Un Împărat Bun Şi Un Împărat Rău I

8/19/2019 Un Împărat Bun Şi Un Împărat Rău I

http://slidepdf.com/reader/full/un-imparat-bun-si-un-imparat-rau-i 1/6

Un împărat bun şi un împărat rău

Am ales să scriu despre Manase, în postura împăratului rău, şi Iosia, în posturaîmpăratului bun. Contrastul pare mai puternic decât la oricare dintre împăraţi, poate cuexcepţia lui Saul şi David, Manase este numit cel mai rău împărat a lui Iuda în timp ce Iosia,urmaşul său, la doar doi ani după Manase, este cel mai mare reormator, unul despre careDomnul spune! "n#a ost nici un împărat care să se întoarcă la Domnul, ca el$ % & 'mpăraţi

&(!&)*.Deşi diametrali opuşi ca şi caracter, ambii încep să domnească la o vârstă oarte

ra+edă. Contextul domniilor lor este însă unul dierit. Manase se ala între doi marireormatori, cei mai mari doi împăraţi după David, -ecia şi Iosia. /e de altă parte Iosia seală între două perioade +rele din punct de vedere spiritual, cele mai mari căderi ale lui Iuda,

prima condusă de Manase, care totuşi se pocăieşte, şi a doua de împăraţi succesivi prin careIuda nu îşi mai revine, a0un+ând prădată de 1abilonieni. Interesant e aptul că, în ambeleca-uri, contextul le era contrar. 2itându#ne la părinţii lor cu si+uranţă am i cre-ut altceva.Amble domnii au avut o perioadă lun+ă, deapt Manase a avut cea mai lon+evivă domniedintre împăraţii lui Iuda.

3enirea la domnie a lui Manase este una în pace, poporul l#a iubit pe tatăl lui şi l#aucinstit la moartea acestuia. După reorma lui -ecia el ar i putut ridica iar poporul, însă el aăcut mai mult rău decât oricare din împăraţi, în+ropând amintirea tatălui său şi a aptelor lui.3enirea lui Iosia la domnie a ost însă orţată, tatăl său, Amon, a ost ucis de un +rup deinsur+enţi, iar el este întronat la doar opt ani.

Dacă despre Iosia se spune că a început să îl caute pe Domnul de la doar 45 ani %&Cron. (6!(* învăţând probabil din +reşelile predecesorilor săi, Manase va avea de străbătut undrum al durerii până se va i tre-it şi va înţele+e că Dumne-eul tatălui său este adevaratulDumne-eu.



7inalul vieţii lor este unul cu totul neaşteptat. Manase după o lun+ă domnie are partede o moarte în pace, semn că Domnul i#a primit pocăinţa. Cu toate că "Domnul s#a lăsatînduplecat$ şi îl salvea-ă pe Manase de robia asiriană, totuşi el nu este în+ropat alături deceilalţi re+i ai lui Iuda. Sărşitul vieţii lui Manase arată o ratare a ţintei, un aliment enormatât ca re+e cât şi ca lider spiritual al poporului.Iosia, de cealaltă parte, are o moarte cruntădatorită unei împotriviri. Deşi este averti-at de araonul 8eco că se împotriveşte luiDumne-eu, Iosia se încăpăţânea-ă să mear+ă înainte, dispreţuind pe e+iptean, ără să se+ândească o clipă ca Dumne-eu ar putea vorbi şi altora din aara poporului evreu. Ca atareIosia este omorât, Dumne-eu nu lasă pe nimeni să se împotrivească planurilor lui. 9otuşiIosia este cinstit de popor şi, spre deosebire de Manase, este în+ropat alături de împăraţii luiIuda, Dumne-eu recunoaşte pe împăratul lui Iuda ca un om duovnicesc.

