a lui WO. Bibescu, si sa lam act de liniiledin urnia ale acestui inentoriu.»

{II

pe

MANASTIR1LE INCHINATE

ISTORIA DUPA BOLLIAC I B1LLECOQ

Am citat de mai multe on numele lui Cesar Bolliac, ciiruilucrare intitulatA Manastirile rominesti, publicata in 1862,este Para 'ndoeal'a foarte interesantg, cu toate ca limbagiulnu-i e cumpanit, en toate ea mai si cade in greselY, cu toate caadesea are preschimbgri in modul de a judeca, chiartueste, nedrepti4De nu ne-ar fi slujit decit ca ajutor pentrua ne complecta documentele prin cele ce a descoperit, caInstructiunile date lui Aristarcbi Memorandul ce el presu-pune a fi din acelas an, tot i-am fi recunoscatori pentruacest noroc.

De altrnintrelI, apretia`lrile lui Cesar Botha() nu puteau finici exacte, nici desa"virsite, hind oa i-au lipsit numeroase ele-mente de studiu, de comparatiune i acea libertate de judo-care pe care o da nepartinirea.

KITodai Bibescu, 'Lice Bolliac. indata" ce s'a alesDomn a atacat autoritatea epitropiei grecesti care de-renise in timpul lui Vodai Ghica un Stat putinte in Statulnostril ; dar oare ce! ("India Domn ales de natiuneindependinte prin Fortuna lui propriii si prin natura ye-nirei sale la tron, cu cunogtintele si talentul sa u, &tam'cind Europa putea sa-1 asculte Intl() cestiune atit de

a

si flip-

si

138 CORESPONDENTA DIPLOMATICA .$1 DOCUMENTE

dreapta, intro cestiune atit de vitalA patriei sale, nuputea sa; faces nimic mai malt de eft ceea ce a fa cut?»

neatirnarea personala, prin stare, nici talentul nuputea da Domnului Tarii-Rominesti, pe tirnpul de care vorbim,neatirnarea politica ; incit despre Europa, ea s'ar fi ferit sase 'ncurce cu o asemenea cestiune ; Bolliac stie aceasta. Darcea ce nu ,tie e ca memoriul de la 20 Mai 1843, in care figu-reazg propunerea de impArtire a veniturilor in 4 parti, dincare um singurti, era menita a fi data Sfintelor-Locuri, este allui Voda Bibescu ; si tot ast-fel nu stie de fiintarea Memo-riului din Sin-Petersburg, care-i departe de a conglasui cudorintele rostite de guvernul rominesc. De acea nu prea vedecum incepe lupta, si fireste ea o urmareste gresit si o judecatot gresit.

CInd in scrisoarea-i de la 20 Sept., Domnul combate me-moriul din Sin-Petersburg, si «roaga Curtea protectoarede a nu admite pretentiunile Sfintelor-Locuri, cea ce arfi a infiinta un Stat in Stat», Bolliac zice ca « Voda; seumileqte, ca uitA a este Alesul Natiunei, ca e an tra,-da tor » Da el de unele fraze indrAsnete, mindre, care facinsemnatatea celor mai multor din memoriurile sau scrisorilelui Voda, Bolliac pretinde «ca,' nu este ad decit aparentaunui cald patriotism.»

Autorul Manastirilor romine,Fti n'a intrat in aclincul ces-tiunii; de ar fi putut urma, treptat, mersul acestei batalii asupracestiunei manastirilor inchinate, ar fi vilzut cum Domnuli silitsa pardseasca ideea impartirii veniturilor in patru prinfaptul intervenirei Rusiei si din pricina memoriului din Sin-Petersburg 2), isi alege alt tarim, combate numirea «Exarhilorsi a regisorilor greci 3)», stdrue asupra arenclarilor prin mezate

I) Vezi memorandul din 20 Mai 1843, p. 66.3) Vezi p. 76.3) Vezi memoriul din Constantinopol, p. 84.

Niel

parti 3),

CESTIUNEA SFINTELON LOCURi 139

publice, si ferete Tara de lovirea data de comunitatile gre-cesti care reclama prezenta, la mezat, a consulului ruses°,excluzind autoritatile rominesti, printr'o contra-propunere,avind de stop de a face sa fie numita o comisiune a meza-turilor, compusa de Consulul Rusiei, de 4 delegati si de lo-gala tul bisericesc al Principatului. Acest act nu tinde,cum zice Bolliac, «a da, subt o forma: legala , a cinceaparte a Tarii Ruqilor», totul protesta in contra acesteiinvinuiri copilaresti, ci a asigura acestor mezaturi o supra-veghere, o chiezasie. Inteadevar prezenta ministrului rominin comisiune scapa drepturile Statului.

De ar fi studiat faptele de mai aproape, Bolliac ar fi con-statat ea, silit din nou la retragere, in fata scandalosuluisamsarllc 1) al Sfintelor Locuri, Domnul i4i concentreaza re-zistenta imprejurul a doo pozitiuni capitale: acea care ar preda«situa(iunea ranulai», acea cu care ar peri «Suvera-nitatea Statului», gi ar fi inteles toata insemnatatea acesteifraze a Printului cadre Nesselrode, in care isbucneste durerea-ide a fi fost silit la atitea concesiuni, precum se afirma ho-

tarirea-i de a nu merge mai departe: «lath singurele punctedespre care, in calitatea-mi de cap al guvernului Tarii mele,mi' este ingaduit de a primi vr'o tranzactiune 2)».

Zece ani mai tirziu, Bolliacul din 1872,care se va despuiade on ce prejudecare, se va lepada de ratacirile sale, si-si vadescoperi capul in fata mormIntului lui Vocla Bibescu, pro-clamind «marele acte ale acestui Domn care si 'a puspatriotismul mai presus de toate, ar fi rezumat astfelcestiunea Sfintelor-Locuri subt domnia lui Bibescu: 3)

«Sfintele Locuri au cerut punga viata Principatelor:Punga ? Fie, a raspuns Domnul, de vreme ce nu va." pot opri

I) Memoriul din 20 Sept. 1843.2) Scrisoarea lui Voda Bibescu catre contele de Nesselrode, "12, Iulie 1845.3) Vezi Trompeter Carpatilor, BOLLIAC, 1873.

qi

si

si

140 CORESPONDENTA DIPLOMATICA $I DOCUMENTS

de a o lua; dar im apar viaia, adica suveranitatea 'Rota laL»Si, °data ficuta partea focului, nu se 'Asti a 11 imblinzit inaceasta" cestiune a suveranitatii.

Iata planul de lupta al Domnului; iata taina concesiunelortreptate pe cit si dureroase de care Bolliac in 1862 nu-0dAduse Inca seams.

Acea exclamatiune ins., pe care i-o smulge acestui-a citireainstructiunilor dare Aristarhi: SA binecuvinta n2 acest mo-ment de inspiratiune al lui VodA, Bibescu, si sA luAmact de din urmA, ale acestui memories 1) este ca pre-ludiul acelei preschimkari care de la 1862 la 1873 are sit sesavirseasca in pamfletar pentru a face dintr'insul un istoric.

D. B1LLECOQ, cu toata dojana d-lui Guizot, se lasespradzi apkcArii, pe care Ministrul, in scrisoarea-i catre d.

Consul-general, datata din Paris 16 Ianuarie 1843, o trata de:«aplecare prea pronuntatA, poste, de a se convinge detot ce se potrive.Fte cu nua,nta propriilor sale idei sausimtiminte personale.» 2)

Printul, scrie d. agent, culege rodul foarte amarnic a neso-cotitelor indatoriri ce a luat (?) Ca niste fligadun4e foarteusoare, pentru a nu le caracteriza cu termeni mai greoi. Spiritulclerului grecese si opiniunea publica in Principate, vor vein,trebue sa nadajduim, in ajutorul sau, dar, inc'odata, situatiuneai-e grave, nimeni azi nu o cumpaneste mai bine decit el

Subt-intelesuri, insinuatiuni, eats totul in ce priveste una dincele mai insemnate cestiuni ale Domniei Printului.

D. TOCILESCU tace despre aceasta cestiune.

romfnesti de Cesar Bolliac p. 127 (1862).') Scrisoarea d-lui Guizot catre d. Billecoq. Paris 28 Noem. 1843.

leniile

I) lanistirile

si

insu-sr,

AIANASTIRILE INCIIINATE

DIJPA SCRIERILE ANONIME

D. ELIAS REGNAULT (urmind carticica anonima: Derniereoccupation etc.) :

«Dar altmintrelea hotAri la Constantinopol ambasada ru-seasca; amindoo curtile ocrotitoare poruncirA ca, limp de zeeeani, cAlugArii greci nu vor plati nici o dare Statului ale caruibunuri le detineau.

«Expirind acest termen, adica in 1843, Rusia, folosindu-se.de momentul in care cata sA fie nevoe de dinsa pentru ohotArire noo, vroi sA-Si laptueasca folosuri personale inteodiscutiune al carei arbitru se fAcu ea. Propuse deci de a pre-schimba pe cultivatorii ce locuiau moside mAnAstiresti, si pecalugArii greci insi-.i, in supusi rusesti, atarnind de consulateledin BucurestI si din Iasi. Era a face sA, atirne de jnrisdictiuneaconsulara ruseasca a cincea parte a teritoriului Principatelor.

«CalugArii, cu drept cuvint speriati de aceasta oferire denaturalizare (?), respinsera aceasta primejdioasa onoare. Deatunci Tarul, retrAgindu-s1 d'asupra-le mina-i ocrotitoare, i lasAin voia dusminiei Rorninilor, foarte sigur ca; ei vor 1r silitisa- se '.ntoarca; Jar pre

«Bibescu, inteadevar, se folosi de faptul ca nu mai aveauocrotitor cAlugArii greci, pentru a-i supune la dAri de on -cefel. Nu numai supuse manAstirile la imprumuturi silite, darle impuse Inca sà-i facg marl darurI, de cite on era vorba

dins'''.

142 COHESPONDENTA DIPLOMATIC). 1 DOCUMENTE

de a le recunoaste starecii, de a le intAri arenzile, si de a lesubsemna hotAririle judecAtoresti »

«Cerintile devenind din zi in zi mai asupritoare, calugAriifura , in 1847, silici, precum se prevedea, s'alerge din noula ocrotirea muscaleasea 1).»

D. UBICINI (urmind cArticiea anonima : Derniere occupa-tion etc.) :

«De altmintreli hotari la Constantinopol ambasada ruseasca,etc (ca si in cartea D-lui Elias Regnault). Expirind acesttermen, adica in 1844, Rusia emise propozitiuni care nutindeau la alt-ceva decit a preschimba pe cillug4r1 si pe cul-tivatorii asezati pe mosiile acestora in niste supusi directi aiTarului ortodox. Ajunsa la acest punct, protectiunea se isbi deRomini §i de calugarii greet' care respinsera intocmireapropusa. Patru ani mai in urrnii, in 1847, exactiunile luiBibescu, la care pe subt mina it imbarhata cabinetul din Sin-Petersburg, silirg pe Egumeni sa cerseasca din nou ajutorulRusiei 2) »

0 privire asupra cArticelei 3) anonime din care dd. E. Reg-

') Histoire des principa,utes danubiennes, p. 327 si 328.') Valachie-lifoldavie, p. 78.') Derniere occupation, etc. (Carticica anoniina subt numele impru-

mutat de Chainoi), p. 94 si 95. «Dar altinintrelea hotari la Constan-tinopol misiunea ruseasca, si amindoo Curtile, taxa, a consulta tarile sidrepturile lor, hotArirli Ca sa urmeze calugarii greci, timp de zece ani, adispune de veniturile manastirilor, Wit a plati nicl o contribuOune.Expirind acest termen, adica in 1843, Rusia facu propunert care catasa aib5 drept rezultat, ca si Senodul propus de printul Mencicoff, saprcschimbe pe eultivatorii ce locueau pe mosiile manastirestI. si pe1110-0 calugarii greci, in supusT atirnind de consulatele rusesti din Bu-curestI si din Iasi. Atunci, ca si in 18.53, in cestiunea scutirilor patriar-hatului, calugarii greci se gasira pusT in incurcatura de ocrotirearuseasca, si respinsera alcatuirea propusa. D'aceea Rusia, ca sa-i pe-depseasca si sa-i sileasca sa alerge mai tirziu tot la Dinsa, aiita incontra-le venalitatea print,ului Bibescu si a neamuliii sau, ale carorcerintl se mariril din zi in zi, si isbutira sa sileasca pe calugarl, in1847, sa alerge din nou la ocrotirea misiunei ruse§iti.»

CESTIUNEA SFINTELOR LOUR! 143

nault si Ubicini $i' au tras inspiratiunile, va fi destul pentrua arata ca istorisirea ce fac acesti domni nu i-a costat chel-tueli marl de imaginatiune. Le-a fost destul sa copieze. ActeleDomnului, lupta sustinuta de dinsul in numele drepturilorTarii, nu au fost nici o data ; actele sale prin care infrinape egumeni se preschimba in speculatiuni ce nu se potmarturisi ; Domnul este un tiran, si egumenii niste martini !Eata istorie !

CESTIUNEA COMERTIALA

VAMILE ROMINE*Ti

11


VAMILE ROMiNE$Ti

EXPUNERE

Tractatul din Adrianopol (1829), inapoind Principatelor du-ndrene, impreund cu fostele for privilegTurT, libertatea decomer, le crease un loc deosebit intre provinOile impdratiiturcesti.

De la aceasta data, vamile for percepuserd dreptul de 3la sutd, pe orb ce marfd, pe orb ce product al pamintuluirominesc cumpdrat in Sara, ca pe orb ce marf strein5,

importatd. Din momentul ce marfurile sau produsele plAtiserddrepturile, puteau esi din Rominia strdbate liber teritoriulturcesc. Nu erau lovite de un nou drept de trei la sutd,decit de rdmaneau in Cara spre a fi din nou vindute.

Aceasta legbuire, foarte limpede, foarte simpla, era, in ceace privea Principatele dundrene, in conglasuire cu art. 19 altractatului de comers 'ubsemnat, in 1783, intre PoartaRusia. Dar se 'ntimpld, ca Poarta sa 'ncheie cu Franta si Angliatractate not de comert care slujiril de baza celor pe care leincheid treptat cu cele-l-alte puter! (1844). Aceste tractaterecunosteau vdmilor otomane, dreptul de a lua de la orb ceproduct, fie al pdmintului, fie al industriei Turciei,product

$i si

si

$i

148 CORESPONDENTA DIPLOMATICA $I DOCUMENTE

cumparat pentru exportaiune si sosit la un port de incarcareanume hotarit,dreptul de 9 la suta din valoarea lor, dreptce 'nlocuea vechile drepturf &supra cornertului interior,desfiintate prin conventiunea cea no& $i, in mai mult,dreptul de incarcare (de wire) de 3 la sut6. intregimea acestortaxe se suea deci la 12 la suta.

In cea ce privea productele streine, aceste erau supuse, laintrarea lor pe teritoriul impArtitii otomane, la un drept de 3la suta, calculat pe valoarea articolelor, marit printr'undrept de incarcare (de wire) de 2 la suta. °data plAtite acestetaxe, marfa putea,far' a mai fi supusa la vr'un nou drept,BA fie vindut5, din nou in on ce parte a impArMii otomane.

Aceste tractate insa, de la care fusese Minute departe Tara-RomineascA si Moldova, aduceau cea mai serioasa jicnirevechilor stipulatiuni ce le priveau ; erau in contrazicereformal& cu regulamentul organic, care fusese cu toate acestesancionat de Poarta de Rusia, si in care veniturile va"-milor romineqt1 figurau in intregimea lor ; ele lasau Prin-cipatele subt regimul, inrait insA, al vechiului drept de treila suta.

tnteadevar, din dispoziOunile amintite in «firmanul aparutcAtre sfirsitul lunei Temagiul al anului 1256, firman carenotifica tractatele cele noi, urma, de o parte, ca productelerominesti vindute sa fie, ca ale unei provintii orb-careturce.,s11, duse Intr'unul din cele trei porturi alese ca locuride incarcare, Constantinopol, Smirna, Salonicul, acoloBA pltiteasca, la sosire, un drept de 9 la suta, $i, in mai mult,un drept de 3 la suta dupl. 'ncarcare ; urma ca aceste pro-ducte, sosind la Constantinopol, sa aiba nevoe de a fi 'nso0tede un certificat predat de vama locului de originA, cadreptul in fiinVa FA fie perceput de vamesii din capitals, ;urma, de alta parte, ca productele plAtind, la una din celetrei sca1T, dreptul de 3 la sutl, sA poatA fi importate in

si

si

si

CESTIUNEA. COMERTIALA. 149

Tara-Romineascal, platind acolo, in mai mult, un drept de 2la suta, afara data acest drept ar fi si lost achitat lascala de uncle ar fi lost expediaa marfa.

Cu alte cuvinte, nu numai vama romineasca perdea drep-tul de 3 la suta pe care on ce mara importata in Tara-Romineasca sau exportata de catre aceasta provintie, it platea,conform cu tractatul din 1783, dar dreptul ei de pe d'asupra,acel de 2 la suta, ce-i era recunoscut de Poartg, deveneacurat o brum'a, de vreme ce atirna de conditiunea ca marface reintra din Turcia in Rominia, sa nu fi plata acesti 2 lasuta intr'una din scalile turcesti hotArite.

Asemenea masuri erau tot una cu desfiintarea vechilordrepturi si privelegiuri vamale ale Tarii-Rominestl si aleMoldovei; preschimbau vAmile for curat in niste biurourl insiir-cinate de a preda certificate de origins; expuneau silit acestetail la contrazicerT ce era peste putintil sa nu se iveascgintre institutiunile for si drepturile reclamate de streini; ele,prin sine insesi, amenintau vecinic cu cioeniri iscate introautoritatile rominesti si agentii consulari streini; prevesteausigur o perdere insemnata: pentru veniturile Principatelordun5.rene, si o poprire a desfasurarii prosperithlii lor.

Vocla, Bibescu facu ca Rusia sä se 'ntereseze de cauzadreapta a Tarii-Rominesti; el reaminti cá Principatul se bu-cura, in dreptul public al Europei, de tin loc deosebit in-tre cele-l-alte provintii ale Impa" ra,(ii otomanicesti, §i caavusese de lied o administratiune financiarg neatirnafa ; caavea dreptul de a core sa se faca, ca si in trecut, o deo-sebire intro dinsul si tole -l-alte provintii turcesti I), $i sustinuasa de bine, in aceasta cestiune de via sau de moarte,cauza respeetului datorit privilegiurilor recunoscute tarii sale,incit sfirsi prin a dobindi de la inalta Poarta un firman prin

1) ObservArI ale Printului Bibescu atingatoare de cestiunea corner-ciala, supuse Cabinetului din Sin-Petersburg. V. pag. 151.

150 CORESPONDENTA DIPLOMATICA §I DOCUMENTE

care: 10 marfurile importate in Tara-Romineasca erau isbitede un drept de 5 la suta; 20 productele rominesti,afara desare, care era scutita de drepturile de vama, aveau deplatit o taxa de 5 la suta: 30 marfurile ce ar trece prin Turciaspre a fi duse pe tirgurile europeane erau scutite de on cetaxa.

In scurt, acest drept de 5 la suta recunoscut intreguluicomers de importare si de exportare al Tarii-Rominesti, VodaBibescu it dobindi nu numai de la Poarta, care puse Prin-cipatul pe aceiasi linie cu Statele cele mai favorizate, ci Incade la Rusia si de la Austria, pe linga care gasi cele maiserioase opintirT.

«Modestul pavilion rominesc se gasi ocrotit in marile Im-paratii Otomanicesti nu mai puffin decit cele-l-alte pavilioanel).»

2) VezI discursul de deschidere rostit de Domnul Tarii-Rominesti infata adunarii din 1846, t. IL

CABINETULUI DIN SIN-PETERSBURG

Observatiunile Printului Bibescu despre daunele ce noiletractate de comert pricinuesc TA rii-Rominesti.

Articolul 19 al tractatului de comers din anul 1783, dintreImparatia Rusiei si inalta Poarta, infiinteaza drepturile de varna,

de luat in toata intinderea imparatii otomanicesti, ast-fel pre-cum urmeaza :

«Pentru marfurile pe care le importeaza negutatorii rusidin statele Rusiei sau din ale altor Puteri in provintiile Tarii-Rominesti si Moldovei $i in alte %inuturi ale tnaltei Porti, nuse va plati decit vama de 3 la suta, s'inteo singura data, lalocul in care mai sus zisii negustori isi vor vinde acele mar-furl, precum asemenea si pentru marfurile ce vor exporta,in conglasuire cu tratatul de fata, din aceste mai sus numiteamindoo provintii si din alte tinuturi ale Inaltei Porti, in sta-tele Rusiei sau in ale altor Puteri, nu vor plati asijderea decitvama de 3 la suta, intr'o singura data, la locul in care vor ficumparat acele marfuri.»

Acest mod, ce era in de obste urmat de toate natiunile,era singurul potrivit, ca unul ce impaca drepturile Ymparg,tiiOtomanicesti cu scutirile de care aceste doo proviAtii s'aubucurat de vecie, caci, prin acest mod, cumparatorul produc-telor rominesti, on care era el, platea in Tara-Romineasca,


undo ,sT cumpara marfa, dreptul de 3 la suta, si avea putintade a strabate imparatia otomaniceasca, si Constanti-nopolul, si de a exporta in afara din imparatie, far'a pratvre un alt drept, afara dad. vroia sa vinza productele ro-minesti in cele-l-alte parti ale Imparatii otomanicesti; atuncinumai platea un drept de 3 la suta, pentru importatiune.Ace las mod era pazit pentru toate marfurile cumparate incele-l-alte provintii turcesti, care nu plateau nici un drept devama in Tara Romineasca, cind strabateau prin tranzit aceastaproyintie, dar plateau dreptul de 3 la suta cind erau descar-cate vindute in interiorul provintii. De asemenea, cummarfa importata din strainatate nu platea dreptul de vamadecit la locul in care era vinduta, ea putea ffi introdusa prinorl-ce port se alegea, si chiar in capitals, far'a plati vr'undrept nici acolo, nici in vr'un alt loc, de era destinata pentruTara Romineasca ; dar platea dreptul la locul in care eravinduta

in acest mod, se 'n15.tura de mai 'nainte incurcatura,si prin urmare sfada intro diferitele biurouri de vama,precum si on -ce perdere pentru vistieria Tarii-Rominesti,care-Sipercepea regulat dreptul sau de vama, atit pentru mar-furile cumparate in Cara si exportate, cit si pentru cele im-portate din streinatate si vindute infauntru.

Dar noile tractate de comertiu incheiate cu cele mai multedin Puterile europeane, inflinteaza perceperea drepturilor devama precum urmeaza :

Articolul 4 al tractatului cu Franta, copiat aidoma pe eelincheiat cu Anglia, si ale carui haze au fost adoptate detoate natiunile :

«OrI ce product al pamintului si al industriei Turciei cum-parat pentru exportatiune va fi dus scutit de on -ce fel desarcina si de drept, intr'un loc potrivit pentru incarcare,de catre negustorii francezi sau de imputernicitii for ; sosind

insu-$T

on -ce

on -ce

gl

gi

CESTIUNEA comERTIALA 153

acolo, va plati la intrare un drept fix de 9 la suta din va-loarea sa, drept ce 'nlocueste vechiurile drepturT de comertinterior desfiintate prin conventiunea de fats ; la, esire, vaplati dreptul de 3 la suta, de 'nainte infiintat si care raminein fiinta.»

Articolul 5 al aceluias tractat :«OrT-ce artjcol, produs al pamintului sau al industriei Fran pi

si tarilor ce atirna de dinsa, si on -ce marfa de orT-ce fel, in-carcata pe vasele franceze sau proprietate a supusilor francezi,sau adusa, fie pe uscat, fie pe mare, din alte tail, de catresupusl francez!, va fi priimita, ea mai 'nainte, in Coate ti-nuturile imparatii otomanicesti fara vr'o exceptie, dupa plata

unui {kept de 3 la suta calculat pe valoarea articolelor.«Ca inlocuire a tutulor vechilor drepturT pe comertul in-

terior ce sunt Azi: percepute de la mai sus zisele marfurT,

negustorul francez care le va imports, fie ca le va vinde inlocul de sosire, fie ca le va trimite in interior sere a fi vindute,va mai plati un drept de 2 la suta. Daea apoi vor fi vindutemarfurile fie in interiorul imparatii, fie in afar* nu se va maicere vr'un alt drept nici de la vinzator, nici de la cumparator,nici de la acela care, cumparindu-le, va dori sa le trimeata'n afara.»

in firmanul prin care aceste tractate sunt notificate guver-nului rominesc, se hotarasc, ca locuri potrivite, de incarcare,scalile din Constantinopol, Salonic si Smirna.

Reese din aceste diferite dispozitiuni, ea produsele romi-nesti, sosite in vr'unul din aceste trei porturi, pentru a fiexportate in strainatate, vor plat la sosire un drept de 9 lasuta, si cind vor fi incarcate pentru a fi exportate, un al doileadrept de 3 la suta ; ast-fel, dupa articolul al 4-ea citat maisus, productele rominesti, cumparate 'n tara, nu vor avea niciun drept de platit, cea ce este si mai limpecle talmacit in fir-manul exit catre sfirsitul lunei Temagiul din anul 125U, prin

95

a

154 CORESPONDENTA DTPLOMATICA $I DOCUMENTE

care noile tractate au fost notificate. E zis intr'insul ca lasosirea in capitaltt a unui product cumparat intr'o provintieotomaniceasca, on -care ar fi ea, va trebui sa se arate un cer-tificat al vamei localnice constatind local de pornire serecapitala, atunci vama din Constantinopol va perccpe de laproprietarul marfii dreptul

De alta parte, o marfti, streina, care, la sosirea-i in vr'unadin cele trei scan hotarite, va fi fost platit dreptul de 3 lasuta, va putea fi adusa in Tara-Romineasca, F,ii vinduta acolo,drept plata numai, in mai mult, a dreptului de 2 la suta,afar% insa data acest drept nu va fi fost platit la scala deunde a fost expediatil marfa, cadf nu se hotartiste in modprecis locul in care va trebui sa fie facuta plata acestui dreptin mai mult.

Cu modul acesta, vama Tarii-Romine0 perde dreptul cea perceput din vecie pin'azi; mai mult, ea este adusa la stareade biurou subaltern, $i Tara-Romineasca e silita sa plateascasarcina intretinerii de impiegati care sä n'aiba decit sa predeecertificatele de origina cerute de zisul firman.

Prima baza $i principalul scop al acestor not stipulatiunieste do a da Portii o desdaunare a desfiintarii sarcinelor care,subt diferite denumiri, ingreuiau comertul atit eel de impor-tatie cit cel de exportatie. Dar, in cea ce prive$te lepadareace a 'ngaduit tnalta Poarta, atit prin articolul 5 al tractatuluidin Adrianopol cit $i prin actul deosebit al acestui tractat,a privilegiurilor ce ingreuiau, in folosul ei, citeva producteromine$ti, o desdaunare mai mult decit multumitoare i-a fostdata prin marirea darii ce i se plate$te pe an, $i care, de lasuma de 418000 lei, a fost inaltata la cea de doo milioane.Din aceasta cauza productele romine,$ti au fost scutite deon co alto taxa, precum Poarta insa-0 a recunoscut aceastaprin dispozitiunile firmanelor ce a dat, in congla,suire cu stipu-latiunile tractatului din urma, $i care expres spun ca produc-

$i

infiintat.

$i

CESTIUNEA COMERTIALA 155

tele romineOT importate pentru a fi vindute in Turcia nuvor fi supuse decit la dreptul de 3 la suta, §i ca la tranzitele vor fi scutite de on ce drept; a pretinde sa se ofere azi oa doa desdaunare Portii, neatirnat de marirea darei de pe an,ar fi a scoate doo efecte dintr'o singura cauza.

Tara-Romineasca, in puterea vechilor sale privilegiuri, §imai ales in a tractatelor care au pus'o in deosebi subt ocro-tirea imparatiei Rusiei, ocupa-, in dreptul public al Euro-pei, un loc deosebit intro cele-l-alte provintii ale lmpA-rVei Otomanicesti ; ea s'a bucurat in tot d'auna de o admi-nistratiune financial% neatirnata, §i, o data platita clarea anuala,ea, de veci, a luat in propriu-i folos, drepturile de vama ho-tarite de tractatele de comert dintre inalta Poarta cele-

1-alte puteri; a o lipsi azi de perceperea acestor drepturf,nu numai ca ar merge in contra hotarirelor tractatelor din-tre Rusia Poarta, dar, mai mult, ar pricinui o scadere in-semnata a veniturilor hotarite de regulamentul organic, care apriimit sanctiunea celor doo curd, §i in care venitul vamilorfiinteaza in intregimea sa. Ar fi apoi a isca greutati Tarii-Ro-mine§fi, care n'are vr'un alt mijloc de a acoperi deficitul ces'ar pricinui din aceasta scadere, mai ales intr'un moment incare finantele nu sunt Inca de tot scapate de datoriile ce a fostnecesitate de a se face din pricina scaderei vremelnice aarendarei ocnelor. Tara-Romineasca nu poate, in aceastacestiune, fi pusa" la-o-la,ltg, cu cele- l -alte provintii, si e indrept de a cere o deosebire, in puterea firmanelor For-

si, mai in deosebi, in a hot;Iririlor tractatului incheiatla Adrianopol intre cele doo carp:

Aceasta, deosebire de alt-mintreli, ar putea fl lesne dobinditaprin mijlocul rezervelor ce Poarta §i'a pastrat in noile tractatede comertiu, §i ar putea fi conceputa in ace§ti termeni dinarticolul 5 al tractatului ei, mai sus pomenit, cu Franta, incare sta. scris :

gi

til,

1i


«E bine inteles ca guvernul M. S. Imparatului Francezilornu pretinde, fie prin acest articol, fie prin veurk altul dintractatul de mai sus, sa hotarasca nimic in afara de intelesulcuvintelor puse, nici sa lipseasca, in vr'un mod oare-care, gu-vernul tnaltei Porti de bucuria drepturilor sale de adminis-tratiune interioara, pe cit insa aceste drepturi nu vor atingein mod invederat hotaririle vechilor tractate si privilegiurileharazite de conventiunea de fata.»

In ceea ce priveste puterile europeane, deosebirea ar fi detot in folosul lor, cacl ele n'au ingaduit o marire a taxei decit in schimbul incetarii a altor sarcini care nu aveau fiinta inTara-Romineasca ; de aceea hotaririle la care s'au oprit le-arfi aci ingreuetoare in mod gratuit, de vreme ce n'ar priiminici o compensatiune. Austria a simtit foarte bine aceasta, devreme cc a cerut o exceptie in ce priveste cele doo Principate ;awl pentru toate marfurile ce ar importa in Tara-Romineasca,sau pe care le-ar exporta strabatind cele-l-alte provintii aleImptiratii otomanicesti, ea a priimit hotaririle cele noi in schim-bul desaintarii celor-l-alte drepturi ce mai 'nainte erau perce-pute in aceste provintii, si a cerut sa ramie in hotarele vechi-lor tractate pentru comertul direct ce face cu aceste doo Prin-cipate, ast-fel ca aceste ar perde, pe de o parte, cele mai multedin drepturile lor, cum s'a aratat mai sus, si, de cea-l-alta,nici nu s'ar folosi de marirea drepturilor ce a fost ingaduitade curind. Aceste sunt ratiunile ce Tara-Romineasca ar fi indrept sa. arate in folosul unui-a din drepturile cele mai vechide care s'a bucurat, drept intemeiat pe firmanele repetateale tnaltei Porti, si chezasuit de toate hotaririle care au pus'osubt ocrotirea Imparatii Rusiei, de la tractatul din Kainargiping la cel din Adrianopol. Nu s'ar putea eel putin cere pen-tru Tara-Romineasca, dupe rostirea chiar a tractatelor celornoi, sa-i fie hotarita vr'o scala potrivita, ca Braila, de pilda, incare sa poata sa urmeze a se bucura de un drept tot atit devechiti ca si fiintarea ei ?

CESTIUNEA COME rtT(ALk 157

Alteta Sa, Senerisinia; Printul Bibescu catre MaiestateaSa Sultanul 1)

Printul arata Sultantilui vatamarea drepturilor sfinte pe care se'ntemeiaza comertul si cere de la dreptatea MaiestatiiSale sä binevoeasca a face sä fie privite ca sfinte aceste drepturi che-zasuite poporului romin de nostril Ei stramosi.

Bucuresti 1843

SIRE,

Tara RomineascA, de atitea veacuri de cind trAeste la umbraaugusta a tronului MaiestAtii Tale, s'a bucurat de privilegiulde a importa productele sale in toate State le Impar Atli Oto-manicesti far'a plati vr'un drept de vama, aceste producteHind obiecte de prima necesitate, a caror importatiune faces'a se nascii eftinAtatea Si belsugul. De acea acest Principata fost numit hambarul tnaltei Porti.

Maiestatea Sa, raposatul Sultan Mahmud, a carui memorieeste vecinica, vroi, in generoasa-i ingrijire pentru popoarele sale,s'a dee o mai mare intindere Inca acestor drepturi, harAzindTarii Rominesti un pavilion cu culorile nationale, i dindu-ipe vecie dreptul de a nu plati acest pavilion in porturilescalile imparAtii otomanicesti decit un drept de 3 la sutA,lAsind insa sarea grinele, ca si in trecut, scutite de mi-ce dari.

De acestesdrepturi, Sire, care stint rhonumente ale marireisi ale dArniciei celor care le-att harazit, e amenintat azi de afi lipsit credinciosul popor rominesc, prin asemuirea sea cunatiunile cu care nu poate avea nici un punct de comparatie.

1) Avem doo copii de pe aceasta scrisoare catre Sultan ; deosebirileintre amindoo surit prea mini peutru ca sa fim orezut de nevoe sa ledam pe amindoo.

Tailii-Romine$1,

§i

§i

158 COREPSONDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

Asa dar, fericirea ce am simtit apropiindu-ma de tronulMaiestAtii Tale, nu va fi tinut, Sire, deck cit luceste un fulger,pentru a fi inlocuitd cu adinca durere de a-mi. vedea patriain momentul de a Ii lipsita, chiar din primele zile ale dom-nirii mete, de privilegiurile sale eel° mai vechi, consfintitede atitea Veacuri tai de atitea inalte firmane.

Intorcindu-mil in Ora incredintatd ingrijirei mele, la a cAreibung stare am menirea de a veghia, nu voi avea sa vestesc lo-cuitorilor ei decit perderea scumpelor for drepturi, derdpina-rea micului for comer, pe cind nklAjdueam sd n'am a le vorbidecit de dArnicia Suzeranului nostru, de bundtatea si de drep-tatea lui.

Sire, nu vei ingi dui ca o asemenea nenorocire sa vie sd.

isbeascA Tara-Romineasca; to vei indura sA. Iasi pe poporul cisa se bucure ca i 'n trecut, de privilegiurile chezdsuite doilustrii-ti stramosI!

Iartd, Sire, aceastA faptd inclrAsneatA ce mi 'este dictatdnumai de un adinc simtimint de datorie $i de absolut devo-lament.

Sunt, Sire, al MaiestAtii Tale prea stneritul, prea supusulprea credinciosul

DO:41N AL TARII-ROM1NE$TT.

Alteta, Sa Serenisima; Printul Bibescu catre Alteta Samarele vizir Rigid Pas&

Printul Sc qpin tcste in contra proectului de lietiiriri privitor la comertulAustriei cu Principatele, in temeiul carora vainile ,c.ominesti ar fi lip -site de drepturile in mai Inuit, ce au fost botilrite pentru toate cele-l-alte 1354 ale linparitlii Otornanicesti. Alteta Sa recomanda ingrijirilormarelui vizir aceastA cestiune de ctipetenie pentru Cara sa.

§1

si

si

CESTI LINEA COMERTIALA 159

BucurestI, 1843.

MON8INIORE,

Mi s'a impartasit de curind proectul de hotariri privitor lacomertul Austriei in Principate, pe temeiul carora vdmileacestor-a ar fi lipsite do drepturile in mai mult, ce au fosthotarite pentru toate cele-l-alte party ale impAriltii otomanicesth

Tractatele Portii au regulat in yea. tranzactiunile comertialeale Principatelor. A ingAdui azi, in dauna lor, esceptiuni in-greuetoare, ar Ii nu numai un lucru ce ar merge in contra aort-carei dreptatf, dar Inca o ma:surd mai nepotrivita inca decitorl cind azi cind politica lumina-ta a inaltei Porti si a primuluiei ministru tinteste a-s1' atrage iubirea diferitelor popoare in-trunite subt puterea otomaniceasa, iconornisindu-le si ocro-tindu-le interesele. Ale noastre insa, Monsiniore, ar 11 de totjertfite, de ar putea fi priimite propunerile ce se fac in pagubanoastra. Lucrul e mult mai serios si mai do capetenie decitcum unii ii infatiseaza poate tnaltei Port'. Ma cred deci in-drituit recomand ingrijirii Altetii Voastre, cu toata st5.-ruinta cerutA de insemnatatea lui, si cu toata increderea ccdreptatea si marile lumini ale Altetii Voastre sunt menitea-Mr insutla.

Ta," lmacirea Inaltului Irnpara tesc Firman slobozit, lasfirsitul Ramazanului alma', in folosul va" milor TA riiRominesti, in urma cererilor adresate Inaltei Portide ca" tre A. S. S. Domnul Taril Rominesti, GheorgheDimitrie Bibescu, Voevod.

Prin raportul ce ai dat catre Inalta Noastril Poarta, aiaratat ca, deli negutatorii mostenitoarei noastre provintii aTilrii Rominesti, pc temeiul Firmanului slobozit la anii 1250si 1251, au dobindit privilegiul de a plati varnd 3 la Suta,

sä-1

160 co RESPONDENTA DIPLOMXTIC& §1 DOCUMENTE

pentru cite marfuri din productele rominesti vor transportaaid in capitala noastra, precum si in cele-Lalte, porturi aleImparatiei, pe uscat sau pe mare, spre a le vinde incArcindu-lein cortibii negutatoresti cu bandiera ce am harazit principa-tului Tarii-Rominesti ; dar vamesii imparatii ii supun' saplateasca vama asemanata cu aceea ce s'a hotarit prin celedin tirma incheiate tractaturi cu cele mai multe din priete-nele Puteri, psi care plateste intocmai in toata intindei.eaImparatici noastre, pentru "care ai si cerut a se face cuvenitaindreptare.

Dar find ca, precit dupa a noastra buns-vointa se socotes'tetrebuincioasa itilesnirea i sldbozenia comerlului supusilor sia negutatorilor pomenitului Principat, cu atit earasi este' anoastra neaparata datorie de a nu se aduce vatamare venitu-rilor finparatiei ; ae aceea, potrivit cu hotArirea ce s'a Mattpentru 'plata vamei de Care toci supusii de obste ai Iinpara-tiei, si dupa tractatele de comet incheiate cu cele mai multedin Ptiterile prietene, precum se ia vama de 5 la 'suta de catrevamesil celor l alte schele si porturi ale Imparatiei noastrepentru toate marfurile streine ce se aduc intr'insa, asemeneaurmeazk'si cu dreptate este, sa se ia vama iarasi 5 la suta de&titre varnesii Tarii RominestY de la toate marfurile streine' cese importeaza inteaceasta tars.

Asemenea dar se cuvine ca la osebitoarea pentru Tara-,

RomineaSca dare de 3 la suta vama, sa se adaoge in viitorInca lei doi la suta ,pentru producturile si marfurile rominestY,ce se var cumpara si se vor transporta pe uscat si pe marela a noastra Capitall.

Cu acest chip aceste marfuri aducindu-se la schelele Con-stantinopolului si la .cele de prin prejur, precum si la cele-1-alte porturi si limanuri ale imparatii noastre, pe linga vamaco tirmeaza 'a se lua in Principat, dupa privilegiurile Tarii-Rominesti, sa. se plateasca 5 la suta drept vama la locurile

SO'

1


unde se vor transporta in imOratia noastra, plsatindu-se

cease -zeci de parale pentru ancoraj la tgrmurile Bosforului, si lacele de prin prejurul Constantinopolului ; iar alt nimic sa" nuse mai ceara', de catre vamesii $i slujbasi subt nici unfel de numire.

Cate aceasta am luat in bAgare de seamy aratarea ce ai%cut, ea din vechime nu se lua vama pentru sarea si pro-ductele Tarii-Rominesti, i ca s'ar nevoi ca si de acum inaintesa nu se infiinteze o asemenea pretentie ;

Privind insa ea, dupa poruncele cele din urma slobozite pentruvama, se ia vama de la toate productele pe care supusii negu-tgtorii imparatiei noastre, precum $i ai Puterilor prietene, cum-Varindu-le le transporteaza la porturile schelele imparatiei ;

De aceea cu parerea impreuna glasuire a sfetnicilor nostri,s'a hotilrit a se lua vama iarasi 5 la sut5, de la vinzatorul

productelor si a zaharelelor prei-Rominesti, nurnai de lasarea acestei Tani s'a nu se ia vama, precum din vechime s'aobicinuit, nici de la vinz'a' tor, nici de la cumpArator.

Negutatorii romini sä nu fie supgrati in potriva intocmitelorprivilegiuri prin pomenitul mai sus firman, cu cerere de vamasau de vr'o alts dare pentru toate marfurile cite vor treceprin imparatia noastra ca 86 le ducA la schelele Europei.

Afars din productele rominecti, pentru oni cite alte marfurivor cumpara negutatorii romini sau din imparatia noastra casa le transporteze in alte Staturi sau din alte Staturi ca sa leaduc'd aici, vor plati vama asemanata cu coprinderea tracta-tului intocmai ca si cu din Europa negutAtorii beratlii supusiai imparatii, adica acele marfuri, on macar ale &aria Puterivor fi productele, vor p15:ti vama dup5, tarifa acestei puterT.

Asemenea ci marfurile ce vor cumpara negutatorii romini dinschelurile noastre, sau ca id le vinza iaraci inauntru imparatiei,sau ca sä le transporteze in alte partl, vor fi supuse dupa tarifala aceiasT vama ce platesc cei-l-alti negutAtori europeani.

12

si

si

1i

ci

162 CORESPONDENTA DIPLOMATICA. V DOCUMENTE

Deci, find cä dupA aceastl hotarire ce s'a fgcut cu obsteascaglAsuire a sfetnicilor nostri, prin inalta noastra impArateascachibzuire si vointa, s'a slobozit inalta porunca pentru lucra-rea orinduelilor vamei dup5, chipul mai sus arAtat, si find 9aaceasta pricing s'a incunostiintat prin porunci scrise c'atre tinese cuvine, atit in capitala noastrg cit si la locurile asezate pe-tarmurile Asiei si ale Europei, s'a dat acest Impargtesc Fir-man ca sa cunosti orinduelile ce s'au intocmit si s'a le puiin lucrare dup5, cum pe larg s'a deslusit mai sus 1).

D. Timony, consul-general al Austriei, catreA. S. S Printul Bibescu.

Chiar de la suirea sa pe tron, VodI Bibescu ocupase Cabinetul dinViena cu interesele comertiale ale Tarii-Rominesti, si-i atrasese bine-voitoarea-i bAgare de seama, asupra acestei cestiuni care atinge inte-resele cele mai vitale ale TArii.

D. Timony asigurg pe Printul de binevoitoarele dispozitiunT ale Gu-vernului sau, in cft nevoile Ti rii-Ronalnesti s'ar finpaca cu dreptu-rile Austriei; si aduce la cunostinta A. (--. Serenisime ca & cerut re-vocarea, firmanului, ca daun'ator drepturilor acestei 1mi:ilea-W.

Confidential.Bucuresti 14/28 Dec. 1843

PRINCIPE,

Firmanul publicat in trecuta lung a lui Noembrie, in Bu-letinul oficial, i care harazeste privilegiuri comertului prii-Rominesti, indritueste vamile rominesti a percepe de la toatemarfurile importate, fara excep0e, un drept de 5 la suta, sisileste pe vinzator sä 1A:teasel un drept de 5 la. sutA pentrutoate marfurile ce vor fi cumpkrate inguntrul prii spre afi transportate la scAlile imparalii, spre a if exportate, far5,insa a lamuri limpede de vor avea negustorii austriaci sa mai

') Veil Curierul Romln No. 81 din 1 Noembre 1843. I reproducemtraducerea. (N. tr.)


plateascg, ind, de la dinsii, in momentul adevaratei expor-t*, dreptul de 3 la suta intemeiat pe tractate.

Prima parte a acestor iyasuri este o direct5, vatamare adrepturilor noastre ce rezultg din tractate ; a doa le-ar daalth fats.

inalta Curte impArAteasca si regeascA a insarcinat prin ur-mare pe Excelenta sa, contele de Stiirmer, 8s protesteze peling6 Innalta Pow-0c in contra acestor masuri, si sa tears cutot dinadinsul revocarea firmanului de care e vorba, in ceace priveste comertul Austriei.

in urma ordinelor inaltei mele Curti, am onoarea de a,incunostiinta de acest demers guvernul j'arii-Rominesti, si

protestez in contra aplicArii celor coprinse in zisul firman, lacomertiul in Tara-Romineasca a supusilor imparatesti si regesti.

Daca insa drepturile intemeiate pe tractate si demnitateaimparatiei Austriei au pus pe inaltul meu guvern in supa-racioasa nevoe de a cere cu tot dinadinsul revocarea firma-nului, am fost tot de °data autorizat sa dau Altetii Voastreasigurarea &á Austria va fi in tot-d'auna dispusa ss ee in bi-nevoitoare considerare nevoile prii-Rominesti si dorinteleAltetii Voastre, intru cit ele s'ar impaca cu drepturile noastre.

Rog pe Alteta Voastra; sa binevoeascl a priimi expresiunileadincului respect cu care am onoarea de a fi al Altetii Voastrecel mai umil si mai asculator servitor.

Subsemnat TIMONY.

E. S. contele de Starmer, reprezentantulAustriei pe linger Innalta Poarta," catre A. S. S. Printul

Ta rii-Borfilne01.

E. S. contele de Stunner arata, Printului Bibescu demersurile ce siel a fa'cut, si in acelas stop ca si D. Timony, pe linger Innalta Poartfi,in, cestiunea vamilar.


Constantinopol, 21 Mai 1844

PRINCIPE,

Am primit cu multa recunostinta scrisoarea 1) ce AltetaVoastra mi'a fa,cut onoarea sa-mi adreseze. cu data de t5Februarie, si in care a binevoit sa intre in unele amanuntedespre firmanul, atingator de vamele romine, ce dedese acinastere la negociatiuni din parte-mi cu Innalta Poarta. N'amvazut in aceasta scrisoare, Principe, decit o noa proba a in-naltei inteleptiuni, ca si a simtimintelor de lealitate si de drep-tate ce Va. deosibesc. incit despre explicatiunile atit de sin-cere ale A. Voastre despre obiectul mai sus zis, creel de amea datorie sa dau un raspuns tot atit de sincer.

Numai in urma unui ordin expres al Curtii imparatesti amfacut pe ling% Poarta demersurile ale caror rezultat a fostscrisoarea viziriala de curind data in privinta mentinerii sta-tulizi quo pentru comertul austriac. Eu unul, in urma asi-gurarilor ministerului otomanicesc, care-mi fusese confirmatede Alteta Voastra, aratasem ca intocinirile ce se luase intreDinsa Poarta, nu priveau intru nimic pe supusii austriaci.,dar se pare ca redactiunea nu indestul de limpede a firma-nului a dat nastere, in ideile guvernului imparatesc, unorindoell asupra caror acesta Linea sa, fie lamurit, constatindin mod limpede preciz ca nimic nu se va schimba, prinacest firman, in pozitiunea pe care o asigura, comertului nos-tru in Tara-Romineasca, capitulatiunile noastre cu Poarta,precum i intocmirile luate cu Dinsa, in urma tractatuluienglez. De sigur, Principe, ca stiti de mai 'nainte cit a apre-tiat Guvernul imparatesc graba ce ati pus spre a-i da in aceastaprivinta, degavirsite asigurarl.

') ReclamArile Austriei sunt opuse intereselor comertiuluiPrintul se fereste de a arata, in fata demersurilor D. D. Ti.

mony si Stiirmer, simtiminte vrAjmgsesti; nadajdueste va atingetinta prin rabdare, eland sa convinga, si interesind la cauza sa pe Rusia.

§i

§i

gl

ea-zi


D-a de Stiirner Va este, Principe, cit se poate de recunos-catoare de placuta-Vä aducere aminte. N'am nevoe de a Vaspune ca ne pare chiar acuma rati ca momentele ce ne-a fostdate sä trecem aci cu A. Voastra, au fost atit de scurte, si canu 'ncetam de a face calduroase urarl pentru fericirea Ei.

Binevoeste, Principe, sa priimesti omagiul innaltei mele con-sideratiuni, si al simtimintelor mele foarte afectuoase.

SubSeMnat : STIIRMER

A. S. S. Printul Bibescu ca". tre E. S. D. de Titow, repre-zentantul Rusiei pe linger innalta Poarta".

Cestiunea vamilor nu si'a priimit Inca deslegarea. Printul se 'ndreaptA,de rindul asta, catre Rusia, si pune subt ochii Cabinetului din Sin-Petersburg privelistea nedrept4lor la care sunt expuse vamile romine.Cere sprijinul Rusiei; o roaz5, sa nu lase ca toate productele strainesa urmeze a fi taxate numai cu un drept de 3 la suta, pe cind aleprii-Rominesti sunt isbite de drepturi peste masura de marl, si sa nu'ng5klue ca in tractatele de comeq care au A, fie subsemnate de Poartiicu diferitele Guverne, sa fie pentru Principate puse clauze escergionaleproprii a-i ruina comercul.

Alteta Sa ar dori ca Tara- Romineasca, conform cu dispozitiuniletractatului din Adrianopol, sg, nu fie pus. la °WO,' cu cele-l-alteprovinfii otomanicestr. Ar vrea s5. aib5, Principatele fa,cultatea de

regula fnse-0", In deplinii, libertate, relatiunile for comerciale.

Confidentia,M.

BucurestI 11/23 Ianuarie 1845.

DOMNULE AMBASADOR,

Dati-mi voe de a va, vorbi de o afacere atingatoare decomertul nostru, i, prin urmare, de interesele cele mai vitaleale Principatelor, in al carora nume i folos va cer azi spri-jinul D-voastra. Stip' ca, cu toata administratiunea ne-atirnatade care ne-am bucurat de vecie, si care a fost recunoscuta

a-1

166 CORESPONDENTA DIPLOMATICA. DOCLIMENTE

ca neatirnata in toate tractatele cu Curtea ocrotitoare, cu toateacestea si in tot-d'auna s'au indirzit sa ne aplice silit dife-

ritele tractate de comert $i alte stipulatiuni cu Turcia, asi-

milindu-ne, in tot si pentru toate, cu cele-l-alte provintii aleei, de tot supuse legii musulmane. De aci acele clocniri

acele contraziceri intre institutiunile tarii drepturileexceptionale pe care se bizuesc streinii, drepturi, care findfoarte putin conglAsuitoare cu cele stipulate in folosul Princi-patelor, sunt un isvor de ruinoase abuzurl si de neincetatedezordini. Excelenta Voastra a fost in situatiune de a cu-noaste aceasta prin sine inse-sl, in timpul sederei sale aciMa voi margini deci a cita un singur amanunt, acel careindritueste nota de fata.

Domnule Ambasador, ca vamile noastre au fost intot-d'auna de tot neatirnate de ale Portii, care, dealtmintreli,n'are nici un interes sa vre sa aiba vr'un amestec cu dinsele,do vreme ce toate drepturile percepute de dinsele nu fol osescdecit vistierii noastre. Cu toate aceste, nu stiu prin ce fata-litate, a trebuit ca 'n yea sa priimim silit sistemul vamaladoptat de Poarta la diferite epoci, si sa-i suferim toate con-secintele, or cit de strivitoare ar fi fost pentru noi. Astfel, cittimp dreptul de 3 la suta fu baza or carei importatiuni inimparatia turceasca, furam silili sa ne supunem priimimla noi productele cu care ne 'nneaca', streinii, cu pretul aacestui drept de nimic, pe cind ale noastre sunt pretutindeniisbite de drepturile cele mai peste masurA, de marl. E ade-varat ca lipsa de sizuranta ce domnea in tiara, sunt abeaciti-va anT, i lipsa de desvoltare a comertului nostru, dincauza greutatii timpurilor, erau pricina ca raul era putinsimtit; dar, de cind tractatul din Adrianopol a venit sa sdro-beasca, piedicile ce ne tineau legat comertul, sa creezetrebuinti noi, deschizind tarii un viitor nou, acest rati estefoarte mult simtit.

$1

1i 1i

Stitt,

gi at

ti


Dar iat'a ca, pe cind aveam toate motivele de a nAdAjduica, in urma acestui tractat, om inceta in sfirsit de a fi pusila olaltg cu cele-lalte provintii otomanicesti, si c'om putea,cel putin in ce priveste vamile noastre, sa ne 'ntemeiempe baze mai in raport cu privilegiurile ce ne sunt recunos-cute, ne vedem siluiti mai rail decit in trecut.

inteadevar, pe cind, pentru vamile sale, Poarta stipuleazildreptul de 12 la sutA, nu pune in afarA de aceste stipula-tiuni. Principatele decit pentru a le lasa tot supuse vechiului(kept de 3 la suta. Plecind de la acest principiu, nu e motivpentru ca Poarta care, precum am arAtat mai sus, n'are niciun interes ca vamile noastre sa producg, sa nu pg4easc6,intr'o zi la desfiintarea for des'avirsita.

Tata, Domnule Ambasador, asupra carui punct doream saatrag ha'garea de seams a Excelentii Voastre, azi cind separe ca tractatele de comert ale diferitelor guverne cu Poartaau sa fie revizuite. De nu este cu putinta de a dobindi fa-cultatea de a ne regula insi-ne relatiunile noastre comertiale,cea cc ar fi urmarea de tot fireasca a pozitiunii politico cene este recunoscutA, si asigurata de tractate, eel putin s'a nufie suferit, pentru Principate, &I se pue clauze exceptionale,cu scopul de a le ruina mai bine comertul.

E. S. Contele de Nesselrode cdtre A. S. S. Prinpl Bibescu.

0 a doa scrisoare a Printului Bibescu, cu data de "I Febr. '),find mai staruitoare Inc. de cit cea de la 23 Ian. 1845, in cestiunearaporturilor comertiale ale Rusiei cu Tara-Romineascl, contele de Nes-selrode raspunde Altetii Sale cá ImpAratul sprijinA, la Constanti-nopol, ngzuintele Domnului T.arii-.Romlnestr spre a dobindi, in fo-losul Principatului romin, mirirea, drepturilor va,male care are sefie consfintia grin convenpunea comerfialtl, cu Poarta.

1) Aceast5, scrisoare, cAreia raspunde Contele de Nesselrode, lipsetedin culegerea noastre.


Sin-Petersburg, 80 Martie 1845

PRINCIPE,

Mi'am fa' cut o datorie de a da seamb, impb,ratului de do-rintele ce Alteta Voastrii a binevoit a-1-ra arata in scrisoareasa de la 17/29 Februarie, in privinta raporturilor comertialedintre Rusia Tara-Romineascb.'.

Precum reese din aceasta scrisoare, administratiunea aces-tui Principat ar dori ca marirea drepturilor vamale, care aresb, fie consfintith, prin conventiunea comerc,ial'a ce negotiamacuma la Constantinopol, sb, fie asemenea intinsa provin-

tiilor de la Dunare. impa'ratul tiind din inima la tot ce poatecontribui la desvoltarea urosperitatii acestor Provintii, pusede tractate subt egida-i ocrotitoare, nu s'a dat in laturi de aaproba dispozitiunile ce Alteta Voastea priveste ca cele maiproprii pentru a atinge tinta aceasta.

Simt mare placere, Principe, ca pot sa -ti vestesc un rezul-tat atit de conform dorintelor Altetii Voastre ; poftesc tot deo data pe D. Daslioff sa-I dee mai desvoltate deslusirf despreafacerea co a tratat in sus zisa scrisoare.

Binevoeste, Principe, a priimi asigurarea innaltei mole con-sideratiuni.

Subsemnat : NESSELRODE

D. Philippsborn, insArcinat de afaced al guvernuluiromin, ea; tre A. S. S. Printul Bibescu.

D. Philippsborn a priimit de la Printul Bibescu instructiunI in pri-vinta cestiunii vamale; Printul urmareste campania pe ling% Cabi-netul austriac, si o scrisoare destinatA Printului de Metternich trateazaaceasta cestiune. D. Philippsborn nkl'ajdueste sa duca bine la ea*cu A. S. Printul de Metternich negociatiunea ce i-a fost incredintata.

A doa parte a scrisorii se refera la diferite recomandarI facute dePrint, precum: alegerea unui arhitect, comanda de drapeluri si stin-darde, pretul tor.

isi

$1

§i

si


Viena, 6 Martie 1846.

MONSIN1ORE,

Momentele D-lui Print de Metternich find din cele maipretioase, n'am indrasnit sa abuzez de dinsele ; Printul mi'atinut seamy de aceasta discretiune si a binevoit a-mi trimiteraspuns ca avea de gind sa ma vaza intr'o zi apropiataca va afla cu placere tot ce voi avea sa-i spui, despre ces-tiunea recomandata ingrijirii mele. Pinlatuncl, am facutfie data scrisoarea 1) cu care matnsarcinase Alteta Voastra.Pe loc ce voi fi vazut pe D. Print de Metternich, ma voigrabi sa fac umilul meu raport ; creel ca pot de acum saaffirm ca dispozitiunile lui sunt desavirsit de bane, ca nulasa nimic de dorit, ca sunt astfel incit sa putem avea na-dejde, o nadejde cu temei, de a vedea dusa la bun capatnegociatiunea ce Alteta Voastra a binevoit incredinta.

Scrisoarea catre Printul Milos i-a fost cu grip, imminataAm pornit iarasi dupa informatiuni si am dobindit sigu-

ranta ca d. Helft intruneste toate calitatile cerute pentru aindeplini foarte bine si spre marea multumire a AltetiiVoastre, indatoririle ce este gata sa ee. Se bucura aci de unrenume care-1 face vrednic de a fi recomandat, pentrucunostintele i pentru simtimintele sale; e un arhitect foarteiscusit, pfin de inteligenta, care a probat ce poate face,

de se hotareste sa paraseasca Viena, sa-si ee indatori-rea ce i-am propus, o face mai mult cu gindul de a se punesi mai bine in vedere decit cu acel de a face bani. D. Helltsty foarte bine ca avere; am staruit din nou pe linga dinsul;i-am aratat din nou dorinta ca el sa mearga sa pue servi-Ole sale in slujba guvernului Altetii Voastre; s'a aratat foarteaplecat a o face; dar, deli paraseste ideea de a conduce lu-

') Copia scrisorii Printului Bibescu catre Prirgul de Metternich nuse dia in culegerea noastra.

a-ml

si

sto

si

si

si,

170 CORESPONDENTA DIPLOMATICk BSI DOCUMENTE

crgri particulare, de s'ar infatisa vr'unele in afar de aleGuvernului, n'a vrut sa, se'nduplece in ce priveste cea arh-tath de mai 'nainte, adich: un congediu de doo luni pe an,dindu-i-se acest congediu intre lunile de Noembrie si deFebruarie, precum doresti, Monsiniore, sau la on ce aft/epoch a anului: asupra acestui punet, D. He lft se refers pecleplin la hothririle Altetii Voastre. Lucrul de chpetenie estesh-i fie inghduit sa meargh, din timp in timp, sh vizitezerile care au fa.cut mai marl' prophsiri in stiinta arhitectureisi a constructiunilor. Va atirna deci de Alteta Voastra savadh' pe D. He lft plecat cit mai curind pentru Bucuresti, dema 'ndritueste sh free cu dinsul un contract intemeiat peconditiunile ce am avut onoarea de a-i le arata alth data.

Am vizitat mai multe ateliere in care se lucreazh drapelesi stindarde; m'am oprit la al D-lui Alkens, principalul fur-nisor al armatei austriace; mi'a aratat diferite modeluri; m'amsfiit sa aleg, ne stand la ce clash as ma opresc ; vAzinddeosebirea preturilor, m'am temut sh-ml' pui in joc raspun-derea, si am vrut mai bine sa poftesc pe D. Alkens sa 'ntoc-measca devizuri pe care am onoarea de a le alhtura si dea le supune Altetii Voastre. Reese din ele ca sunt trei clase:cea de la 547 la 697 fiorini de drapel, si 643 fiorinide stindard; a doa, 426 fiorini de chapel, si 498 fiorini destindard ; aceste clase au montura in our si sunt brodatepe amindoo phrtile. A treia e cu mult mai pe jos ca pret,precum arata devizul, dar este asemenea cu mull mai pejos ca elegarqa si trainicie si este numai zugravith. Speriatde marimea preturilor si crezind ca comanda a trei stindardesi a noo drapele ar fi indestul de mare pentru a putea tragenadejdea ca se va mai rasa din pret, am staruit, si D. Alkensin sfirsit a %cut propunerea de a preda pe pretul de 550fiorini stindardele si drapelele, fhra deosebire, cele de clasa

; cele de a doa costind 450 florin! ; si cele de a treia

d'intiiti,

la-


350, s'indatorindu-se sa le predee pe toate in rb.stimpul decase saptamini, numarat din zioa comenclii. Pentru o maibuns deslusire, alatur declaratiunea data 'n scris de D.Alkens. Astept deci ordinele Altetii Voastre.

Sunt cu eel mai adinc respect, Monsiniore, al Altetii Voastreprea umilitul si prea supusul servitor.

Subsemnat : PHILIPPSBORN.

D. Philippsborn catre A. S. S. Printul Bibescu.

D. Philippsborn, pus de A. S. Printul de Metternich in raport cuD. Humlauer, consiliar aulic, in special insarcinat cu cestiunile pri-vitoare la comert si industrie, raporteazg Printului Bibescu cá acestdomn a fost isbit de amanuntele not ce Alteta Sa i-a trimis desprecestiunea vamilor rominesti.Aceste amanunte au pus pe D. consiliarin stare de a se pAtrunde bine de neaparata trebuinta, pentru amlndooprile, de a face s'6. 'nceteze o situatiune care (1a prilej la o multimede reclam'arl. Dispozitiunile Cabinetului din Viena sunt de tot sim-patice propunerilor Domnului prii-Rominesti. De la 1843, cestiuneaa Innaintat foarte mult. Procedeurile pline de cordialitate de careGuvernul rus se slujeste &fa, cu Principatele, si pe care Prinfula avut grija sa le 'nsemne In scrisoarea -i atm Priqul de Met-ternich, au produs, scrie D. Philippsborn, asupra D-lui Humlauer unefect favorabil.

31 Martie L846.

MONSINIORE,

A. S. Printul de Metternich a binevoit a ma pune in raportcu D. de Humlauer, consiliar aulic, si in special insarcinatde a trata afacerile privitoare la comert i industrie, de citeon e neintelegere intre Guvernul austriac si ale altor State,fie despre modul de aplicare a schimburilor, fie despre a foradministrare, prin urmare despre spiritul, executiunea trac-tatelor de comert incheiate cu Austria. D. de Humlaueravind, ca sa zic asa, in mina sa politica comertiala pazitain afara de Cabinetul imparatesc, nu puteam sa flu mai bine

si

172 COPP,SPONDENTA DIPLOMATICA sl DOCUMENTE

indrepta't, si m'am gra'bit sa ma folosesc de voea ce-mi dedeseD. cancelar sa comunic cu dinsul. Spirit luminat §i intelegindfoarte bine ca este un abuz in traditiunile care conduc inchoared cum raporturile comertiale ce Principatele cata sa aibacu strainatatea, D. de Humlauer mi'a luat aproape inainte,si nu mi'a tagAduit de Joe ca, vedea cu pArere de rau incontra a carol- greutati avea de luptat guvernul romin, si canu cerea alta decit sa poata contribui a-1 mintui de dinsele ;ca va vedea de aceasta, ca nu se 'ndoea ca va isbuti, darca afacerea nu se putea sfirsi intr'un moment, si ca trebuesa i se dee ragaz ; ca pentru moment atita cerea de la mine.A catat sa ma supun la aceasta, cu toate ca tineam toartemult sa vad pus un capat acestei stare de nesiguranta,care atit de grew apasa pe tara, si cu toate ca doream saliu indrituit sa vestesc Altetii Voastre ca cestiunea vamilor,ca §i a dreptului de patenta, au fost regulate in intelesulunei desavirsite reciprocitati, conform cu principiile de drop-tate, cu ideile priimite de natiunile civilizate. Nu atirna deD. Humlauer de a-mi da aceasta indrituire, de a-mi faceaceasta placere ; ar fi facut-o, de ar fi putut, caci vede ade-varul, intelege ca situatiunea este din cele mai incurcate,§i ca e vremea de a e§i dintr'insa ; intelege ca, in acestecestiuni, interesele Austriei sunt tot atit in joc ca si alePrincipatelor inse-§i.

Numai Alteta Voastra l'a pus in stare de all' forma binejudecarea, de a se patrunde de nevoea ce au interesele amin-doror taxi de a puns un capat reclamatiunilor caror am fostinsarcinat de mai multe on sa dau sprijin, aratindu-le va-loarea. Numai din scrisoarea pe care, Monseniore, ate bine-voit a mi'o trimite, a tras D. de Humlauer amanunte carei-erau inca necunoscute, amanunte care au slujit sa-1 imboldea se ocupa serios, foarte serios chiar, ca dispozitiunile bine-voitoare ale guvernului austriac, de care atitea on am


avut onoarea de a vorbi, sa capete trup sa nu se margineasca de azi Inainte numai in rostire de dorinti.

D. de Humlauer dorind, spre mai mare lamurire, sa, albacopie dupa scrisoare, i-am Indeplinit cererea, cea ce suntsigur ca Alteta Voastra va aproba. Cea ce mai ales a atrasbagarea de mama a D-lui consiliar aulic, sunt procedeurilepline de cordialitate de care guvernul rusesc se slujeste fatscu Principatele, cu acest prilej ca cu multe altele, si pecare Alteta Voastra a avut grija de a le 'nsemna. Ele aupricinuit D-lui de Humlauer o oaresi-care multumire, si amprilejul de a crede ca se va sprijini pe dinsele spre a in-vinge prejudecarile invechite, care au Inca destul traini destula putere, desi nu sunt absolute,ca sa 'ntirzie des-

legarea cestiunilor aceste, deslegare pe care, el unul, vreas'o aduca, cit mai curind. Ar fi dar de dorit sa flu treptatincunostiintat de tot ce se atinge de dispozitiunile guver-nului Rusiei de a veni in ajutor Principatelor, ca sa nu maifie tinute ele intr'un regim atit de amenintator pentrucomertul pentru industria lor. Indrasnesc sa rog pe Al-teta Voastra, sa bine-voeasca a-mi priimi cererea, si a mapune in stare de a vorbi in cunostinta de cauza, : astfel sar-cina ce mi s'a impus mi se va 'nlesni cu mult. Cata saadaog ca D. de Humlauer isi va face peste curind raportul,care ne va 'ngadui sa vecle,m pina la ce punct vor fi aplecacisa concure a deschide Principatelor o tale de prosperitate.

Sunt cu un adinc respect, Monseniore, al Altetii VoastreArea umilitul i ascultator servitor.

Subsemna,t : PHILIPPSBORN.

si

si

si

si

CORESPONDINTA GENERALA

DIPLOMATICA

(1843-1846)

Ex. S. contele de Nesselrode, vice-cancelaral Impara til RusaFti, c'd tre D. Da41-off, consul al Rusiel

la Bucureqti.

Contele invit'A pe D. Daskoff A. transmits adunarei obstestl felicitl-rile Curtei protectoare pentru alegerea ce a Mout, si care o onoarA,

a lui Gheorghe Bibescu de Print al prii-Rorninestf, ca si pentruordina ce a prezidat la alegerea Printului.

Petersburg, 12 Ianuarie 1843.

Curierul trimis de guvernul provizoriu al Tarii-RominestYpentru a face cunoscuta Curtii iinperiale alegerea D-lui Gheor-ghe Bibescu la postul de Hospodar, a sosit aid in zioa deanul nou. M'am grabit sa dau seamd, Impardtului de noutateape care o aducea, si sd supun Maiestatei Sale adresa princare Adunarea obsteasca extraordinary i-anunta rezultatuloperatiunilor alegerii.

Maioritatea impuietoare de voturi ce s'a format in favoareaD-lui Bibescu a cordspuns pe deplin cu nadejdiile noastre.Aceastd alegere onoreaza Adunarea din care a esit, si de-afost priimita prin aclamatiunile unanime ale Tdrii-Rominesti,se bucura asemenea de aprobarea Curtii protectoare, carei ddchezdsia unei administrarl intelepte si regulate, menite sdasigure pe viitor buna-stare a Principatului.

Bine-voiti, D-le, sd, transmiteti expresiunea acestor simti-minte membrilor celei din uring. Adunari obstesti extraordi-flare, prin organul presedintelui ei. ii veti spune ca ceia ceadaogd Inca la multumirea noastra, este ordinea si cuviintavrednice de a fi dat ca pilde, ce au prezidat la lucrarile Aduna-

13


niirii ale's-Ware. Nu putem da Indestule laude mAsurilor atit

de intelepte care, dupA recomandarea D-voastra,, au lost adop-

tate pentru a ajunge la acest stop. Mitropolitul a dobindit

astfel titluri not la iubirea Si veneratiunea concetatenilor sai

prin zelul nobil ce s'a desrasurat in indeplinirea inaltelor func-

-punt cu care era insArcinat de drept. In mijlocul luptei intere-selor rivale $i a ferberii patimilor, i s'a ridicat vocea solemni gravy pentru a destepta in constiinta alegatorilor simtimintul

unui patriotism sinter si datoriile ce le impuRea cAtre Dum-

nezeu &Are tara for sfmtenia mandatului ce priimiserA.CAlauzitA de acest prelat, Adunarea alegAtoare a stiut s'a

tragl folos din insusirile politice a caror bine-facere grija Cur -

tii a asigurat-o prii-Rominesti, dintre care ceamai de pret este dreptul pAstrat Natiunei de a-S1 alege eainsAsi capul chemat sä prezide la destinele ei.

Subt acest raport, alegerea D-lui Gheorghe Bibescu nu lasA

nimic de dorit.Invitam chiar de azi pe D. Boutenieff sA fad cunoscut Portii

ca Guvernul imparAtesc aprobA pe deplin, din parte-i, alege-rea acestui boier. In acelas timp, trimisul nostru este insarci-nat sa imbolde pe Portii sa grAbeasca pe cit le va sta'n putintA, intarirea acestei alegeri de &Litre Curtea suzeranA.

Pin' atuncea, VA rog s'a 'nfAtisati D-lui Bibescu felicitarilenoastre cele mai sincere despre alegerea sa aratatI-i toateurArile noastre, ca nadejdea unui viitor fericit ce tragemdespre administratiunea sa, radejde pe care va sti s'o 'nde-plineascA, nu ne indoim, astfel in cit RCA 'ndritueascg inalta idee

ce imparatul format-o on cind de principiile lui, de ca-racterul si de talentele care-1 deosibesc.

Dad., la primirea acestora, Savfet-Effendi se afla, Inca inBucurestI, yeti bine-voi a-i arlta via multumire pe care ne-afAcut-o purtarea-i inteleaptli tintind in veci la 'mpacaciune.Yeti adAoga cg nu ne am dat indgrat de a lAuda la PoartA

protectoare

si

Qi

minittrii

si

ti-a

si

1843 1846

lealitatea cooperatiunei ce v'a dat in aducerea la indeplinirea hotAririlor luate in comun de dare cele doo Puteri.

Mi' este asemenea foarte pl'acut lucru ca s'a, am a vg da,D-le, stire de inalta aprobare cu care impAratul a bine-voit aonora zelul ingrijirile pline de sirguinta, ce a %i pus in in-deplinirea sarcinei atit de grele ce v'a fost incredintata pecare ati stiut a o savirsi cu pe deplina multumire a MaiesttitiiSale imparatesti.

Priimii,D le, asigurarea distinsei mele consideratiuni.

Subsemnat : NESSEL.I1QDE.

D. Billecoq, clitre D. Guizot.

2 lanuarie 1843.

DOMNULE MINISTRU,

D. Gheorghe Bibescu, fost mare Postelnic Isau ministru alafacerilor streine) al Principatului prii-Rominesti, a fost- ales,asta noapte, Hospodar, cu 131 de voturi. Fratele sau, D.Stirbei, candidatul eel mai favorizat dupa" dinsul, avea 91 ;D. G. Filipescu, 84 ; D. Emanuel Bgleanu, 79 ; si in fine D.Alexandru Filipescu (Vulpe) 63.

Totul s'a petrecut in cea mai mare ording.Excelentia Savfed-Effendi trimite azi, la Constantinopol,

actul de alegere subscris de toti membrii Adun'arii obstestiextraofdinare.

Caimacamiea va urma cu administrarea Principatului pin'la intoarcerea curierului, care va aduce confirmarea numiriinoului Hospodar

Subsemnat : BILLECOQ.

179

s1

si


Ex. S. contele de Nesselrode catre D. Da,sko.t7.

Conte le insarcineaz'a pe D. Da Ocoff sa, multumeasc5. MitropolituluiNeofit pentru ordina ce a domnit in alegerea Printului G. Bibescu.

Ianuarie 1843.

Suntem recunosatori Monsiniorului Neofit pentru ca, prinlepadarea de sine insuql ce a ara,tat-o, a contribuit in mod ho-tiiritor la fericitele rezultate de care are azi are a se felicitaTara-Romineased. impAratul va insgrcineaza cu tot dinadinsulde a arata Mitropolitului inalta-i multumire de modul cum §i-aindeplinit datoriile, pAstrind o ordina a§a de desavir§ith, inAclunarea alegAtoare. invingind starea de suferinta in caren'a incetat de a se afla, s'a intors in Bucure§ti in zioa cindprezenta-i era cerut5, acolo, §i nu s'a dat inarat in fata oste-nelilor ce-i impuneau functiunile sale de prezedinte.

M. Sa imparateascg, drept urmare la aceste, a bine-voit, adestina acestui prelat, ca semn de buna-vointd din parte-i, oicoana impodobita cu diamante. Informindu-v5. de aceste inalteintentiuni, poftesc sä le facet"' cunoscute MonsinioruluiNeofit. indat6 ce Punagbia va ft Bata, vi se va trimite sprea fi imminata Mitropolitului cu o scrisoare din parte-mi.

Subsemnat : Conte de NESSELRODE.

Ex. S. contele de Nesselrode, catre A. S. S. PrintulBibescu.

Contele felicity pe Print de stra lucitoarea-i alegere de care esteEdit de vrednk ; reamintWe datoriile arii Rominesti catre Poartg,respectul, credinta, supunerea ce-i datoreazA ; arata ce politica vreaRusia sa urmeze §i face cunoFcut Altetei Sale dorintele gi nadejthileprivitoare la administratiunea lui.

Contele fagaduWe Printului cä Guvernul Imp'aratese it va sprijinicu toata influenta sa ca sa.-1 ajute sA, 'ntemeeze ordinea si sa fan& sa.piarit abuzurile care fiinteaza in toate ramurile administratiunii.

va

1843 1846 181

Sin-Petersburg, 26 Ianuarie 1843.

PRINCIPE,

Am avut onoarea de a priimi scrisoarea ce Alteta Voastraa bine-voit sa-mi adreseze, cu data de 28 Decembre, cu pri-lejul alegerii sale la postul innalt ce votul concetatenilor saiit cheama sa-1 ocupe. Daca s'ar mai putea adaoga ceva la mul-tumirea ce aceasta alegere a facut pe Curtea imparateasca sasimt6, aceasta ar veni numai din simtimintele intentiunilemintuitoare ce ne aratati ; ele cora'spund ideii ce de la in-ceput imparatul a avut-o de caracterul vostru leal nobil,

ea Si de inalte-va lumini ; ele indrituesc increderea stimacu care M. Sa bine-voeste a va onora.

Oferind Altetei Voastre sincerile mele felicitari de stralucitasi bine meritata isbinda ce a avut acum la alegere, cred ca nuva pot arata mai bine, Principe, viia ingrijire ce o inspiratTimparatului, de cit zugravindu-va cu o deplina sinceritate ura-rile si nadejdiile pentru viitor ce leaga cu administratiuneaVoastra, o Putere ce intinde asupra Tarii-Rominesti o pro-tectiune neinteresata, dupa ce impus atitea marinimoasejertfe pentru a-i asigura bine-facerea unui guvern regulat, in-temeiat pe institutiuni asa de potrivite pentru propasirea pros-peritatii ei.

Politica Rusiei in privinta tarii voastre se afla in tractateleincheiate cu Poarta. Dupa rostirea acestor tranzactiuni in yeaneuitate, Tara-Romineasca urmeaza a forma o parte nedes-lipita a imparatiei otomanicesti ; ca provintie a acestei Ym-

paratii, datoreaza respect, supunere credinta Sultanului,suveranul ei legitim ; data deci vre-o data Tara-Romineascaar avea nenorocirea de all uita datoriile catre Curtea suzerana,Rusia, departe de a imbarbata asemenea vinovate incerca'rY, arfi cea d'intiiti care s'a le loveasca cu o aspra neaprobare.

In increderea ce ne inspira caracterul principiile voastre,

3i

3i

5i

si'a

ai

ti

182 CORESPONDENTA DIPLOMATA DOCUMENTE

in convingerea in care suntem ca, pe cit timp va yeti gasila cirma aTacerilor, yeti sti sa dati o directiune bine-fa,catoarespiritului public, m'as fi ferit de a vorbi aci de vr'o prevederecare nici nu si'ar fi infatisat mintii noastre de n'am fi vazut,in acesti din urma timpi, ca niste atitori de turburari si untineret hranit in streinatate, cu doctrine primejdioase, lucrausa respindeasca in Tara-Romineasca unele idei clistrugatoaremenite sa rAtaceasca spiritele in ce priveste raporturile acesteitb.ri cu Poarta si sa atite primejdioase aplecari si necompati-bile felul de fiintare politics ce tractatele si regulamentulorganic recunosc acestui Principat. Tocl aceia care pastreazain Tara-Romineasca un patriotism sincer, trebue sa se opuecu virtosie acestor vinovate uneltiri a caror prima victims arfi tara for ; Gael' credinta si ascultarea catre Sultan sunttot de °data chezasia si conditiunea pasnicei bucurari a in-stitutiunilor civile si judiciare date Principatului ca si ale uneiexistinti scutite de turburarl: si de primejdii.

Cit despre Curtea protectoare, ea n'are nici un interes es-cluziv al ei de sprijinit in Tara-Romineasca. Rusia nu poateavea gindul de a tine de scurt o Cara careia marinimoasa-i in-grijire a chezasuit o organizare interioara neatirnata. Actiuneaei de epitrop, curat conservatoare, nu-0 propune vr'o altstints decit cea de a 'ntemeia si statornici ordina de lucruriinfiintata in Tara-Romineasca in puterea tractatelor incheiatecu Poarta, de a veghia la observarea principiilor si dreptu-rilor care decurg din aceste tractate, si in sfirsit de a oprila vreme on -ce abatere de la mersul legal aratat de regula-mentul organic. Aceasta datorie, Rusia a stiut si va sti in tot-d'auna indeplineasca, sincer si fara gind ascuns ; inten-tiunile noastre sunt tot asa de vadite si tot asa de pozitive casi clauzele la a ca'ror autoritate recurgem. Fiti siguri, Prin-cipe, ca dorintele noastre se vor impaca in tot-d'auna cu alevoastre, ca sa CU ale partii sanatoase a natiunii romine, in

1

cu

insa".-s1

sa si'o

1843 1846 1S3

scopul de a pastra insusirile si institutiunile cu care a fost in-zestrata.

Va atirna de Alteta Voastra sa ne inipliniti nadejdiile. Neplace sa credem ca o noo era de prosperitate va incepe pentrucompatriotii vostri din zioa in care yeti intra in exereitiul inal-telor funetiuni pe care increderea for va chiama sit le

Sarcina ce va este data cere multi munca ; stim sa nedam seama de greutatile pe care obiceiurile invechite ale unuipopor si unele traditluni primejdioase, adinc inradacinate, beopun adesea cugetului celui mai bun, dar Alteta Voastra vagasi in patriotismul eau taria §i statornicia de care are nevoeca sa treaca peste aceste piedici. Aprobarea si sprijinul Rusieinu va vor lipsi in cariera ce yeti avea de strabatut; Rusia vaajuta cu toata influenta sa nazuintele ce veti face ca sa res-tabiliti in afaceri ordinea si regularitea si ca sa faced sä dis-para abuzurile si neregularitatile ce fiinteaza in toate ramurileadministratiunii.