Împăratul Manase

Manase a0un+e la domnie la doar 4& ani. Se pare că acesta a :domnit împreună cutatăl său, -ecia, timp de 44 ani$ %4*. ;ucru cu atât mai uimitor având în vedere viaţa tatăluisău. Manase se pare că nu a înţeles nimic din exemplul pe care i l#a dat tatăl său. 'nţele+erealui, din domnia tatălui său, este una cât se poate de supericială. l înţele+e le+ătura strânsă alui -ecia cu Dumne-eu. Dar el nu ace nici un pas spre a#l cunoaşte pe Dumne-euladevărat. Din toată viaţa tatălui său el înţele+e doar că există o lume spirituală. 9otuşi din

pocăinţa lui ne dăm seama că el ştia despre ce Dumne-eu e vorba, reu-ânu#l în mod voit, şi privind cu dispreţ calea tatălui său.

De cât ar a avut parte Manase, crescând şi învăţând să domnească lân+ă un om a lui

Dumne-eu, -ecia. A beneiciat de un cadru amilial cu care putini au ost privile+iaţi. Cutoate astea, tot ce a ăcut tatăl său, el a considerat +reşit. Ce a dărâmat -ecia, re-ideşteManase. Ce a construit -ecia, reconstruieşte Manase. "-ecia a ost cel mai apropiat de+loria împăratului David, dar la el ca i David a ost un tată nereu it.ș ș $%4*

" 7iul lui -ecia a purtatnumele unuia din iii născu i lui Iosi de Asnat, ata lui /oti#ț

7era .<...= 8umele i traducerea lui pun la dispo-i ia lui Dumne-eu i a noastră posibilitateaș ț ș

unor oarte interesante 0ocuri de cuvinte. Cine se încrede în Dumne-eu este binecuvântat iș

uită de neca-uri. <...= 'n >ene-a, Manase, i#a căpătat numele pentru că Iosi uitase :toateș

neca-urile". Manase, iul lui -ecia a a0uns să uite însă nu neca-urile, ci toate binecuvântările mo tenite de la tatăl său.ș $%4*

"3enind imediat după dosarul strălucitorului -ecia, dosarul lui Manase estesurprin-ător de ne+ru i de idolatru.ș $%4* Cuvântul Domnului spune că idolatria de care a datdovadă Manase şi în care a ost în stare să "târască$ şi pe Iuda, a ost exact "după urâciunileneamurilor pe care le i-+onise Domnul$ %& 'mpăraţi &4!&* când a dat Canaanul copiilor luiIsrael. Dumne-eu a pedepsit acele neamuri când nele+iuirea lor "şi#a atins vârul$%>en 4)!45*şi Dumne-eu nu a ăcut rabat de la sinţenia lui nici cu Manase şi poporul său. AstelDumne-eu este întărâtat în mânia ;ui şi ără să uite aptele poporului său, măcar că Manaseavea să se pocăiască, el este imparţial şi va împărţii dreptate inclusiv poporului său.

Comparaţia pe care & 'mparaţi &4!( o ace, între Manase şi Aab, aduce o înţele+ere proundă a răului pe care îl ace Manase, aptele lui erau ireparabile, sentinţa lui Dumne-eu



irevocabilă.Deşi dupa ce Manase se pocăieşte încearcă să repare ce ăcuse, totuşi el nu maireuşeşte, răul avansase mult prea mult şi nici mânia lui Dumne-eu nu mai putea i domolită.

/ân+ărirea templului este apo+eul păcatului său. l nu se opreşte doar la a ridicatemple altor Dumne-ei cum au ăcut şi alţi împăraţi. l are îndrasneala pe care nici un alt