Viturile radicale ale regimului de mai 'nainte au lasat dinnenorocire adinci urme in tarn. Nu voi sta'rui asupra ama-nuntelor intristatoarei si 'ngrijitoarci privelisti a starei in carea ajuns din lipsa de grip.' a predecesorului vostru ; mai multdeeit noi, sunteti, Principe; in situatiune do a studia relelece va bintue patria, de a le cauta cauzele, de a cerceta

Tarii-Rominesti spre a he aduce un leac repede si min-tuitor. Opera ce aveti de desavirsit cere timp, indeminare sistaruinta. Yeti avea a lupta in contra opozitiunii sistematicea unei multirrii de indivizi deprinsi sa se foloseasca de abu-zurl spre satura lacomia si interesele for particulare sicare se vor vedea amenintati de dreapta asprime a legilor.Dar influenta de care vb, bucurati, taria-va de fire, drop-

tatea-va aspra si intelepciunea-va de limbagitt nu vor intirziaa uni imprejuru-va, cu iubire si devotament, pe top.' aceia carein din inima la binele tarei for si a destepta sirntimintul da-

--

impli-

nitT.

ra-nile

a-sT

184 CORESPONDENTA DIPLOMATICA SI DOCOMENTE

toriei in functionarii publici pe care veti §ti alegeti printreoamenii cei mai luminati §i cei mai vrednici prin moralitatealor. Pi lda ce yeti §ti sa dati va face sh se nasch o

nobilh rivnh §i le va de§tepta sirguinta ca §i dorul de a ajutaprin nazuintele lor pe ale voastre in interesul ob§tesc al pa-triei lor.

Acestea aunt, in patine cuvinte, Principe, nadejdiile §i do-rintele pe care Curtii imphrhtee§ti i place sa le uneafkg ciiadministratiunea voastra. Lucrind a infrina abuzurile, a cu-rati tribunalele, a da o directiune mintuitoare instructiuniipublice, reintemeind domnia legilor §i a dreptatii, desa'vir§ind§i intarind organizarea din launtru in sfera determinate Tarii-Romine§ti prin tractate §i prin regulamentul organic, desvol-tind numeroasele elemente de prosperitate §i de boghtie cucare natura v'a inzestrat tara, nu yeti lipsi de a atrage asu-prh-va bine-cuvintarile concethtenilor vo§tri §i de a dobindiastfel titluri not la innalta incredere a Sultanului §i la buna-vointh particulars a imph'ratului.

Nu pot sfir§i aceasta scrisoare fiirh, a ruga pe Alteta Voastrhsh fie convinsh ca, din parte -mi, ma voi simti in tot-d'aunafericit sa contribui, in tot ce-mi va sta in mina la fhptuireamhrinimoaselor ginduri ale Maiesfatii Sale imphrate§ti pentrupatria voastra.

Bine volt' a priimi, pe lingh aceasta asigurare, pe aceea ainnaltei mele consideratiuni.


Ex. S. generalul conte Kisselef, ceitre A. S. S. PrintulBibescu.

Generalul felicity pe Alteta So, de suirea-i pe Iron si Tara-Romf-neascii de alegerea, ce a, acat. Fiintarea politica', a acestui Principat

sa-i

1843 1846 185

trebue s5, se intitreasca prin desvoltarea principiilor coprinse in regu-lamentul organic.

Generalul asigura pe Print ca va gIsi in Ministerul lmparatesc spri-jinul ce-i este neap5,rat ca sä readuca lucrurile in starea for normal5',de ordina si de dreptate.

Sin-Petersburg, 28 lanuarie 1843.

Dupa ce la scrisoarea ce ati bine-voit a imi scrie, am fa's-puns, in formele cerute.ingaduiti-mi, Principe, sa va scriucite-va rinduri, pornite de tot din inima spre a va felicita, §ia felicita Inca mai molt Tara-Romineasca de alegerea ce afacut acum. E un intreg viitor pentru aceasta Tara pe carevoi sa o vad in tot-d'a-una fericita §i vrednica de fiintarea

ce i-a fost facuta de tractate, care nu se poate intaride cit prin desvoltarea neclintita paza a principiilor pusede regulament. Sunteti reprezintantul §i sustinatorul for ;de aceia va pot asigura ea yeti gasi in Ministerul imparatescsprijinul ce va va fi neapArat ca.sa readuceti lucrurile in stareafor normala de ordina §i de dreptate.Lucrati, scumpe Print,fora a Ira 'ngriji do pisma* §i de opozanti. Intentiunile drepte§i principiile care v'au insufletit in tot- cl'auna vor invingetoate incurcaturile care vor veni sä stee in contra nazuin-telor voastre. Pasiti cu tarie fail a va lasa sufletul sa fie do-borit de greutati, mai cu &AIDA ca puneti in al doilea rindpopuihritatea care, tot-d'auna ademenitoare pentru caracterelecele slabe, nu trebue sa atraga pe aceia care vor binele pen-tru binele insu§1, §i mai ales pe aceia care vor sa -1 gAseascain ce e drept §i cinstit.

Eriarea ce at dat-o unor nebuni din cea Yalta epoca, vafi de un bun efect. VA felicit de aceasta idee mintuitoare :indulgent; pentru cei rataciti, asprime pentru cei rai. Iatace va trebui sa popularizati §i ce vb., va da o putere moralaca sä ajungeti la tot ce va fi folositor §i de dorit pentru Ora.

imparatul va cunoa§te modul de gindire i s'a rostit in ter-

as

si

po-

litica

pi

186 CORESPONDENTA DIPLOMATICA $1 DO' UMENTE

meni foarte magulitori despre modul cu care 1'4 aratat arumin urma. Va felicit si eu de purtarea-va, inteleapta si cumpatatacind cu alegerea, intr'un moment in care toate patimile erauintr'atita in joc, dar in care bunii mei Romini s'au aratat asade desiivirsit vrednici de viitorul ce le-a lacut augustul forProtector.

Nu pot vedea fara parere de rail ca soarta v'a pus in fatade fratele vostru intr'o luptii, politica. Caracterul lui nobil simarinimos i-a si aratat fara indoiala ca, in aceasta alegere,nu era vorba de persoane, dar de tara, si di in acest intelesscopul celor mai scumpe dorinte ale lui a fost atins,dacanu in interesul lui particular, cel putin in al patriei sale pecare a servit-o asa de bine si de tolositor. Bine-voiti a-iarata toate simtimintele mole de stima si de nestramutat prie-tesug. N'am raspuns la toate scrisorile lui, dar ele au fostvazute si citite de cei in drept si de vrea sa-mi scrie pe viitor,sa o fad, cu increderea ca voi priimi in tot-d'auna noutati dela dinsul tot cu aceasi placere si prietenie

Scrisoarea care vi s'a scris de Nesselrode poate fi aratatacompatriotilor vostri. Stima ce ministrul va arata trebue sa fiecunoscuta de -WV.; mai tirziu veti avea probe de aceasta stima.

Inca o data, scumpe Principe, ingaduiti-mi sa felicit Tara-Romineasca de viitorul sau, si priimitT asigurarea simtimintelorcc am pentru A. voastra, si pe care le cunoasteti: Area binepentru a mai fi nevoe sa le reamintesc aci. Bucurati-va de bi-nele ce suntet1 chemat sa facep i daca, in niste momente deincurcatura, aveti trebuinta de serviciile mele, slujiti-va demine cu incredere.

Cu toata inima al Altetii Voastre.Subsemnat KISSELEFF 1)

') In decursul acestei publicari, vom vedea ca Kisseleff se iseilestdsi numai Kisseleff si generalul Kisseleff, si contele Kisseleff si chiar ge-neralul conte Kisseleff.

1843 1846 187

A. S. S. Printul Bibescu, Domnul rii-Rominegti, catreA. S. S. Printul Sturza, Domnul Moldovei.

Printul Bibescu scrie Printului Sturza ca la nimic nu tine mai multdecit sa vada. intemeindu-se intre Tara-Romineascit qi Moldova rela-tiuni de buns vecinMate si armonie, pe care le cere interesul acestordoo -tall Face cunoscut Altetii Sale nevoea in care se gasWe sa amineintrevederea planuitii, cu dinsa, din cauza intirzierii aduse calgtorieisale la Constantinopole.

Bucurestl, 2 Martie 1843.

PRINCIPE SI PREA IUB1TE FRAM,

Am simtit o vie multumire priimind indatoritoarea scri-

soare ce Alteta Voastra Serinisima a insArcinat pe D. VornicBeldiman sa-mi immine. Stima ce innaltele calitati ale AltetiiVoastre mi'au insuflat in tot-d'auna, nu putea decit sit rein-nalte pretul simtimintelor ce bine voeste a-mi arata.

Nu tin la nimic mai mult decit sa vad intemeindu-se intrenot acele relatiuni de bun'a," vecinAtate si de armonie pe care lecere interesul bine inteles al color doo tari, i pe care o ne-priceputa nedibilcie numai le a putut strica pe un timp atitde lung. Nu se poate de sigur atribui aceasta, nici cunostin-telor nici intelepciunii .voastre, care-mi dau dulcea convin-gere ca relatiunile noastre vor fi in tot-d'auna din cele maiprietenoase.

Simt, Principe, ca Si Alteta Voastra, nevoea unei intreve-deri, o doresc din toata inima, dar grijile nedespArtite de uninceput de administratie, mai ales cind cunt atitea lucruri deindreptat, ma silesc sit amin pentru cit-va timp acest fericitmoment ; nu pot sh, hotaresc azi data, innainte de-a fi hofaritepoca cillatorii mele la Constantinopol.

Alegerea ce Alteta Voastra a bine voit a face de D. Beldiman,cu acest prilej, nu putea sa-mi pricinueascd mai mare pit-cere; rog pe Alteta Voastra sa priimeasca sincerile mele mul-

188 CONESPONDENTA DIPLOMATICA §I DOCUMENTE

tumirt de aceasta, ca asigurarea reinnoita a sincerului prie-tesug si a innaltei consideratiunt cu care am onoarea de a fi, etc.

Al Altetei Voastre Serenisime, foarte umilitul foarte as-cultitorul servitor.

Subsemnat : G. BIBESCU.

Ex. S. contele de Nesselrode, catreErn. S. Mitropolitul Neofit.

Contele Nesselrode felicita pe Mitropolit ca a stiut, cind cu alegereaPrintului Bibescu, sa 'nrature de mai 'nainte primejdioasele abateri lacare spiritul de intrigk patimile, rivalilatile partidelor, expuneau deli-beratiunile Adunarei, si-i face cunoscut c'a' D. Daskoff va avea onoarea

ofere, ca o marturie a innaltei stime a Imparatului, o icoana imbo-gatit'a cu diamante.

Sin Petersburg, X31 Martie 1843.

MONSINIORE,

Chemat do curind sä prezidati Adunarea obsteasca extraor-dinary din Tara-Romineasca, convocatg pentru alegerea nou-lui Hospodar, ati adus, in aceasta solemna imprejurare, pa-triei voastre servitii Insemnate, a caror reamintire ea o va'Astra in veci cu iubire recunostintil. Prin intelepciunea ma-surilor ce ati luat, prin mintuitoarele-vg indemnAri,ati stiut sa preintimpinati primejdioasele abateri la care spiritulde intrigA, patimile partidelor ar fi putut asa delesne sa aceasta Adunare.

Ordinea desavirsith regularitatea ce au caracterizat ope-ratiunile alegerei, ca si rezultatul fericit care le a incununat,au dat Imparatului un indoit motiv de multumire. Pe de oparte, natiunea romina a probat, in fapt, eh' stia sa se bucurede pretiosul drept ce-i este dat, de a-si alege ea insasi pecapul guvernului ; pe de alta, calitatile cele marl, caracterulnobil si leal, luminile talentele boierului cAruia votul natiu-

si

§i

rivalitatile'mping5,

si

sad

tAria-vA si

si

si

si

1843 1846 189

nii i-a dat demnitatea de Hospodar, fa'gaduesc Tarii-Rominegtio administrare care sä poata asigura buna stare gi prosperi-tatea ei, care inspira o aga de vie ingrijire Augustului Protec-tor al acestui Principat.

Dar pentru ca noul Hospodar sa poat'a implini nadejdiile ceTara-Romineascb, le leaga cu administratiunea sa, va aveanevoe de concursul unanim al tutulor acelora care in cu toatainima la adevaratele interese ale Orli lor. Mai mult decit ontine, Monsiniore, sunteti in stare, prin inaltele functiuni cucare sunteti insarcinat, sa dati un sprijin puternic autoritatiiprinciare, patruns cum sunteti, de datoriile ce va impunsfinta-va menire atributiunile politice ce Va Bunt asiguratede regulamentul organic, imparatul e convins ca nu yeti lipside a va intrebuinta toata influenta spre a ajuta pe Printul Bi-bescu in indeplinirea grelei sarcini ce-i este data, gi care ceretoata virtogia lui de caracter gi o activitate neobosita. Servi-tulle insemnate ce ati facut patriei voastre ne da masuracelor ce poate inch sa agtepte de la devotameutul vostrude la zelul luminat ce va insufletegte pentru interesele Bi-

sericei gi ale Statului.Dorind sa va ofere o marturie vadita a innaltei sale stime

gi a bunei sale vointe particulare, imparatul a bine voit aacorda Eminentiei Voastre o icoana impodobita cu diamantepe, care D. Dagkoff va avea onoarea de a i-o remite in nu-mele Maiestatii sale imparategti.

Ma felicit ca am a va anunta, Monsiniore, aceasta favoarea Suveranului, favoare ce at1 meritat-o cu atita dreptate,ma grabesc sa ma folosesc de acest prilej ca sa ma reco-mand sfintelor voastre rugaciuni va reinnoesc asigurareainnaltei mele consideratinni.

Subsen2nat: Conte de NESSELRODE.

si

yf sa

9i,

si

ci

si


E., S. Genera lul Duhamel, atre A. S. S. PrintulBibescu.

Genera lul felicity pe Printul de alegerea sa Vede in ea o chezasiede prosperitate si de fericire pentru Tara-Romineasca.

Paris, 24 Aprilie 6 Mai 1843.

PRINCIPE,

Scrisoarea ce Alteta VoastrA a bine voit a-mi trimite cudata de 10/22 Martie mi-a sosit bine la Paris si mi-a pricinuito foarte vie multumire.

Nu va inselati, Principe, cind credeti ca urmez a MA interesade soarta patriei voaste, va asigur el, de la plecarea meadin Bucuresti, cu toate neincetatele calatorii ce am 0:cutde atunci, am urmat in foile publice nu numai cu interes,dar cite o data', chiar cu un simtiment amestecat cu o vieturburare, toate fazele diferitelor intimplari al caror teatru afost Tara-Romineasca.

Dupa simtimintele de stimA si de innalta consideratiunece mi cunoasteti pentru persoana Altetei Voastre, n'am nevoesa spun cA m'am bucurat sincer aflindu-vA alegerea; amplacuta siguranta sA cred cA ea este o chezAsie de prosperitatesi de fericire pentru Tara-Romineasca, dupl mine, ea pro-beazA, lucru pe care pin'acum lumea it punea la indoealA,ca Rominii nu sunt de loc mai pe jos de institutiunile ce ge-neralul Kisseleff a dat celor doo Provintii, ca, de n'au merstoate in tot-d'auna intocmai dupa cum lumea era in drept sase astepte, nu institutiunile chiar catA, sA le invinuim, ci peomul care s'ar zice cA n'avea alt ceva in vedere de cit sa levicieze.

Mi' este lucru foarte placut, Principe, de a afla cA Rominiinu m'au uitat cu desAvirsire, si de vreme ce misiunea mea

gi

ei

gi,

gi

1843 1846 191

in Tara-Romineasca a avut bune urmari pentru buna starea voastra, nu -mi mai pare rau ca am priimit-o, cu toate Ca,dupa cum stiff, ea mi-a pricinuit alts data neajunsuri in maimulte E atit de rar in viata sa flu in pozitiunefact binele, in cit nu putem in destul pretui acele impre-jurari ce ne dau prilejul de a-1 face.

Am onoarea de a fi cu cea mai innalta consideratiune,Principe, al Altetei Voastre eel mai umil qi eel mai ascultatorservitor.

Subsemmat: Generalul A. DUHAMEL.

E. S. Generalul Kisselleir cAtre A. S. S. Print& Bibescu.

1 Mai 1843.

PRINCIPE,

Am priimit scrisoarea ce facut onoarea sa-mi scripcu data de 22 Octombre, si, mai exact de cit am fost pingarum, ma grabesc sa raspund, nu ca sa va ofer mingieff, cica sg va spun ca, desi ne deosebim in pareri despre sistemulde administrare eel mai potrivit cu Tara-Romineasca, n'amimpartit nici o data invinuirile adversarilor vostri in contra-vasi a intentiunilor voastre personale; va.' stiam va tiu preamult om de onoare in cit sa va fi crezut in stare de a fiputut uita datoriile-vg catre Ora voastra, data oamenii caroravati dat increderea, au abuzat de dinsa cu.rautatie pentru aatita in contra-va pe compatriotii vostri pentru a va,' puneinteo lumina nepriincioasa, pe dinsii trebue sa cazg invinui-rea pe cind A. V., Principe, deplingeti fa.ra indoiala, indirjireace ati pus-o in a-i sprijini cu toate instiintarile ce vi s'au dat.

De altmintreli, Principe, bine-voiti a fi incredintat ca sim-timintele mele personale pentru persoana voastra nu s'au

privincl. Sa,

mi-ati

si

si

gi

192 CORESPONDENT/I DIPLOMATIC/I SI DOCUMENTE

schimbat in nimic, i de va pot fi folositor in ceva, nadaj-duesc ca yeti dispune de mine cu toata increderea ce catasa va inspire vechile noastre relatiuni.

Priimiti, va rog, Principe, expresiunea reinnoita a simti-mintelor mele cele mai deosebite si a desavirsitei mele con-sideratiuni.

NS'ithsemnat: Conte KISSELEFF 1).

E. S. contele Kissel Jeff. catre A. S. S. Printul Bibescu.

Conte le isi arata Printului recunostinta sa catre Obsteasca adunarea Tarii-Rominesti care 'n unanimitate a votat fondurile trebuincioasepentru innaltarea unui monument menit sa pastreze memoria adminis-tratiunii sale. Se seuza ea nu poate priimi, si arata dorinta ca fondurilevotate sit poata fi intrebuintate intr'o opera de folosinta obsteasea.

Sin-Petersburg, 7 Junie 1 848.

PRINCIPE,

D. vice-cancelar, contele de Nesselrode, mi-a facut de cu-rind cunoscut printr'o comunicatie oficiala, ca, dupa propu-nerea Altetei Voastre, Obsteasca Adunare ordinara a Tarii-R ominesti. a votat in unanimitate fondurile trebuincioasepentru innaltarea unui monument menit sä pastreze amintireaadministratitnii mele. Adinc miscat de aceasta noo marturiea simtimintelor Altetei Voastre, Principe, si de ale Adunarei,nu pot insa decit sa ma refer la observatiunile ce am crezutca trebue, in aceasta privinta, sa fac Printului Ghica in seri-soarea-ml de la 22 Aprilie din anul trecut. Astazi, ca atun-cea, constiinta ma opreste sa pi iimesc un asemeneaon cita valoare ar avea in oehii mei ca expresiune a iubirei

1) Aceasta piesa se gaseste alipit'a cu depesa politica No. 102 a D-luiBillecoq eatre D. Guizot, din 9 Mai 1843.

omagiti,pi

1843 1846 193

Rominilor si a dorintei for de a consacra de vecie amintireaunei epoci in timpul careia innalta incredere a Suveranuluimeu, augustul protector al Principatelor, ma chemase sa slu-jesc de organ si de unelta a vederilor sale marinimoase. Deaceia indraznesc sa rog pe Altata Voastra sa bine-voiasca a seface pe linga adunare talmacitorul recunostintii mele i a-i arata,

motivele care ma 'mboldesc sa nu priimesc onoarea ce mi-afost Mout&

Cit despre intrebuintarea fondurilor votate, de mi'ar fi in-gaduit sa arat o dorinta in aceasta privinta, ar fi ca ele sapoata sluji la vr'un lucru cle folos public pentru orasul Bucu-resti, uncle am avut fericirea sa culeg atitea semne de iubiredin partea locuitorilor. tndepJinirea acestei dorinti mi'ar in-sulk cea mai adevarata recunostinta, caci a vedea in ea onoa proba a acestei iubiri de care ma simt fericit ca am pututfi vrednic.

Nu pot sfirsi fara sa multumes calduros Altetei Voastre deamintirea ce-mi pastreaza personal, si de care mi'a dat, clecurind o marturie atit de magulitoare tot ()data si de stralu-citoare.

Bine- voiti, in acelas timp, sa priimiti asigurarea reinnoita ainnaltei mele consideratiunT cu care am onoarea de a fi, Prin-cipe, servitorul Altetei Voastre eel mai umil si mai ascultator.

Subsen2nat : Conte de KISSELEFF.

Ex. S. generalul contele Kisseleff, ca tre A. S. R. PrintalBibescu.

Contele trateazrt mai multe cestiuni; 10 expune modul situ d'a vedeadespre pretinsa schimbare de destinatie a D-lui Daskoff; despre trimi-terea unor tineri Ronainl in scolile militare rusesti ; despre numireaMalta de Printul Bibescu, a fratelui situ Stirbei, la postul de ministru

14

194 CORESPONDENTA DIPLOMATICk §1 DOCUMENTE

de Interne; despre virtosia si jertfele cerute de imprejurarile prezintedo la Alteta Sa ; despre cumpararea de arme proectat'a de Print.

Venind din nou la cestiunea monumentului pe care tara voeste sai-1 ridice, zice ca, ar fi fericit dad, fondurile votate ar fi intrebuintatein facerea vre unei sosele, sau vre unei fintini, vre unui pod.

Peterhoff, 14 Iunie 1843.

PRINCIPE,

Am primit amindoo scrisorile, de la 15 vi 17 Mai, pe careAlteta Voastra mi-a facut onoarea de-a mi le scrie.

M'am inteles cu contele de Nesselrode despre pretinsa des-tinatiune a D-lui Davkoff i ma grabesc sä va asigur ca nimicnu poate face sa se creaza in viitoarea-i plecare din Bucurevti.Negrevit c'ar fi nedrept de-a-1 tine in postul pe care l'ocupataxa a gincli la inaintarea la care serviciile i meritul lui iidau drepturi vadite ; dar, de alta parte, presenta lui in Tara-Romineasch find rccunoscuta ca necesara, vice-cancclarul nuse gindevte sa-i dee vr'o ano destinatie, cu atit mai molt canici nu sunt vacantii in vedere care ar putea sa-1 multumeasca,

i sa-i dee putinta d'a fi mai folositor de cit acuma.in ce privevte trimiterea ostavilor vovtri cumpararea ar-

melor in Rusia, m'am grb,bit sä aduc la cunovtinta M. S. im-paratului dorintele voastre, dupa poruncile Lui, ma voi in-telege cu ministrul de rasboiti spre a inlesni in modul eelmai priincios, indeplinirea dorintelor voastre. Cum voi aveaamanuntele ce -mi sunt trebuincioase, imi voi face o datoried'a va scrie de oficiu.

Pentru acum, cred ca trebue sa va spun ca, spre a asi-gura intr'un mod mai absolut regulamentele militare alemilitiei, ar fi intr'adevar de trebuinta sa avezati «in calitatede pensionarY» tinerY in corpurile noastre de cadet'.can fac studii bune sunt bine pregatiti pentru serviciulmilitar. intretinerea fie-caruia din acevti pensionari nu trece«ava gindesc» peste vase sute de ruble hirtie, pe an, vi tri-

ei

ei

5i

1843 1846 195

mitind vr'o doi sau trei pe an, yeti avea peste patru, cincTo wire periodica anuala in acelas numar. De va placeaceasta idee, bine-voiti a-mi scrie, voi face o placeres. cer pentru nobilii RominT acest deosebit hatir.

Numirea fratelui vostru, *tirbei, in postal de vornic al in-ternelor, a fost aprobata. Nu Va ascund ca mie imi datoritisfaturile ce v'au fost date de consulul general ; m'am ginditi gindesc Inc. ca pilda este de prea curind pentru a fi urmata

ca dusmanii vostri, (caci aveti dusmanl) se vor foloside aceastg imprejurare spre a tipa si a vä iscodi incurcrt-tura in Cara ca 'n afar% de Cara. \Teti intelege foartelesne, Principe, ca nu pun in cumpana pe *tirbei cu MihaiGhica, dar vild in el pe fratele Gospodarului, prin urmare,vad aci o partinire fireasea in favoarea actelor vornicului carein Tara-Romineaseg, conform cu regulamentul organic, estecuiul de la dric al administratiei. Din momentul ce atT sta-ruit asupra acestei numiri am fost de pArere de a v'o 'ngAdui,&del, inainte de toate, catA sä vi se dee mijloacele de a luptacu incurcaturile pe care le yeti gdsi neaparat in tale, maiales cu dreptele-v6 cugetari dorinta-va de-a va, inte-meia ocirmuirea pe principiile nestramutate ale legalitgtiiale dreptatii. Acum gindesc ca bunul nostru *tirbei este inaprinderea lucrarii i ca geme in fata mocirlei ce i-au lasatcei dinaintea lui ; sa prinza insa inima s'a se poarte cums'a purtat in tot-d'auna, leal i punindu-si nadejdea intr'unviitor mai bun pentru %ara lui care va cere ostenelT, iubire,

voi zice chiar jertfi. Acest din urm5, cuvint va fi putin in-teles de multime ; pe cit insa veST Innainta mai mult in innaltasfera a afacerilor, pe atit yeti simti mai mult, cit, cirmuindpe oamenT, aceste jertfe se cer in toate momentele cid-virtosie statornicie cata sa alba tine -va spre a urmari in-deplinirea sarcinei ce dat, far' a se osteni, nici a perdeinitna.

anl,

§i-mT

§i

Si

§i cli

§i

§i

§i

§i

§i

§i-a


Cea ce pot sit va asigur, e ca veti: gasi in Ministerul Im-pAratesc tot sprijinul ce puteti dori. Intrigile de care vorbitisi care tot se vor marl, nu pot si nu trebue sa va nelinis-teascg, in ce priveste situatia voastra fata, cu Curtea protec-toare. Talentele, parerile si principiile voastre find cunos-cute si apretiate, n'avetY intru nimic a Ara teme de din afarA,iar cit despre interior, numai cu o vointA tare poate cinevasA, dovedeascA pe rau-voitorl ; trebue sA, fiti tare innainte detoate, si pe urmA popularitatea va vent' de la sine ; de vine inshinnainte de toate dorinta de a o dobindi, trebue de la inceputsA, va luati aclio de la toate rezultatele cele bune ale uneiadministratiuni drepte si intelepte.

Dup5, ce v'am vorbit de afacerile voastre, voe shva vorbesc si de ale male. Am fost adinc miscat de pasulce v'a placut faceti pe lingh Adunarea ordinary in privintamonumentului pe care It' propusese a-I innalta in amintireaguvernului provizoriu. RAspunsesem in aceasta privinta Prin-tului Ghica, si acum Va. scriu, Principe, official ca, acest triumfnu se cuvine color ce traesc si ca va rog cu staruinta sa in-trebuintatl sumele votate, nu pentru innaltarea unei statui,ci pentru o lucrare de folds obstesc. 0 fintina, un pod, ososea sau on -ce altA lucrare folositoare ar fi un monumentpe care l'as priimi cu recunostintA in cleplina-mi credinta caacesti bunt' Romini se vor folosi de dinsul, vor aduceaminte, prin folosul insusl de care be va fi el, de principiulpe care mi'am interneiat administratiunea. Vedeti cA, aceastamodestie fati.sA ascunde in fond o gindire de mindrie, pecare insa'm place s'5,' v'o marturisesc si pe care o marturisesc cumindrie. Stima si iubirea oamanilor printre care ai trait,popularitatea ce datoreste cineva nu ingaduelilor si slabi-

ci unor fapte folositoare si leale pe care timpul n'afa,' cut decit sA be 'nrareasca, este de sigur rasplata cea maifrumoas5, si cea mai de dorit pentru omul care s'a devotat

§1

dati-m1

cTunei,

0i-01

1843 1846 197

grelei sarcini d'a calauzi sere bine administratia unei intreglpopulatiunt.Rominii imi dau aceasta milrturisire. Sunt min-dru de dinsa s'o priimesc cu o sincefa adinca recunostinta.Dar doresc sa fie ea de alt fel in ce priveste modul ei,nu-nf vett nega aceasta dulce multumire, ca amintirea-misa, nu supere pe nimeni i sa se margineasca Intr'un lucrufolositor pentru toti.

Am sa fac o calatorie in provintiile din Nord si gindesc cama voi intoarce pe la stirsitul lunei lui Septembre. De avetia-rni scrie in privinta cestiunilor de care ne ingrijim, bine-voitl a-m.l trimite scrisorile ca si in trecut la Sin-Petersburg;ele imi vor sosi regulat,

Dati-mi voe sä nu intrebuintez, in aceasta, corespondinta,pornitil cu totul din inima Si din intima iubire, formulaordinary pe care o pastrez pentru scrisorile oficiale si caremi'ar strica toat5, placerea ce am sa convorbim impreuna.Dumnezeu sa va ajute in insa'rcinarea voastra ea este grea,

dar va fi cu atit mai glorioasa, cind isbinda va va incu-nuna nobilele-va nazuinti ; eu unul nu ma 'ndoesc de aceastaisbinda, cad trebue sa vrei, ca sa poti ; trecutul arata acestadevar yeti da de dinsul o proba mai mult istoriei.

SubSemilat : KISSELEFF

Still ea eu sunt sgircit in ce priveste, recomandatiunile;totusi, nu pot sa ma opresc de-a va, ruga bine-voitorpentru Gramont, pe care vi-1 incredintez. Mai mult Inca, va

1) Aceastg, scrisoare e fermecAtoare prin increzetoarea-i libertate, prinsimplicitate si modestie; este bogatA 'n poveti. Cestiunile ce conteleKisseleff trateaza inteinsa, educaVunea militar& de dat citor-va Ro-mini la Sin-Petersburg, cumpararea de puqti de savirsit in Rusia,

1).

sa fill

of

si

el

198 CONESPONDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

cer sprijinul, Principe, pentru vkluva batrinului meu arnkitDirnitri, care, se zice, ca se gaseste strimtorata.

Kretulescu im ceruse o scrisoare pentru Alteta Voastra; nui-am hrtraizit-o, ci i-am dat o recomandatie pentru consul ; amfacut aceasta, precum o voi face si in viitor, pentru a inlatura, intre noi, ineurcaturl reciproce, dar sunt, in aceastaimprejurare, incintat d'a putea sa va asigur, Principe, cti,

Kretulescu, cit de simplu pare a fi, s'a purtat aci foarte

bine si cred chiar in stare de a va,' fi folositor.FAra a pArasi grija de a cumpara arme, ar fi bine, dupa

ptirerea mea, sa dregeti pe cele veehi, si pentru aceasta, gin-desc ca, chemind un bun armurier din Ungaria si stabilindun atelier cu tinerT tigani ca lucratori, yeti pregati o rezervade arme care Ara va ingadui sa economisiti pe cele ce avetiin gind O. le dobinditT din Rusia. Aceste din urma arme, des'ar da ostasilor pentru serviciul ordinar, nu vor fi, peste cincisau case arl, in stare de a fi intrebuintate.

Veti binevoi, Principe, sa nu va suparati de neorinduiala,acestei scrisorT; o scriu cu plticere, dar in graba multorafaceri ce am de savirsit, si in mijlocul sgomotului din Pe-terhof, undo tree timpul eel frumos al anului. Inca °dataadio, si cerul sa va," ocroteasca si sg, va intaireasc6 opera !

ne arata limpede politica Printului cu puternicile sale vecine. Se poartaast-fB1 in cit sa le iconomiseasca pe toate: l'am vazut luindu-si dinAustria pe arbitectii si inginerii sat poruncind tot acolo steagurile sistindardele oastei romine; Frantil, el si'a si pus flu sal in pensiunela Paris, i va cere profesorii sai pentru colegiul ce are sa 'nfiinteze; dela Rusia, care-i gata sa faca loc tinerimei romine in corpurile salede cadett asteapta o parte a armamentului trupelor.

N'am regasit scrisoarea Printului la care raspunde printr'aceastacontele Kisseleff.

s1

ca-1

1843 -- 1818 199

A. S. S. Printul Sturza, calre A. S. S. Printul Bibescu.

Printul Mihail Sturza raspuncle Printului Gh. Bibescu ca se lasil invointa-i, pentru o intilnire la Galati sau la Focsani, pe zioa ce va

Julie 1843.

PRINCIPE,

In momentul in care am priimit indatoritoarea-va scrisoare,ma pregateam de plecare ca sa merg in Moldova de susunde doream sa iau cite-va bai neaparat trebuincioase sana-tatei mele.

Placerea ce am sa va va,d, scumpe si prea iubite irate,m'a hotarit cu toate acestea sa mai amin pentru acum acestproect, preferind sa merg la Galati ca sa ma folosesc de celedeo zile de convorbire ce Alteta Voastra bine-voeste sa leconsacre intrevederei noastre.

Cum nu cunosc nici un punct mijlociu intro acest ora§ §iBraila, care sa, poata sa ne convie, cred ca nu tree pesternasura indatorirei voastre, propunindu-va orasul Galati caloc de intilnire. Ar fi mai bine Inca, de va convine aceastacombinatie, sa alegern pentru aceasta orasul Focsani, cu atitmai molt ca Alteta Voastra nu-si propune de a se sui pe vasla Braila pentru a merge la Constantinopol.

De bine voeste A. V. sa priimeasch una din aceste propuneri,as ruga-o sa ma informe cit mai curind, ca sa pot hotari cusiguranta zioa in care as putea sa ma aflu la Galati sau laFocsani in Moldova, dupa cum va conveni Altetei Voastre.

Bine-voiti, Principe si prca iubite Irate, sa, priimiti asigurareaiubirei cu care am onoarea de a fi al Altetei Voastre Sere-nisime eel mai umil $i mai ascultator servitor.

Subsemna,t : M. STURZA.

hothri.

200 CORESPONDENTA DIPLOMATICA ySt DOCUMENTE

A. S R. Printul Albert al Frusiei, catre A. S. S. PrintulBibescu. 9

A. S. R. Printul Albert al Prusiei, multumete Printului Bibescu depriimirea ce i s'a facut in timpul sederei sale in Tara-Romineasca, sitrimite Altetei Sale multumirile Regelui Frideric-Wilhelm, fratele

Berlin, 10 Septembrie 1843.

PRINCIPE,

Am intirziat pins azi sh. reinnoesc Altetei Voastre sincerilemele multumiri pentru toate nine-voitoarele politeti al carorobject am fost in timpul sederei mele in Tara-Romineasca.N'am putut sa ma laud in destul, pe ling& Regele, fratelemeu, de placuta-va priimire si de gAzduirea voastra. Maies-tatea Sa m'a insarcinat asemenea cu multumirile sale pentruAltetea VoastrA.

Maiestatea Sa a dat ordin ca insemnele decoratiunei salea Vulturului rosu de prima clash sh fie trimise Altetei Voastre,

sunt incintat ca sunt eel d'intiitt care vä acluc felicitari deaceasta.

Grasindu-nia in mijlocul a marelor manevre si a sarbiito-rilor, yeti bine-voi a-mi erta ca scriu aceste linii in grabs.

Bine-voiti cu acest prilej, a priimi asigurarea celei maiinnalte consideratiuni din parte -mi.

Subsemnat : ALBERT Print al Prusiei.

i) Publicam aceasta scrisoare si cele patru care urineaza, din cauzasimpaliilor, ce reese din ele, pentru Tara-Romineasca si pentru. eelcare o guverna, si iarans1 pentru ca stint o marturie despre grija ceavea Printul sä nu lase sa-i scape nici un prilej pentru a innalta tamin ochii puterilor streine.

De n'am urmat, pentru aceasta corespondinta cu Regele Prusiei sicu Printul Albert, ordina hronologidt, e ca cele tine! scrisori care ocompun, nu se leaga cu nici o cestiune

sati.

politic..

si

1843 1846 201

M. S. Frederic Wilhelm, rege al Prusiei, catre A. S. S.Printul Bibescu.

Regele Prusiei isi arata recunostiinta Printului Bibescu pentru prii-mirea ce s'a Mout in Tara-RomineascA prea iubitului saiz trate, PrintulAlbert.

Sans-Souci, 19 Septembre 1843.

DOMNULE PRINCIPE GOSPODAR,

La intoarcerea-i din ealatoria sa in Orient, mult iubitulmeu frate, Printul Albert, mi-a dat seams, de indatoritoareapriimire ce facut in timpul §ederei sale in Tara-Romi-neasc6, .5i de inlesnirile ce a gasit acolo ca sa viziteze di-feritele stabilimente publice ale acestei tari interesante. Simt oadevarata plaeere, Domnule Principe Gospodar, sa vit arat toatarecunoOnta mea pentru aceasta, 5i ma grabesc a ma foloside acest prilej ca sa va ofer, ca o cbeza§ie a stimei mole,Ordinul Vulturului ro§u de clasa intiiu, ale ca'rei insemne,consulul meu general, consilierul intim al dreptatei, Neige-bauer, este insarcinat a va le immina.

Mai apoi, rog pe Dumnezeu sa va sibs, Domnule PrincipeGospodar, in sfinta-i §i vrednica -i

Subseninat : FREDERIC-WILHELM.

A. S. R. Printul Albert al Prusiei, catre A. S. S. PrintulBibescu.

A, S. R. Printul Albert al.Prusiei starue asupra amintirei priimireice i s'a Mout de Alteta Sa in timp ul sederei Sale in Bucuresli.

Nissa, 20 Octombre 1844.

MONSINIORE,

Aci, la Nissa, mi'a sosit placuta scrisoare a Altetii Voastre.Nu sunt deci, spre marea mea parere do rau, in stare de a

i-atI

pant.


fi, in ce priveste depesa adresata Regelui, fratele meu,tilmaciul simtimintelor voastre, de vreme ce ministrul baronde Bulow a ptistrat-o la Berlin, ca sa o immine Maies-

tatii Sale.Cu toate acestea, voi 'Astra in tot-d'auna o placuta amin-

tire de bunatatile voastre si de incintatoarea priimire ce atibine-voit a-mi face in timpul seder& male in Bucure,sti.

Bine-voiti, Monsiniore, a priimi asigurarea prieteniei mele.

Subsemnat : ALBERT, Print al Prusici.

A. S. R. Printul Albert al Brasil, catre A. S. S. PrintulBibescu.

Printul Albert se aratit adinc miscat de o atentiuno ce Printul Bi-bescu a avut pentru Alteta Sa.

Berlin, 12 Martie 1845.

PRINCIPE,

Priimii acum minunatul clar ce Alteta Voastra a avut ex-trema bunatate de a-mi trimite. Deschizind acea frumoasacutie, nu pot sa va spun, Principe, bucuria ce am resimtitrecunoscind iscusita delicateta ce Alteta Voastra, a ascuns subtacea frumoasil infatisare. Nu pot spune nimic mai mult, CACIvorbele imi lipsesc ca sa talmacese bine Altetei Voastre citstint de miscat de aceasta neerezuth, si dulce atentiune.vrea sa am in curind prilejul de-a va proba altmintrelea decit prin cuvinte numai, recunostinta mea atit de adevaratat'atit de bine simtitti.

Bine-voiti de o cam-data a priimi asigurarea prieteniei male;nu voi uita cit voi trai placuta surprindere ce mi-ati facut.

SubSeinnat : ALBERT.

§I

insu-sl

As

1843 1846 2 )3

A. SI R. Printul Albert al Prusiei, catre A. S. S. PrintulBibescu.

Printul Albert raspunde printeo curtenie amintirei ce i-a trimis Prin-tesa Bibescu.

Berlin, 30 Septembre 1846.

PRINCIPE,

Placuta-va scrisoare de la 22 August, insotita de incinta-toarea surprindere, a D-nei Printese, sotia voastra, mi-a prici-nuit o nespusa placere.

Nu e ceva pe lume care sa prieinueasea atita bucurie caproba ca nu esti uitat de persoanele care -ti sunt scumpe.

Va rog sa depuneti la picioarele Printesei alaturatul nimicpe care l'am ales in timpul sederei mele la Dresda.

Dorinta-mi cea mai vie, ce nadajduesc sa mi se implineascaintr'o zi, este de a arata, ()data, personal Voa si D-nei Prin-tese, ale mele multumiri.

De o cam data, va rog sa bine-voiti a arata respectele meleD-nei Printese, si sa priimiti bucuros asigurarea celei mai in-nalte ale mele consideratiuni.

Subsemna,t : ALBERT, Princ al Prus'ei.

A. S. R. Printul Albert al Prusiei, clitre A. S. S. PrintulBibescu.

Alteta Sa Regala trimite Printului Bibescu. ca semn al prietenieisi al recunosatoarei rea,mintiri ce pAstreaz4 pentra burultaAltetei Sale, cite-va monstre ale imbracamintei armatei prusiene si1mpreuna cu dinsele un memoriu desluitor.

204 COBESPONDENTA DIPLOMATICA §I DOCUMENTE

Berlin, 28 Septembre 1846.

PRINCIPE,

Cu foarte mare placere ma folosesc de prilejul plecariiD-lui de Richtoven ea consul general pe linga Alteta Voastra,spre a va trimite cite-va monstre ale imbracamintei armateiprusiene. Bine-void a le priimi ca un neinsemnat semn alprieteniei mele, al recunoscatoarei reamintiri de bunatatile ceAlteta Voastra a gramadit asupra-mi in timpul interesanteiplacutei sederi ce am facut -o in State le voastre.

Interesul ce aratat pentru institutiile militare ale Weimele, m'a hotarit sa alatur o dare de seama despre organi-zatiunea, puterea i imbracamintea armatei ei. Aceasta darede seama, cu toate ca e departe de a coprinde toate, va fipoate in stare sa dee Altetei Voastre o idec indestulatoarepentru a va imboldi aratati toate lucrurile despre carev'ar place sa aveti mai amanuntite insemnart

Priimiti, va rog, asigurarea sincerei mele prietenii.

Subsemnat : ALBERT. Principe al Prusiei.

A. S. S. Printul Bibescu, catre A. S. S. Prinful Sturza.

Principe le Bibescu atrage bAgarea de seamil, a Domnului Moldoveiasupra eteriei bulgare, mai incurcindu-se lucrurile si cu propagandagreceasca de care yin sa se rezeme toa,te ambiciunile Si toa,te ne-multamirile personale. Roaga pe Alteta Sa sa -i dee ajutor in scopulde a pune mina pe capii complotului, socotind ca, in asemenea im-prejurare,cele doo guverne Lsl" datoresc &fatar si sprijin reciproc.Printul felicity pe printul Sturza de rezultatul convorbirei lui cu D -1Dahoff 9.

') Vezi

mi-atT

sit-mT

si

ID Annt/Eaaa.

1843 1846 205

Bucuresti, 19 Octombrie 1843.

Ma grabesc sa ma folosesc de reintoarcerea D-lui Beldimanspre a reinnoi Altetei Voastre asigurarea iubirei mele &Mesa.Nu voi mai aminti aci, Principe, toate amanuntele despresupararile si rezultatul calatorii mele. D. Beldiman le cunoastein destul ca sa le arate Altetei Voastre, in caz cind ar dorisa le afle. Voi chiema insa din nou bagare-i de seamy asu-pra eterei bulgare care se mai incurca si cu propaganda7gre-ceasca de care yin sa se rezeme toate ambitiunile si toatenemultumirile personale. Braila si Galati sunt doo din focareleprincipale ale ei. Alteta Voastra va, fi aflat de sigur ca s'adescoperit complotul ce se urzea in primul din aceste dooorase. Dar un mare numar de partasi se gilsesc si in Galati.Ni s'a dat in pira de curind, printre altii, si un Bulgar numitStanciu, pe care administratia acestui din urma oras n'apriimit sa-1 dee pe miinile administratorului din Braila. Vavoi ruga deci, Principe, sa bine-voiti a porunci sa se deeordine ca in asemenea imprejurari ambele administratiuni sa-sidee ajutor si sprijin reciproc, dupa cum am Mout si eu dinparte-mi; predarea acestui Stanciu noo, este neaparat trebuin-cioasa pentru ca sä fie pus fata 'n fata cu piritorii lui.

Va felicit, Principe, de bunul rezultat al intrevederei voastrecu D. Daskoff. Ma asteptam la aceasta; el este un om atitde drept si de leal. Cata, cu toate acestea sa nu va ascund,Principe, ca frate si prieten, Ca aveti aprigi dusmani. Cutalentele si cumintia cu care Alteta Voastra este inzestrata,yeti ajunge, Para' indoiala, sa nimiciti ori-ce uneltire; (Tar catasä fit): neincetat in paza ca sa nu va lasati sa fiti un singurmoment tirit afara din calea cea dreapta, cad ma mai micaabatere ar da credit si o prea mare inriurire dusmanilorvostri. In ce ma priveste, puteti sa va bizuiti, Principe, ca.,in oil-0e imprejurare in care voi putea sa" va fiu de oare-carefolds. va voi fi eel mai bun din frail.


Dati,mi voe, Principe, sit va reinnoesc rugamintea-ml: pri-vitoare la cumnatul meu. Nu-mi place sa flu suparator, dare atit de mihnit ca. de atitea on i-au fost inselata nadejdea,ca nu pot sa-i refuz mijlocirea mea pe linga Alteta Voastra.ras marturisi chiar ea nu cred sa iasa vr'un neajuns de i-atiincredinta departamentul justitiei spre a-1 supune la incer-care. De e bun, Alteta Voastra it va pastra; de nu, it vadeparta; dar cel putin nu va mai avea el dreptul sa se plinga.Poate chiar ca aceaSi sarguinta ee pune in urmarirea scopuluisau va putea sa va fie folositoare. Lucrul de capetenie intoate cazurile este de a-1 deslipi de partidul ce se slujeste dedinsul cu oare-care foloase spre a marl numarul celor ne-multumiti.

Priimiti inch odatii,, Principe, asigurarea innaltei mole con-sideratiuni si a iubirei mele fratesti cu care sunt cel maiumil servitor si Crate prea iubit al Altetei Voastre.

Subsemnat : G. BIBESCU

A. S. S. Printul Bibescu, cAtre A. S. S. Printul Sturza.

Printul Bibescu recomancla Printului M. Sturza intr'un mod cu totulsaruitor, pe I). Piccolo, membru corespondent al UniversitMei dinMoldova ').

2 Tanuarie 1844.

PPINCIPE SI SCUMPE FRATE,

DTa grabese sa ma folosesc de plecarea D-lui Daslioff, sprea ma improspata in reamintirea Altetei Voastre a-i uratoate felurile de prosperitate cu prilejul anului nou.

Dati-mi voe, Principe, sa va recomand interesele unui

1) Veit HuRmuzAciii.

§i

1843 1846 207

prieten comun. Piccolo da, tipete de om perdut de cind aaflat ca o sa i se ee pensiunea ce o datoreste bunatateiAltetei Voastre, in calitate de membra corespondent al Uni-versitatei din Moldova. E un om de mare merit si de o ones-titate rara; serviciile, i cutez chiar sa zic, prietenia luinu sunt de despretuit. Afars de aceasta consideratiune, per-soane sus pus se intereseaza de dinsul. Nu indrasnesc sama numar printre dinsele, dar nu va voi ascunde, Principe,c'as fi cu totul mihnit daca un asa de credincios servitor arlipsi Altetei Voastre, Universitatei din Moldova, un asa devrednic reprezentant.

scumpe Principe, asigurarea innaltei mele consi-deratiuni si a sincerii iubiri cu care am onoarea a fi alAltetei Voastre prea umilul servitor si prea devotat frate.

subsenmat : G. BIBESCU.

D. Philippsborn, agent al guvernului romln, pe lingerguvernul austriac, ca" tre A. 8. S. Printul Bibescu.

Se vorbeste de un ordin al generalului despre uzul limbei maghiarepe care n'adajdueau Maghiarii s'o vaza proclamata ca limbs diplomatica.

Viena, 20 Noembre 1843.

MONSINIORE,

De mult e sfada intre Statele Ungariei despre intrebuin-tarea limbei maghiare, sfad'a ce s'a iscat din nou in Dietaintrunita de opt lunl la Presburg. Guvernul, vrind sa puecapat desbaterilor isvorite din aceasta cestiune, a crezut ne-merit sa publice o ordonanta prin care se lasa, 'n voea de-putatilor ne-MaghiarI de a vorbi si de a apara interesele

--

PriimitI,

si

si

208 CORESPONDENTA DIPLOMATIC...A DOCUMENTE

alegatoiilor for in limba latina sau in cea maghiaril, cea ceeste si lucru consfintit de timp. Ordonanta a fost °Ritainteuna din cele din urma sedinti. ale Dietei, citirea-i adat nastere la o adinca intiparire. Se nadajduea ca limbaMaghiara va fi proclamath, limba diplomatica pentru Cara indecursul unui time hotitrit pentru acesta ; nici ca se indoiau,dar n'a fost astfel! Guvernul mai ca nu putea sa lucrezealtfel; avea indoita sarcina de a inlatura de mai 'nainte unabuz, de a scapa Dieta de o cestiune care o preocupa sin-

fara nici un folds pentru binele natiunei. Trebue savedem unde va esi lucrul ; se poate Ca disolvarea Camerilorsa-i fie urmarea, data scopurile Guvernului sunt rau intelese,scopuri parintesti care tintesc a ocroti toate interesele, toatedrepturile dobindite.

Sunt cu eel mai adine respect, Monseniore, al AlteteiVoastre prea umilul i prea supusul servitor.

Subsemnat : PHILIPPSBORN.

D. Philippsborn ca4re A. S. S. Printul Bibescu

Despre pasurile cabinetului din Berlin facute in urma evenimen-telor intimplate in Grecia cari au primejduit situatia rezelui °thou.Schimbarea politicei acestui Cabinet fafa cu atitudinea Marilor Putert

Viena, 21 Noambre 1843.

MONSINIORE,

Primul pas ce cabinetul din Berlin a facut pentru a seinfatisa pe teatrul negocierilor s'a face sä se vaza inriurirea,sa, n'a fost norocit ; s'au suparat la Paris, si s'au mirat laLondra; D. Guizot s'a intrebat cu ce autoritate vine Cabi-netul Prusian sa, se amestece intr'o afacere ca aceea a Greciei,

gura

gt

gi

gi

1843 - 1846 209

al carui nume macar s'au pazit la Berlin, pins acum, de a-1rosti, cu ce drept iau asupra-sl de a revarsa invinuirea,nu numai pe autorii turburarilor din 15 Septembre, darpe delegatii puterilor care nu se obosira de a micsora efec-tele acestor turhurari, si de a inlatura primejdiile la careRegele Oton Si augusta sa sotie au fost expust Intr'adevars,

Cabinetul din Berlin, care, precum am avut onoarea de a oinsemna in depesa mea din 30 Octombre, a fost viu miscatde stirea intimplarilor din Grecia i sinitise cea mai amarnicapornire in contra atitatorilor acestor turburarT, i-a dat curs.

Crezind ca se putea atribui, oaresi-cum, participarei agen-tilor streini, sau cel putin nepasarei for pentru intrigilecars se urzeau subt ochii lor, indrasneata intreprindere dela 15 Septembre, ceru cu staruinta ca acestr agenti sa fiedezaprobati sus si tare. Propunea de-a-i rechema si de-a urmaastfel pilda data de Maiestatea Sa Imparatul Rusiei. Pentru asprijini mai bine aceasta cerere, a inceput sa critice purtareareprezintantilor streini la curtea Atenei ; sa tilcueasca chiarinten %iunile for intr'un mod atit de putin magulitor in cit D.Guizot a crezut de datorie sa le iee apararea.

Ar fi fost foarte greu pentru acest ministru sa lucreze alt-fel ; de vreme ce aprobase pe D. Piscatori ca intelesese asade bine eestiunea si ca se distinsese prin infatisarea-itag, i impuetoare, cata sa-1 sprijineasca chiar sa iee subtocrotirea-i pe colegii D-lui Piscatori, a caror purtare nu s'adeosebit intru nimic de a acestui trimis. Cabinetul din Viena, intot-d'auna preva'zator impaduitor, se grabi a-i micsora efee-tul. Silintele sale n'au ramas neroditoare. Maiestatea Sa RegelePrusiei a gasit cu tale ca D. Brassier de Saint-Simon sa urmezeca si in trecut sa-1 reprezinte la Atena, si-si a facut o placere sarecunoasca ca era in folosul Regelui Oton, de a nu se aducenici o schimbare, cel putin pentru moment, in personalul cor-pului diplomatic acreditat pe ling% acest Print, de si ar fi vrut

15

is1si

si

ci

9i

gf

210 COBESPONDENTA DIPLOMATICA SE DOCUMENTE

mai bine sä aduca pe puteri sa desfiinteze on -ce fel de re-prezintare in Grecia. Ar fi aflat chiar cu multumire ca RegeleOton se hotarise sa se lepede de putere ; dar, de vreme ceacesta a judecat altfel, Maiestatea Sa Regele Prusiei iii infrinasimtimintele sale si se impacl sa dee ajutor augustului saunepot prin toate mijloacele ce-i stau in putinta, sa-1 menties6-1 descurce din starea grea in care a fost pus de curind.Niel' de cum reactiune, dar sa nu se mai faca nici o dare inna-poi, iatti, deviza pe care-1 indeamna sa o adopte, luindu-si in-datorirea de a o apAra pretutindenea si in contra ori-cui.

Dar Maiestatea Sa Prusiang nu poate sä nu recunoasca capentru a sluji bine cauza augustei sale rude, trebue neaparatsa mearga deopotrivg cu Austria si imblinzirea-i cea de curindprobeaza, ca s'a dedat cu aceasta idee.

Sunt cu cel mai adinc respect, Monsiniore, al Altetei Voastreprea umilul prea supusul servitor.

SUbSeninat : PHILIPPSBORN.

E. S. Rifaat, Ministrul Afacerilor streine ale Turciei,atre A. S. S. Prinrul Bibescu.

E. S. Rifaat pa§a felicity pe Printul Bibescu ca a isbutit sa treaca,peste greutatile situmiunei. Instiinteaza pe Alteta Sa ca. Poarta a trimisin Bulgaria si Albania delegati inshrcinati cu afacer! insemnate.

Constantinopol, 1-a Decembre 1843.

PRINCIPE,

Cu multa plAcere am priimit scrisoarea ce ati bine-voit a-mi cu data de 13 Noembre.

De si legaturile noastre nu dateaza de mult, totust au acutsa se nasca intre not o prietenie sincera ; tocmai de aceea

1i

1i

adresa,

184n 1846 211

asteptam cu nerrtbdare sa aflu stirea Ca atl sosit bine in Bu-curesti.

Sunt foarte miscat, Principe, de probele de incredere si deprietenie, pe care ati bine voit a mi le da prin aceasta scri-soare, si care sunt astfel ca pot restringe mai mult legaturileintime ce ne unese.

Continutul acestei scrisori este asemenea facut ca sa maconvinga, de nazuintele cc ati pus intru a pastra linistea intarile ce sunteti chemat a administra.

Zelul ce ati pus in a face sa nu isbuteasca uneltirile vino-vate ale unor anumiti iscoditori de turburarf si in a restatornicibuna ordina in Wile incredintate inteleptei voastre adminis-tratii, n'a facut decit sa ne 'ntareasea mai mult in aceastaconvingere.

Gratie administratiunii unui Print atit de destoinic si deluminat ca Alteta Voastra, buna ordina si linistea nu vor in..ceta, suntem siguri, sa domneasca in Virile incredintate ingri-jirilor voastre si in aceasta privinta n'avem nimic de dorit.

Mi-am Mout o datorie sa aduc la cunostinta innaltimeiSale, augustului nostru Stapin, continutul scrisorei voastre, siel a putut recunoaste prin ea simtimintele ce vä insufletese,si care v'au dobindit titlurf not la buna vointa imparateasca.

Ma 'mpac cu Alteta voastra, Principe, in a zice ca pozitiuneava este Brea ; stiu ca spiritele s'au schimbat mult ; darceea ce ne linisteste, e ca destoinicia voastra personals estede ajuns pentru a trece peste toate greutatile si a face sa nuisbuteasca intreprinderile vinovate ale unor oamenT turbura-

administratia regulatrt de care se bucura PrincipatulTarii-Rominesti ne 'ngadue sa nadajduim ca asemenea proectevor famine in Tied fara efect.

Aceste puncte sunt de capatenie si suntem departe aci de anu ne ingriji de dinsele. Innalta Poarta a trimis acum in Bul-garia si in Albania delegati insarcinati. cu misiuni particulare.

-

tori, ti

212 CORESPONDENTA DIPLOMATIC DOCLTMENTE

Modul de a vedea al Mari lor Puteri, in afacerea greceascasunt bune pentru Innalta Poarta, §i mai ales cugetul binevoitor al M. S. imparatului Rusiei pare a fi de a apara inte-resele imparatiei otomanice0.

in aceasta afacere politics, innalta Poarta I§T propune pede o parte sä nu se departeze de principiile adoptate de Pu-teri., prietenele ei sincere, §i pe de alta, ping va vedea rezul-tatul imprejurarilor, sa nu paraseasca masurile de prevedere.

in ce ma prive§te in particular, dup5 linia de purtare lealace mi-am tras, ma voi sili sa ma fac folositor tarei mele, pecit starea de acum poate ingadue aceasta, §i voi cauta,prin toate mijloacele ce-mi stau in putinta, sa restring din cein ce mai mult legaturile de prietenie care fiinteaza intre not§i Cabinetul impara'tesc al Rusiei, vecinul §i prietenul nostrusinter, convins find ca nu ne poate f aceasta prietenie decitfolositoare.

Asemenea comunicatii sunt pornite, Principe, din simtimintede priete§ug. Imi place sa cred ca yeti avea adesea prilej sane trimiteti altele asemenea, care vor fi privite ca inspiratede simtimintele de devotament care v5, insufletesc pentruaugustul nostru Suveran.

Ma folosesc de acest prilej, Principe, pentru a va reinnoi etc.

Subsemnat : RIFAAT.

A. S. S. Printul Bibescu, ca,tre A. S. 8. Printul iSturza.

Princul Bibescu vesteste Princului Moldovei ca un nou complot se ur-zeste in Galati de cgtre eteria sirbo-bulgarA si ea propaganda greceascacauth" a-i indrepta nAzuintele spre folosul vederilor sale de intindere.

Printului ii pare rau ca autorit5,01e din Galati nu-i au predat, cindcu cel din urm5, complot, pe Bulgarul Stanciu ; el starueste asupraacestui punct cä autoritatile Moldo-Romine ar trebui sa se ptarundilde ideea a fiinteazit o strins4 legit tura', fntre cele doo tari, intreGuvernele tor, ei ca amindoo au interes a-si da in asemenea impre-jurgrI un reciproc sprijin.

s5.-mT

1843 1846 213

Bueureti, 9 Ianuarie 1844.

PRINCIPE,

Am aflat de curind ca un nou complot se urzeste inGalati. Fie acest sgomot intemeiat sau nu, intimplarile tre-cute si ferberea ce domneste printre popoarele care ne inve-cineaza, im impun datoria de a-1 face cunoscut Altetii Voastre.Neindoelnica flintare a unei eterii sirbo-bulgara, ale ctirei nä-zuinti, propaganda greaca cAuta sa le 'ndrepte in folosulvederilor sale de intindere, nu ne mai ingadue de a despretuieel mai mic sgomot ce ne-ar sosi in privinta acestei uneltirtascunse, ca sa putem lua la timp mbisurile pe cari sigurantaprovinciilor noastre ar cere-o.

Sunt foarte mihnit, Principe, ca.' autoritatile din Galati s'auopus a no da pe mina pe bulgarul Stanciu, care pare a filegatura intro partasii complotului din acest oras si cei dinBraila ; am fi putut scoate de la dinsul desfainuiri insemnate,caci nu-i indoiala ca", el a luat parte la eel din urma complot.Cu toate acestea, autoritatile moldo-romine ar trebui sa sepatrunza de strinsa legatura ce fiinteaz5, intre tole doo tarisi intre capii Guvernelor lor, pentru da, in asemeneaimprejurilri, un reciproc sprijin, care nici eb, se refuz5, intreGuverne legate printr'o astfel de comunitate de interese. Inacest inteles sunt scrise toate instructiunde catre aceia dintreslujbasii nostri cari sunt pe hotarele Moldovei.

Bine-voiti a crede, scumpe Principe, a nimeni nu is maimult de cit mine interes la linistea si fericirea Altetei Voastre,si ca in on -ce prilej yeti gAsi in mine un prieten sinter siun frate devotat.

Cu aceste simtiminte am onoare de a fi.Al Altetei Voastre

Prea umilul si prea supusul servitor.


214 CORESPONDENTA DIPLOMATICA. RI DOCUMENTE

E. S. D. de Titoff, ambasador al Rusiei laConstantinopol, catre D. Daskoff, consul general al

Rusiei in Bucuresti.

D. de Titoff cere 15.muriri de la D. Daskoff in privinta cererilor Bul-garilor emigratI in Rominia, si explicatiuni despre proectele de reemi-grare atribuite unora din familiile Bulgare. D. de Titoff deplinge semnelede opozitiune ce incep a se da pe fats 'n Rominia.

Pera, 6/18 Ianuarie 1844.

DOMNULE,

Rifaat-Pala m'a instiintat de curind ca un oaresi-care nurnArde familii Bulgare asezate in Tara-Romineasca, trimitind acijalba spre a core voe de a se 'ntoarce pe la vetrele lor,Poarta nu ggseste nici un motiv de a nu le priimi cererea,si cg un slujbas al pasei din Vidin, anume Fusun-Bei, trimisin acest scop la Constantinopol, este, in urma acestora, insgr-cinat sä vie in Tara-Romineasca ca sg conlucreze la mgsuriletrebuincioase si sa grabeasca, la nevoe, in unire cu autoritgtilelocalnice, transportarea acestor familii pe p'aminturile ce locui-serg mai nainte. Ministrul Afacerilor streine mi-a argtat in acelastimp dorinta de a dobindi de la comisarul Otoman o scrisoarede recomandatie pentru D-Voastrg, si de-a-i asigura sprijinulbunelor D-Voastre servitii pe linga guvernul Tarii-Rominesti.

Faptele ce au adus ivirea acestei afaceri im sunt necu-noscute, si Rifaat-Pala mi-a mgrturisit ca despre aceasta, elunul, n'a avut de cit deslusiri foarte vagi cu Printul Bibescu,cind cu sederea Altetei Sale in Constantinopol. Am crezutdecT de trebuintg a da ideea ca sg fie aminatg calgtoria comi-sarului turc in Tara-Romineasca ping cind lamuriri vor fi datede Gospodar, si ping cind, deslusindu-mg si eu prin lamu-ririle ce socoteam s'a le cer de la D-Voastrg, sg-mi pot dapgrerea asupra acestei imprejurgri in depling cuno§tinca delueruri. in urma acestei convorbiri, find cg, Fusun-Bei era,

1843 1848 215

chiar r' de aste, sa se reintoarea la DumAre, el are sa seopreascA la Silistria ping la not porunci, Rifaat-Pala se fo-loseste de posta noastrA de azi spre a se adresa de a dreptulla Gospodar a-i cere pArerea despre mijloacele ii mAsurilede luat, ca sa raspunda precum ar dori Poarta, la cererileBulgarilor emigrati in Tara-Romineasca

MA grabesc, Domnule, sa va arat toate aceste imprejurtirT, curugaciunea de a bine-voi sa-mi impartAsiti toate stirile ce aveti:

Despre proectele de reemigrare atribuite unora din fa-miliile Bulgare;

20 Despre deslusirile caror aceste proecte ar fi dat nastereintro D-Voastra si Printul, intre acest din urmA i Pasadin Vidin sau alto autoritAti turcesti ;

30 In fine despre modul D-Voastrti de a privi conditiile saugreutAtile practice ale acestui proect.

Naidtijduesc ca respunsul D-Voastra, venind in acelasi timpcu respunsul ce Divanul asteapta de la Printul Bibescu, vainlesni Portii judecarea cestiunii subt toate fetele sale.

MA foloscsc de acest prilej ca sa va arat viile mole mul-tumirT privitoare la comunicatia raporturilor D-VoastrA catrecarte, a chror copie era alipitA depesei D-Voastra do la 2 De-cembre cu n. 20. Le-am citit cu un adevarat interes, si nu m'amputut opri de a deplinge semnele de opozitie care reincep ase ivi iartisi in Tara-Romineasca. Ele par a cere din parteaGospodarului multi, stAruint6 si mai ales mult singe rece.

Domnule, asigurarea Area deosebitei mele consi-deratiunf.

Subsenina,t : TITOFF.

A. S. S. Vocia Bibescu catre A. S. S. Vocla Sturza.

Vodit Bibescu atrage din nou bagarea de seam5, a lui Vod5. Sturzaasupra Bulgarilor din Galati, care s'ar misca iarasi si al cAror cap ar

§i

10

si

si

216 conEsPoNDENTA DIPLotitxrick SI DOCUMENTE

fi un oare-care Kazaco, sudit austriac. Printul crede ca data se do-bindeste convingerea ca acesti streini cauta sa aduca turburari, ar fimai nemerit de a goni pe numitul Kazaco.

Bucuresti, 30 Mai 1844.

PRINCIPE,

Las la o parte on -ce eticheta pentru a scrie Altetei Voastrecite-va cuvintc in graba. Voi incepe grin a atrage din noubagarea de seamy a sa asupra Bulgarilor din Galati, care,dupa, stirile ce le-am priimit acuma din Braila, n'ar fi pedeplin linistiti. Se pare ea capul for ar fi un anume Kazaco,care a si aparut intr'o alta afacere de felul acesta, si care seafla asta-zi sub protectia Austriei. Eu cred, scumpul meuPrincipe, ca ceea ce ar fi mai bine de facut, cind vom dobindiconvingerea despre spiritul neastimparat al citor-va dintreacesti streini, ar fi de a-i goni din Cara I). . .


A. S. S. Printul Bibescu atre A. S. S. Printul Sturza.

Printul Bibescu probeaza Printului Sturza ca intentia eteristilor dinBraila si Galati este de a rascula Principatele; i-arata masurile ce i separ bune spre a dejuca complotul, si roaga, pe Alteta Sa sa iee la GalatiCoate masurile de siguranta ce-i vor sta in putinta. Printul nadajduesteea in curind se va putea intilni in Focsani cu Printul Sturza 2).

Bucuresti, 22 August 1844.

PRINCIPE,

Stiri pe cari nu le pot punt la indoiala, ma instiinteaza caun nou complot se urzeste in Braila si Galati. De asta data,

') Sfirsitul acestei scrisori atinge cestiunT de ording privata. VealHURMDZACH1 (Culegere).

9) Vezi HURMUZACHI. (Culegere).

1843 - 1846 217

stindarclul rascoalei va fi, precit se spune, ridicat de odatain amindoo ormele. Conjuratii se bizuesc in ajutoare ce a§-teapta, sa le vie 'n curind din mai multe part! ale Greciei.De cite-va zile un numar destul de mare de streini au sositin aceste doo porturi; altii se atin prin apropiere spre a sosila vreme. Printre ace§tia se dau numirile a citor-va persoanecare au aparut mai 'nainte in afacerile din Braila §i pe careautoritatile n'au putut atunci pune mina. Tinta pe care ourmaresc cu staruinta este de a rescula amindoo Principa-tcle §i pe urma ce o fi sa fie. Eteria greco-sirbo-bulgara arvrea sa pb,§easca pe urmele nainta§ei sale din 1821. Cum Cao asemenea eterie ar fiinta, nu-e indoiala. In cit desprestirile pe care le-am priimit acurna, privitoare la 'ncercarilece pla'nue§te in timpul de fats, §Intru cit ne privcse, lie elemarite, totu§1 ele ne impun, cred, Principe §i scumpe fiate, da-toria sa" ne pazim §i sä nu ne lasam sa fim luati pe nea,;teptate.

ca Alteta Voastra, bizuindu-se pe lunga-i experienta §ipe istetimea privire-i, se lasa mai putin de cit mine sa, fiemi§cat d'asemenea §tiri. Dar sa, credeti une-ori §i pe fratele-vamai mic care are pentru Alteta Voastra o dragoste frateasca. Eneaparat de nevoe ca Alteta Voastra, fara a lasa sa se vaza nicitemere, nici banuiala, sa tie pe Odor politia Galatului, sa-.0indoeasca acolo puterea armatei, luind-o din punctele mai putininsemnate. Aveti tunuri care ne-ar putea El daunatoare, de nusunt bine pazite minuite de persoane care sa, tie sä seslujeasca de dinsele. Mi se zice ca administratorul Galatuluie intirzietor §i lara virto§ie. Asta e o nenorocire. Galatul arenevoe de un guvernator muncitor §i de§tept. Nu va voi spuneca Iacomson este omul care convine Brailei, dar are pentrudinsul obiceiul militaresc care covir§e§te in parte ceea ce-ilipse§te. In scurt, pentru a nu plictisi mai mult pe AltetaVoastra, o voi ruga din nou ca sä faca sa se iee in Galatitoate ma.surile de siguranta ce-i vor sta in putinta. Eti am

'tiu

si


%cut tot astfel in Braila. Dar lucrul de cApetenie e ea totulsA se facA repede,fara sgomot, §i fa'rA, a lasa sA, se vazA ca

ne temem de ceva.Se poate intimpla ea pe la jumatatea lui Octombre sA mcrg

in Foe§ant DacA Alteta VoastrA s'ar putea mica din scaunin acest timp, a§ ruga-o sa bine-voiasca da de :hire, eAci.

am cea mai vie dorinta de a o revedea §i de a-i reinnoi dinviu grai asigurarea innaltei consideratiuni §i a dragostei fra-te§ti cu care sunt, Principe §i scumpe frate,

Al Altetei Voastre Serenisime prea umilul §i prea supusulservitor §i frate.

Subseninat : G. BIRESCU.

A. S. S. Printul Bibescu calre A. .S. S. Sturza,.

Printul 0. Ilibescu felicitlt pe Printul M. Sturza, prin D. LogofiltAlexandru Vilara,cA a $iut in mod asa de fericit, greu-atile ce pgreau ca erau s'a aduca grele incurcaturi.

19 Mar tie 1845.

PRINCIPE SI SCUMPE PRATE,

Scrisoarea de fatA n'are alt stop, de cit de a ma reaminti bu-nei aduceri aminte a Altetei Voastre, §i d'a o felicita, cu toata, bu-curia pe care e firesc sit o simt, in dragostea.ce am pentru dinsa,despre fericitul mod prin care a isbutit sa, depArteze greutl-tile ce pareau ea erau sit aduca incurcaturi atit de grele.

D. Logofat Vilara find aducAtorul scrisorei mele §i celmai bun tilmaciii al simtimintelor mele pentru Alteta Voastra,nu voi abuza mai mult de seumpele-i momente.

Yeti fi aflat, scumpe Principe, de cAsatoria fiicei mole cead'a doua cu fiul logofAttilui M. Florescu, cAsatorie de dragosteimpArtA§itA, pentru care cer binccuvintarea Altetii Voastre.

a'mi

sit 'n1i4ture

1843 1846 219

Bine-void, scumpe Principe, sa arataff respectele mele Alteteisale Doamnei Sturza, priimind pentru Alteta Voastra, asigurareaArea distinsei mele consideratiunf si a iubirii mele de frate.

Subsemnat : G. B(BESCU.

E. S. Generalul conte Kisseleil; titre A. S. S. PrintulBibescu.

Contele Kisseleff, dupa ce a asigurat pe Print cy d. de Titoff nu vaLisa sa fie vatamate interesele Rominiei in afacerea bisericeasca, i-a-firm5, c5, plingerile si invinuirile indreptate in contra Altetei Sale nupot avea pe lang5, dinsul nici o insemn5,tate. Opozitia care s'a alcatuitin sinul Adunarei romine, it intristeaza, de oare ce ea nu 'e sincerA,ci e pornitit numai din interese murdare si rusinoase, jar nici decum din interesul tarei, si e hranit5 de o ascunsa, atitare revolutionaryamenintAtoare pentru viitorul prii-Rominesti.

Contele arata Printului ce asfaturI a dat el ambitiosilor de tot felulcare s'au indreptat spre dinsul» ; apoi arata cu cuvinte pline de ospiritual5 glum5, dar de o adinca politics, ce mijloace ar crede potri-vite pentru a guverna pe oameni. Privesie Ca o m'asury foarte plinade cumintie trimiterea Ca,merei p'acasa.


PRINCIPE,

Deslegarea afacerilor bisericesfi, sau, mai bine zis, a afa-cerilor foarte materiale ale mandstirilor grecesti, nu e lucruusor. Am vazut toate actele si rn'am convins ca trebue pasitcu cumintie in aceasta negociere, si ca nu trebue jertfitdreptul, pe cit poate el flinta, pentru un folds bAnesc (darPara temei legiuit), de on -ce sunny ar fl. De altmintreli,afacerea aceasta a fost in deosebi recomandatA D-lui de Titoffcare a fost consul in Tara-Romineasca si care cunoaste maibine de cit on -cine insemnatatea-i pentru Cara. De aceeasunt sigur cA el va lucra cu cumintie si °A nu va von savatarne interesele tarei.


Jalbarii de care im vorbitT si de ale caror plingeri defaima-toare va temeti, nu trebue sa va 'ngrijeasc5, prea mult : supusiiRusT sunt ocrotit1 de consul; $i eu unul, atit for cit si paminte-nilor, n'am ce sa le fac, si ma cunoastetT indestul pentru ca safitT pe deplin sigur ca amestecul meu in afacerile altuia se poateabea dobindi, si cii o greutate mai mult de cit mare. Asa dar,°data pentru tot- cl'auna, Principe, sa nu v5, 'ngrijitT de nemul-tumitii rusT sau rominT care ar vroi sa se foloseasca de nu-mole meu, pentru a dobindi mai mult de cit le este dreptul, sisa nu credetT mai ales eb, plingeri sau raporturi delaimatoare,precum zieetT, ar putea vr'o data sa alba cea mai mica inriurireaNipra stimei si prieteniei foarte sincere ce va pastrez. Spuitoate acestea nu Gospodarului Tarii-Rominesti, ci vechiului meucoleg de slujba, care stie mai bine de cit multi altii data vre-odata graiul mi se deosebea de gindire. Amin; si sa trecem lacele nevoi pe care le-ati prevazut si care Area mult s'au re-alizat de la trimiterea celei din urina scrisorT a Altetei Voastre.

Am priimit multe scrisori si am citit multe acte clespre

mersul afacerilor in Principate. Opozitia care s'a alcatuit insinul Adun5,rei m'a intristat sinter. Ea e turburatoare, si maimult rota, nu e sincera si nu e miscata, de cit de intereseprivate, murdare si rusinoase; poate chiar ca cercetInd maideparte s'ar gasi o atitare revolutionary ascunsa, care arcompromite viitorul arei, si, in aceasta privinta, lasind lao parte cestiunea de persoane, lucrul ar fi cu mult mai seriosde tit s'ar putea crede la prima 'nfatisare.

Patruns de aceasta cugetare, n'am crezut c5, trebue sa lasfara raspuns o scrisoare a lui Cantacuzin, a ca'rui fire mi s'aptirut in tot- cl'auna serioasti, si solids, si am scris lui Gramontca unui vechiu aghiotant al meu cu care n'am trebuinta sa-mTascend felul meu de a gIncli. V5, trimit copia celui d'intIidin aceste raspunsuri pentru particulara-va lamurire. Al doileaIra va fi adus de Gramont insusT.

§1

1843 -- 1816 221

Dupe zece ani de instreinare, aceste comunicari, on cit desincere ar putea fi, nu sunt menite sa aiba mare insemna-tate; ostiu cu toate acestea am crezut totusi ca trebue sa lefac, pentru a da de stire ambitiosilor de tot felul, ca gindurilefor sunt stiute si ca nu vor gasi aci reazamul pe care-1 nrt-clajduesc poate. D. Daskoff va vorbi tot ma, si cei mai in-telepti vor gasi de sigur ca o nevoe de a se rasgindi.

Acuma, si dupg ce am dat D-niilor for partea la care aveaudreptul, voo, scumpe si respectabile Principe, sh vaspun si voo ca intro Ora ca a voastra in care demoralizarcaeste deprinderea de doo veacuri incoace, scopurile cele bunesi folositoare nu sunt de ajuns sere a inriuri asupra unci Adu-nari deliberante. Cate, mai 'nainte de toate, ca tine -va sa-s1fad. un sprijin din oamenii cei mai cinstiti si chiar din ceimai putin vitiosi; cata neaparat face o maioritate inAdunare de vrea s'o aiba in public. Cate sä infiinteze,asa precum se cistiga iubirea copilasilor, prin jucarii de totfelul, pe care oamenii vostri, cu sau fat% barb., vor sa leaiba, si care trebue sa li se dee, on cit de mare ar fi nepla-cerea de a face una ca asta. Binele tarii si pozitiunea voastrain sinul ei, poruncesc aceasta. Va veni un timp cind oameniise vor fi format si cind institutiile voastre se vor fi inte-meiat intr'un mod mai trainic. Atunci de aceste mijloacede inriurire nu yeti mai avea nevoe. Dar in timpul de fateele sunt lucru de capetenie si cer, dupg mine, toata ba-garea-va de seama. De ar fi nevoe sa v. dau vr'un slat,v'as spune ca dupa ce cu atita cumintie ati trimis Adunareap'acasa, trebue, mai 'nainte si mai presus de toate, sa va in-grijiti de administratiunea in fiinta, fara, a vedea Area multde partea legislative. Cind Adunarea nu va fi chemata deritpentru verificarea cheltuelilor in care regula si economia vorfi invederate, cincl dreptatea va fi data tuturora si fie-carui-ain parte ; cind interesele materiale vor merge invederat pro-

da4i-mb

saltsi-o

222 COltESPONDENTA DIPLOMATICA §I DOCUMENTE

pasind, etc. etc., cei mai turburatori din Adunare nu vor facedecit fraze, fara rasunet, in contra unei administratii care sefoloseste de dreptul sau si care nu propune nimic alta cer-cetarei for decit dari de seams despre ceea ce este in corn-petenta ei directs.

Pina atunci, imr fac o adevarata placere de a va spune caMinisterul imparatesc tie sa va dee o dreptate intreaga sideplina, ca vetY li sprijinit cum trebue sa fici $i ca dupa pa-rerea mea cu patina grija putina dibacie, aceasta vijelie nuva avea alto urinal." de decit intarirea autoritatei voastre; implace sa nadajduesc aceasta o doresc din suflet in intoresulRominilor si in al vostru.

Dati-mY voe, Principe, sa vb, tritnit scrisoarea aci alipita, a-supra carei cred ca trebue sa staruesc in folosul unui om carene-a fost folositor cind cu administratia provizorie si care credca poate avea drepturi reale la despagubirea pe care o core,eel puffin in parte. in tot cazul, nu-i vet" refuza ajutorul vos-tru, data, precum nadajduesc, e vrednic de dinsul.

Bine-void a priimi asigurarea tuturor simtimintelor melecele mai sincere si mai clevotate.

Subsemnat : KISSELEFF.

Contele Nesselrode mi-a dat acuma tire ea a priimit unmare raport de la consulul general; cu toate acestea nuopresc trimiterea scrisorei mele, raminind sa va scriu maitirziu, de va fi trebuinta 1).

') Reese din aceasta scrisoare, ca si din toate cele-l-alte al Conteluide Kisseleff catre Printul Bibescu, ca Contele a pastrat, pentru eel pecare 11 place sa-1 nurneasca avechiul sau colegu, o adinca, iubire.

gi

gi

1843 1846 223

D. Philippsborn, ins& rcinatul de afacerl al Tariff- Iomi-nesti, catre A. S. S. PrinN1 Bibescu.

D. Philippsborn scrie cu libertatea de la care,chiar de la inceputulmisiunei sale,Printul l'a poftit sä nu se departeze nici o data. Da destire Altetii Sale ca declaratiunea ce Dinsa a Mout, la suirea-i pe tron,ca va, pasi drept la reform A, si marinimoa,sa-i saruintii In a,cea,stAcale, nelinistesc lumen. Se atribue, si chiar in locuri sus puse,acestei linii de purtare miscarea ce domneste Principat, si e aple-care de a se crede ea «Printul n'a i,inut in destul seams de camera'si de imprejurari 1).»

D. Philippsborn nu poate ascunde Printului ca unele persoane con-spira pentru a schimba fata lucrurilor in Principat ; nu se sfieste dea, denunta pe D. Billecoq, consulul Frantii, ca hind cuiul de la,dric al intrigilor urzite In contra Altetii Sale, si ca avind drept

rtas pe colegul IW din LW.

Viena 8 Aprilie 1844.

MONSINIORE,

Lipsit de mijloace pentru a comunica cu siguranta, suntsilit sa 'ncredintez unor AlAtori ra,poartele ce sunt de onatura delicata, si proprii sä destepte luarea aminte a stApi-nirilor strAine; cel de fats continind notiuni in destul de 'n-semnate si de care trebue sa ne folosim cu rezerva, am rugatpe D. Balzano sA se 'nsarcineze cu dinsul sag remite chiarin mina Altetei Voastre.

De la 'nceputul misiunei mole, Alteta Voastra a bine voitsa ma pofteasca ca sa-I vorbesc in tot-d'auna sinter ; ma voifolosi de aceasta ingaduire si nu voi ascunde nimic pentrua fi si mai vrednic de inalta-i incredere; ma voi folosi dedinsa avind convingerea ea voi fi judecat cu blindetA pentruca sa-mi indeplinesc cuin trebue datoria. deer.,

3) Gasindu-se in stare de a controla adevarul absolut al raportuluiD-lui Philippsborn, Printul Bibescu ceru Cabinetului din Paris rechie-marea D-lui consul si sfirsi prin a o obtine. D. Billecoq fu inlocuit prinD. de Nyon.

i

3n

si

Ingaduitl-mt


Monsiniore, sa va arat ca mersul lucrurilor in Principat, (IAbe la niste tilcuiri a caror fiintare, numai singura greutatede a le 'ntelege bine starea for o poate sa o desluseasca. Re-cunoscind distinsele calitall ale Altetii Voastre si simtimin-tele-I inalte, lumea cerceteazg, dorinta ce A. V. aratase la sui-rea-I pe tron de a pasi repede la reforma, de a nu sovai dinaceasta tale, on ce ar fi, si nice ca, tinincl la aceasta cu o sta.-ruinta rar6,, nu ati luat sfaturi de cit de la nobilele voastreinspiratii. Negresit aceasta este marturia cea mai magulitoarece poate 86 se fad, despre capul unui guvern ; arMind insAaceste consider* pentru a explica in parte miscarea caredomneste in Principat, dind ast-fel proba cit de putin suntluminati aceia care ar trebui sa va urmeze in nazuintelevoastre, lumea este aplecata sa creada ca v'ati prea grabit sica n'atI tinut in de ajuns socoteala nici de oameni, nici deimprejurAri. Dacb, atitarea spiritelor n'ar veni de cit de laaceasta, apoi inteadeVar ar trebui a se perde cu des'avirsirenadejdea in viitorul titirii incredintate ingrijirei Voastre ; sitotust aceasta este ph"rerea a persoanelor care sunt foarte de-votate Altetei Voastre; am luptat in contra acestet pareri on decite on mi-a fost cu putinta ; as fi isbutit sa fac sa se inteleagiticii, este aci exagerare, ratacire, rezamindu-mi pe fapte care nuIasi% nici-o indoiata ca hotarirea e luata de a schimba cu once pret ordinea lucrurilor in tale doo Principate ; dar amfost oprit de a ma folosi de acest mijloc. Sfiala mea nu mergeins5, pin'a rasa pe Alteta Voastra" in nestiintg, de tale ce au pututsa 'ml intltireascA ideea si crezttmintul ca se tinteste a schimbafata lucrurilor, fora sa se duca grija alegerii mijloacelor princare s'ar putea ajunge la acest sfirsit ; mi-ar fi oprit de a-I tginuiaceasta, incredintindu-ma 'n cumintia sa, nu ma sfiescatilt ea consulul general al Frantii, D. Billecoq, este cuiul dela chic al intrigilor care se urzesc subt ochii Guv'ernului; cacolegul lui de la Iasi i da ajutor, si ca persoane apartinind

sa-Isi,

1843 1846 225

opozitiunei Moldo-Romine, pe care nu le-as putea numi, suntpartase ale vederilor D-lor. D. Billecoq, fie pentru a da mul-tumire unor urT, fie cä vrea sg-si: dee vaza, si-a pus in gindsa reprezinte prin culorile cele mai intunecate starea Prin-cipatelor; nu simte obosealg de a le 'nfiltisa subt o privelisteingrozitoare, $i de a reprezinta asa de des pe capii celor dooGuverne cá faptuitorii relelor care, dupg dinsul, bintuesc acestetart, incit spiritele au fost isbite la Paris, incit Cabinetul francezincepe a se ingriji mai mult de Provintiile Duna'rene, decitpin'acum, Molt dorinta de a indrepta intr'un mod sau altulaceste nenorociri publice, a prins de curind radacina in spi-ritul D-lui Guizot.

Voind a se incredinta de nevoia de a scoate doo tari supuseocrotirei Rusiei, din starea for de suferinti inchipuite, sauoaresi cum adevgrate, Si cu scopul de a putea, o cred eel putin,sa incredinteze la rindul sau pe altii, cu tonul convingerei, catrebue sä se iee milsurY, si la nevoe, O. se intervina, sere min-gierea acestor Provintii, scoaterea for din aceasta stare denesigurant6 si de nenorociri, a poruncit D-lui Billecoq saculeagti toate amanuntele ce se intirnp15, in locurile actiuneisale si sa -i dee cunostinta de dinsele. Agentul consular alFrantii, folosindu-se cu grabg de acest ordin, s'a crezut in-drituit nu numai sa se constitue ca simplu observator, darchiar ee inriurire asupra opiniunilor, sa dee niste deslusirimult mai vatamatoare intereselor Principatelor, de s'ar luade calauzg a purtgrii, decit ar fi putut fi vatamator efectulunei asuprirT calculate, in contra carei -a se ridic5, cu indig-nare. A cauta sa 'nfunde Guvernele, a aduce o criza carear arunca pe capii for in primejdioasa dilema sau de a pa-

cgtui printr'un simtimint de nerecunostinta catre Puterea pro-tectoare, sau de a se retrage simplu, a face din golul ce arlasa retragered, for punctul de plecare pentru a da celor-l-altornatiuni: prilejul de a se amesteca in treburile Principatelor,

16

si

sb,

226 CORESPONDENTA D1PLOMATICA DOCUMENTE

fie ca ar lucra asupra Portii, fie ca si'ar insusi ele rolul demijlocitoare, hi de a alerga la regimul protocoalelor pentru aschimba situatiunea, cautind insa sä lack' chiar d'acum pePoarta sa aseze pe linga consulii Rusi la Bucuresti si la Iasicaimacami pentru a le contra-balanta puterea, iata ce a nascocitD. Billecoq impreuna cu mai multi membri ai opozitiunei celorcloo taxi. Nu stiu de a gasit potrivit de a atinti bagarea deseamy a Guvernului sau asupra acestor nascociri, dar e decrezut ca, de sty in momentul acesta in cumpana, totusi nuva lipsi de a o face pe loc ce indoelile sale vor fi adormit,pe loc ce va putea vorbi cu Cabinetul sau de miscarea ce seface in opiniunea publics a Principatelor Para sa aiba aerulde a o fi ajutat citusi de putin.

Alteta Voastra e mult mai in stare decit mine de a apretiaclack aceste stiri sunt adevarate. Ea ma va aproba ca m'amslujit de dinsele cu cumintie, si ma, va erta de indraznesc sao rog sa nu le impartaseasca cui-va, ci numai sa se slujeascade dinsele ca de niste simple informatii ale sale pentru acomplecta deslusirile pe care Guvernul are neaparat nevoesa le alba, de am fost bine informat, $i in cazul cind Ea argasi nemerit sa ma incunostiinteze de priimirea scrisorei defats, o rog sa bine voiasca sa ee in consideratie prea umilamea rugaciune sa nu faca mentiune de aceste comunicari.

Sunt cu eel mai adinc respect, Monsiniore, al AlteteiVoastre prea umilul si prea supusul servitor.

Sub-semnat : PHILIPPSBORN.

E. S. Contele Kisseleg catre D. Cantacuzino.

Contele pofteste pe D. Cantacuzino si pe boerT sa dee tot concursulfor Printului ales de aproape unanimitatea doturilor, si ale ca'ruia pa-triotism si desinteresare nu pot fi puse la indoiala, in loc de a-i pune

$I

gi

1843 1846 227

piedici in calea reformelor ce urmAreste. Excelenta Sa reaminteste canumai innaltei si nestramutatei ingrijiri a Rusiei datoreste Tara-Roini-neascl existenta si prosperitatea sa ; el intelege o opozitiune in sinuladunarii ; dar pentru ca aceastA opozitiune sa fie bineracatoare, catsca ea sit se desbrace de on -ce pa Um! lAturalnice, ca ea sa, discute,BA lumineze si sit citlituzeascit lucrurile, jar nu sit deciame, sitsupers si sa fncurce in scopul de a ritsturna. Contele judecg in modfoarte nefavorabil starea spiritelor in Tara-Romineased si vorbeste deo intervenciune ce nu-i pests putint.rt a celor doo Puteri protectoare,data boerii, pAzitori ai linistei si ai prosperitilti Tarii, nu cauta a o feride turburarI care n'ar putea de cit compromita.


DOMNULE,

Scrisoarea ce ati bine-voit a-mi scri, imi procura prilejulde care ma folosesc cu placere pentru a ne deslusi impreunadespre cele ce se petrec in Tara-Romineasca.

Dreptatea pe care Rominii au dat-o in tot-d'auna simti-mintelor care mi-au dictat in veci purtarea-ml &Are dinsii,imi da incredintarea ca azi vor priimi asemenea cu increderecuvintul unui prieten sincer si binevoitor.

Numai innaltei si statornicei ingrijiri a Rusiei datoreste Tara-Romineasca binefacerea existentei ei actuate si a elementelorde ordina, de bung stare, de prosperitate, cu care a fort cuatita marinimie inzestrata. Pentru a se putea insa bucura intoata intregimea for de foloasele pe care regulamentul or-ganic le-a asigurat Tarii, trebue ca fie-care din D-voastra safie adinc patruns de datoriile ce-i sunt impuse. Dad., pe deo parte, administratia este silita sa-si conforme lucrarea cuprincipiile consfintite de regidament si sa mearga nestramutatpe calea ce-i e aratata, trebue asemenea, pe de alta, ca boerii,insufletiti de dorinta sincera de a lucra la binele arii, sa deeguvernului un concurs leal si sa se munceasca sa-i vie inajutor si sprijin, in loc de a cauta sa-i puns piedici si sa-i

faca incurcaturl.

sa-i

228 CORESPONDENTA DIPLOMATICA. DOCLTMENTE

inteleg foarte bine ca in sinul adunarii ord.inare chematesa examineze, sä discute masurile administratiei, sa,' se poataforma o opozitie care e in firea uhiar a on carei adunarrcleliberante. Dar, pentru ca aceasta opozitie sa fie binefa-catoare, folositoare adevaratelor interese ale Tarii, trebueslit ca, desbeacindu-se cle on ce vederT patimi laturalnice,sa-si ee sarcina de a lumina, de a conduce i, la nevoe, dea preschimba, dar tot-d'auna inteun mod constiintios, mersuladministratiei ; trebue ca ea sa devie o opozitie care sa exa-mineze discute in scopul de a regula si de a pasta, iarnu o opozitie care sä declame i sa supere in scopul de a in-curca si de a dobori.

Far'a fi nedrept pentru simtimintele individuale ale maimultor capetenii dintre Romini, nu pot sa ma opresc de a ju-deca inteun mod foarte nefavorabil situatia actuala a spiri-telor in Tara-Romineasca. Pofte de putere si de ambitiuneinselate, dorinti de functiuni si de onoruri ramase nemultu-mite, o invederata pornire de a fact sa predomine piste ideice nu sunt de ingaduit, pe linga aceasta, tinere, aminte derb,11, uri personale, patimi de tot felul, acestea sunt mo-bilele care conduc, dupg cit se zice, atitudinea unei opozi-tiuni sistematice, ale earei fapte tind invederat sa incurcemersul not administratiuni $i stee tot impotriva. E unrats pe care-I depling cu amaraciune, insa nu e singurul sinici eel mai mare. Mai pe jos de aceastb, opozitiune sistema-tica pe care am descris-o, se ridica cle cit-va timp o opozi-tiune rasvratitoare imprejurul careia vin sa fac gramadb, niste

Cu idei derapinitoare, dusmani ai on carei ordini. Secunosc aei foarte bine vinovatele intreprinderi ale acestei plat'revolutionare 1), care nu tind la alt-ceva, cle cit numai a aduce

') Generalul care, cu o cumpatare si cu o intelepciune recunoscut5, detotl Rominii, a ajutat Principatele incredintate administratiunii sale, safac pasl innainte pe calea civilizatiunei, si care le-a pAstrat,--cu toate

$I

s'a"

sti-i

8i

¢i,

ingl

1843 1846 229

o intreaga rhsturnare atit in Tara- Romineasca cit $i in Moldova.Ele vor sfirsi grin a sili pe cele cloo Puteri, cea suzerangsi cea protectoare, sa se inteleaga spre a infrina aceasta de-zordinh, si a thia rhul din radaciniti, cacl e poste putinth caele se rhmina timp indelungat privind in linite o ordinh delucruri asa de amenintiltoare.

Pin'atunci, boerilor celor cu Bind bun, Domniilor Voastre,Domnilor, care sunteti pazitorii ai prosperitatei tarei,este dat sh, munciti din toate puterile voastre spre a o aparade tulburb,ri, care n'ar putea de cit sa vh. compromita. Vetiatinge acest scop, am incredintarea aceasta, stringandu-va injurul puterei, luminind'o, intarind'o, urmindu-i actiunea

regulata ce este chemath sa aiba, cu scopul de a sh-virsi binele.

Asta-zi cind aveti un Hospodar ales aproape de unanimi-tatea sufragiurilor, al carui patriotism, a carui dragoste pentrubinele public, a carui dezinteresare nu pot puse la indoialh,care doreste cu caldurh se paseasca in unire cu D-le voastreasa in cit sa fach sa inceteze abuzurile sh, introduch toate im-bunhtatirile putintioase, ati lipsi de la cea mai d'intiiti dindatoriile D-Voastre, ati nesocoti interesele D-Voastre celemai marl", de nu i ati da o sincere lealh conlucrare.

Din parte -ml" nu cer alt-ceva, decit sh, vá ajut in aceastalucrare onorabild; in acest scop, consinit cu placere a priimi

ca departe de dinsele, si chiar dup'a mult timp, o vie dragoste, nuloveste, vorbind de «acea plebs revolutionarao, in elementul liberalcinstit al opozitiunii care, a doa zi de Revolutiunea din 1848, rug& pePrintul Bibescu sa ramina 'n capul t5,rii, sa, nu o paraseasca.

Generalul vorbeste, e Invederat, de o categorie a parte de oameni ; deacei-a care de sigur viseaza chiar de acum o obsteascA rasturnare cu pri-lejul careia ar putea sa pue mina pe putere, de acei-a pe care, in ajunulrevolutiunii, i va vedea limma cerind, in intrunirile lor, deschiderea inchi-sorilor si omorirea Printului; de acei-a care, in ziarul lor, vor predicarevolutiunea singeroasa; de acei-a, in sfirsit, care vor innarma si vorarunca omoritori in contra lui Bibescu. Iat'a de tine vorbeste Kisseleff.

linistei si

legi-

lima

fi

1i

si

ci

230 CORESPONDENTA DIPLOMATICA §1 DOCUMENTS

din parte-va lamuririle pe care vetT credo ca ar trebui sa mile trimitetr, atingatoare de situatiunea afacerilor publice, (lac&

aceste lamuriri imT vor parea ca pot fi transmise PrintuluiBibescu, voi face aceasta cu placere cu toata incredereape care mi'o insufla gindurile sale in privinta arii pe careo guverna si pe care o va guverna 'n tot-d'auna, sunt sigur,cu intelepcTune lealitate:

Bine-voiti, va rog, Domnule, a priimi asigurarea prea dis-tinsei mele consideratii.

Subsemnat : CONTE K1SSELEFF.

P.S. Renuntind de la plecarea mea din Bucuresti la orl-cecorespondinta de oficiu cu vechii mei administratT, am crezutde datoria mea a ma supune exceptiunei ce fac azT in fa-voarea fostului meu Aga pe care im place sag socotesc innumarul prietinilor mei si care am siguranta va intelegecuvintele ca nu va mai 'ngklui sa i se puma numele pevre-o lista care nu trebue sa fie a lui.

E. S. General conte Kisseleff catre A. S. S. PrintulBibescu

Contele priveste situatiunea interioaril a %aril ca 'ncordat5., si adre-sindu-se Printului ca unui prieten, i aratA mijloacele pe care le soca-teste ca mai sigure, spre a ajunge greutatile. RecomandilPrintului A, se foloseasca mai cu deosebire de alnrfarirea pe carei-o dg tgria-i moralg, ca sg prinzg pe boerii turburgtori sauneascultgtori, sit clstige timp, find c mijloacele de constringerenu sunt de lot sigure.» A ingriji de militie, a infiinta o bane&ipotecal% pentru proprietari, a

razimaocroti pe micii comertang indigent, a

usura pe cultivatori, a se pe legi si pe oamenii cei mai decapetenie ai Orel, iata ce sfaturi da omul cu experienta, amicul Ro-miniei.

sa

pi

ca-mi

pi

'eying%

1843 1846 231

Sin-Petersburg, Mai 1844.

PRINCIPE,

Dupa cea din urma expeditie a mea, am avut onoarea ciplacerea sa priimesc amindoo serisorile voastre, cu data de27 Martie. Mi'am facut o datorie sa vorbesc de dinsele inparticular cu vice-cancelarul, ff dupa comunicarile pe carele veti priimi prin D. Daskoff, vet.i putea, Principe, sa vaconvingetT de bunele si sincerile, dispozitii, in ce va priveste,ale ministerului imparatesc. Nu voi intra de loc in amanunte,despre aceste comunicarl care vä dau tot reazamul moralpe care -1 putetT dori, si care, nadajduese ca, cu putina di-bacie, va vor duce la sfir§it bun. Principalul este de a rea-duce mai intat spiritele spre A. Veastra fait intrebuintareamijloacelor silnice. Intr'un guvern ce atirna de alegere,puterea capului este supsuti la mai multe conditiuni care ofat grea ff nesigura. Cind Comisiunea regulamentara discutadrepturile Hospodarului, se °Mita sa i se ridice putinta de ase mai 'ntoarce la deprinderile Fanariotilor, §i se cautamijlocul de a mari, pe cit se crezu cu putinta, amestecularistocratii in afacerile Guvernului. A slabi puterea capuluiStatului prin infiintarea sfatului §i a Adunarei, era scopul covrura,' sa atinga in interesul tariff. Acest stop fu atins,

creel de folos in ce priveste pe un Print rau ; dar in cazulcontrariu, are neajunsurile ff greutatile sale. Cu toateacestea, nu ma sfiesc sa spun ca.' mai bine-mT plat neajun-surile regulamentului, decit ode care s'ar putea isca dintr'oputere absoluta, incredintata unui parnintean care s'ar face prinalegere cap al Statului pe viata. Cu toate acestea, gindescca 'n Tara Romineasca modul de fiintare al puterei trebue sa fiein interesul chiar al institutiunilor care i s'au dat; aceasta putereinsa cata sa fie o exceptiune pentru capul Statului ales, carear insufla prin principiile sale indestula Incredere ca

1 -u

is1

si-1

232 COHESPONDENTA PIPLOMATICA DOCUMENTE

fie incredintata. Nimenea mai mult cit A. Voastra nu omerits, Principe. Conte le de Nesselrode are aceeasf convin-gere si yeti fi sprijinit in pasurile ce, yeti face ; dati-mi insavoe sa Va spun prieteneste, cä aceasta putere, on -cit demare ar fi, nu va fi folositoare guvernului vostru, decitpe cit timp o veti tine in rezerva, spre a face din ea o in-trebuintare buna. Lumea se deprinde cu toate, si Ajar cu lo-viturile de Stat. Trebue sa ne ferim de dinsele; trebue readusespiritele pe de-o-parte prin &tea, pe de alta" parte prin b1M-dete. Identificindu-va cu pozitia voastra adevarata, lasind luiGhica nenorocitul gind al stapinirei prin mila lui 1:1-zeu, sideclarindu-va ca eel d'intin't din tara voastra, toate von mergedupa plac si rolul vostru va va fi usor. Nu uitati insa ca vett'avea in tot-d'auna rivali puternict de combatut, ca laptelecele mai mici, care insa, lovesc in amorul propriu, suntamar criticate si tilcuite in mii de felon ; ea cei slabi sicei neptisatori (care formeaza multimea) asculta, ce se zice sistirsesc prin a immulti numarul color nemultumitl; ea acestia,cu sau faril drept, dar in tot-d'auna cu dibacie, stiu sa ma-nueasca in folosul for dreptul de plingere, si ca in sfirsit,ca sa guverneze cineva pe oameni, cata sa tic sa traga folosdin patimile for si sa,' se slujeasca de dinsele. Boerii TariiRominestf sunt turburatorf, adesea neascultiltorl ; cata insasa-i stapiniti prin taria-va morala, si afara de oare-careusoare demonstratiuni, nu mai de dinsa cata sa va slujitT sprea-i tine in supunere. E parerea mea, nu o ascund, $i am viadorinta ca in interesul vostru, sa o luati, Principe, drept ea-}Lanza a purtarii voastre,spre faptuirea bunelor si patrioticelorginduri ce aveti pentru tara voastra.

Va vorbesc cu inima deschisa si dupa poftirea ce mi'atifacut. Opiniunile mete in aceasta privinta sunt rodul al uneiexperiente de 25 de ani in manuirea oamenilor si de as aveaa da poveti unui frate, nu i-as fi dat altele.

do

51

1843 1846 233

Dobindind de la Curtea suzerana, cu sprijinul Curtii protec-toare, puterile harazite odinioara Printului Ghica, amenirqindcu dinsele pe cei mai aprigi si mingiind pe cei mai clomoli,va yeti forma atit in adunare, cit si in public, o maioritate carevA va pune in stare de a nu vA teme de sesiunea-i ordinara.Mijloacele-va de constringere nu sunt de loc ceva pozitiv ;trebue sA cistigati timp, dar tot de o data trebue va faced pecit se poate de puternic. ingrijiV de militie si faced sA simtaea in on -ce moment parinteasca-vA supraveghere. infiintaV, dose poate, o bailed ipotecara pentru proprietari, ocrotiO miculcomert al pAmintenilor, usuracl pe cultivatori care sunt, dup5, citse zice, din nou cufunda0 in datorii de catre arindasi de o parte,de cAtre zapcil. de alta, si, fAcind toate aceste, in mod linistit,farg grabA, rAzimindu-va pe legile in Iiinta s,;i in tot-d'auna cusprijinul si sfaturile bArbatilor color mai de cApetenie ai tArci,yeti ajunge la rezultate bune si yeti face sa amuceascA, intrigacare acum se miscA poate mai mult decit credecf.

Mitropolitul va priimi niste, sfattal, care de sigur it vor facemai mlAdios. Folositi-vA de acest prilej spre a-1 cistiga lacauza voastrA si faced ca Cesar : luaV ca ai vostri, pe totiaceia care nu vA stau in contra.

Subsemnat : KISSELFFR

E. S Contele de Nesselrode, cAtre A. S. S. PrintulBibescu.

Contele de Nesselrode aprobk pe Print cá a pronuntat inchidereaCamerei si-i fagadueste sprijinul Rusiei in nazuintele sale ca sa invingaincureaturile pe care o opozifie sistematick le creaza administratii salesi in cererile pe care le-ar avea sa le adreseze Portii in stop de a re-gula masurile a ciiror adoptare ar putea sii-i park grgbitk.

sa

234 CORESPONDENTA DIPLOMATICA SI DOCUMLNTE

Sin-Petersburg, 2 Mai 1844.

PRINCIPE.

Am luat, cu un interes si o ingrijire sincera, cunostinta decoprinsul scrisoarei ce Alteta Voastra mi-a facut onoarea sa-miadreseze ca sa-mT arate greutatile prin care obsteasca Adunarea boerilor s'a 'ncercat sa opreasca mersul regulat al adminis-tratiunei sale. Aceasta stare a lucrurilor erea prea de capetenie,pentru ca sa nu-ml fi facut o datorie sa dau pe loc seamsde dinsa tmparatului cer poruncile in scopul de a vapune, Principe, in stare sa invingeti: aceste incurcaturi si sava mentineti actiunea guvernamentala in cai folositoare patrieivoastre. N'am nevoe sa va spun ca am urmarit cu o bagarede seams neintrerupta deliberarile obstestei AdunarI, pins 'nmomentul cind i-atI pronuntat inchiderea. intelegem aci ca,in fata spiritului de opozitiune sistematica, pe care aceastaAdunare it lasase sa creases in sinul sau intr'un mod care sainsufle din ce in ce mai marl temeri, pasul de a o disolva ereasingurul leac poate de adus acestui fau si prin urmare notn'am putea sa-i refuzam aprobarea noastra. in punctul in careau ajuns astalf lucrurile, Alteta Voastra cats sa fie si d'aciinainte convinsa ca sprijinul puterei protectoare nu-i va lipsi,si nadajduim ca, cu ajutorul lui Dumnezeu, Ea va isbuti satread, peste piedicile ce i le-a ridicat opozitiunea. Noi tinemla ordinea si la linistea unei provintii asezate la marginileimparatii ; si aceasta ordina, si liniste neputind ti asigurate decit numai intarind pe capul Guvernului in exercitiul autori-tatei sale, puteti fi sigur dinnainte, Principe, ca. Curtea impa-rateasca, va va sprijini sincer, pe cit timp yeti cauta a va in-tan actiunea in limitele regulamentului organic. Vi se arataprin aceasta, tot de odata, linia peste care nu ne ar fi ingaduit

pasim, data concursul Portii ar fi din intimplare cerut dinparte-va spre a regula cele de mai in urma masurl a caror

sa -i

sa

si

1843 1846 235

adoptare ar putea sa va para grabnica in interesul Tarii-Romi-nesti. Rog pe Alteta Voastra sa, se esplice in aceasta privinta,fara nici o codire, cu D. de Daskoff, i sa se inteleaga cudinsul despre pasurile ce trebue sa fie facute de-a dreptul laConstantinopol spre a dobindi de la Sultan imputernicirile ceyeti crede poate de trebuinta. Consulul nostru general este in-sarcinat sa, se faca mijlocitorul cererilor voastre pe linga D. deTitoff, acesta, la rindul sau, le va sprijini pe linga, Poarta.Rezimindu-va astfel, Principe, pe aprobarea celor doo Curti,cea suzerana, cea protectoare, administratia voastra nu vaintirzia sa dobindeasca gradul de 'nchegare ce doriti, s'atunciva va fi cu putinta sa cu siguranta spre viitor. Urarilenoastre vor insoti inteleptele nazuinti ale Altetii Voastre,eu unul, ma folosesc de acest prilej spre a-I renoi asigurareainnaltei mele consideratiuni.


E. S. General conte Kisseleff, ea tre A. S. S. Prin(ul Bibescii.

Contele Kisseleff se felicita c'a intors pe D. Cantacuzino spre altesimtinfinte. N5,dajdue0e ca si oareii care alci nentultumiV se vor re-intoarce in sinul rnaioritMei. Contele isi sfirete scrisoarea prin aceast6cugetare piing de filosofie si de adeviir: Nimic bun si folosilor nu seface fara grele neajunsurr pentru acei care se devotea,za intere-sului public bine-Inceles.

Sin-Petersburg, 17 Iulie 1844.

PRINCIPE,

Constantin Cantacuzin imi surie o scrisoare care m'a miseatadinc. tin spune ca, citind sau aflind ce gindiam eu de opo-zitia sa, increzator in sfaturile mele, se leapada depozitia pe care crezuse bun sa o ee din convingere i datorie.

paitt

pi

si

pi,

si

236 COL SEPONDENTA DIPLOMATICA 1 DOCUME.NTE

Ac,eaSta lepadare numai dup'o simply incunostiintare dinparte-mi, mi-a facut o adevarata placere ; cad, dupa zeceani de lipsa, o fapta de felul acesta isi are meritul sau,arat multumirea printr'o mica scrisoare recunoscatoare pecare i-o trimit si pe care, Principe, va rog sä faced sa-i fieimminata.

Am crezut ca trebue sa nu las sa, -rni scape acest prilejdo a-i da cite-va sfaturi bune despre reazamul ce trebue sava dee Adunarea si despre credinta-ml ca din parte-i arputea face ceva mai bun ;in acelasi timp insa, am crezut catebuea sa-i trimit raspunsul meu prin mijlocirea A. Voastre,pentru ca sa, stie el ca-i scriu cu stirea si cu consimtimintulvostru. Nadajducsc ca deslipind de opozitiune pe unii in-divizi prin hung purtare catre dinsii si pe altii prin frica uneipedepsiri aspre, VA yeti forma o maioritate in Adunare, ma-ioritate ce este de capetenie sa o aveti pentru afacerile Tareiin deobste si pentru ale voastre in particular.Vice-cancelarulva lipsi pint", la sfirsitul lui Septembre, si nu cred sa seie inainte de intoarcerea lui vr'o hotarire definitive in cepriveste obiectul scrisorii voastre din arma. In on -ce caz nutrebue uitat ca de se poate consimti la oare-care propunerifa'cute in mod legal, va fi cu mull mai anevoe de a da or-dine cind cine-va nu se simte in drept de a o face.De acea,si fare a WI da toate acestea drept vorhe sfinte, m'am crezutdator sa va arat prevederile mele, si sa starui, pe cit e cuputinta, asupra nevoii de a curati de on ce spirit de dus-manic viitoarea obsteasca Adunare.

Ma bucur de a afla ca sunteti multumit de purtarea luiMavros de care, din parte-mi, n'am avut nici odata sa mapling ; si thud sunt dator un raspuns, v'as ruga, Prin-cipe, sa aveti bunatatea de a face sa-i fie imminat alaturatulplic.

Suntem in asteptarea unei triste marea ducesa

si-mi

ca-i

intimplarl:

1843 1846 237

Alexandra este cit se poate de rail; numai starea ei de insar-cinare o mai face sa traiasca inch. E o jale obsteasca, caciera iubita de toata lumea, si eu unul, o pling ca pe o in-cintatoare femee, vrednica de tot felul de omagiuri.

Adio, Principe. Sa -va ajute Cerul in lucrarile voastre si nuuitati mai ales ca nimic bun si folositor nu se face Mea degrele neajunsuri, pentru aceia care se devoteaza interesuluipublic bine inteles. Aceasta v'o spun din experienta si totce rog pe Dumnezeu e sa stiti aceasta si totusl sa nu perdetiinima.

Priimiti asigurarea reinnoita a sincerei si neschimbateimele iubiri.

Subsemnat: KISSELEFF.

Genera lul Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu.

30 Octombre 1844

PRINCIPE,

Am asteptat reintoarcerea vice-cancelarului ca sa raspundscrisoarei A. Voastre de la 22 August, si ma grAbesc de ava informa mai din 'nainte ca aceasta afacere se va sfirsicum trebue. D. Daskoff va priimi in aceasta cestiune instruc-tiuni particulare, care vor usura greutatile aratate de minister.MA bucur de aceasta pentru A. Voastra si mai cu seamypentru taxa care are neaparata nevoe ca ingrijirea-va de dinsash, fie soutita de suparari.

Pentru azi nu vroi sa va mai scriu altele, si va rog, Prin-cipe, sa priimiti asigurarea prea sincera a tutulor simtimin-telor mele.


238 CORESPONDENTA DIPLOMATICA sI DOCUMENTE

E. S. eontele Kisseleff catre Em. S. Mitropolital Neo fit.

Generalul 1s1 aratg bucuria de a vedea in sfirsit Tara Romineasclguvernat5. »de un om cinstit, de o integritate neinduplecatg, Inzestratcu un spirit drept si luminat.» El se bizueste c6. Eminena Sa va dapilda supunerei si va propAvAdui unirea, ascultarea si devotamentulcatre capul autorita0 mirene.

Sin-Petersburg, 13 Noembre 1844

MONSINIORE,

Scrisoarea ce Eminenta Voastra mi'a facut onoarea sa-mitrimeata cu data de 14 Septembre trecut, este de un caracterprea gray si a tinge prea de aproape interesele cele mai decapetenie ale unei tari de a carei soarta nu voi fi nici-o-datanepasator, pentru ca sa nu cred ca 'mplinese o datorie stints,raspunzind cu o desavirsitti sinceritate. Nu voi mai reamintiaci, Monsiniore, faptele de plins, pe care judecata neparti-nitoare a Curtilor protectoare si vocea a partii celei sana-tease a publicului, de mutt le-au osindit; si nu voi vorbiasta-zi decit de misiunea cu care Cerul a insarcinat pe Emi-nenta Voastra, misiune numai de pace si de ordina.

Dumnezeu a voit in sfirsit ca Tara-Romineasca sa fie gu-vernata de un om cinstit, de o integritate neinduplecata, inzes-fat cu un spirit drept si luminat, si avind un caracter indestulde tare pentru a 'nlatura toate piedicele ce ar putea intilniin drumu-i, cind e vorba de bunul trait' al tarei lui. Rominiinu pot decl fi in deajuns recunoscatori de o asa de mare bine-facere, nicl rnultumi indestul pe A. tot puternicul, si EminentaVoastra, ca vrednioul for pastor, nu va nesocoti de loo, suntsigur, sfinta-si indatorire de a le da, eel pilda supu-nerei la hotaririle nepatrunse ale divinei Provide*, si de ale propavadui unirea, ascultarea si devotamentul catre capulautoritatii mirene, ales de ei si a carui alegereCurtile protectoare s'au grabit sa o aprobe si sa o intareasca.

d'intliti,

1843 1846 239

Asa dar, Monseniore, numai sprijinind cu lealitate pe Hospo-dar, numai imbarbatind pe cei buni s'amenintind pe cei raicu minia Cereasca, yeti avea constiinta ca va yeti fi implinitinalta,-va menire cu apostolescul zel pe care vi-1 impun da-toriile Sfintului vostru Minister.

Ma magulesc ca va binevoi Eminenta Voastra sa nu vaza,in libertatea cu care I-am spus tot cugetul meu, de cit oproba mai mult a stimei deosehite ce am pentru Dinsa,a obiceiului meu de a nu-mi ascunde vr'o data modul dea vedea, mai ales cind e vorba de cestiuni atit de 'nsem-nate, s'atit de strips legate cu tuna stare de fall viitoarea unei sari pentru care nu voi inceta, de a simti eel mai viusi mai staruitor interes.

Am onoarea de a fi, cu o innalta consideratiune un sin-ter devotament, al EminenVi Voastre prea umilul preaascultatorul servitor.

Subsemna,t : Conte KISSELEFF

Consulul general ad Frantii catre A. S. S. PrinfulBibescu.

D. Billecoq mijloceste in favoarea Vaillant care fusese gonitdin Tara-Romineasc5..

BucurestI, 18/30 Octombre 1845.

MONSINIORE,

Priimesc prin posta de azi si ma grabesc sa trasmit AlteciiVoastre Serenisime,..spre a o pune pe cit se va putea in starede a hotari despre un incident ne-asteptat, o scrisoare ce 'mieste scrisa din Paris, cu data de 10 Octombre, de catre D.Vaillant.

D-lui

gi

p

gi

gi

240 coREsPoNDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

D. Valliant anunta" va astepta r'aspunsul la Giurgiu inprimele zile din Noembre. Trebuea acest concurs de intim-'Agri pentru ca, la cinci-zece leghe departe de Bucuresti, senu ni'd sfiesc sh cer, in mijlocul ocupatiunilor celor mai inte-resante, bagarea de seam' a Altetei Voastre Serenisime.

Intr'adevar Ei, numai Ei, este si va fi dat de a holaridata, dupa cinci ani de exiliu, fostul director al internatuluiSfintului Sava, devenit azi unul din istoricii Tgrii-Rominesti,poate aspira la o cugetare de clement', sau data, supus dinnou la o procedure criminals, ale carei elemente ce puteaucontribui la ingreunarea ei, timpul pe toate le-a 'mpeastiatfoarte repede, oath ca el, proscris sau inchis, sa-si urmezetristul trai ce pare cä duce din zioa in care a prtrasit o Carape care studii speciale i dedeau poate dreptul de a o privi cao a doa patrie a sa.

Alteta Voastra Serenisimg, luind in considerare datele pecare D. Vaillant le aminteste in scrisoarea sa, va binevoipoate sa ma onoreze cu un grabnic raspuns.

Sunt cu respect, Monsiniore, al Altetei Voastre Serenisime,prea umilitul prea ascultAtorul servitor.

Subsemnat: BILLECOQ.

ca

si

si

POLITICA D-LUI BILLECOQ

SI

URMARILE EI

17

POLITICA D-LUI BILLECOQ

Atitudinea vrajmaseasca a D-lui consul general al Frantii, fata cuDomnul Tarii-Rominestl, nu ineeteaza de a se da pe fats in toatescrisorile ce adreseaza Guvernului sail, pink 'n Martie 1846. La aceastadata, D. Billecoq este rechiemat si inlocuit prin D. de Nion.

Invinuirea adusa in contra-i de D. Philippsborn') se gaseste pe deplinindrituita, nu numai priu corespondinta D-lui agent francez, ci Incaprin ultimo, fapta ce savirsi pe teritoriul rominesc.

D. Billecoq rechiemat dupa cererea Printului si turbat de disgratiasa, nu se da 'ndarat, ca sail rasbune, de a'nvinui Guvernul rominesc,c'ar B lipsit, In zioa Sfintalui Filip, la, obiceiuri In tot-d'auna pus-trate, In ce priveste vizitele de etichet& ; de a-0 da jos pavilionul,de a crea urmasului sal o pozitiune din cele mai delicate, si de apune Guvernul francez, care prea a crezut lesne in acuzatiunileD-sale, intr'o falsa situatiune

0 scrisoare a Printului 9) catre D. Guizot respinge si sdrobeste acu-zatiunile D-lui Billecoq, si instructiunile D-lui de Bourqueney 1 catreD. de Nion, incunostiinteaza pe noul consul ca ambasadorul Frantii laConstantinopol este luminat despre ne-BinWea unui pretins obicenice ar B fest In tot-d'auna, p&stra,t.

Am facut mai sus sa reeasa paAile prin care corespondintaD-lui Billecoq 4) se recomanda neincrederei cititorilor. Aldoilea volum al nostru, consacrat actelor domniei lui Voda,Bibescu, va continua a pune in deplina lumina indrasnelileconsulare ale D. agent francez, opunind raporturilor sale actele

') Scrisoarea D-lui Philippsborn catre Printul Bibescu. (VezI Cores -pondina general& diplomatic, p. 56).

2) Scrisoarea Printului Bibescu catre D. Guizot, 6 Mai 1846.3) Scrisoarea D-lui de Nion catre D. Guizot, 3 Iulie 1846.4) Vezi cap. VI, p. 49 si urmatoarele.


i piesele autentice ; dar, pentru ca fie care sa-s1' Glee seamsde ratiunile hotaritoare ale rechiemarii D-lui Billecoq,cunoasca bine intimplarile care urmara disgratia d-sale, si acaror povestire o gasim in scrisorile adresate D-lui Guizot deVoda, de D. de Nion si de D. baron de Bourqueney, chiar deacum o sa dam o idee de modul de care se slujea D. Billecoq,pentru a lumina asupra on carei cestiune pe guvernul

Dupa povetele date de D. Guizot 1) subordonatului sattchiar din luna Ianuarie 1843, s'ar fi putut on tine asteptasa afle mai multa moderatiune, cumpatare i lealitate in darilede seams politico ale acestuia din urma.

Lucrul n'a fost asa : povetele ministrului au ramas dorpuse pe hirtie.

Vedem pe D. Billecoq gasind placere in a face portretul Prin.tului ca al unui om 11211210S, lute de fire, aspru, grosolanchiar, a-i da mai ales cusururile cele mai opuse firei i edu-catiunei sale, si a-1 arata ca «singurul Romin trescut in strai-natate, care, in sinul Adunarii obstesti ordinare din 1842, sa,fi atras atentiunea prin &rule sale revolutionare 2).» D.consul confunda, din adins, ideile liberale ale capului Statuluicu ceea ce chiama el 'Wide Jul revolutionare.

Hotarirea D-lui Billecoq de a 'nfatisa on -ce cestiune subt o lumina nepriincioasa guvernului romin, nu adoarme nisi o data.0 mica 'ntarziere se 'ntimplase 'n calatoria ce Printul hotarisesa fad. la Constantinopol ; D. Billecoq se grabeste s5, declare«ca, nu mai este, decit intr'un mod foarte vag, cestiune decalatoria Domnului Bibescu la Constantinopol.» «El este,inteadevar», afirma D. Consul, «prea devotat servitor al Im-paratului Nicolae, pentru a indrasni macar sa vorbeasca de

1) Scrisoarea D-lui Guizot catre D. Billecoq, 16 Ianuarie 1843 (Ar-hivele Ministerului afacerilor streine, Paris.)

2) Scrisoarea D-lui Billecoq atre D. Guizot, 25 Februarie 1R43. (Ar-hivele Ministerului afacerilor streine, Paris.)

si

si sa

POLITICA D-LUI BILLECOQ 245

o proba, chiar de dat pe viitor, do respect catre Sultanul,suzeranul saia, atunci cind afacerile de servitiu sunt atit deincurcate ca azi 1).)?

Cit-va timp dup'aceea, aceasta calatorie se facea, si D.Billecoq era silit sa 'ncunostiinteze de dinsa pe cei in drept.Simte el oare vr'o jicnire de aceasta ? Nu ; caci avind a facepovestirea acestei vizite la Constantinopo], el gasi prilejul dea vorbi de decoratiuni, si de a face o noo declamare in contrafericitului consul al Rusiei.

Sa-1 ascultam 2) :

«Printul Bibescu aduce cu dinsul mai multe decoratiuniturcesti pentru persoanele ce-i alcatuesc alaiul ; aduce chiarun Nisam-Iftihar, care se zice ca este de mare valoare, pen-tru D. Daskoff : este pretuit zece mfi de franc!. Nu-i fara in-teres de a cunoaste origina acestei favoare, ceruta pentrugerantul consulatului Rusiei, de catre Printul Bibescu. in urmaalegerei Gospodarului, Imparatul Nicolae facind sa, fie immin-nata comisarului imparatesc turc, Savfed-Efendi, o tabacheraca proba a multumirii sale, Sultanul, in be de a trimite dinparte-i D-lui Daskoff decoratiunea Nisam-Iftihar, precum e inobiceiti de a se face pentru diplomacii europeani, i trimise otabachere atit de ordinary incit acesta o arata intimilor salca o foarte indoelnica, marturie a darnicii Padisahului. D.Daskoff, de altmintreli, avea mare grip., cind vorbea de aceastaaiurea decit in familie, sa spuna ca, de nu primise Nisamul,pricina era ca Sultanul lasase obiceiul de a-1 da cui-va. Maimulte nurniii, in acest ragaz de timp, venisera sa dee o des-mintire acestei afirmart a consulului Rusiei ; el simtise de .

aceasta o mare rusine, si, pentru a-1 mingiia, Printul Bibescu

1) Scrisoarea D-lui Billecoq catre D. Guizot, 19 Aprilie 1843. (Archi-vele Ministerului afacerilor streine, Paris.)

') Scrisoarea D-lui Billecoq catre D. Guizot, Bucuresti, 28 Octombre1843. (Archivele Ministerului afacerilor streine, Paris.)


trebui, in timpul sederei sale la Constantinopol, in mijloculmultor altor favorurT dobindite cu banT gata, sa cumpereaceasta pentru D. Daskoff.»

in zadar s'ar cauta, de nu s'ar ghici scopul acestei scrisori,interesul diplomatic al unor asemenea

Cind D. agent este obosit de a-sT arata tinerea de minte derail in contra Printului, isT intoarce nazuintele in contra D-luiDaskoff, cind poate sa intruneasca, in acelas simtimint vraj-masesc pe Domnul pe reprezentantul Rus, se fereste foartede a perde acest prilej.

Este, intr'adevar, lucru de capetenie pentru D. Billecoq, casa esplice neincrederea ce pastreaza Domnul in privinta lui,de a 'nfatisa pe aceasta ca «ne-rivnind a place decit Rusiei,si ne-miscindu-se decIt dupa inspiratiunile D-lui Daskoff :

«inriurirea consulului Rus», zice el, it stapineste de acumin on -ce intimplare ; el nici ca mai este de acum stapin pesituatie 1). »

«0 afacere putin insemnata, cea mai simpla, a pa,rut ca-1face sa simta un astfel de neastimpar la privelistea situatiu-nei ce putea sa i se faca de la inceputul administratiunii sale,fatti, cu consulul Rus, ca a trebuit, dintr'un fel de comp&

pentru dinsul, sa o amin pe un timp viitor 2).» PentruDomn e pastrata aceasta bine-voitoare compatimire.

« imparatul Nicolae, » continua corespondentul D-luiGuizot, « care nu poate ascunde multumirea ce-i aduc is-binzile de aci ale consulului Rusiei, face sa ploo favorurileasupra-i.

«Abea numit de case lunT consilier de Stat si comanclor alOrdinului Sintei-Ane, D. Daskoff a priimit, prin cel din urmacurier venit din Sin-Petersburg, Ordinul Sintului-Vladimir.»

') Scrisoarea D-lui Billecoq catre D. Guizot, 7 Martie 1843. (ArchiveleMinisterului Afacerilor streine, Paris.)

1) Scrisoarea D-lui Billecoq catre D. Guizot, 22 Martie 1843. (Archi-vele Ministerului Afacerilor streine, Paris,)

§i

15,muriri.

§i

timire

si


A vorbi de raspl'atile date D-lui Daskoff, este, pentru cel cescrie, o tale piezisa ca sa reaminteasca D-lui Guizot ca consu-lul Frantii starueste sa obtie crucea de ofiter a Legiunei deonoare, dar ca, precum oare-cine intr'o poveste, vede ea nuvede nimic !

Se rasbung de aceasta numind pe Voda Bibescu : dom-nul Bibescu, amanunt care, esind din condeiul D-lui Bille-coq, isi are insemnatatea sea, si cautind a-i face rail in toatemodurile pe ling. Guvernul francez.

Toate 'i par «via de meaza--noapte», scrie Consulul, la25 martie, in stilul sail p1M de imagini, vorbind de Domn !Cit de mai exact ar fi de a spune, vorbind de D. Consul.francez : Nimic nu-i pare vint de meaz5.-noapte, cind poateface vr'o insinuare de ail voitoare, cind poate pune in circu-latie o calomnie.

Dau de marturie ciudatu-i mod de a judeca o cerere,adresata de Domn Adunarii *testi ordinare, acea de anu cere platirea unor ramasiti de socotell rAmase din anii din'nainte, care se sueau la 114018 lei vechi, adica: 34550 leinoi,pe cuvintul ca" : «De pot datornicii», cugeta Domnul,«sa fie invinuiti de negligentg, intr'un timp in care grija lip-seste tutulor, nu pot cu toate aceste fi banuiti ca ar fi avut,in aceasta cestiune, vr'un folds personal sail vr'un interes.»

Tata ins'a ce citim in corespondinta consulara de la '27 Martie :«Printre socotelile intirziate supuse cercetarii Obstestii Adu-

nari de acum, se afla" unele pe care domnul Bibescu, cindera secretarul Camerei din 1842, le facea sa figure in nu-marul invinuirilor de capetenie, gramadite de dinsul in yes-tita adresa 1) din anul trecut. Care a fost mirarea Adunarii

') 0. Billecoq nu bags de seamg cg aratg neincetat ce rang de ne-tamaduit i-a Mout caderea lui Vodg Ghica. Ce neatirnare de caractersi prin urmare de politicg putea Cabinetul din Paris astepta de la uniasemenea agent ?

248 CORESPONDENTA DIPLOMATIC/. DOCUMENTE

Obstesti si a Orli intregi, cind l'a vazut ca, delasind de odata acele forme scurte poruncitoare care au insemnatprimele sale acte, cere cu umilinta, printr'un o.fitiu catre04teasca Adunare, al ca,rui vot i l'a impus astfel, sAse arate inga duitoare ge.neroasA l).»

D. Billecoq nu poate insela pe nimeni; cererea nu-i innimic ; ea este expresiunea bunului simt care sin-gur a impus votul Camerei. incit despre virtutile ce ha-eazeste acestei Coined, suridem cind vedem ca consulul oinvinueste, la pagina urmatoare, de opozitiune sistematica%

Un fapt reese limpede din depesa, de mai sus : e neimpg-cata tinere aminte de rat a D-lui Billecoq, prietenul luiVocla Ghica, in contra autorului adresei care a adus cAdereaacestui Domn. Aceasta adresa, nu i-o va erta in veci; e cruceasea, pe care o duce 'n spinare cu aceasi supunere ea si«decoratfile, darniciile al cAror object este D. Consul alRusiei...»; ca «probek de iubire, favorurile pe care Al-tela Sa le revarsa; gramada asupra acelui in care consululFrantii vede autorul tutulor relelor.» i spune aceasta ftbrA(raze, cea ce nu e un mic merit pentru D. Billecoq «Vino-

vatii, nu sunt boerii care vor sa doboare pe Printul Bibescu,ci consulul Rusiei,... Si nimeni altul 2).»

Cestiunea ne- instrainarii zestrei femeil vine s'a dee o noomaterie relei vointi a D. Billecoq : «intemeiat pe ideea ce7i a facut», zice in depesa-i de la 5 iunie .1843, «ca este totatit de mare legislator cit si de mare orator, HospodarulBibescu a nascocit, far'a se sfatui cu nici unul din ministriisat, nici din membrii Obstesti Adunari, de a da lovirea demoarte unui din cele mai marl principii ale Codiceluiromln, ne-instreinarea zestrei femei. Doborit, chiar de lainceputul discutiunii, printr'un amendament care-1 nimicea

') D. Billecoq catre D. Guizot, 27 martie 1843.2) D. Billecoq catre D. Guizot, 9 martie 1842.

$i

51

ci


DE TOT, proectul de lege a fost, dupa vointa Printului, in-fatisat o a doa oar% subt o alta forma, si, ca si eela cazut printr'o maioritate de 16 in contra a 15. Cum niciunul din ministrii sal n'a luat parte la lucrarea acestui pro-ect de lege, numai noul Hospodar are a suteri azi de aceastainfringere, sai merg pin'a spune ca Printul Ghica,care a fost adesea invinuit ca lua masuri arbitrare, n'a nas-coca nici o data vre una care sa, conste, ea in aceasta dinurma intimplare, in a se constitui tot de odata ca autorul, re-dactorul si singurul aparator al unei legi menite sa 'ntru-neasca toate neregularitatile constitutionale si toate nenoro-cirile parlamentare 1).»

Aceasta cestiune va fi expusa, la timp, cu toate, actele ceo privesc, in al doilea volum al nostru. Cititorul se va puteaconvinge atunci, vazindu-le, ca necrologul ce D. agent facelegii infatisate Camerei de -dare Domn, este fart', obiect;de a fost respinsa aceasta lege, ea n'a fost nimicia de tot,OA nu se nimiceste cea co e adevarat, ceea ce e moral ; si camodificarea adusa legei Caraclja,constind rnai ales in a numai ingadui ca t Aga' duinta" de zestre,filcuta numai in fatade marturi,sa, treaca innaintea datoriilor ipotecare, puneaeapat la o multime de ciocnie, reinnalta creditul public cese da afund, si departe de a da o lovire de moarte avereifemei, o punea la adapost.

D. Consul, aducind in contra proectului de lege al Printului o Invinuire copilareasca, s'a Mout Inca o data ecoulatacurilor opozitiunii.

De este Printul Bibescu obiectul unei distinctiuni din parteaRegelui Prusiei, care-i trimite marele Cordon al Acvilei rosii,ca rasplata a frumoasei ospitalitati oterita fratelui sau, Prin-

') D. Billecoq catre D. Guizot, scrisoarea din 5 iunie 1843.Vez1 t. II, proiectul de lege si diferitele piese privitoare la aceasta

cestiune

ca,

')

d'intau,

@i ministrii

250 CORESPONDENTA DIPLOMATICA, St DOCUMENTE

tul Albert, D. Billecoq scrie pe loc: «Se crede ca aflareaimparatului Nicolae la Berlin nu este streina de aceasta dis-tinctiune oferita Printului Bibescu, §i se mil-A' numai lumeaca intervenirea ce i se atribue cu acest prilej, aduce, dinpartea unui monarh strein, o favoare mai insemnata decitaceia ce imparatul insu-0 acorda Hospodarilor, carora,cindcrede ea trebue sa-i decoreze cu vr'un ordin rusesc,nu le a.de obiceiii decit pe cel mai mic din toate 11.» Nu-i nevoe dea 'nsemna aci ca D. Billecoq ascunde dindaratul acestui: «semiry numai lumea», tainuita auda ce simte de distinctiuneaal cartti object a fost de curind Alteta Sa.

Patima intr'atit orbe$te pe reprezentantul Frantii, ca nubags de seams ca 'nnegre§te faptele cele mai de laudat.

Mfg, de pada, in ce cuvinte poveste§te,in aceia0 depe§a,o experienth' facuta de toarte bunul cap al politii capitalei,D. Joan Manu: «Excelenta Voastra va putea sa aiba ideeacea mai exacta de nenorocitul spirit ce domneste in acestmoment in aceasta parte a administratiunii rominesti,cind va §ti ca D. aga al Bucure§tilor 2) nu s'a sfiit, suntciteva zile, sa se 'mbrace tiptil, in timpul noptii, ca un omdin popor, §i sa, se lase sa fie suprins in flagrant delict lau§a, unei pravalii, a carei broasca o spargea, ca sa 'ncercegrija ce pun in veghiere pazitorii de noapte.»

Dar ce! aga vrea sa-§1 dee seams de modul in care se facepolitia; se 'mbraca tiptil, sparge o brosca, e prins, Si in locde a vedea in aceasta o proba a zelului acestui functionar,§i a bunei veghieri a agentilor, D. Billecoq afla aci probaspiritului nenorocit ce domneste in aceasta parte a ad-ministratiunel i ce ar fi zis, dar fi putut aga stir-

pasca operatiunea fart), turburare ? Si cum minoasa-i imagi-

Scrisoarea D-lui Billecoq c5.tre D. Guizot, 17 Octombre 1843. (Ar-hivele Ministerului afacerilor streine.)

') Aga, prefect al politii.

sa-sl

POLITICA D-LUt BILLEC()Q 251

naOune nu l'a ispitit sa zits chiar ca s'a putut foarte binesa se fi jucat aci o comedie de mai 'nainte aleatuita si ca agade sigur se 'ncelesese cu agentii sai pentru a se lasa sa tiesurprins in flagrant delict de spargere de broasca', ?

Dar Petru eel Mare n'a facut alta deeit cea de ce e invi-nuit D. aga; s'a 'mbracat des tiptil pentru a afla prin sineinsu si adevarul; si Napoleon nu s'a stiit,fic zis cu voiaD-lui Billecoq, sa 'mbrace de mai matte on uniforma desergent pentru a-si face recunoasterilc sale.

Generalul Marbot, in Illemoriile sale, pline de avint side 'nvalaminte, nu ne spune care, vorbind de pregatirileacute in scopul de a trece Duna'rea, ea imparatul si ma-resalul Massena, imbracatt cu uniforma de sergenti, si urmacide colonelul de Sainte-Croix, acesta in haine de soldat, inna-intara ping pe malul riului; ca colonelul se desbraca de tot,si intra in apa, pe cind Napoleon si Massena, spre a clepartaon -ce banueala din mintea dusmanilor, isi.lasara mantalele,par c'ar fi avut in gind sa se 'mbae,si examinara atunci,cit voira, punctul in care vroiau sa arunce pun Ole sl sa fap-tueasca trecerea I).

Aceasta invedereste un lucru ; e ca on -ce schimbare decostum e buns, de ti'este trebuincioasa ca sa chezasuesti si-gurahta unui oral, a carui paza o ai, sau ea sa pregate;11'victoria oastei cc cornanzi.

Iata-ne insa in 1844. Ei dar, se va crede oare ? D. Consulal Franlii «In zadar a aqteptat, ca sa scrie Ilfinistrului,ca viun act fa ptuit de administratiunea Printului Bi-bescu sau personal de dinsul, sa merite sa; preschimbetonul, poate oare-# cum aspru, al corespondincii sale.»D. Billecoq spune, si adaoga : «Dar Wept in veci, inzadar.... o serie de acte ne-cumpiinite, ne-venite la timp,

3) Memoriile generadulai baron de Marbot,, t. II, pag. 239, °Tito-lul XXII.

1-11

252 COHESPONDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

adesea chiar no-caviincloase, continue a instreina dePrint, in inima administraWor, on -ce simpatie, on -ceprestigiu, on -ce popularitate i).»

Asa dar, a fi luat cele m'asur'l pentru desrobirearobilor, aceasta lege va fi un fapt destivirsit in 1847 2),a fi inceput lupta cu Sfintele Locuri, si a fi opus o ener-gic6 opintire la pretentiunile lor, in aceasta cestiune deviatia si de moarte pentru tara 31; a fl dobindit de la CurteaSuzerantl si de la cea Protectoare sA, se respecte vechileprivilegiuri de vecie recunoscute Tilrii-Rominesti, care «ocupain dreptul public al Europei un loc deosebit de cele-l-alteProvintii ale imparatiei Otomanicesti41», si a fi fticut sa fiedat aril, pentru comertul sail de importatiune si de expor-tatiune, dreptul de 5 la suta in locul taxei iluzorii de 3 lasuta; a fi intemeiat bunele relatiuni dintre Tara-Romineascilsi Moldova, relatiurif care erau sa'ngadue Printului Bibescude a lua initiativa unei masuri de capetenie, desfiintarea va-milor intre cele doo tgri, si, de a le lam, aceasta barieril odata doboritA, nklejdea ca acest pas era eel d'intiiii catreunirea for definitivit intr'un singur Stat; a fi chezasuit linis-tea tArii; a fi pornit rasboiu in contra abuzurilor; intr'uncuvint, a ti dat acel bogat seceris care singur ne 'nfatiseazgmunca din anul 1843, toate aceste sunt, in ochii D. Consulfrancez, a fi cAptuit o serie de acte ne-cumpAnite, ne-ye-nite Ia timp, adesea chiar ne- cuviincioase.

Sa nu se creaza cumva c5. D. Billec,oci pacatueste din ne-stiinta; stie foarte bine ce spune, si de ce se poarta ast-fel.

I) Scrisorile D-lui Billecog catre D. Guizot, 25 Decem. 1843/5 Ia-nuarie 1844 (Arhivele Ministerului Afacerilor streine, Paris.)

2) LegI din 1843 si 1847, t. II.') Vezi Cestiunea Locurilor Sfinte, p. 60 si urnatoare.4) Vezi Cestiunea Comertia,M. Observatiunea Printului catre Cabi-

netul din Sin-Petersburtr, p. 157 si 158. Scrisoarea lui catre Sultan;catre Marele Vizir.

d'intiiti

Of

POLITICA. D-LUI BILLECOQ 253

De altmintreli, tine a arata trage informal iunile din celemai bune isvoare, si la nevoe, pune pe sä vorbeasca,ca pe acel in gura carui-a pune vorbele urmatoare : «SA nuperdem nadejdea ca Domnul nostru s'ar face patriot, de arveni de o data D. Daskoff propavadueasca, in numelestapinului sau, interesele nationalitatii romine 11.»

Trist ministru, cata s'o marturisim, acela care ar fi rostitasemenea cuvinte despre Suveranul sau, si ne-vrednice, in-formatiunile trase dintr'un asemenea isvor.

Nici chiar interesul ce Alteta Sa are de tunurile ce i-aoferit Sultanul in timpul sederii sale la Constantinopol, nuafla gratie pe linga D. Billecoq. Acest interes i pare copi-

resc ; dupa d-sa, «Printul Isi insuseste talentul de artilerist,el care poate ca nu s'a apropiat de un tun toata viata sa.»

Lucrul in care D. Consul e mai vinovat, e ca,in scopulde a adaoga Inca o linie la portretul ce face de Voda Bibescu,se face partas al unor birfituri de mabala, care nici ea auinfatisarea unui lucru verisimil. Vorbind de o rascoala ce arfi isbucnit in ocnele din Telega printre ocnasi, si care ar fiavut de urmare o «singeroasa» infrinare, scrie ca «acest actde desnadejde este din nenorocire atribuit si chiar de martoride la lata locului», unei vizite de curind acute de Printocnasilor si asprimelor sale catre acei nenorociti care im-plorau clementa lui. «Und din ei aratind ca cinci-spre-zeceani de ocna erau o pedeapsa foarte aspra pentru niste in-vinuiri prea nesigure», Domnul l'ar fi intrerupt zicindu-i ca«cinci-spre-zece ani erau prea putin, si ca, de-ar atirna lucrulde dinsul, ar Indoi pedeapsa.» Un alt detinut indrasnind saridice glasul, in mijlocul acestui grup, pentru a imploragratia sa, Printul it intreba care-i era crima ? RAspunseca avusese nenorocirea sa atenteze alta data la viata unuia

') Scrisoarea D-lui Billecoq catre D. Guizot, 19 Aprilie 1843. (Arhi-vele Ministerului afacerilor streine, Paris.)

sa -i

CAjI

mini1trii

254 CORESPOINDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

din semenii sai. «Ei !», zise Domnul, «ar fi trebuit sä tospinzure 1.»

Cine cunomte grija staruitoare a Alesului din 1842 pentrupentru cei slabi, pentru cei nenorociti,grija de care

sunt trainice marturii toate faptele domnii sale, cine i§T re-aminte§te masurile luate de dinsul pentru a 'mbunatati soartacelor osinditi la ocne, ghicete lesne scopul care 'mpingepe D. Consul sa raporteze pretinsa scena din ocne. D-sa ra-mine credincios fal§ei politicT ce §i'a insu§it de la inceputuldomniei Printului Bibescu.

De aduce un curier din Moldova §tirea despre destituireaministrului rusesc din Atena, D. Billecoq i§l: ese din fire, debucurie : Aci se bra' neste oare-si cum n'adejdea, scrie d-saD-lui Guizot, ca fulgerul care a ucis pe D. Katakasi valua si pe gerantul consulatului Rusiei2).

Sinceritatii D-lui gerant al consulatului francez, i lipse§teoare§T cum mila cre§tineasca, dar nu trebue sä ne a§teptamla a§a ceva din partea D-sale. Numele D-lui Da§koff, «favo-rurile ce Rusia a gram'adit asupra,'-i», «probele de prietequg»ce priimete de la Domn, infuria pe du§manul D-lui Da§koff.Daca, eel putin, o proba isbitoare de multumire i-ar veni dela Paris ! Dar nu, in zadar o cere D-lui Guizot ; in zadarroaga pe ministru faca sä innainteze cu un pas in ordinulLegiunei de onoare. «N'ar fi oare tolositor situatiunei mele,»scrie d-sa, «ca bunafatile Regelui sa ajute ca s5, se fad, sa fiebine inteles eh' .batAlia ci§tigatli in contra Printului Ghica deatiti aliati intruniti, intre care se 'mpart azi cu darniciedecoraiunile turce§ti, austriace, prusiane, nu era cu toateaceste nici pentru Franta, nicT pentru reprezintantul ei inPrincipate, o b'atalie perduta 3) ?»

1) D. Billecoq catre D. Guizot, 23 August 1844, t. II.,) D. Billecoq cAtre D. Guizot, scrisoarea de la 9 Noembrie 1843.3) D. Billecoq atre D. Guizot, scrisoarca de la 25 Decembre 1843/5

Ianuarie 1844.

Wait,

sa-1

$I

POLiTiCA D-LUi BiLLECOQ 255

Decoratiile date la altii, eats visul greu al D-lui Billecoq§i groaza ce are de din§ii e a§a de mare ca, viind Printulla un bal cu marele Ni§am, D. Billecoq gase§te aceasta truce«ridicul de bogata 'n diamante 1).»

trite() zi, vrind Printul sa-§1 dee seamy prin sine insu-§1 derespectul ce se pastra pentru regulamente, §i de modul cumera 'mpartita dreptatea, gasi un funetionar vinovat §i-i facuin public o aspra dojana_

D. Billecoq se apuca pe loc sa critice acest act. Si nu atitpe Print it invinue§te, cit «pe redactorul adresei Ob§te§teiAdunari din 1842», ca. «a proclamat astfel in public exis-tenta in veci mai vie a acestei rani farce leac a corpu-lui politic.» (D. Billecoq 2) face aci aluziune la o cestiunede mita' .)

D. Consul nu bags de seamy ea indignarea sa, croita peporunceala, nu-§i atinge scopul, ca n'ar fi insemnat cevadecit data Printul ar fi tainuit dezordinele §i gre§elile desco-perite, in loc de a se sluji de mijlocul ce Alteta Sa a crezutde sigur cel mai bun : dojana publica.

De altmintreli, orb ce s'ar intimpla, hotie sau omor, acestgen de crima era foarte rar la acea epoca, in Tara-Romi-neasca, pentru D. Billecoq nu-i decit o persoana care saraspunda de toate, §i aceasta persoana este capul Statului.De aceea in deob§te gase§te placere a vorbi pe larg despreaceste intamplarl in relatiunile sale cu guvernul

«Un magistrat,» poveste§te el 3), «ce se all in capul unui-adin principalele tribunate de judet, D. V , pre§edinte la B....,a pus pe un rob al sau, tigan, sa omoare pe un var al sailce poarta acela§ nume, §i care locue§te acela§ ora§. Pirit de

tigan, §i vazind ca opiniunea publica chiema asupra-i

') D. Billecoq catre D. Guizot, scrisoarea din 25 Decembre 1843, (5Ianuarie 1844). (Arhivele Ministerului afacerilor streine, Paris).

') D. Billecoq catre D. Guizot, scrisoarea din 25 Martie 1843.3) D. Billecoq catre D. Guizot, scrisoarea din 30 Aprilie 1844.

gi

eau.


rasbunarea legilor, D. V , a impins vinovata-i indrasnealdpin' a merge la procurorul domnesc, si-acolo, scotind dinbuzunaru-i doo pistoale si-o punga cu 1500 de galbeni, afacut cunoscut capului Parchetului ca, de nu dedea rapor-tului sail la Bucuresti Intorsdtura ce era sa -i arate, nu maiavea BA aleagd decit intre acea sumd de bani si moarteapentru amindoi.»

«Procurorul domnesc a fagaduit intiiii tot ce a cerut V. ..;dar, pe loc ce acest mare criminal a esit din cash', orclin fudat de a proceda farA 'ntarziere la arestarea lui.»

Ne pare ca dacA D. V este un criminal, se gasesc,vai! asemenea criminali pe toate treptele societatii,procu-rorul domnesc este un om cinstit si dibacia, §i cA n'a pututcapul Statului sa fie decit multumit de rezultatul din urindal acestei afaceri. Nu este insa asta parerea D-lui Billecoq.«Aceasfa afacere a iscat», afirmd dsa, «cel mai grozav scandal,si a (Tat Printului, care atit de des si de public s'a laudatca cunoaste mai bine decit Printul Ghica la ce oameni erapotrivit sa incredinteze paza legilor si a institutiunilor, o

foarte mare rusinare.»Cit se deosebeste de acest mod de a vorbi al generalului

Kisseleff ! Cind fostul guvernator al Principatelor vorbestede faptele ce se desfasoard in Tara-Romineascd, $i cindraspunde Printului Bibescu, cu grija de greufatile in contrac'arora acesta lupta, adesea WA isbinda, Si de calomniile in-dreptate in contra guvernului lui, generalul judeca acesteintimpldri cu totul altmintrelea decit D. consul general ; si

nu se gindeste de loc sa facA raspunzator de dinsele pe acelcare tine frinele guvernului.

«Dar care sunt», serie el, «aceste PI ? 0 stiti foarte bine:oare-sT care neincovoiare, oaresi care lipsd de grija de aplacea in raporturile cu acei care se cred mai mult decitsunt ; si, de-i ascultdm, o sporire a pdcatelor functionarilor,

POLITICA D -LUI BILLECOQ 257

dintre care probabil ca faceau parte. Suntett judecatorul eelmai bun al celei din aceste invinuiri; despre a doa,stiu ce sa gindesc, si pun in principiu ea otrava ce roade Tara-Romineasca, in aceasta privinta,, poate fi,prin supraveghie-rea necurmata a capului, micsorata dar nu stirpith'. Acestrail este rodul unui veac de demoralizare, si sarcina uneireforme lungi, continui, i pe care nimeni, on cit de puter-nic ar fi, n'ar putea sa o desavirseasca de-o data.

«Trebue multa barbatie si multa tarie spre a face pieptneajunsurilor ce se ivesc din toate partile, cind e vorba dereforma abuzurilor.» Si sfirseste prin aceasta marturie a unuiom cinstit :

«In lunga -mi cariera administrative, am avut necontenit alupta in contra acestui monstru cu mii de capete, si, de am is-butit une orl, a fost in dauna odihnei si sanatatii mele. Urmeazadeer, Principe, a vä aline neclintit nobila tinta ce ti'ai propus 1).»

Pentru D, agent, cind vorbeste de Printul Bibescu, nu estenici un Errare humanum est" §i cu toate aceste, de citeori apretiarile, criticile sau prevederile D-sale nu l'ar expuneca sa-i se pue pe seama, ea de mile, aceasta zicatoare, de n'ar firatacirile d-sale rezultatul unei tactid ! De cite ori, intr'a-devar, nu este care silit preschimbe judecarea ? Depilda, in cestiunea concesiunci minelor, ceruta de un Rusnumit Trandafirov cestiune 2) exploatata cu atita 'ndraz-neala de dusmanii Printului si de D. consul general,ca sicind cu decretul care pronunta inchiderea Camerei, D. agentnu isbuteste sa-s1 ascunza nadejdea ca Printul nu va fi apro-bat la Sin-Petersburg nici la Constantinopol. Oraseste numaica aceasta dezaprobare intirzia malt a veni. Zilele tree"scrie el la 9 Aprilie, «si nimic nu soseste de la Constan-

') Generalul Kisseleff cltre Printul Bibescu, scrisoarea din 2 Februa-rie 1847. (A vedea corespondiata din 1847).

') Vezi la t. H.18

sa-s1

d'intlin


tinopol sail de la 'Sin-Petersburg, sau, mai bine, nimicnu se simte despre modul cum amindoo Curti le privesc stareade lucruri din Tara-Romineasca. Se crede ca Printul Bibescu§i D. Da*off au priimit, fie-care in parte, observatiuni indestuldo aspre de la Conte le de Nesselrode, de la generalul Kis-seleff §i de la D. Titoff.»

Si cum, la data de 30 Aprilie, nadejdile D-lui Billecoq §i aleprietenilor sgi stau Inca nedomirite, D. agent crede ca trebuesa 'ntareasca noa sa depe§a prin termenii urmatori :

«Prelungirea neszgurantei in care ramine Tara-Romi-neasca , in privinta unei hotariri on -care luate de amindooCurtile, indritueste, ping la oared care punct, pe boeri sa;creaza; reasca, sgomotul ca purtarea Printuluisi a D-lui Da..,skoff sunt cu desa, virsire dezaprobate.

«De acea boeria nu se dfi, la o parte de una ca asta,si fie-ce zi i ma; reste triumful si nadejdea, cu toate capin'acuma a avut, cel putin, buna cbibzuinp de a sebucura si de anal si de alta in linistea cea mai desA-virsita,' 1).»

in sfir§it sosesc acele §tiri cu atita nerabdare a§teptate, darele sosesc spre ru§inarea d-lui agent, care fu silit sa aduca lacuno§tinta Ministrului sau «ca; Imparatul nu numai ca; a-proba, purtarea Printului, ci chiar i ingadue sa,' ea ma-surf aspre in contra opozitiunei, in caz ca n'ar putea gu-vernul lui sa ajunga, prin cai impaciuitoare, la vr'un sfir§itmultumitor.»

Apoi, cit va timp mai tirziu, D. Consul are o neplacere noo,acea de a trimite la Paris sanctiunea data de Sultan, fir-

man din 1844, actului prin care Printul a inchis Adunarea.Dar uneltirile D. Consul nu sunt in stare sa, preschimbe

purtarea cu dinsul a Domnului Tarii-Romine§t1. Tiindu-se,

1) D. Billecoq catre D. Guizot, scrisoarea din 30 Aprilie 1844. (Arhi-vele Ministerului afacerilor streine, Paris.)

,,si sa,'


Cu drept cuvint, in rezerva cu D. Billecoq, Doinnul nulasit sA-i scape nici un prilej ce i se prezinta, de a fi placut

curtenitor cu reprezintantul Frantii. De pilda, aratind acestdin urma dorinta de a vizita Oltenia, Printul dete ordin casti se faca calatoria in conditiunile cele mai bune si maiplacute.

D. agent nu uita de a-$i incunostiinta guvernul de «gratiade tot insemnata ce a pus guvernul romin in a-i of eri scrisoride recomandatie $i a face sa fie pe drum precedat de uncurler special alipit persoanei sale.»

Nu trebue insa sit catam in aceasta marturisire vr'un sim-timint oare-sI care de recunostintA pentru bunele procedeuriale Printului ; nici de cum : D. agent «priveste ca foarte firesclucre prilejul de care Alteta Sa s'a folosit spre a se arata po-liticos si curtenitor», gi nu fara oares1 care spirit de zadarnicieface cunoscut D-lui Guizot ca Rominii se aratau multumiti,

ma,"guliti de a fi obiectul hagarii de seam& si observa-fiunilor anal reprezintant francez 1).»

De si'ar margini aci observatiunile ! Dar nu : ca in tot-d'a-una, 41 pastreaza cu grip, in virful condeiului, o picatura devenin pe care o 'ndreapta in contra Printului s'in contra tariide unde acesta 41 trage neamul, Oltenia, -- in sinul careiaD. titular al consulatului Frantii a fost stirbatorit.

«Ea ester, no zice 2), «leaganul vechilor populatiuni ras-boinice ale Principatului ; de altmintrelT, se trageau d'aci maimulti soldati decit ofited, Oltenia ne-coprinzind, in deobste,decit o noblern; de a treia treapta Prinrul Bibescu segrata insa mindru de a fi d' acolo.»

Chiar de ar fi adevarat faptul, aceasta mindrie ar fi o cinstepentru Print. SA nu ne 'nselam insa; nu e aci, o repetAm,un omagiu cc D. agent vrea sa aducA simtimintelor Prin-

i) D. Billecoq cgtre D. Guizot, scrisoarea din 4 Iunie 184.2) D. Billecoq atre D. Guizot, scrisoarea din 16 Mai 1844.

gi

si

si

260 CORESPONDENTA DIPLOMATICA SI DOCIIMENTE

tului; la d-sa, aceasta fraza nu-i deeit o ironie; §i, alirmindea «Oltenia nu coprinde, in deobste, de cit o noblep dea treia treapta; », d-sa tinte§te in Voda, fara sa-i pese deistorie, §i fara a urea sa-§1 aminteasca ca cei mai marl Domniai Tarii-Romine§tl, Basarabii, Mihai Viteazul, marele ra'sboinic,ale carui State coprindeau Tara-Romineascg, Transilvania §iMoldova intreaga (cu Bucovina §i Basarabial; Matei Basaraba,marele logiuitor, al carui frate a fost unul din stramo§ii Prin-tului Bibescu, §i atitl altii, se trageau prin neam din Oltenia.Nu putem pasta cea mai mica bruma de indoiala despreiscodirea ce 'nvinuim, de ne aducem aminte ca, chiar a doazi de innaltarea la tron a lui Bibescu, D. Billecoq §i prieteniisal s'au slujit de toate mijloacele spre a discredita pe noulales. Vazindft-se in neputinta de a nega ea ar fi e§it dintr'untrunchiti inteadevar rominesc, §i ca ar fi ales ca reprezintantal partidului national, ei declarara, fara ru§ine, pe acest boermare,urma§ de boeri marl, §i, prin femei, urma§ al Dom-nului Constantin Basarab Brincoveanu, taiat la Constantinopolin 1714,«ca ar fi de o nobleta; mica", c'ar avea o prima:educatiune proasta', ca; i-ar lipsi tactul I), c'ar fi fiul unuigiamba§ (un unchiti al Printului poseda o mare erghelie, camai tot1 boerii marl de pe atunci). Scurt, aruncara ca crimatinarului deputat din adunarea din 1842 «Ca a ajuns, dintr'os6riturh,', de la staul la puterea supren2A.»

Vecinica tinere de minte de rail a ambitiunilor in§elate, apismei in contra a tot ce este superior. De mult §i minunatzugrg,vise Boileau acest simtimint, cind, pentru a reinnaltabarbatia doborita a lui Racine prigonit de nevrednicii lui Ca-lomniatori, i stria :

Sitet que d'Apollon un genie inspireTrouve loin du vulgaire un chemin ignore,

11 D. Billecoq catre D. Guizot, scrisoarea din 30 Aprilie 1844.


En cent lieux contre lui, les cabales s'amassent,Ses rivaux obscurcis autour de lui croassent,Et son trop de lumiere, importunant les yeux,De ses propres amis lui fait des envieux.

[Pe be ce un geniu inspirat de Apollo, g5.seste, departe de vulg, undrum nestiut, in mii de locuri in contra-i se grAmadesc clevetirile;rivalii lui, I5.sati in umbra imprejurul lui croncAnesc, si lumina-i preamare, sup5rind ochii, pe chiar prietenii lui i preschimba in pismast]

Am reamintit mai sus ca, cu ciff-va ani mai tirziu, Printul,scriind prietenului sail, contele de Cambyse, raspundea laaceste pacatoase invinuiri grin aceasta fraza : «Pro, Fti carenu simt city ta' rie si marire ar desta inui o asemenea

ritura , de ar fz adeva' rata" 1).»La 'nceputul anului 1845, constata,'m o oare§i care schim-

bare in atitudinea d-lui Billecoq fata, cu DomnulOrb -care sa fie pricina carei-a ar cata sä o atribuim,

fie temere de a fi mers prea departe, fie observatiuni trimisepoate de ministru, fie ca schimbarea de tactics isvorea dintr'uninteres personal, faptul este ea D. agent se arata intr'o zi,de tot vesel ca «Printul a spus pe fats in vileag, cit erade fericit guvernul sail ca avea a trata in toate materiileconsulare cu principii a§a de netede, a§a de binevoitoare cacele ce prezida la toate afacerile cancelariei (franceze) 2)» ;

alts data scrie ca «Printul se ocupa de adevaratele intereseale ora§ului §i chiar de a-1 face mai sanatos 3).» Vorbe§te delucrarile ce se fac ; merge chiar pin'a crede ca Alteta Sa aregindul tainuit «de a arata invatatorilor sai neajunsurile edu-catiunei ce i-a fost data», adica acela de a se mintui de pre-

Prin01 Bibescu ate D. Cambyse, scrisoarea din 1855.') D. Billecoq atre D. Guizot, 1845 (Arhivele Ministerului afacerilor

streine, Paris).*) D. Billecoq catre D. Guizot, scrisoarea din 24 Februarie 1845. (Ar-

hivele Ministerului afacerilor streine, Paris).

sa"

')

Tarii-Romj-nesti.


tinsul jug al D.D-lor Daskoff si Titoff. «De altmintrelf», scrieD. agent, «e chiar singura nadejcle ce ramane unora din ceice l'au innaltat la tron, acea ca vrea, ramas patriot, ca unarrnasar care-si simte laturile strivite de calaretul care-Iinsults, it raneste, sa ee, in furia sea, un astfel de avint, prinastfel de tarimuri, melt acel care-1 calareste sa piara poate

dinsul, dar sa easa in sfirsit d'acolo un mare 'nvatarnintcare sa scape tars a cruel fericire i este incredintata 1). »

Banuim oared cum ca D. Consul n'a recunoscut patriotismulPrintului de cit in aceasta imprejurare, in dorinta-i cle sigurde a viri aceasta, fraza, care-i incinta urechia.

Nu di, D. Billecoq nu scrie in mod placut; departe de notaceasta gindire. Am fi mai mult de parere ca, de l'a lasatD. Guizot in postul sail de la Bucuresti, cu toata 'ncredereafoarte marginittt ce cata sa aiba intr'insul, din zioa in care-1povatuea «sa nu asculte prea mult de o pornire poate preamare de a se convinge de ceea ce se potrivea mai bine cunuanta propriilor sale idei sau simtiminte personale», e

ca corespondin1a d-sale 2) facea pe filosof sa petreaca i saltuite de munch. Onteadevar, cum sa ramii serios, cind citestiaceasta zugravire a situatiunei politice a Tarii-Rominesti, inluna Mai 1845 ?

«in aceasta stare a lucrurilor, cei mai multi. din mariiboeri vin sa ma vaza, im arata mersul repede al faptelor,im vorbesc de durerile lor, im destainuesc desnadejdea lor;

to %i acesti oameni sunt tocmai cei care au grabit cadereaPrintului Ghica; Dar bun crestin pe cit si functionarplin de constiinta, i priimesc cu bunatate, i imbarbatez saalba rabdare, i poftesc sa-ssf pue tot zelul lor de imbunatatire

I) D. Billecoq catre D. Guizot, scrisoarea din 2 Septembre 1845. (No.167, No. 163. Arhivele Ministerului afacerilor streine, Paris.)

2) D. Billecoq atre D. Guizot, scrisoarea din 27 Mai 1845, n. 152,n. 696. (Arhivele Ministerului afacerilor streine, Paris.)

DI

si


in a se 'ndrepta pe ei §i fie-care din ei, o §tiu, pleacaaducind in sine omagiu acestei atitudini politice care, recei linitita, in zilele for de vijelie ca §i in cele in care sunt

rapid de imbatare, insufla inca cuvinte care sa-i mingle indurerile for §i sa le infrine avinturile for de reactiune.de aceasta staruitoare lealitate a reprezentatiunei franceze,

ci nu ce sa admire mai mult, tara care impune aseme-nea principiuri, sau principiurile ce fac din Franca prima na-tiune din lume.»

Ce pacat ca aceasta con§tiinta a functionarului nu o gasimdecit subt condeiul lui !

De altmintreli, acest stil plin de imagini care reaminteteversurile lui Moliere :

Ce style figure dont on fait vaniteSort du bon caractere et de la verite;

[Acest stil plin de figuri, din care unii I i fac o fala zadarniciip'ase$ein contra caracterului celui bun ca si a adevh'ruluid

aceste fraze ratunzite care 'nfa§ura cu cumpatare, Mea be puneIns subt obroc, laudele ce D. Consul 41 da n'au destop numai sa 'ncinte pe ministru, ci mai ales sa pregateasch'pe E. S. sa 'nteleaga tinta scrisorii din 30 Iunie. in aceastae,orespondinta, D. Billecoq deplinge starea de lucruri ce fiin-teaza. §i raspunderea, o arunca pe «D. Da5koff, care», ziced-sa, «are doo greutati hi doo masuri, §i care a priimit dela guvernul sau, in mai putin de einei ani, pins la zece saudoo-spre-zece distinctiuni, decoratiuni, demnitati, gratifica-tiuni sau fasplati deosebite. Totr agentii streint care l'auajutat in aceasta politica au priimit cu gramada asemeneaprobe de recuno§tinta sau de diirnicie din partea guver-nului lor.»