împărat nu a mai avut#o, îl sidea-ă pe Dumne-eu. Calcă le+ământul lui Dumne-eu şi vrea săîl dea pe Dumne-eu aară din viaţa poporului până acolo încât, încearcă să converteascătemplul Domnului, centrul încinării în aţa Dumne-eului adevărat, într#un templu încinat-eilor pă+âni. ?epetarea le+ământului, pe care îl acuse Dumne-eu, şi promisiunea lui! :'nIerusalim 'mi voi pune 8umele.$%& 'mpăraţi &4!6* şi :'n casa aceasta, şi în Ierusalim pe carel#am ales din toate seminţiile lui Israel, vreau să pun pentru totdeauna 8umele Meu. 8u voimai muta piciorul lui Israel aară din ţara pe care am dat#o părinţilor lui, numai să aibă +ri0ăsă împlinească tot ce le#am poruncit şi toată le+ea pe care le#a dat#o robul Meu Moise.$% &'mpăraţi &4!@,* au rolul de a arăta cât de personal a luat Dumne-eu aceste lucruri.Dumne-eu are un sentiment de trădare din partea poporului iudeu. Astel se crea-ă o paralelă

între comportamentul poporului iudeu, în runte cu Manase, şi dra+ostea pe care le#a arătat#oDumne-eu. /ăcatul lui Manase devine de#a dreptul idos în comparaţie cu bunătatea luiDumne-eu şi arată natura acestuia! un aront la adresa lui Dumne-eu.

9ot această trăsătură a păcatului este subliniată în & Cronici (4!5 când, spre deosebirede & 'mpăraţi &4!5, în loc de mâniindu#l este dat pe aţă un motiv ascuns al inimii lui Manase"ca să#l mânie$. Astel păcatul nu era unu lucru inconştient sau doar o plăcere, ci în primulrând în păcat este an+renată o inimă ce se revoltă înaintea lui Dumne-eu. /entru Dumne-eu ecât se poate de personal şi, inconştient, pentru noi deasemenea.

Conclu-ia trasată de 1iblie este dureroasă! "Manase a ost pricina pentru care s#au

rătăcit şi au ăcut rău mai mult decât neamurile pe care le nimicise Domnul dinaintea copiilorlui Israel$%& 'mpăraţi &4!B*. Căderea unui lider aduce cu ea căderea între+ului popor.?esponsabilitatea pe care Dumne-eu a dat#o iilor lui David şi pe care -ecia a dat#o iuluisău, Manase, este călcată în picioare. Manase ar i putut continua lucrarea pe care -ecia oîncepuse, el reu-ă şi toată munca tatălui său este dărâmată. Se pare că, deşi poporul avea

probleme şi înainte de Manase, acesta devine orţa motrica ce aduce poporul într#o idolatrieca nicio alta. Iuda a ost "târât$ conorm & 'mpăraţi &4!45. l opune iniţial re-istenţă, -eciascimbase inima poporului, dar Manase o readuce în idolatrie. 9ot în seama lui Manase sunt

puse vieţi nevinovate, iată ce spune illiam MacDonald! "osepus ne spune că din ordinulsău se or+ani-au execuţii -ilnice. 9radiţia ne spune că el l#a omorât pe proetul Isaia,

ordonând secţionarea trupului acestuia.$%&*

9oate păcatele lui Manase atra+e mânia lui Dumne-eu care până la urmă se abateasupra lui Manase, dar şi asupra poporului căruia Dumne-eu îi spune că#l va părăsii înmâinile vrăşmaşilor din pricina neascultării lor.

;uat în robie de către Asirieni Manase se pocăieşte şi este biruit de puterea arului luiDumne-eu. "?e+ii du i robi de asirieni erau supu i la mari acte de cru-ime. ;i se punea oș ș

veri+ă de ier care străpun+ea bu-ele sau alca i erau târâ i cu lan uri după careleș ț ț

învin+ătorilor. /robabil că o astel de umilire i cin l#a ăcut pe Manase să se întoarcă laș

Dumne-eu smerit i cu părere de rău pentru ceea ce ăcuse în ară.<...= ?ăul usese însăș ț

săvâr it. Consecin ele de lun+ă durată au ost imense. ?ăutatea lui Manase a ost citată dreptș ț

cau-a căderii re+atului de sud $%4*



Manase a înţeles târ-iu că Domnul era adevăratul Dumne-eu şi nu mai reuşeşte săreacă tot ceea ce stricase în trecut. Mai mult, după moartea sa, atât poporul cât şi iul săurămân cu modelul rău pe care Manase l#a dat.