Va voi D. Guizot sa 'nteleaga cuvintele D-lui Consul ? Nu.Adevarul despre atituclinea d-sale politics, despre relatiunile

in§i-,I,

§tiu

insu-§I,

isbi0


d-sale cu oamenii opozitiunii, despre conspiratiunea-i ascunshin contra Domnitorului, au incetat de a fi o taina pentruCabinetul francez. In luna Martie 1846, D. Billecoq este re-chiemat si inlocuit prin D. de Nion.

Isbit pe, neasteptate, D. Billecoq raspunde ministrului caa priimit depesa prin care E. S. i «face onoarea de a-1 vesti,ca, pe a sa propunere, Regele a pus capht misiunei sale; canadajdueste ca spiritul innalt al E. S. i va da dreptatea de carese crede vrednic», si stirseste prin aceste cuvinte: «Inclrhsnesedar sh v'o cer pentru mine, Domnule Ministru, dupa doo-zecisi cinci de ant de servitiurie bune si constiintioase.»

Aceasth scrisoare, asa de linistith prin forma-i, nu lash shfie banuit autoru-i c'ar avea vr'un gind ascuns. Dar n'ar cu-noaste bine pe D. consul cine-ar crede eh este in cugetu-i de ase retrage cu demnitate. Rechiemarea-i,care nu-i alt cevadecit o disgratie,si snierirea infringerii sale intr'o campaniepe care o duce cu 'ndrhsneala de la 1842, au deslantuitintr'insul un viscol de minii ! rasbuna, ascunderetragerea cu prilejul unui scandal, eata ceea ce vrea.cum i trebue un prilej, i da nastere, in zioa chiar aSintului Filip, sarbatoarea M. S. Regelui Frantii.

La 1-u Mai 1846, urmind uzurile in veci piistrate in ase-menea imprejurare, secretarul de Stat al Ministeriului afa-

cerilor streine, marele postelnic Emanoil Bttleanu, merse laconsulatul Frantii spre a felicita pe D. consul general, innumele Domnitorului.

Care nu fu uimirea marelui postelnic cind, intorcindu-seacasa, priimi, de la D. gerant al consulatului Frantii, o scri-soare prin care acesta se plingea de o «insult& mare lap-tuita in contra persoanei Madesta (11 Sale, prin lipsa deprezinp la consulat a ministrilor, in zioa. Sintului Filip.»

In zadar, chiar in aceiasl zi, i rispunse D. Baleanu ca sevizita nu era nici de cum obligatorie dup.&

§I

A-sT si a-sT

insu-sT

«cziintela,


regulame.ntele rominesti ; ca era un lucru de simply po-litep ; ca de altmintrelea colegii sal se aiYail bolnavl, saulipseau din pricina sA. rba, torilor Pastelor» ; in zadar i rea-minti ca «singura vizita neapa ratA fusese facuta in nu-mele Domnitorului in mod solemn.» D. Billecoq ramasesurd la on ce lamurire. hotarise planul ; cu rgcealala a lui executare. Prin urmare, rupse on ce relatiune cu gu-vernul rominesc §i-0 dete jos stindardul.

Temerea de a pune pe urma§ul sau intr'o Brea pozitiune,de a area guvernului Regelui o situatiune fal§a in zioa incare silit lumina se va fi facut asupra pretinsei insulte tap-tuite in contra Maiestatii Sale, nu opri un moment pe D.Billecoq in desiivirsirea vinovatci sale fapte.

Dupa ce a aratat D-lui Guizot imprejurarea din zioa SintuluiFilip, netinind, pe cit putu, nicT o seamy de adevar, dupa cea invinuit pe Domn de a ii redevenit iara0 «lute, absolut» 1),de cind it privise ca disgratiat, ceru pasportul si parasiBucure0ii. Interesele consulatului §i ale supu0lor francezifusese pose subt ocrotirea consulului general englez, D. Col-quhoun, nu mai putin vrajmas al Printului Bibescu decitprietenul s'ati Billecoq, din zioa in care mina fetei celei maimare a Altetii Sale i fusese refuzata.

Graba insa a D-lui Billecoq de a parasi Bucure0ii i0 avearatiunea sa: scopu-i era de a 'ntilni pe D. de Nion, de a-irobi cugetarea, de a-i infatisa situatiunea §i caracterul Prin-tului in modul eel mai putin priincios, de a-1 intoarce de laideea de a merge la Bucure0T, §i de a nu parasi partida decitdupa ce va fi incurcat situatiunea.

Acest plan fu cit p'aci sa isbuteasca: vasul ce aducea peD. de Nion intilni, ling% Vidin, pe acel ce ducea pe prede-cesorul sail; §'acolo, in acele citeva minute de convorbire ce

1) D. Billecoq catre D. Guizot, 2 Mai 1846, No. 170, No. 172 (Arhi-vele Minisierului afacerilor streine, Paris.)

I§I pa§i

isi

266 CORESPONDENT), DIPLOMATICA SI DOCUMENTE

D. de Nion avu cu D. Billecoq, consulul eel nou fu cu viol-dune poftit sa mearga la Galati, iar nu la Bucure§ti. «Dar»,poveste§te D. de Nion, dind D-lui Guizot seama de indoelilesale, «mi s'a parut ca guvernul Regclui avea, mai mult decit orl cind, in asemenea imprejurari, nevoe de a avea laBucure§ti un agent patruns de instructiunile sale cele maidin urma, nesupus nici unui interes, nici unei preocupdripersonale, in stare in sfir§it de a-1 face sti, cunoasca larasminteald starea lucrurilor cea adevarata, §i sa 'nlesneasca,grin faptul insu-FT al prezentii sale, stir*irea unei suparacioaseneintelegeri 1).» *i D. de Nion «se stabili provizoriu in Bu-cure.'tT, fara de-altmintrell a schimba ceva in ordinea delucrurT ce fiinta.»

Aceastrt purtare, care priimi aprobarea E. S. ambasadoruluiFrantii la Constantinopol, face cea mai mare cinste taetului§i devotamentului acestui diplomat.

Aflindu-se inch subt inriurirea povestilor D-lui Billecoq,«D. de Nion credo ca purtarea guvernului rominesc a fostne-cumpa nitg, si de invinuit in ce prive§te pe MaiestateaSa.» Dar, om de bun simt, deplinge ca «acest act de marenecuviinta», face aluziune la pretinsa insultd, «sa nu fiFasat D-lui Billecoq alt ceva de facut decit trimiterea notci salela secretarul de Stat si ruperea pe be a relatiunilor diplo-matice.» El se 'ntreabd, find de tot ne§tiutor de complotulurzit de fostul consul, «daca viitoarea sosire a urmasuluisau nu-i dedea col putin un prilej pentru a amina odiscutiune atit de graves, hisind'o pe seama unui agentnou, pe care nici.o prejudecare, nici vr'o particular4 tinerede minte de ra ti nu-1 puteau ingriji nici atinge 2)

Faptul totu§i este ca situatiunea se incurca : D. Baron deBourqueney ne putind crede ca D. Billecoq ar fi preschimbat.

') D. de Nion ciltre D. Guizot, scrisoarea din 15 Mai 1846, No. 1, No. 809) D. de Nion catre D. Guizot, 24 Mai 1846

POLITICX D-LUI BILLECOQ 267

adeva.rul, si si-ar fi aruncat guvernul intr'o situatiune caresa-1 incurce, numai numai pentru indeplini o ras-bunare personals, ceru o reparatiune pentru intimplareade la Mai, si D. de Nion propane, pentru a silui, inaceasta cestiune, pe Domn, care de alts parte nega inmod formal sa ii fost laptuita vr'o insults, sa," para" seasca,

Bucuresti pentru Iasi, crezind ca Alteta Sa ar vedea cuneplacere, ca se pune oaresi cum de agentul Regelui gu-vernul moldovenesc pe treapta 1).»

Asa dar, D. Billecoq triumfa, si considerind lipsa de scru-puluri de care acum declese o proba spre astimpara seteade ra,sbunare, e cu neputinta de a nu fi isbit cineva de proo-rocia D-lui Philippsborn, insarcinat de afaceri at GuvernuluiRominesc pe linga Curtea Austriei: «Stiu din isvor sigur»,stria D. Philippsborn Printului, din Viena, la 8 Aprilie1844, «ca; consulul general al Frantii, D. Billecoq, s' afa cut milli de la, dric al intrigilor ce se urzesc subt ochiiguvernului, ca e ajutat de colegul lui din Iasi, si ea persoanece fac parte din opozititmea moldo-romina, dar pe care nule-as putea numi, au cunostinta de scopurile lor. D. Billecoq,fie pentru multumirea unor uri, fie pentru a capata vaza,si'a (-tat sarcina do a 'nfatisa, pozitiunea Principatelor subtculorile eele mai intunecate: nu se oboseste de a da dodinsele o priveliste infioratoare, .i de a arata asa de despe capii amindorora Guverne ca autorii relelor care, dupadinsul, ama'resc aceste tarT, incit la Paris sunt isbitf de

aceasta» «A ca uta a incolti aceste doo Guverne si aaduce o criza; ....» lata la ce, dupa D. Philippsborn, tindeau,chiar din 1844, uneltirile D-lui Consul general al Frantii.

Drept vorbind, D. Billecoq mersese mai departe decit a-ceste prevederi; dar ceasul ispti,F,;irii se apropia.

Chiar de la inceputul crizei, Domnul se grabise sa lumi-

)) D. de Nion catre D. Guizot, scrisoarea din 28 Mai 1846

a-si

1-iti

gi

a-gi

268 CORESPONDENT DIPLONIATICA .$1 DOCUMENTE

neze guVernul francez. La 6 Mai, stria D-lui Guizot, atra-gindu-i bagarea de seamy ca pretinsa «insult,4 gravy aratatado D. Billecoq nu era decit un prilej» ca in zioa SintuluiFilip, «cei mai multi din mini,trii erau pe la mo§iile lor, invirtutea unui congeditl pe care-1 dobindiserg ca sa treac&acolo sarhatorile Pa,tclor; c& de altmintreli, vizita mini§trilorla consulate era de tot personal& §i lasat& la volnicia lor,atirnind numai de relatiunile lor personale, pe care Printulnu le putea impune, si pe care, manierile D-lui Billecoq, nuprea erau croite sa, le 'mbarbateze.» In ce privea singuravizita cerua de eticliera" 1), «acea ce Printul porunceste salie facuta in numele Alteta Sa atirma ea luase masuri«ca ea sa fie fa,' cuta la consulatul Brantii, cu cit maimare soleznnitate se putea,si cu termenii ce erau dictatide via sa recunostinta pentru Franta si de adincul saurespect pentru Regele el»

«Aceste simtiminte», adaoga Domnul, «au fost tot-d'aunadomnitoare in purtarea mea personale fata cu D. Billccoq,dare care m'am aratat darnic de prevenente §i de politetepina'n eel din urma moment, orl cit de putin delicat sa fi fostmodul D-sale de a se purta cu mine. Excelenta Voastra areprea multi patrundere pentru a nu vedea in aceasta din urmafapta a Domnului Billecoq dorinta de a se rasbuna de nea§tep-tata-i rechiemare, §Indoita nadejde de a face sa se vorbeascade dinsul, §i de a lasa'n incurcatura pe urma§ul sat. Eaanal, nu m'am putut feri de o miscare de indignare vazind GA, pentru a da multumire unor url sau patimi per-sonale, s'a indra; znit a se pune in jot numele august sicu sintenie respectat al M. S. regelui 1 rantii.»

De alta, parte, ineidentul era discutat la Constantinopol,readus la adevarata-i proportiune. ReOd Pa$,a, raspunzind

') Printul Bibescu ditre D. Guizot, scrisoarea din 6 Mai 1846. (Arhi-vele Ministerului afacerilor streine, Paris.

si

PADA,


D-lui Colquhoun, care-i reamintea Ca «Guvernul francez nucerea atit explicatii cit scuze», declara D-lui P.:erant prin in-terim al intereselor franceze, «ca nu poate fi vorba de scuzeacolo uncle nu fiinteaza, o insults voita» ; ei D. ambasadoral Frantii, in urma corespondintii sale cu Printul Bibescua convorbirilor sale cu E. S. ministrul Turciei, stireea prina descurca ce era adevarat din ce era fale, prin «a fi con-vin.s», precum vesteete D. de Nion 1) D-lui Guizot, «de ne-fiintarea unui pretins uz in veci urmat in ce priveqtevizitele de eticheta .»

Scurt, D. de Bourqueney «dezarma in mod clar si lim-pede» prin scrisoarea-i din 16 Iunie 2) catre Domnul Taril-Romineeti (ann. n. 21, earui declara «ca reinceperea raportu-rilor cu Guvernul rominesc nu era de mai 'nainte supzzsa;la nice un fel de consideratiuni.»

Lealitatea dictase E. S. ambasadorului aceasta deslegaredar cum Cats sa, nu pearza diplomatia nimic din drepturilesale, D. de Bourqueney, ingrijit de a fcri prestigiul Guver-nului sail obiar de o umbra vatamatoare, in acest pas indaratce era silit sa faca, pofti pe D. de Nion «sa nu uite nimicpentru a smulge Inainte de a-ei immina scrisorile de 'ncre-dintare, un demers de reparatiune ei de Were de rail.»«Situatiune foarte 'ncurca toare pentru mine» 31, observacu multa dreptate D. consul, «find data pozitiunea neinvinsade care se bucura Alteta Sa prin chiar scrisoarea baronuluide Bourqueney.»

Din fericire ca «patruns de tAria pozitiunfi sale», Vodapuse cea mai desavirsita gratie in a inlesni sarcina noului

') D. de Nion ciltre D. Guizot, scrisoarea din 12 Iunie 1846. (Arhiveleministerului afacerilor streine, Paris.)

2) D. de Nion catre D. Guizot, scrisoarea din 3 Iulie 1846. (Arhiveleministerului afacerilor streine, Paris.)

2) D. de Nion catre D. Guizot, scrisoarea din 3 Iulie 1846. (ArhiveleMinisterului afacerilor streine, Paris).

si

si

270 COI1ESPONDENTA -DIPLOMATICA DOCUMENTE

gerant al Consulatului Frantii. «Precum vezi, nu datoreznimic», i zise, aratindu-i scrisoarea E. S. ambasadorului ;

«dar voi face, ca probez curatenia simtimintelor mele,tot ce vei hottiri insuti, de nu trece peste hotarele putintiimele 1).»

Fu inteles ca un simplu «demers de explicatie va ti facutde D. secretar de Stat al afacerilor streine, singurul din mi-ni§trii care, find ca. Meuse vizita ceruta de obiceit, se gaseapersonal neinteresat in cestiune»; spre a da mai mult pretacestei concesiuni, care era un act de gratiozitate dare gu-vernul regelui Ludovic-Filip, Alteta Sa scrise D-lui consulgeneral o scrisoare pe care D. secretar de Stat fu poftit sai-o immine.

Vizita fu fileuta, scrisoarea imminatg, §i in ziva de Du-mineca 2d, se facu la Palat prezintarea noului gerant alconslatului Frantii.

Cu aceasta imprejurare, fostul scolar al scolilor Frantii,doctorul in drept al facultatii din Paris, desfa§ura o cochetariespeciala spre a arata legaturile care, cu toate afirmarilecontrarii ale D-lui Billecoq, «il alipeau de acea mare na-tiune pe al carei-a pamint traise zece ani, ca sa traga principiisolide din focarul calduros al civilizatiunei ei.»

Istorisind stralucita-i priimire, D. de Nion inseamna, nufar'un simtimint legitim de mindrie, acest fapt ca «in cere-monial, s'a 'ntrecut cu mult regulile obicinuite, modul cumau fost tratati predecesorii §i ca unii din colegii sainu s'au putut opri de a observa ca trebuea sa se sue la maimult de patru-spre-zece an! indarat, adica la priimirea D-luiTimoni, agent al Austriei, pentru a-ci reaminti un ceremonialatit de impuetor.»

in acea§1 zi chiar, stindardul francez era reinnaltat §i re-latiunile intre reprezentantul Regelui §i Guvernul romin re-

1) Ibidem.

sal....

sdif

2i,


incepeau, gratie a marci cumpatari si dibacii a D-lui de Nion,a marei delicatete a Printului, a nespusei lealitati a amin-dorora.

Cistivat de sinceritatea Altetii Sale, D. consul, in urmaunei convorbiri cc avu cu Dinsa, isi arata D-lui Guizotimpresiunile prin aceste cuvinte : «Ceea ce va pot spune azi,Domnule Ministru, e ca toate, destainuesc intr'insul un sufletmare, o minte sanatoasa, luminata prin solide studii politice,un dor curat al bin elui, o ambitiune tot de o data patriotia,dinastica poate, inlantuita, de piedicele unei situatiuni ne-si-gure ce atirna de altii 11.»

Raceala disparuse ; increderea si simpatia domneau in re-latiunile cele not dintre consulatul Frantii si Guvernul romin...;abea plutea la orizonte incidentul Billecoq, ca un vis greu.

S'au vazut documentele atingatoare de «incidental de la1-11 Mai.»

Apreciatiunile urmatoare ale D-lui E. Regnault despre D.Billecoq yin, credem, tocmai la timp, spre a urma sa lumi-nam pe cititor despre antipatia ce are pentru adevar autorulcartii : «Provintiile duna'rene.»

Acest curtezan al calomniei amesteca cu rechiemareaBillecoq pe D. Daskoff, pe D-a de Lieven, pe D. Ferdinandde Lesseps, pe D. Adolf Barrot si pe D. duce de Broglie,spre a sfirsi prin a invinui pe D. Guizot de slabicinne si denerecunostinta.

Iata'n adevar ce citim la pag. 262-254 :«La vestirea oficiala a rechiemarii D-lui Billecoq, Hospo-

darul i ari a pa' rerile de rail cele mai mi4cAtoare, decla-rind, in termenl umilaq a nu vroea sa se desparp dedinsul. Consulul nu se lash sa fie amagit de aceasta comedie

') D. de Nion c5.tre D. Guizot, scrisoarea din 3 Iulie 1846. 1ArhiveleMinisterului afacerilor streine, Paris.)

D-lui

272 CORESPONDENT? DIPLOMATICA DOCUMENTE

grosolana. inteadevar, a doa zi, afla, din gura unei persoaneintime cu Printul, ca acesta, intrind in odaile sale, se lasase invoea unei bucurii necuviincloase, ca un scolar ce a scapat dedascalul

«Nu era aceasta cea din urma insulta pastrata consulului,niot cea din urma slabiciune a Domnului Guizot. Cu toataparerea contrarie a Ministrului, D. Billecoq crezu a nu eralucru cuminte sa -.;s1 pa,"rA seasca," postal Inainte de sosireaurmaqului sau. Ra; minea decl, dupa toate uzurile diploma-tice, reprezintantul Frantii. Dar Bibescu nu-1 mai privea decitca un om jertfit, si se sluji de o ocaziune solemna ca sa-1 in-frunte in fata lumii. Era obiceiul ca in zioa de Mai, zioasarbatorii Regelui Francezilor, ministrii Ilospodarului sa meargatott impreung la consul, spre a aduce, in persoana lui, omagiuSuveranului Frantii. La 1-it Mai 1846, vizita obicinuita nuse fa cu. D. Billecoq suferise cu o despretuitoare rabdareinsulte personale. Dar acu insulta se suea ping la Rege, silovea cliiar in demnitatea Frantii. Trebuea o reparatiune. D.Billecoq Clete jos pavilionul consular, incredinta ocrotirea su-pusilor francezt consulului general al Angliei, I i ceru pas-portul si parasi Bucurestii

«Rtiminea, spre a incununa opera, sa nu fie aprobat consu-lul. A esi cu cinste dintr'un pas greu it interesa mai putin peD. Guizot decit de a esi repede dintr'insul. Cavalerismul nu-i inobiceiurile d-sale; el it numeste politica cea mica. D. de Nionpriimi, prin urmare, ordinul de a reinnalta pavilionul con-sular, far'a sterge de pe dinsul minjirea lui Bibescu. A cerereparatiune unui Print ocrotit de Tar si de D-a de Lieven !D. Billecoq era singur in stare sa laptuiasca aceasta indoitastingicie. De acea o cariera onorabila de doo-zeci si opt deant de servitii fu sdrobita fad, mild. Daskoff putu judeca citplatea, in miinile D-lui Guizot, pavilionul tricolor, si Bibescu,

1-ti

$1

WAD


care intiiii se afundase inteo adinca desnadejde, se mirg' safi tremurat pentru asa de putin lucru.»

«Recunostinta-i se aratg prin mii de maguliff facute D-luide Nion. Se ocupa sa -i caute o cast; consulul doreao grading; so era una ca prin minune, desemnata si plantatade gradinarul neamt Mayer, ce era pe linga Bibescu E

adevarat ca D. de Nion nu se sfiise de a invinui in publicpurtarea D-lui Billecoq, ceea ce i-atrase chiar o lectiune indestul de aspra. Priimind, la instalarea-i, pe Francezii rezi-denti, vorbi cu termenT ironic de tifnirile predecesorului sgu,si adgoga aceste vorbe: «Credeam ca, pe semne, unul dintreD-Voasteg" fusese decapitat.» «S'a facut un rat mai mare,Domnule consul general,» exclama unul din cei prezenti,D. Piga lle, «ni s'a decapitat pavilionul.» D. de Nion putu sase convinga ca Francezii din Bueuresti judecau obrazniciilelui Bibescu altnaintrelea decit eroul din strada Caputinelor.»

Sa-mi fie ingaduit, inainte de a 'ntoarce paging asupraacestui studiu, sa adresez E. S. D-lui Ribot ministru alafacerilor streine, espresiunea adincei mole recunostintl. Da-

I) La Principaut6 de Valuable sous PHospodar Bibesco, de B.-A ,fost agent diplomatic in Fas6rit, Bruxella, 1847. Carte anonima, ini-tiate care, dupil cea mai mare verisimilitate, abea ascund bine indi-vidualitatea autorului. Toath lumea stie ca se atribue aceasta carteD-lui Billecoq (Adolf), fost consul la Bucuresti.

Vorbind de aceastii. carte, D. Desprez zice: act are adincarire a vicleniei funarlote si e vrednicg de a fi cititg ca studiu demoravuri.» (Moldo-Rominia si mi.parea romlng, de H. DESPREZ,Revue des Deux-Mondes, t. XXI, p. 124 si urmatoare).

2) Va facem o placere precum si indeplinim o datorie, de a aducemultumirile noastre E. S. D-lui Al. Lahovari, ministrul afacerilor streineal Rominiei, ca si D-lui A. E. Lahovari, secretarul general al aceluiasdepartament si ministru plenipotentiar, pentru toate inlesnirile ceD-le for au bine volt a ne face spre a consulta, in Rominia, aoelasdosar de care E. S. D. Cretulescu, ministru plenipotentiar al Rominieiin Franta, obtinuse asemenea de la D. Ribot autorizarea de a lua copiepentru arhivele noastre nationale.

19

Insu-sT

1).

2 ,

intipii-


toresc bine-voitoare-1 autorizatiuni ce mi'a dat D. Ribot, säfi putut consulta §i copia aceste documente, sä fi aratat spi-ritul cel rail ce domneste in oaresi care autori, si neexacti-tudinea for voita, sa fi putut proba, prin scrisorile E. S. am-basadorului Frantii la Constantinopol, D. baron de Bourque-ney si prin ale D-lui de Nion, scumpe marturii, chiezasuitede lealitatea bine cunoscuta si de inaltul caracter al acestordoi diplomati, ca corespondinta D-lui Billecoq era astfel incit sa arunce istoria in rataciri.

Datorez Inca D-lui ministru bucuria de a fi facut sa fiecunoscut, astfel cum reese din corespondinta sa cu regeleLudovic-Filip si cu ministrii M. S., caracterul unui Print,Francez prin educatiunea, principiile, gusturile sale, si caremi'a lasat ca mostenire adinca-i iubire pentru Cara de carema tin alipit atitea legAturi, acelea mai ales pe care le-afaurit nenorocirile ei nemeritate.


A. S S. Serenisimi Printul Bibescu, catre E. S.D. Guizot 1).

Aceasta scrisoare e atingltoare de raportul ce a facut, si de purtareace a avut D. Billecoq, in zioa de 1-5. Mai, zi de serbare a Sintului Filip.

Bucuresti 6 Mai 1846.

DOMNULE MINISTRU,

Credeam de rindul acesta sa n'am decit placerea de a-vaoferi multumirile mele, pentru a o face, n'asteptam decitimminarea serisorei ce mi se vestise din partea ExcelenteiVoastre; dar D. Billecoq n'a vroit ca lucrurile sä mearga ast-fel. *i'a dat jos pavillonul, declarindu-ne ea are sa roage pe D.baron de Bourqueney sa opreasca pe D. de Nion sa intre pepamintul Tarii-Rominesfi, subt prilej ca o insults grava a fostfaptuitb., in contra persoanei M. S. Regelui Francezilor, prin ne-aflarea ministrilor la consulatul Frantii, in zioa Sintului-Filip.

Cats sa va spun, Domnule Ministru, ca cei mai multi dintreministri nu se aflau de fata, petrecind pe la mosiile lor, inputerea unui congediu ce dobindisera ca sa treaca acolo sar-batorile Paste lor. Voi mai insemna pentru Excelenta Voastraea vizita ministrilor la consulate este de tot personals lasatavolniciei for ; atirna, numai de relatiunile for personale, pecare nu pot sa le impui, i pe care, manierile D-lui Billecoqnu prea sunt croite sa le imbarbateze.

Singura vizita eeruta de eticheta este cea ce Printul po-runceste sa fie facuta in numele aceea, Domnule Mi-nistru, in tot-d'auna am cautat sä fie facuta la congulul Frantiicu cit mai multa solemnitate se va putea, cu termeniice-mi sunt dicta* de via mea recunostinta pentru Franta side adincul meu respect pentru Regele ei.

Aceste sinatiminte au predomnit tot-d'auna in purtarea

1) Arhivele Ministerului afacerilor streine, Paris.

pi,

si

aau, si

pi


mea personals catre D. Billecoq, pe care l'am imbulzit cupreveninte si politete pink" 'n eel din urma moment, on citde putin delicata fi fost purtarea fats cu mine. Exce-lenta Voastra e prea pOtrunzatoare ca sa nu vadO, in aceastadin urma fapt6 a D-lui Billecoq, dorinta cle a se rasbuna deneasteptata-i rechiemare nadejde de a face sa sevorbeasca de dinsul, si cle a Fasa 'n incurcatura pe urmasulsati. Eu unul, nu m'am putut feri de o miscare de indignarevazind ca, pentru a da multumire unor uri sau patimY perso-nale, nu s'au ferit sa pue in joc numele august si cu sintenierespectat al M. S. Regelui Francezilor.

ingaduiti-mi, Domnule Ministru, sa va arat aci durerea ceam simtit aflind noul atentat care cit p'aci era s'afunde 'njale Franta, precum i bucuria mea la vestea scOparei prinminune a zilelor pretioase ale Regelui.

Binevoiti a -mi sluji de mijlocitor pentru a face sit ajung&pind la M. S. omagiul simtimintelor mele pe cit de adinci, peatit ci de sincere, priimind pentru Excelenta Voastra asigu-rare aprea innaltei mole stime si a prea deosebitei mele con-sideratiuni.

Subsemna,t : GHEORGHE BIBESCLI.

D. de Nion cAtre Excelenp M D. Guizot.

D. de Nion arat5, D-lui Guizot situatia in care se alb prin plecareaneasteptatA a D-lui Billecoq.

Bucurestl, 15 :Kalil 1846.

DOMNULE MINISTRU,

Plecind din Viena la 9 ale aeestei luni am sosit eri in Giur-giu, noapte in Bucuresti. Vaporul pe care scoboramDunArea, a intilnit linga Violin un alt vas, pe care se aflaD. Billecoq. In aceastO convorbire de cite-va minute, subt

azi

st -i

s'indoita-i

si

POLITICA D-LUT BILLECOQ 277

privegherea unui ph'zitor al serviciului sanitar, onorabilul meupredecesor mi'a fa,"cut cunoscute faptele care l'au hotaritsa-si dee jos stindardul si sa paraseasca Bucurestii lasind pesupusii francezi subt ocrotirea consulatului general al Maies-tatii Sale Britanice. D. Billecoq privea faptul ca impunindschimbarea scopului actual al calatoriei mele, si mi'arataorasul Galati, de pe teritoriul Moldovei, ca resedinta pe careputea sa fie mai potrivit sa o adopt un timp oare-care.Aceasta parere pe care o impartasii la prima vedere, nu oputui pastra dupa o cercetare mai amanuntita. Mi se paruca Guvernul Regelui avea mai mult de cit on cind nevoe,in niste asemenea imprejurari, sa aiba 'n Bucuresti un agentpatruns de instructiile sale cele mai noi, desbracat de on ceinteres, de on -ce preocupari personale, in stare 'n sfirsit sa-ifaca, cunoscut fara sminteala,, adevarata stare a lucrurilor sisa 'nlesneasca prin faptul chiar al aflarii sale de fata, sfir-sirea unei suparacioase neintelegeri.

Simteam 'Mgt, ca trebuea tot de o data sa priimesc in modleal datoria de onoare nationals, pe care retragerea D-luiBillecoq o lasa mostenire urmasului sau. Trebuea sa mapazesc cu aceasi grija, de a nu recunoaste trecutul si de apune viitorul in primejdie si mai ales de a uita ceva din celeee ar putea sa ajute Ca 'ntr'o zi sa fie readuse relatiunilenoastre cu Guvernul Tarii-Rominesti la o stare mai potrivitacu interesul acestui Stat si cu buna vointa ce i-o arata Gu-vernul Maiestatii Sale.Am crezut ca voi implini pe cit imva fi cu putinta diferitele cerinti ale serviciului, instalindu-made o cam data la Bucuresti cu familia mea, fara a schimbade altmintrelea nimic in ordinea lucrurilor ce fiinta de laplecarea D-lui Billecoq. Astfel stindardul ramine coborit, in-teresele si supusii francezi ramin subt protectiunea agentieibritanice ; imminarea scrisorilor mele de credit este aminatapina la sosirea ordinelor care -mi vor veni din Paris sau din

278 CORESPONDENTA DIPLOMATICA 1 DOCUMENTE

Constantinopol. Nu intru, pin'atunci, in nici o relatiune desocietate, afara numai de compatriotii mei, si de capii celor-altor consulate streine ; cu toate acestea, observ, studiez, lassa se vorbeasca si pindese on -ce imprejurare priincioasa casa arat departamentului si ambasadei rezultatul cercetarilormele. D. Colquhoun, carui m'am grabit sa fac visits, sicare mi'a Pa'cut priimirea cea mai indatoritoare, mi'a parutca 'neuviinteaza cu totul acest mod de a ma purta.

El se insarcineaza sa arate aceste capului si personagiuri-lor Insemnate ale acestui Stat. De altmintrelea, am putut euinsu-mf sa fac ca sa ajunga lucrul la cunostinta PrintuluiBihescu. Alteta Sa mi'a trimis pe primul sau adjutant, vicontelede Grammont, spre a ma felicita de sosire, si a-mi oferi ocast', de locuinta si toate bunele servicii pe care greutatilelocalnice de instalatiune le fac aci foarte trebuincioase.Far'apriimi nici una din aceste propuneri, totusi am aratat o vierecunostinta ; am 1ncunostiintat pe D. de Grammont, ca, oiltoata adinca parere de rail ce -mi insufla starea afacerilornoastre; nu puteam totusi sa-i aduc de la mine nici o pre-schimbare; dar, ca m'as crede foarte fericit de a vedea sositmomentul cind, printr'o intelegere prieteneasca a Culla noas-tre cu Poarta otomana, mi'ar fi cu putinta sa 'ncep cu Gu-vernul Tarii-Rominestb raporturi pe care puneam mult pret.D. de Grammont incercind sa discute, eu m'am marginit simai strins Inca Intr'un mic cerc de cuvinte politicoase si deprotestatiuni de buns vointa.

Portia plecind d'aci numai de doo orb pe saptamina, nuvroi, Domnule Ministru, sa las sa treaca zioa curierului farasa, trimit Excelentii Voastre aceasta depesa scrisa 'n graba.0 trimit, abea pecetluita, D-lui Conte de Flahaut 1).

Subsemnat : DE NION.

') Aceasta scrisoare si cele care urmeaza, adresate de cltre D. deNion D-lui Guizot, sunt prea interesante pentru ca s5., nu le repro-ducem fie in intregime, fie in parti.


D. de Nion catre E. S D. Guizot.

AceastA, scrisoare e privitoare tot la situatiunea creat6 D-lui de Nionprin ruperea de °data a relatiunilor consulatului Franciei cu Guvernulrarii-Ro winestI.

Bucuresil, 21 Mai 1846.

DOMNULE MINISTRU,

Nimic nu s'a schimbat de la data scrisorii mele din urma,in situatiunea noastra fats cu Guvernul romin. in singurata-tea ce m'am hotarit s'a, pgstrez, si care nu e intrerupta, decit prin raporturi oficioase cu cei-l-altl agenti streinT, oare-caresgomote nehothrite, oare-si care spuse, zise cu scop, si maimalt sau putin sincere, au putut numai sä ajungti pina, la minesi de abea merits sa, fie raportate Excelentei Voastre. Dusma-nii lIospodarului se folosesc de incidentul de la 1-ti Mai in in-teresul patimilor lor, si se silesc sa mareasca peste m'asura, in-semnatatea acestui fapt, si a urmaririlor lui probabile.Altii, sicol d'intiiu Printul Bibescu, neagg absolut sa, se fi lipsit in cevala buna-cuviint5, in privinta Frantii si a reprezintantului ei.Oa treia Were, fara a pune 'n indoea1a fiintarea unei greseli fatscu consulul general al Frantii, asigura ca astfel de abaterl de lalegile etichetei localnice s'au intimplat in mai multe rinduri,si ca ele au fost trecute mai in tot-d'auna cu vederea, lasindast-fel ca imputarea unei susceptibilitgti, do respectat in prin-cipiul sau, dar prea lesnicioase a se supara si prea grabita dea se mina, sä apese toard asupra D-lui Billecoq. MArturisesc,Domnule Ministru, c5, mi'este foarte greu, ca sti nu zicpeste putintk sl mg rostesc pentru una sau alta din acestepAreri.Data, dupA cum cred eu, in asemenea afaceri intentiu-nea este totul, mai cred asemenea ca intentiunea a fost aci de asupara pe predecesorul meu, ca ea a lost nesoeotita si vrednicade invinuire, fata'. cu Guvernul Maiestatii Sale.Dar nu este

COHESPONDENTA DIPLOMATICA ESL DOCUMENTE

oare, pe.de alta parte, un fapt de care trebue sa ne para rain, sanu fi lasat acest act de foarte mare necuviinta D-lui Billecoq altohotarire de luat, decit trimiterea notei sale secretarului Sta-tului ruperea de o data a relatiunilor noastre diplomatice ?

Sosirea apropiata a urmasului sau nu-i dedea oare, celputin un prilej spre a amina o discutiune atit de insemnata,lasind-o unui agent nou, pe care nici o prejudecare, nicio particulara tinere aminte de rau nu -1 puteau ingriji niciatinge ? N'ar fi fost in sfirsit vre-o putinta de a dobindi,recurgind de-a dreptul la Ilospodar, reparatiunea unei in-sulte, pe care acest Print, incoltit astfel personal, ar fi pututcu greu sa se hotarasca sä o acopere cu propria-i raspundere ?Aceste cestiuni, Domnule Ministru, necunoscind oamenii 7ilucrurile din aceasta Cara, abea pot sa le pun si mi' este invederatoprit sa le dau cleslegare. Sarcina -mi de arum consta maicu seama, imI pare, in a pastra intreaga nepartinirea atitu-dinei mele si libertatea mea de actiune pentru indeplinirea po-runcilor ce Guvernul Regelui va gasi cu calf sa mi le dee.Pot asigura pe Excelenta Voastra ca aceasta datorie va fi cucredinta indeplinita.Unora le place sa zica, tarn insa s'o preacreaza poate, ca Printul Bibescu s'ar opune poruncilor Portii,de i-ar fi cam -va imp usa o reparatiune solemna fata de noi.Nu prea pot sa impartasesc aceasta temere fata cu greutatiledo diferite soiuri ce se intrunesc spre a incurca, situatiuneadin launtru a Printului Bibescu 1).

Subsemnat : De MON.

1) Sfirsitul scrisorii nu mai are legiltura cu intimplarea de la 1 -u Mai.

280

si

POLITICA D-LUI BILLECoQ 281

D. de Nion titre Excelenta Sa, D. Guizot.

D. de Nion arata cum s'a sfirsit intimplarea de la 1 -u Matti.

BucurestI 3 lulie 1846.

DOMNULE MINISTRU,

Eram sa plcc la Iasi, dupa cum avusesem onoarea sa a-nunt pe Excelenta Voastra si dupa eum dasem de stire siPrintului din Moldova, subt rezerva totu.si a ordinelor con-trarii, care ar putea sa-mi soseasca innainte de momentulhotarit pentru plecarea mea. Aceasta prevedere s'a indeplinitgrin sosirea unei depese a D-lui baron de Bourqueney, acarei copie Excelenta Voastra o va gasi alaturata aci. (AnexaNo. 1). A trebuit indata sa revoc toate dispozitiunile obicinuitein asemenea imprejurari si sa ma ocup fara intirziere, demasurile ce trebuea &A, eau spre a stirsi intr'un mod hotaritorcu intimplarea de la 1-ti Maiti.

Aceasta sarcina, Excelenta Voastra, va bine-voi sa recu-noasca ca, nu era fall greutati.

Era lucru Area delicat de a parasi de odata atituclinea se-vera ce de la 'nceput o luase ambasada Regelui si pe carefusesem nevoit sa o eau si eu, deli cu rezerva si cumpatare.Cestiunea de !apt, nepusa, de la inceput, in lumina ei, in-drituise aceasta atitudina si fusese temelia cererilor adresatede D. de Bourqueney ministeriului Otoman.Convingindu-nemai tirziti de nefiintarea unui pretins obiceiti ce ar fi fost intot-d'auna pastrat pentru vizitele de eticheta, era silit safacem un pas innapoi si sa ne reintoarcem la linia ce ne ara.-tase atunci instructiunile date de Excelenta Voastra.D. Am-basador dezarmase in mod netagaduit in scrisoarea-i de la16 Iunie titre Printul Bibescu (Anexa No. 2). Declara intr'-insa ca redeschiderea raporturilor mele cu Guvernul romin nu


era supusa nici unei consideratiuni; dar ma povatuea in acelastimp, prin depesa-i din aceasi zi, sa nu uit nimic ca ss obtin,innainte de immInarea scrisorilor mele de credit, un demersde reparatiune si de pArere de rsu. Voi mai adaoga, spre adesgvirsi zugrAvirea acestei incurcAtoare situatiuni, ca atentiu-nea publick viu desteptata in cc privea afacerile noastre, siopiniunea pronuntata a compatriocilor nostri celor mai in-semnati, impuneau oare-sT care cerinti de care trebuea ss tinemneaparatit socotealit

Iattt, Domnule Ministru, drumul ce am crezut ca trebuesa urmez, precum ce a esit de aei :

Innaintind Printului Bibescu, prin cancelariul consulatuluigeneral, scrisoarea Ambasaclorului Regelui, insarcinasem peD. Hory sa cearti Altetii Sale, sa bine-voeascl sa mi 'aratepersoana cu care ctita sa vorbesc .despre m'asurile ce trebueaInca luate.Printul se oferi el insusi., si aceasta oferta de mai'nainte prevazuta, fu priimit'a cu grabire gi mu4umire; madusei la clinsul in seara de 24 Iunie.Nu ne cunosteam ineknici chiar din vedere, si fui miscat, trebue s-o spun de nespusabuna-vointa cu care ms priimi.Era in convorbirea-i un accentde adevar Strunzgtor si de emotiune simtitt cind mi'aratasi parerile de fau cc -i pricinuise hotarirea luata de preclece-sorul meu, ajuns la capatul misiunei sale, si nklejdea de agAsi in mine o mai mare incredere si simpatie, sau eel putinnepArtinire.

Ajunseram repede la fondul discutiunei. Printul imi repetacu tonul eel mai convins doctrinele-i si afirmarile i (ce suntcunoscute de Excelenta Voastra) despre cestiunea de drept sidespre cea de fapt. Dupa ce ne aparai cauza, cu staruintasi pe cit putui mai bine, ajunsei sa intreb pe Alteta Sa cedemers public era in idee de a face pe linga consulatul ge-neral, spre a pune cap6t unor neintelegeri asa de supgracioase.Printul simtea foarte bine tgria pozitiunei ce i-era creata de

§i

81

POLITICA D-LUI BILLECOQ 2£0

scrisoarea D-lui de Bourqueney. Cu toate acestea bine-voisa-ml spue:

«Nu datoresc nimic, dupa cum vedetT, insa pentru a vaincredinta de sinceritatea simtimintelor mole, voi face tot ceyeti hotari insi-va, de nu va trece peste hotarele putintii mele.»Reamintind atunci fagadueala data la Ruscruc, incercai saobtiu ca mffnffstrffff romini, a carer lipsa fusese observata inziva Sfintului Filip, sa vie la mine spre a talmaci cauza acesteilipsi arata parerile for de rat" Printul im raspunseca nici nu claduse, nici nu putuse da fagadueala amintita deResid-Pala, de oare-ce pasul aratat era tocmai eel a caruifaptuire ar fi intalnit greutatile cele mai neinvinse.«De asporunci ceva asa», im zise el, «as lace-o cu temerea foarteintemeiata de a nu fi ascultat de catre trei dintre ministri sffcu siguranla de a nu priimi de 1a al patrulea, de la fratelemeu Stirbei, decit un refuz neinvins, insotit de prezintareademisiunei sale.»«Cred ca stiff, Domnule,» adaoga el, «mo-tivele personale, de altmintreli insa cu desavirsire legitime,care nu 'ngadueau fratelui meu de a se 'nfatisa predeceso-rului D-Voastre, in urma priimirii ce-i Mouse acesta la 141Mai 1845.»

Cunosteam, in adevar, acest ama'nunt si mi se pare ca ocunoscut si de Excel. Voastra. Raspunsei Printului asa incitsa 1 fac sa 'nteleaga ca cunosteam prey bine tot ce se petrecusemai 'nainte intre el si fratele sau, pentru a mai starui asupraunei combinarT care ar putea aduce o rupere atit de supara-cioasa: din toate punctele de vedere. De altmintreli mi'eraIesne de a ma da indarat spre a ajunge la o alts propunere,pe care o pastram, ca singura care avea oare-sl: care sorti deisbutire. Nu slabii despre necesitatea unui demers de facut,dar ma marginii in a cere ca el sa fie facut de un singurministru, secretarul de Stat al afacerilor streine, care, findca Meuse vizita obicinuita D-lui Billecoq, la 1 41 Mai, se gasea

si a-s1

284 CODESPONDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

personal dezinteresat in aceasta cestiune.Printul priimi acestmijloc de impacare adaoga ca 'n semn do recunostinta aunei crutart a careia valoare o intelegea, im va scrie insusto scrisoare de explicatiune, care im va fi data de secretarulde Stat. Furam din acel moment intelesi despre toate ;cu toate acestea convorbirea se prelungi Inca mai mutt deo era, in timpul careia Printul pare ca vru da semnede increderea sa,, aratindu-mi greutatile situatiunei sale dinlauntru si din afara, proiectole sale, in ce priveste 'ntimpla-rile viitoare cele mai apropiate, vederile sale in ce privesteviitorul mai departat al tinuturilor dunarene. 0 cunostintamai adincita a oamenilor si a lucrurilor imi va arata valoareaadevarata a acestor destainuirtCea ce pot spune astazi, Dorn-nule Ministru, e ca totul arata intr'insul o inima innalta, unspirit cu judecata, luminat prin studii sonde politico, o dorintasincera a binelui, o ambitiune tot de o data patriotica, perso-nals, dinas Lica, poate, infrinata de piedicele unei situatiuni lipsite

siguranta si de neatirnare. Fara a chiema, nici a respingeaceste marturisirt nu raspunsei la dinsele deelt aratindu-nlrecunostinta si urarile mele pentru fericirea Printului si pros-peritatea tarei, si far'a-mi ascunde de altmintrelea intentiu-nea-mi cea mai formal& de a nu lua vr'o data, in miscarilela care Principatele par ca trebue sa se astepte Inca, vr'unalt rol decit p'al unui focos prieten al pacii, al ordinei pu-blice si at mentinerii echilibrului politic in Rasarit.

A doa zi chiar, secretarul de Stat, D. Balliano, veni lamine sa-mi aduca, din partea Printului, scrisoarea, a careicopie e alaturata ani (sub No. 3), si sa-mi reinnoeasca expli-catiunile demonstratiunilc de buna-vointa. continute inaceasta scrisoare; mersoi a doa zi intorc vizita.Hotariramimpreuna, ca prezintarea mea sa se fact.% Dumineca in 28.Lasai in miinele sale copie dupa scrisorile mele de credit,firmanele Porta otomane, raspunsul meu la scrisoarea Prin-

de

$i

si

a-mt

si


tului (anexa No. 41, si textul diseursulul pe care-mi propu-neam sa i-1 Liu in ziva audientii. Amintisem, in acest proiectde discurs, cle relatiunile de prietenie ce cle veacurl fiintauintro Frantia si impar'atia Otomana. Printul trimise sa-miceara, intr'un mod de tot confidential, sä jertfesc aceasta frazape care o privea ca 'n stare sa produca o intiparire supra-eioasa asupra eelor mai multi dintre cei de fats. Ma 'nvoii,aratind insa ce lucru ciudat era o asemenea susceptibilitate,si observind cit de putin de potrivit cu interesul bine-intelesal Principatelor era acest simtimint de respingere in ce priveasuzeranitatea Portii.Aratasem de mai 'nainte Printului Bibescuacest mod' de a vedea, si paruse ca ma intelesese; credeapoate insa ca politica ce se face in odae nu putea sa fie ara-tata fara neajunsuri unui public ca al sau. Se poate iarasi cao miscare de bung vointa personals fi minat sa clepar-teze de la inceputurile mele ori-ce sorti de nepopularitate.E sigur, de altmintrelea, ea el a simtit o multumire nemargi-nita pentru acest act de deferents, si ca n'a crutat nimic dintot ce 'ml putea arata cit de mult Linea la aceasta. Astfel,Domnule Ministru, in ceremonialul priimirei mele, s'a trecut cumult peste regulele ordinare si peste Inoclul emu au fost tra-tati predecesorii mei. Nu cerusem aceasta, dar am crezutca trebuea sa priimesc cu voiosie, in imprejurarile de fats,tot ce arata multimei respectul Guvernului romin catre Frantasi eatre reprezintantul ei.Vicontele de Grammont, primul ad-jutant si maestru de ceremonii, a venit sa ma ie intr'una dintrasurile Printului, trasa de patru cai, si insotita de un sca-dron de calarime. Un alter de ordonanta al Altetei Salemergea pe linga fie-care din usile trasurei. Cancelarul consu-latului general, purtind scrisorile de credit si Beratul, urmaindata in trasura mea. In niomentul intrarei noastre in curteapalatului, onorurile militare imi fury facute ca si Hospoda-rului

sa-1

insusi.

286 CORESPONDENTA DIPLOMATICk 51 DOCUMENTE

Ofiterii casei gardei sale venires sa ma priimeasca injosul scarii celei marl; doi din ministri sai facura acelas lucrula capatul de sus al scarii; cei-lalt1 secretari de Stat precum

trei dintre boerii cei marl i un numeros Stat-maior, in-conjurau pe Print care ma astepta in salonul eel mare, inmare uniforma, decorat cu toate ordinele sale. Dupes ce

asculta in picioare discursul meu, ski raspunse tot ast-fel(alatur aci subt No. 5 si 6 textul acestor cuvintari), Printuliml prezinta pe rind persoanele ce se aflau mai in apropierede dinsul mabpofti sa sad pe un fotoliu la dreapta diva-nului sau. Am mai sohimbat cite-va vorbe incet $i am fostrecondus cu acelas ceremonial pines la casa consulara undopavilionul francez a fost pe loc reinnaltat.

Doo zile mai in urma, Principesa, deli serios indispusa,a bine-voit a ne priimi, pe sotia mea si pe mine, intr'o au-dienta, privates, in care Altetele Lor ne-au aratat din noucu bielsug semnele celei mai bine-voitoare curtenii; este deprison sa mai adaog ca aceasta pilda a fost urmata cu ovoioasa grabire de catre innalta societate ai carei membri parsa se fi unit cu totii ca sa ne despagubeasca de einguratateain care s'a petrecut prima luna a sederei noastre in Bucuresti.

Chiar de Luni, 29, am luat posesiune definitiva de toatefunctiunile postului meu, dupe ce adresasem consulului ge-neral al Angliei multumirile ce i eram datori pentru inter-ventiunea sa plina de zel in favoarea supusilor Regelui.

Unii dintre colegii mei nu s'au putut opri de a observa catrebuea sa se intearca cineva cu mai mult de patru-spre-zece ant indarat (adeca la priimirea D-lui Timony, agentulAustriei) pentru reaminti un ceremonial pe atit de solemnca acel de care prezintarea mea fusese inconjurat.Guvernulromin a aratat, spre apb.ra purtarea, superioritatea gra-dului meu, coprinsul firmanelor imparatestf (care urmeazade a reaminti vechile noastre drepturi de precadere i ase-

si

$i

si

a-sl

all


muirea noastra cu rangul de Bei otoman), in sfir§it §i maiales imprejurarile cu totul deosebite in mijlocul caror intrameu in functiune.

Cat WA mai spun ca aceasta miF,;care de susceptibilitate n'avatAmat in nimic bunele raporturi ce m'am grabit se inte-meez cu toti colegii mei.

Voi numi in primul rind pe consulul general al Rusieicare, dupg ce mi'a declarat mie insu-mi, §i chiar de la in-ceput, cg nu recuno§tea nici o viva autoritgtilor localnice inimprejurarea de la 1-ti Maiu, totu§i s'a argtat bine-voitor latot ce a putut ajuta a sfir§i intr'un mod onorabil §i multu-mitor pentru not aceasta afacere suparacioasg.

Un serviciu a fost celebrat eri la Biserica catolicA pentruodihna sufleteasca a Suveranului Pontif Grigore al XVI-lea.Episcopul din Nicopolis a slujit. Tati agentii strainT, fargdeosebire de eredinta religioasA, au fost kg la aceasta ce-remonie funebra.

Subsemnat : De NION.

D. Dore de Nion, consul al Frantii, Mtre A. S. S. PrintuiBibescu.

D. de Nion cere a 'nfatisa scrisorile sale de incredintare.

Bucuregf, "I Iunie 1846.

PRINCIPE,

Scrisoarea ce Alteta Voastrg Serenisima mi'a facut onoareascrie, cu data de azi, mi'a fost predata de D. secretar

de stat Baleanu ; o voi imparta'§i E. S. D. Guizot ca §i D.baron de Bourqueney.

Deslu§irile coprinse in aceasta scrisoare, ca §i cele pe care

st -mt

288 CONESPONDENTA DIPLOMATIC/. $1 DOCUMENTE

D. secretar a bine-voit a mi le da din viu graiii, din ordinulAltetei Voastre Serenisime, intaresc rf complecteaza lamuririlece Ea a si trimis la Paris si Constantinopol, astfel molt sa nupoata sa ramie nisi o suparacioasa talmacire a intimplarii,de care cats sa ne pars ram, de la Mai.

Convingerea mea personals in aceasta, privinta, intarita detot ce am putut alla prin sederea mea in sinul acestei capi-tale, este azI prea mare pentru a-mi ing'adui sa'ntirziez maimult timp reluarea relatiunilor mole oficiale cu Guvernul Al-tetei Voastre Serenisime. Cu o vie multumire voi grabi deci,Prin.vipe, in unire cu D. secretar de Stat, desavirsirea forme-lor obicinuite, si voi cere prin mijlocirea D-sale, onoarea dea Va infatisa scrisorile mole de incredere hf Beratul PortiiOtomane. Aceasta datorie, o voi Implini cu o placere cuatit mai mare cu oft, facindu-ma organul simtimintelor decare Guvernul Regelui, augustul men Suveran este insufietitpentru Alteta Voastra Serenisima, voi gasi aserrienea prilejulde a-i arata recuno.stinta ce de acum am pentru bunatatile sale,si reinnoesc omagiul respectului cu care

Sunt, Principe, al Altetei Voastre Serenisime, prea umilituli prea ascultatorul servitor.

Subsernnat : A. DORE DE N1ON.

A. S. S. Printul Bibescu, catre Ex. Sa D. Guizot,Ministrul afacerilor Streine.

BueurWl, 21 Iunie Iulie) 1846,

DOMNULE MINISTRU,

Intrind in exercitiul functiunilor de Agent si Consul generalal Maiestatei Sale Regele Francezilor in Principatele Duna-

sa-i

(3

1-ifi

1843 -- 1836 289

rene, D. de Nion mi'a imminat scrisoarea cu care ExcelentaVoastrA a bine-voit sa -1 insArcineze pentru mine. Puteti fisigur, Domnule Ministru, ca nu va fi uitat nimic din parte-mlea sa fac ca sarcina D-lui de Nion sä-i fie atit de usoarA,chiar de plAcutA pe cit imT va sta 'n mina sa i-o fac. Amdorit tot-d'auna din inimA sa flu in cele mai bune relatiunion agentul unei tarT de care atitea legAturi ma in strinsalipit, si am fost fericit sa recunosc in D. de Nion aplecarTgi insusiri ce pot veni in ajutorul dorintei mele. In cit privesteprotectiunea persoanei sale in Tara-RomineascA si a intere-selor supusilor Maiestatei Sale, aceasta in nicT un caz nuva 'nfatisa cea mai mica greutate. Legile noastre, in cea maimare parte imprumutate codicelui Francez, aparA deopotrivApe streinI pe indigenT, Guvernul, gelos de a le vedeaobservate, nice odatA nu se dA 'ndarAt de a interveni cind ise sere aceasta cu drept cuvint.

Bine-voitT, Domnule Ministru, sA, depuneti la picloarele Males-

tAtii Sale omagiul adincei mele recunostinti pentru semnelebune-vointei sale Regesti, pe care le recunosc in numirea D-luide Nion, si a priimi Excelenta Voastra incredintareainnaltei mele stime si a simtimintelor mele cele mai cleosebite.

Subsemnat : BIBESCU.

D. de Nion clitre Ex. S. D. Guizot.

D. de Nion face cunoscut Excelentii Sale Ministrului afacerilor streine,o convorbire 3ntima ce a avut cu Printul Bibescu.

BucuretI, 14 Octombre 1846.

DOMNULE MINISTRU,

Am priimit depesa pe care Excelenta VoastrA mi'atl facutonoarea de a mi'o scrie, la 21 a lunei trecute, ca rAspuns la

20

si

si si


scrisoarea-mi do la 20 August, cu privire la intentiuneaaratata de guvernul romin de a nu mai Mgadui de aci inainteintervenirea autoritatii consulare in afacerile in care ar fi in-teresati streinr ca posesori de acareturi.

E foarte de crezut ch. Guvernul romin, in urma priimireiprea putin bine-voitoare ce au facut cele mai multe dintreconsulate generals circularei sale din 4116 Iu lie, se va feri,col putin cit-va timp, de a mai aduce la iveala aceasta ces-tiune. Din parte-mi, nu voi atita de loc o discutie pe careExcelenta Voastra imi prescrie din contra sa o inlatur, dese iveste.

Instructiunile ce a i bine-voit da, Domnule Ministru, nuvor putea deci sa fie urmate de cit atunci cind autoritatealocalnica ar incerca insasi sa faca ca doctrina-i cea noo sacada asupra vr'unui supus francez. Voi spune atunci sus sitare ca, aceasta pretentie ne find indrituita nici de 'ntelesultractatelor noastre cu Poarta, nici de uzul pazit in cele-l'alteparti ale Imparatii otomane, datoria mea imi porunceste säprotestez sa, ma adresez la Constantinopol.

Parerea ambasadorului Regelui va fi putut, de altmintrelea,cu acest ragaz, sa se formeze in deplina cunostinta a cestiunei,cad D. baron de Bourqueney a priimit comunicare de pri-mele documente in aceasta afacere, trimit chiar azi copiede pe depesa Excelentei Voastre, precum si de pe aceastascrisoare.

Excelenta Voastra starue, in privinta acestei chestiuni a-nume, asupra consideratiunilor desfasurate in depesa-i No. 1,in ceea ce priveste raporturile Principatelor Dunarene cu Poartaotomana. Fiii incredintat, Domnule Ministru, ca ma voi grabis'aduc ordinele-va la indeplinire i sa ajut, intru cit im vasta 'n putinta, vederile GuvernUlui Maiestatei Sale. M'amfolosit in tot-d'auna,, pentru a o face, de on -ce prilej mi s'ainfatisat ; dar am dat de asemenea, la fie-ce incercare de

a-mT

9i

ai

ai-i

1843 - 1846 291

acest fel, de pa'rerea de rail ce simteam recunoseind cit ede greu sä faci sa fie priimite, chiar de persoanele cele mailuminate din aceasta tarn, ni§te slaturi in contra carora sede§teapta tot de odata §i prejudecarile lor nationale §i patimilelor individuals. Am putut mai ales sa ma conving de aceastain urma unei convorbiri ee am avut de curind cu PrintulBibescu, convorbire la care am facut aluziune in depeF,a-mTNo. 9 §i pe care am onoarea sa o arat Excelentei Voastre,ast-fel precum se gase§te trecuta in notele ce mi'am insemnatindata dup. ce am exit de la audienta.

Printul incepu, dupa cum i-e obiceiul, printr'o lunga po-vestire a piedicelor care-i incurca situatiunea in launtru; in-vederat ca era ingrijit de o alta cestiune, clespre carefacuse mai din 'nainte planul §i la care veni de odata, canpe nea§teptate.

«Vedeti,» imi zise, «cit am avea nevoe in indeplinirea uneimeniri atit de grele, sa fim sprijiniti de buna-vointa puteriloreuropene. Spunetr-mi insa, Domnule, de putem sa ne bizuimpe aceasta bung-vointa, cind Guvernele cele mai liberale, celemai vrednice de respectul nostru, par, in orY -ce imprejurare,ca, nu vad in Principatele dunarene, de cit ni§te provincii aleImparatii otomane,in capii lor, de cit ni§te pa ale turce§ti,in locuitorii lor, de cit ni,te _Raja le. Aceasta parere nu e'ntemeiata nici in drept, nici in fapt. N'am fost nici odatasupu§I prin arme de Turcia. Am recunoscut-o, ce e drept, desuzerana, dar subt rezerva express, data prin scris, a libe,r-tatilor noastre religioase, civile §i comerciale, §i a neatirnariinoastre administrative. Indata ce am platit trihutul anualPortii, nu-i mai datorim nimic. Ea insa,§1, de altrnintrelea,nu se mai ginde§te de azi I nainte sa ne mai pue in indoealaprivilegfurile, doar numai cind e atitata la a§a ceva de in-demnurile diplomatiei cre§tine, dibace in a gasi, in interpre-tarea tractatelor vechi §i noi, mijlocul de a ne opri desvol-

isT


tarea inSusirilor noastre celor mai datatoare de viatit. In cepriveste vamile, de pildb,, tocmai D-Voastrd aeatati indarat-nicie in a nu priimi a va, supune regulamentelor tarifelornoastre, pe &Ind comerciul turcesc le sufer6 frtra, a so plinge.Aceastg, pornire se arat'a mai mult inc5, in cestiunile de ju-risdictiune in care se respinge cu o neincredere nedreaptAcompetinta tribunalelor noastre, ca si cum ele n'ar cunoasten'ar fi insArcinate sa indeplineaseA alts lege de cit a Coranului.«De ce», adaoga Printul, aprinzindu-se din ce in ce mai mult,(«lc ce nu ne-ati core de indata, sa ne lepadam si de credintastramosilor nostri ? Preschimbarea bisericelor noastre in giamiin'ar fi care urmarea logica a unui sistem pe care l'osInclesedeopotrivg principiile slinte ale dreptatei acele ale uneipoliticT sanatoase previlzittoare. De VA temeti, cu dreptcuvint, sa vedeti intr'o zi echilibrul european turburat deambitiunea R,usiei, n'ar trebui oare sa chemati prin urarilevoastre, sa 'mbitrbatati prin simpatia voastrg organizareanationalitatilor autonome, asczate intre ImparAtia Tarilora Sultanilor cind, pentru aceasta din urma Imparatie,va suna ora apropiata a descompunerei, ce rol folositorglorios n'ar apartine oare, de-ati fi vrut, acestor populatiunicrestine care fac manoase malurile Durarene, coastele Car-patilor p'ale Balcanilor I »

Era o sareina destul de 'ncurcgtoare, Domnule Ministru, dea opune acestei grairi infl'acgrate argumentarea strinsa adreptului public, calculul peste putint6 al intereselor. Trebueaopus cu toate acestea, 'ncercai a face aceasta cu toatataria, dar, in acelas timp, 4i cu toate crutarile cuvenite

«Nimenea nu pune 'n indointa», faspunsei, «si noi, de sigur,mai putin de cit orl-cine, amintirile glorioase ale trecutuluivostru nadejdiile ce putetl avea in al vostru viitor. Dartocmai, si mai ales, prezentul imbratiseaza trebue sa 'mbrg.-tiseze politica practicA, venerabila politicA care se sprijina, de

§i

§i

i

si

si

si

si si

P ii

si

:

si

si

1843 -- 1846 293

o parte, pe regulele neschimbate ale dreptului gintilor, si, dealta, pe realitatea faptelor. Dar, in aceastA legalitate, in aceastarealitate, care ar fi asta-zi modul de fiintare international alProvinciilor dunarene, d'ar inceta ele de a fi privite ca fAcindparte din imparaCia otornana ? in ce alta calitate suntele cunoscute de Puterile crestine? Care ar fi temelia rela-Ciunilor comerciale si de vecinatate ce le intreCine Europa cuD-Voastra, de s'ar lipsi ea de poziCiunea neteda si folositoarece-i fac tractatele cu Turcia ? Subt ce cuvint, de altmintrelea,am putea noi sA veghem asupra intereselor voastre, si sA vAsprijinim drepturile, de n'ar 11 aceste drepturi, aceste intereseale unei puteri aliate si amice, chreia sprijinul FranCii n'a lipsitnici ()data ? AceastA legAtura, care va alipeste de Turcia, nuvä uneste oare tot de °data cu Europa occidentalk si nu vaasigura tocmai ea, in schimbul unui mic tribut si al uneiatirnari mai mult de 'nfaCisare de cit reale, chiezasuiri pozi-tive si o protecCiune indestulAtoare ? Nu este oare, de alt-fel,invederat ca, in starea de &IA a lucrurilor, nu puteCi sca'pade o supunere aproape nominala de cit pentru a suferi inacelas moment un jug mai puternic si mai greu ? Fie-carepas ce vä depArteaza de Suzeranitatea otomana vä apropie deabsorptiunea RuseascA : acolo va v'ar duce de sigur acesteneputincioase doruri de neatirnare care tind a silui mersul deacum al lucrurilor si a pasi mai repede decit timpul. CredeCi-ma, Principe, in loc de a hrAni aceste primejdioase amagiff,indreptaci-vA din ce in ce mai mult nazuiniele sere imbunA-tACirea morals si buna stare a populatiunilor puce subt Gu-vernul vostru. LucraCi sä le °reap, prin desvoltarea raporturilorfor comerciale cu Europa, titluri noi la sprijinul ei. Daca

acest mod de a mg rosti, sinter si leal ca si politica guver-nului in numele caruia am onoarea de a vorbi, va, pare asta-zigreu de ascultat, poate el va da pe viitor roacle folositoare.

'94 CORESPONDENTA DIPLOMATICA §I DOCUMENTE

Lgsati-mg sä o ngdajduesc pe cit o si doresc in interesulvostru si in al Orli voastre.»

Atitudinea Printului, pe cind m'asculta, destginuea un felde nerabdare dureroasa pe care cu toate acestea ajunse s'ostgpineascg ping la capat. Drept on -ce rg.spuns, se mgrginisä vorbeascg, de bunele sale raporturi personale cu SultanulAbdul-Medjid si Cu Ministrii lui, si de servitiile pe care Gu-vernul romin le face zilnic imparatii turcestI nabusind semin-tele numeroase de dezording si de rgsculare ce se plamgdescin Bulgaria si Serbia. «Acolo», adgogg el, «in contra a ce sepetrece in Tara-Romineascg, se vorbeste putin, dar se lucreaz&mult.» Stirsi, facindu-mg sg 'nteleg cg, de n'au fost multsdruncinate convingerile lui prin argumentele si sfaturile mele,stia eel putin sg, recunoasci a for insemngtate si sg le pre-tueascg, scopul.

Am vgzut din nou pe Printul Bibescu cite-va zile dupaaceastg convorbire, si nu mi'a spus nici un cuvint care sgaibA vr'o legaturg cu dinsa. Am crezut ca trebue sg-i imit sieu rezerva, si voi astepta, ca sg,' revin asupra acestui subiect,prilejuri care de altmintrelea nu vor putea sg nu se 'nfgtisezeadesea.

In urma autorizatiunei ce Excelenta Voastrg a bine-voit sg,mi-o dee en viu grain, si, in neputintg de a cifra aceastg lung&depesh, m'am hotgrit s'o trimit prin dinadins curier vice-consulului din Galati.

0 va transmite cu toate precautiunele cuvenite ambasadeiRegelui la Constantinopol, de uncle va fi expediatg, ExcelenteiVoastre prin vapoarele franceze.

Sunt, etc.

Subsemnat : D. de NION.

1843 1846 295

Ex. Sa generalul conte KisseleiT ca; tre A. S. S.Printul Bibescu.

Contele da. de tire Prit4ului Bibescu ca se afla 'n ajunul unei se-rioase incercAri; dorete din toat5, inima ca s4 ease spre binele

Sin-Petersburg, 27 Octombre 1846.

Din scrisoarea alaturata yeti vedea, Principe, ca am inde-plinit in toate dorintele ce mi'ati aratat prin scrisoarea-Va din29 August. Nu-mi ramine de cit sa raspund la un alt articolal aceleasi scrisori in ce priveste simtimintele mele pentruAlteta Voastra. 0 voi face cu toata sinceritatea. Suparat, nu-itermenul just ; n'am nisi dreptul nici pretentia de a ma puteasupra ; dar mihnit, da. Nemultumitii se marese la numar,prietesugul ce nu pot sä nu am pentru A. Voastra, se 'ngri-jeste de aceasta ; cunose in deajuns pe administratii vostrica sit pot sti Ca: aceasta, in mare parte, vine din umflarea ceeste o urmare a firei lor; dar nu e mai putin adevarat ca, stri-gatele se marese ca ei se slujesc de on -ce mijloc. Suntetiin ajunul unei incercari serioase doresc din toata inima caea sa ease spre binele vostru. Generalul Grabbe va da pe de-plina, intreaga dreptate in ce priveste bunele-va cugetari,i aspra probitate ce cautati sa intipariti supusilor vostri ;

dar se 'nvoeste asemenea ea prin oare-care indulcire in forme,ati putea, Principe, sa va faceti prieteni care, pretutindeni tiin on -ce lucru, va sunt absolut trebuincioi. Ceea ce Ira spunfara incunjur ysi fare perifraze va va dovedi, mai mult de citon -ce, cit iati parte la tot ce va priveste. Dee Domnul cadorintele mele sä se 'ndeplineasea n'aveti de cit a va,bucura de ostenelile muncile cc dati in folosul coneetateni-lor vostri! E cea mai duke rasplata la care sa poata ajungeun administrator si v'o doresc ca mie insurni.

folosesc de acest prilej ca sa va multumese de dove-zile de prietesug ce ati avut prilejul sa-mi dap', cu toate

§i

si§i

si

§i sa§i

§i

Mt


ea din fire nu prea sunt aratator, nu-rni pricinuesc insa maiMina miscare sufleteasca procedeurile cele bune de carebinevoesc unii a-mi da cit'o data probe.

Ne-fiind sosit aci de cit de citeva zile, sunt impovarat deafaceri si va parasesc, Principe, rugindu-va sa priimii, cu prie-tenie, omagiul tutulor simtimintelor mele Area devotate.

Subsen2na,t: KISSELEFF.

Ex. Sa generalul conte Kisseleir ca tre A. S. S.Printul Bibescu.

Sin-Petersburg, 27 Octombre 1846.

PRINCIPE,

Scrisoarea ce Alteta Voastra, mi'a facut onoarea sa-mi adre-seze la 29 August trecut, impreunh', cu pachetul ce-o 'nsotea,nu mi s'a dat de cit acum de curind la intoarcerea-midintr'o calatorie de inspectiune in interiorul impAratii ; vest

bine-voi sa ertati, Principe, intirzierea fa'ra voe a raspunsuluimeu. M'am grabit a 'nfatisa darul vostru Maiestatii Saleimparatului, care a binevoit a-1 primi cu placere si a dat po-runca sa fie irnminat, impreuna cu scrisoarea voastra, AlteteiSale imparMesti, Doamnei Marei Ducese Olga, la Stuttgard.Maiestatea Sa imparateasca, insarcinindu-ma sa va instiintezde aceasta, Principe, a gasit placere sa vaza in acest omagiuoferit augustei sale fie'', o proba de devotament de care n'aputut sa nu fie miscata.

Cu o adevarata placere ma grabesc sa va instiintez de aceste,si sa ma folosesc de acest prilej ca sa va reinnoesc asigurareainnaltei consideratiuni cu care am onoarea, Principe, de a fi alAltetei Voastre prea umilul si ascultatorul servitor.

Subsernnat : General conte KISSELEFF.

1843 1846 297

D. StOrmer, ambasadoral Aastriei la Constantinopol,catre A. 8. S. Printul Bibescu.

Constantinopol, 4 Noembre 1846.

PRINCIPE,

Nadajduesc ca Alteta Voastra va fi mai invaduitoare de citpropria -mI constiinta si ca ma va erta c'am aminat pin'acumsa-i multumesc de bunata,tea si buna-vointa cu care mi'aascultat rugaciunea privitoare la vaduva sarmand a unui su-pus austriac, D. Fisch ler. Patrunsa de recunostinta, aceastafemee Ira bine cuvinteaza numele, Principe, si bine cuvintareanefericitilor e ascultata in Cer.

De si departe, Principe, nu incetez de a-mi arunca privi-rile Care locurile in care se desfasoara, impreuna, cu auto-ritatea voastra*, ale voastre talente, energie si barbatie in alupta in contra incercdrilor nebune sau vinovate. Tot cc sepetrece in Tara-Romineasca ma intereseazd si as dori pentruodihna voastra sa fie aceasta Ord' mai finis-lila, dar :

«A vaincre sans peril on triomphe sans gloire I)»

Ci poate ea va, place mai bine ca sa fie asa. Ce dorescinnainte de toate. Principe, e ca Alteta Voastra sa fie convinsade simtimintele ce hranesc pentru dinsa si al caror foartesinter omagiu, o rog sa-1 primeasca aci.

StibSeninal : STURMER.

1) Victoria fara primejdie e triumf far5. glorie (Corn : Le Cid)

298 COFIESPONDENTA DIPLOMATICA §I DOCUMENTE

A. S. S. Printul Bibescu, catre D. Philippsborn,insarcinatul de afaceri al Guvernalui romin pe

Cabinetul din Viena.

Ra'spunzind unei scrisori a D-lui Philippsborn, carui-a a dat instruc-tiunT in privinta unei audiente pe care cata sa o obtie insarcinatul sat'de afaceri de la A. S. Printul de Metternich, Printul isi aratl, vorbindde poporul Romin, pgrerea de rau &á Austria prea a nesocotit «de a-s1atrage prin masurI drepteu un popor ce-i stA la usil. Propune A. S.Printului de Metternich o mai intim& apropiere.

BucureW, 1846.

... 1) E foarte firosc sa 'ntilnim piedici in unele prejude-cap' invechite. Cu toate acestea nu intl. 'ndoesc ca aceste pre-judecati vor dispare 'n sfiriit in fata unor consideratiunT deun ordin mai innalt decit cele ce sunt aratate in scrisoareaD-voastrit din urma. Tot astfel nu stau in cumptin6 de acrede ca omul eminent care duce politica austriack obicinuitcur c s'a vaza lucrurile de sus si sti, le trateze tot astfel, nedee pe cleplin dreptate in adincul inimei sale.

Este inteaclevar peste putintA s'a" nu simp cu pArere dertiu, ca Austria a prea nesocotit de a-si atrage prin legaturido interes un popor care-i stk. la us,l, si a carui bunt stare

i civilizatie, departe de a o putea supgra, ar avea din contrarezultate de-o potriva folositoare pentru cloo tari ce se inve-&ncsc si a caror mai strinsa apropiere prin masuri de drep-tate, sta in mina celui mai puternic sa o fact.

Tocmai aceastA apropiere intima viu sa o propun AlteteiSale....

i) Fragment al unei zcrisori a Printului luat dinteo lucrare intitu-latA : Cite-va cuvinte despre Tara-Romlnea,sc.1 (Quelques motssur la Valachie. Den tu).Scrisoarea Printului lipse%e din culegereanoastra.

lingo

1843 1846 299

A. S. Printul Metternich, a Ire D. Timony, consul alAustriei pe linga; Guvernul Romin 1).

Printul IrnpArtb,seste ideile Printului Bibescu, si lasa sA, se vazA ca'ntr'un viitor apropiat se va putea 'ntelege cu dinsul.

Viena, 1846.

DOMNULE CONSUL,

... Sunt drept pentru administratiunea luminata a PrintuluiBibescu ; recunosc ca Cara sa este in adeVar in progres, §ighsesc drepte, in principiu, consideratiunile ce privesc rapor-turile intre amindoo Taxi ale noastre.

Dar nu toata lumea vede aci lucrurile din acelasi punctde privire ca mine, si sunt unele consideratiuni de pazit, nunumai in privinta unor invechite prejudecari ce n'ar puteafi siluite farh neajunsuri, dar si in a unor interese localnice,pe care am phrea ca le jertfim de giaba $i din slabiclune,de ne-am lepada de a le mai apara lard a fi preghtit spiritelela aceasta. Poftesc deci pe Print sh mai rabde Inc h si naclaj-duesc ca vom sfirsi prin a ne 'ntelege 2)

') Fragment de scrisoare luat din lucrarea intitulata, : Quelques motssur la Valachie.

2) Citeva luni mai tirziu, pAsind pe urma nAdejdii ce insuflase, Prin-tul de Metternich dedea ordin D-lui Timony sA se 'nteleaga cu PrintulBibescu pentru a aseza pe mai laze temelir relatiunile dintre celedoo Tart -- Revolutiunea din 1848 facura ca aceste instructiunI sanu-s1 dee rodul. OM cum, Printul Bibescu triumfase pe ling& Austria,ca si pe linga Rusia si Poarta, in cestiunea vamilor. (A vedea cuvin-tarea Altetii Sale in Adunarea obsteasca din 1846, t. II).


DIPLOMATICA

1847-1848

Begele Ludotric-Filip, catre Printul Bibescu.

Aceastii scrisoare e privitoare la intrarea 'n coala militara de laSaint-Cyr, a fiului prim-rascut al Printului, care printr'o exceppunede tot personal pentru Alteta Sa va fi priimit s treaa probeleordinare ale concursului ').

PRINCIPE,

Am priimit scrisoarea ce mi'ati adresat la 18 a lunei tre-cute, in privinta fiului vostru eel mai mare, care doriti sa fiepriimit in Scoala militara speciala de la Saint-Cyr.

Am apretiat, §i ca tats §i ca Rego, delicata ingrijire ce v'adictat aceasta dorinta. Piedicele ce se opuneau indeplinireiei va erau cunoscute de mai 'nainte ; dar dorinta de a vada un semn de buns -vointA particulars m'a 'mpins sa tautmijloacele de-a le inlatura. Am multumirea sa Ira in§tiintez

printr'o exceptie care va este cu totul personals, fiul

vostru va fi admis sa &each' probele ordinare ale concursuluide intrare in Scoala speciala. Nu ma 'ndoesc ca va fi vrednicde aceasta favoare prin modul in care va e§i din aceste probe§i prin eel in care se va purta ca elev intern al §coalei. A§vrea urmez cu interes in decursul studiilor sale §i ssa. vadau ast-fel o proba noo de stima §i de buna-vointa mea.

1) Scrisoarea autografil a Regelui, se afla, cu multe alte piese, intr'unghiosdan al Printului, pe care-1 uita pe masa cabinetului sAn de lucrudin palat, cind, dupd ce abdica, Varasi Bucure$ii spre a trece 'n Tran-silvania. Bilgind in curind de seams ca uitase aceste hirtii, Printultrimise 'n grabl o scrisoare D-lui Grigore Gradisteanu, membru alGuvernului, pentru care avea mare still* rugindu-1 -I trimeata,ghiosdanul printr'o persoan5, sigurh'. D. Gradisteanu alearga, la palat,cauta: pretiosul ghiosdan, depozitar al unor acte insemnate, sefa' cuse nevazut.

ea,

sá-1

304 GORESPONDENTA DIPLOMATICA SI DOCUMENTE

Cu aceasta, rog pe Dumnezeu sa va". aiba, Principe, insfinta-i vrednica-i pazA.

Facut in palatul nostru de la Neuilly, in a 18-a zi a luneiIunie in anul de milostenie 1847.

Subsemnat : LUDOVIC-FIL1P.

Maiesa p Sale Regelui Francezilor.

Bucuresti, 8/20 Iulie 1847.

SIRE,

Scrisoarea pe care Maiestatea Voastra mi-a facut onoareasä-rni scrie la 18 ale lunei trecute, m'a prttruns de un sim-timint de fericire, ast-fel in cit rare on in yiatA it poate simtitine -va. PretioasA chiezasie a Augustei voastre bunei-vointi,favoarea pe care o priimim, eu fiul meu, ar maxi Inca,d'ar fi cu putinta, iubirea noastra pentru Franca, respec-

tuoasa-ne recunostintrt pentru Monarhul ce prezida la destineleei. Fiul meu va sti, indrAsnesc sa nadajduesc aceasta, sa co-raspunda la o atit de innaltA favoare.

Sire, din parte-mi, cu sufletul miscat de bunAtAtile voastre,vin sa reinnoesc Maiestatii Voastre omagiul urarilor ce facpentru glorioasa-VA clomnie, si al adincului respect cu caresunt, Sire, al Maiestatii Voastre cel mai umilit cel mai supusservitor.

Subsen2nat: G. BIBESCU

1) Revue retrospective, ou Archives secretes du dernier gouver-nement, 1830.-1848. Paris, Paulin, editor, rue Richelieu, 60. P. 287.

si

I).

4i

gi

ei

Ex. S. genera lul conte Kisseleff, c'atre A. S. S. PrintulBibescu.

Conte le neaga ca prejudecari nefavorabile Printului Bibescu i-auputut fi insuflate. Vorbeste de situatiunea politica a Tarii-Rominestl,recunoaste greutMile pozitiunii Printului imbarbateaza a lupta dinrAsputerr pentru reformele ce urmAreste. Conte le, in cestiunea Sfinte-lor Locuri, intrevede un rezultat multumitor.

Sin-Petersburg, 2 Februare 1847.

PRINCIPE,

Luind condeiul ca sa raspund scrisoarei Altetei Voastre, cudata de 18/30 Noembre, imi fac o datorie sa va ofer scuzelemele, pentru intirzierea ce am pus in a o face. Aceasta intir-ziere n'a venit de cit dintr'o serioasa indispozitiune, in contracareia rna shat Inca si care, la anii mei, imi face or si ceocupatitine personala mai mult de cit grea. Azi simtindu-mamai in putere, vreau sa ma folosesc de aceasta ca sa vb.spun, Principe, ca tot ce spuneti despre greutatile pozitiuneivoastre este de cel mai invederat adevar, c'am fost in tot-d'auna patruns de acest adevar, ca n'am incetat de a mapurta in consecinta cu aceasta cunoastere, fats cu strigateleunora cu judecarea ce puteau da altii. Ceea ce nu prii-mesc, lucrul cu care nu ma pot impaca, e partea ce faced in-riuririi ce-mi atribuiti in urma nefavorabilor prejudecarT cedusmanii vostri au isbutit, ziceti, sa-mi insufle in contra-vacontra administratiunei voastre. Aceasta este cu totul in contraliniei de purtare pe care am urmat-o in veci fata cu admi-nistratiuneai cu persoana voastra. La toate scrisorile ce

21

qi-1

si

sl

s'in


mi'au fost adresate, m'am ferit de a raspunde, afara de una,doo, numai de bung-cuviintd, si farg a atinge afacerile admi-nistratiunii.