"8umai & Cronici menţionea-ă pocăinţa lui Manase. După ce a slu0it la tot elul de

idoli detestabili, ani de#a rândul, Manase a alat, în sârşit, că Domnul este adevăratulDumne-eu, iind convertit. Imediat a început să acă tot ce a putut pentru a conduce poporulînapoi la credincioşia aţă de Ieova şi pentru a eradica idolatria din poporul său.$%&*

Împăratul Iosia

Iosia este ultima lumină în conducerea Ierusalimului şi sin+ura în aproape un secol deexistenţă, între moartea lui -ecia şi căderea micului re+at. l se naşte într#o perioadă deaposta-ie a poporului evreu, părinţii lui, împăraţi ai lui Iuda, iind în această situaţie deasemenea. Are o ascedere orţată la tronul lui Iuda, datorată omorârii tatălui său de cătreinsur+enţi, şi îşi începe domnia la numai ani. 9ră+ând linie tuturor acestor actori ai crede

că are toate şansele să nu îl cunoască pe Dumne-eu. 9atăl său nu îl învăţase, a început domnia prea devreme ca să aibă o cunoştinţă deplină a ceea ce înseamnă un lider spiritual al poporului în persoana unui re+e. Cu toate acestea Iosia începe, în mod neaşteptat, să îl caute pe Domnul încă din adolescenţă.

3enirea la tron a lui Iosia a ost subiectul unei proeţii cu (EE de ani înainte, în primele -ile ale de-binării lui Israel, ca o re-olvare la idolatria pricinuită de Ieroboam!:Dar iată că un om al lui Dumne-eu a venit din Iuda la 1etel, trimes de cuvântul Domnului,tocmai pe când stătea Ieroboam la altar să ardă tămâie. l a stri+at împotriva altarului, dupăcuvântul Domnului, şi a -is! ,,AltaruleF AltaruleF Aşa vorbeşte Domnul! :Iată că se va naşte

un iu casei lui DavidG numele lui va i IosiaG el va 0un+ia pe tine, pe preoţii înălţimilor, cariard tămâie pe tine, şi pe tine se vor arde osăminte omeneştiF" %4 ?e+i 4(!4#)*. Iosia devineastel o promisiune a lui Dumne-eu, re-olvarea ;ui pentru păcatele poporului. Iosia vineîntradevăr în cea mai nea+ră perioadă, imediat după domnia lui Manase, cel ce a îndreptatinima poporului spre idoli. H perioadă în care poporul lui Dumne-eu se înstrăinase atât demult de cuvântul său în cât nici nu îl mai recunoşteau, nu îl mai aveau.

'nceputul domniei lui Iosia se remarcă printr#o lucrare de reormă. ste interesant devă-ut că revelaţia pe care o aduce Cuvântul în viaţa lui Iosia nu apare deodată. & Croniciaduce o lumină nouă. Iosia începe din tinereţea lui să îl caute pe Domnul. 8u se ştieinluenţele din viaţa lui Iosia care i l#au ăcut cunoscut pe Dumne-eu. 9otuşi Iosia se pare ca

s#a uitat spre exemplul "tatălui său David$ şi îi urmea-ă exemplul.

;a numai &E de ani Iosia îşi dă seama de idolatria poporului, de depărtarea sa deadevar. 'ncepe o reormă condusă de el însuşi care, 0udecând după ultima parte a versetuluidin & Cronici (6!@, se va întinde pe mai multe -ile. Implicarea lui în aceasta curăţire a

poporului şi inima lui pentru Domnul sunt remarcabile.