Intr'una din aceste scrisori, am poftit chiar pe persoanacare-mi stria s'a se apropie de a A. Voastrd si sa va cistigeprietenia ca mijlocul cel mai sigur de-a fi folositor tarei si de-am'ari simtimintele de stima si de prietesug ce aveam pentruaceasta persoana. 0 alts scrisoare, aproape oficiala, a fost re-daetat'a in acelas spirit si numai la aceste doo comunicatiunise margineste, de vreme de ani, corespondinta mea cu admi-nistratii Intru cit priveste raporturile mele personalecu persoane din tali streine, am ascultat, dar raspunzind inacelas inteles, si precum puteti s'a marturisiti insi-va, Principe,cu prilejul intervederei noastre la Carlsbad, unde, fata devoi, deli om care posedati, si cu drept cuvint, toata incre-derea mea, si pe care n'am incetat de a-1 stima din inima,rezerva nu m'a parasit nici °data. Toate acestea im daudreptul sa VA spun cä, departe de a sprijini pretentiunile ri-valilor sau detractorilorvostri, in tot-d'auna v'am luat partea,c'am facut aceasta si cu administratii vostri si cu acei careaveau puterea si chemarea sa intervie in afacerile Principa-telor, si c5, am in sfirsit siguranta ca nimeni n'ar putea afirmanici cu atit mai mult dovedi contrariul.Dar data, de o parte,ma purtam asa, bizuindu-ma pe increderea la care aveati siavec"' Inca un drept netagaduit, de cea-Palth, chiar pentruaceasta, m'am crezut dator sa vá fac cunoscute plingerile pecare, cu salt fara drept, le aduceau in contra administratiei defat 'a; am filcut-o si nu ma c'a,ese de a o fi fa'cut, cad credca v'am adus un mare serviciii, si pe care nu voi inceta avi-1 aduce, pe cit timp relatiunile noastre vor urma a fi aleprietesugului si ale increderii. tiu care-i neajunsul unor ast-fel de comunicarl, dar nu sunt speriat de aceasta, cu un bArbatasa de otelit, care, in momentele-i de liniste, va sti sa% des-

§I

vo§trii.

1847 - 1848 307

curce si sa pretueasel adevaratele simtiminte ce le-au Insuflat.;.;,1 la urma urmelor care sunt acele invinuiri? Le cu-

noasteti cu prisos: Oare-si care intepenire sl lips6 de dorulde a placca in raporturile-vá cu cei ce se cred mai mult decit sunt, si de-i ascultam, o crestere a pacatelor slujbasilor,dintre care pe semne ca faceau parte. Sunteti cel mai bunjudecMor despre cea din aceste invinuiri ; intru citpriveste pe a doa, stiu ce sa crez, si pun in principia ca otravace roade Tara-Romineasca in privinta aceasta, poste sa fie,prin supravegherea capului, micsorata, dar nu stirpita.Acest rail este rodul unui veac de demoralizare si cere oreformIl indelungatil, staruitoare, pe care nici un orn, on citde puternic sa fie, n'ar putea s'o silvirseascti d'odatg.. Toateaceste de altmintrelea a trebuit sa fie ast-fel, si ati simtitaceasta de sigur insusi la epoca suirei-va pe tron.

Trebue bIlrbatie si thrie multa pentru a tine piept tutulorneajunsurilor ce se ivesc din toate partite, cind e vorba dereforma abuzurilor. In lunga-mi carieth administrative, amavut de veci a lupta in contra acestui monstru cu mfi decapete; si d'am isbutit une ori, a fost numai in clauna odihneisi a san'afatei mete. Nu conteniti dee!, Principe, de a urmarinobila pinta ce v'ati propus. Luptati in contra acestui monstrudin ra'sputeri, si fi i incredintat cb, in tot ce yeti face bun sifolositor pentru tam voastra, yeti fi sprijinit de puterea cevá cla toata increderea sa, si de ai vostri prieteni care dorescisbindtt-va sf nadajduesc inteinsa.

In aceste din urma zile ne-am ocupat cu D. de Titoff, deafacerile m'angstirilor, si cred ca se va ajunge la un sfirsitmultumitor pentru amindoo partite.

Am' vazut cu placere ca Adunarea ordinal% inceputlucfarile in mod cuviincios. Doresc ca armonia Intre ea siadministratie sr), se poatA intari si sa fiti multumit de a fireintrat prin convocarea ei in legala aplicare a regulamentului.

d'intifii

si'a

'308 CORESPONDENTA D1PL0MATICA §1 DOCUMEN'fE

N'am nevoe, Principe, sa sfirsesc aceasta scrisoare prinasigurarea obidnuita a simtimintelor ce vä pastrez. Le cu-noasteti de mult, si yeti gasi, ntidajduesc, in ale voastre, oindrituire a simtimintelor mole.

Subsemnat: KISSELEFF.

Ex. S. generalul conte Kisseleff, ca tre Alteta S. S.Printul Bibescu.

Contele Kisseleff vede cu bucurie ca, multumita intervenirii activesi generoase a Printului cind cu focul din Bucuresti, nenorocitii augasit repede ajutor. E. S. i face cunoscut c'a bine-voit Imparatul savie 'n ajutorul celor mai in lipsa, si c'a flout sa se deschida 'n Rusiao suscriptie libera. Imparatul ar dori sa vaz'a orasul Bucuresti recladitdup'un plan mai rational.

Sin-Petersburg, Mai 1847.

PRINCIPE,

Am simtit o mare durere aflind nenorocirea ce a lovit inorasul Bucuresti, si de a putut ceva s'o indulceasca, a fostsa vad ca, multumita activei si generoasei interveniri aAltetei Voastre, atiti nenorociti au gasit grabnice si puterniceajutoare 1), Mt% de care starea le-ar fi fost mai mult decitingrozitoare. Intimplarea a vroit srt flu martor la ardereaorasului Kazan ; stiu deci din experientrt ca in asemeneacazuri ngzuintile omenesti sunt neputincioase a dobori ele-mentul distrugator, ca tot ce pot face, e s'a aline durerile

re'ntemeieze ordinea. Iat-a, Principe, cea ce ati isbutitsti faceti, cea ce nu poate s'a nu va, aductt bine-cuvintgrilenenorocitilor ajutati prin ingrijirea voastra, s'a nu vá asigurerecunostinta obsteascrt.

3) Printul dete, pentru a veni in ajutor nenorocitilor incendiatI, o a.sasea parte a listei sale civile.

sapi

pi

1847 1848 309

Alteta Voastra probabil ea si este acum informata prin Con-sulul nostru general ea Imparatul a bine-voit sa dee un ajutorcelor mai nevoiasi dintre victimele focului din Bucuresti,ca D. cancelar conte de Nesselrodc, in urma unei intrevederice am avut cu dinsul din ordinul Maiestatei Sale Imparatesti,a luat toate masurile trebuincloase ca sa deschida pe loc,in acelas stop, o subcriptiune libera in Rusia.

imparatul, vorbindu'mi de aceasta nenorocire cu un interesde tot particular, a bine-voit sa-si arate dorinta de a vedeaorasul Bucuresti recladit dupa un plan mai rational, pentruca, precum din experienta s'a dovedit in Rusia, asemeneanenorociri sa nu se mai pot ivi Maiestatea Sa a adaogatea era departe de a uita ca, urmarind planu] de a lati stra-zile, de a le taia prin piety, etc.... administratiunea localnicaar avea nevoe sa lupte mult in contra pretentiunilor cererilorproprietarilor, dar Ea crede ca in asemenT imprejurarT trebuesa se mearga crept la tinta, fara a se lasa prea mult a fi abatutdin cale de piedicT, si, totusi crutind pe cit se va puteainteresele inclividuale, sa fie ginclul innainte de toate lainteresul obstesc. M'am crezut dator sa va dau seamb, deaceste ama'nunte, Principe, find ca ele va dovedesc cit afost de vie si de sincera partea ce imparatul a bine-voit saiee la aceasta jalnica intimplare.

In ce ina priveste, doresc din suflet ca cerul sa va ajutein nazuintele voastre spre tam'aduirea ranilor adinci ce aceastanenorocire cats sa fi fa.' cut, grea sarcina de sigur, care insa nuintrece zelul pIM de umanitate, activitatea i virtosia sufle-teasca a Altetii Voastre.

Bine-voiti, Principe, a priimi espresiunea reinnoita a simti-mintelor de innalta consideratiune cu care am onoarea de afi al Altetii Voastre prea umilul supus servitor.


§i

iarasi.

§i

§i

310 COBESPONDENTA DIPLOMATICA Si DOCUMENTE

A. S. S. Printul Bibescu, catre R. S. generalulconte Kisseleir.

Printul raspunde la observatiunile Cabinetului Impar&tesc in privintaaplecArii tineretului romin de a merge s& se formeze, in Fra,nta,si a intrg rii flului cel mai mare al lui Vod4 In S'coala special4militarA. In fata atacurilor si calomniilor la care se vede expus peling& Guvernul impar6tesc, Printul reaminteste greutatile de care daneinoetat, pretenOunile, tinerile de minte de rau, intrigile, calomniilein mijlocul carora isi savirseste munca sa de fie-ce zi, operile deja sa-virsite si cele pe tale de a fi. Aceasta scrisoare poart5. 'ntiparirea unuistiMimint d'adinca amaraciune.

Brcaza, 16 August 1847.

DOMNULE CONTE,

Va sunt de mii de on recunosator de interesul ce act luatla cuprinstil celei din urmil scrisort ale mele ca si de uzulce act facut de dinsa. Observatiunile Excelentii Voastre pri-vitoare la primejdioasa aplecare a tineretului nostru de amerge sa se formeze in Franta, sunt cu totul drepte, darpot sä va asigur ea nu va putea nici de cum sä alba inriu-rire asupra -i intrarea unuia din flu mei intr'o koala speciala.Acesti tinerI gasindu-se deja in Franta la epoca suirci melepe tron, de i-as fi facut sa se 'ntoarca innainte de a-si fi ter-minat studiile, ar fi fost aceasta a-i jertfi Mr'a folos; nimenea numi'ar fi tinut seams de fapta mea. Pozitiun.ea-mi find foartenesigura si en totul personald, e firesc lucru sa taut sa dauiiilor mei o educatiune care pue in stare de a-0 croi larindul for o pozitiune onorabilli, prin propriul for merit. Creseutisubt o aspra priveghere, si in simtiminte drepte si curate, eivor sti, la reintoarcere, sa se aseze foarte repede la nivelulstarii noastre politico, sä prctueasca en recunostinta ceace patria for datoreste a to puternicei ocrotiri a Curtii im-paratestI din Rusia. Dup6 mine, nu atit educatiunea francezane stria, tineretul, ci mai mult starea de absolutti parasire

sa-i

§i

1847 - 1848 311

in care se gaseste in mijlocul (Ina-or-The 'nfatiseaza viatadin Paris unor spirito necoapte Inca. Singurul mijloc de a-1face sa pearza acest gust de cluca, ar fi de a 'nfiinta scolTin care sa poata clobindi cunostintele pe care se duce sa lecaute in strainatate, si aceasta este acuma una din princi-palele mele indeletniciri.

Aveti bunatatea, Domnule Conte, de a ma povatui sa numa las sa perd inima in fata striga'telor celor de rau voitori.Nklajduesc ca voi gasi ping la sfirsit in buna-vointa Cabine-tului imparatesc si in marturisirea constiintei mele, tarianeaparata ca sa 'nfrunt aceste sbierete, care nu sunt, de alt-mintrelea, decit tipatul desnadajduit al unui mic numar declevetitori. Nu pot insa s'ascund Ex. Voastre pornirea dedesgust si de oboseala ce sing adese on si in contra careieste greu sa prevad cit time ma voi putea opinti, awl viata cedue este foarte grea. In fic-care seara, parasind cabinetul mcude lucru, ma simt ca intr'o stare de desavirsita doborire,fie-care dimineatb., ma destept ea speriat, crezind c'aud, caJidovul ratacitor, un glas striga : Mergi ! Mergi !

trebue pin' la noapte sa-mi iau greaoa sarcina din ajun,s'aud, s t vad, sa scriu, sa fac toate prin mine insu-mT, cacialt-mintrelea nimic nu s'ar face sau nu s'ar face decit pe dos,si cea ce e si mai greu Inca, cata sa dejoc mii de intrigi,sa ma apar in contra a mii de calomnii, sa 'nconjur mii depretentiunT, mii de susceptibilitatT, mii de capritiuri ce suntcu atit mai grele de multumit, cu cit aci mai ca nu cunoscnici regula nici masura. in mijlocul acestei lupte necon-tenite, al acestei miscari de tot momentul, Mel un om, fiechiar cel mai apropiat de tine, care sail' vie in ajutor cubung voie ! Fie-cine aduce sau tinerea de minte de rau a uneinadejdi inselate, sau gindul ascuns al unei idei amagitoarea carei faptuire o urmareste fara 'ncetare. sau vr'o alta pa-tima mica ; si toti au aerul de a ne spune, privindu-ne cu

ce-mi r;Ai

s'in

Fi

312 CORESPONDENTA DIPLOMATICi DOCUMENTE

bratele incrucisate Ia sa vedem cum o sa-mi esi d'aci ! Pri-cepeti dar ca, de are tine -va citu-si de putin cea ce numitifocul sacru, cata sa se simte arzind ca in iad.

Nu m'am mirat de loc de iraza pe care mi'a atras Exce-Nitta Voastra bagarea de seama, cu privinta la Romini, «carear fi perdut chiar si dreptul de a se plinge pe care it au celedin urma Provintii turcestl.» Gasesc des prilejul de a vedeamonstre de acest soi, in care sunt calificat de seid sau cu altetitluri tot atit de crestinesti. E de altmintreli foarte lesne depriceput, ea fie-care din cei ce cred ca n'au alta de facut decit sa, curate locul spre a-1 lua,, sa doreasca, pin' ce vor ajungela dinsul, sa fach ast-fel incit sa se re'ntoarca timpurile incare so mazileau Domnii precum se schimba astazi Pasii. Catasa marturisim, ca, este aceasta un ciudat mod de a se inte-resa de progresul si de prosperitatea Rominilor. Va alaturcopia unei scrisori ce am priimit, de cite-va zile, dela Bru-xela, si care nu va putea decit sa convinga pe ExcelentaVoastra ca 'ntr'adevar, precum o spuneti foarte bine, sunthotariti sa nu crute nimic.

Sunt la tarn de vre-o trei-zeci de zile si socotesc sa ma'ntorc in oral saptamina viitoare, fiind ca trebue sa merg incurind la Slatina pentru a fi fata la inaugurarea podului ceam pus sa cladeasca pe Olt. Fintanele sunt terminate laBucuresti, pe toata 'ntinderea podului Mogosoaei ; ele vor filasate libere pentru public la 'ntoarcerea mea din Slatina.Nadajduesc sa pot face la aceeasi epoca sa se 'nceapa temeliaunui teatru care a ajuns a fi una din cele mai neaparatetrebuinti ale societatei noastre. Binefacerea fintanelor se vaintinde anul viitor pe cele-l-alte parti ale orasului ; sunt a-dapate prin doo masini cu vapor, prin mijlocul carora apapoate fi dusti in catatime mare in partile cele mai departatesi mai innalte. Im place sa cred, Domnule Conte, ea, nu ma'eti invinui ca am intrebuirqat in acest stop suma in prim

SI

:

1847 1848 3l3

cipiu votata pentru innaltarea unui monument, pe care mo-destia voastra v'a facut sa nu-1 Orasul se recladeste,in grabs dupa un plan regulat care mi'a costat multe ostenelica fac sa fie adoptat fara prea multe murmururi dinpartea celor interesatl. Soselele mele innainteaza de ase-menea si fac chiar de acum sa se simp, in mai multe OAT,pe care odinioara nici nu se putea umbla, foloasele unei co-municatiuni lesnicioase. in deobste Cara este fericita si petale de mare proms, on si ce ar zice pretinsii ei aparatori.

Nu voi sa spun ca nu mai sunt Inca slujbasi necinstiti Gijudecatori pe tocmeala, si de sigur nimenea nu este de aceastamai infristat docit mine ; dar ce sa fac' ? Sa-i alun4 ? Unclesa gasesti altii mai bunl? Excelenta Voastra tie ca suntemsilitT sa ne intoarcem intr'un cere vitios. predam raslA-narei legilor ? Dar ele au lasat acest fel de clolicte in voeaputerii discretionare a Printului ; si chiar d'ar fiinta o pena-litate legala, uncle sa idT judecatori care sa voeasca sa o apli-ce ? sa to slujestl de puterea Domneasca ? Da, euiul de ladric, dar s'a sfirmat. Nu trebue sit uita'm ca tot acesti incli-vizi' vor chema a doa zi pe Domn sa-1 judece ei sagjudece cu aceeasT lipsa de dreptate pe care e invinuit a oaduce in certile intre particulari. Tata pozitiunea. De la acestpunct trebue sa piece cine-va, de vrea sa fie drept, ca sa serosteasca clespre administratiunea mea ; daca, on care arfit greutatile pozitiunii mole, am ajuns sa pui oare-51 carefriu pornirilor celor rele, asa in cit sa nu mai indrazneascalumea a se cleda for cu nerusinarea de alts data ; daca, inmijlocul acestei coruptiuni de care suntem invinuiti, am stiutsa fac sa fie respectata puterea, pastrind'o, nu voi zice numaicurata de orl-ce minjire, ci la adapost de on si care banuialit;daca, cu toate ea silit la unele crutart pe care le-am amintitmai sus, m'am tinut in tot-d'auna in hotare potrivite astfelin cit nimenea sa nu se 'ndoeasca di, in cazul unui delict

-

sa-1

Sa-i

si

insi-si si

314 CORESPONDENTA D1PLOMATICA DOCUMENTE

invederat ce mi-ar ajunge la cunostinta, Mei o considera-tiune nu m'ar opri sa fac cea ce datoria ar cere ; dace prinmijloace de nimic, care alth, data nu dAdeau nici un rod,am putut da nastere la isvoare not de bunii, stare si ajungela rezultate la care cu greu numai s'ar da crezilmint, socot c'arfi nedrept eel care n'ar urea sa recunoasca ca este oare-si caremerit in toate acestea. E lesne de-a 'nvinui, rind vrei sapui subt ochi, inraindu le, ranile unei societali ;si care caren'are pe-ale sale?) pentru a arunca o vinit guvernului, flea atine seamy nici de inbunatatirile ce el le va fi adus, nici deostenelile si de jertlile ce i vor fi costat, nici de marginitelemijloace ce are amine.

0 amilgire care des ma maguleste, Domnule Conte, estepeste un an sau doi, cind cea mai mare parte, din lucrilrile

ce am inceput vor fi gata, sau indestul de innaintate ca s.poath fi judecate, vett' bine-voi sa ne ascultaff ruga si s. venitisii, ne vizitati. Voi fi fericit atunci sa pot sa va argt tot ce voifi Mout si veti putea spune atunci de sunteti multumit deucenicul vostru, si de a coraspuns el cu vrednicie incredercisi generoaselor gindiri ale Maiestatii Sale impti,ratului.

Mi'e teamb, sa," nu 1/8", fi obosit lungimea scrisoarei mele; ec. am atitea pe inima pe care nu le pot spune deelt voo !Singer, inteadevtir, ma", puteti intelege ; de aceea pentru ni-menea n'am o mai vie iubire, unita cu cea mai innaltti con-sideratiune.

Subsemnat : BIBESCU.

Ex. S. generalul conte Kisseleff, atre A. S. S. PrintulBibescu.

Contele rAspunde unei comunicAri a Prir4ului Bibescu, privitoare laeel mai mare din Iii lei, Printul Basarab den Brancoveni, pe care Al-

§1

ea,

1847 1848 315

tea Sa l'a Mout sa intre in scoala de la Saint-Cyr. Aceasta nu-i vazutcu ochi bunt de Guvernul Impiirritesc, si contele nu tilo.ildueste Ca im-pArtaseste pilrerea Guvernului.

Excelenta Sa pune pe Printul in stare de a cunoaste pliugerile ceacei care birfesc in contra administratiunii Altetei Sale, indrepteazil, incontra-I, Cabinetului din Sin-Petersbur Cabinetul rusesc nu este niciel la adii postul pfrilor acestoraa. Conte le pofteste pe Printul Bibescusa nu-si lase inima sa fie infrinta de strigiltele celor rAu-voitori.

Sin-Petersburiz, 6 Auirust 1847.

PRINCIPE,

Scrisoarea ce ati bine-voit sa-ml scriti la 12/24 Iulie, am aratat'o

pe loc cancelarului, care cunostea de mai 'naintc hotarirea Leati luat in privinta fiului vostru eel mai mare. Este sigurca aceasta pada ce aft' dat administratilor vostri putea sa aibaneajunsuri, mai ales prin aplecarea spiritelor care-i semnulepocii de fata, sff dorinta tincrilor Romini de a merge sa seformeze in Franta, on uncle si orb cum. Motivele ce v'au silitsa treceti peste aceasta greutate guvernamentala, care desigur va stirsi prin a Ara pune pieclici, poate sa talmaceascA,hotarirea ce at luat'o ca prtrinte, dar, in calitatea-va de capal Statului, nu va fi nici inteleasa nici priceputa de tine-retul tariff. V'o spun din nou : neajunsul ce VA face pozi-tiunea voastra, e lucru de capetenie, si de doresc ceva, e sama insel despre insemnatatea te,merilor ce se leaga 'n minteamea cu aceasta Imprejurare.

N'am vAzut rAspunsul contelui Nesselrode; dar, clupa celece mi'a spus, cred ca a fost redactata in aceasi pornire.

Pentru acum, Principe, n'am sa va impartasesc nimic deo-sebit si care sa poata sa va ofere vr'un interes.Nadajduescsi doresc din toata inima ca strigAtele celor de rAu voitori, sanu ajunga sa va faca sa percle4 inima in indeplinirea bunelorvoastre ginduri in ce priveste administratia in deobste, sff

justitia in deosebi. imbunatatirile ce vett isbuti sa facedintr'una on intr'alta din aceste vor fi cele mai bune siparti

316 COHESPONDENTA DIPLOMATICA DOCUMENTE

mai elocinte faspunsuri ce s'ar putea face color ce birfesccontra-ne; zic in contra-ne. eaci am subt ochi un act careinvinueste de-a dreptul Cabinetul tmparatesc de «nepasarevoita pentru tot ce se petrece in Principate, si eh' Rominii auperdut chiar si dreptul de a se plinge, pe care l'are azi ceadin urma din Provintiile turcestl.»

VedetT dupa aceasta mostra, ca ei sunt hotaritT sa nu crutenimic, cu toata simpatia Ministerului, patimile sunt totatitate corifei for tot neadormitT. De aceea, ceea ce doresc

astept de la administratiunea voastra cata sa va dovedeasca,Principe, ce pret are pentru mine (in taina mintii mele) totacest desfriu, stima si sincerul prietesug ce va pastrez.


Ex. S. generalul conte Kisseleff, cAtre A. S. S. PrintulBibescu.

Contele Kisseleff, facind aluziune la inisearea din 1848, nildajduesteat acest troian ce trece peste Europa, nu va atinge nici va tur-bura Principatele, a ca'ror pace si prosperitate sunt asa de bineasigurate de pacea generall".

Sin-Petersburg, 21 Martie 1848.

PRINCIPE,

Intirzierea ce am pus in a raspuncle la cele doo scrisori cemi-ati Mout onoarea de-a-mT scrie, im impune si azi indato-rirea de a da de tire Altetii Voastre ca intimplarile de fie-cezi n'au ingaduit colegului meu de la Afacerile streine sa seocupe cu comunicarea cc i-am facut, si care cu toate acesteaisT va avea deslegarea peste cite-va zile, dupa cum mi'a fa-gaduit.

tirile jalnice ce ne sosesc pe tie ce moment cu privinta la

§I

in

ca

qi

hi

hi

iii

1847 1848 317

turburarile ce se ivesc in Europa, atrag intreaga bagare deseama a tutulor in deol*e, §i a fie-6,mi in parte. De aceia, afa-cerile de fie-ce zi nu prezinta decit un interes de a doa treapta.

Cu toate acestea, lovirea poate sa isbeasca §i in Principate,§i sa le tulbure §i indrasnesc sa spui chiar prosperi-tatea, pe care le-o asigura a§a de bine pacea §i lini§tea ob-§teasca, de care lumea se bucura chiar acu cite-va zile.Faca cerul sä nu fie ast-fel, ci mintea sa'natoasa §i cumintiasa lumineze §i sa calauzeasa, pe RominT, a caror fericire imva fi in tot-d'auna scumpa. Nadajduesc ca acest troian ce trecepeste Europa, §i care, mai tirzhi sau mai de vreme, i§l' va aveareactiunea sa, nu se va atinge de frumoasa-va 0.ra, §i casupravegherea voastra, Principe, o va feri de ameceala ce acuprins pe vecinii vo§tri.

Doresc aceasta din toata inima in interesul vechilor meiprieteni, §i voi fi fericit sa fiu incredintat ea se va intimpla.

Priimii, Principe, omagiile prea devotatelor mele simti-minte §i a desavir§itei mele consideratiuni.

SubSen2nat : KISSELEFF.

Ex. S. Contele Kisseleff, catre Em. S. illitropolitulNeofit.

Contele se ridicA 'n contra r5.sboiului pe ascuns pornit in contraHospodarilor. Reaminteste Mitropolitului ca rolu-i este nurnai de pacesi de 'inp'acare, si recunoaste nkuintile Monte in acest iateles de P. S. S.

Sin-Petersburg, 20 Iunie 1844.

MONSINIORE,

Scrisoarea ce Eminenca Voastra mi-a facut onoarea de a-miadresa la 23 Mai trecut mi'a ajuns bine, ca i cele de mai'nainte §i de m'am ferit a-i raspunde, yeti bine-voi, Monsiniore,

linistea,


sa nu atribuiti aceasta de cit principiului cc mi'am impussh nu interviu de a dreptul in afacerile Principatelormarginesc partea ce eau la dinsele in sfaturi1 ce Cabinetulimphatese judech cite odath bun de a-mi cere. Azi chiar,simtimintele de respect ce am pentru Eminenta Voastra ma'mboldesc sh rup tAcerea. Nu-i de loc in gindul meu sa intruin amhnuntele acestui rdsboiti pe ascuns care-mi pare eh secam face sistematic in contra tutulor Gospodarilor, on carear fi; proba strightele neintrerupte ce se ridicau in contraPrintului Ghica pe timpul administratiunei sale, si care, dinmomentul retragere-i, tacurd de ()data ca sh se nasch in urmh,mai violente si mai aspre, in contra Gospodarului actual.

In mijlocul acestei ciocniri de patimi gi de intrigi, rolulEminentei Voastre, precum Ea insh-si l'a inteles loarte bine,oath sh fie numai de 'mphcare ci de pace, si cea ce ati fhcut,Prea sfinte, ca sh va apropiati de Domn, dovedeste since-ritatea cugetului vostru in aceasta privinth. De aceea, nu potde cit sh pof'tesc; pe Eminenta Voastrh sa starueasch in aceastasfinth munch de pace si de unire cu desavirsire vrednich defirea Ern. Voastre si de rangul innalt ce-1 oc,uph in Biserich.

in cea ce priveste, Monsiniore, atitudinea voastra fath, cuputerea ci Cu ducmanii ei, sunt convins ca, phzind o neclintitaneutralitate, innalta-va pozitiune, units cu virtutile voastrepersonale, va va asigura dreptul de a afata, sinter si Caracodire, abaterile sau exagerarile unuia sau altora, atuncimijlocirea voastrh nu va putea lipsi de a deveni pe cit deputernich pe atit de mintuitoare pentru liniste, ,si prin aceastachiar pentru binele real al thrii voastre, a chrei soarth a fostin tot-d'auna obiectul viei ingrijiri a Curtii protectoare.

Am onoarea de a fi, cu o innalth consideratiune, Monsi-niore, al Eminentii Voastre prea smeritul si supus servitor.

Subsemnat : CONTE KISSELF.FF.

gi sa

si

1847 1848 1319

Ex. S. Resid-Pala, dare A. S. S. Printul Bibescu.

Dupil Re0d-Pap intimplarile ce s'au petrecut de curind in Europacata, sa degepte cea mai vie ingrijire a Guvernelor.

Constantinopol, 18 Margie 1848.

PRINCIPE,

M'am graft sa aduc la cunostinta M. S. I. Sultanului seri-soarea ce Alteta Voastra mi'a facut onoarea sa-mi adresezela 1 Martie.

ce s'au petrecut de curind in Europa cu orepeziciune spaimintatoare, cata, sa destepte cea mai seri-oasa ingrijire a Guvernelor ; e prin urmare o clatorie pentruinnalta Poarta sa urmareasca de aproape toate amanunteleaceste. De aceea, va" sunt foarte recunoscator, Principe, de grabacu care im trimiteti asa de pretioase sunt fericit dea Va anunta ca Augustul nostru Stapin este do asemenea foartemultumit de aceasta.

Pretioasele rarele insusiel ce deosibesc pe Alteta Voastrasunt pentru Guvernul imparatesc o sigura chiezasie a pas-trarei ordinei si a linistei in tarile incredintale cuinintei si

luminatei voastre administratiuni. De aceea nu cred de tre-buinta sa-i arat a ci cita ingrijire supraveghere trebue sa fiedesfasurate in imprejurarile de fata.

Pa'strez placerea de a raspunde in curind la cele-l-alte depesiale voastre care sunt Inca in mIinile Sultanului, si, va rog,Principe, sa priimiti simtimintele de mnnalta stima si de sincerprietesUg, cu care am onoarea de a fi al Altetii Voastre preaumilitul prea supusul servitor.

Subsemna,t RWD.

§firT, §i

§i

§i

§i

Intimplarile

;

320 CORESPONDENTA DIPLO1VIATICA DOCUMENTE

Ex. S. generalul conte Kisseleff, ca-tre A. S, S. Pri 4111Bibescu.

Generalul se gindeste cu temere la turburarile ce pot isbucni in fru-moasa si bunk Tara-Romineasca. Dupa, dinsul ar trebui 0, fie priviticu ne 'ncredere streinii si Ungurii care ar fi iscoditorii de capetenie aiturburarilor; trebue sa se asigure Domnul de militie, de ofiteri mai cuseama, sa concentreze batalioanele, sa rechieme pe militianii in con-cediu si s6,4 reincorporeze pentru un servitiu pe timp dat, pe fie-carein judetul sad. Sa revizueasca darile ce se zice ca sunt grele; sa nuse intre in nici o tranzactiune cu oamenii ce au idei distrugAtoare ;unii sa fie intemnitati ; cei-l-alti goniti peste hotare. Generalul e depArere de a Vastra, pentru toate cele-l-alte, nevatamat regulamentulalit in spiritul cit si in textul


PRINCIPE,

Am priimit scrisoarea ce Mout onoarea sa-mi scrip,cu data de 3 August.

Cu o sincerd mihnire am vazut ca Alteta Voastra im Inareste printr'insa stirea care ne i venise a unor incercari dedezordinti, pe care Ea stiuse sa, le nabuseasch chiar de laivirea tor. Doresc foarte mult ca acelas rucru sa se intimplepe viitor, de cum-va va cata sa mai apara Inca. in Tara-Ro-mineasca spiritul de neascultare ; stiu cit de grea Va esarcina, find dat mai ales marele numar de streini care,cei mai multi, sunt iscoditorii acestor urziri revolutionare.

Sprijinul ce va va oferi generalul Duhamel va va fi de unbun si folositor ajutor, i ma bucur ca vad aceasta, misiuneincredintata unui om asa de otelit. Eu unul cred ca propo-vilduirea cea mai primejdioasa pentru Principate e a Ungu-rilor, si ca cel mai bun mod de a se apara in contra-i ar fisa fie ocrotiti satenii de, abuzurile ce se faptuesc in contrator, $i, la nevoe, sa fie chiar revizuite diferitele d'art la careau fost supust si care se zice cd, sunt grele.

sau.

El

mi'att

1847 1848 321

Gindesc ca militia, find regulat ingrijita, cats sä fie devotataguvernului, §i, de sunt toff capii sai ca Salomon §i altii deaceimi valoare, nu-i de ce sh, fie banuita purtarea lor; darin acela§ timp, ofiterii trebue sä fie bine supraveghiati ; §i,

dindu-se totu§i colonelilor dreptul de a-i alege, cats sä li seimpue raspundere despre purtarea for pe viitor. Cuget, Prin-cipe, c'ar fi bun de a concentra batalioanele pe cit se vaputea, spre a le supraveghea mai bine §i a be da o instructiunemilitary mai solids. Cred asemenea ca s'ar putea face unapel la militianii congediati, care vor fi reintrupati pentr'unservitiu pe timp dat fie care in judetul sgti. Forminddin ei companii ne-mi§cb."toare, yeti marl puterea military, ceace 'n zioa de acum nu poate fi nefolositor, §i yeti usura ser-vitiul batalioanelor, oferindu-le putinta de a se deprinde maimult cu exercitiul armelor de foc.

Dupa cele ce am aflat despre Bulgaria, oath' sa% presupu-nem ca aceasta Tara e bintuita de comunism, §i ca propova-duirea revolutionara se mteapta la turburArT ce oath, sa isbuc-neascg in aceasta Ora, ca §i in alte Provintii ale impArltiiturce§ti. De-ar fi ma, cordonul Dundrii ar fi un bun mijloc,de nu spre a rupe de tot, cel putin spre a opri prea mareainlesnire de comunicatii intre cele doo maluri. In deob§te,

nu se pot lua indestule masuri asiguratoare spre a feri fru-moasa-vä §i bung tar'a de boala lipicioasa ce bintue Europa, §icare pare ca o duce la o disolvare totald. Ar fi, pentru maimulte pricini, foarte de dorit sg se ajunga la acest sfir§it far'aalerga la ajutoare streine, §i doresc din fundul sufletului, ininteresul prii-Romine§ti §i al Vostru, s'a' se 'ntimple asa.

Din toate cite V'am spus acuma, scumpul meu Principe,va puteti convinge de interesul sinter ce am pentru vechiimei prieteni §i cit inima -mi dore§te vad scapati de ur-maririle ce dezordinele pot aduce, §i cats sa aduca, §i carede sigur vor fi crunte pentru

22

tars.

st-i


Lucrul de capetenie, dupa parerea mea, ar fi de a inlaturaaceste dezordini de mai 'nainte, dep'artind din centrul popula-tiunii pe oamenii care viseaza schimbari peste putinta; nu-ipace nici tranzactiune de facut cu iscoditorii de turburarf,nu trebue mai ales sä creaza tine -va in fagaduintele lor. In-temnitarea 1) trimiterea peste granita ar fi, cred eu, mij-locul cel mai sigur de aparare in contra proectelor for sur-patoare, s'apoi pastrarea cu sintenie, in toate cele-l-alte, aregulamentului, in spiritul textul sau.

Cutez sa nadajduesc ca prin thria caracterului Vostru o

buns intelegere cu generalul Duhamel, yeti strabate cu is-binda aceasta cried, si c5, veV avea titluri not la recunostintaadministratilor vostri, ca la 'ncrederea $i la recunostintaMinisterului imparatesc care va va ajuta in tot-d'auna.

Priimeste, Principe, reinnoirea asigurarii tutulor simtimin-telor de stima, §i de prietesug ce-mi cunoasteti de atiti ani,

fastrati p'ale voastre prea devotatului vostru servitor.


I) Printul nu urma., in aceasta imprejurare, toate povetile prietenu-luf sau generalul Kisseleff : generalul Duhamel, trimis de Tar in Prin-cipate, cerind sa fie exilat Eliad, unul din capii miscarii de la 1848,Printul rAspunse generalului: sti voi pedepsi, de-mi dovedesti c evinovat, dar nu voi faptui nimic M contra dreptAtii.» Apoi, trimitindbanl lui Eliad, it imboldi sa se ascund'a cit-va timp, pentru a dezarmaminia generalului Duhamel. AceastA purtare a Printului Bibescu avudrept urmare de a nemultumi guvernul ImparAtesc, in ochii caroraPrintul p&ru ca n'are virtosie, si de a rad simpatiile pentru dinsul alemarei Protectoare de la Nord.

jl

ei

qi

si

ei

1847 1848 323

Ex. Sa Resid-Pasa, atre Alteta S. S. Printul Bibescu.

Raspuns la o scrisoare adresatil de Printul Bibescu lui Resid-Palacu prilejul inlocuirei lui in postul de mare vizir.

Constantinopol, 21 Mani 1848.

PRINCIPE,

Cu inima plina de recuno§tinta viu asta-zi sä va multumescde 'ndatoritoare-va scrisoare. Gasesc in ea expresiunea aceluisinter priete§ug, de care Alteta Voastra mi-a dat pins acumatitea semne.

Nu cred sa am nevoe sa va reinnoesc, Principe, asigurareaiubirei din inima ce am pentru Alteta Voastra. De aceastaiubire m'am molepsit pentru tot-d'auna §i, la putere ca §i inviata privata, o voi pastra ca o pretioasa amintire a relatiu-nilor noastre.

Ma voi crede, Principe, fericit de a ma fi putut arata wed-nic de aprobarea atit de magulitoare cu care va rostiti pentrumine; e o nespusa mingiere pentru inima mea.

Am tarea convingere ca spiritul luminat §i intentiunile bi-nevoitoare ale augustului nostru Suveran vor §ti sb, ducapolitica Guvernului saiz pe drumul cel mai potrivit.

Priimiti, Principe, expresiunea innaltei mele stime §i credetTin sinceritatea prietenii mele.

Subsemnat : RPM.

Rifat-Pasa, ca," tre A. S. S. Printul Bibescu.

Rifat-Pasa arata Printului cä Telat-Efendi, membru al Consiliuluisuperior de justitie, merge 'n Principate insareinat cu o misiune.

324 COBESPONDENTA DIPLOMATICA $I DOCUMENTE

30 Mai 1848.

ALTETA,

Guvernul imparAtesc a dat lui Telat-Efendi, unul din mem-brii consiliului superior de justitie, insArcinarea de a mergein Principatele Tarii-Romine§ti §i Moldovei.

AceastA insarcinare are de scop de a tine aceste Principatein pozitiunea ce li s'a Pacut prin statutele organice, dupgcum Alteta Voastra va vedea din instructiunile ce are acestfunctionar.

Am intima convingere ca Alteta Voastra nu va lipsi de aface o vrednica priimire comisarului Innaltei Pori §i de a-ida concursul necesar pentru indeplinirea unei opere menitesa 'nfareasca pozitiunea Tarii-Rornine0i.

AceastA convingere o trag, Principe, din rarele insuOrY cedeosibesc pe Alteta Voastra §i din ingrijirile necontenite ceEa nu inceteazg de a consacra bunei staff a tArilor incre-dintate administratiei Ei luminate.

In ceea ce ma prive§te, ma folosesc cu grabs de acestprilej ca sa ma recomand continuArii pretiosului vostru prie-te§ug, in schimbul simtimintelor de innaltA stimA ce am pentruAlteta Voastra, §i de care o rog sa," priimeasca aid o noofoarte sincerg asigurare.

Am onoarea de a fi, cu eel mai adinc respect, al AlteteiVoastre, prea umilitul §i prea supusul servitor.

Subsemnat: RIFAT.

Ex. S. Contele general Kisseleir, catre A. S. S.Prin(ul Bibescu.

Excelenta sa povatueste pe Print sa nu se dee 'nd'arat in fata revo-lutionarilor, sa famin6 in lupt& pe cit puterile it vor rasa: «Dosirea

tai

1847 1844 325

oamenilor (mesa, zice el, ar face loc nemernicilor care n'au fnvedere de aft dezordinf, thlrimArr, si total numai In interesul forexclusiv sf personal. D

Pawlovsa, 29 Iunie 1848 1).

PRINCIPE,

D. Gramont va va immina aceste cite-va linii ce va adresezca raspuns la scrisoarea-v6 din 16 Mai, pe care mi-a dat-o cucredinta dupa o lunga §i premejdioasa calatorie. El ne-a sositin mijlocul holerei, care s'a napustit acum pe capitals, §1 cutoate astea §i'a a§ezat copii §i are s'a ne pAraseascA ca sa seintoarcA acasa §i linga A. Voastra. L'am revAzut cu o nespusaplacere §i cu atit mai mult °A l'am gasit tot cum it cunos-cusem odinioara, tot devotat capului §i devotat cusinceritate §i lealitate. Am vorbit multe de A. VoastrA, Principe,§i cle Tara-Romineasca §i ne bucuram cle starea multumitoarea afacerilor, cind §tirsi nesigure ne-au ajuns despre uneleintimplari neplacute, a caror insemnatate nu o pot §ti Inca,neaflind nimic pozitiv pin'acum despre natura lor.De aceea,nu voi vorbi mai mult de dinsele, gemind numai asupranebimii oamenilor care cautA o imbunatatire indoioasl, jert-find un bine real, pe care-1 pierd farA a-1 mai putea gasi;nu vorbesh de cit de cei fatAciti, cad pentru capi, lucrul seschimbA- Ei §titi ce vor §i sunt harnici, inimo§i, pe cit deslabi le sunt protivnicii, care, cei mai multi, prin lipsA deharnicie, sa lash' sa fie prin§i §i stApiniti.

NadAjduesc ca bunul spirit rominesc nu va Pam unei miinide stricati dreptul sa duel populatiunea dupA placul lor,ca se va resgindi lumea, §i a ordinea, de este inteadevarturburatg, va relua puterea in interesul tuturor §'in alfie-carui-a in parte. Lucrul de cApetenie e sa nu perdeti

Scriind aceast5, scrisoare, Contele Kisseleff nu stia de intimplarileivite in Tara-Romineasca la 11 Iunie 1848.

Ic

sat,


inima si din contra sa; va credeti dator sá ramineti in luptg,pe cit va vor lasa puterile pe cit timp yeti avea in con-stiinta-v6 intima credint5, ca puteti fi folositor. Dosirea oame-nilor onesti ar 15.sa loo nemernicilor care n'au in vederedecit dezordini, clarimari, ,si totul numai in interesul forexclusiv si personal.

Subsemnat : KISSELEFF,

D. C de Kotzebue, consiliar de Stat si consul generalal Rusiei, catre A. S. S. Printul Bibescu.

Intr'o comunicatie oareqi cum liberd prin forma, D. Consul generalal Rusiei protesteaza in nurnele Guvernului sail in contra schimbarilorde curind introduse vestWe pe Printul Tarii-Rominesti ca finddate imprejurarile de fats, consulatul general al Imparatului tuturorRusiilor cat& sa-O inceteze functiunile.

BucurWl, 12 Iunie 1848.

ALT TA.

In imprejura'rile de fat5, consulatul general al Maiestatii saleImparatul tutulor Rusiilor oath silit inceteze functiunile.

Vestind de plecarea Sa pe Alteta Sa Hospodarulsubsemnatul, luind in consideratiune ca aceasta stare

de lucrurf a fost adusa printr'o vadita ph'sire 'n contra dispo-zitiunilor regulamentului organic, intemeiat pe dispozitiuniletractatului din Adrianopol, protesteaza formal in contra tu-turor preschimbarilor de curind introduse.

El roaga pe Alteta Sa sa priimeasca asigurarea innalteisale consideratiuni.

Subsemnat : CH. de KOTZEBUE,Consiliar de Stat.

I) Micarea din 1848 se Meuse la 11 Iunie. Printul subsemnase o nodconstitutiune.

si

si

sg-s1

Of

mineati,

1847 1848 327

D. Carol de Kotzebue, catre A. S. S. Frintul Bibescu.

D. de Kotzebue scrie Princului Bibescu ca impgratul este supArat denerecunostinta si de lipsa de respect a Rominilor care au amas surzila toate indemnurile Guvernului Imparatesc. AratA Altecei sale ca, tru-pele rusesti, intrate in Moldova pentru a 'Astra ordinea, au sa laselocul trupelor turcesti. Maiestatea Sa incredinteaza Portii Otoniane grijade a reintemeia ordinea in Tara-Romineasca.

Galati, 8 Iu lie 1848.

PRINCIPE,

In noaptea de 5 sere 6, am priimit scrisoarea ce AltetaVoastra mi-a facut onoarea de a -mi adresa, cu data de 2 aleacestei luni. A doa zi imi veni o invitare din partea D-luiGeneral Duhamel de a ma duce la Birlad, ma hotarii sapoftcsc pe D. Calinescu sa-1 amine plecarea ping la reintoar-cerea mea ca sa, pot fi in stare, Principe, sa va dau noutatipozitive.

Cu multa parere de rau cats sa spun Altetii Voastre caele nu cunt bune. Maiestatea sa Imparatul a fost foarte suparatde nerecunostinta Rominilor, de lipsa de respect ce au aratatla toate indemnurile noastre. Trupele noastre, care n'auocupat Moldova deeit cu scopul numai de a opri acolo oisbucnire ca cea din Bucuresti, se vor intoaree in Rusiaindata ce vor fl inlocuite cu trupele turcesti. Maiestatea Salasa Portii grija de a re'ntemeia ordinea in Tara-Romineasca.Suliman-Pasa oath' sa, soseasea in curind la Bucuresti, avinddepline puteri din partea Guvernului insotit de EminEffendi, primul dragoman al Portii. Vor sa 'ncerce mijloacede impacare.

In ce ma priveste, am priimit ordinul de a raminea laN'am inima, Principe, sa va scriu mai mult; bine-

voiti insa sa credetY in simtimintele nestramutate de innalta

si

sati si

Galati.


consideratie si de sincera iubire cu care am onoarea de a fial Altetei Voastre, prea devotatul servitor.

SubSemna,t : CH. KOTZEBUE.

Contele de Nesselrode, catre A. S. S. Printal OheorgheBibescu.

invAtamintul de tras din aceasta scrisoare e ca Rusii i place maibine ca Printul Bibescu 0, nu reie puterea. S'a aratat prea liberal.

Petersburg, 17 Decembre 1848.

PRINCIPE,

imparatul a luat cunostinta de scrisoarea ce Alteta Voastrili-a adresat din Moldova, cu data de 4 Octombre.

Cutez a v5, chiezasui ca gresiti cind credeti ca 'nvinuiriledusmanilor vostri au putut avea vr'o inriurire asupra pa-rerii Maiestiltii Sale. Urmarim de prea aproape tot ce sepetrece 'n Principate pentru ca sa poata calomnia sail cleve-tirea sa patrunzh' pe linga noi. Streing de personalitatile, de pa-timile $i de rivalitb..tile diferitelor partide din Tara- Romineasca,Curtea imparateasca are de principiu sa nu-s1 intemeie jude-carea decit pe fapte a caror nesmintealg adevar i-au fostinvederate prin propriele-i cercetari un control constiintios.

Ar fi nefolositor de a arata aci sterpe pgreri de rail desprefapte desavirsite pentru tot-d'auna, ce au adus o catastrofilpe care am deplins'o foarte viu si care a pus capg,t cariereivoastre politice. De cind ati abdicat postul innalt ce ocupati,propriele-v6 cugetarY. se vor fi indreptat spre cele din urma

spre cele din urma acte ale administratiunii voastre.Ele au fost ispasite intr'un mod prea crunt pentru ca sä poataazT Lisa loc la vr'un alt simtimint decit acela al unui interes

si

intimplarT,

si

1847 1848 329

sincer pentru soarta-vg, sunt insarcinat sa va arat acestinteres din partea Imparatului.

Maiestatea Sa se 'ntemeie de altinintreli pe nobleta simti-mintelor voastre pentru a fi sigura ca yeti sti a pune inatitudinea Altetii Voastre toatti, cumintia necesara spre anu da hrang spiritului de factiune, si mai ales spre anu se putea sluji intrigi politici de numele vostru in folosulunor uneltiri vinovate care ar turbura din nou linistea ob-steasca pe care Curtea ocrotitoare tine atit de mult sä o rein-temeeze pe trainici haze in Tara-Romineasca. Tocmai spre aaduce la desnadejde onT ce asemenea incercare, va trebui sapue de azi innainte Alteta Voastra o deosebita grija. indepli-nind in constiintai subt acest raport datoriile ce-i impun pa-triotismul glasul onoarei, va putea in tot-d'auna AltetaVoastrA sa" se bizueasca pe sufragiul impgratului pe bine-voitorul interes al Maiestatii Sale.

Faca cerul, Principe, ea, in sinul vietii private, sA, gAsitl

linistea odihna ce sunt atit de dorit dupa asprele 'ncerctirTcare v'au fost date de sort'''. E sincera dorintil ce formez,reinnoindu-vä asigurarea innaltei mele consideratiuni si anestrtunutatei mele afectiunT.


Revolutiunea se facu la 11 Iunie. Fusese precedata de oincercare de asasinat in contra Printului.

Miscarea din 1848 nu fu ins6 'ndreptata in contra lui ;oamenii intelepti intelesese ea numai el putea scapa situa-tiunea ; cea ce se ataca era protectoratul Rusiei. De aceea,capii miscarei rugara pe Alteta Sa sa pastreze puterea ca säfereasca Cara de rasboi civil.

§i

§i

§i

--

sau ¢i


De milli timp pipait despre cestiunea de ar fi momentulpriincios unui asemenea proect, Printul povatuise s'a nu sofaca, sigur ca faptuirea lui ar fi in mod silit urmata de ointervenire armata a Rusiei si a Portii, si probabil de per-derea, pentru tara, a unora din drepturile-i recunoscute, cuatita greutate recucerite.

Totusi este adevtirat ca, in fata faptului si virsit, Domnulse 'nvoi proclame constitutiunea cea nos, si sa formezeun cabinet nou, ales printre capii miscarii. De sigur c'ar fiurmat sa guverneze, cu nadejdea de a feri Tara-RomineascAde nenorocirile ce prevedea, (le n'ar fi inteles ca nu-i va ficu putinta sa 'nfrine taria oared carui curent. Nevrind saee asuprA-si raspunderea intrarei armatelor streine pe pamintulrominesc, el, care la 'nceputul frranintarii, nu priimise ce-ioferea 1) generalul Kisseleff, de a trimite cite-va regimentede Cazaci care s'a pastreze ordinea in Tara-RomineascA,abdica la 14 Iunie 1848 si se retrase 'n Transilvania.

Anarhia in sinul Guvernului, intrarea Rusilor in Iasi, aTurcilor in Bucuresti, o singeroasa ciocnire a trupelor tur-cesti si rominesti chiar in capitals, apoi in stirsit tractatul dela Balta-Liman, care rapi Principatelor dreptul suveran dea si alege pe Domnii lor, si recluse durata domnii acestordin urrnit la sapte ani (ca si inainte de 1829i, eats fapteleinsemnate de la sfirsitul acestui period.

') Vezi t. II, scrisoarea generalului loan E. Florescu cAtre autorulacestei car tl.

sa

CESTIUNE ATINGATOARE

DE

iNVATAMiNTULPUBLIC

CESTIUNE ATINGATOARE

DE

INVATAMINTUL PUBLIC

EXPUNERE

Cit timp domnira 'n Principate Printii fanariotl, limbagreceascg fu singura temelie a educatiunei rominesti. Cureintoarcerea la putere a Printilor pamintenT, limba lui Omerfu cu atit mai nemilos osinditk cu cit, time mai bine de unveac, luase in scolile noastre locul limbei nationale.

Aceasta reactiune puternica, dar lesne de 'nteles, contribuimult a 'ntirzia, in Tara- Romineasca, desvoltarea invtitamintului.

Scale rominesti, neavind nicT o traducere a autorilorstudiatT in liceele din State le luminate ale Europei, aflindu-sein lips'a de an invKamint superior indestulator, si in putintlde a aduce la stare coapt5, inteliginta scolarului, des6vir-sindu-i cunostintile si innilltindu-i mintea, esi de aci ca pentruun timp se popri propasirea studiilor. Urmarea fireascg aacestei stall de lucrurT fu ca mai toate familiile ce aveauamina mijloacele trebuincToase pentru a-si creste copii instrainatate, i trimiserd 'n Franta s'in Germania.

Educatiunea lor, in punctul de vedere intelectual, era acolo,s'in mod sigur, pe deplin chezasuit5,, gasind elemente corn-plecte de studii si profesorT foarte bunT, dar, alaturi de

334 COBESPONDENTA D1PLOMATICA DOCUMENTE

aceste foloase, cite neajunsuri, cite primejdii chiar ! Copilul,

mai apoi studentul, departe de Cara, departe de familia sea,uita cu 'ncetul limba. incredinCat, cele de mai multe ori,

unor corespondinci tineri, lgsat une on in voea lui, se gaseain curind pracla, farg apgrare, a tutulor poftelor care pindescvirstele cele -fineri in orasele marl ca Parisul Viena.

Foarte ingrijit de aceastg stare de lucruri, Printul Bibescuse hotgri s'opreascg, tineretul romin «sg, doseascg din Carg lao virstg in care reamintirile mosii pgrintesti, netrainice Inca,sfirsesc prin a se sterge, lasind locul unor intipgrirI a cgrorurma de obiceiti este de a-i face streini printre ai lor,nedestoinici de a intelege treburile Carii lor.»

A infiinCa in Bucurest1,pe modelul celor mai bune scolIdin Fran0,un liceu francez in special consacrat studiuluilimbelor antice, istoriei stiinCelor ; a face ca 'ntregimeaacestor cursuri sg coprinda un period de zece ani ; a faceca. 'ntr'insul limba romineascg sg fie limba cursurilor, darintiiu numai in mod lgturalnic, adicg ping cind se vor fidobindit in limba nationalg cartile necesare, se vor fi formatprofesorT in stare sg, se 'ndeletniceascg cu dinsa, in mod caresa, poatg da roade, in diferitele cursuri de stiinta si de isto-rie ; a innglta nivelul studiilor primare secundare, in carelimba romineascg ar fi neclintit pgstratg ; a funda mai tirziusucursale ale liceului din Bucurestl, $i, treptat dupg tre-

seoll speciale in care ar intra scolarii la esirea dinliceu, eats planul la care se opri Princul Bibescu.

Spre atinge scopul, PrinCul se adresg Guvernului re-gelui Ludovic-Filip prietenilor ce avea in Franca. intilnipretutindenT aceasi grabg de a-i veni in ajutor. Liceul sedeschise la inceputul anulul 1848.

isT

si

buinCI,

*I

ei

si

1i

gff

hi

CESTIUNEA INVATAMINTCLUI PUBLIC 335

Scrisoare catre D. D..., profesor la colegiulLouis-le-Grand.

Printul arata. D-lui D..., profesor la Colegiul Louis -le- Grand, proec-tul sau privitor la invatamintul public in Tara-Romineasca, roaggA ie parte la dinsul.

Bucuresti, 14 Mai 1847.

DRAGUL MEU CONSCOLAR,

Scale mele im pricinuesc Ingrijire §i suparare. Tata aproape25 de ani de cind functioneaza, intrebuintind limba romineas-ca ca element principal WA' sa fi dat vr'un rod, precum nuvor produce vr'o data nimic bun, cit time instructiunea su-perioara va urma a se tiri in faga§ul eel rau in care a fostaruncat prin unul din acele excese ce le aduc reactiunile.

Cind Cara era guvernata de catre Grecii. din Fanar, limba eli-neasca forma temelia educatiunii noastre, spre marea paguba,ce e drept, a idiomului national, care era cu totul parasit. Cindne scaparam de ace§ti guvernatori strain, ura pe care leopurta lumea se resfrinse asupra limbei lui Omer, care fu larindu-i gonita din §colile noastre, §i cazuram in excesul opus,adica nu mai vrura'm in ele de cit romineasca. intelegetT insaca o limba atit de saraca Inca, care n'are nici literature proprienici traduceri de nici un fel, e foarte putin priincioasa spre asluji de calauza a luminarii, innainte de a se fi luminatprin frecare cu limbele cele invatate §i innainte de a se fi im-prumutat putin cite putin de la ele cu bogatiile prin careele stralucesc. Urmeaza de aci ca cei dintre tinerii no§tri aicaror parinti se bucura de oare-§1 care dare de mina, es dinCara ca sa mearga sa caute aiurea §i mai ales la D-Voastra,o invatatura pe care n'o gasesc aci, §i pe care in deob§te nu ocapata acolo in mijlocul acestei mars Aline de stinci pe carele 'nfati§eaza capitala voastra celor ce au nesocotinta de a se

insa-§1

336 CORESPONDENTA DIPLOMATICi Sr DOCUMENTE

arunca inteinsa Ara cirmaciu nici bussola, la o virsta la caree prea us,or de a se da afund.

Am format cleci proectul de a implinta aci cea ce mergemWA, cautam la D-Voastra cu pretul a atitor cheltueli si pri-meldii viu sa va rog sa luati partea-va din aceasta sarcina,ca sa -ml' usurati faptuirea ei celei mai grele.

Nu-mT ascund marimea greutatilor ; voi avea de 'ndeplinitcele patru conditiuni ale lui Lucian : Kat 7thvou 7soXXo5, xat)(pow) vaxpoo, xat aand:vrig of avtxpoig, xat TOrig SercrOac ),apcpac.

Dar, staruinta nu -ml' va lipsi. Timpul, nadajduesc ca Dum-nezeu mi-1 va lasa ; on -cum, cei care vor veni dupa, minevor privi lucru de constiinta sa urmeze die aceasta tale, odata co le va fi ea deschisa. Banff, am de acum indestui ca sa -ml'pun marina in miscare i voi gasi in tot-d'auna pentru trebuin-tele ce se vor ivi mai tirziu. Oamenii cu talent si zel, hoc opus,hie labor! din fericire insa aveti la D-Voastra mai multi decit va trebue si nu ma indoese c'as putea atrage pe acei decare voi avea nevoe, pu. nindu-le innainte foloase indestul demarl' pentru ca ei sä se lase sa, fie momiti. Am chiar in gindsa rog Guvernul francez sa urmeze de a-i privi ca slujind inFranta, ca sa nu fie ei lipsii de drepturile for universitare,cadi n'as vrea sa am decit oameni de meserie i practici.

Voesc sa 'ncep prin a intemeia in capitala noastra unliceu, asezat pe aceeaci temelie ca cele mai bune liceuriale voastre, ramanind sa se 'nfiinteze mai tirziu sucursale indiferite alte puncte. Presupune%i un moment liceul Ludoviccel mare mutat in Bucuresti, cu personalul sau, cu admi-nistratiunea sa interioara, cu profesorii sai, cu programa sa destudii ! 0 vedetl :

oJe suis ambitieux, tout homme l'est sans doute».

[Sunt ambitios, si on -ce om de sigur este ambitios.]

colarii mei ar eci d'aci ca sa treaca 'n ccoli speciale, pe

pArtii

ea'

6i

ssi

CESTIUNBA itIVATAMINTULM PUBLIC 337

care socot sh le 'ntemeiez cu incetul, ast-fel ca, peste vr'ozece ant, posturile publice, la care astAzi orl-ce individ ceabia tie salt iscaleasc5, numele, crede ca are drept, sd, nu maipoata fi mosia decit acelora care vor putea dovedi dupd, legeca si'au insusit o serie de studii indestuldtoare si de cunostintecovarsitoare cu pretentiunile pe care ar putea sa le aibA.

Limba romineascil va fi in deosebi pdstratd pentru studiileprimare secundare, al cAror nivel ma,' bizuesc ca -1 voi ri-dica, si care se vor face in scoll particulare; nu se vor slujiIna, de dinsa de cit in mod laturalnic in liceul meu, undeva fi inlocuitA prin limba franceza, pin5, cind vom fi dobindit,in graiul national, cartile neapArate, vom fl format profesorTin stare de a se sluji de dinsul in mod rodnic la diferitelecursurT de stiinte si cle istorie.

Eath', dragul meu conscolar, proiectul la care te rog sa ieiparte, rAmAnind sa-i aduci preschimbdrile pe care le vei credecle cuviintd, cad viu s5,41 propun locul de provizor 1) in liceulmeu, de bine-voesti sd-1 priimesti i sa-ti unestI ast-fel numelecu opera care e menitd, sa, aiba cea mai mare inriurire asupraregenerArei unui popor, pentru care vechiul nostru prie-tesug nu poate sa-ti insufle de cit interes. Te las stApin peconditiuni despre care te vei intelege cu Doctorul P..., pecare-1 cunosti si care, in aceastA privintd, are din parte-mT,depline puteri. Astept cu nerabdare cu nadejde buna, ras-punsul D-tale.

«Matri tuae plurima,m sa,luten2.))

') Provizorul francez nu 'ngrije$e ca eel romin numai de internat:el e capul, directorul liceului. (N. tr.)

23

$i

si

si

:338 CORESPONDENTA DIPLOMATICA $I DOCUMENTE

A. S. S. Printul Bibescu, catre Ex. Sa MinistrulInstructii Publice al Fran(ii, Contele de Salvandy.

Printul arafa Contelui de Salvandy proiectul s5,u de-a organiza sta-bilimentele de instructiune publics din Tara-Romineasca pe planul celormai bune colegii din Franta si maga pe Excel. Sa Ministrul sä-i deepretiosul silu concurs.

BucurestI, 9 Octombre 1847.

DOMMULE MINISTRU,

Vrind sa pun instructiunea publics in raport cu desvoltareatreptata ce s'a desfa§urat in Tara-Romineasca in toate cele-l-alteramuri ale administratiunii, am crezut ca nu pot trage dintr'unmai bun isvor elementele ce ne lipsesc ca sa ajungem laacest stop, de cit cerindu-le Universitatii Frantii, acest ne-marginit focar de lumina, care radiaza asupra Europei intregi.

Scopul meu e de a organiza stabilimentele de instructiunepublics, in acest Principat, pe planul celor mai bune colegiidin Franta, apropriindu-le tot de o data mijloacelor de carepoata sa dispuna tara pentru aceasta tints. Dar poate ca, vafi °are-0 care greutate pentru noi sa gasim, in sinul Univer-sitatii, personalul necesar pentru scopul nostru, data, priimindaceste conditii, profesoril ale§i de noi s'ar vedea, la reintoar-cerea for in Franca, amenintati sa-§1 pearza drepturile ce setin de calitatea de membru dintr'acest corp invatat.

Daca, din contra, aceste drepturi s'ar gasi chieza§uite formalin contra on carei intimplari, aceia§i profesori ar priimi far%indoeala propunerile mele, cu atit mai multa grabs, cu cit,de altmintrelea, ar gasi in ele foloase indestul de mail

Viu, prin urmare, Domnule Ministru, sä rog pe ExcelentaVoastra sa bine-voeasca sa hara'zeasca aceasta chieza..§ie pro-fesorilor pe care Universitatea va fi in stare sa mi-i procure,

CESTIUNEA INvATAmbrruLui PUBLIC 339

Si sa creazA in insemnatatea serviciului ce yeti aduce prii-Rominesti i mie personal.

VA rog, Domnule Ministru, sa priimiti asigurarea innalteimele consideratiunl.

Subsomnat : GHEORGHE BIBESCU.

Ex. S. Ministrul Instructmnii publice din Franfa, contede Salvandy, cittre A. S. S. Prinful Bibescu ; ra'spunsla scrisoarea A. S. cu data din 9 Octombre 1847.

Ex. S. Ministrul fAgadueste Printului tot concursul sgu; i aduce la cu-nostinta hotarirea ce a publicat, si prin care eeste asigurati pAstrarea,drepturilor cfstiga,te In Universitatea din Franca, membrilor Uni-versitarl arora ar ft inaduit fizncriuni d'a,le Invil-pmintului public In Tara-RomineascA.0

Paris, 26 Noembre 1847.

PRINCIPE,

Domnul Ministru al Afacerilor streine mi'a imminat scrisoareape care Alteta Voastrtt mi'a %cut onoarea sa-mI adreseze inzioa de 30 Octombre trecut, ca sa-mi propue sa dau voe unormembri ai UniversitAtii din Franta sa intre in serviciul instruc-Vilna publice in Tara-Romineasca, ei pasteandu-si totusi rindul

drepturile dobindite in Universitatea din Franca,.Gindirea liberals care a insuflat aceasta propunere, face

prea mare cinste marei institutiuni a carei directiune mi'esteincredintat5., pentru ca sa nu ma grAbesc sa intru in privi-rile nobile ale Altetii Voastre. Fran %a va fi in tot-d'auna gatasa-si dee concursul, ca sa gr6beasc6 prop.sirile invatamintuluipublic §i aduca ast-fel piatra la desvoltarea civilizaliuniimode rne.

Ca s5, coraspund dorintelor Altetii Voastre, am publicat la15 Noembre corent, o hotArire din care alatur aci o copie,

sa-Si

'mplineasca

si

340 CORESPONDENTA D1PLOMATICA §1 DOCUMENTE

si prin care este asigurata pastrarea drepturilor cistigate inUniversitatea din Franca, membrilor sus zisei Universitati, care,cu voea marelui Maestru, vor fi chemati sa implineascafunctiuni in invatamintul public din Tara-Romineasca.

Alteta Voastra va vedea in acest act un semn nou al inte-resului ce is Guvernul Regelui la prosperitatea unei natiurifprietene, si la isbinda administratiunii unui Print care arataintr'un mod atit de delicat si de innalt, ce bune amintiri apastrat din sederea-i in patria noastra.

Sunt pornit sa pun in serviciul Altetii Voastre toate nazu-intile mele ca sa hotaresc pe membrii Universitatii din Frantasa priimeasca propunerile ce yin de la Guvernul Tarii-Ro-minesti. Im trebue insa, ca sa isbutesc, sa cunosc hotaririlepe care Alteta Voastra ar avea gindul sa le ee cu privintala remuneratiunea de care se vor bucura functionarii franceziin institutele romine, si la cheltuelile de calatorie ce le vorfi date pentru a se duce acolo.

Alteta Voastra tie de sigur ca Franta poseda scoli latinela Constantinopol, si ca, de curind, a intemeiat o scoala chiarla Atena.

im propun pe viitor sa, fac sa fie inspectate aceste institute,din doi in doi any, de catre inspectori generali ai UniversitatiiFrantii. D'ar fi aceasta pe plaeul Altetii Voastre, as puteasa dau acestor functionari insarcinarea de a merge 'n Tara-Romineasca ca sa cerceteze acolo directiunea data studiilorde catre profesorii francee alaturati scolilor %aril. Aceste vizitear avea drept urmare de a atita zelul profesorilor si de apastra printre dinsii traslitiunile metodelor franceze. Ar fi,oaresi cum, desavirsirea gindirei luminate a carei vrednicainitiative a fost luata de Alteta Voastra.

Trimit, alaturat aci, Altetii Voastre un raport prezintatRegelui Francezilor de catre Ministrul Instructiunii publice,la 3 Martie 1843, despre situatiunea invatamintului secundar,

CESTIUNEA iNVATAMiNTULUI PUBLIC 341

la sfir§itul caruia se gases° programele de studii ale subt-colegiurilor. Daca alte documente ar putea s5, v5, fie folosi-toare, m'a§ gr5bi s'5,' le pun la dispozitiunea Altetii Voastre.

PriimitY, etc.

Subsemnat : SALVANDY.

Copia hotarirei :

«Membrii Universitatii din Franta, care vor fi dobindit voede la noi, s5, 'mplineasca functiuni in invatamintul public inTara-Romineasc5,, vor pasta drepturile §i rangul for inUniversitatea din Franta.»

«Facuta la rezedinta Universitatii.»

Subsemnat : SALVANDY.

A. S. S. Printul Bibescu, atre Ex. S. Contele deSalvandy.

Printul multumeste Ex. sale Ministrului Instructiunii publice ca a binevoit sa pgstreze drepturile cistigate in Universitatea din Franta, mem-brilor acestei Universitati care ar dobindi voe sa priimeasca functiuniin invatamintul public in Tara-Romineasca.Alteta Sa pretueste multpropunerea ce Ministrul a bine-voit sa i-o fack de a indritui pe In-spectorii generali francezi, insarcinati sA, viziteze scolile din Atenasi din Constantinopol, sh 'mplineasca in Tara-Romineasa o aseme-nea misiune.

Bucuresti, 71,9 Februarie 1848.

DOMNULE CONTE,

Am fost cit se poate de mi§cat de priimirea ce ExcelentaVoastra a Mout cererei mele, ce tindea s5, dobindeasc5, pentruprofesorii indrituiti sa priimeasc5, functiuni in invatamintul pu-blic in Tara-Romineascg, pAstrarea drepturilor ci§tigate in Uni-versitatea Frantii. Am vazut cu o sincer5 recuno§tinta inacest fapt o noo dovada a interesului ce -mT arata, Guvernul

ins

342 CORESPONDENTA DIPLOMATICA sI DOCUMENTE

Regeltii, si a generoasei lui grabiri de a ajuta nazuintele po-poarelor care se muncesc sa-si desehida eagle civilizatiunii.

D. Dr. Piccolo care locueste la Paris si pe care am pla-cerea sa vi-1 prezint, Domnule Conte, ea insarcinat de a fi cores-pondinte al consiliului nostru al Instructiunei publice, va aveaonoarea de a veni la Ministerul D-Voastra. El este anume in-sarcinat sa dee toate deslusirile trebuineloase, atit desprepersonalul de care avem trebuinta pentru moment, cit sidespre bazele Invoirilor noastre cu profesorii.

Mi' este peste putinta sA va arat, Domnele Conte, cit amPost de miscat de propunerea ce Excelenta Voastra a binevoit a-mi face, de a Indritui pe Inspectorii generali, insarci-nati de dinsa sa viziteze scoalele din Atena si Constantinopol,sa 'ndeplineasca si in Tara-Romineasca o astfel de misiune.Pretuesc foarte mult ceea ce este bine voitor intr'o asemeneapropunere, pentru Universitatea noastra naseinda.

MA' voi sili sa o fac sa se foloseasca de dinsa cind stucliilevor 11 indestul de innaintate, pentru ca sa poata trage ea dinaceasta favoare tot folosul dorit.

Mai am Inca sa multumesc Excelentei Voastre pentru tri-miterea raportului Gate Rege, privitor la instructiunea secun-dara ; naclajduesc ca -mi va fi do un mare ajutor in continuareagrelei opere careia m'am devotat.

Bine-voiti a priimi, etc.Subsemna,t : Printul BIBESCU.

Lege despre instrucriunea publics votata, de ObqteascaAdunare ordinary a prii-Romine.,sti, in sedin(a-i dela 2 Martie 1847, qi sanctionard de Hospodar.

Art. I. Invataturile publice se impart in doo, pe cit privestela partea barbateasca sau la partea fern eiasca.

Art. II. Pen-tru ceea ce privelte la invatatura copiilor de

CESTIUNBA iNVATAMiNTULUI PUBLIC 3443

partea Warbateasca, acestea se vor impArti in trei sectiuni,: in scoale de sate sau comunale, in scoala de orase

sau elementare si in scoale desdvirsitoare sau academics.Art. III. in scoalele de prin sate invatAturile se vor mdr-

gini intru aceia a citirei, a scrierei, a catehismului si a celoroperatii aritmetice.

Art. IV. In orasele de capetenie ale judetelor, pe ling% cla-sele de citire, scriere, de aritmeticd mitrginitd, in cele patruoperatii si de catehism, se vor infiinta cite doo clase pentruinviit'atura gramaticei, a elementelor Istoriei, a Geografiei Gia Aritmeticei cu fractii. .

in capitala Bucuresti, se vor aseza trei de aceste iarin orasul Craiova una, cu adaugire de invdtatura cunostinteloruzuale si a desemnului linial, aplicate la arte mestesugurt

Art. V. inviltaturile desdvirsitoare se vor urma intr'o Aca-demie, ce se va aseza in capitala Bucurestt, in care se vor invdtalimbile Latind, Elenicd, FrancezA, Germand Slavond cu omai desdvirsitd, tot de o datd, deprindere in limba nationald.

Pe ling% acestea se vor invitta Istoria universals, Retorica,Elementele Filosofiei, si ale stiintelor Fisico-matematice.

Toate aceste invdtaturi se vor impArti in 12 clase.Cele de jos patru clase ale acestei Academii se vor intocmi

.i in orasul Craiova.Se va aldtura pe ling. aceasta Academie, o Facultate pentru

invatatura legilor acestei -tart, cu indeplinire de cunostintalegilor romane, $i in comparatie cu legislatia altor neamuri,impartindu-se aceste invattituri pentru curs de cloi ant.

Art. VI. Ca o sucursald a acestei Academii se va aseza pelingd departamentul osta.sesc, o scoald de aplicatie, pentruindoit sfirsit, de a se pregati acolo atit aspirantii la gradurtmilitArestT, cat cei ce vor fi a se intrebuinta la lucrareasoselelor, a podurilor, a minelor alte asemenea slujbe in-gineresti.

adica

si

i

scoll,

si

si


Art. VII. in Academie scolarii se vor imparti in intern! siextern!, unii sezatori in pension si altii vor urma invataturilela Academie, locuind la pa'rintii lor.

Dintre scolarii cei din launtru, 24 se vor Linea cu cheltuialaStatului; acestia se vor priimi din flu ?celor parinti, care vorfi sa'virsit insemnatoare slujbe tarsi si se vor afla a fi sea-patati, dindu-se precadere acelor scolari car! vor fi dat dovezide o mai mare capacitate la invatatura.

Art. VIII. invataturile in scolile comunale pentru sate, pre-cum si celor elementare pentru orase, se vor urma fara, nicio plata, iar pentru invataturile in Academie, precum $i alecelor de limb! streine, ce se vor aseza in orasele Craiovasau si in alte orase, scolarii vor plati, $i banii se vor adunasi se vor face venit al scoalelor.

Plata in Academie va fi pentru scolari cite 3 galben! (361. n.) pe trimestru, iar pentru cei intern! cite 20 galben! (240 1.n.)pe trimestru.

In orasul Craiovei pentru clasele de limb! streine, fie-carescolar va plati doi galben! (24 1.n.) s'in cele-l-alte orase undevor fi asemenea clase cite un galben (12 1.n.) pe trimestru.

Art. IX. Pentru ceea ce priveste la invatatura, fetelor, seva aseza in capitala Bucuresti un pensionat ; find ca fun-datorul sfintului Spiridon Nou prin testament hota'reste cadin prisosul venitului acestei manastiri sa se inzestreze unnumar de fete pe tot anul, iar o bung crestere fiind o zestremorala cu mult mai folositoare de cit putina dare in ban! cese sloboade asta-z!, spre acest stirsit se legineste ca sa seintocmeasca un pensionat de fete, ale caruia incaperi se vorcladi sau pe locul acestei manastirl ce-1 are alaturea, dataaceasta se va gasi priincios spre acest capataiit, sau in altaparte, si din venitul manastirei Sfintului Spiridon, sa se deepe tot anul in trebuinta acestui pensionat cite lei 40000 (15,0001.n.), suma ce din socotelile infatisate, se gaseste asta-zi a fi pri-

ai

CESTIUNEA INVATAMYNTULTJI PUBLIC 345

sos, peste cheltuelile urmate dupa duhul dispoziciile testa-

mentare ale fundatorului, ramaind rezerva manastirei pentrucheltueli extra-ordinare ; jar sporind veniturile dupa, vremese va adauga darea catre pensionat 1).

In acest institut se vor tines cu cheltuiala din acest venit,si 12 fete de parinti carT vor fi facut slujbe insemnatoareStatului, si se vor afla a fi scapatati.

Pe line], acest venit, se va adauga o suma de 500000 lei(187500 1.n.) spre a se indeplini trebuintele acestui pensionat,si a veni dup'd trebuin0 spre ajutorul altor particulareinstitute de fete, ce se vor intocmi in Principat.

Art. X. Spre punerea in lucrare a acestei not organiza0ise va da pe fie-care an din prisosul veniturilor casei cen-trale2), pe linga, legiuita suing de 350000 lei (131250 1.n.),un adaos de 500000 lei (187500 1.n.). Si o data pentru totd'auna din rezerva acestei case suma de alg 500000 leipentru pregatirea incaperilor trebuincToase, pe cit aceastasuma va putea fi de ajuns 3).

') Cu Coate ca locul acestui act ar fi la tom. al II-ea, care coprindeactele achninistratiunii Printului, ni s'a parut a era mai bine sa nuo despgrtim de corespondinta privitoare la Instructiunea publics.

') Aceasta casa, e cea care priimeste prisosul veniturilor clerului re-gulat peste cheltuelile indrituite de Guvern.

3) La urma acestei hotArirl, se afla un tablou al scolilor din Rominiacare 'nfatiseaza un total de 2513 scoll (din care 2309 comunale, 187particulare, 18 normale), urmate de 56300 scolart

In afar% de dinsele, avem:1° Scoala centrals din Craiova: 504 inscrisT, 449 examinati, 8 profesori.2° Colegiul national al S-lui Sava, clasele primare 487 inscrisI, 238

examinati, 3 profesori.Universitlti: 416 inscrisI, 295 examinati, 13 profesoriClasele complementare: 17 inscrisI, 16 examinatT, 3 profesori.Drept: 2 Inscrisi, 2 examinati.Matematice: 5 inscrisT, 2 examinati.Adica un total de 2518 scoll, 49 profesori, 57351 scolarl.

si

$i

si

$i


1849-1858

Alegind, in corespondinta Printului, unele scrisori posterioareabdicarii sale, si publicindu-le, scopul nu ne este numai saarAtam ca stima simpatia particulars de care Alteta Sase bucura pe ling6 marile Curti ale Europei, l'au insotit inretragerea sea, ci Inca sh facem s'a fie mai bine cunoscutepersonagiurile din acel timp cu care Printul a pgstrat rela-tiuni de prietesug, patrunzind cititorul in schimbul ginduluifor intim.

De este adevarat de a spune ea, la rasboi, cunostinta fireigeneralului dusmanilor egg s. ne ajute sh-i patrundem gindul

proectele, n'ar fi oare tot atit de drept sa afirmam c6, cu-nostinta firei unui diplomat ne poate ingadui vedem inmod mai luminos actele ? Cum insa studitan bine, de nutocmai in afara de arimul politic, in scrisorile-i private, depild'a, din care o frazA, aclesea o vorba, poate raspindi luminape cutare punct, earnas intunecat, al politicii lui ?

sa-1

¢i

ei

at-i

.Ex. S. Re.Fid-Paga, atre A. S. S. Prinrul Bibescu. Pri-vitoare la numirea Printului Stirbei ca Domn.

Constantinopol, 18 Iunie 1849.

SCUMPUL MEU PRINCIPE,

Numirea Printului Stirbei, fratele vostru, la postul la carel'a aridicat acum increderea Maiestgtii Sale impgratesti Sul-tanul, a %cut plgcere tutulor amicilor vostri si mai ales mie.

E un semn mai mult al bung-vointei ce augustul nostruSuveran aratg neincetat neamului vostru.

Sunt convins ca noul Domn, bizuindu-se pe indelungata expe-rientg pe inteleptele poveti ale Altetii Voastre, va isbuti sgpue o ording bung in trebile tgrii, spre multumirea obsteascg.

D. Logo fat d'Aristachi, care are in veci cel mai mare in-teres devotament pentru persoana voastrg, mi'a vorbit deapropiata-va calgtorie la Constantinopol. Fitf sigur cg vet! fipriimit aci cu tot alaiul datorit treptei voastre i insusirilorvoastre firesti.

D. Miltiade d'Aristachi este insgrcinat sg vg arate cg, bi-zuindu-mg pe bine-voitoarele dispozitiuni ale marinimosuluii gratiosului nostru Suveran, am toate ratiunile de a crede

cg toate cele-l-alte treburi se vor intocmi dupg dorintele voas-tre, cg se va grgbi Innalta Poartg, sg le inlesneascg. Dealtmintreli, d. Logofat e 'n stare sg vg tie in stiintg de totce intereseazg, pe Alteta Voastrg.

Priimiti, scumpe Principe, noile asigurgri ale innaltei meleconsidergiuni.

Subsen2nat :

si

si

$i

REID.

350 CORESPONDENT): DIPLOMATICA DOCUMENTE

Ex. S. Aali-Pasa, catre A. S. S. Prin(al Bibescu 11.

Constantinopol, I/. Mai 1854.

Da, Principe, mult timp s'a scurs, multe fapte s'au petre-cut de cind nu ne-am scris. Sunt nu se poate mai recunos-cgtor si mai miscat de bine voitoarea reamintire ce AltetaVoastrA are nespusa bunatate de a pasta de mine, in mijlo-cul a atitor nimicirT politice ce avem de privit, reamintirede care sunt mindru, si, printr'un schimb firesc, am undevotament nemarginit si foarte sinter pentru cel care macinsteste printr'insa. As fi jertfit voios aplecarea-mi pentruo viat6 retrasa, m'as fi incercat sa flu mai ambitios, precuma spus bunul general Aupick Altetii Voastre, de m'as fi

simtit inzestrat cu insusirile ce-mf presupune a voastrb, bu-ngtate; fi Mout tot ce-mi va fi stat in putintA ca sä reintruin minister in scopul de a avea onoarea slujesc tarain imprejurart d'asa grea cumpana_ Dar stiu ce sunt,prin urmare, cred ca fac bine tarii lasind locul la altii maidestoinici.

Alteta Voastrb, se afla 'n dricul afacerilor, in capitala incare se joad, partea cea mai interesanth a dramei de fattt.E de nadgjduit ca in aceasta drama Austria isT pastreazA

rolu-i traditional, si ca atitudinea-i puternica si conservatoareva isbuti sa pue un friu unor nemarginite ambitiuni.

Alteta Voastra cata sa fie prea obosita de 'nainte deconvorbirile politice pentru ca vorbesc mai mult deaceasta. Sfirsesc deci rugind'o sit bine voiasca sa prii-

meascb, expresiunea desavirsitei mele recunostinti si noa

') Reproducem aceast5, scrisoare, find c5, da o innalt5, idee de mo-destia unui-a din oamenii de Stat cei mai insemnaII ai timpului.

sa-mi

sa-i

SI

as

si,

1849 1858 351

asigurare a Innaltei stime i a sincerului devotament cucare am onoarea de a fi prea umilitul §i prea ascultatorulei servitor.

Subsemnat : AALI.

Ex. S. Resid-Pasa, a tre A. S. S. Printul G. Bibescu,Hospodar al TA rii-Rominesti.