2rmătoarea lucrare a lui Iosia are loc 5 ani mai târ-iu! reconstrucţia templului. Dupădărâmarea idolilor urmea-ă restaurarea încinării. 8u doar că Iosia are o inimă de încinător,dar Iosia a0ută poporul la apropierea de Domnul. Iosia oeră deplină încredere lucrătorilor încare a modelat o inimă de încinător, aceştia înţele+ând că ac lucrurile pentru Domnul.



Atât eradicarea idolatriei, cât şi restaurarea încinării la templu arată în viaţa lui Iosiao căutare a părtăşiei veridice cu adevăratul Dumne-eu.

Iosia reuşeşte să scimbe inima poporului şi să le îndrepte privirele spre Domnul.;ucrarea cinstită a muncitorilor la templu, aceasta responsabilitate venită din re+ăsirea unui

simţământ sacru, cât şi îmbărbătarea leviţilor şi încura0area lor de a#şi relua slu0bele încapitolul ()!& din & Cronici arată nu doar un adevărat lider, dar şi ce poate ace Dumne-eu cuun om total predat ;ui.

Desi+ur o adevărată tre-ire are loc atunci când este re+ăsit Cuvântul lui Dumne-eu.aan este o inluenţă după voia Domnului în viaţa lui Iosia. H personalitate remarcabilă şi untată al unei amilii care îl caută pe Domnul, aan ia cartea de la Jilcia cu +ândul la Iosia.?evelaţia aceasta pe care o are mai întâi Jilcia care îşi dă seama ce ţinea în mână, o dă maideparte lui aan, iar impactul pe care îl are îl ace pe aan să o ducă la împărat. 9otuşi niciunii dintre ei nu au o înţele+ere proundă precum Iosia. 'mpăratul micului re+at, care pânăatunci l#a cautat pe Domnul cu toată inima, a0un+e să intre în sânta pre-enţă a slavei luiDumne-eu, prin Cuvânt, iar asta îl -drobeşte. ?eali-area păcatelor lui şi ale naţiunii rân+einima lui Iosia a cărui exprimare este sâşierea ainelor.

"/robabil că ra+mentele pe care i le#a citit aan lui Iosia au ost din carteaȘ

Deuteronomului. Dacă a a a ost, atunci re+ele a putut au-i din Deuteronom 6 K 4( în iruireaș ș

de păcate pe care copiii lui Dumne-eu le ăcuseră de0a. Din capitolele 46 K 4 a putut iconruntat cu lucrurile bune pe care poporul încetase să le mai acă, iar din prevederilele+ământului expus în capitolele &@ K (E Iosia a putut ala cu +roa-ă despre pedepsele teribilecare pluteau acum asupra lor, dacă nu se vor pocăi.$%4*

Iluminarea lui Iosia, prin Duul lui Dumne-eu, îl ace să reali-e-e că este un om păcătos, sub aceaşi osândă. l trimite ur+ent după răspunsul Domnului, asta e o lucrareinconudabilă a pocăinţei lucrate de Duul Sânt. oarte interesant răspunsul Domnului,adău+ând detalii pe care nu le ştiam iniţial. Domnul vorbeşte despre un plâns a lui Iosia.?e+retul adânc a lui Iosia pentru că poporul nu l#a putut proslăvi pe Dumne-eu întru#totuleste vi-ibil. ?âvna şi ambiţia lui Iosia a ost mai mult decât o viaţă ericită, inima lui Iosia aost cu totul prinsă de cer. 2nii comentatori ai bibliei spun că pentru evrei inima este aproapeecivalentă conştiinţei, dacă este aşa atunci Domnul nu vorbeşte doar de o înduioşare şi ostare a inimii sâşiate a lui Iosia pentru numele Domnului, ci ciar de o tre-ire a conştiinţei cenu mai avu-ese loc de o vreme printre împăraţii lui Iuda. 9otuşi, deşi sub aceaşi osândă,

Dumne-eu răsplăteşte pocăinţa lui Iosia şi binecuvintea-ă domnia lui Iosia cu pace şi cu unsârşit onorabil al -ilelor.