81 Decembre 1849.

PRINCIPE,

Am priimit scrisoarea ce Alteta Voastra mi'a facut onoareasa -mi scrie cu data de 15 Noembre trecut.

insarcinarea E. S. Fuad-Etendi a lost de curind incununatacu o depling isbinda. Maiestatea Sa imparatul Rusiei pre-Wind, in Innalta -i inelepciune, dreptatea cererii AugustuluiNostru Stapin, s'a grabit a-i da dreptate, lucru pentru carecats sa ne felicitam amindoi.

Multumesc Alteii Voastre de amanuntele pe care mi leda cu acest prilej, privitoare la situaOunea de fats a Europei.

Pacea, atit in deob.te doritA, in fine pare ca s'a reintemeiatpretutindeni, §i trebue sa nadajduim ca ne vom bucura dedinsa Inca mult timp.

D. Aristarki mi'a fa'cut cunoscute oare call mid intrigi pecare s'au Incercat unii sa le urzeasca in contra-Va. Acesteintrigi sunt, precum spuneV, iscate din rea vointa ; de aceeanici nu sunt vrednice sa fie bagate in seams.

Bine -voii a priimi, Principe, din nou asigurarea prea deo-sebitei mele consideraOunt

Subsemnat : RWD.

352 CORESPONDENTA DIPLO1VIATICi BSI DOCUMENTE

Ex. S. Rifaat-Pasa, titre A. S. S. Printul G. Bibescu,Hospodar al Tarii-Rornineqg la Ma gurele.

Rifaat-Pasa socoteste noa sa numire «ca, o urmare a serviciilorbine-voitoare ce Alteta Sa, i-a adus pe iing oa,re ca' personagiurrsus puse.D

Constantinopol, 28 Februare 1850.

ALTETA,

Am citit cu multi placere scrisoarea ce mi'ati facut onoareasa mi adresati la 12 Februarie. Felicitarile ce mi le facetY

m'au miscat foarte viu. Am apreciat mult acest nou semn deprietenie cemY dati. De aceea mi'a facut cea mai vie pia-cere. Buna-vointa si innalta inteligenta care vb, deosebesc,mi'au lasat o adinca aducere aminte. voe, Alteta, sasocotesc noa mea numire ca o urmare a serviciilor voastrebine-voitoare pe linga oare-cari personagii sus puce, ,si saunesc cu prietesugul ce am pentru Alteta Voastra o micalegatura de recunostinta.

Bine void a crede ca pretutindeni s'in or ce pozitiune v'atiputea gasi, nu voi inceta de a-mi aduce aminte de AltetaVoastra. Chiar aceasta singura pricing ma face dator sa varog sa-mt pastratl in veci in buna-va reamintire, locul pecare mi-1 dedeserati.

Priimiti din nou asigurarea innaltei mele consideratiuni.

Subsemnat: RIFAAT.

Resid-Pasa, ca,' tre Printul Bibescu.

Principele Romin, ales de Poart5, pentru a des5,virsi o apropriere,doria de dinsa, cu Austria.

Dati-ml

5i

1849 1858 353

Particula,r4 si con fidentia14.

Constantinopol, 12/24 Martie 1852.

PRINCIPE,

Maiestatea Sa impArateasca, Augustul nostru Stapin, cunos-cind devotamentul vostru pentru interesele sale, talentele siinnaltele insusiri care vA deosebesc, vA incredinteazA o insAr-cinare cu totul de 'ncredere si de o natura foarte ging*: I).

Stiti, Principe, ca in urma cestiunei refugiatilor o rAcealas'a introclus in relatiunile tnnaltei Porti. cu Austria.

Cu toatA lealitatea sineeritatea cu care Guvernul a lucratin aceastA nenorocita afacere, totusi Cabinetul din Viena std-rue in a vedea un gind vrajmasesc cAtre dinsul, gind in contracAre,ia am protestat protestAm Inca.

Alteta Voasirl era la Constantinopol, cind cererea de es-tradare a fost scoasA la iveall de reprezintantii celor dooCurti ale Austriei i Rusiei. Ea poate prin urmare cunoastemai bine decit on tine care a fost principiul ce a dictat Guver-nului MaiestAtii Sale impAratesti nepriimirea acestei cereri. Aufost persoane cari au vroit sa facA pe Curtea din Viena sacreazb, ca not voiam sa ocrotim rascoala pe retugiatiiUnguri in paguba ei; ca ragAduisem din 'nainte lui Kossuth siC-ie un loc de scApare pe pamintul otoman in cas de infrin-gere, ca eram in intelegere tainica cu Guvernul revolutionaral Ungariei.

Aceste invinuiri nu pot fiinta un singur moment in fataactelor solemne publice si a notiunilor de bun simt carele desmint cu totul. intr'adevAr, este mai mult de cit unlucru farg inteles de a zice ca o tars ca Turcia, ale careipopulatiuni se compun din diferite nationalitAti, ar avea in-

') Alegerea Printului Romin ca s5, slujeasa de tr5sur5, de unire intrePoart6 si Austria ne pare tot atit de magulitoare pentru Print cit sipentru tara sa.

24

si

si

si

si


teres sa ocroteasca o resvratire care are de prilej un simti-mint a carui isbinda Gi clesvoltare in vecinatate i sunt eiprim ej dioase.

Ar trebui sa se gindeasca la Viena ca spiritul de conser-vare, care este si card sa fie singura calauza a politicei noastre,nu ne 'ngadue nici de cum sa imbarbatam in mod nici directnici piezis eel mai mic fapt ce ar avea drept tinta sa cataa slabi autoritatea legitima a Suveranilor streini. Interesulproprii noastre mintuiri cere neaparat aceasta politica, si stimprea bine ca nu fara, a ft pedepsit poate sa faca cine-vaasemenea incurcaturi vecinilor sal. De altmintrelea, refuzulformal al tnnaltei Porti de a asculta citusi de putin propu-nerile ce i s'atl facut in momentul in care Austria era infoc, ospitalitatea prietenoasa, data trupelor sale refugiate inPrincipate, si usurintele de tot felul ce le-au gasit acolo,sunt fapte prea vadite pentru a nu dobori nedreptele banuelicarora reaoa vointa a putut sä cerce se sä le dee crezamint.Asa dar singura consideratiune ce a putut dicta refuzul Portiide a se 'nvoi cu cererea de estradare este un principiu admisde toate puterile Europei ; tot ce s'a putut zice in afara deaceasta nu-i de cit clevetire.

in privinta insa a punerei in libertate a internatilor de laKutahia, e drept ca n'am putut lucra in aceasta imprejurarecu totul dupa dorinta rostita de Guvernul Austriac, daravem constiinta linistita ca ne-am indeplinit intocmai si culealitate datoriile pe cari invoelile acute si respectul da-torit unei puteri vecine si prietene le impuneau innaltei Porti.Conditiunea de capetenie a internarii era restabilirea linisteiin Ungaria; o data acest stop atins, nu mai flinta nevoeade a urma cu o masura care nu era alt ce-va de cit un prilejde neintelegere intre cele doo puteri si un isvor de neplacerisi de jertfe nesfirsite pentru Innalta Poarta.

Cit time era vorba de un serviciti necesar intereselor Austriei,

insult

51

1849 - 1858 355

Augustul nostril Stapin nu s'a dat indarat de a i-1 aduce cutoate aceste greutatI. Dar de indata ce folosul acestui ser-viciu a clisparut, Guvernul Maiestatii Sale Imperiale a vroitfireste sa se desbare de dinsul. Si faptele au probat la tottca liberarea lui Kossuth a fost cu mult mai daunatoare cauzeirevolulionare de cit detinerea sa in Turcia care-1 facea satreaca in ochii citor-va oameni simpli drept victima a patrio-tismului sau. Cite-va zile, si cite-va cuvintari au fost destulpentru ca lumea sa-1 citareasca. El este in ceasul acesta multmai putin prirnejdios de cit era la Kutahia. Si Guvernul Maies-tatii Sale Imparatesti si Regesti, recunoscind in stirsit un lucruinvederat, n'ar trebui oare sa arunce o privire mai blindaasupra atitor interese de capetenie care cer neaparat o bungintelegere intro aceste doo imparatii ? Credem eh' timpul asosit sa ne gandim la aceasta.

insarcinarea de care vorbesc la inceputul acestei scrisorTconsta in a deschide vorba despre aceasta cu Cabinetul im-paratesc in mod confidential, si ast-fel in cit sa nu se aducacea mai mica jicnire demnitatii Imparatii. Alegerea pe care Ma-iestatea Sa Imparateasca a fa' cut-o in persoana Altetii Voastrepentru a implini o insarcinare atit de insemnata, va probeaza,Principe, gradul de 'ncredere pe care-1 are in luminile voastre,si in credinta ce in tot-d'auna ati aratat pentru Augusta Sapersoana.

N'am nevoe sa spun Altetii Voastre ca pasurile voastrepe linga ministerul austriac nu trebue sa aiba nici de cumvr'un caracter oficial sau propriu a-i face sa.' conceapa, ideaunei scuze sau a unei" marturisiri a inchipuitei noastre gre-

impacarea celor doo Guverne cats sa fie 'ntemeiata,pe principiul interesului reciproc, si initiativa oficios luatade tnnalta Poarta cats sä fie privity ca o inlesnire dataacestui minister de a se lepada de unele prepusurT nedrepte,

sell.

356 CORESPONDENTA DIPLOMATICA DOCTJMENTE

care au inrait un moment legaturile de priete§ug ce uneauin mod a§a de fericit §i de folositor cele doo Imparatii.

Innalta Poarta dore§te sa probeze cabinetului Austriac can'a incetat nici o data de a-§i urma politica-i traditionala fa-0,"de dinsul; Ea nadajdue§te ca dinsul va voi sa se foloseasca deprilejul ce-i oferim, pentru a ne raspunde in acela§ mod.

Ministerul Afacerilor streine n'a lipsit de a incuno§tiintape ambasadorul Maiestatii Sale Imparate§ti de coprinsulacestei scrisori §i de a-1 ruga sa dee Altetii Voastre toateinsemnarile de care poate ar avea trebuinta.

Bine-voiti a priimi, Principe, omagiul priete§ugului foartesinter cu care sunt al Altetii Voastre foarte devotat.

Subsemna,t : RESID.

D. Timony, fost consul general al Austrieila Bucureqt1, cAtre A. S. S. Printul G. Bibescu.

Viena, 22 Octombre 1853.

PRINCIPE,

Sunt cite-va saptilmini de cind mi'arn insu§it libertateascriu o scrisoare Altetii Voastre ; dar ma tern de soarta ei, caciam adresat-o strada Saint-Honore, sigur, nu §tiu de ce, caacolo vä era locuinta. D. Ivanovici mi'a indreptat gre§eala.

ImI pare eau ca n'am amina ce-va nou §i interesant, casa-1 fac cunoscut Altetii Voastre, despre cestiunea zilei.Lumea se incapatineaza mereu a nadajdui pacea, pe cindprobabil ca tunul a §i inceput sa bubue. Dar Alteta Voastrase afla in acest moment in stare de a judeca de aceste afa-ceri subt inriurirea parerei celor doo maxi puteri de la careTurcia a§teapta sprijin §i ajutor, §i poate ca ride de incb,pati-narea mea, care nu se poate convinge ca o imparatie de patru

sA,

sI

1849 - 1858 357

veacuri poate tine mai mult. Dusmani prietenl lucreazg lacaderea-i, unii cu armele in mina, cei-l-alti prin sfaturileocrotirea lor.

Pare cg se preggteste ce-va in Muntenegru. Se vgd aciniste figuri cari tot tree iar tree, ziarele fac sa se pre-simtg cg acesti munteni ar putea sa se scoboare din muntiifor in eimpiile la care rivnesc atita.

Mi se pare ca pgrerile de la ambasada care locueste laForeing, nu s'au schimbat de astg primg-varg. Cine-va mi'aspus ca,' acolo declarau pe Resid eel mai mare diplomat alEuropei, pentru ca stiuse sa sileasa pe Francezi pe Englezica sa -$i aseze flotele for in Bosfor, ast-fel sa ie o atitudineneprieteneascg fatg cu Rusia.

*titi, Principe, cg palatul Montenuova este clAdit pe piataping undo Turcii invinggtori au innaintat in Europa innaintede a fi fost respinsi. Cine-va a zis CA s'ar puteaprea bine intimpla ca tot din aceasta piata sg, se retraggpentru tot-deauna ambasada acestei natiuni.

Poate ca stiti, Principe, ca. Doamna Ecaterina Ghika amurit, dar poate ca nu Stipp ea tot in acest palat Montenuova,s'a sfirsit prin apoplexie baronul Uxhull. Certat cu familia sadin cauza casatoriei sale de a doa, isi last nevasta $i maimulti copii fatg. 'n fatg cu nimic, dacg muma -sa, al cgrei favoritera el, nu va simti mild de dinsii.

Sunt foarte curios sa stiu ce se va petrece in regiunilenoastre dupa declaratiunea de rasboi. Guvernele actuale vormai putea oare urma in numele Portii ? Ziarele s'au pus sapregateascg o mangstire la hotarele Transilvaniei ca adgpostvremelnic pentru Printul Tarii-Rominesti ! Vulpea care decite-va zile s'a intors de la Berlin, a spus cg se oprea la Vienapentru a tine tovArgsie celor doi printi, cari nu vor intirzia savie acolo.

Acolo lumen intreagg e in picioare. Cel din urma Caimacam

§i

§i

¢i

invinsr §i

si

si

si

858 CORESPONDENTA DIPLOMATICA Si DOCUMENTE

n'are astimpAr §i doctorul Meyer se duce acolo in toata graba.El a sosit, acum cite-va zile, cu intreg neamul. Ca de obi-ceitl, are buzunarele pline cle gazete, cle brosuri, de certificatesi scrisori de multumire, in care talentele si insusirile i suntridicate in slava cerului. M'a incredintat c'a citit in italienesteun memoriu despre idropatie, innaintea unui numeroS au-ditor si a adaos ca isbutise pe deplin ! Ce inteligenta cat&sa alba si Italienii ceia ca sa-1 fi putut inteleve ! Intre altelemi'a aratat o scrisoare de la Kotzebue, la care alergasepentru a da curs unui memoriu continindu-i plingerile pecare Alteta Voastra le cunoaste. Kotzebue i respunde ca nui se pare tocmai demn din partea lui Meyer ea vrea sa si-leasca Guvernul a-1 relua cind acesta nu mai voia. La obser-varea mea di deci doreste a reintra in serviciu : «Nu, nu»,imi: respunse el, «nu voi de cit sa dovedesc pe Omer -Pala 1 »

Mai tirziu ma 'ncredinta iara-si ca, lumea intreaga it asteaptacu nerabdare la Bucuresti. M'a insarcinat cu mil de respectepentru Doamna Printesa si pentru Alteta Voastra, si i-a parutfoarte rail ca nu v'a gasit la Viena.

Am prihnit o scrisoare de la D. Daskoff, ce-i atit de cumse cade. Ii pare cit se poate de rau ca n'a vazut pe AltetaVoastra anul acesta. El e sanatos precum si top ai sal, darse vede ca e tare ingrijit de holera, caci, fara sa, o mar-turiseasca in scrisoarea-i, tot se reintoarce la acest jalnicsubiect. Maninca toata zioa la pastilii de menta care se so-cotesc pe acolo de prezervativ.

Ivanovici care era foarte ingrijit de un cal al Altetii Voastre,e de tot mindru ca acum merge foarte bine.

Pentru a desfata pe Alteta Voastra vroi sa Ira mai amintescunele din prostiile can furnica prin gazetele nemtesti. ,..i

totusi ele ar trebui sa fie mai bine informate. De pilcla vorbescde acea loviturtt de tun care a fost trasa din Rusciuc asupraunor ofiteri Rusi can sondau Dunarea la Oltenita Si care a

1849 -- 1858 359

omorit un maior ! i cle seik Ul Islam care bea cafeaoa farazahar pentru a da semn de o nepomenita cumpatare ! Debietul Sultan care a ca'zut in cucernicie $i care toata zioa punepe muftiu talmaceascil Coranul, acesta iarasi care punecle i se traduce foiletoanele ziarelor, dupti ce a ascultat cubagare cle seamy clescrierea jocului Pepitei, ar fi zis, pe buzecu un surfs de multe aratator: «Mahomet e mare, dar Pepitarata sa fie una din cele mai dulci hurii din Raiulo mie alte fleacuri de felul acesta.

Ma las la picioarele Doamnei Principese rog peVoastra de a priimi asigurarea respectuoasei mele conside-raOuni.

Subsemnat : TIMONY.

Ex. S. Riza-Pa,sa, mare admiral, catre A. S. S. PrintulG. Bibescu.

Riza-Paa multumeste PrirOlui de feliciLarile sale si ii arata ca areaceleasI idei ca si dinsul despre intimplarI si despre insemnatatea tor.

Constantinopol, 25 Ianuarie 1854.

ALTETA,

Am priimit cu placere scrisoarca de felicitare pe care Al-te;a. Voastra mi'a trimis -o la data de Ianuarie cu prilejulnumirii mele in postul de mare admiral. Prietenia sincera ceeste intre not si care indeamna pe Altqa Voashl a ma felicitacu acest prilej, precum a-mT da asigurari de iubirea sa, mi'apricinuit o vie placere. Si nu pot sa nu pun prec pe aceastadelicata atencie din parte-va.

Precuesc asemenea, scumpe Principe, dreptele voastre in-semnarT despre greutatea imprejurarilor de fatal. Dar deoare-ce este de datoria adevaraOlor slujitorI ai Statului de a

sa-i

si Altqa

1-u

si

ci

cf

360 CORESPONDENTA DIPLOMATICA ySI DOCUMENTE

servi in.tot-d'auna cu multumire pe Augustul for Monarh, §i deoare-ce Alteta VoastrA prin mintea Ei luminatA se numarlasemenea intro dinsii, catA fire§te sa urmarim cu bilgare deseam intimplarile zilei.

Aducind la cunostinta Altetii Voastre ca scrisoarea sa prie-tenoasa a fost pentru mine, precum §i pentru cel-alt prietenal silu, un adevarat motiv de multumire, §i recomandindu-masincerilor ruga'ciuni ale unui prieten a§a de incercat precumeste Alteta Voastra, pentru ca cerul sa ne asculte dorintele,ii reinnoesc aci asigurarea innaltei mele consideratiuni.

Subsemnat : Rizik-PAsA.

Ex. S. Fuad-Pala, titre A. S. S Prin(ul Bibesca.

Fuad-Pasa incredinteaza pe Print de via sa recunostinta si ii facecunoscut proectul sau de calatorie in Tara-Romineascl.

Mai 18'55.

PRINCIPE,

Am priimit plAcuta scrisoare ce Alteta Voastra a bine-voitscrie asta-z;, si mil grabesc sa va arat pentru aceasta

toatA, recunostinta mea.Aveam un dor ferbinte de a ma afla iara§Y. in Tara -Romi-

neasca pe care o privesc acum, §i cu drept cuvint, ca a doaa mea patrie, §i imI gAseam placerea in nadejdea de a vedeadin nou pe Alteta Voastra §i de a reinnoi cunostinta cu dinsa.

Neamestecul ce Alteta VoastrA §i'a impus dintr'un spiritde delicateta, cred, ca nu ma poate opri sa merg, innainte deplecare, sa vAd pe Alteta Voastra §i sa -i dau din viu grai asi-gurarea sincerei prietenii ce simt pentru Dinsa; pina atunci

sa-ml

1849 1858 361

rog pe Alteta Voastra sä priimeasca asigurarile innaltei meleconsideraOunT, §i sa faca pe Doamna Princesa sa priimeascaexpresiunea omagiilor mele.

Subsemnat : FUAD.

Ex. S. Fua,d-Papa, catre A. S. S. Printul G. Bibescula Viena.

Argtarea reeunoWntei lui Fuad-Pap, fata de Print.

Iunie 1855.

PRINCIPE,

Scrisoarea ce mi'ati fault onoarea de a-mi trimite m'a micatfoarte mult §i am fost nu se poate mai atins de lucrurileplacute ce coprindea, precum ti de felicitarile ce aci bine-voita-mi face cu prilejul not mele numiri.

Aducerea aminte cc am pastrat de- vizita mea la Mtigureleeste prea placuta pentru ca sa o pot vr'o data uita, §i rogpe Alteta Voastra sa creaza Ca in tot-d'auna cu un simtimintde foarte vie placere imi aduc aminte de placuta priimire cemi s'a facut.

Cind cine-va a cunoscut o data pe Alteta Voastra §i a pututprqui marile insu*I ce o deosebesc, nu o mai poate uita.De aceea §i interesul adinc ce-i pastrez este tot atit de viuca in zioa acelei vizite, de care a bine-voit reaminti.

PriimiV, Principe, asigurarile innaltei mele consideraciuni.

Subsemnat: FUAD.

23

362 CORESPONDENTA DIPLOMATICA. *I DOCIDIENTE

Ex. S. Contele Coronini, catre A. S. S. PrintulG. Bibescu.

Sfirsitul insiircinarei Contelui Coronini, apreciarile lui despre apt-tanul Print Brincovanu, alipit pe linga persoana sa

Mehadia, 16 August 1856.

PRINCIPE,

Am paritsit de curind Principatele reintru in functiunilemele de mai 'nainte, dupa ce am priimit ordinul de la Maies-tatea Sa imparatul, Augustul meu Stapin, ea insarcinareamea s'a sfirsit.

in urma acestei hotariri, fiul Altetii Voastre, capitanul PrintBrincovanu, inceteaza asemenea de a mai fi alipit pe ling%persoana mea, si nu ma pot opri de a-1 intovarasi cu acestedoo cuvinte, pe care vi le va da, Principe, el insusi.

Printul Brincovanu este un finar de mare destoinicie, si maicu seamy de un caracter fermecator care ii va sluji de calauzanepretuita in toate intimplarile vietii. El s'a facut vrednic destima generala atit a tovarasilor cit si a compatriotilor

Printul Brincovanu mi'a fost de foarte mare folos, pentrua va cunoaste mai bine patria si bunele ei insusiri. Si nunumai de recunostinta, voi pasta tot-d'auna cel mai viu in-teres pentru o tara unde mi s'a aratat atita buna-vointa.

Dee Domnul ca gindurile Puterilor pentru prosperitateaacestor Principate prigonite prin atita rea-vointa, sa ajungala un sfirsit care sa multumeasca dorintele celor intelepti sicelor cu minte!

Subiectul pe care era sa -1 incep, ar fi prea intins; sa 'n-cetam deci, si va rog, Monsiniore, sä priimiti asigurarea celuimai neinteresat respect cu care am onoareaf de a fi al AltetiiVoastre prea umilul servitor.

SUbSemnat CORONINI.

i

sai.

1849 1858 363

Ex. S. Conte le Coronini, ca,tre A. S. S. PrintulBibescu.

Dorinta M. S. ImpAratului Francisc-Iosif de a micora greutAtile ocu-parei. Laude pentru Printul Brincovanu.

13ucure0f, 10 Septewbre 1855.

PRINCIPE,

Scrisoarea ce Alteta Voastra a bine-voit a-ins face onoareasa -ins scrie, mi-a lost imminata, inteun moment in care maaflam cufundat in cea mai crunta durere, pricinuita de moarteaprea iubitei thele sotii, care era fala mea facea far-mecul vietii. Aceasta stare atit de trista im va fi o scuza inochii Altetii Voastre, de am intirziat pina astazi sa va mul-tumesc, Principe, de magulitoarele prejudecati ce exprimatidespre mine si pe care nu le atribui decit nemarginitei bunevointi a Altetii Voastre fata de mine, si viei mete vrointide a fi credincios insarcinarei ce mi'a lost incredintata deAugustul meu Suveran, M. S. imparatul Francis-Iosif, caredoreste sa fie folositor acestor Provintii si sa usureze pe citse poate sarcinele ocupatiunei ce, de altmintrelea, tintestela un mai bun viitor pentru aceste provintii, de innainte preaobosite in vremile trecute.

Cit pentru fiul Altetii Voastre, cunoasteti indestul, Principe,cit de bune sunt aplecarile acestui tinar care a stiut sä cistige pretutindeni stima si iubirea tuturor tovarasilor sai, si

care a raspuns pe deplin asteptarilor celui din urma, sef alsau, Ex. S. generalisimul baron de Hess, precum si la ale celorl'alti superiori cu care s'a gasit in raport. Printul Brincovanu,are, de altmintrelea, mult tact, ast-fel in cit se va descurcade sigur foarte bine din situatia sa, on cit de spinoasa esteea. De altmintrelea poate fi tot-d'auna sigur de sprijinul meu,

364 CORESPONDENTA DIPLOMATICA. ySI DOCUMENTE

dindu-i eu toata iubirea pe care o cere0 pentru fiul vostru,si de care s'a i facut vrednic prin purtarea sa.

PriimitT, v. rog, asigurarea respectului meu si a innalteimele consicleraOuni.

Subsemnat C0R0NINI.

A. S. S. Printul G. Bibescu, calre D. de Cambyse.

Printul istoriseste cum a descoperit, la fereastra unei librarii, o car -ticica intitulatg : Principaut6s danubiennes" plina de cele mai jos-nice calomnii indreptate in contra unor acre ale domniei sale si incontra personnel sale 1).

Paris, 14 Octombre 1865.

Priimii acuma, bunul meu prieten, scrisoarea voastra : ea

imT sosi tocmai la time. Aveam nevoe sa vorbesc cu un in-tim, si neavind nici unul aming, imi vorbeam mie insu-mi.Tocmai cugetam data cum-va, printre toate acele istorisirT,toate acele fapte, toate acele judecari, ce tree din virstA invirsta in istorie spre a sluji de inviAgmint neamurilor viitoare,era ceva adevarat, dug de un mic numAr de fapte principale,marite i ele sau micsorate, dupisi firea, prejudeearile si pa-timile celor care le au scris. intrebam de a fiirqat vre-odata un monstru ca Neron, un Tiberiu care s'a uneasc5,

intr'un grad asa de innalt fafarnicia i cruzimea ; un Marc-Aurel inzestrat de toate virtuWe cu care ii place lumeiimpodobeasca, sau data nu sunt ei decit niste portrete inchi-

') Autorul cartii Principautes danubiennes" este D. E. REGNAULT.Vrea cine-va sa stie pe ce baligar a cules D-sa aceasta floare de Ca-lomnie ? Ca de obicei pe al anonimului : La Principautes de Vala-chie sous le Prince Bibescu", de B.-A., fost agent diplomatic in

Ma

sa-1

BAsarit.

1849 1858 365

puite, zugravite uncle in mai frumos, cele l'alte in genul eelurit, dupa firea talentului pictorului sau dupa vroirea lui.

VA rog sa nu va grabiti de a ma invinui de paradox, ciascultati-ma cu rabdare ping la sfir§it.

Treceam azi de dimineata pe Bulevard. Momit de cartileexpuse de un librar, vad pe una din ele acest titlu : Prin-cipautes danubiennes. Cu toate ca ma mai fripsesem cuastfel de momeala care -mY pricinuise un adinc desgust §ica-ml jurasem Ca nu ma voi mai lasa sa flu invelat, pornitde o mi§care negindita,, iau volumul in mink'.

Il deschid, cad tocmai pe focul care in 1847 a mistuit oparte a ora§ului Bucurevti.

Tata' insa cum este istorisita acolo aceasta nenorocire :

Pontife de Baal, excusez ma faiblesse

( Pontife al lui Baal, iarth'-m1 slitibiolunea!)

Cerul, miniat de crimele mole, ar fi voit prin aceasta ca-tastrofa arate minia, dar eu, departe de a fi mivcat vide a ma da pocaintii, mi'av fi urmat cursul nelegiurilor. Unstares de slava, a carei manastire disparuse in mijlocul flaca-rilor, impreuna cu paminturile care formau zestrea ei, mi s'arfi infativat tremurind pentru averea Domnului D-zeu vi cerindcu staruinta de la dreptatea mea sa dobindeasca un hrisovDomnesc care sa inlocueasca documentele prapadite. Eu insa,de o suta de on mai aspru decit odinioara Atridul catre pre-otul lui Apollo, av fi respins cu cruzime rugaciunea cuvio-sului, vi nu m'av fi lasat sa flu mivcat de dinsa decit dupace am smuls slabiclunei sale un bac§is constind intr'o marevi frumoasa movie a manastirei, de care as urma sa ma bucur,spre mai marele scandal al moralei omenevt1 §i dumnezeevti.

Cite-va rinduri mai sus sunt invinuit ca am indraznit sasar de o data peste capul ilustratiunilor §i innaltelor capa-citati, la a caror glorificare, autorul pare sa-vi fi consacrat

I

sa-s1

366 COBESPONDEnA DIPLOMATICk I DOCUMENTE

condeiul, -§i eh am ajuns dintr'un salt de la staul pe trepteletronului ! Prost ! care nu intelege de city putere §i mdrire arda dovada o asemenea sariturd, de ar fi adevarata. Toatecele-l-alte sunt cam tot a§a. Tata istoria !

Iata acum smeritul adevar :A Post intr'adevar, in primavara anului 1847, un foc care

a prefacut in cenu§a partea cea mai impoporata a capitalei. Dardeparte de a fi venit atuncI in mintea vr'unui om care celputin sa se bucure de intregimea ratiunei sale, sa ma invinu-eased de aceasta nenorocire, a doa zi toata lumea ma salutacu titlurile de mintuitor al ormului §i de a doa providinta, ex-presiuni, o marturisesc, umflate, §i care se dau cu prea multidarnicie celor ce au puterea. Totu0', am stat calare, fara casa iau nisi odihna nisi hrana, in timpul color opt-spre-zececeasurl cit a tinut focul, ducindu-ma pretutinden1 pe undoprimejclia era mai amenintatoare hi imbarbatind pe fie-care prinprezenta mea, cea ce contribui foarte mult a opri ca ora§ul in-treg sa fie prada flacdrilor. A doa zi ma intorsei, intre cei d'intii,la locul eel de jale §i impartii aurul cu imbel§ugare. Cite-vaceasuri mai in urmd, o comisiune era numita pentru a pretuiperderile a imparte intre victimele cele mai incercate §i cumai putina dare de mina, suma de trei milioane de lei (unmilion de lei noi) §i acea de cloo sute de mii de lei vechiluata din moclesta mea cash'.

Daca aceasta din urma, n'a dat mai mult, mi'a pdrut foartemult rau, pricina este ca ea nu pastra nisi o data nimic, fiecare nenorocire avind mai mult sau mai putin drept asupra-i.

Staretul mandstirei Sfintului Gheorghe veni la mine o zimai in urma sa ma roage sä dau porunca sä fie inlocuite titlu-rile de proprietate care inteadevar arsese impreuna cu ma-nastirea. Dar conditiunea ce pusei la consimtimintul meu fuca va incepe pe loc recladirea bisericei, dupa planul ce-i voitrimite, chef acest staret era unul din acei egumeni greci,

§i

1849 1858 867

care lasA sA se derapene mb.nastirile incredintate supraveghereilor, pentru a-si insusi intregimea veniturilor. Nu adAogai laaceastit conditiune de eit fagaduinta de a contribui cu baniimei la ridicarea si impodobirea altarului celui mare.

Aveam off nu dreptate sA, 'nvinuesc istoria, ca imbracl ade-varul tiptil dupA placu-i si dupb, patimile-i din moment?

Dar aceasta nu-i istorie, im yeti zice ; este a-i minji numele;e un pamflet, $i Inc. din cele mai urielbase. MA invoesc. Dar,de cite orb. n'a mers istoricul, taxa sa stie, sa,-sl adune ma-terialul in acel impucit canal de scurgere, si sA dee consfin-tirea autoritatii numelui si talentului sau celor mai infamecalomnii ?

Mai ascultA,. Sunt vr'o patru sau cinci lunT, deschizind unziar, z'aresc un lung articol subsemnat de unul din scriitoriicei mai de frunte, pentru care, in afarA, de stima datoritA, ma-relui sau merit, am personal slabiciune din cauza unor amin-tiff din colegiu. Dar, ce eitesc de rindul Asta ? 0 analizA,foarte in serios facutA, a unui-a din acele nenorocite pamflete,grosolanA tesAturA de uricioase mincluni s'ingTozitor amestecde citatiuni ce se bat in cap, care n'ar fi trebuit sa insele unochiti dibaciu, si.mai puffin Inca s'aduch lauda autorului. Si deti-as spune tine este acest pretins autor ! Dar n'ar fi un su-biect placut nici pentru D-ta, nici pentru mine.

SA vorbim deci de D-ta si de proectele D-tale.

Subsemna,t: G. BiBESCLT.

Aali-Pasa, ca" tre A. S. S. Printul _Mosul.

Aali-P.aa. deplinge «c5, o mina de oameni 41 impune politica for da-ram'atoare maioritatii Divanurilor ad-hoc".


23 Decembre 1857.

PRINCIPE,

Scrisoarea ce mi-ati facut onoarea de a-mi scrie cu data de29 Noembre trecut, mi-a dat §tirea demisiunei voastre §i aplecarei voastre la Paris.

ingtduirea al ctirei object a fost spiritul revolutionar dinpartea elementului conservator inainte de alegeri, in timpulfor §i dupt dinsele, darile innapoi ce acest element a crezutca trebuea sit fact, au adus drept rod urmtrile ce avem subtochi §i pe care le deplingem impreunt cu toti Rominii care-§1iubesc tara §i doresc adevtrata-i fericire.

Alteta Voastrt cata sa fi suferit foarte crunt vazind ca omint de oamenT, ce sunt pradt unei rttAciri necrezute a mM-tii, pun mina pe directiunea discutiunilor §i et impun politicafor d5ramitoare maiorittitei divanurilor ad-hoc. in sfir§it sitnadtjduim ca cu toate gre§elile 'Acute, cu toate desamagirilece yin putin cam tirziu, strmana tart §i partea strittoast apopulatiunei, nu vor lipsi de a se bucura pe viitor de o li-ni§te mintuitoare pentru a-§i putea desvolta prosperitatea.

Cit pentru mine, Principe, mg grabesc sit va multumesc denoile asigurarT de prietenie ce ati bine-voit a-mi da §i sa varog sit credeti in reciprocitatea §i in sinceritatea simtimintelorde iubire cu care sunt al vostru devotat.

Subsemnat :

$I

ANSI.

Eat' copia unei scrisori Osite printre hirtiile Printului. Eai§1: are data, dar nu are nici semnAtura, nici numele per-soanei catre care a fost adresata.

Coprinsul acestei scrisori ne ing'adue presupunem c`a,

autorul ei este un om politic, un diplomat de mare insem-natate ; ea ni-1 aratti, ca pe un om literat interesat cunoascgcea co se petrecea in Rominia. Corespondentul stiu este pesemne capul unui mare organ de publicitate.

Aceastti pies'a. este curioasti de analizat ; cititorului nu-i vaptirea lila de a o fi citit.

25 Octombie 1857.

Priimesc chiar in acest moment scrisoarea D-Voastra de la22 corent. Ingaduiti mi sti raspund cu aceea.§1 sinceritate.Ca §i D-Voastrtt, nu sunt omul nimului, dar a§ vrea sa slu-jesc o cauzA, ce-mi este scamp' ca om §i ca Francez, pe aPrincipatelor; not Francezii, avem cusurul §i reaoadeprindere, care sunt poate o parte din thria noastr5., de ane da spiritul cauzelor celor drepte, cind nu le putem dahratele noastre. Pentru mine ca §i pentru D-Voastra mareaafacere in aceastti cestiune e ca cele doo Provintii, dupa ceau setipat de Rusia, sti nu cazti in miinile Austriei. Toatedorintele mele sunt pentru formarea unui Stat puternic §iregulat, care sa tae calea celor doo ambitiuni, care-1 infa§oara,§i srt nu sufere pe a treia ; care sa tie Dun'area deschisti. co-mertului tuturor natiunilor ; care sa cheme industria §i artelepe tarmul sting al riului, pentru ca tgrmul drept devie la

25

sit

sit

cad. a$tia,

sit

va

370 CORESPONDENTA DIPLOMATICA RI DOCUMENTE

rindu-i roclitor prin atingerea cu civilizatiunea Europei implin-tata la Bucuresti si la Iasi ; un Stat care sa poata, in zioa incare va reincepe cestiunea Orientului, sit devie una din petrelecladirii celei noi, si care, in zioa in care Isl. va plati Austriatoate nedreptatile sale, va putea cere indarat acestei puteripopulatiunile ce ea a deslipit de taxa romina, cea ce nu vafi greu, de creel ziselor unui dilator, care a strabatut de curindTransilvania, uncle a gasit tot atita ura 'n contra Austriei,cita este la Milan si Venetia.

Ati bine-voit a-mi deschide coloanele voastre pentru a aparamarea cauza a Unirei. Ingaduiti mi sä va reamintesc ca, treizile dupa un articol al jurnalului D-Voastra despre aceastacestiune, Guvernul Francez, pentru a nu lasa numai Rusieifolosul acestei politici liberale, a declarat asa de tare 'nMonitor, ca el clorea unirea celor doo Provintii.

ingticluit iarasi sit dau pe fata politica sireata a Austrieisi sit ark ca jertfa ceruta Portii o intarea in Joe de a o slabi;ca, in sfirsit, in toata aceasta afacere, Englitera n'ar avea decit sit cistige, de-ar fi tarie si ordinti intr'o taxa care poatedeveni pentru dinsa un minos hambar.

Iata pentru exterior. In launtru, am luptat in contra admi-nistratiunii celor doi Caimacami, find ca unul nu lucra de citin interesul situ, cel alt in interesul eau inteles al Portii ; si

tot jurnalul D-Voastra eel d'intliu din toate a vestit cea ceD. Vogoridi era sit faca. Cit pentru dinsul, Europa s'a insar-cinat sit -1 recheme la ordine. Ea s'a 'ngrijit mai putin dePrintul Ghica, care de altmintreli, desteptat prin aceasta lectie,sita schimbat indreptarea tunurilor sale si s'a aruncat in parteaopusi, unindu-se cu partidul exaltat. Acest partici ne-a perdutin 48; ma tem sit nu faca cum-va acolo vr'o nerozie. PrintulGhica l'a facut sit, intre in maioritate in Divan, faptuind, pen-tru a isbuti in aceasta, mii de acte arbitrare. Am la mine zeceprotesting in contra manoperilor lui; as putea sa va trimit

Mi'a0

sai-

1849 - 1858 371

zed. Din faptul ca Austria ataca asta-zT pe vechiul salt aliat sivede in Tara-Romineasca ceea ce n'a voit sa vada 'n Moldova,nu urmeaza c'ar trebui sa inchidem ochii si noi, si ca unjurnal ca al D-Voastra, cats sa mearga la dreapta, numai pen-tru ca jurnalele din Viena sau Francfort merg la stinga. Nupretind c'ar fi bine sa se disolve Divanul rominese, dar e folo-sitor, cred, sa lira bine luminatT despre modul in care e alcatuit,pentru ca sa avem dreptul sa despartim, in actele sale, neghinade griu. AcestT exaltati nu sunt totT nebunT, si nu sunt nebunTin toate. Dar cu lucrurile cele bune ei pot sä amestece si altelerele. Cred decT, ca este faptul celei mai simple cumintii sa pu-nem in principiu ca Divanul rominesc, ales subt apasarea cItor-va interese foarte egoiste, are nevoe de a fi supraveghiat sioprit in hotare firestT. A marturisi aceasta, ar Ii fost alt.&

data o nedibace tactics. Imi pare ca diplomalia paseste azimai pe fat& si ca nu se poate cistiga nimic ascunzind o partedin adevar. Jurnalul D-Voastra va fi, cred, in adevar, ce efolositor, de urmeaza a nu avea nici o incredere in Caimacam§i a cerceta de aproape actele Divanului. Sa lase pe Austriasa-sT joace jocul. Ea nu insala, pe nimenT si are o lung 'n-treaga ca sa, se plinga si sa geama ; mai apoi isT va plecacapul si nici nu so va ascunde in cort pentru a plinge. Prusia,orb -ce ar fi, nu este mai molt decit dinsa in stare, si nicT

n'are dorinta de a voi alt ce-va, decit cea ce se va voi laSin-Petersburg si la Paris. Incit despre cestiunea Priatului,ea este mai gingasa. Am fost, de la 'nceput, pentru un Printnational si aveam sg dau, cred, bune motive in favoareaacestei deslegarl ; dar politica nu este stiinta principiilorabstracte. Trebue sa tinem seams de faptele, bune sau rele,care se ivesc ; opiniunea, in cele doo Provintii, se rostestepentru un Principe strain ; ma supun.

Daca, luind invatamint din cele co s'au petrecut in Grecia,lumea ar fi cerut mai bine un Guvern national, atuncT va

s'in

372 CORESPONDENTA DIPLOMATICA I DOCUMENTE

spun sinter c'as fi privit alegerea Printului Ghica ca o ne-norocire pentru Tara si pe acea a Printului Bibescu ca omasura mintuitoare. Motive le alegerii mele e ca, in timp dezece anY, n'am intilnit un Romin care sa nu-mi vorbeascaran de una din aceste persoane si bine de cea-l-alta. PrintulBibescu isi are, ca not toti, cusururile sale; dar el posecla doeinsusid, neaparate on si unde, si pretioase acolo, find ea suntrare in tara: un spirit de initiative, care se 'ngrijeste de nevoilece cata sa fie tarnacluite, de reformele de indeplinit si o pro-bitate mai presus de on -ce banueala, care-1 inconjoara chiarazi cu consideratiunea si respectul chiar a protivnicilorCind arum de curincl a mers la Divan, desi era in haine deoral, si desi aceasta cata sa f displacut mai presus de toateCaimacamiei, colonelul al carui regiment forma sirul, a pusde o data sa se prezinte armele la trecerea fostului Print ales altarii, care poate sa fie calomniat in strainatate, dar pe care itcunosc conCetatenii sai. D-nii Golescu si Rosetti, D-nii Tellsi Magheru, capii miscarei din 48, au venit, in zioa deschi-derei Divanului, sa ofere omagiile for omului pe care l'aurasturnat, dar pe care-1 stimeaza fare voe, s'a tinut,de noo ani, departe de on -ce uneltire.

Vi s'a spus ca Printul Bibescu este partizan al Austriei. Nue mult de cind am auzit cal era invinuit de a fi Rus si va potarata card unde aceasta s'a tiparit pe larg. Amindoonu sunt mai adevarate una de cit alta. Respeetati D-Voastrlpe un om devotat tarii sale, fail% gind ascuns, dar devotat cumintea coapta si cu cugetare, nu cu furie si orbire ? PrintulBibescu e acest om. De acea am fost adinc mihnit sa va vadinvinuindu-1 de uneltiri ambitioase. De Far fi chemat tara iarasila putere, el s'ar fi urcat pe tron on 'ntristare. Dar tara infrape alta cale; el nu-i pune nici o pedica, nici nu-i pare rau,ci va ajuta cu experienta sa pe cei ce priest intr'insa. Tata%omul ast-fel cum it cunosc si-1 cinstese, pe care l'as fi

sAi.

flind-cA

invinuirile

1849 1858 373

vazut cu Incredere insarcinat cu soarta Rominiei §i pe carefi fericit revad la Paris, spre a reincepe cu dinsul

lungile noastre convorbiri despre Oratiu §i Moliere. Fiti foartesigur ca D. de Basily a lost foarte rau informat despre dinsul,§i, de vi se vorbe§te Inca de uneltirile lui, sa nu credeti intea-ceasta mai mult de cit in ce se zice 'n gura mare la Bu-cures,ti, ca D. Comisar rus, mult mai bogat in copii decit inavere, a fost cumparat de Caimacami.

Priimiti, etc.

Ex. Sa Seraskierul Omer-pasa, catre A. S. S.Printul Bibescu.

Constantinopol, 28 Aprilie 1858.

AL TETA,

Am priimit scrisoarea-va cu data de 20 Martie. Sunt foartem4cat de simtimintele de prietenie ce mi'aff aratat; putett,Alteta, fi foarte sigura ca am pentru voi cel mai mare in-teres, §i ca ma voi folosi de eel d'intiiii prilej ce s'ar ivi, casa Ira pot dovedi simpatiile mele pentru Alteta Voastra.

Excelenta Sa Fuad-pa§a a plecat ell la Paris; nadajduescca Alteta Voastra Il va vedea. E o foarte fericita intimplaresa fiti la Paris in timpul conferintelor. Cunoa§teti, Alteta, ra-porturile ce au fiintat in tot-d'auna intre Ora voastra §i InnaltaPoarta; v'ati gasit insu-va in imprejurari foarte ginga§e ; sun-toff in stare sa cintariti caracterul fie-carui-a §i §titi diferiteleparerf ale partidelor §i sistemul ce convine guvernului Ma-iestatii Sale Augustului nostru Stapin.

Ne avind nici o'ndoeala ca puteti aduce foarte bune ser-viciuri tutulor, Im fac o placere sa va ofer, Alteta, asigurareaInnaltei mele consideratiuni.

Subsemnat : OMER-PA§A.

--

as sa-1

Aceasta este corespondinta diplomatica $i privatti a domniilui Bibescu.

Actele administratiunii sale, care formeaza tomul al II-eaal lucrarii noastre, vor fi un folositor complement al acesteiparti Dar aceasta corespondinta nu este oare, chiard'acum, in stare de a forma opiniunea istoriei despre carac-terul politicii Printului i despre spiritul reformelor cat-recare isT caiduzea treptat Sara ? Urmatoarea destginuire, res,pectuos facuta de D. Philippsborn 1), aghentul diplomatic alGuvernului romin la Vienna : «Recunoscind insuqirile-vadeosebite, simtimintele-va, innalte, critica cerceteazadorinta ce ati ara tat, la suirea-va pe Iron, de a pasidrept la reformer, de a nu va la'sa sa fig abalut dinaceasa tale, on -ce ar fi, si spune ca; sta' ruind intr'insacu o rarer neqova ire, n'ati luat sfat decit de la inimoa-sele-va lumea e aplecata; sa creaza cav'ati gra:bit Area mult,» nu constitue oare, pentru istorie,un document pretios, cu atit mai sigur cu cit el era confiden-tial, §i, prin urmare, nici de cum destinat ? tiiadevarul ce reese din critica a cgror obiect sunt, din parteaGuvernului. Austriei, reformele prea liberale ale Printului Bi-bescu, nu proclam'a oare indrasneaile, acestor reforme ?

A pune aceste cestiuni este, credem, a le §i da deslegarea.De altmintreli, istoria va judeca.

In ce ne priveste, gindim eh', adeverind ca Tara-Romineasca,

1) Scrisoarea D-lui Philippsborn catre Princul Bibescu (A vedea Co-respondinta, generalli diploma,tica, p. 255.)

1849 - 1858 375

subt domnia lui Bibescu, pa§ea in capul civilizatiunii popoa-relor rasaritene, ca Printul §i Guvernul sau, cu toata nesi-guranta situatiunii Tarii-Romine§ti, isbutisera, sä se 'mpuesimpatiei §i consideratiunii marilor for vecinf, nu numai ne-amimplinit o datorie, §i-am adus un omagiu legitim Printului §iprincipalilor sai colaboratori, sä se numeasca, ei tirbei, Vi-lara, sau Baleanu, Florescu, Mann, ci am Intemeiat Inca, infata istorii, un fapt glorios pentru patrie.

PIESE JUSTIFICATIVE

TRACTATE. - DOCUMENTE ISTORICE

I. TEXTUL TRACTATELOR DE L_A. :

1-ii : CUCIUK-CAINARGI, din 10122 Iulie 1774.

a) Conventiune explicative a acestui tractat, incheiat'a la 10Martie 1779.

2-ea : IASI, din 29 Decembre 1791 (9 Ianuarie 1792,)

3-ea : BUCURESTI, din 16(28 Mai 1812.

b) Conventiune explicativA a acestui tractat, incheiat'a la Acker-man, in 25 Septembre (7 Octombre) 1826.

4-ea : ADRIANOPOL, din 2/14 Iulie 1829.

5-ea : SIN-PETERSBURG, din Ianuarie 1834.

c) Conventiune explicative a acestui tractat, incheiata la Balta-Liman, la 19 Aprilie (1 Mai) 1849.

TRAITI DE PAIX PERPETUELLE ET D'AMITI2

ENTRE L'EMPIBE DE TOUTES LES HUSSIES Ef LA PORTE OTTOMANE; CON-

CLU DANS LE CAMP PRES DE KOUTSCHOUK-KAINARDJI , SUR LA HIVE

DROITE DU DANUBE, A QUATRE LIEUES DE SILISTRIE, LE 10,22 JUILLET

1774, PAR LES PLENIPOTENTIAIRES NOMMES PAR LE FELD-MARECHAL

COMTE DE ROMANZOW, ET PAR LE GRAND Vigil, CONF/RME PAR

CES DEUX CHEFS LE 15 DU MAME MOIS, APPROUVE ET RATIFIE PAR

SA HAUTESSE, A CONSTANTINOPLE, LE 10 JANVIER 1775.

Au nom de Dieu tout-puissant.

Comme Sa Alajeste, 1'Imperatrice de toutes les Russies et l'Empereurdes Ottomans souhaitaient avec la meme ardeur de mettre fin a la guerreentre les deux Empires, et de rendre par les Plonipotentiaires et des per-sonnes de confiance de part et d'autre la paix a leurs Etats et a leurssujets, Sa Majeste Imperiale de toutes les Russies a nomme le comtePierre Romanzow, general-feld-marechal et commandant en chef de sonarmee, gouverneur general de la Petite-Russie, et president du conseilde cette province, chevalier des Ordres de Saint-Andre, de Saint-George,de Saint-Alexandre Newski et de Sainte-Anne, pour entamer, conjoin-tement avec Mousson-Zade-Alehemed Pacha, grand visir de la SublimePorte, nomme plenipotentiaire par Sa Hautesse, les negotiations de paix,en dresser le traite, le rediger, conclure et signer; en consequence cesdeux commandants des armees, le feld-marechal comte Pierre Roman-zow et le grand visir Mousson-Zade-Mehemed Pacha, afire d'accomplirl'intention de leurs hautes Cours, ont pris serieusement a cceur cetteaffaire; tellement que le 16 Juillet 1774, Nissangi-Resmi-Achmed-Effendiet Ibrahim-Munih, Reis-Effendi, ayant ate envoy& par le grand visir,autorise a cot effet, au camp du general-feld-marechal, ils ont avec lenomme par lui Plenipotentiaire Prince Nicolas Repnin, lieutenant gene-ral, chevalier de l'Ordre de Saint-George de la seconde classe, des Or-dres de Saint-Alexandre Newski, de l'Aigle blanc de Pologne et de

382 PIECES JUSTIFICATIVES

Sainte Anne de Holstein, dresse, approuve, conclu, signs et muni ducachet de leur armes, les articles suivants en presence dudit general-feld-marechal comte Romanzow:

ARTICLE PREMIER. Tous actes d'inimite at de haine, qui ont sub-sists entre les deux Puissances, cesseront des a present pour toujours,et touter hostilites commises, soit par armes ou autrement, de l'une oude l'autre maniere, ainsi que tous dommages causes, seront ensevelisdans un kernel oubli, sans aucune vengeance, quelle puisse etre;mais it y aura une paix durable et inviolable retablie, tant par mer quepar terre, entre les deux hauls contractants Sa Majeste Imperiale et SaHautesse, leurs heritiers et successeurs. 11 sera cultive entre les deuxEmpires, leurs possessions, pays, leurs sujets et habitants, une parfaitereunion et une amide inalterable, avec un soigneux accomplissementet maintien de ces articles ; de sorbs l'avenir aucune hostilite oudommage n'auront lieu, soit clapdestinement ou ouvertement, entre lesdeux contractants d'une ou de l'autre part, mais que suivant la sin-cere =We renouvelee, it sera reciproquement accords une amnistieou pardon general, sans aucune exception, a tons leurs sujets qui pour-raient s'etre rendus coupables de quelque crime envers l'un ou l'autreparti, ainsi qu'en faveur d'autres qui se trouvent aux galeres ou enprison, avec permission a ceux bannis et condamnos, de se retirersur les frontieres, et sous promesse de les remettre, apres la paix, enpossession de leurs biens et dignites, sans qu'il soil fait au reste nonpunis, aucun tort on prejudice sous quelque pretexte quo ce soil; maisque tons et chacun puissent vivre, comma leurs concitoyens, sous laprotection des lois et coutumes de leurs pays.

ART. 2. Si apres la conclusion. de la paix at de l'echange des rati-fications, quelques sujets des deux Empires, ayant commis un crimeatroce, de desobeissance on de trahison, voulaient se cacher en asilechez l'une des deux puissances, ils n'y seront recus sous aucun pretexte,mais immediatement livres, ou du moins chasses de tels lieux des Etatsde cette Puissance oft its se seraient refugies, afin qu'il ne resulte de laaucun refroidissement de Pamitie, ou contestation inutile entre les deuxEmpires, a l'exception neanmoins de ceux qui, par envie d'embrasserla religion chrotienne on mahometane, se relireraient d'un Empire dansl'autre. Au cas que quelques sujets des deux Empires, taut chretiensque mahometans, ayant quelque forfait a leur charge, passent d'unEmpire dans l'autre, ila seront byres sur une requisition prealable.

qu'elle

qu'a

PIECES JIJSTIFICATIVES 383

ART. 3. Toutes les nations tartares de la Crimee, du Budziack, deKahan, d'Yedisson, Djiamlailuk, Sedissul, seront toutes, sans aucuneexception, reconnues par les deux Empires pour libres, irnmediates, ainsique pour independantes, par toutes les Puissances etrangeres, et commeelles sont sous la puissances immediate de leur propre than, elu d'entrela race Zinghiskan, et kat& than avec l'approbation unanime de tousles peuples tartares, sous le gouvernement duquel its suivent leus loiset leurs anciennes coutumes, sans en rendre compte a aucune puissanceetrangere; ni la Cour de Russie, ni la Porte Ottomane ne se melerontpas de I'election dudit chan, non plus que de leurs affaires domestiques,poliliques ou civiles, mais ces nations seront reconnues dans leur etatpolitique et civil sur le pied on sont les autres puissances qui se gou-vernent par elles-memes et ne dependent que de Dieu seul. Quanta la religion, attendu que les Tartares professent le mane culte que lesmusulmans, et que le Sultan est le Souverain Ca life du mahometisme,its se riTleront a son egard suivant les principes de leur religion, sansque neanmoins l'affermissement de leur liberte politique soit par laexpose a aucun danger. L'Empire de Russie cede auxdites nations tar-tares, a l'exception des forteresses de Kertsch et de Jenikale avec leurdistricts et ports que la Russie retient pour elle, toutes les autres vil-les, forteresses, terres, conquises par ses armes en Crimee et dans leKuban, les districts entre les fleuves Berda, Kouschiwode et le Nieper,de meme que toute l'etendue du terrain jusqu'aux frontieres de Pologneentre le Bug et le Niester, hormis la forteresse d'Oczakov avec sonson ancien district, qui, comme ci-devant, restera a la Porte, et promet,apres la signature du traite de paix et l'Ochange en ratification, de re-tirer de ces pays toutes ses troupes. La Sublime Porte s'engage pareil-lement a se desister de toutes pretentious sur les forteresses, villes,

places, etc., en Crimee, dans le Kuban, et dans l'ile Taman, a n'y ja-mais envoyer des garnisons ou troupes armees, et en consequence aremettre aux Tartares, comme fait la Russie, ces Etats avec une pleineet entiere independance. La Sublime Porte promet en outre et solen-nellement qu'elle ne fera jamais passer dans lesdites villes, placeset contrees, aucunes garnisons ni troupes armees, pas meme aucunintendant ou autres employes militaires, sous quelque nom que cepuisse etre; mais laissera, a I'exemple de la Russie, tous les Tartaresdans Ia jouissance de leur liberte et independance.

ART. 4. Comm e, suivant le droit de la nature it e6t permis a cha-


tune puis.sance de faire a son gre tels arrangements qu'elle juge utilesdans ses propres Etats, le deux Empires auront, suivant ce principe,une liberte parfaite et illimitee de construire, chacune dans son payset en dedans de ses frontieres, des forts, villes, bourgs, fabriques ethabitations, en tels endroits qu'ils estimeront etre les plus convenables,ainsi que d'ameliorer les anciennes fortifications, villes et places.

ART. 5. Apres la conclusion de cette paix et le renouvellementd'une sincere amide de voisinage, la Cour Imperiale de Russie entre-tiendra aupres de la Sublime Porte un ministre de second rang, savoir:un envoye ou ministre plenipotentaire, pour le caractere duquel elleaura toute l'estime qu'clle porte aux ministres des puissances les plusrespectables; et dans toutes ses fonctions publiques ce ministre auratoujours et immediatement le pas apres celui des Romainsi supposeque les caracteres fussent egaux; mais s'il Otait d'un rang plus eleveou inferieur, it suivra immediatement l'ambassadeur de Hollande, eten son absence celui de la republique de Venise.

ART. 6. Si pendant le sojour du ministre de Russie aupres de inSublime Porte, l'un de ses domestiques chit etre puni pour cause devol ou d'un crime capital, et qu'afin d'eviter sa punition, it voulat sefaire Turc, on aura egard a son intention; mais apres avoir subi sonsupplice et restitue son larcin, it sera admis dans la religion mahome-tane suivant la coututne et la declaration du ministre. Ceux au con-traire, qui dans un etat d'ivresse, voudraient en etre membres, n'yseront pas regus comme tels, a moms qu'ils ne soient dessoules etn'a'ent repris de in raison; encore leur declaration devra sofaire en presence d'une personne nominee par le ministre, et d'unmusulman impartial.

ART. 7. La Sublime Porte promet de porteger constamment lareligion chretienne dans toutes les eglises, et consent aussi a ce queles ministres de la Cour Imperiale de Russie lui fussent des represen-tations en faveur de Peglise a batir dans Constantinople, ainsi qu'enfaveur de ceux qui la desserviront, et promet de recevoir ces remon-trances comme venant d'une personne respectable au nom d'unepuissance voisine, sincerement arnie.

ART. 8. 11 est aeorde aux sujets de l'Empire russe, tant eccle-

siastiques que seettliers, de voyager a Jerusalem et en d'autres placesdignes d'attention, sans que jamais on exige de ces pelerins ou voya-geurs, ni a Jerusalem, ni en d'autres endroits, ni rneme pendant qu'ils

l'usac:e

PIECES JUSTIFICATIVES 385

voyagent, un caraccio, droit ou imposition; mais seront munis depasseports suffisants ou de firmans, que Von accorde aux sujets desautres puissances. Pendant le temps qu'ils s'arreteront dans l'Empireottoman, it ne leur sera fait, ni tort, ni injustice, mais ils jouiront dela protection des lois.

ART. 9. Les drogmans des ministres russes a Constantinople,de quelque nation qu'ils soient, ceux que l'on emploie dans les affairesd'Etat et qui par consequent servent les deux Empires, seront trait&avec toute la douceur possible dans les commissions qu'ils auront aremplir de la part de leurs principaux respectifs et on ne leur susci-tera aucune difficulte.

ART. 10. Au cas que pendant la signature de ces articles depaix, et en consequence des ordres que les generaux des deux armeespourraient recevoir dans cet intervalle, it survienne des hostilites dansl'un ou l'autre endroit, aucune des deux parties ne les interpreterapour une injustice, et tous les avantages, ainsi que les prises, serontdeclares illicites et d'aucune utilite aux deux parties.

ART. 11. Pour le commun avantage des deux Empires, it seraetabli une navigation libre et sans obstacle pour les vaisseaux mar-chands des deux puissances dans toutes leurs mers limitrophes, et laSublime Porte accorde aux vaisseaux marchands et navires russes lalibre entree dans les ports et dans toutes les places, sur le meme piedqu'aux autres puissances, de faire commerce dans la mer Blanche (l'Ar-chipel) et dans la mer Noire, d'en frequenter toutes les cotes, rades,passages et canaux que les eaux reunissent. En outre, la SublimePorte approuve que les sujets russes trafiquent dans ses Etats, tantpar mer que par terre; qu'ils naviguent sur le Danube, avec toutesles prerogatives et avantages dont jouissent les nations les plus privi-legiees, telles que l'anglaise et la frangaise, que la Porte favorise prefe-rablement dans les libertes du commerce. Et serviront les Capitulationsde ces deux-ci, ainsi que de toutes les autres nations, comme si ellesetaient ici inserees mot a mot, de regle en toute occasion pour lecommerce russe et ses negotiants qui, apres avoir satisfait aux dou-anes, egales en tarifs, pourront transporter a toutes les ekes et portsd'une mer A l'autre, ainsi qu'a Constantinople, et en exporter toutessortes de marchandises. De cette maniere est accorde aux deux nati-ons le commerce et la navigation dans toutes les eaux, sans distinc-tion. Les deux puissances donnent aussi a leurs negotiants respectifs

26

386 PIECES JUSTIFIC ATIVES

la liberte de s'arreter dans leurs Etats aussi longtemps que l'exige-ront leur interet et leurs affaires, leur promettant la memo snreto etfranchise qu'ont les sujets des puissances amies. D'ailleurs, comme lemaintien du bon ordre est en tout le plus avantageux, la SublimePorte est d'accord que la Russie etablisse des consuls et vice-consulsdans toutes les places qu'elle jugera a propos, lesquels seront traitesavec la meme estime que les autres consuls des puissances amies. LaSublime Porte les autorise aussi a tenir des interpretes, nommes Ba-ratli, e'est-a-dire Patentes, auxquels seront octroyees des patentesimperiales, et ceuxei jouiront des mernes privileges dont jouissent lespareils drogmans au service de l'Angleterre, de la France et d'autresnations. La Russie accorde aux sujets de la Sublime Porte la libertede commercer clans ses Etats par mer et par terre avec les memesprerogatives et avantages, moyennant l'acquittement des douaues or-dinaires, a l'exemple des puissances amies. Quant aux malheurs quipourraient arriver aux vaisseaux, it leur sera donne dans les deuxEmpires toute l'assistance usitee eu pareil cas parmi les puissancesalliCes, et les chores dont ils auront besoin leur seront proeurdes auxprix ordinaires.

ART. 12. -Au cas que la Cour de Russie voulut conclure des traitosde commerce avec les rCgences d'Afrique, comme Tripoli, Tunis etAlger, la Sublime Porte s'oblige a_ interposer son credit et son auto-rite pour l'accomplissement de ces vues de la Russie, et a garantirregard de ces Etats les points qui auraieut ete stipules.

Ant 13. La Sublime 'Porte promet a la souveraine de l'Empirerusse de lui dormer dans toutes les negotiations et lettres publiques,ainsi que dans tontes les occasions, qui se presenteront, le 'titre saered'Imperatrice de toutes les Russies, en langue turque: Temameu Ras-.siblevin Podissach.

Ant. 14. Outre l'eglise domestique, la Cour de Russie sera endroit, a l'exemple des autres puissances, de faire batir une eglise auquartier Galatee, dans la rue nominee Be -Ugla, laquelle eglise por-tent le nom d'eglise russe-grecque, et sera toujours sous la protectiondu ministre de Russie, exempte de toute imposition et a couvert d'at-taques.

Ant 15. Quoique de la maniere dont les frontieres des deuxpuissances contraetantes sont fircees, on puisse conclure quo les sujetsde part et d'autre ne seront plus enveloppes dans des contentions et

a

PIECES JUSTIFICAT[VES 387

vifs demeles, neanmoins les deux puissances conviennent qu'en touscas inesperes et pour eviter tout ce ,qui pourrait Linfluer &savants-geusement sur les traites, chacun de ces cas sera discute par les gou-verneurs et commandants des frontieres, conjointement avec les corn-missaires nommes ci-dessus, lesquels, apres un examen exact, remettrontincessanunent a ceux a qui it appartiendra, le soin de faire droit; inaissous condition expresse que tel cas ne servira jamais de pretextela moindre alteration de l'amitie et de la bonne intelligence, Manespar le present trait&

ART. 16. La Russia rend a la Sublime Porte la Bessarabie avecles villes Ackierman, Kilia et Ismailow, les bourgs et villages, ainsi quetoutes leurs appartenances, de meme que la Valachie et la Moldavie,compris toutes les forteresses, villes, bourgs et villages qui s'y trou-vent. Neanmoins, la Sublime Porte les reprend sous les reserves -etconditions suivantes, avec promesse solennelle de les accomplir reli-gieusement :

10 De publier son amnistie entiere et parfaite en faveur des sujetsdesdites Principautes, de quelque rang, distinction, condition, nom ounation qu'ils puissent etre, tous indistinctement, et d'ensevelir, suivant.le premier article, dans un kernel oubli les plaintes contre tous ceuxqui sont ou seront accuses ou soupconnes d'avoir agi contre interetde la Porte et de les retablir dans les rangs, emplois, biens et pos-.sessions qu'iLs occupaient avant la presente guerre.

2' De ne former en aucune maniere que ce soit obstacle a l'exercicedu culte divin, libre a tous egards, ni d'empecher la batisse de nou-velles eglises, iii la reparation des ancietines comme elles etaientci- devant;

30 De bonifier aux convents, et a d'autres personnes privees, lesNeils et possessions autour de Braila, Choczim, Bender, etc , qui leur.appartenaient d'anciennete, mais qui depuis lers leur ont ete enleves-contre toute justice, et qui sont connus aujourd'hui sous le nom de Raja;

4' De reconnaitre et d'honorer les ecelesiastiques suivant leur rang;5' De permettre aux families qui veulent quitter leur patrie et se

retirer dans un autre pays, qu'ils emportent leurs biens; et, comme, pourajuster leurs affaires, lesdites families ont besoin d'un certain temps,on leur assigne le terme d'un an pour leur emigration, a compter dujour de la ratification de ce traite;

tin De n'exiger d'elles, rien en argent ou en valeta. equi'valente

9.88 PIECES JUSTIFICATIVES

pour raison d'anciennes dettes de quelque nature qu'elles puissentetre;

7° De ne pretendre des habitants pendant deux ans depuis le jourde la ratification du present traite, aucune contribution pour tout letemps de la guerre et les dommages soufferts pendant sa duree;

8° Apres l'expiration de ce temps, la Porte promet d'user de toutela moderation possible dans Petablissement d'impositions precuniaires,d'en confier tous les cinq ans la perception a certains commissaires,et qu'apres que les habitants auront satisfait a ce dd, ils ne serontjamais molest& par aucun pacha, ni gouverneur, ni toute autre per-sonne, sans qu'aucun payement ou impOt ulterieur, sous quelque nomou pretexte que ce soit, puisse etre extorque; mais ils participerontaux memes avantages dont ils ont joui sous la regence du sultanMahomet IV, de louable memoire, tres digue pere de Sa Hautesse;

9° II est accorde aux Souverains des deux Principautes de Moldavieet de Valachie, a chacun d'eux en particulier, d'entretenir aupres dela Sublime Porte, des envoy& de la religion grecque, charges de leursaffaires; les ministres d'Etat veilleront a l'interet desdites Principautes,a ce qu'ils soient favorablement recus de la Sublime Porte et consi-der& dans leurs faiblesses, comme des hommes qui jouissent du droitdes nations, c'est-a-dire exempts de toute opression;

10" La Sublime Porte consent aussi que, suivant I'exigence des cir-constances desdites Principautes, les ministres de la (Jour imperialede Russie intercedent aupres d'elle en leur faveur, et promet deprendre en consideration, avec cette amicale et respectueuse estimeque les puissances ont reciproquement les unes pour les autres, lesremontrances qui lui seront faites a leur occasion.

ART. 17. L'Empire russe restitue a la Sublime Porte toutes lesIles dans l'Archipel, qui neamoins sont sous la domination de la Russie.

n revanche, la Porte promet de son .cote:1° D'observer religieusement les conditions stipuldes dans le premier

article a regard de l'amitie et de I'entier oubli de toutes sortes d'ac-cusations et de soupcons formes contre les sujets comme s'ils s'etaientcomport& au prejudice de l'interet de la Porte;

2" Que des maintenant et a jamais, la religion chretienne ne sera.plus exposee a la moindre persecution, ni defendu d'ameliorer et de-rebatir ses eglises, ni que ses ecclesiastiques soient jamais rallies et.eperscutes, de quelque maniere que ce puisse etre;


3" Que dans deux ans a compter du jour de la restitution de cesIles, qui ont ete au pouvoir de la Russie, it ne sera exige de leurshabitants aucune imposition, pour cause de dommage et de &giltssoufferts pendant le tours de la presente guerre;

4" Qu'il sera libre aux familles qui voudront quitter leur patrie,d'emporter leurs biens et ce qui est a elles, et qu'afin qu'elles puis-sent convenablement mettre ordre a leurs affaires, it sera accorde leterme d'un an, a commencer du jour de la ratification de ce traite;

5° Qu'au cas qu'au depart de la flotte russe, lequel devra avoir lieuen trois mois apres ladite ratification, elle ait besoin de quelque chose,la Porte fournira tout ce qui pourrait lui manquer.

ART. 18. Le fort de Kinburn, situe a l'embouchure du Nieper, etun district qui s'etend jusqu'a, la rive gauche de ce fleuve, ainsi quele coin dont les bruyeres forment l'entre-deux du Bug et du Nieper,resteront toujours pleinement et incontestablement en la puissance del'Empire russe.

ART. 19. Les forteresses de Jenikale et, de Kertch. situees dans laCrimee, avec leurs forts et tout ce qui s'y touve, ainsi que leur juri-diction qui s'etend depuis la mer Noire le long des anciennes frontieresde Kerose jusqu'a l'endroit nomme Bubace, en droite ligne vis-à-vis dulac d'Azof, resteront aussi a la Russie en pleine, perpetuelle et indis-cutable propriete.

ART. 20. La vile d'Azof avec sa juridicton et ses limites, tellesqu'elles sont fixees par l'acte passé entre le gouverneur Tolstoy et legouverneur Acciuk-Hassan-Pacha, en 1700, nommement en 1113, sui-vant la maniere de compter des Ottomans, appartiendra perpetuelle-ment a l'Empire russe.

ART. 21. Les deux Kabardes, grande et petite, attendu que parleur voisinage avec les Tartares elles vivent en bonne intelligence avecle than de la Crimee et sont devouees a la Cour imperiale de Russie,elles se conformeront avec leur conseil et le chef des Tartares a la vo-lonte du than de la Crimee.

ART. 22. Les deux Empires ont resolu de supprimer et d'oublierpour toujours les traites et engagements contractes, inclus celui de Bel-grade, de ne point les reclamer a I'avenir, ni de s'en faire un titre depretention, a l'exception seulement de la convention de l'an 1700 entre legouverneur Tolstoy et le commandant Acciuk-Hassan-Pacha, concernantles frontieres de la juridiction d'Azof et la fixation des limites du Kuban.


ART. 23.Les forteresses en Georgie, Mingrelie, Bazdazik et Tsherban,conquises par les armes russes, seront restitudes a leurs anciens posses-seurs ; mais celles que la Sublime Porte a occupees depuis un tempsimmemorial seront censees lui appartenir et apres la confirmation dece traite, les troupes russes evaeueront la Georgie et la Ilingrelie dansle temps prescrit. De son Me, la Porte s'engage, conformement aupremier article, envers ces peuples, dont elle a souffert des prejudicespendant le tours de cette guerre, a leur accorder pareillement uneparfaite amnistie. Elle renonce aussi, sincerement et pour toujours, autribut des personnes du sexe et de jeunes gens desdites provinces,ainsi qu'a toutes autres sortes d'impositions ; sous forte prornesse dene reconnaitre dans lesdites contrees pour ses sujets, que ceux quel'on peut prouver avoir déjà ete tell ci-devant. Toutes ces regions etles places fortes resteront soumises a leur protection et regences im-mediates comme elles etaient anciennement possedees par les Georgienset Mingreliens, avec defense d'opprimer en aucune maniere leur religion,couvents et eglises, ou d'empecher l'amelioration d'anciens et la con-struction de nouveaux temples, beaucoup moms encore de permettrequ'ils soient troubles dans la possession de leurs biens, soit par legouverneur de Tschildir, ou par d'autres chefs quelconques. Au reste,vu que lesdits peuples doivent etre consideres comme sujets de laSublime Porte, la Russie ne se nielera pas de ces affaires.

ART. 24. Immediatement apres la signature et la confirmation deces articles, toutes les troupes russes, qui sont a la rive droite duDanube, se retireront et se rendront, dans un mois apres la signature,a la rive gauche de ce fleuve. Lorsquc toutes les troupes auront passéle Danube, on evacuera et rendra aux Tures le chateau d'Hirsowa,mais non avant que toutes les troupes russes n'ayent passé a la rivegauche du Danube. Ensuite, on tommenoera a proceder a l'evacuationde la Valachie et de la Bessarabie, et dans le mem temps, a l'effet dequoi est prescrit un terme de deux mois, et apres qu'au prealabletoutes les troupes auront quitte ces deux Provinces, on restituera auxTures, d'un dote la forteresse de Giurgewo et de l'autre la vine Ismail,de meme que le fort Kilia, puis Ackierman, apres que les garnisonsrusses de ces deux places les auront abandonnees pour suivre les autrestroupes ; de sorte que pour l'evacuation de ces deux pays on a lixeun terme de deux mois. Quand toutes ces dispositions se seront effec-

toute l'armee imperiale russe quittera la Moldavie et retourneratudes,


very la rive gauche du Niester ; tenement que l'evacuation de toutesces places et pays aura lieu apres la signature de cette paix perpetuelleet du retablissement de cette amine entre les deux Empires. Et lorsquetoute l'armee russe sera revenue a la rive gauche du Niester, les for-teresses Choczim et Bender seront remises aux Tures ; mais seulementa cos conditions qu'en me= temps le chateau de Kinburn avec sajuridiction, comme elle est docrite, et l'angle dont les bruyeres sontl'entre-deux des fleuves Bug et Nieper, ainsi qu'il est stipule article 17,seront livres a l'Empire de Russie pour etre par lui possedes a titrede propriete perpetuelle et incontestable. Quant aux Iles de l'Archipel,la flotte imperiale russe et les armees qui s'y trouvent les restitue-ront dans le meme kat qu'elles ont originairement appartenu a ladomination indubitable de la Porte ; et cela des que les arrangementset les dispositions de la flotte imperiale russe pourront le permettre ;de sorte qu'eu egard a la distance, it n'est guere possible de fixer uncertain temps pour cet effet. La Sublime Porte s'oblige comme puis-sance amie d'avancer le depart de ladite flotte et de la pourvoir detout le necessaire. Aussi longtemps que les troupes imperiales russessejourneront dans les provinces qui doivent etre rendues a la Porte,leur regence et constitution subsistera comme elle a ete et sous Pad-ministration actuelle ; tellement que jusqu'au temps fixo pour rentiereevacuation de toutes les troupes imperiales russes, la Porte ne semelera pas de la regence desdites provinces, et les troupes russescontinueront jusqu'au dernier terme de se munir de tout ce qui estnecessaire a leur entretien, et de se servir de toutes commodites etaicances, comme elles font encore actuellement. Les troupes de laPorte ne sont point autorisees a mettre le pied dans les forteressesrestituer, beaucoup moms encore a user d'autorite dans les pays quidoivent lui etre remis, qu'auparavant le commandant russe n'ait donneconnaissance, a celui qui sera nomme par la Porte, de l'evacuation dechaque forteresse ou pays. Les troupes russes s'empareront suivant leurbon plaisir, des magasins des munitions de guerre et de bouche quise trouvent dans les forteresses et villes, a la reserve seulement del'artillerie turque qui y existe actuellement. Les habitants, de quelqueage, nation et pays qu'ils puissent etre, lesquels ont pris service dansles troupes imperiales russes, ainsi que ceux qui, apres un an stipuledans les articles 16 et 17, voudront se retires dans une autre place oupays, en auront la liberte, et meme suivant ces articles, a l'observation


desquels la Sublime Porte s'engage maintenant et pendant le tempsprescrit, avec promesse de n'y contrevenir en aucune maniere.

ART. 25. Tous les prisonniers de guerre et esclaves, de quelquerang, qualite et pays qu'ils puissent etre, lesquels se trouvent dans lesdeux Empires, a l'exception de ceux qui en Russie ont embrasse is re-ligion claretienne, ou en Turquie la secte mahometane, seront quittesde tout apres l'echange des ratifications du present traite, de memeque tous autres chretiens en captivite ; savoir Polonais, Moldaves,Valaques, Peloponesiens, habitants des Iles et Georgiens, tous sansla moindre distinction ainsi que Russes et Tures qui se trouvent dansde pareils cas.

ART. 26. Le commandant de l'armee russe en Crimee et celuid'Oczakow se communiqueront an plus tet les chores qui les regardentrespectivement. lls nonuneront des personnes de confiance pour l'ex-tradition du fort Kinburn, etc., de laquelle, apres qu'elle aura 515effectuee, its donneront avis au general-feld-marechal et au grandvisir.

ART. 27. Pour rendre plus efficaces cette paix et sincere amitieentre les deux Cours, elles s'enverrout reciproquement des ambassa-deurs extraordinaires qui confirmeront le traite de paix affermi et lesratifications des deux Empires, le temps desquelles ambassades seradetermine avec l'approbation des deux Cours. Ces ambassadeurs serencontreront dans le meme temps sur les frontieres et se recevrontmutuellement avec toutes les formalites et les marques de politesse enusage entre les ambassadeurs de la Porte et ceux des puissances eu-ropeennes.

ART. 28. Des que ces articles d'une paix perpetuelle seront signespar le sus-nomme Prince Repnin, lieutenant general, de la part de l'Em-pire russe et de la part de la Sublime Porte, le Niffangi-Resmi Ach-med-Effendi et Ibrahim -Munib Reis-Effendi, toutes hostilites cesserontentre les grandes armees et tous autres corps respectifs detaches, tantpar mer que par terre, et it sera incontinent expedie les courriers ne-cessaires a cette occasion.

Et comme la conclusion de cette paix, faite entre les deux PuissancesSouveraines, est conflee aux commandants en chef de leurs armees, legeneral-feld-marechal comte Romanzov et le grand visir Mousson-Zade-Mehemed-Pacha, ces deux commandants, en vertu des pleins pouvoirsdont its etaient revetus de la part de leurs Souverains, ont respective-

:


ment signe et confirme de leurs scels, en langues russe et italienneceux du feld-marechal, et ceux du grand visir en turc et en italien,tous les articles contenus dans le present traite de paix, comme s'ilsavaient ete reellement dresses en leur presence.

Fait au camp, pros de la ville de Koutschouk-Kainardji, le 10 juillet(vieux style), de l'annee 1774 ').

Confirme :

Signe : NIC. DE REPNIN, NIFFANGI-BESMI ACHMED-EFFENDIr IBRAHIM -MUN1B REIS-EFFENDI.

Signe: P. DE ROUMANZOW, MOUSSON-ZADEMEHEMED-PACHA.

I) Recueil des principaux traites, par de Martens, t. I-er, p. 507.

Articles separes du traite de Koutschouk-KaInardji.

ARTICLE PREMIER. - Quoique dans Particle 17 du traite de pail au-jourd'huI souscrit, it soit indique que dans trois moil la flotte imperialerusse devra evacuer les Iles de l'Archipel; comme dans Particle 24 dumeme traite it est explique que dans un tel eloignement it n'est paspossible de specifier quel temps sera necessaire, nous nous sommesa.ccordes a nous en tenir a ce dernier article. En consequence de quoinous repetons que ladite flotte imperiale russe evacuera l'Archipel leplus tot possible, sans determiner pour cela un temps limits; et pourfaciliter l'execution de cette evacuation, la Sublime Porte lui fourniratout ce qui sera besoin pour son voyage, autant que cela dependra d'elle.

Cot article separe recevra, ensemble avec tout le traite, la memeconfirmation, et nous lui donnons la meme force et stabilite que s'iletait inscrit mot a mot dans le traite souscrit aujourd'hui: en foi dequoi nous avons signe de notre main et scelle de nos sceaux.

Au camp pres de Koutschouk-Kainardji, le 10 juillet 1774.ART. 2.-11 est regle et etabli, par cet article separe, que la Sublime

Porte payera a l'Empire russe, pour les depenses de la guerre, la sommede quinze mile bourses, ou sept millions et demi de piastres, qui font, enmonnaie russe, quatre millions et demi de roubles, en trois ans et entrois termeS. Le premier terme de ce payement se fera le 1-er janvierde l'an 1775; le second terme de payement, le 1-er janvier 1776; letroisieme payement, le 1-er janvier 1777. Chaque payement de cinq millebourses sera fait par la Sublime Porte au ministre russe accredits presla dile Sublime Porte; et si la Cour de Russie voulait outre cela quelqueautre sOrete, la Porte Ottomane la satisfera en cela, en quoi elle s'o-blige religieusement. Cet article separe aura sa confirmation, ensembleavec tout le traite signe aujourd'hui, et nous lui donnerons la memeforce et la memo stabilite que s'il etait inscrit mot a mot dans le traite


fait aujourd'hui entre les deux Empires respectifs; en foi de quoi nousl'avons signe de noire main et scelle de nos sceaux.

Au camp pros de Koutschouk-Kainardji, le 10 juillet 1774 I).

Par un edit de l'Imperatrice de 'tussle, en date des 19 30 mars1775, qui fixe un jour d'actions de graces pour le retablissement dela paix, on voit que les ratifications ont ete echangees a Constantino-ple le 12/24 janvier 1775, entre le chargé d'affaires do Russie, le colo-nel Peterson, et le grand visir lui-meme,

La Russie pouvait se rejouir par des actions de graces de sa victoire;car, ales conditions de ce traite, humiliantes pour la Porte, devaientsur tout lui etre funestes. Elles detachaient de sa souverainete les Tar-tares de la Crimee, de Budjiac, du Kouban, que devait gouverner li-brement leur propre souverain, issu de in race de Djurguyz-Khan. LaRussie restituait, it est vrai, toute la Bessarabie et les Principautes deValachie et de Moldavie, ainsi quo les principales Iles qu'elle occupaitdans 1'Archipel ; mais elle s'adjugeait a perpetuite la vale et le terri-toire d'Asof, plusieurs forts de la Crimee; de plus, la libre navigationdans toutes les mers de la Porte etait concedee aux vaisseaux marchandsde la puissance russe. Enfin, aux vingt-huit articles patents du bulk;etaient jointes deux clauses secretes: par l'une, la Porte s'engageait apayer une somme enorme a titre de frais de guerre; l'autre, sur laquelleon a garde un silence absolu, se rapportait peut-etre a l'acte de par-tage de la Pologne, déjà regle entre la Russie, l'Autriche et la Prusse.

comme it est permis de le croire, on imposa a la Porte l'obliga-tion de garantir ce partage, une telle clause dut etre un bien sanglantoutrage pour le Divan; mais rien n'autorise a affirmer que l'ambitieuseCatherine ait lance des ce temps, et avec une ironie aussi sanglanle,le manifeste de ses vues ulterieures sur la Turquie.

«Seulement on sail qu'apres toutes les nouvelles stipulations qu'il fal-lait faire pour expliquer et rendre executoire le traite de Koutschouk-KaInardji, cette princesse ne regardait que comme trove et comme unechalon a ses grandes entreprises, la paix, cherement payee, qu'il pro-curait aux Ottomans 2).»

I) Tableau historique, geographique et politique de la, Moldavieet de la Valachie, par M. Wilkinson. Traduction frangaise de M. dela Roquette, p. 214.

') Ephdmdrides universelles, mises en ordre et publiees par EdouardMonniers, t. VIT, p. 370.

«Si,

CONVENTION EXPLICATIVE DU TRAITS DE KOUTSCHOUK-KAINARDJI, ENTRE

L'EMPIRE DE RUSSIE LT LA PORTE OTTOMANE, CONCLUE A CONSTAN-

TINOPLE, LE 10 MARS DE L'ANNEE 1779.

Au nom de Dieu tout-puissant.Depuis la conclusion du traits de paix eternelle entre l'Empire de

toutes les Russies et la Porte Ottomane, fait a KaInardji, le 10 juillet1774, et de l'hegarie 1188, it est survenu sur quelques articles de cetraits, et particulierement a raison de la transformation des Tartaresde la Crimee et autres en une puissance libre, independante et soumiseA Dieu seul, divers malentendus et contestations, qui sont parvenus aupoint de priver les sujets respectifs de la jouissance des fruits de lapaix, qui sont la bonne harmonie et la silrete. Pour eteindre et Scarierune fois pour toutes des inconvenients aussi desagreables, qui peuventoccasionner entre les deux Empires la discorde et des hostilit6s, on estconvenu mutuellement et amiablement, par le moyen des plSnipoten-tiaires des deux Empires, munis de pleins pouvoirs, d'entamer unenouvelle ndgociation a Constantinople, dans la pure intention d'eclairciret d'expliquer les doutes, sans rompre ni alterer le susdit traits deKaInardji. A cet effet, Sa Majeste ImpSriale la Tres Auguste et TresPuissante Imperatrice et Souveraine de toutes les Russies, de sa part,a choisi et muni de pleins pouvoirs le haut et noble Alexandre Sta-chieff, son conseiller d'Etat, envoys extraordinaire et ministre plenipo-tentiaire pros la Sublime Porte, chevalier de l'Ordre de Saint-Stanislasde Pologne ; et la Sublime Porte, de son cats, a choisi le tres honorset tres estime Hadji Abdulrezzac Effendi Bahir, ci-devant Reis Effendi,et Difter Emini, et actuellement Nischundgi, lesquels ministres respec-tifs s'etant dilment 16gitimos par l'Schange de leurs pleins pouvoirs,apres les avoir produits, confrontes et trouves dans la forme requise,out arrete, conclu, signs et scene de leurs cachets la nouvelle conven-tion d'eclaircissements, du contenu suivant :


ARTICLE PREMIER. L'on confirme par cette nouvelle conventionle traite de la paix eternelle de Kainardji, conjointement avec sesdeux articles separes, dans toute ses forces et dans thus ses pointssans exclusion, chacun selon son sens literal, comme si le dit traiteeirt ete insere ici mot par mot dans toute son etendue, a l'exceptiondes articles qu'on a expressement et precisement designes et eclaircisdans les articles de la presente convention; en consequence de quoi,la paix, l'harmonie, le bon voisinage entre les deux hauts Em-pires doivent subsister eternellement, sans aucune alteration ni infrac-tion, et les deux Empires s'engagent aussi religieusement que solen-nellement de veiller chacun de son cdte 5, ce qu'aucun de leurs sujetsne puisse entreprendre, encore moins effectuer, rien qui puisse porteratteinte ou etre prejudiciable a cette convention sacree.

ART. 2. Pour rendre plus clair et plus précis le sens de Particle 3du traite de KaInardji, l'Empire de Russie, en consideration de Pamitiequi regne entre les deux Empires, et pour complaire a la Sublime Porte,consent que les khans des Tartares, apres leur election et leur elevationa cette dignite par le vceu libre et unanime des Tartares, envoient a laSublime Porte, tant de leur part que de celle des peuples de leur domi-nation, des deputes avec des mahza,rds, congus en termes conformesl'instrument qu'on vient de fixer pour servir de regle une fois pour toutes,dans lesquels mahzards seront exprimes la reconnaissance du Califatsupreme de la religion mahometane, en la personne de Sa Hautesse leGrand Seigneur, et la demande de sa benediction spirituelle, tant pour lekhan que pour la nation tartare, qui aura lieu par l'envoi d'une lettre debenediction convenable a la dignite libre et independante d'un souverainprofessant la meme religion que les Ottomans. La Cour Imperiale deRussie, eu egard a la meme amitie et condescendance enviers la PorteOttomane, promet encore de ne s'opposer a rien de ce qui peut etre in-dispensablement necessaire ou relatif a l'unite de leur religion, et laSublime Porte Ottomane s'oblige et promet solennellement I):

1" De ne porter aucune atteinte, ni getter en quelque maniere que cesoit, sous le pretexte de la connexite et influences spirituellesde pou-voir civil et politique des khans tartares qui leur appartient en qua-

1) La Russie ne se doutait guere, alors, qu'elle venait de semer lesgermes de la future guerre du Caucase.

ramitie,


lite de souverains qui gouvernent leurs Etats a regard du temporel sansen rendre compte a aucune puissance sur la terre;

2^ De donner, sans la moindre difficulte et sans alleguer aucun pre-texte de refus, la lettre de benediction de Sa Hautesse le Grand Sei-gneur, en sa qualitd de Ca life supreme de la religion mahometane,chacun des khans de Crimee qui sera librement elu et diet-6 a cettedignite par la nation tartare, a chaque vacance legitime;

3" De ne jamais supprimer ou alterer un seul mot de la forme deslettres de benediction, dont la Porte Ottomane est presentement con-venue, pour servir de 'noddle et de regle immuable a l'avenir;

4^ La Sublime Porte ayant déjà renoncd, dans le traite de paix deKaInardji, a tous ses droits temporels sur les hordes, tribus et races tar-tares, elle s'engage de nouveau, dans la presente convention, a nejamais les renouveler sous quelque pretexte que ce soit, mais a recoil-mitre et considerer ces peoples comme nation libre et independante,selon le conlenu de l'art. 3 du traite ci-dessus mentionne; lequel ar-ticle, outre ce qui est enonce dans celui-ci, dolt etre regardo conunes'il y atait rappele snot pour mot;

5" Enfin s'il survenait, relativement aux Tartares, quelque cas inopineet new prdvu dans la presente convention, les deux hauts Empiress'engagent a ne preadre aucune mesure quelconque, avant de s'en etreentendu amiablement.

ART. 3. AussitOt que l'arranczernent detaille ci-dessus, dans le se-cond article, atteindra sa perfection, par l'acte formel et convenu de lapart de la Sublime Porte, d'un cdte, et du gouvernement des Tartares, del'autre, relativement a la forme des mahzards de notification de cesderniers et des lettres de benediction que Sa Hautess' le Grand Seigneurdoit donner a chaque nouvelle election du khan, ainsi qu'a l'egard desautres ceremonies spirituelles que la nation tartare doit observer etsuivre a l'avenir, selon la confession rnahometane, relativement a saconnexite de religion avec la Porte Ottomane, en consideration du Califat; en ce cas, les declarations solennelles et de la meme teneur, queles soussignes plenipotentiaires des deux cotes out independamment- decela, regle, signe et scelle de leurs cachets; afin de determiner plusprecisement pour l'avenir la forme et In nature de la liberte et lade-pendance des Tartares, la Cour Imperiale de Russie promet de retirerimmediatement toutes ses troupes, it savoir: de la Crimee et de l'ilede Tanan dans le terme de trois mois et vingt jours, a raison de sa


distance plus grande, au plus tard, ou plus tot s'il se peut, a dater dujour de cette convention, et de ne pas les y reintroduire sous aucunpretexte que ce soit, comme la Sublime Porte s'engage d'observer in-violablement la mime chose de sa part.

ART. 4. Des que la Sublime Porte sera informee par le gouverne-ment de Crirnee que lesdites troupes auront-effectivement passe la lignede Perecop et qu'elle aura recu, taut de la part du khan SchahinGherai, que de la nation tartare, des nouveaux deputes avec les malt-zards dans la forme etablie, Sa Hautesse le Grand Seigneur, confor-inement a la promesse gull a donnee prealablement et par ecrit a laCour Imperia le de Russie, voudra bien reconnaitre Son Altesse Schahinpour khan, et en cette qualite, lc munir de lettres de benedictiondans la forme dont on est convenu; par oil seront termines et finistous les embarras relativement aux affaires des Tartares. a la sails-taction reciproque -des deux Empires.

ART. 5. La Cour Imperiale de Russie, pour prouver a la SublimePorte qu'elle ne vent pas lui causer des embarras, consent A se &sisterde la cession qu'on a faite aux Tartares du terrain qui se trouve situeentre le Dniester, le Bug, fa frontiere de la Pologne et la mer Noire,que la Porte pretend appartenir au territoire d'Oczakov, cependantaux conditions suivantes :

1" Que la Sublime Porte, de son cote, s'entendra et conviendra avecle khan et le gouvernement de la Grimace, attendu que ce terrain leurest appropric.,% par fart. 3 du trait~;. La Cour Imperiale de Russie prometd'employer de bonne foi et avec zele ses bons offices pour que le khanet le gonvernement tartare consentent aussi de bon gre a ceder ceterrain, et se flatte d'avance de la reussite, pourvu que la Porte leurfasse la premiere proposition pour ne pas porter atteinte a l'indepen-dance des Tartares an moment de son etablissernent.

2' Pour la tranquillite des trois puissances limitrophes de ce terrain,la Sublime Porte s'engage et promet, apres en avoir pris une portionsuffisante pour former le district d'Oczakov en ligne droite jusqu'ases Etats les plus proches, de laisser le reste dudit terrain sous sapropriote tout a faite vide, sans aucune habitation ou autre etablisse-ment de quelque nature que ce soit, a l'exception des villages et habi-tations qui s'y trouvent actuellenient, dont la Sublime Porte remettraa hi Cour Imperiale de Russie la lisle, les moms, force et qualite deshabitants, avec la promesse de ne pas y permettre quelques nouveaux


etablissements ou demeures, ni souffrir des gens sans aveu; a la con-servation de ces villages dans leur etat actuel, Penvoye de Russie nesouscrit que sub spe rati.

3u Pour eviter toute altercation entre les deux Empires, la SublimePorte promet, conformement a l'art. 2 du trait& de rendre a la Russieles Cosaques zaporoviens, en cas qu'ils veuillent profiter de Pamnistieque Sa Majeste l'Imperatrice de toutes les Russies leur accorde; autre-ment le Gouvernement ottoman s'engage de les retirer en dega duDanube, le plus loin qu'il se pourra de In mer Noire, dans Pinterieurdu pays.

ART. 6. Pour eviter a Pavenir tout malentendu et contestation aPegard de la navigation, ion declare que la Sublime Porte Ottomanepermet un libre passage de la mer Noire clans la mer Blanche (merMarmara) et de la mer Blanche dans Ia mer Noire, aux vaisseaux mar -chands russes, precisemeni de la forme et de la grandeur qu'emploient,A Constantinople et autres ports et havres ottomans, les autres nations,et particulierement les Francais et les Anglais, comme les deux nationsles plus favorisees, et qu'on avait prises pour exemple dans Particledu traite de paix relatif au commerce et a la navigation russes. Selonles verifications faithS; les vaisseaux marchands de ces deux nations,ainsi que des autres qui viennent par la mer Blanche a Constantinople,portent jusqu'a seize mille kilos ou huit mille kantars, qui reviennenta vingt-six mille quatre cents pouds (poids russe); ainsi, pour determinerune fois pour toutes une certaine forme et grandeur pour les vaisseauxrusses, on prend pour regle le gabarit de Ia plus petite jusqu'a In plusgrande proportion, qui est de mille jusqu'a seize mille kilos, ou huitmille kantars; que pour donner encore a cette occasion une preuve dela sincerite de ses sentiments amiables, la Cour Imperiale de Russieadmet volontiers, et promet d'ordonner a ses sujets, que les vaisseauxqu'ils enverront desormais dans les ports ottomans ne surpassent pasledit gabarit, ni soient autrernent armes et equip& que ceux des deuxnations ci-dessus mentionnees, n'employant dans leurs equipages lessujets de la Sublime Porte qu'en cm de necesito et de l'aveu du Gou-vernement ottoman; ce que la Sublime Porte s'oblige d'observer ega-lement de son cote envers la Cour Imperiale de Russie, ainsi que degarder religieusement et inviolablement tous les autres engagementsspecifies dans l'art. 11 du traito de KaInardji, et particulierement qu'onn'exige pas des sujets russes des droits d'entree et de sortie, autres


que ceux que payent les deux nations frangaise et anglaise. Pour pbviera tout malentendu dans les objets de commerce entre les deux Em-pires, on est convenu de part et d'autre de s'en expliquer et d'en for-mer une convention a part, sur la base et conformement au sens descapitulations frangaise et anglaise, en les adaptant au commerce deRussie, autant que sa nature en est susceptible.

ART. 7. Comme l'art. 16 du traite de paix, relativement aux Prin-cipautes de Moldavie et de Valachie, se rapporte aux temps passes,celui d'a present demande done quelque changement dans cet article;c'est pourquoi on en est convenu, et la Sublime Porte s'oblige donouveau :

1° De ne mettre, en quelque maniere que ce soit, aucun obstacle onempechement a la profession et a l'exercice parfaitement libre de la,religion chretienne, ainsi qu'a la construction de nouvelles eglises eta la reparation des anciennes, selon le vrai setts de Particle ci-dessusmentionne du traite ;

2° De restituer, tant aux convents qu'aux particuliers, les terres etautres possessions qui leur appartenaient aux environs de Brahilow,Choczim et autres li4ux, lesquelles terres et possessions presentementportent la denomination de rai ou rayes, a dater de l'epoque de laconclusion du traite de Belgrade en 1739, selon Pere chrotieune et dePhegire 1152, ainsi que de condescendre a ('intercession de la tourImperiale de Russie pour laisser divers particuliers des deux Princi-pautes en possession aussi paisible qu'irrevocable des biens-fonds deleurs ancetres, situes dans les deux Principautes, qui leur ont eteadjuges sur preuves examinees dans le temps que le gouvernementrusse y existait;

3" De reconnaitre et d'honorer par les egards et distinctions con-venables le clerge chretien de ces deux Principautes ;

4° D'imposer avec moderation et humanite le tribut des deux Prin-cipautes, qui sera apporte a Constantinople par des deputes nationauxque chaque Principaute: enverra A la Porte tous les deux ans. De nepas souftrir qu'aucun Pacha, Gouverneur, ou telle autre personne quece soit, vexe les deux Principautes, ou en exige quelque autre payementou imp:A, sous quelque denomination et pretexte que ce soit, tantqu'elles continueront d'acquitter regulierement le tribut mentionne,une fois regle et fixe.; en outre, la Sublime Porte s'engage de con-server religieusement clans leur force originale les premiers hatti-cherifs

27


que Sa Hautesse le Grand Seigneur regnant a donnes A ces deux Prin-cipautes lors de leur retour sous sa domination, pour la tranquilliteet la sarete des sujets ;

5 Que cheque Principaute entretiendra a Constantinople un charged'alfaires chretien de la communion grecque, lequel la Sublime Porteaccueillera avec bonte, et considerera comme jouissant du droit desgens, c'est-A-dire a l'abri de toute violence et avanie;

(lo La Cour Imperiale de Russie, de son cote, promet de n'employerle droit d'intercession, qui est reserve a son ministre dans le traite depaix, en faveur des deux Principautes, qu'uniquement pour la conser-vation inviolable des conditions specifiees dans cet article.

ART. 8. Au lieu de la restitution que le traite de Kalnardji assureaux habitants de la Moree, de leurs terres et autres biens, qui se trou-vent depuis leur confiscation avoir ete appropries aux mosquees, vacufset autres fondations pieuses, la Sublime Porte promet d'indemniserles habitants en toute justice et equite, en leur assignant d'autres terres,ou des avantages proportionnes a leurs pertes ; et la Cour Imperialede Russie y consent volontiers, se reposant sur la promesse et la parolede la Sublime Porte.

ART. 9. Cette convention, servant d'annexe et d'eclaircissement autraite de paix conclu a Kainardji, doit etre regardee comme une partiedudit traite, et conserver eternellement la force et la saintete des enga-gements y stipules des deux parts; les plenipotentiaires sont convenusde la consolider par ratifications solennelles, sous la propre signature,tant de Sa Majeste Imperiale la Tres Auguste et Tres Puissante Souve-raine de toutes les Russies, que de celle de Sa Hautesse le Sultanottoman, lesquelles ratifications, dans la forme usitee, doivent etreechangees ici, a Constantinople, aussitet quo faire se pourra, et au plustard quatre mois apres la conclusion de cette convention, dont ayantfait deux exemplaires d'un et meme contenu, les ministres plenipoten-tiaires ci-dessus mentionnes, pour plus de surete, les ont signes de leurspropres mains, en y apposant leurs cachets ordinaires.

Fait a Constantinople, le 10 mars de l'an 1779 I).

Signd ALEXANDRE STACHIEFF, HADGI ABDULREZZAC,EFFENDI BAHIR.

I) Tableau historique, gdographique et politique de la Iffolda,vieet de 1a Vala,chie, par W. Wilkinson. Traduction de M. de la Ro-quette, p. 216.

:

TRAITE DEFINITIF DE PAIX

ENTRE SA MAJESTE L'IMPERATRICE DE RUSSIE ET LA PORTE OTTOMANE,

SIGNE A IASSI, LE 29 DECEMBRE 1791 (9 JANVIER 1792).

Au nom du Tres-Haut.La Tres Puissante Imperatrice de toutes les Russies et le Tres Puissant

Empereur ottoman, desirant retablir la paix, qui a ete rompue par quel-ques accidents, et terminer la guerre qui a dure jusqu'a present entreleurs Etats respectifs, en fondant sur une base solide la paix, l'amitieet la bonne intelligence, Leurs Majestes ont juge a propos de confiercette ceuvre bonne et salutaire au zele et aux lumieres de leurs ple-nipotentiaires, savoir : de la part de l'Empereur ottoman, S. Exc. Jus-suf-Pacha, grand visir de la Sublime Porte ; et de la part de Pimp&ratrice, S. Exc. le comte Alexandre de Besborodko, conseiller priveactuel et chevalier des Ordres de Russie ; et pour suivre cette nego-tiation, Leurs Majestes ont choisi et muni des pleins pouvoirs neces-saires pour recliker, conclure et signer le present traite, les personnelsuivantes, savoir : l'Empereur ottoman, les excellents et tres savantsrefs effendi Eiseid Abdallah Birri ; Orda Cardissi, revetu de la dignitede stambol-effendi ; Said Ibrahim, ismet bey, et Rusnamadzii, ErvelMahomet, durri-effendi ; et 1'Imperatrice, Leurs Exc. MM. Alexandre deStamoiloff, lieutenant general des arinees russes, chambellan de SaMajeste, directeur de la chancellerie du &rat, chevalier de plusieursOrdres ; Joseph de Ribas, general major, commandant de la flotte deRacues, chevalier de plusieurs Ordres ; et Sergius de Lascarof, con-seiller d'Etat et chevalier; lesquels, rennis a lassi, pour conclure unepaix durable entre les deux Empires, ont respectivement accepte etarrete les articles suivants :

ARTICLE PREMIER. - Toutes hostilites et toutes inimities cesserontdes aujourd'hui et pour toujours entre Sa Hautesse le Grand Seigneuret Sa Majeste l'Imperatrice de toutes les Russies, leurs heritiers et suc-cesseurs, de meme qu'entre leurs Empires et leurs sujets respectifs ;


elles seront ensevelies dans un kernel oubli, et it existera a l'avenirentre eux une paix solide et durable sur terre et sur mer. Il sera eta-bli et entretenu une amide constante et une harmonie durable, tantqu'on observera avec franchise et sincerite les articles presentementarretes du traite. de paix, de maniere qu'aucune des deux parties nefasse ou ne tente secretement ni ouvertement contre l'autre aucuneentreprise ou expedition. Par suite du renouvellement d'une amide sisincere, les deux Ratites Parties contractantes accordent respectivementune amnistie et un pardon general a tous ceux de lours sujets, sansaucune exception, qui auraient dense l'une d'elles, rendant la liberte

ceux de leurs sujets qui se trouvent sur les galeres ou dans les pri-sons, permettant en outre a tous ceux qui ont émigré ou qui ont etebannis, de rentrer dans leurs foyers, et promettant de leur rendre apresla paix les biens et les honneurs dont ils avaient joui auparavant, sansleur faire eprouver la moindre insulte, prejudice ou offense, mais ancontraire de les recevoir, comme tous leurs compatriotes, sous la pro-tection des lois et des usages du pays.

ART. 2. Le present traite, de paix confirme et ratifie le traite 'con-clu et signe le 10 juillet 1774, ou de l'hegire l'an 1188, du 14 du moisde zemazielevel ; la convention explicative du 20 zemazielakir, ou du10 mars 1779 ; le traite du commerce du 20 du mois de redjeb 1197 ou10 juin 1783 ; a l'acte conclu le 15 seffer 1198, ou 28 decembre 1783,relatif a l'incorporation a in Russie de Ia Crimee et de l'ile de Taman,et qui fixe pour In limite le fleuve de Kuban; et les deux Hautes Puis-sauces s'engagent a observer religieusement et a faire executer avecexactitude et fidelite tous les articles de ce8 trait& qui n'ont point eta,changes par le present, ou par . des traites anterieurs.

ART. 3. En vertu de Particle 2 des preliminaires, qui etablit: Quele Dniester .sera pour toujours la limite qui separera les deux Empires,leis deux Hautes Parties contractantes sont respectivement convenues,par le present, qu'a l'avenir le Dniester servira pour toujours de homesaux deux Empires, de maniere que le territoire situe sur la rive droitede ce fleuve sera rendu a la Sublime Porte, et restera a jamais et in-contestablement sous sa domination ; comme au contraire tout le ter-ritoire situe sur la rive gauche du meme fleuve restera a jamais etincontestablement sous la domination russe.

ART. 4, En consequence de Ia dite clause relative aux limiter desdeux Empires, et vu l'article 4 des preliminaires, qui etablit que toutes


les autres frontieres des deux Empires resteront telles qu'elles etaientau commencement de la presente guerre, et que tous les pays qui,durant les hostilites, ont ete pris par les troupes russes, avec toutesles fortifications qui s'y trouvent, et dans Petat oir elles sont actuel-lement, seront rendus a la Sublime Porte ; Sa Majeste l'Imperatrice luirestitue la Bessarabie, ainsi que les places de Bender, Ackerman, Kiliaet Ismail, et toutes les villes et villages que renferme cette province.

De plus, Sa Majeste l'Imperatrice rend a la Sublime Porte la pro-vince de Moldavie, avec ses villes et villages, et tout ce qu'elle ren-ferme, aux conditions suivantes, que la Sublime Porte promet de rem-plir fidelement:

1" D'obse'rver et d'executer religieusement tout ce qui a ete stipuleen faveur des deux provinces de Valachie et de Moldavie, dans le traitede paix conclu ran de l'hegire 1188, du 14 du mois zemazielevel (10juillet 1774); dans la convention explicative conclue le 20 zemazielakir1193 (10 mars 1779), ainsi que dans l'acte du 15 du mois de seffer 1198(28 decembre 1783), que le grand visir a signes au nom de la Porte;

2 De ne point exiger de ces provinces aucun remboursement dedettes arrierees, de quelque nature qu'elles soient;

3 De ne point exiger de ces pays, pour tout le temps de la guerre,aucunes contributions ou payements; mais au contraire, et en consi-deration des dommages et des devastations qu'ils ont soufferts pendantladite guerre, de les liberer pendant deux annees, a dater de l'epoquede la ratification du present -traite, de toutes charges et impositionsquelconques ;

4' De permettre aux families qui voudraient quitter Ieur pays ets'etablir ailleurs, de sortir librement et d'emporter avec elles leurs biens;et alit qu'elles aient le temps de prevenir leurs parents, sujets de 1'Em-pire ottoman, de vendre leurs biens meubIes ou immeubles, selon leslois du pays, a d'autres sujets de 1'Empire ottoman et de mettre enfinordre a leurs affaires, it leur sera accorde un deal de quatorze mois,A dater du jour de l'achange et de la ratification du present traite.

ART. 5. Pour prouver la slncerite avec laquelle les deux HautesPuissances contractantes desirent, non seulement pour le present, re-tablir la paix et la bonne harmonie entre elles, mais la consoliderl'avenir et eloigner tout ce qui pourrait fournir le plus leger pretextedes differends, la Sublime Porte promet, en renouvelant le firman qu'ellea deja expedie, de defendre severement au commandant des frontieres,

aA


au pacha d'Akhaltzike ou Achiska, dfinquieter, a partir de ce jour, sousquelque pretexte que ce soit, secretement ou publiquement, les payset les habitants qui sont sous la domination du Czar de Tiflis ou deCartalinie, et de lui ordonner expressement de ne point interrompreles relations d'amitie et de bon voisinage.

ART. 6. Le deuxierne article du present traite ayant confirme,entre autres traites precedents, l'acte du 28 decembre 1783, relatifl'incorporation a 1'Empire russe de la Crimee et de l'ile de Taman, etqui fixe pour limite des deux Empires le fleuve Kuban, la SublimePorte promet et s'engage solennellement it employer son autorlte ettous ses moyeus pour maintenir dans I'ordre les peuplades qui habi-tent la rive gauche du Kuban et les empecher de faire des incursionsdans l'Empire russe ou de porter prejudice, soil secretement, .soit ou-vertement, sous quelque pretext° que ce soit, aux habitans russes dela rive droite. Pour cet effet, la Sublime Porte envera A qui il appar-tient les ordres les plus expres, pour defendre, sous les peines les plusschreres, d'enlever des sujets 5ucses et de les conduire en esclavage, etelle fera, apres l'echange et la ratification du present trait& publier surles lieux memes ces defenses. Si apres ces dispositions it arrivait quequelque individu de ces peuplades fit des incursions sur le territoirerusse, leur derobat du betail ou toute autre propriete ou reduisit enesclavage des sujets russes, sur la plainte portee a ce sujet, iI sera faitprompte justice, et les objets piffles ou voles seront restitues. 11 ne serafait aucune difficulte relativement aux enquetes necessaires pour de-couvrir ceux qui auront enlevo des sujets russes, et pour la deli-vrance de ces derniers; de plus, les frais que pourront occasionner cesrecherches seront it la charge de la Porte, et les auteurs reconnus deces delfts seront severemeut punis en presence du commissaire russequi aura ete nomme a cet effet par le commandant des frontieres. Si,contre toute attente, la reparation n'avait pas lieu six mois apres ladate de la plainte, la Sublime Porte s'engage, un mois apres la recla-mation qu'aura faite le ministre de Russie, a payer tous les frais quiseraient resultes de ces incursions; bien entendu que, malgre ces de-dommagements, les peines dont nous avons pane plus haut contreceux qui troubleraient le repos el la bonne intelligence qui doit regnerentre voisins seront sur-le-champ appliquees.

ART. 7. Le commerce formant le lien veritable et plus constantde l'harmonie reciproque, in Sublime Porte, pour prouver qu'elle desire

PIECES JUSTIFICATIVES 44)7

sincerement qu'il fleurisse aulant que possible et se fasse avec sitrete etprofit pour les sujets des deux Empires, renouvelle ici Part. 6 du traitede commerce relatif aux corsaires d'Alger, de Tunis et de Tripoli, etstipule particulierement que si un sujet russe rencontre un corsaired'Alger, de Tunis ou de Tripoli, s'il est pris ou si les corsaires s'em-parent de son batiment ou de merchandises quelconques appurtenant ades marchands russes, elle s'engage a employer son credit aupres deces regences pour faire rendre la liberte aux sujets russes qui auraientetc conduits en esclavage, leur faire restituer leur navire ou leurs mar-chandises, et a les indemniser completement; et si l'on apprend, pardes rapports certains, que les lirmaas n'ont point etc executes par les-dites regences, la Sublime Porte s'engage, sue la reclamation du mi-nistre ou charge d'affaires russe et dans l'espace de deux mois a comp-ter de la date de sa reclamation, ou plus tot s'il est possible, de payerle montant de l'indemnite de son tresor

ART. 8. Tous les prisonniers de guerre et autres esclaves des deuxsexes, quell qu'ils soient, qui se trouvent dans les deux Empires, ex-cepte les chretiens qui, en Turquie, auraient embrasse la religion ma-hometane, seront mis en liberte immediatement apres l'echange du pre-sent traite et sans aucune rangon, ainsi que tous les autres chretiensqui sont tombes en esclavage, et nommement Polonais, Moldaves, Vela-ques, habitants du Peloponnese et des lies et Georgiens, et tous autreschretiens sans exception et sans rancon. Ces dispositions s'etendrontegalement, apres la conclusion du present traite, a tous les sujets russesqui, par quelque evenement que ce soit, tomberaient en esclavage dansl'Empire ottoman; et la Russie promet d'user, a regard des sujets dela Porte, de la plus parfaite reciprocite.

ART. 9. Pour eviter toute espece de malentendu ou d'erreur, apresl'armistice pendant lequel se sont si heureusement terminees les pre-sentes negotiations, le grand visir de la Porte Ottomane et le ministreplenipotentiaire de S. AI, Frmperatrice feront savoir, immediatementapres la signature du present traite, a tous les chefs des armees et desflottes des deux Empires que la paix et l'amitie sont retablies entreles deux Puissances.

ART. 10. Pour mieux cimenter la paix et l'amitie qui unirontdesormais les deux Empires, les Hautes Parties contractantes s'enver-rout reciproquement des ambassadeurs extraordinaires a tine epoquedont elles conviendront; its seront recus aux frontieres avec tous les

imperial.


honneurs et 1e ceremonial que les deux Cours accordent aux ambassa-deurs des Puissances les plus favorisees sous ce rapport. Les deuxsouverains se feront, par leurs ambassadeurs respectifs, des presentsconformes a leur dignite.

ART. 11. Apres la conclusion de ce traite, et apres l'echange desratifications de la part des deux Souverains, les troupes russes et laflotte des Racues procederont A l'evacuation du territoire ottoman.Mais les obstacles qu'oppose la saison avancee obligeant de differercette evacuation, les deux "'mites Parties contractantes sont convenuesd'en fixer le dernier terme au 15 mai lvieux style) de l'annee proohaine1792, epoque a laquelle toutes les troupes de S. M. l'Imperatrice seretireront en longeant la rive gauche du Dniester, et toute la flotte deRacues quittera l'embouchure du Danube. Taut que les troupes russesoccuperont les pays et les forteresses qui, en vertu du present traite,seront restituees A la Porte Ottomane, l'administration et l'ordre dechores etablis actuellement subsisteront, et la Porte ne s'en inelera enaucune facon jusqu'au moment de Pentiere evacuation ; les troupesrusses continueront a recevoir jusque-la tous les vivres, fournitures etobjets de necessite qui leur ont ete livres jusqu'A present.

ART. 12. Quinze jours apres que les plenipotentiaires respectifs,reunis a Iassi auront signe le present traite, ou plus tot s'il est possible,ils en feront l'echange, qui donnera a cette ceuvre salutaire toute sa force.

ART. 13. Le present traite, heureusement conclu, qui assure auxdeux Empires une pair perpetuelle, sera confirme par la ratificationsignee solennellement de la propre main de Leurs Majestes le GrandSeigneur et l'Imperatrice de Russie; et ces ratifications seront echangeespar les plenipotentiaires qui auront signe le traite, clans cinq semaines,ou plus tot s'il est possible. Tous les plenipotentiaires respectifs ontsigne le present traite, et aprils y_avoir appose leur sceau, en ontfait un-echange reciproque.

Fait a Iassi le 29 decembre 1791 (9 janvier 1792, ou le 15 du moisremadzielevel (djoumadi 1-er) 1206 ').

Sigrid : ALEXANDRE DE SAMOILOW, JOSEPH DE RIBAS, SERGEDE LASCAROF, ABDALLAH BIBB!, ORDA CARDISSI, SAIDIBRAHIM, RUSNAMADZII, ERVEL MAHOMET.

I) Tableau; historique, geogra,phique of politique de la Ilfoldavieof de la, Valachie, par W. Wilkinson. Traduction de M. de la Ro-quette, page 230.

TRAITE DE PAIR

ENTRE SA MAJESTE L'EMPEREUR DE TOUTES LES RUSSIES ET LA PORTE

OTTONIANE, SIGNE A BUCAREST, LE 16/28 Am 1812.

Au nom de Tres-Haut.Sa Majeste le Sublime et Tres Puissant Empereur de toutes les Rus-

sies, et Sa Hautesse le Puissant Empereur des Ottomans, animes d'unegal &sir de terminer la guerre qui subsiste depuis longtemps entreles deux Empires, et de retablir une pair permanente et une amidedurable basees sur une bonne harmonie, ont daigne confier cette ceuvresacree et salutaire aux coins et aux lumieres de leurs ministrespotentiaires, savoir : du °OW de Sa Majeste l'Empereur de toutes lesRussies, a Son Exc. M. Michel, comte Golenitcheff Koutstusof, generald'infanterie, et general en chef de son armee, chevalier des Ordres deRussie, grand-croix de l'Ordre imperial de Marie-Therese et de Saint-Jean de Jerusalem ; et du cdte de Sa Hautesse l'Empereur ottoman,a l'illustre Achmet Paella, grand visir et generalissime de ses armeesimperiales, afire que lesdits plenipotentiaires choisissent a lour tour lespersonnes chargees de traiter, conclure et signer le present traito.

En consequence, ont ete choisis, nommes et munis de pleins pou-voirs, savoir: du cote de Sa Majeste Imperiale de toutes les Russies,S. Exc. Andre Italinsky, conseiller prive, chambellan de Sa Majeste,chevalier des Ordres de Saint-Wladimir de seconde classe, de Sainte-Anne de premiere classe, du Croissant de premiere classe et de Saint-Jean de Jerusalem; et S. Exc. Jean Sabanief, general major de l'armeerusse, chef d'un regiment de la grande armee du Danube, chevalierde l'Ordre de Saint - \Vladimir de seconde classe, de Sainte-Anne depremiere classe, et de Saint-Georges de seconde classe ; et enfin M.Joseph Fonton, conseiller d'Etat de Sa Majeste Imperiale, chevalier desOrdres de Saint - \Vladimir de troisieme classe et de Sainte-Anne de

pleni-


seconde classe; et du cOte de la Sublime Porte, Leurs Exc. Es-SeydeMouhamed Ghalib Effendi, Kiafa-bey mouphti; Zacle Ibrahim SolimEffendi, Kadileskier d'Asie et cull de l'armee ottomane en Orient; etenfin 1'Abdal Hamid Effendi, chancelier des janissaires, lesquels, apress'etre reunis et avoir echange reciproquement leurs pleins pouvoirs,sont convenus des articles suivants:

ARTICLE PREMIER. - 'Coutes les hostilites et les differends qui outeu lieu jusqu'ici entre les deux Empires cesseront des aujourd'hui etpour toujours, sur terre et sur mer, en vertu du present traite. Lapaix, l'amitie et la bonne intelligence regneront desormais A perpetuiteentre Sa Majeste l'Empereur de toutes les Hussies et Sa Hautossel'Empereur ottoman, entre leurs successeurs et les sujets des deuxEmpires. Les deux Hautes Parties contractantes, egalement aniineesdu &sir sincere d'ecarter tout ce qui pourrait donner lieu A des con-testations entre leurs sujets respectifs, rempliront avec la plus scru-puleuse exactitude toutes les dispositions du present traite, et mettronttout leur zele A empecher qu'A l'avenir it ne se fasse rieu, ni d'unepart ni de l'autre, secretement ou publiquement, qui soil contraire aususdi t traite.

ART. 2. -- Les Hautes Parties contractantes, ainsi rdconeilides, ac-cordent une amnistie et un pardon general a tons ceux qui, dans lecours de la guerre, ont pris part aux operations militaires, ou qui, dequelque maniere que ce soit, ont agi contre les interets de leur Sou-verain et de leur pays, En consequence, its soul &gages de touteresponsabilite, et tous ceux qui rentreront dans leurs foyers jouiront,sous la protection des lois, de la meme maniere que leurs c.:mpatriotes,de tous les droits qui leur dtaient acquis auparavant.

ART. 3. Tous les traitds et toutes les conventions qui ont (Adconclus dans plusieurs negotiations de paix anterieures, et qui ont (Rereconnus par les deux Souverains, sont confirmes et demeurent envigueur, a I'exception de ceux des articles qui, par l'effet du temps,out souffert quelque ehangement. En consequence, les deux HautesParties contractantes promettent d'observer fidelement et religieuse-ment, non seulement le present traite, mais tous les traites anterieurs.

ART. 4. Par le premier article des preliminaires, it est stipule quele Pruth, depuis l'endroit oil it entre en Moldavie, jusqu'a son embou-chure dans le Danube, et de 1A, la rive gauche du Danube jusqu'aKilia, et A son embouchure dans la Mer Noire, forme la frontiere des

--


deux Empires. Cepeuclant la navigation continuera a etre communeaux deux peuples. Les petites Iles du Danube, inhabitees jusqu'aucommencement de cette guerre, et qui se trouvent disinall a Kilia,doivent, etant plus proches de la rive gauche, etre sous la dominationrusse; mais les Hautes Parties contractantes sont convenues qu'ellesresteraient desertes, et que dosormais it n'y sera construit aucune for-tification quelconque; les sujets des deux puissances seront libres d'ypecher et d'y couper du bois. Les grandes Iles situees vis-a-vis Ismailet Kilia resteront egalement desertes, mais seulement a une lieue'dedistance de la rive gauche du Danube. Cette distance sera preciseedans in suite. Les etablissements qui subsistaient avant la guerre,comme le Vieux Kilia, ne sont point compris dans cette ligne de de-marcation. En vertu des autres dispositions de ce mane article, laSublime Porte Ottomane renonee, en faveur de la Hassle, aux payssitues a In rive gauche du Pruth, a toutes les forteresses, villes et ha-bitations qui s'y trouvent, ainsi qu'a la moitie du fleuve Pruth, quiforme la limite des deux Empires. Les batiments marchands des deuxPuissances pourront entrer dans l'embouchure du Danube, en sortiret naviguer sur toute etendue de ce fleuve, mats les vaisseaux deguerre russes ne pourront remonter le Danube que jusqu'a son con-fluent avec le Pruth.

ART. 5. Sa Majeste l'Empereur de toutes les Hussies abandonneet rend a la Sublime Porte la partie de in Moldavie situee sur la rivedroite du Pruth, ainsi que la grande et in petite Valachie, avec ses for-teresses, dans retat oft elles se trouvent actuellement, et toutes lesvilles, bourgs, villages et autres etablissements, et tout ce que peutrenfermer cette province, et les Iles du Danube, a l'exception de cellesqui sont mentionnees dans l'article precedent.

Les traites et les conventions relatifs aux privileges de in Moldavieet de la Valachie sont confirmes suivant les principes du cinquiemearticle des preliminaires. Les conventions particulieres et les disposi-tions du quatrieme article du traite de Iassi demeurent egalement envigueur, savoir: que la Porte n'exi.,,era point d'indemnites pour lesrevenus qu'elle a perdus; qu'eIle ne levera aucun impet pour toutela duree de la guerre, et que les habitants de ces deux Provinces se-rout, pendant deux annees a dater de l'echange des ratifications dupresent traite, exempts de toute imposition; enfin, que ceux qui you-draient emigrer obtiendront un delaL de quatre mois; et que la Su-

412 PIECES JUST1FICATIVES

blime Porte agira de maniere que les impOts futurs de la Moldaviesoient proportiomies a l'etendue actuelle de son territoire.

ART. 6. -- Excepte les limites nouvelles formees par le Pruth, toutesles autres frontieres des deux Empires, tant en Asie que dans d'autrespays, demeureront les memos qu'elles etaient avant le commencementdes hostilites; et la Cour de Russie, en vertu du troisieme article despreliminaires, rend A la Sublime Porte Ottomane toutes les forteresseset forts conquis compris dans ces limites, et dans l'etat oct its sontaCtuellement, avec toutes les villes, bourgs, villages, habitations, et toutcc quo renferment ces pays.

ART. 7, Les sujets ottomans qui, par suite de la guerre, sont ouversus ou restes dans les pays cedes presentement a la Russie, pour-root, avec leurs families et toutes lours proprietes, passer librementdans les Etats de la Sublime Porte, et s'y fixer sans que personne lesen empeche. lls seront libres de vendre leurs biens it qui bon leursemblera el d'emporter tout ce qu'ils voudront. Celle permission s'e-tendra egalement aux habitants des pays cedes qui y possedent desbiens et qui se trouvent actuellement dans les Etats ottomans, et itleur sera accorde, aux uns et aux autres, pour pouvoir mettre ordre

leurs affaires, un (Mai de dix-huit mois a dater de l'echange des ra-tifications du present traits. De memo les Tartares de la horde de Ka-voussan qui, durant cette guerre, ont passe dela Bessarabie en Russie,pourront, s'ils le desirent, rentrer dans les Etats ottomans, toutefoiscondition quo la Sublime Porte sera obligee de dedommager la Russiedes frais que lui ont occasionnes l'emigration et l'etablissement de cesTartares. Pareillement, les chretiens qui ont des possessions dans lespays cedes A la Russie, ou qui y sont nes, mais qui se touvent actuel-lenient dans d'autres parties de l'Empire ottoman, pourront, s'ils ledesirent, revenir dans lesdits pays cedes, et s'y etablir avec leurs fa-milies et leurs biens sans que personne puisse y mettre obstacle; it leursera egalement permis de vendre les biens quelconques qu'ils posse-dent dans l'Empire ottoman, et d'en faire passer le produit dans lesEtats russes, et its jouiront pour cola du meme Mai de dix -huil mois,depuis le jour de rechange des ratifications du present traits.

ART. 8. -- Quoiqu'il ne soil pas permis de dottier que la SublimePorte, fidCle a son principe, n'ese du clemence et de generosite enversles Serviens (peuple qui lui est soumis et des longtemps tributaire),on a trouvo equitable, vu la part qu'ils ont prise a cette guerre, de

a


convenir solennellement d'une clause relative A leur sitrete; en conse-quence, et conformement a l'arlicle quatre des preliminaires, la SublimePorte accorde aux Serviens une entiere amnistie, et proinet que leurtranquillite ne pourra. etre troublee a cause des evenements passes. Lesforteresses construites dans leur pays a l'occasion de cetle guerre, etqui n'existaient pas auparavant, seront rasees en taut qu'elles seraienta l'avenir inutiles, et la Sublime Porte prendra, comme ci-devant, pos-session des autres places fortes, y mettra l'artillerie, les munitions etles garrisons qu'elle jugera a propos; mais pour que ces garrisonsn'exercent pas une injuste oppression envers les Serviens, la SublimePorte, ne consultant que ses sentiments de misericorde, traitera ce peu-ple avec toute in moderation convenable. En outre la Sublime Porte,a la priere des Serviens, leur accordera les memes avantages que ceuxdont jouissent ses sujets des Iles de I'Archipel et d'autres parties deses Etats; elle leur donnera aussi une preuve de sa magnanimite, enleur laissant a eux-memes le soin de l'administration interieure dupays, et en recevant immediatement d'eux le montant des impels moderesqu'elle levera sur eux, et en prenant a cet effet des mesures de concertavec ce peuple.

ART. 9. Tous les prisonniers qui se trouvent dans les deux Em-pires, de tout sere, de toute nation, et de tout rang, seront echangesd'abord apres la ratification du present trait& et sans in moindre rancor,excepte toutefois les chretiens qui, dans les Etats de la Sublime Porte,auraient embrasse de leur plein gre le mahometisme, et les musulmansqui, en Russie, auraient egalement embrasse volontairement le chris-Lianisme. Ces mesUres s'etendront a tous les sujets russes qui, apresla. signature du present traite, seront tombes en esclavagc par quelqueevenement que cc soit et qui se trouvent dans l'Empire ottoman. LaCour de Russie s'engage a user de reciprocite a regard des sujets dela Sublime Porte. Les deux Ratites Parties contractantes ne pourrontformer de pretentions relativement aux sommes employees pour Pen-tretien des prisonniers, qui seront pourvus de tout ce qui est tikes-saire a la vie jusqu'a leur arrivee aux frontieres, on des commissairesrespectifs en feront rechange.

ART. 10. Toutes les affaires et tous les proces des sujets respectifsdes deux Empires qui n'ont pu etre termines par suite de la guerre,ne sont point censes abandonnes, mais seront au contraire traites etjuges apres in paix.

414 PIECES JUSTIF1CATIVES

Toutes les dettes contractees par les sujets des deux puissances,ainsi que les pretentious du fist, seront au plus 01. acquittees.

ART. 11. En consequence du present traite de paix conclu entreles deux Hautes Parties, et apres l'echange des ratifications, les troupesde terre et les flottes de Sa Majeste l'Empereur de Russie procederonta revacuation des Etats et des eaux de l'Empire ottoman. MBAs cetteevacuation ne pouvant s'effectuer aisement, vu les grander distanceset pour d'autres obstacles, les deux Hautes Parties contractantes sontconvenues de fixer a trois mois, a dater de l'echange des ratifications,le terme de l'entiere evacuation tant de la Moldavie et de la Valachie,que des autres provinces d'Europe et d'Asie, et tandis que les troupesrusses quitteront toutes lee provinces restituees par ce traite a la Su-blie Porte, les flottes et batiments de guerre russes se retirerontdes mers de l'Empire ottoman. Les lieux et places fortes occupes parles Russes continueront jusqu'au moment de l'evacuation a etre, commeactuellement, administres par la Cour de Russie, sans que la SublimePorte s'en mole le moires du monde, jusqu'A l'echeance du terme fixeet l'entiere evacuation de toutes les troupes, lesquelles seront entre-tenues et pourvues de tout ce dont elles auront besoin jusqu'au jourde leur depart, sur le meme pied qu'elles l'ont ete jusqu'A present.

ART. 12. Dans le cas oil le ministre ou le plenipotentiaire de laCour de Russie a Constantinople demanderait par ecrit. et en vertude l'art. 7 du traite de lassi, des dedommagements pour ce qui auraitete enleve a des sujets et commergants russes par les corsaires desregences d'Alger, de Tunis ou de Tripoli, ou ferait des reclamationsrelatives aux interets garantis par les traites de commerce existants,la Sublime Porte aura soin de veiller a ce que toutes les dispositionsdesdits traites soient observees et remplies, et d'ecarter ainsi toutes lescauses de litiges et de plaintes, sans toutefois porter prejudice auxreglements et ordonnances etablis. La Cour de Russie observera, re-lativement aux lois commerciales, la meme conduite a regard de laSublime Porte.

ART, 13. -- Apres la conclusion du present traite, la Cour de Russieconsent a ce que la Sublime Porte offre ses bons offices a ses coreli-gionnaires, afin que la guerre entre la Russie et la Perse se termineet qu'un accord reciproque assure la paix a ces deux puissances.

ART. 14. Apres l'echange des ratifications du present traite, lesgeneraux commandant les armees respectives des deux Empires en-


verront au plus tOt a tous les commandants de corps particuliers l'ordrede cesser toutes les hostilites sur terre et sur mer ; et s'il arrivait queneanmoins it s'en commit apres la signature du present traite, elles

seront regardees comme non avenues et ne pourront donner lieu ftaucun ehangement a ce traite. En outre, toutes les conquetes qu'au-raient faites dans cet intervalle les troupes des deux Hautes Partiescontractantes seront sur -le -champ restituees.

ART. 15. Apres que les plenipotentiaires des deux souverains aurontsigne ce traite, le premier plenipotentiaire de Sa Majeste l'Empereurde toutes les Russies et le grand visir de la Sublime Porte Ottomanele confirmeront, et dix jours apres leur signature, ou plus tOt s'il estpossible, les actes en seront echanges par ces plenipotentiaires.

ART. 16. Le present traite d'une paix perpetuelle sera confirmeet ratifie par Sa Majeste l'Empereur de toutes les Russies et par SaHautesse l'Empereur des Ottomans, qui le signeront solennellement deleur propre main, et it sera echange par leurs plenipotentiaires res-pectifs dans la ville oft le traite a ete conclu, et dans l'espace de quatresemaines ou plus tot s'il est possible.

En vertu de nos pleins pouvoirs, nous avons signe le present traitede paix en seize articles, qui, apres l'echange des ratifications respec-tives, entrera en pleine vigueur ; nous y avons appose le sceau de nosarmes, et rayons echange contre un acte parfaitement semblable signeet scelle par les plenipotentiaires de la Sublime Porte.

Fait a Bucarest le 16/28 mai 1812 1).

Signe : ANDRE ITALINSKY ; JEAN SABANIEF ; JOSEPHFONTON ; ES-SEYDE MOURAMED GHALIB ; ZADEIBRAHIM SOLIN ; ABDAL HAMID.

') Tableau bistoriqrze, geographique ct politique et la, Ikfolda,vieet de la, Valachie, par W. WilluNsoN. Traduction de M. de la Ro-quette, page 242.

L'echange des ratifications du traite de Bucarest a eu lieu le 2 juillet1812 (vieux style.)

CONVENTION

ENTRE LA RUSSIE ET LA PORTE, DESTINEE A FIXER LE MODE D'ACCOM-

PLISSEMENT DE TOUS LES ARTICLES DU TRAITE DE BUCAREST QUI

N'AVAIENT PAS ETE EXECUTES PAR LA PORTE DEPUIS L'ANNEE 1812, A

ASSURER L'ETAT DE POSSESSION TERRITORIALE DE LA RUSSIE SUR LES

COTES DE LA MER NOIRE ET A REMETTRE EN VIGUEUR TOUS LES PRI-

VILEGES DONT LA MOLDAVIE, LA VALACIIIE ET LA SERVIE DOIVENT

JOUIR SOUS L'INFLUENCE TCTELAIRE DU CABINET DE PETERSBOURG,

SIGNER A ACKERMANN, LE 25 SEPTEMBREI7 OCTOBRE 1826 1).

I. Convention explicative du traito de Bucarest.

Au nom de Dieu Tout-Puissant,La Cour Imperiale de Russie et la Sublime Porte, animees du clesir

sincere de mettre un terme aux discussions qui se sont elevees entreelles depuis la conclusion du traito de Bucarest, et voulant consoliderles rapports des deux Empires en leur dormant pour base une parfaiteharmonie et une entiere confiance reciproque, sont convenues d'ouvrir,par le moyen de plenipotentiaires respectifs, une negotiation amicaledans la pieuse intention d'ecarter de leurs relations nouvelles toutsujet de differend ulterieur, et d'assurer pour l'avenir la pleine executiondu traite de Bucarest, ainsi que les traites et actes qu'il renouvelle ouconfirme et dont l'observation peut seule garantir le maintien de lapaix si heureusement etablie entre la Cour Imperiale de Russie et laSublime Porte Ottomane. En consequence, Sa Majeste l'Empereur etPadischah de toutes les Rusies et Sa Majesto l'Empereur et Padischahdes Ottomans ont nomme pour leurs plenipotentiaires, savoir :

1) Extrait du recueil des principaux traitOs de MM. DUPONT etROUSSET. Imprime a Gcettingue dans la librairie de Dieterich. 1828.Tome X. ann6e 1822-1826.

PIECES JUSTIF'ICATIVES 417

Sa Majeste l'Empereur et Padischah de toutes les Russies, les sieurscomte Michel Woronzoff, aide de camp general, general d'infanterie,mernbre du Conseil de l'Empire, gouverneur general de la Nouvelle-Russie et commissaire plenipotentiaire de la province de Bessarabie,chevalier de l'Ordre de Saint-Alexandre Newsky, chevalier grand-croixde celui de Saint-Georges de 2-e classe, de Saint-Wladimir de 1-reclasse, de Sainte-Anne de 1-re classe, enrichie de diamants, et chevalierde plusieurs Ordres strangers ;

Et Alexandre de Ribeaupierre, conseiller prive et chambellan actuel,envoys extraordinaire et ministre plenipotentiaire pros la Sublime Porte,chevalier de l'Ordre de Sainte-Anne de 1-re classe, enrichie de diamants,chevalier grand-croix de l'Ordre de Saint-Wladimir de 2-e classe, ain,ique de celui de Leopold d'Autriche de 1-re classe.

Et Sa Hautesse :Les sieurs Said Meherned Hadji Effendi, contrOleur general d'Ana-

tolie, 1-er plenipotentiaire ;Et Seid Ibrahim Iffet Effendi, cadi provisoire de Sophia, avec rang

de mollah de Scutari, 2-e plenipotentaire ;Lesquels, apres avoir echange les copies de lours pouvoirs trouves

en bonne forme, ont arrete, conclu et sine les articles suivants :ARTICLE PREMIER. Toutes les clauses et stipulations du traits de

paix conclu a Bucarest le 16 mai 1817 (17-e jour de la lune de dji-maziul-evel de l'an de l'hegire 1227) sont confirmees dans toute leurforce et valeur par in presente convention, comme si le traits de Bu-carest s'y trouvait insere mot a mot, les eclaircissements qui fontl'objet de la presente convention ne devant servir qu'a determiner lesens précis et a corroborer la teneur des articles dudit traits.

ART. 2. L'article 4 du traits de Bucarest ayant stipule pour lesdeux grandes Iles du Danube situees vis-a-vis d'Ismail et de Kilia,lesquelles, tout en demeurant propriete de la Porte Ottomane, doiventrester en partie desertes et inhabitees, un mode de delimitation dontrexecution a eta reconnue impossible, vu les inconvenients qu'entrainentles frequents debordements du fleuve, et l'experience ayant demontreen outre in necessite d'etablir une separation fixe et suffisamment&endue entre les riverains respectifs pour leur titer tout point decontact et pour faire censer par la meme les differends et les troublescontinuels qui en resultent, la Sublime Porte Ottomane voulant dormera la Cour Imperiale de Russie une preuve non equivoque de son desir

28


sincere de cimenter les relations d'amitie et de bon voisinage entreles deux Etats, s'engage a executer et a maintenir l'arrangement quia etc convenu a eel egard a Constantinople entre Penvoye de Russieet les ministres de la Sublime Porte, dans la conference tenue le 21sad 1817, conformement aux dispositions enoncees au protocolecette conference. En consequence, les dispositions enoncees dans ceprotocole et relatives a l'objet en question sont considerees commefaisant partie integrante de la presente convention.

ART. 3. Les traites et actes relatifs aux privileges dont jouissent laMoldavie et la Valachie ayant etc confirmes par une clause expressede Particle 6 du traite de Bucarest, la Sublime Porte s'engage solen-nellement a observer lesdits privileges, traitC,s et actes en toute occa-sion, avec la fidelite la plus scrupuleuse, et promet de renouveler dansl'espace de six mois apres la ratification de la presente convention leshatti-cherifs de 1812 qui ont specific en garantie ces memes privileges.En outre, vu les malheurs qu'ont essuy-es ces Provinces par suite desderniers evenements, vu le choix fait de boyards valaques et moldavespour etre Hospodars des deux Principautes, et vu que la Cour Impe-riale de Russie a donne son assentiment a cette mesure, it a ate re-connu, taut par la Sublime Porte que par la Cour de Russie, que leshatti-cherifs ci-dessus mentionnes de Pannee 1812 devaient indispen-sablement etre completes au moyen des clauses consignees dans l'ActesOpare ci-joint, qui a etc convenu entre les plenipotentiaires respectifs,et qui est et sera considers comme faisant partie integrante de la pre-sente convention.

ART. 4. Il a ate stipule par Particle 6 du traite de Bucarest que,du cote de l'Asie, la frontiere entre les deux Empires serait retabliecomme elle &sit avant la guerre, et que la Cour Imperiale de Russierestituerait a la Sublime Porte Ottomane les forteresses et chateauxsitues dans l'interieur de cette frontiere et conquis par ses armes. Enconsequence de cette stipulation, et vu que la Cour Imperiale de Rus-sie a evacue et restitue immediatement apres la paix celles des forte-resses qui avaient etc prises seulement pendant la guerre sur les trou-pes de la Sublime Porte, it est convenu de part et d'autre que desor-mais les frontieres asiatiques entre les deux Empires demeureronttelles qu'elles existent aujourd'hui, et qu'un terme de deux ans est fixeafin d'aviser reciproquement aux moyens les plus propres a maintenirla tranquillite et la sUrete des sujets respectifs.


ART. 5. La Sublime Porte Ottomane, desirant donner a la CourImperiale de Russie un temoignage eclatant de ses dispositions amica-les et de sa scrupuleuse attention a remplir en entier les conditions dutraite de Bucarest, mettra immediatement a execution toutes les clau-ses de Particle 8 du traite de Bucarest relatives a la nation servienne,laquellc etant ab antique sujette et tributaire de la Sublime Porte,devra eprouver en toute occasion les effets de sa clemence et de sagenerosite. En consequence, la Sublime Porte reglera avec les deputesde la nation servienne les mesures qui seront jugees les plus conve-nables pour lui assurer les avantages stipules en sa faveur, avantagesdont la jouissance sera tout a la fois la juste recompense et le meilleurgage de la fidelity dont cette nation a donne les preuves a l'Empire otto-man.Cornme un terme de dix-huit mois est juge necessaire pour pro-ceder aux verifications qu'exige cet objet, conformernent a l'acte separeci-joint, convenu entre les plenipotentiaires respectifs, lesdites mesuresseront reglees et arretees de concert avec la deputation servienneConstantinople et consignees en-detail dans un firman supreme revetudu hatti-cherif, lequel sera mis en vigueur dans le plus court delaipossible, et au plus tard dans le susdit terme de dix-huit mois, et seraen outre communique a la Cour Imperiale de Russie et considers deslors comme faisant partie integrante de la presente convention.

ART. 6. En vertu des stipulations expresses de Particle 10 du traitede Bucarest, toutes les affaires et reclamations des sujets respectifs,lesquelles avaient ete suspendues par Pevenement de la guerre, devrontetre reprises et terminees; de meme les creances que les sujets res-pectifs peuvent avoir les uns contre les autres, ainsi que sur le fist,devront etre examinees et reglees en toute justice, et promptement etentierement liquidees; it est convenu que toutes les affaires et recla-mations de sujets russes a l'occasion des pertes qu'ils ont essuyees parles depredations des pirates barbaresques, les confiscations faites aumoment de la rupture entre les deux Cours en 1806, et autres actesde meme nature, y compris ceux qui ont eu lieu depuis Pannee 1821,donneront lieu a une liquidation et a un dedommagement equitable.A cet effet, it sera nomme de part et d'autre des commissaires qui ye-rifieront les etats des pertes et verifieront le montant d'un dedomma-gement. Tous les travaux de ces commissions seront termines, et lasomme a laquelle s'elevera le dedommagement ci-dessus mentionne seraremise en bloc a la Legation Imperiale de Russie a Constantinople,

A


dans un terme de dix-huit mois a dater de la ratification de la presenteconvention. II sera aussi observe une egale reciprocite envers les sujetsde la Sublime Porte.

ART. 7. La reparation des dommages causes aux sujets et nego-ciants de la Cour Imperiale de Russie par les corsaires des Regencesd'Alger, de Tunis et de Tripoli, et la pleine et entiere execution desstipulations du traite de commerce et de l'article 7 du traite de lassi;etant d'une stricte obligation pour la Sublime Porte en vertu des clausesexpresses de Particle 12 du traite de Bucarest, lequel conjointerneneavec Particle 3 rappelle et confirme toutes les transactions anterieures,la Sublime Porte reitere solennellement la promesse de remplir de-sormais avec la plus scrupuleuse fidelite tous ses engagements a cetegard. En consequence: 10 La Sublime Porte mettra tous ses soinsempecher que les corsaires des regences barbaresques ne puissent, sous'quelque pretexte que ce soit, inquieter In commerce ou la navigation'russe, et, en cas de depredation de leur part, des qu'elle en sera in-struite, elle s'engage iterativement a faire restituer sans nul retard'toutes Ies prises faites par lesdits corsaires, a faire dedommager leysujets russes des pertes qu'ils auraient essuyees, a adresser A cette finun firman rigoureux aux regences barbaresques, de maniere a ce qu'il'ne soit plus necessaire de le reiterer une seconde fois, et, dans lecas oii le firman n'aurait pas ete execute, a payer le montant de l'in-demnite, de son tresor imperial, dans le terme de deux mois specifkiA l'article 7 du traite de aussi a dater du jour de la reclamation quiaura ete presentee a cet egard par le ministre de Russie sur la veri-fication qui aura ete faite.

2° La Sublime Porte promet d'observer rigoureusement toutes lesconditions dudit traite de commerce, de lever toutes les prohibitionscontraires a la teneur expresse de ces stipulations, de ne mettre au-cune entrave a, la libre navigation des navires marchands sous pavilionrusse, dans toutes les mers et eaux de l'Empire ottoman sans aucuneexception, en un mot, de faire jouir les marchands, les capitaines ettous les sujets russes, en general, des avantages et prerogatives, commede Pentiere liberte de commerce qui sont forrnellement stipules parles traites de commerce existant entre les deux Empires.

3' Conformement a Particle premier du traite de commerce qui sti-pule en faveur de tous les sujets russes, en general, la liberte de na-vigation et de commerce dans tons les Etats de la Sublime Porte, tant

A'


sur terre que sur mer, et partout oil la navigation et le commercepeuvent convenir aux sujets russes, et en vertu des clauses des articles31 et 35 dudit traite, qui assurent le libre passage par le canal deConstantinople des navires marchands russes charges de vivres ouautres marchandises et productions de la Russie ou d'autres Etats nonsoumis a l'Empire ottoman, ainsi que la libre disposition de ces vivres,marchandises et productions, la Sublime Porte promet de n'apporteraucun obstacle ni empechement a ce que les batiments russes chargesde hies et autres vivres, a leur arrivee dans le canal de Constanti-nople, le cas de besoin echeant, puissent transborder leur cargaisonsur d'autres batiments, soit russes, soit d'autres nations etrangeres,pour etre transportes hors des Etats de la Sublime Porte.

4" La Sublime Porte acceptera les bons offices de la Cour Imperialede Russie a l'effet d'accorder, d'apres les exemples precedents, rentreede la mer Noire aux batiments des puissances amies de l'Empire ottomanqui n'ont pas encore obtenu ce privilege, de maniere que le commerced'importation en Russie par le moyen de ces batiments et l'exportationdes produits russes A leur bord ne puissent essuyer aucune entrave.

ART. 8. La presente convention, servant d'eclaircissement et decomplement au traite de Bucarest, sera ratifiee par Sa Majeste l'Em-pereur et Padischah de toutes les Russies et Sa Majeste l'Empereuret Padischah des Ottomans au moyen de ratifications sollennellesninnies de leur propre signature suivant l'usage, qui seront echangeespar les plonipotentiaires respectifs dans le terme de quatre semaines,ou plus tot, s'il est possible, a compter du jour de la conclusion de lapresente convention.

Fait Aciiermann, le 25 septembre/7 oclobre 1826.

Signe : Comte Michel WORONZOFF, Alexandre DE RIBEAUPIERRE,SAID MEHEMED, SEID IBRAHIM.

II. Acte separe -relatif aux principautes de Moldavieet de Valachie.

Au nom de Dieu Tout-Puissant,Les Hospodars de Moldavie et de Valachie etant choisis parmi les

Boy ards indigenes, leur elevation sera desormais faite dans chacune

422 PIECES JUSTIFICAT1VES

de ces provinces d'apes le consentement et la volonte de Ia SublimePorte, par l'Assemblee generale du Divan, conformement a l'ancienusage du pays.

Les Boyards du Divan de chaque province, comme corps du pays,et avec l'accord general des habitants, feront choix pour la dignited'Hospodar, d'un des Boyards les plus anciens et les plus capables dela bien remplir, et ils pre,ssenteront a la Sublime Porte par une requete(arz-mashat) le candidat elu, lequel, s'iI est agree par la Sublime Porte,sera nomme Hospodar et recevra l'investiture. Si par des raisonsgraves Ia nomination du candidat elu ne se trouvait point conformeau desir de la Sublime Porte, dans ce cas, apres que ces raisons gravesauront ete, averees par les deux Cours, it sera permis de recommenderauxditsBoyards de proceder a Pelee don d'une autre personne convenable.

La duree de l'administration des IIospodars restera toujours fixee,commc par le passé, A sept anriC,eQ completes et entieres, a dater dujour de leur nomination, et ils ne pourront etre destitues avant ceterme. Si, pendant la duree de leur administration, ils commettentquelque &lit, la Sublime Porte en informerait le ministre de Russie,et lorsque, apres verification faite de part et d'autre, it sera constatoque l'Hospodar s'est effectivement rendu coupable d'un dela, sa des-titution sera permise dans ce cas seulement.

Les Hospodars qui auront acheve leur terme de sept annees sansavoir donne, soit aux deux Cours, soit au pays, aucun sujet de plaintelegitime et grave, seront nommes de nouveau pour sept autres annees,si in demande en est faite a la Sublime Porte par les Divans des pro-vinces, et si le consentement general des habitants se manifeste a leurezard.

S'il arrive qu'un des Hospodars abdique avant l'accomplissement duterme de sept ans, pour cause de vieillesse, de malaclie ou pour touteautre raison, in Sublime Porte en donnera connaissance a la Cour deRussie, et l'abdication pourra avoir lieu d'apres un accord prealabledes deux Cours.

Tout Hospodar qui aurait ete destitue avant d'avoir fini son terme,ou qui aurait abdique, encourra la dechoance de son titre et pourrarentrer dans la classe des Boyards, a condition de rester paisible ettranquille, mais sans pouvoir ni redevenir membre du Divan ni rempliraucune fonction publique, et sans pouvoir etre reelu Hospodar.

Les fils des Hospodars destitues ou abdicataires conserveront la

PIECES JUSTIFICAT1VES 423

qualite de Boyards, pourront occuper les charges du pays et etre elusHospodars.

En cas de destitution, d'abdication ou de wort d'un Hospodar, etjusqu'a ce qu'iI lui soit doom,' un successeur, l'administration de laPrincipaute sera confiee a des caImacams nommes par le Divan deladite Principaute.

Le hatti-cherif de 1812 ayant ordonne l'abolition des impOts, rede-vances et requisitions introduites depuis Panne 1198 (1783), les: Hos-

podars avec les Boyards des Divans respectifs determineront et fixerontles impets et les charges nouvelles de la Moldavie et de la Valachie,en prenant pour base les reglements qui ont etc etablis a Ia ,Ante duhatti-cherif de 1812. Les Hospodars ne pourront dans aucun cas man-quer au strict accomplissement de cette disposition. fis auront egardaux representations du ininistre du Sa Majestd Imperiale et a cellosquo leurs consuls leur adresseront d'apres ses ordres, tant sur cotobjet quo sur le maintien des privileges du pays, et specialement surl'observation des clauses et articles inserts dans le present acte.

Les Hospodars, de concert avec les Divans respectifs, fixeront danschaque Province le nombre des Beschlis d'apres celui qui existait avantles troubles de 1821. Ce nombre une fois fixe ne pourra etre augments;sous aucun pretexte, a moins quo l'urgente n6cessite n'en soit reconnuede part et d'autre, et it est bien entendu quo les Bechlis continuerontA etre formes et organises comme ils l'etaient avant les troubles de1821 ; que les agas continueront d'etre ehoisis et nommes d'apres lemode suivi avant ladite epoque, et qu'enfin les Bechlis et leurs agasne rempliront jamais que les fonctions pour lesquels ils auront etcoriginairernent institues, sans pouvoir se meler des affaires du paysni se permettre aucune action.

Les usurpations faites sur le territoire de la Valachie du cute d'IbraIl,Giurgevo et Collie, et au dela de 1'Olto seront restituees aux proprie-taires, et it sera fixc pour ladite restitution un terme dans les firmansy relatifs, lesquels seront adresses A qui it appartient.

Ceux des Boyards moldaves qui, uniquement par suite des dernierstroubles, se sent vus forces de quitter leur patrie, pourront y revenirlibrement, sans etre inquietes par qui que ce soit, et rentreront dans Iapleine et entiere jouissance de leurs droits, prerogatives, biens et pro-prietes comme par le passé.

La Sublime Porte, eu egard aux matheurs qui ont pose sur les Prin-


cipautes de -Moldavie et de Valachie, par suite des derniers troubles,leur accordera deux annees d'exemption des tributs et revedances qu'ellessont tenues de lui payer. A l'expiration du terme de rexemption ci-des-sus mentionnee, lesdits tributs et redevances seront acquittes au termefixe par les hatti-cherifs de 1812 et ne pourront etre augmentes dansaucun cas. La Sublime Porte accordera egalement aux habitants desdeux Principautes la liberte de commerce pour toutes les productionsde leur sol et de leur industrie, dont ils pourront disposer comme bonleur semblera, sauf les restrictions exigees, d'un cOto par les fourni-tures dues annuellement a la Sublime Porte, dont ces Provinces sontcomme les greniers, de l'autre part, par l'approvisionnement du pays.Toutes les dispositions du hatti-cherif de 1812, relatives a ces fourni-tures, a leur acquittement regulier et aux prix courants d'apres les-quels elles doivent 'etre soldees et dont la fixation appartiendra en casde litige aux Divans respectifs, seront remises en vigueur et observeesa l'avenir avec une scrupuleuse exactitude.

Les Boyards sont tenus d'executer les ordres des Hospodars et derester envers eux dans les bornes d'une parfaite soumission. De leurcOte, les Hospodars ne pourront sevir arbitrairernent contre les Boyardsni leur faire subir des punitions non meritees ; ils seviront seulementclans le cas oii les Boyards commettraient quelque faute averee, et cesderniers ne subiront de peine qu'apres avoir ete, juges conformementaux lois et usages du pays.

Les troubles survenus dans les dernieres annees en Moldavie et enValachie ayant porte, la plus grave atteinte a l'ordre dans les diversesbranches de l'administration interieure, les Ilospodars seront tenus des'occuper sans le moindre delai, avec les Divans respectifs, des me-sures necessaires pour ameliorer la situation des Principautes con-fides a leurs soins, et ces mesures feront l'objet d'un reglement gene-ral pour chaque province, lequel sera mis irnmediament a execution.

Tous les autres droits et privileges des Principautes de Moldavie etde Valachie et toes les hatti-cherifs qui les concernent, seront maintenuset observes, en tant qu'ils ne seront pas modifies par le present acte.

C'est pourquoi, nous soussignes, plenipotentiaires de Sa Majeste 1'Em-pereur et Padischah de toutes les Russies, munis des pleins pouvoirssouverains, de concert avec les plenipotentiaires de la Sublime PorteOttomane, aeons arrete et regle a l'egard de la Moldavie et de la Va-lachie les points ci-dessus, lesquels sont la consequence de l'article 3

PIECES JUST1FICATIVES 425

de la convention explicative et confirmative du traite de Bucarest, concueen huit articles, clans les conferences a Ackermann entre nous et lesplenipotentiaires ottomans.

En consequence, le present acte a ete separe et redige, muni de noscachets et de nos signatures, et delivre entre les mains des plenipo-tentiaires de la Sublime Porte.

Fait a Ackermann, le 25 septembre/7 octobre 1826 1).

Signe : Comte Michel \VORONZOFF, Al. DE RIBEACPIERRE,SAID MEHEMED, SAID IBRAHIM.

1) Extrait du Rectzeil des principaux traites, par MM. DUPONT etRoussET, t. X; annees 1822-1826.

TRAITS D'ANDRINOPLE (1829)

TRAIT):; DE PAIX ENTRE LA RUSSIE ET LA TURQUIE.

Au nom de Dieu Tout-Puissant,Sa Majeste Imperiale le Tres Haut et Tres Puissant Empereur et

Autocrate de toutes les Russies.Sa Majeste Imperiale le Tres Haut et Tres Puissant Empereur des

Ottomans,Animes d'un egal &sir de mettre un terme aux calamites de la guerre,

et d'etablir sur des bases solides et irnmuables la pail, l'amitie et labonne harmonie entre leurs Empires, ont resolu, d'un commun accord,de confier cette oeuvre salutaire a leurs plenipotentiaires.

ARTICLE PREMIER. Toute inimitie et tous differends qui ont existejusqu'a present entre les deux Empires cesseront a compter de ce jour,taut sur terre que sur mer, et it y aura a perpetuite pais, auntie etbonne intelligence entre Sa Majeste l'Empereur, Padischah de toutesles Russies et Sa Hautesse le Padischah des Ottomans, leurs heritiers etsuccesseurs au trOne, ainsi qu'entre leurs Empires respectifs. Les deuxHautes Parties contractantes porteront toute leur attention a empOchertout ce qui pourrait faire renaitre la mesintelligence entre leurs sujetsrespectifs ; ils executeront scrupuleusement toutes les conditions dupresent traite, et veilleront en mane temps a ce qu'il ne soit enfreinten aucune facon, soit directement, soit indirectement.

ART. 2. Sa Majeste l'Empereur et Padischah de toutes lei Russiesdesirant Bonner a Sa Hautesse l'Empereur et Padischah des Ottomansun gage de ses dispositions amicales, rend a la Sublime Porte la prin-cipaute, de Moldavie avec toutes les frontieres qu'elle avait avant laguerre a laquelle le present traite a mis fin. Sa Majeste Imperiale rendraaussi In principaute de Valachie, le banat de CraIova, la Bulgarie, laDobrudja, depuis le Danube jusqu'a la mer, ainsi que Silistrie, Hirsova,Matkia, Isachia, Toulcha, Babadag, Buyardjik, Varna, Pravady et autresvilles et villages qu'il contient, toute l'etendue du Balkan, depuis Emi-neh, Bournou jusqu'a Kosan, et tout le pays depuis le Balkan jusqu'ala mer, avec Selimnea, lamboli, Aidos, Karnabat, Missenovica, Akhioly,


Bourgas, Sizopoli, Kirkklissi, la ville d'Ancirinople, Zule-Bourgas, et tou-tes les vales, bourgs et villages, et, en general, toutes les places queles Russes ont occupees dans la Routnelie.

ART. 3. Le Pruth conlinuera de former Ia limite des deux Empiresdepuis le point oft cette riviere touche au territoire de la Moldavie jus-qu'a sa jonction avec le Danube. De cc point, is ligne suivra le coursdu Danube jusqu'a l'embouchure de la Saint-Georges, de sorte clue,laissant toutes les Iles formees par les divers bra, de cette riviere enpossession de la Russie, la rive droite restera comme anciennementen possession de la Porte Oltomane. Cepenclant it est convenu que cetterive droite reslera inhabitee depuis le point oil le bras de Saint-Geor-ges se separe de celui de Soulina, a une distance de deux heures dela riviere, et qu'aucun elablissoment d'aucune espece n'y sera forme,non plus que sur Ies Iles qui resteront au pouvoir de In Conr de Ru -sie,on, a l'exception des quarantaines qui pourront y etre elablies, it lie

sera permis de faire aucun autre etablissement ni fortification. Lesbatiments marchands des deux puissances auront la liberie de par-courir le Danube dans tout son cours, et ceux qui porteront, pavilionottoman auront libre entrée clans les embouchures de Kilia et de Sou-lina, celle de Saint-Georges restant commune aux batiments de guerreet bailments marchands des deux Puissances contractantes. Mais lesnavires de guerre russes lorsqu'ils remonteront le Danube, it iront pasau dela du point de sa jonction avec le Pruth.

ART. 4. La Georgie, l'Imirete, la Mingrelie, le Gouriel, et plusieursautres provinces du Caucase, ayant ete depuis longues annees et a per-petuite unis a l'empire de Russie, et cet Empire ayant en outre, par letraite conclu avec la Perse a Towsk'nantchai, le 10 fevrier 1828, acquisles Khanats d'Erivan et de Naktchivan, les deux Hautes Parties contrac-tantes ont reconnu Ia necessite d'etablir entre leurs Etats respectifs toutle long de cette ligne une frontiere bien tracee qui puisse prevenir toutediscussion future. El les ont egalement pris en consideration les moyensconvenables d'opposer des obstacles insurmontables aux incursions etdepredations que les tribus voisines ont commixes jusqu'a ce jour, etqui ont si souvent compromis les relations d'amitie et de bonne affec-tion entre les deux Empires; en consequence, it a ete convene de con-siderer dorenavant comme la frontiere entre les territoires de la CourImperiale de Russie et ceux de la Sublime Porte Ottoruane en Asie,la ligne qui, suivant Ia limite actuelle du Gouriel depuis la mer Noire,

428 PIECES JUSTIPICAT1VES

remonte jusqu'au bord de l'imirete, et de IA en ligne droite jusqu'aupoint ou les frontieres des pachalichs d'Akhaltzik et de Kars rencon-trent celles de la Georgie, laissant, de cette maniere, au nord et audedans de cette ligne la vile d'Akhaltzik et le fort de Khallnanickune distance moindre de deux heures.

Tous les pays situes au midi et a l'ouest de cette ligne de demar-cation, vers les pachalichs de Kars et de Trebizonde, ainsi que la ma-jeure partie du pachalick `d'Akhaltzik, resteront a perpetuite sous ladomination de la Sublime Porte, tandis que ceux qui sont situes aunerd et A l'est de ladite ligne vers la Georgie, l'Imirete et le Gouriel,ainsi que le littoral de la mer Noire, depuis l'embouchure du Koubanjusqu'au port Saint-Nicolas inclusivement, seront sous la dominationde I'Empereur de Russie. lin consequence, la Cour Imperiale de Russieabandonne et rend a la Sublime Porte le reste du pachalik d'Akhaltzik,la Ville et le pachalik de Kars, la Ville et le pachalik de Bayazid, laVille et le pachalik d'Erzeroum, ainsi que les places occupees par lestroupes russes qui peuvent etre en dehors de la ligne ci-dessus men-tionnee.

ART. 5. Les Principautes de Moldavie et de Valachie s'etant, parune capitulation, placees sous la suzerainete de la Sublime Porte, et laRussie avant garanti leur prosperite, it est entendu qu'elles conserve-root tous les privileges et immunites qui leur ont et6 accordes en vertudc leur capitulation, soit par les traites conclus entre les deux Courslinperiales, soit par les hatti-cherifs promulgues a diverses epoques. Enconsequence, elles jouiront du libre exercice de leur religion, d'une par-faite securite, d'une administration nationale et independante, et d'uneentiere Eberle de commerce. Les clauses additionnelles aux stipula-tions precedentes, jugees necessaires pour assurer a ces deux Provin-ces la jouissance de leur droit, seront inserees dans l'acte separe annexe,qui est et sera considers comme faisant partie integrante du presenttraits.

ART. 6. Les circonstances qui se sont presentees depuis la con-clusion de la convention d'Ackermann n'ayant pas permis a la SublimePorte d'entreprendre immediatement l'execution des clauses de l'actesepare relatif a la Servie, et annexe au cinquieme article de ladite con-vention, la Sublime Porte s'engage de la nianiere la plus solennelleles executer sans le moindre delai et avec la plus scrupuleuse exacti-'tude, et de proceder surtout a la restitution immediate des six dis-

a


tricts detaches de la Servie, afin d'assurer pour toujours la tranquilliteet le bien etre de cette nation fidele et soumise. Le firman confirmepar le hatti-cherif qui ordonnera lexecution des clauses ci-dessus seralivre et communique a la Cour Imperiale de Russie dans Pintervalle d'unmois A compter de la signature du present traite de pail.

ART. 7. Les sujets russes jouiront dans toute Petendue de l'Em-pire ottoman, tant par terre que par liner, de la liberte pleine et entierede commerce, qui leur est assuree par les traites precedents conclusentre les deux Hautes Parties contractantes. Aucune infraction A cetteliberte de commerce ne sera commise, et it ne sera pas permis de Pin-terrompre dans aucun cas, ni sous aucun pretexte, par une prohibi-tion ou restriction quelconque, ni en consequence d'aucun reglementou mesure d'administration ou de legislation interieure. Les sujets, ha-timents et marchandises russes seront a l'abri de toute violence, detoute chicane. Les premiers seront sous la juridiction exclusive et lapolice des ministres et consuls de Russie. Les batiments russes neseront soumis a aucune visite quelconque de la part des autorites 01-tomanes, ni a la mer ni dans aucun des ports ou rades appartenantaux possessions de la Sublime Porte. Toutes les marchandises et den-rees appartenant a un sujet russe, apres avoir pays les droits de douanestipules par les tarifs, seront librement transportees, deposees a terredans les magasins du proprietaire ou de son consignataire, ou autre-ment transportees A bord des batiments de toute autre nation quel-conque, sans que les sujets russes soient tenus d'en donner avis auxautorites locales, et encore moms de demander leur autorisation. 11 estexpressement convenu que tour les grains provenant de la Russiejouiront des memes privileges et que le transit Libre n'eprouvera jamais,sous aucun pretexte, de difficulto ou d'obstacle. La Sublime Porte s'en-gage, en outre, a veiller soigneusement a ce que le commerce et lanavigation de la mer Noire n'Oprouvent pas le moindre obstacle d'unenature quelconque.

Dans ce but, la Sublime Porte reconnait et declare le passage ducanal de Constantinople et le detroit des Dardanelles en tierement libreset ouverts aux batiments russes sous pavilion marchand, charges ousur lest, soit qu'ils viennent de la mer Noire pour aller dans la Me-diterranee, ou soit que, revenant de la Mediterranee, ils veuillent ren-tree dans la mer Noire. Ces batiments, pourvu que ce soient des bati-ments mareliands, de quelque grandeur qu'ils soient, quel que soil leur


tonnage, ne seront exposés a aucune entrave ou vexation quelconque,comme it a Cite stipule, ci-dessus. Les deux Cours s'entendront stir lesmeilleurs moyens a employer pour empecher tout Mai dans l'expe-dition des acquits de la, douane necessaires. En vertu du mane principe,le passa'e du canal de Constantinople et du &troll des Dardanellesest declare libre et ouvert a tons les batiments marchands des Puis-sances en paix avec la Sublime Porte, soit qu'ils se rendent dans lesports russes de la mer Noire ou gulls en viennent, soit qu'ils soientcharges on sur lest, aux memes conditions que celles stipulees pourles batiments sous pavilion russe. Enfin, la Sublime Porte, reconnaissantle droit de la Cour lmperiale de Russie d'obtenir une garantie de cettepleine liberte de commerce et de navigation dans la mer Noire, declaresolennellement que jamais, et sous aucun pretexte quelconque, elle n'yapportera le moindre obstacle; elle promet surtout de ne jamais sepermettre, a l'avenir, d'arreter ou de detenir les batiments charges ousur leur lest, soit russes, soit appartenant A des nations avec lesquellesla Porte Ottomane ne sera pas en kat de guerre declaree, qui passe-raient par le detroit de Constantinople et le detroit des Dardanelles pourse rendre de la mer Noire dans la Mediterranee ou de la Mediterraneeaux ports russes de la mer Noire; et si, A ce que Dieu ne plaise, quel-qu'une des stipulations contenues dans le present article &Mt enfreinte,et que la reclamation du ministre russe a ce sujet n'obtint pas unesatisfaction pleine et prompte, la Sublime Porte reconnait d'avancele droit de la Cour Imperiale de Russie de considerer une telle in-fraction comme un acte d'hostilite, et de faire immediatement des re-presailles sur l'Empire Ottoman.

ART. 8. Les arrangements precedemment stipules par le sixiomearticle de la convention d'Ackermann, dans le dessein de regler et li-quider les droits des sujets et marchands respectifs des deux Empires,relativement a l'indemnite pour les pertes eprouvees a diverses epoquesdepuis la guerre de 1806, n'ayant pas encore ete mis a execution, etle commerce russe avant, depuis la conclusion de la susdite convention,souffert de nouveaux et considerables dommages en consequence desmesures adoptees sur la navigation du Bosphore, it est arrete et con-venu que la Sublime Porte, comme reparation pour ces dommageset ces pertes, payera a la Cour Imperiale de Russie, dans le Mai dedix-huit mois, a des epoques qui seront fixees plus tard, la sommede 1500000 ducats de Hollande : de sorte que le payement de


cette somme metra fin a tous les droits ou pretentious reciproques dela part des deux Puissances contractantes au sujet des circonstancesci-dessus mentionnees.

ART. 9. La prolongation de la guerre, a laquelle le traite de paixactuel met heureusement fin, ayant occasionne t la Cour Imperiale deRussie des depenses considerables, la Sublime Porte reconnait la ne-cessite de lui offrir une indemnite proportionnee. A cet effet, et inde-pendamment de la cession d'une petite portion de territoire en Asie,stipulee par l'article 4, que la Cour de Russie consent a recevoir pourcompte de ladite indemnite, la Sublime Porte s'engage a payer it laditeCour une somme d'argent dont le montant sera regld de concert.

ART. 10. La Sublime Porte, en declarant son adhesion entiere auxstipulations du traite conclu a Londres le 24 juin/6 juillet 1827, entrela Russie, la Grande-Bretagne, et la France, adhere egalement a l'Actedu 10/22 mars 1829, redige d'un consentement mutuel entre les memesPuissances sur les bases dudit traite, et contenant les mesures dedetail relativement a son execution definitive. Ce traite et cette noteconcernent la reconnaissance de l'affranchissement de la Grace.

ART. 11. Immediatement apres la signature du present traite depaix entre les deux Empires, et l'echange des ratifications par les deuxSouverains, la Sublime Porte prendra toutes les mesures necessaires pourla prompte et rigoureuse execution des stipulations qu'il contient, et par-ticulierement du troisieme et du quatrieme article, relatif aux limiterqui separent les deux Empires, tant en Europe qu'en Asie, ainsi quedes cinquieme et sixieme articles, relatifs aux Principautes de la Va-lachie et de la Moldavie, aussi bien que de la Servie ; et, des l'instantque ces stipulations pourront etre considerees comme ayant eta exe-cutees, la Cour Imperiale de Russie procedera a l'exacuation du terri-toire de l'Empire Ottoman conformement aux bases etablies par unacte separd qui fait partie integrante de ce traite. Jusqu'a la completeevacuation du territoire occupe par les troupes russes, l'administrationet l'ordre de choses e:tabli clans le moment actuel, sous l'influence dela Cour de Russie, seront maintenus, et la Sublime Porte ne s'en oc-cupera en aucune maniere.

ART. 12. Immediatement apres la signature du present traite depaix, des ordres seront donnas aux commandants des troupes respec-tives, taut sur terre que sur mer, de cesser les hostilites. Celles com-mises apres la signature du present traite seront considerees comme


n'ayant pas eu lieu et n'ameneront aucun changement dans les sti-pulations qu'il contient ; de meme, tout ce qui aura pu etre conquisdans l'intervalle par les troupes de l'une ou de l'autre des Hautes Puis-sances contractantes, sera rendu sans le moindre

ART. 13. Les Hautes Puissances contractantes, en retablissant entreelles les relations d'amitie sincere, accordent un pardon general et uneamnistie pleine et entiere a tous ceux .de leurs sujets, de quelque con-dition gulls soient, qui, pendant le tours de la guerre heureusementterminee aujourd'hui, auront pris part aux operations militaires oumanifeste, soit par leur conduite, soit par leurs opinions, leur atta-chement a l'une ou a l'autre des deux parties contractantes. En consequence, aucun de ces individus ne sera inquiete ou persecute, soitdans sa personne, soit dans ses biens, pour sa conduite passee ; et,

chacun d'eux, recouvrant les proprietes qu'il possedait auparavant, enjouira paisiblement sous la protection des lois, et sera en liberte d'endisposer dans l'espace de dix-huit mois, de se transporter avec sa fa-mine, ses biens, proprietes, etc..., dans le pays quelconque qu'il luiplaira de choisir, sans eprouver aucune entrave ou vexation quelconque.

11 sera, en outre, accorde aux sujets respectifs des deux Puissancesetablis sur les territoires rendus a la Sublime Porte ou cedes a in CourImperiale de Russie, le meme intervalle de dix-huit mois,l'A dater de l'e-change des ratifications du present traite de paix, pour disposer, s'ils lejugent convenable, de leurs proprietes acquises, soit avant, soil depuisla guerre, et de se retirer avec leurs capitaux, fortune, proprietes, etc.des Etats de l'une des Puissances contractantes dans ceux de l'autre.

ART. 14. Tous les prisonniers de guerre, de quelque nation, con-dition ou sexe qu'ils soient, qui sont dans les deux Empires, devrontimmedialement apres l'echange des ratifications du present traite depaix, etre mis en liberte, et rendus sans le moindre payement ou rancon,A l'exceplion des chretiens qui. de leur propre volonte, ont embrassela religion mahometane dans les Etats de la Sublime Porte, ou desmahometans qui, aussi de leur propre volonte ont embrasse la religionchretienne dans les territoires de l'Empire russe.

La meme conduite sera observee a regard des sujets russes qui,apres la signature du present traite de paix, seront tombes dans lacaptivite d'une maniere quelconque, at seront trouves dans les Etats dela Sublime Porte.

La Cour Imperiale de Russie promet, de son cOte, d'agir de la meme-

ddlai.


maniere envers les sujets de la Sublime Porte. Aucun remboursementne sera exige pour les sommes qui ont ete employees par les deuxHautes Puissances contractantes pour l'entretien des prisonniers. Cha-cune d'elles fournira aux prisonniers tout ce qui pourra etre neces-saire a leur voyage jusqu'aux frontieres, oil ils seront echanges pardes commissaires nommes de deux cads.

ART. 15. Tous les traites, conventions et stipulations arretes etconclus a diverses epoques, entre la Cour hnperiale de Russie et laPorte Ottomane, a l'exception de ceux qui sont annules par le presenttraite de paix, sont confirmes dans toute leur force et effet, et les deuxHautes Parties contractantes s'engagent a les executer religieusementet inviolablement.

ART. 16. Le present traite de paix sera ratifie par les deux HautesCours contractantes, et l' echange des ratifications entre les plenipo-tentiaires respectifs aura lieu dans l'espace de six semaines ou plus tetsi faire se peut 1).

En foi de quoi ont signs,

Le comte ALEXIS ORLOFF, le comte F. V. PAHLEN.

En vertu de pouvoir,

Sig126 DIEBITSCH ZABALKANSKY.

') Annuaire historique universel, par C.-L. LESUR. Armee 1829. Do-cuments historiques, p. 94.

`49

NOTE EXPLICATIVE

CONCERNANT L'EXECUTION DE CERTAINS ARTICLES

DU TRAITE D'ANDRINOPLE.

Le § 1-er de cette note regle le payement a la Russie, en dix-huitmoil, de la somme de 1,500,000 ducats de Hollande alloude commeindemnite des pertes subies par les sujets et commergants russes.

La § 2 regle les dates des echeances et le montant des sommes pourchaque payement de Pindemnite ci-dessus,

Le § 3 fixe Pinderrinite de guerre a allouer a la Russie a la sommede 10,000,000 de ducats de Hollande.

«§ 4. Quanta la stipulation contenue dans l'acte separe concer-nant les principautes de Moldavie et de Valachie, et en vertu de la-quelle les villes turques situees sur la rive gauche du Danube, Turno,Giurgevo, Braila, etc., avec leur territoire, doivent etre reunies a laValachie, et les fortifications qui ont ci-devant existe sur cette rive nejamais etre retablies, it a Ste regle dans la convention explicative (art.1-er) que Giurgevo, qui se trouvait encore alors au pouvoir des Tures,serait evacue, remis aux troupes russes, et que les fortifications enseraient rasees. L'evacuation devait avoir lieu quinze jours apres lasignature de la paix (on sait qu'elle a Ste retardee). Les troupes turquesdevaient se retirer a Routschouk, sur la rive droite du Danube, vis-S-visde Giurgevo, et emmener leur artillerie, leurs munitions et leurs pro-prietes. 11 etait egalement permis aux habitants tures de Giurgevod'emigrer avec leur fortune.

«§ 5. Relativement a l'Svacuation du territoire ottoman par lestroupes russes, notamment article 11 du traite principal, la conventionexplicative porte (art. 4) : a Aussit6t que le premier payement (100,000ducats) sur les indemnites stipuldes pour les pertes des sujets et cora-mergants russes aura etd acquitte ; aussitet que Particle 6 du traiteconcernant la Servie aura Ste accompli, Giurgevo consequemment


,evacue et remis aux troupes russes, alors sous un mois apres l'echangedes ratifications, l'armee russe quitters les villes d'Andrinople, Kisklisse,Zule, Burgas, Widin, Juiada et autres endroits, qui seront remis aussitetaux autorites nominees par la Porte pour les recevoir.D

«§ 6. Aussitet l'acquittement du second payement (40,000 ducats),de l'indemnite pour les commergants russes, c'est-a-dire six mois apresl'echange des ratifications, les troupes russes evacueront sous un moistout le pays depuis le Balkan jusqu'a la mer Noire et au golfe de Burgas,et elles se retireront au dela du Balkan en Bulgarie et en Dobrudja.Au bout du second terme de six mois, lorsque les 500,000 ducats for-mant le troisieme payement des indemnites auront ete acquittes, lestroupes russes evacueront toute la Bulgarie avec les villes et les villages,etc., situes sur la Dobrudja, depuis le Danube jusqu'a la mer Noire.Les 500,000 ducats restants seront payes dans les six mois suivants,c'est-à-dire dix-huit mois apres l'echange des ratifications. La ville deSilistrie et les Principautes de Moldavie et de Valachie sont exclues del'evacuation ci-dessus, et seront gardees en depot par la Russie jusqu'al'entier acquittement de la somme que la Porte s'est engagee a payeren indemnite pour les frais de la guerre. Aussit6t ce payement termini;,Silistrie et les Principautes seront evacuees sous deux mois et remisesponctuellement aux autorites de la Porte.

«§ 7. Quanta l'evacuation des provinces d'Asie qui doivent etrerendues a la Porte en vertu de I'article 4 du traite, it a ete regle qu'ellecommencerait trois mois apres rechange des ratifications, et cela con-formement a une convention particuliere que le general comte Pas-kewitch concluera avec les commandants de la Porte dans ces con-trees, de maniere que l'evacuation totale des pays qui doivent etrerendus a la Porte soit terminee huit mois apres l'echange des ratifi-cations 1).»

1) Annuaire historique universel, pour rannee 1826. Documentshistoriques, p. 98.

TRAITE D'ANDRINOPLE (Suite)

TRAITE SEPARE ENTRE LA RUSSIE ET LA PORTE

RELATIF AUX PRINCIPAUTES DE MOLDAVIE ET DE VALACHIE.

Au nom de Dieu Tout-Puissant,Les deux Hautes Puissances contractantes, en confirmant tout ce qui

a ete stipule par l'acte separe de la convention d'Ackermann, relative-ment au mode d'election des Hospodars de Moldavie et de Valachie,ont reconnu Ia necessite de donner a ('administration de ces Provincesune base plus stable et plus conforme aux veritables intdrets des deuxpays. A cet effet, it a 60 convenu et regle definitivement que Iaduree du gouvernement des Hospodars ne serait plus hornee a septans, comme par le passé, mais qu'ils seraient dorenavant investis decette dignite a vie, sauf les cas d'abdication volontaire ou de destitu-tion pour cause de debts prevus par ladite note separee.

Les Hospodars regleront librement toutes les affaires interieures deleurs provinces, en consultant leurs Divans respectifs, sans pouvoirneanmoins porter atteinte aux droits garantis aux deux pays par lestrait& ou les hatti-cherifs, et ne seront troubles dans leur administra-tion par aucun ordre contraire a ces droits.

La Sublime Porte promet et s'engage a veiller scrupuleusement a ceque les privileges accordes a la Moldavie et a la Valachie ne soientd'aucune maniere enfreints par les commandants limitrophes, de nesouffrir aucune ingerence de leur part dans les affaires de ces deuxProvinces, et d'empecher toute incursion des riverains de la rive droitedu Danube sur le territoire valaque ou moldave. Seront considereescomme faisant partie integrante de ce territoire toutes les Iles atte-nantes a la rive gauche du Danube, et le chenal de ce fleuve formerala limite des deux Principautes depuis son entrée dans l'Empire otto-man jusqu'a son confluent avec le Pruth.

Pour mieux assurer l'inviolabilite du territoire Moldave et Valaque,la Sublime Porte s'engage a ne conserver aucun point fortifie, a ne

PIECES JUSTIFICAT1VES 437

tolerer aucun etablissement quelconque des sujets musulmans sur larive gauche du Danube. En consequence, it est invariablement arreteque sur toute cette rive, dans la grande et la petite Valachie, et aussien Moldavie, aucun mahometan ne pourra jamais avoir son domicileet que l'on y admettra les seuls marchands munis de firrnans, qui vien-dront acheter pour leur propre compte dans les Principautes les den-rees necessaires pour la consommation de Constantinople, ou d'autresobjets.

Les villes turques situees sur la rive gauche du Danube seront, ainsique leurs territoires (rajahs) restituees a la Valachie pour etre desOr-Mais reunies a cette Principaute, et les fortifications existant aupara-vant sur cette rive ne pourront jamais etre retablies. Les musulmansqui possedent des biens-fonds non usurpes sur des particuliers, soitdans ces memes villes, soit sur tout autre point de la rive gauche duDanube, seront teaus de les vendre aux indigenes dans l'espace dedix-huit mois.

Le gouvernement des deux Principautes, jouissant de tous les privi-leges d'une administration interieure independante, pourra librementetablir des cordons sanitaires et des quarantaines le long du Danubeet ailleurs dans le pays ou it en sera besoin, sans que les strangersqui y arrivent, taut musulmans que chretiens, puissent se dispenser del'exacte observation des reglements sanitaires. Pour le service desquarantaines aussi Bien que pour veiller a la sikrete des frontieres, aumaintien du bon ordre dans les villes et campagnes et a l'observa-tion des lois et reglements, le gouvernement de chaque Principautepourra entretenir un nombre de gardes strictement necessaire pources diverses fonctions. Le nombre et l'entretien de cette milice serontregles par les Hospodars, de concert avec leurs Divans respectifs, ense basant sur les anciens exemples.

La Sublime Porte, animee du desir sincere de procurer aux deux Prin-cipautes tout le bien-etre dont elles peuvent jouir, et informee des abuset des vexations qui s'y comniettent a l'occasion des diverses fourni-tures exigees par la consommation de Constantinople, l'approvisionne-ment des forteresses situees sur le Danube et les besoins de l'arsenal,leur fait un abandon plein et entier de son droit a cet egard. En con-sequence, la Valachie et la Moldavie seront pour toujours dispenseesde fournir leg grains et autres denrees, les moutons et les bois de con-struction qu'elles etaient tenues de livrer precedernment.


II ne sera de meme requis de ces Provinces, en aucun °as, des ou-vriers pour les travaux des forteresses, ni aucune autre corvee cle quel-que nature que ce soit. Mais, afin de dedommager le tresor imperialdes pertes que cet abandon total de ses droits pourrait lui faire eprouver,independamrnent du tribut annuel que les deux Principautes doiventpayer a la Sublime Porte, sous les denominations de karatsh, de idiyeet de bekiaby6 (selon la teneur des hatti-cherifs de 1812), la Moldavieet la Valachie payeront chacune annuellement a, la Sublime Porte, parforme de compensation, une somme d'argent dont la quotite sera de-terminee ulterieurement d'un commun accord. En outre, a chaque re-nouvellement des Hospodars, par le deces, l'abdication ou Ia destitu-tion des titulaires, la Principaute oil le cas viendrait a echoir sera tenuecle payer a la Sublime Porte une somme equivalente au tribut annuelde la province eta]) li par les hatti-cherifs. Ces sommes exceptees, itne sera jamais exige du pays ni des Hospodars aucun autre tribut, re-devance on cadeau, sous quelque pretexte que ce puisse @tre.

En vertu de l'abolition des fournitures ci-dessus specifides, les ha-bitants des Principautes jouiront de la pleine liberte de commerce pourtoutes les productions de leur sol et de leur industrie (stipuldes parl'acte separe de la convention d'Ackermann) sans aucune restriction,hormis celles que les Ilospodars, de concert avec leurs Divans respectifs,jugeront indispensable d'etablir, afin d'assurer l'approvisionnement dupays. Its pourront naviguer librement sur le Danube avec leurs propresbatiments, munis de passeports de leur gouvernement, et alter corn-mercer dans les autres villes on ports de la Sublime Porte, sans etremolestes par les percepteurs du karatsh ni exposés a aucune autrevexation.

De plus, la Sublime Porte, considerant toutes les calamites que to Mol-davie et la Valachie ont eu a supporter, et mue par un sentimentd'humanite tout particulier, consent a exempter les habitants de cesProvinces, pour l'espace de deux ans, a compter du jour on les Prin-cipautes auront Ote entierement evacuees par les troupes russes, dupayment des impOts annuels verses dans son tresor.

Enfin, in Sublime Porte, desirant assurer de toutes les manieres leBien -etre futur des deux Principautes, s'engage solennellement a con-firmer les reglements administratifs qui, durant l'occupation de cesdeux Provinces par les amides de Ia Cour Imperiale, ont ete faits d'a-pres le vceu exprime pas les assemblees des notables du pays, et qui


devront a l'avenir servir de base pour le regime int(...rieur des deuxProvinces, en taut, biers entendu, que lesdits reglements ne porteraientaucune atteinte aux droits de souverainete de la Sublime Porte.

C'est pourquoi, noussoussignes, plenipotentiaires de Sa Majeste l'Emmpereur et Padischah de toutes les Russies, de concert avec les pleni-potentiaires de la Sublime Porte Ottomane, avons arrete et reglePegard de la Moldavie et de la Valachie les points ci-dessus, lesquelssort les consequences de Particle 5 du traite de paix conclu a Andri-nople entre nous et les plenipotentiaires ottomans. En consequence,le present acte separe a die redige, muni de ses cachets et de nossignatures, et delivre entre les mains des plenipotentiaires de la SublimePorte ').

Fait a Constantinople le 2/14 septembre 1829.

Signd A Poriginal ; Comte Alexis ORLOFF, comte F.-V. PAHLEN.Confirme a Poriginal par le comte DIEBITCH ZABALKANSKI, general

en chef de la deuxieme division.

1) Annua,ire historique universe]. Armee 1829, par C.-L. LESCUR. Do-cuments historiques, p 99.

a

TRAITE DE SAINT-PETERSBOURG

(Janvier 1834.)

Atrr. 2. Par l'instrument fait separement a Andrinople relative-ment aux Principautes de Moldavie et de Valachie, la Sublime Portea pris l'engagement de reconnaitre formellement les reglements faits,pendant que les troupes russes occupaient ces Provinces, par les prin-cipaux habitants stir leur administration interieure; la Sublime Portene trouvant rien dans les articles de cette Constitution qui puisse af-fecter ses droits de souverainete, consent des a present a reconnaitreformellement ladite Constitution.

Elle s'engage a publier a cet egard un firman accompagne d'unhatti-cherif, deux mois apres l'echange des ratifications, et a donnerune copie du meme A, la mission russe a Constantinople.

Apres la reconnaissance formelle de la Constitution, les Hospodarsde Valachie et de Moldavie seront nommes, mais pour cette fois-ci, etcomme un cas tout particulier, de la maniere qui a ete convenue ity a quelque temps entre les deux Puissances contractantes, et ils corn-menceront a gouverner les deux Provinces conformement a la Consti-tution, laquelle est une suite des stipulations dont it a ete parle plus haut.

Sa Majeste l'Empereur de Russie, voulant donner une nouvelle preuvedes egards et de la consideration qu'elle a pour Sa Ifautesse, et haterle moment oilt la Sublime Porte users, des droits que les traites luiass urent sur les deux Provinces, ordonnera a ses troupes, tine fois queles Princes auront ete nommes, de se retirer des deux Provinces. Cepoint aura son execution deux mois apres la nomination des Princes.Et comme une compensation est due, en toute justice, pour les avan-tages que la Sublime Porte accorde par faveur aux Valaques et auxMoldaves, it est convenu et arrete que le tribut annuel, que les deuxProvinces doivent lui payer d'apres les traites, est fixe desormais a sixmile bourses (c'est-A-dire a trois millions de piastres turques), et lesPrinces auront soin que cette somme lui soft payee annuellement apartir du ler janvier 1835.


11 est convenu entre les deux Cours que le nombre des troupes em-ployees comme garnisons dans Pinterieur des deux .Provinces sera fixed'une maniere invariable et au gre de la Sublime Porte, et que celle-cidonnera les drapeaux aux garnisons, et le pavilion aux batiments mar-chands moldo-valaques qui naviguent sur le Danube.

7" De ne point non plus exiger d'eux aucune contribution ou autrepayement pour tout le temps de la guerre, attendu le grand nombrede pertes et de calamites par eux souffertes pendant sa duree, ni memedurant deux ans, a compter du jour de l'ochange dudit traite.

8° Lequel temps expire, la Porte promet d'user de toute l'humaniteet de toute la generosite possibles, dans l'imposition des tributs, con-sistant en argent, et de les recevoir par le canal des commissaires quiseront envoyes thus les cinq ans; et apres le payement de ces tributsstir eux imposes, aucun pacha ou gouverneur, ou autre personne quel-conque ne pourra, en aucun cas, les molester ni exiger d'eux aucunautre payement ni imposition quelconque, sous quelque nom ou pre-texte que ce soit, mais it leur sera permis de jouir des memes avan-tages dont ils out joui du temps du regne de Mahomet IV, d'heureusememoire, pore de Sa Hautesse.

9' De permettre encore aux Souverains des deux Principautes de Mol-davie et de Valachie d'avoir, chacun pour son compte, aupres de laSublime Porte, des charges d'affaires chretiens de religion grecque re-presentant le Prince: ces charges d'affaires auront soin des interetsdesdites Principautes et seront favorablement traites par la SublimePorte qui les regardera meme, malgre leur peu d'importance, commedes hommes jouissant du droit des gens, et par consequent exemptsde toute vexation.

10° La Sublime Porte consent en outre que, suivant les circonstan-ces ou se trouveront les deux Principautes, les ministres de la CourImperiale de Russie puissent parler en leur faveur, et la Sublime Portepromet d'avoir egard a ces representations conformement a la consi-deration amicale et aux egards que les puissances ont les unes enversles autres.

CONVENTION (sened) DE BALTA LIMAN

(19 avril/ler mai 1849.)

Sa Majeste Imperiale le Tres Haut et Tres Puissant Empereur etAutocrate de toutes les Russies, et Sa Majeste Imperiale le Tres Ilautet Tres Puissant Empereur et Padischah des Ottomans, animes d'uneegale sollicitude pour le bienetre des Principautes de Moldavie et deValachie, et fideles aux engagements anterieurs qui assurent auxditesPrincipautes le privilege d'une administration distincte et certaines autresimmunites locales, ont reconnu qu'a la suite des commotions qui vien-nent d'agiter ces Provinces, it convenait de prendre, d'un communaccord, des mesures extraordinaires et efficaces pour proteger ces im-munites et privileges, soit contre les bouleversements revolutionnaireset anarchiques, soit contre les abus de pouvoir qui y paralysaient l'exe-cution des lois et privaient les habitants paisibles des bienfaits du re-gime dont les deux Principautes doivent jouir, en vertu de traites so-lennels conclus entre la Russie et la Sublime Porte.

A cet effet, nous soussignes, par l'ordre et l'autorisation expresse deSa Majeste l'Empereur de toutes les Russies, et S. A. Rechid Pacha,grand vizir, et S. Exc. Aali Pacha, ministre des affaires etrangeres dela Sublime Porte Ottomane, par l'ordre et l'autorisation expresse deSa Majeste le Sultan, apres nous etre (lament expliques et concertosensemble, avons arrete et conclu les articles suivants:

ARTICLE PREMIER. Vu les circonstances exceptionnelles ameneespar les derniers evenements, les deux Cours Imperiales sont convenuesqu'au lieu de suivre le mode etabli par le reglement de 1831 pourrelection des Hospodars de Moldavie et de Valachie, ces hauts fonc-tionnaires seront nommes par Sa Majeste le Sultan, d'apres un modespecialement concerto pour cette fois entre les deux Cours, dans lebut de confier l'administration de ces deux Provinces aux candidatsles plus dignes et jouissant de la meilleure renommee parmi leurs corn-patriotes. Pour cette fois egalement, leurs deux Hospodars ne seront

PIECES JUSTIFCIATIVES 443

nommes que pour sept ans, les deux Cours se reservant, un an avantl'expiration du terme fixo par la present° convention, de prendre enconsideration Petat interieur des Principautes et les services qu'au-raient rendus les deux Hospodars, pour aviser d'un commun accord ades determinations ulterieures.

ART. 2. Le reglement organique accords aux Principautes en 1831continuera a etre en vigueur, sauf les changements et les modifica-tions clout rexperience a prouve la necessite, notamment pour ce quiconcerne les assemblees ordinaires et extraordinaires des Boyards. Dansle mode de composition et d'election suivi jusqu'ici, ces reunions ayantdonne lieu, plus d'une fois, a des conflits deplorables et meme a desactes d'insubordination ouverte, leur convocation restera suspendue,et les deux Cours se reservent de s'entendre au sujet de leur retablis-sement sur des bases combinees avec toute la maturite requise, et arepoque ou elles jugeront que cette mesure pourrait etre mise A exe-cution sans inconvenient pour le maintien du repos public dance lesPrincipautes. Leurs fonctions deliberatives seront provisoirement con-flees A des conseils ou divans ad hoc, formes des Boyards les plusnotables et les plus dignes de confiance et de quelques membres duhaut clerge. Les attributions principales de ces conseils seront l'assiettedes impOts et l'examen du budget annuel dans les deux Provinces.

ART. 3. Afin de proceder avec toute la maturite necessaire auxameliorations organiques que reclament la situation des Principauteset les abus administratifs qui s'y sofa introduits, it sera etabli deuxcomites de revision, Pun a Iassi et rautre a Bucarest, composes desBoyards les plus recommandables par leur caractere et leurs capacites,auxquels sera deferee la tache de reviser les reglements existants, etde signaler les modifications, les plus propres a donner a l'administra-tion du pays la regularite et l'ensemble qui lui ont souvent manqué.

Le travail de ces comites sera soumis dans le plus bref delai possiblea l'examen du Gouvernement ottoman, qui, apres s'etre entendu avecla Cour de Russie et avoir ainsi constate l'approbation mutuelle, ac-cordera auxdites modifications sa sanction definitive, qui sera publiee,moyennant la forme usitee d'un hatti-cherif de Sa Majeste le Sultan.

ART. 4. Les troubles qui viennent d'agiter si profondement lesPrincipautes ayant demontre la necessite de preter a leurs gouver-nements l'appui d'une force militaire capable de reprimer promptementtout mouvement insurrectionnel et de faire respecter les autorites eta-


blies, les deux Cours Imperiales sont convenues de prolonger la pre-sence d'une certaine partie des troupes russes et ottomanes, qui occu-pent aujourd'hui le pays, et notamment pour preserver les frontieres deValachie et de Moldavie des accidents du dehors, it a ete decide qu'ony laisserait pour le moment de 25 a 30,000 hommes de chacune desdeux parts. Apres le retablissement do la tranquillite desdites frontieres,it restera dans les deux pays 10,000 hommes de chaque cad, jusqu'al'achevement des travaux d'amelioration organique et la consolidationdu repos interieur des deux Provinces. Ensuite, les troupes des deuxPuissances evacueront completement les Principautes, mais resteronta portee d'y rentrer immediatement, dans le cas ou des circonstancesgraves survenues dans les Principautes reclameraient de nouveaul'adoption de cette mesure. Indopendamment de cela, on aura soin decompleter, sans retard, la reorganisation de la rnilice indigene,de maniere

ce qu'elle offre par sa discipline et son effectif une garantie suffisantepour le maintien de l'ordre legal.

ART. b. Pendant la duree de l'occupation, les deux Cours conti-nueront a faire resider dans les Principautes un commissaire extraor-dinaire russe et un commissaire extraordinaire ottoman. Ces agentsspeciaux seront charges de diriger la marche des affaires et d'offrir encou-nun aux Hospodars leurs axis et leurs conseils, toutes les foisqu'ils remarqueront quelques abus graves ou quelque inesure nuisibleA la tranquillite du pays. Lesdits commissaires extraordinaires serontmunis d'instructions identiques concertees entre les deux Cours, etqui leur traceront leurs devoirs et le degre d'ingerence qu'ils auronta exercer dans les affaires des deux Principautes. Les deux commis-saires auront egalement a s'entendre sur le choix des membres descomites de revision a etablir dans les Principautes, ainsi qu'il a etedit dans l'article 3. Its rendront compte a leurs Cours respectives dUtravail de ces comites, en y joignant leurs propres observations.

ART. 6. La duree du present arrangement est fixe au terme desept annees, a l'expiration duquel les deux Cours se reservent deprendre en consideration la situation dans laquelle les Principautes setrouveraient alors, et d'aviser aux mesures ulterieures et les plus pro-pres a assurer, pour un long avenir, le hien-etre et la tranquillite deces deux Provinces.

ART. 7. 11 est entenda que par le present acte, motive par descirconstances exceptionnelles, el conclu pour un temps limite, it n'est

A


deroge A aucune des stipulations existantes entre les deux Cours, aregard des Principautes de Valachie et de Moldavie, et que les traitesanterieurs corrobores par l'acte separe du traite d'Andrinople conserventtoute leur force et valeur.

Les sept articles qui precedent ayant ad arretes et conclus, noiresignature et le sceau de nos armes ont ete apposes au present acte,qui est remis a la Sublime Porte en echange de celui qui nous estremis par Son Altesse le grand visir, et Son Excellence le ministredes affaires etrangeres precites.

Fait a Balta Liman le 19 avril/1 -er mai et de rhegire le 8 djemazi-ul-akhir 1265.

Signe : VLADIMIR TITOFF.

Envoye extraordinaire et ministreplenipotentiaire de Sa Majesta rEmpe-reur de Russie pros la Sublime Porte.

DOCUMENTE

1° INDIGENATUL ACORDAT GENERALULUI CONTE KISSELEFF.

2° HRISOVUL LUI MATE! BASARABA, DIN 1639.

3" GENEALOGIA 1 TABLOURILE FAMILIEI BASARABA-BRINCO-

VEANU-BIBESCU.

E. S. D. vice-cancelar c'd tre D. Daskoff.

M. S. Imparatul Rusiei a autorizat pe generalul conte Kisseleff sapriimeasca indigenatul ce i-a fost oferit de Obsteasca Adunare a Tarii-Rominesti.

20 Aprilie 1841.

Mi'arn Mout o datorie sa pui subt ochii Imparatului depesa voastradin 6 Martie, n. 33, care der seams de hotarirea luat'a de ObsteascaAdunare a Tarii-Rominesti, sa ofere contelui Kisseleff.indigenatul inPrincipat, ca sewn de recunostinta pentru modul in care a implinitmarinimoasele vederi ale Maiestatii Sale imparatestI;

Aceasta solemner si sponianea manifestare a simtimintelor de recu-nostinta ce 'nspira Rominilor binefacerile augustului protector al patrieilor, acest oinagiu public de stima si iubire adus acelui-a care a fostdepozitarul gindirilor rnarinimoase si binevoitoare ale imparatului, eraumenite sa facer pe Maiestatea Sa sa simta o multumire realer.

Ma grabesc sa va poftesc, Domnule, sa anuntati Printului Ohica caaugustul nostru Stapin a binevoit a autoriza pe generalul conte Kis-seleff sa priimeasca indigenatul ce i-a fost dat. Vet): binevoi tot de odata sa-1 rugati s'arate Obstestei Adunari pretul ce pune Impara.tulpe simtimintele ce a aratat cu acest prilej si care de altmintreli coras-pund in mod asa de desavirsit cu via ingrijire ce n'a incetat de ainspira Maiestatii Sale soarta Tarii-Rominesti.

30

IIRISOVUL LUI MATEI BASARABA

DIN 1639 1)

In numele Tatalui si al Fiului si al Sintului Dub, amin.Noi lio Matei Basarab cu darul lui Dumnezeu Domnitor si biruitor

a toat5, Cara Romineascg, Inca si unor parti de peste munte a Alma-sului si Fagarasului Domn iprocl, tutulor dimpreuna, asijderea si fie-aruia cite unul deosebi, c5xora se cade a sti si a intelege de acestlucru, locuitorul rarii noastre Rominesti dintre amindoo rindurile, asaduhovnicilor Ca si mirenilor, prea luminatilor DomnI 2), prea sfintilorMitropoliti, de Dumnezeu iubitilor Episcopl, prea cinstitilor Arhimandriti,cinstitilor Egumeni, cu burA mindrie Protopopl si preotI si diaconi sia tot cinul bisericesc, asijderea celor de bung ruda boeri marl, cinstittsi socotitl sfetnici, dregatorl, judecatori si a toat5, mesererea tocmitoriai Orei si tutulor hoerilor marl si mid ai tarii noastre, iubitilor ore-dinclosilor nostri cestl de atom care suntetT de fat si care vor fidupa aceea in veac, pentru ca dup5, obiceiul ce s'a ineadgcinat intoata lumea cu voia si cu invAtatura Domnului nostru Isus Christosde rindul sfintelor manastirl, fostu-s'au intarit si aicl in tara noastrade in zilele vechi, si de in descalecata tarii obiceiti ca acela, facemstire cu acest hrisov al nostru a zidi bunii si de Dumnezeu iubitoriicrestini, Domnii si Mitropolitii, Episcopii, boerii si fie -tine de imputer-nicii locuitorii tarii, case Dumnezeestl, sfinte ManastirI, asa prin munti,prin pacluri ca si prin orase intru multimea sla.vei numelui lui Dum-nezeu si intru lauda prea-curatei si a tutulor sfintilor lui Dumnezeu,si intru locuinta si hra,na acelor Carl' dupg cuvintul sfintei Evangeliilumea si ale lumii toate au lasat si au mers dupA, Dumnezeu, si intruvecinica pomanA a for si ertaciunea piticatelor si intru cinstea

I) BOLLEAC, p. 465.') urmasilor sai. (N. tr.)

Orli,

Adia:

PIESE JUSTIFICATIVE 451

si a le intgri cu mosii si averT clgtitoare si neclgtitoare, care obiceiurlsi s'au pazit ping in acestI anT si vremi de acum Mai de pre urmitcind se intimpla de statura a fi Mitropoliti si Domnitorii tgrii oamenistraini nog, nu cu legea sfintg, ei cu neamul, cu limba si cu naravu-rile cele rele, adica, Greci ; care dupg ce on se 'ndurarg nici se lene-vira in viata biruintelor a ismeni si a pune jos obiceiurile cele bune-batrine ale tgrii, pentu care stricacTune a obiceiurilor curind le fu aaduce si tara la risipire desgvirsitg si la pustiire, si pre dinsa pustiind'o,nu se rusinark nici se temura a atinge naravul lor cel ran si de sfin-tele Mgnastiri Domnesti ale tgrii, ci indrasnirg a calca obiceiurile Mg-nastirilor, si pravilele ctitorilor Domnilor batrinT, ce au fost legIuit eide sfintele Mangstirile lor, a le pune jos si a intra in blestemele lor,si spurcindu-si minile lor cu orbitoarea mita, subt hicleang thing, in-cepurit a vinde si carcIumari sfintele Manastiri ale Orli si lavreleDomnestl a be supune metoase dajnice altor MangstirT de prin CaraGreceaseg si de la St. Agura, facindu-le hrisoave de inchingclune fargde stirea sfatului si farg de voia soborului si a nimului din locuilorii

ca sg le biruiaseg si sg le mosleneasca in vecT ; de care lucrubine venise vremea cuvintului lui David sfint Proroc si Imparat a-Izicere si noi cu putinel numai schimbindu-1 : aDoanme, venirg strainii«in mosia noastra si-sT spurcarg minile lor en mite, si indrasnirg a«vinde si eirciumgri sintele tale si a goni pre mosnenT, si in trudeleosi ostenelile lor a baga pe straini, fum de rusine si de imputgelune«vecinilor nostri;» ci milostivul Dumnezeu nu de tot si ping in sfirsitne prididea straini ca aceia, nici au trecut ruggclunile, lacramile, sus-pinile acelor parintT duhovnicesti goniti de straini de prin locuintelelor in sill rarg dreptate, ci iarasi intorcindu-si mila cea mare Dumne-zeeascg spre aceasta saraca de Cara, si pomenind milele lui cele dedemult ce au fost facut cu neamul nostru Basarabesc, cu cei Domnimosnenii tarii care a multe MAng,stiri si biserici fora ziditorl si miluitorl,si aceleasi mile de demult vrind a le innoi iarasi aceluiasi neam Basa-rabesc spre gonirea din tars a strainilor, si spre adunarea mosnenilor

adusu-si-au aminte de noi care suntem mai sus zisi Ica MateiBasarab si ne-au adus din l'ari straine de unde eram goniti de strainisi pribeagi de rani lor, si ne alesa In domnia tgrii, si ne ridieg lascaunul mosilor nostri. DecT cind ne asezargm en mila sintiei sale afi biruitor tgrii si tiitorT de steagul imparatese I), atund adunatu-s'au

1) Nu rope cu Turcia. (N. tr.)

tarn,

452 PIESE JUSTIFICATIVE

tot soborul inaintea noastra si duhovnicesc si mirenese, cari ple-cind genuchile lor totT inaintea noastra cu lacramoasa strigare anjeluit si s'au plins inaintea noastra de strimbatatea ce au ilbdat dela straini, nu numai ai 1 alts tart ci si sintele Miina'stirI cum scriemai sus. Drept aceea, nob ce suntem mai sus zisi Ice Matei Basarab,din inaintea adungrii a toata tara cu sfaLul si cu voea a tot soborul,asa am tocmit, cum acele sinte lavre Doninesti, cart le au inchinatacei Domni si V15,didi strain, pentru mita, fail voia si fart de stireanimului, de le au supus metoase dajnice alLor Mana%stirf din tara Gre-°easel, din sfinta Agura, si de pre aiurea, insa Man'astirile a timeTismana, Cozia, Argesul, Bistrita, Govora, Dealul, Glavacbocul, Sna-go'vul, Cotmana, Valea, Rincitdiovul, Mislea, Bolintinul, atnipu-Lung,Caldarusani, Brincovenii, Sadova, Arnota, Gura-Motrului, Potopul, 1\u-cetul, Tinganul, acele toate sa fie in pace de cAlugii,rii strain, cilrorali s'au lost dat pentru mitele lor, si s'a aiba a trill manastirile intr'aceaslobozie ce au avut mai de inainte pre acea pravila si tocineala ownau legiuit ziditorii sff ctitorii lor, si sa aibit a fi pe seama tarii cumau Post de veci, insa alegind afar acele Milnastiri miicar Dornnestl,macar boeresLT, cari singuri ctitorii 1e au supus metoase tine uncle au.vrut, acelea sit fie supuse si statatoare calugarilor strain, tusk' dupitcum vor fl stria si legiuit ctitorii in dartile lor de inchinAdiune preacea tocmeal neschimbath sä traiasc5, ; earl Manastirile ce le au co-prins calugArii strairif pre mitt, sa, fie lipsiti de dinsele si sa aiba,locui intr'insele calugarii tarii, si sa aiba a li se lua si carti, hrisoave,si orb -ce direse vor avea pre dinsele de la cei Domni si Vradici strain!;earl de le vor si ascunde, si le ar scoate in inainte orb in ce vreme,.nisi oclinioara crezute, priimite, nici in seams bagate de niminea sanu fie, ci inca luate de in miinile lor sa, fie, si s'a se spargsa ca nistelucruri far% dreptate, si cu strimbatatea mitei facute in silt si fart voea.soborului tarii ; iar'a tine din Domni, care va alege Dumnezeu dupIpetrecerea noastra, sau din Vladici, sau din Episcopi, sau din boiari siputernici, se va ispiti vre odinioark pentru mica sau pentru

si silniciile c'alugarilor strain!, sau cu indeninarea a cuff -va dinstrain! sau din tail a priimi acele carti sau hrisoave ascunse de dinsice se ar ailta vre-o data, si acest hrisov al nostru care este cu sfatul,cu voea a tot soborul tarii facut, va calca si in seamA, nu-I va baga siva trichina si supune vre-una din nignastirile tariff veil din acele ee-au Post vindute si circiumitrite de acei straini, verb din care n'au fost,,

tarii

a

rugaclu-nile

PIESE JUSTIFICATIVE

acel om, Domn fia, Mitropolit fia, Episcop fia, sau on ce boiar mare va fi,on strain, on din tara, acel om din preuna cu indemnatorii lui, sa alba' amosteni blestemul soborului, arhiereilor, igumenilor si a toti preotiicare blestem naintea noastra si naintea adunarii a toata tara in sfinteleoclajdii imbracati si cu Mai aprinse in mina infricosat si groaznic facutu-l'au, si blestemind stinsu-s'au Moline cum este legea blestemului, careblestem inteacest hrisov al nostru aratamu-1 si noi, punem in nainte,cum pre om ca acela carele va indrasni a sparge aceasta, soborniceascalegatura, din preunii cu indemnatorii lui sa -I sparga, Domnul Dumnezeu,sa-i vie cursa care nu o stie! si vinatoarea ce i-au ascuns sa-1 cuprinza,si intr'acea cursa sa caza, sa-i fie curtea lui pustie, .si intru locasullui sit n'aiba cine locui, sä se stearga numele lui din curtea vietii, si

cu direptii sa nu se scrie, sa pue Dumnezeu pe picatosul asupra luisi diavolul sa stea d'a dreapta lui, (And se va judeca sa iasa osindit,si rugaciunea lui sa fie intru pacat, si sa fie zilele lui putine si drega-toria lui s'o ia altul, sa fie feciorii lui ramasi grad muierea luivaduvil si sa fie goniti din casa Ion, datornicii sa caute toate cite cuntale lor, sa, jefuiasca, strainii osteneala lui, ostintitori sa sa

fie cine-va a-1 milui, sa, fie feciorii lui de peire, intr'un neam sa semature pomana lui, sa se pomeneasca strimbatatea parintilor in'naintealui Dumnezeu si pacatul, minia sa nu se curateasca, ce sit fie in 'naintealui Dumnezeu pururea, sa caza de vrajmasii lui in desert, sa goneascavrajrnasul pre sufletul lui si sa-1 ajunga, si sa calce in pamint viatalui, si vestea lui in taring, s'o pue, si sa se mature de pre pamint po-mana lui, si la sfirsenia sa se ia cu paginii, si in zioa de infricoF,3atajudecata, sit nu vaza slava lui Dumnezeu, si foc si spuza, si vint vi-forit sa-i fie partea paharului lui impreuna cu Iuda si cu Arie ; si

acestea sa se 'ntimpleze lui a le nemeri in vales matcei focului cu detrei cri anatema a 318 sfinti p5,rinti de la soborul Nichei. Asijdereaiarasi impotriva cine va cinsti si va pazi neclintita aceasta soborni-ceasca tocineala dintr'acest hrisov al nostru, si-I va mai intari si cuhrisovul lui, pre acela sa-1 auza Dumnezeu in zi de grijea lui, sa-1 spri-jineasca numele Dumnezeului lui Iacob, sa-i trimita ajutor de la sintulsi din Sion, sa-i foloseasca, sa-1 blagosloveasea Domnul, si sa vaza totbinele in toate zilele vietii lui, sa-i dee Dumnezeu zile lungi si bla-goslovenie in veacul veacului, sa se lumineze timpuriu lumina lui, sa-imearga in'nainte dreptatea lui si slava lui Dumnezeu sa-1 coprinza, sitritsare lumina lui la intuneric, si intunerieul lui sit fie ca o amiazit-zi

4o

si-1

Wail* nisi

tarn,

pi


si sit fie Dumnezeul lui cu dinsul pururea, si sti se sature cum cugetasufletul lui; acela la stivirsenie dupa moarte sa intre in bucuria Dom-nului Dumnezeului sau, si in veac sit fie partas al bunatavii ca acelacare ochia n'au vazut, urechia n'au auzit, si la inima omului n'auvenit, care au gatit Dumnezeu acelora ce iubesc pre dinsul, care Dam-nezeu locueste in lumina cea neapropiata, cela ce este blagoslovit inyea amin ; si catre mai mare credinta a acestui lucru sobornicescmarturii aducem intr'acest hrisov al nostru cinsticii si credinclosiisveadnicii Domniei noastre si dregatorii tariff duhovnicesti si inireanii,chir parintele nostru Arhi-mitropolitul Vladica Teofil al Tarii-Rominesti,chir Ignatie Episcopul sintei Episcopii Rimnicu, chir Stefan Episcopulsintei Episcopii Buzaului, Pan ') Teodosie vel ban a), Pan IIrizea veldvor; Pan Grigorie vel log; Pan Radu vel vist; Pan Freda vel spat;Pan Buzinca vel clue; Pan Socol vel stol; Pan Radu vel corn; PanVucina vel peh; Pan Constantin vel Post si Is: singura zisa Domnieimele, si iarasi pentru acea -Carle a credintii cu mina noastra am iscalitsi pecetia cea mare a tarii noastre a o lega am preporuncit, si amscris ea Pirvul Radulovicl. Data in palatul nostru eel de ca'peLenie incetatea de Dumnezeu pazita in Bucuresti. Luna (far%) 28 zile. Anulde la facerea lumii 7147 3), earl de la inintuirea lumii 1639, earl alDomnii noastre al saptelea an.

Iw MATEI VOEVOD, cu mila lui Dumnezeu Domn.

Pecetia Domneasci existA in original, liind din cele atirnate.

') Boer, prescurtare din jupan.2) Idem.a) Ortodoxii dau 5508 ca data a facerii lumii.

FAMILIA BASARAB-BR1NCOVAN-BIBESCU.

ORIGINELE El

Dupil traditiune, origins familiei Brincovan se sue la Vuick Branco-fraLele despotului Serbiei Lazar Brancovici.

Acest nume de Bra,ncovici fu purtat de sfintul martir al Ortodoxiei,Mitropolitul Sava Brancovi, victima a zelului protestant si al barba-riei ungare. E de presupus ca apartinea unei ramurl a familiei Bran-covici sau Branco van.

Printul Matei Basaraba era Brincovan. 1) El se numea Matei aga,den Brincovenr cind se ra'sculit in contra Turcii.

Pentru a relua lucrurile de mai sus, fascoala lui Michai-Viteazulavu drept urmare a, in zioa cind el fu asasinat prin ordinile Curtiiaustriace, Rominii isi putura alege de Domn pe Radu-Serban Basa-rab, care bAtu si ucise pe capul partidei ungare din Transilvania, peMoise Szekely.

Dar, zece aui mai tirziu, Turcii numir1i, 'n locu-i pe Radu Mihnea,si in curind, jugul for si al Grecilor, fapturele lor, care se slujeaude puterea Turcilor spre a se 'mbogiiti si-a 'mbogati ale for ingnastiri,

se fAcu atit de nesuferit, in cit in 1633, Matei Brincovanu trebuisa lac& o revolutiune.

Matei-vocra, aminteste 'n tot d'auna, in actele sale, pe Unchiul Dom-nil mele, Basarab voevod' Tatal sau lease deci de nevasta pe o soraa lui Serban.

Matei avea un Irate, care avu de flu pe Preda, mare vornic, tatalpostelnicului Papa Brincovan, tali insu-si al lui Constantin-vod4 Brin-covan Basarab, taiat de Turd in 1714.

Cronica anonimA, cunoscuM si sub numele de Cronica capitanuluiConstantin (MAGAZIN ISTORIC, t. 1-6), ziee ca Preda Brincoveanu a fost

I) Vezi numeroasele Ilrisoave ale acestui Domn.

vial


ucis in r5.scoala in contra Grecilor care am&ri zilele din urinh ale luMate/ Basaraba. E o ratacire; nurnai Papa a fost ucis, si subt Con-stantin-Serban Basaraba.

Inteadever la manastirea BrincovenT, ce era atit de bogat& in po-doabe si in carti de pret date de .Matei Basarab, de Constantin Ser-ban Basarab (copil din flori al lui Ra,du-Serban) si de ConstantinBasarab Brincovan, care toti au mArit-o si infrumusetat-o, se gases°mormintele al lui Barba Brincovan (t 1694), al lui Preda si PapaBrincovan, si al nevestei acestui din urma.

Tata inscriptiunea ce sat pe mormintul lui Preda si lui Papa Brin-covan :

«Aicea zac oasele raposatilor intru duhul sint fericitul jupan Freda,avel vornic BrIncovanu si ale flu-s'au Papei postelnicul, carora li s'a«intimplat perire intiiu Papei postelnicu in zilele lui Constantin .,Serban«voevod, pe vremea ce s'au ridicat dorobantii cAlArasi hoteste asupra«domnului sau si a neamului boeresc, atuncea au ucis pe Papa postel-anicul find leatul, 7163 (1655), iar pe tata-s'au Freda, vornic 1-au ucis«Mihnea, vodA ce/ 211: in carele Domnesti in Tirgoviste nefiind vinovatGnimic; si s'a pus aceasta piatra de Dumneaei jupaneasa Stanca Can-«ta,cuzin, care a fost jupaneasa Papei postelnicului, luna (measita)alunie din leatul 7176 (1668).»

hit& acum inscriptiunea de pe mormintul Mancini Cantacuzino«Subt, aceast5, marmur5, zace tarina jupAnesii Stancbei Cantacuzino,

«fata lui jupan Constantin din vechi& si imp6ratesc rod Ca,ntacizzin«biv vel postelnic, si a Doa,mnii Ilincbi feti bltrinului Io .iS'erba,n Ba-«sara,ba voevod, jupaneasa lui jupan Papei Brincoveanul ( . . . . I)

«feciorul lui jupan Preda BrIncovea,nul biv vel vornic si muma bla-«gocestivului Domn Ion Constantin B. Basaraba voevod, carea cu«mare blindete si cu multe milostenii si cu nespuse alte bungtati trAind«si implinind virsta ei de aril. ( ) din care 44 vIduvil saraca de«sotul ei ( ) crestineste s'au siivirsit la anul de la zidirea lumiia7207 si de la spasenie 1699 fevr. 1 intru al un-spre-zecelea an al Domnii«fiului sau Ion Constantin B. B voevod, carele cu mare cinste si cu«toate crestinestele pomeniri si mill aid' la manitstirea Brincovenii, undeea ins5,s1 la moarte au l&sat, aducind-o, ling& sotul ei Papa postel-

«nicul si socru-sau Freda vornic o au astrucat.»

') Lipsurile care se vlid sent din cans& ca este piatra rupta.

TABLOUL GENEALOGICAL CASEI BASARABA - BRtNCOVAN - BIBESCU

DE LA INCUSCRIREA BASARABILOR CU BRING VENII

Prima dinastie a Domnilor Tarii-Rominesti dateazg de la RADU NEGRU, numit TUGOMIR BASARABA, cuceritor al TArii-Rominesti si cap al familii (1290).

RADU SERBAN BASARABA, domn de la 1601-1611 o sorA maritata cu Brincovean

CONSTANTIN Elena, maritata cu$ERBAN BASARABA, Constantin Cantacozino

copil din floe. ±

1

Domn : 1601-1611ti

DrIghici-Traian $ERBAN Constantin Stanca maritata cu t Papa Brincovean.I

CANTACOZINO CantacozinoI

(Familia Cantaco- domnzino din Moldova 1678-1688

zisl si Canta.

MATEI BASARABA David Bincoveandoinn 1633-1654

Preda Brincoaveant

STEFANCANTACOZINOdomn 1714-1716

GheorgheCantacozinosi fratii sAi

Familia Cantaco-zino, care se con-tinue chiar azi inTara Romineas-cA, a produs ra-mura din Basa-rabia, esitA dinNicolae, fratelespAtarului IonCan tacozinomort in 1809. .

CONSTANTIN BASARABA BRINCOVEAN, insurat cu MARIA, fata lui ANTONIE-VODA din PopestI (1669 - 1672).

domn 1688-1714, ± Mat la Constantinopol.

(2) (3) (5) (6) (7) (4)Maria Ilinca Ancuta BAla.sa Smaranda Safta

maritata 1692 maritata 1698 maritata 17(4 maritata 1708 maritata 1712 mArit. 1700cu Cons- cu Scarlat cu Nicolae cu Manole cu boerul

tantin Duca Mavrocordat Rosetti Andronic B Alan

(1) (2)$te an

(3) (4)Constantin Raducan Mateiinsurat 1706 insurat 1709 ± taiat la -I- t.iat la

cu Anita cu. Masa Constantinop. Constantinop. cuLupu Bats Cantacozino 1714 1714± taiat la ± tAiat la

Constantinop. Constantinop.1714 1714

ConstantinBasaraba-Brincovean,

± 1757

Nicolae Emanuel1801 Basaraba-- Bincovean,

+ 1807

. . Elena Maria Grigore(al 3-ea copil) (al 2-ea co- Basarab-Brinco-maritatA cu pil) mgri- vean (1-ul ras-

Cantacozino- tat cu cut) + 1833, Insu-Baleanu rat on Safta Bals

± 1856 sorb'. cu Caterina Bals, nevasta lui Alexandru Mavrocordat.si

adopt& pe ZOE (MAVROCORDATOS) BASARABA-BRINCOVEAN, n

Pasoan

ELISABETA STIRBEI Zoe Ghica

(1)ca

maritatA,1692Radu, fiul

luiILIAVODA(1616-1627)

Grigore Nicolae Gheorghie Alesandruprin adoptiune Ba- ± 1-iii iunie insurat cu insurat cu

saraba-Brincovean, 1890 insurat Valentina de Elena, nAscu-1- 15 Oct. 1886 cu Elena, Riquet, tA Epureanu

insurat cu nascutA d'El- contests deRasela Mussurus chingen Caraman-

-- Chimay

cu . . GheorgheCretulescu

Constantin Cretulescu

Caterinamaritata cu VIcArescu

TeodorVacarescu

Haricliamaritata

CuIpsilanti

JoanBibescu

Smaranda Caterinamaritata cu mArit. cu... DemetruMihai Manu

Fratele sauBarbu, 1720

'tefan

Dina

NicolaeBibescucolonel

Stefan

Demetru Caterinainsurat Cu maritata cuElena Ar- Zimbrosliigin toianu

Demetru Elenamaritata ou

baronul A. deMarenzeller

ritata cu GHEORGHIE BIBESCU loan(al 2-ea fiu) (al 8-ea flu)

ales de nafiune pe vise, 1- 1879 insuratcu Ana FlorescuDomn de la 1842 la 1848,

insurat a doa oar&cu Maria Ghica

± 27 Septem. 1859

Elisa Caterina Zoemaritata cu ± 1866 ± 1858

Filipescu maritata cu maritata cuf Aug. 186. generalul Gheorghie

loan Florescu Cantacozino-1

Mariamaritata cu

Odon,conte de

MontesquiouFezensao

± mai 1882

Elena1.24 Oct. 1883maritata cu

Victor, baronde Courval1- Aug. 1891

BARBU(1-ul nAs.) 1- 1869(adop tat de)STIR-BEI, domn de la1849 la 1856, in-surat cu Elisabe-ta Cantacozino

± 1876

Elisabeta Damian

Grigore, Gheorghe, Alexandru, Demetru, Fenareta, Alexandrina,

§i

.

_

. .

I

-

-1- t

I

1 -.J.--

Din care si'a tras

TABLOUL GENEALOGICAL FAMILII DOMNITOARE A MAVROCORDATILOR

neamul Printesa ZOE, adoptat5, de Prinul Grigore BASARABA-BRANCOVAN §i maritata, cu GHEORGHIE DUMITRU BIBESCU,care domneste de la 1842 la 1848

Nicolae MAUROCORDATOSnascut la Chios, in 1599. Insurat cu Roxandra Scarlati. Mort la

Constantinopol in 1639.

Alexandru MAUROCORDATOSnascut la Constantinopol in 1636. Insurat cu Sultana, nasc. Hrisoscoleu.

Mort in 1709. Mare Tilmacia, negotia pacea de la Carlovici.Priimi de la Imparatul Leopold titlul de Print al Imperiului.

IoanMAUROCORDATOSPrimul Domnitor

in Moldovade la 1709

.."NICOLAE MAUROCORDATOS

nascut la Constantinopol in 1674 Primul domnitor grec inTara-Romineasc5, in 1716. Negocia si incheia Pacea de laPasarovici. Muri pe Scaun, in 1730, is Bucurestl. Invatat sffautor distins; operile sale in elineasca antica furl publicatela Leipzig cu o traducere latina. Immormintat in manastireadin Vacaresti, pe care o fundase si o inzestrase begat.

tiCONSTANTIN MAUROCORDATOS

nascut la BucurestI in 1711, mort la Iasi, in 4Decembre 1769. Urm5, tatalui sail, in 1730, inscaunul Tarii-Rominesti; domni aci de maimulte on timp de 16 ani, s'in Moldova timpde 6 ani. Vestit prin reforma ce 'ntroduse inTara-Romineasca si Moldova, prin slobozireaculturei porurnbului. Puse sa se traduca car-tile bisericestl in limba

DemetruMAUROCORDATOSnascut si mort in

Moldova

AlexandruMAUROCORDATOSnascut si mort laIasi, insurat cuCaterina Bals.

ZOEMAUROCORDATOS

maritata cuGHEORGHIE-DUMITRU

BIBESCUcare domneste in Tara Ro-mineasca dela 1842 la 1848ales de naliune pe viatk,

1

ti

ALEXAN DRUMAUROCORDATOS

Domn al Moldovei, pore-clit Dely Bey, dela 1782la 1785. Insurat cu Pri n-tesa Maria Calimaki.

RaluMAUROCORDATOS

nascuta in 1785, moartala Atena in 1860. Mari-tata cu fiul Domnului

Moldovei, AlexandruMa urocordatos, Sy.

Constantin.

Sultana LOANMAUROCORDATOS MAUROCORDATOS

maritata cu Marele Domn al MoldoveiPostelnic Muruzi, de la 1743 la 1747.

tatal lui ConstantinMuruzi, primul Dom-

nitor din ac6stafamilie.

DemetruMAUROCORCATOS

insurat cu Domni-soara Spiru.

AlexandruMAUROCORDATOS

nascut la Iasi.

GRIGOREprin adoptiune

BASARABA-BRINCOVAN,Octombre 1886insurat cu

Rase la 1VIusurus,

NICOLAE GREORGHE, ALEXANDRiunie 1890 insurat cu insurat cu

insurat cu Valentina de Elena, nascu-Elena, nasc. Riquet, to Epureanu.d'Elchingen. contes4, de

Cara,ma,n-Chimay.

ELIZA CATER INA ZOEmaritat5, cu ± 1866 + 1858

Filipescu maritata, cu maritata cu± Aug. 1863. generalul Gheorghe

Joan Florescu Cantacozino

MariaLMAUROCORDATOSmaritata cu Vasile

Beldiman.

SultanaMAUROCORDATOS

maritata cu MareleTilmacia al Innaltei

Porti Otomane,Gheorghie Caragea,tatal Domnului Tari

Rominesti, loanCaragea.

ALEXANDRUMAUROCORDATOS

Domn, nascut la Con-stantinopol la 1-11 iulie1734, mort la Moscovala 8 februarie 1829.

Mare Tilmacia al Portiiin timpul cesiunei Cri-meei Rusiei. Domn alMoldovei de la 1787 ;mult protegiat de Im-

parateasa Caterina,g5,si scapare 'n Rusia,trai si muri la Moscova.

CaterinaMAUROCORDATOS

Domnisoara de onoarea Imparatesei Rusiei.

1-

.5r

4

PIESE JUSTIFICATIVE 457

Reese din aceste diferite documents ca Brincovenii au, prin doocasAtorii, singe d'al Basarabilor.

Bibestii se coboarA prin femei din Brincoveni, si prin cAsatoriaPrintului Gheorghie D. Bibescu, sunt dreptii mostenitori ai numeluiBrincovenilor.

Alegerea din 1843 a consfintit ceea-ce s'ar putea, in Franta, numi le-gitimitalea ').

t) Ac6sta nota si traduc'erea in frantuzeste a celor doo inscriptiuni demai sus, sum de D. Bonifaciu Florescu, profesor la Bucuresa, si licen-tiat in litere de la facultatea din Rennes.

ElAT APagina linia in loc de Lite5te

VII 19 ginerile ministrul22 7 cele celor26 24 cats cola47 24 rule null'52 Despre asertiunea lui Vaillant, cii, Balcescu a fost gratiat de Voda

Bibescu, a se vedea t. II. (N. tr.)52 19 insuflatA insatiate60 nota : 1 'vor fi scutitl va fi scutit70 nota: 10 lost fost

12 jntr' line74 nota 2. 7 in fiecare in fiecare an82 21 SA se92 2 la care din care96 13 Doo-zecI 0 duel de mil' Doo sate cinci-zeci de mil'

pe din114 2 linger pe linger115 15 doi ani noo anT165 4 date daf,178 5 ce s'a deslaprat ce a desf4urat182 5 a titori atitAtorT213 5 sirbo-bulgarA sirbo-bulgare231 .13 supsua supusA244 7 cestiune cestiuni256 30 serie serie257 16 a va atine a to -atine273 nota 2: 1 VA facem Ne facem274 15 le-a le-au312 3 sa, se simtc sa se simtA355 9 citar eascil cintareasca

TABLA DE MATERII

PRIMA PARTE

EXPUNERE SUMARA A FAPTELOR CE AU PRECEDAT §I URMAT TRACTATULDE LA ADRIANOPOL, DE LA POIINIREA RASBOIULUI ?PURE INNALTA POARTA.

RUSIA (23 APRILIE 1828) PINK LA SUIREA PE TRONUL TARII-ROMINEST1A LUI BIBESCU (GHEORGHIE DUMITRU, LA IANUARIE 1843).

CAP1TOLUL INTIltT

PRIVIRE ASUPRA CAMPANRLOR DIN 1828 §i 1829.

Firmanul de la 20 Decembre 1827. Rusia rilspunde printeo declara-tiune de rasboiti. La 23 Aprilie 1828 trupele ruse;AI tree Prutul,iau Braila si Varna, nu isbutesc in contra Silistriei In 1829, asediunou al Silistriei. Dupg capitularea celalii, maresalul Diebici pil5e;,te incontra Constantinopolului, cistigil victoria de la Slivno, is Adriano-polul si impune pacea Sultanului. Tractatul de la Adrianopol, 14Septembre 1829 , 1

CAPITOLUL al II-ea

KISSELEFF GUVERNOR GENERAL AL PRINCIPATELOR DUNARENE

Principatele innainte de 1829. Kisseleff numit guvernor general alMoldo-Rominiei. Reformele lui. Lucra'ri privitoare la regula-mentul organic. La Mai 1831, regulamentul Tarii-RominestIsi eel destinat Moldovii sunt votate de Adunarea obsteascit extraor-dinary convocata ad hoc. Principalele dispoziciuni ale operei. Ho-lera.Energia si devotamentul lui Kisseleff.Reinceperea si sfirsirealucrarilor de reorganizare 8

CAPITOLUL al III-ca

SITUATIUNEA INNALTEI PorITI

Pregatirile generalului Kisseleff pentru a merge in ajuiorul Constant'.

91

1.8

1-ti

462 TABLA DE MATERH

nopolului amenin(at do Ibrahim-Pasa. Situatiunea Portii. Paceae incheiata. Kisseleff parsec Principatele. Parerl de r'au ce-1insotesc 17

CAPITOLUL al IV -ea

REORGANIZAREA PRINC1PATELOR DUNARENE

Atituclinea Portii in timpul acestei perioade de reorganizare a Princi-patelor. Numirea de catre Poarta a lui Alexandru Ghica ca Domnal Tarii-Rominesti, si a lui Mihai Sturza ca Domn al Moldovii.Mai 1834. Printul Ghica e depus in 1842 printr'un firman alPortii. Numirea unei CairMicgmii insUrcinate s'a guverneze Orapina la alegerea viitorului Print 23

CAPITOLUL al V-ca

PRINTUL GHEORGHE- DUMITRU BIBESCU

Gheorghe D. Bibescu. Origina familii sale; studiile sale; inceputulcarierei sale politice. Alegerea-i pe viatg, ca Domn al Tarii-Ro-rninesti 33

CAPITOLUL al VI-ea

Istoria dup'a anonimii 45

PARTEA A DOA

CORESPONDINTA DIPLOMATIC). SI DOCUMENTE PRIVITOARE LA DOMNIALUI BIBESCU, DE LA 1-it IANUAIUE 1843 LA 11 IUNIE 1848.

CESTIUNEA SFINTELOR-LOCURT

MA'n5stirl inchinate sau bunuri mAnastiresti in Rominia 57Memoriu 59A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. contele de Nesselrode, Bu-

curesti 20 Mai 1843. 86Memorandul A. S. S. Printului Bibescu catre E. S. contele de

Nesselrode, BucurestT, 20 Mai 1843 89Memoriul Guvernului din Sin-Petersburg, 1-u August 1843 . 93A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. contele de Nesselrode, Con-

stantinopol, 20 Septembre 1849 98Memoriul A. S. S. Printul Bibescu, despre mAnastirile Princi-

patelor Tarii-Rominesti si Moldovii inchinate Sfintelor-LocurT,Constantinopol, 20 Septembre 1843 100

. .

TABLA DE MATEBII 463

D. Billecoq catre D. Guizot, 26 Septembre 1843 108D. Billecoq catre D. Guizot, 26 Septembre 1843 109D. Guizot catre D. Billecoq, 23 Octornbre 1843 . . . 111Depesa E. S. Contelui de Nesselrode catre D. Daskoff, Sin-Pe-

tersburg, 28 Decembre 1843 113E. S. Generalul Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu, Sin-

Petersburg, 14 Aprilie 1844 117

Memoriul A. S. S. Printul Bibescu, Aprilie 1844 118E. S. Contele de Nesselrode catre D. de Daskoff, Sin-Petersburg,

18 Mai 1844 121

Memorandul A. S. S Printul Bibescu catre Cabinetul din Sin-Petersburg, Bucuresti, 24 Decembre 1844 122

A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. Contele de Nesselrode,Bucuresti, 13/25 Iulie 1845 126

E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,Sin-Petersburg, 25 Noembre 1845 130

Instrustiuni date de A S. S. Printul Bibescu lui Aristarchi-Bey, 1845 132


Expunere 147A. S. S. Printul Bibescu si Cabinetul din Sin-Petersburg . 151A. S. S. Printul Bibescu catre M. S. Sultanul, BucurestT, 1843 157A. S. S. Printul Bibescu catre A. S. Marele-vizir Resid pasa,

Bucuresti, 1813. 158Firman imparatesc 159D. Timony catre A. S S. Printul Bibescu, Bucuresti, 14/28 De-

cembre 1843 162E. S. contele de Stiirmer catre A. S. S. Domnul Tarii-Rominestl,

Constantinopol, 21 Mai 1844. 163A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. D. de Titow, Bucuresti,

11/23 Ianuarie 1845. 165E. S. contele de Nesselrode catre A. S. S. Printul Bibescu,

Sin-Petersburg, 30 Martie 1845 167D. Philippsborn catre A. S. S. Printul Bibescu, Viena, 6 Martie 1846 168D. Philippsborn catre A. S. S. Printul Bibescu, 31 Martie 1846 . . 171

CORESPONDINTA GENERALA DIPLOMATICA(1843-1846)

E. S. contele de Nesselrode catre D. Daskoff, Sin-Petersburg,12 Ianuarie 1843 177

D. Billecoq catre E. S. D. Guizot, 2 Ianuarie 1843 179E. S. contele de Nesselrode dare D. Daskoff, Ianuarie 1843 180

464 TABLA DE MATERII

E. S. contele de Nesselrode catre A. S. S. Printul Bibescu 180E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,

Sin-Petersburg, 1843 (28 Ianuarie) 184A. S. S. Printul Bibescu al Tarii-RominestI catre A. S. S. Printul

Sturza al Moldovii, Bucuresti, 2 Martie 1443 187E. S. contele de Nesselrode dare Em. S. Mitropolitul Neofit,

Sin-Petersburg, 31 Martie 1843 . ...... . . . . 183E. S. Generalul Duhainel catre A. S. S. Printul Bibescu, Paris,

24 Aprilie/6 Mai 1843 190E. S. Generalul Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu, 1 -u

Mai 1843 ....... . , . . 191E. S. Generalul, conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,

Sin-Petersburg, 7 lunie 1843 192

E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,Peterhoff, 14 lunie 1843 193

A. S. S. Printul Sturza catre A. S. S. Printul Bibescu, Iulie 1843 199A. S. R. Printul Albert al Prusiei catre A. S. S. Printul Bi-

bescu, Berlin, 10 Septembre 1843 200M. S. Frederic-Wilhelm, regele Prusiei, catre A. S. S. Printul

Bibescu, Sans-Souci, 19 Septembre 1843 201A. S. R. Printul Albert al Prusiei catre A. S. S. Printul Bi-

bescu, Nizza, 20 Octombre 1844 201A. S. R. Printul Albert al Prusiei catre A. S. S. Printul Bi-

bescu, Berlin, 12 Martie 1845 202A S. R. Printul Albert al Prusiei catre A. S. S. Printul Bi-

bescu, Berlin, 30 Septembre 1846 203A. S. R. Printul Albert al Prusiei catre A. S. S. Printul Bi-

bescu, Berlin, 28 Septembre 1846 203A. S. S. Printul Bibescu catre A. S. S. Printul Sturza, 19 Oc-

tombre 1843 204A. S. S. Printul Bibescu catre A. S. S. Printul Sturza, 2 Ian. 1844 206D. Philippsborn catre A. S. S. Printul Bibescu, Viena, 20 No-

embre 1843 207D. Philippsborn catre A. S. S. Printul Bibescu, Viena, 21 No-

embre 1843 208E. S. Rifaat catre A. S. S. Printul Bibescu, Constantinopol, 1-171.

Decembre 1843 210A. S. S. Printul Bibescu catre A. S. S. Printul Sturza, Bucuresti,

9 Ianuarie 1844 212E. S. D. de Titow catre D. Daskoff, Pera, 6/18 Ianuarie 1844 214A. S. S. Printul Bibescu catre A. S. S. Printul Sturza, Bucuresti,

30 Mai 1844 215

A. S. S. Printul Bibescu catre A. S. S. Printul Sturza, Bucuresti,22 August 1844 216

A. S. S. Printul Bibescu catre A. S. S. Printul Sturza, 19 Martie1845 218

.

. .

.

TABLA DE MATERII 465

E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,Sin-Petersburg, 14 Aprilie 1844 219

D. Philippsborn catre A. S. S. Printul Bibescu, Viena, 8 Aprilie 1844 223E. S. conte Kisseleff catre D. Cantacuzino, Sin-Petersburg, 14

Aprilie 1844 226E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu.

Sin-Petersburg, 1 -u Mai 1844 230E. S. contele de Nesselrode catre A. S. S. Printul Bibescu, Sin-

Petersburg, 2 Mai 1844 233E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,

Sin-Petersburg, 17 Iu lie 1844 235Generalul Kisseleff dare A. S. S. Printul Bibescu, 30 Oct. 1844 237E. S. contele Kisseleff catre Em. S. Mitropolitul Neofit, Sin-

Petersburg, 13 Noembre 1844 238Consulul general al Frantii catre A. S. S. Printul Bibescu, Bu-

curesti, 18/30 Octombre 1845 ........ . . . . . . 239

POLITICA D -LUI BILLECOQ

Memoriu 249-274A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. D. Guizot, 6 Mai 1846 . . 275D. de Nion catre E. S. D. Guizot. Bucuresti, 15 Mai 1846 . . . 276D. de Nion catre E. S. D. Guizot, Bucuresti, 21 Mai 1846 . . 279D. de Nion catre E. S. D. Guizot, Bucuresti, 3 Iulie 1846. . . 281D. de Nion catre A. S. S. Printul Bibescu, Bucuresti, 13/25

Iunie 184e 287A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. D. Guizot, Bucuresti, 21

Iunie/3 Iulie 1846 288D. de Nion catre E. S. D. Guizot, Bucuresti, 14 Octombre 1846 289E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,

Sin-Petersburg, 27 Octombre 1846 295E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,

Sin-Petersburg, 27 Octombre 1846 296D. Stiirmer catre A. S. S. Printul Bibescu, Constantinopol,

4 Noembrie 1846 297A. S. S. Printul Bibescu catre D. Philippsborn, Bucuresti, 1646 298A. S. Printul Metternich catre D. Timony 299

CORESPONDINTA GENERALA DIPLOMATICA

(1847-1848)

Regele Ludovic-Filip catre Printul Bibescu 303A. S. S. Printul Bibescu catre M. S. Regele Francezilor, Bucu-

resti, 8/20 Iulie 304E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,

Sin-Petersburg, 2 Februarie 1847 305

31

466 TABLA DE MATERII

E. S. Generalul conte Kisseleff catre 'A. S. S. Printul Bibescu,Sin-Petersburg, Mai 1847 308

A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. Generalul conte Kisseleff,Breaza, 16 August 1847. 310

E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,Sin-Petersburg, 6 August 1847 314

E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,Sin-Petersburg, 21 Martie 1848 316

E. S. contele Kisseleff catre Em. S. mitropolitul Neofit, Sin-Petersburg, 20 Iunie 1847 317

E. S. Resid Pasa catre A. S. S. Printul Bibescu, Constantinopol,18 Martie 1848 319

E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,Sin-Petersburg, 22 Aprilie 1.848 320

E. S. Resid Pass, catre A. S. S. Printul Bibescu, Constantinopol,21 Mai 1848 323

Rifat Pasa catre A. S. S. Printul Bibescu, 30 Mai 1848 . . . 323E. S. Generalul conte Kisseleff catre A. S. S. Printul Bibescu,

Pawlovna, 29 Iunie 1848 324D. C. de Kotzebue catre A. S S. Printul Bibescu, Bucuresti,

12 Iunie 1848 326D. C. de Kotzebue catre A. S. S. Printul Bibescu, Galati, 8

Iulie 1848 327Contele de Nesselrode catre A. S. S. Printul Gheorghe Bibescu,

Petersburg, 17 Decembre 1848 328

CESTIUNE PRIVII'OARE LA INSTRUCTIUNEA PUBLICA.

Expunere 333A. S. S. Printul Bibescu catre D. D...., profesor la colegiul Lu-

dovic-cel-Mare, Bucuresti, 14 Mai 1847 335A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. ministrul instructiunii publice,

Bucuresti, 9 Octombre 1847 338Contele de Salvandy care A. S. S. Printul Bibescu, Paris, 26

Noembre 1847 339A. S. S. Printul Bibescu catre E. S. contele de Salvandy, Bu-

curesti, 7119 Februarie 1848 341Lege asupra Instructiunii publice, 2 Martie 1847 342

CORESPONDINTA GENERALA.

(1849-1858)

Not/ . . . .

E. S. Resid Pasa atre A. S. S. Printul Bibescu, 18 Iunie 1849 349E. S. Aali-pasa-, catre A. S. S. Printul Bibescu Constantinopol,

1/13 Martie 1854 t . , . . 350

348

,

TABU!, DE MATERII 467

E. S. Resid Pasa catre A. S. S. Printul Bibescu, 31 Decembre 1849 351E. S. Rifaat Pasa catre A. S. S. Printul Bibescu, Constantinopol,

28 Februarie 1850 352E. S. Resid Pasa catre A. S. S. Printul Bibescu, Constantinopol,

12/14 Martie 1852 352(Printul romin ales de Poarta ca sä aduca o apropiere dorita intro

Dinsa si Austria)D. Timony catre A. S. S. Printul Bibescu, Viena, 22 Octombre 1853 356E. S. Riza Pasa catre A. S. S. Printul Bibescu, Constantinopol,

25 Ianuarie 1854 359E. S. Fuad Pasa catre A. S. S. Printul Bibescu, Maia 1855. . 360E. S. Fuad Pasa catre A. S. S. Printul Bibescu, Viena, 23

Iunie 1855 361E. S. Contele Coronini catre A. S. S. Printul Bibescu, Mehadia,

16 August 1856 362E. S. Contele Coronini catre A. S. S. Printul Bibescu, 13ucurest1,

10 Septembre 1855 363A. S. S. Printul Bibescu catre D. de Cambyse, Paris, 14 Oc-

tombre 1855 364E. S. Aali Pasa catre A S. S. Printul Bibescu, 23 Decembre 1857 367Copia unei scrisori insemnate, ne-iscalite, 25 Octombre 1857 . 369E. S. Seraskierul Omer Pasa catre A. S. S. Printul Bibescu, Cons-

tantinopol, 28 Aprilie 1858 373Concluziune 374-375

PIESE JUSTIFICATIVE

Tractate.Documente istoriceTractatul de la Cuciuk- Cainargi, din 10/22 Iulie 1774Tractatul de la Iasi, din 29 Decembre 1791 (9 Ianuarie 1792).Tractatul de la BucurestI, din 16/28 , 1812 . .

Conventiunea deslusitoare inchiata la Ackerman in 25 Septembre(7 Octombre) 1826

Tractatul de la Adrianopol din 2114 Iulie 1829Tractatul de la Sin-Petersburg din Ianuarie 1834Conventiunea de la Balta-Liman, din 19 Aprilie (1 -u Mai) 1849

DOCUMENTE

Indigenatul acordat generalului Conte KisseleffHrisovul lui Matei Basaraba din 1639Genealogia si tablourile familiei Bassaraba-Brincovean-BibescuErrataTabla de materii

377 446381403409

416426440442

449450455459461

BUCURE§Ti.TIP. CURTII REGALE F. GOBL FII, PASAGIUL ROMN 12.

. . . .

DOMNIA LUI BIBESCU - upload.wikimedia.org · gasi cititorul un interes sa asiste la munca de...

Documents

Transcript of DOMNIA LUI BIBESCU - upload.wikimedia.org · gasi cititorul un interes sa asiste la munca de...