Iosia este cu si+uranţă un împărat antastic, deşi înţele+e că Dumne-eu avea să#şiaducă la îndeplinire planul oricum şi mânia lui se va revârsa asupra Ierusalimului, râvna lui

pentru Domnul nu se opreşte aici. După ce a ăcut o curăţire a poporului, după ce distru+eorice minciună în care Iuda credea, Iosia dă poporului pe Dumne-eul pe care îl descoperise./entru Iosia cea mai mare binecuvântare este Adevărul, cel mai mare dar este însuşiDumne-eu. 9oată reorma pe care a ăcut#o are ca re-ultat revelaţia lui Dumne-eu, iarrevelaţia lui Dumne-eu are ca re-ultat o tre-ire spirituală. Iosia citeşte cartea în aţa poporuluişi "a ăcut să intre în le+ământ toţi cei ce se alau la Ierusalim şi în 1eniamin. i locuitorii

Ierusalimului au lucrat după le+ământul lui Dumne-eu, le+ământul Dumne-eului părinţilorlor.$%& Cronici (6!(&*



După înoirea le+ământului urmea-ă un alt val de reormă. Iosia distru+e nu doarinstrumentele de încinare idolatră, ci orice obiect, indierent cât de preţios, din averea sacare usese încinat idolilor de părinţii săi. Deasemenea el dărâmă orice ormă +reşită deîncinare şi omoară preoţii care nu au ost cemaţi de Domnul în slu0ire. ?eorma îşi atin+eapo+eul atunci cânt Iosia împlineşte proeţia care îl privea. Conştient de asta el continuă pânăla 1etel, în mod simbolic, locul unde pentru prima dată începuse idolatria prin Ieroboam.

2n alt eveniment marcant în reorma lui Iosia este pră-nuirea paştelor.Detaliat mai pelar+ în & Cronici ()!4#4B, această sărbătoare instituită de Domnul se pare că nu a mai avutloc, într#un mod atât de +randios, din vremea 0udecătorilor % & ?e+i &(!&&*. Abilitatea de lider spiritual a lui Iosia şi ocul pe care Domnul l#a aprins în inima lui e evidentă. Dacă areîncredere în lucrătorii de la templu şi implică tot popotul în le+ământul pe care îl ace cuDomnul, dacă acesta a întors inima între+ului popor la Domnul, acum se evidenţia-ă aceleaşitrăsături! îi încura0ea-ă pe preoţii care până atunci au ost dispreţuiţi, îi molipseşte pecapeteniile sale cu aceaşi râvă, renunţând la averile lor pentru Domnul. 1ucuria lui Iosia în

Domnul se observă prin aptul că el renunţă, ară să#i ceară nici măcar Domnul, la averile sale pentru o încinare autentica în aţa Dumne-eului care merită toată slava.

Iosia reinstituie încinarea la templu şi îi pune pe preoţi în slu0bele lor. ?eaducecivotul, simbol al pre-enţei lui Dumne-eu, în templu.

Moartea lui Iosia este ul+erătoare. l se amestecă într#un ră-boi care nu îl privea, ărăsă#; întrebe pe Domnul şi dispreţuind avertismentele araonului 8eco. "Dosarul re+elui Iosiase înceie, paradoxal, cu o neascultare care l#a costat via a. 'n ciuda tuturor reali-ărilor luiț

epocale, Iosia a trebuit să dispară, pentru că venise vremea în care Dumne-eu pre+ătise pedepsirea celor din re+atul lui Iuda$%4*

"'n mod simetric, istoria evreilor în ara lui Israel s#a scurs între marele împărat Davidț

i acest ultim re+e care l#a imitat cât a putut el de bine pe David. Cu el se înceieș

experimentul acesta nereu it al re+alită ii. :Li#am dat un împărat în mânia Mea, şi ţi#l iau înș ț

ur+ia MeaF" %Hsea 4(!44*. Idea de a avea un împărat :ca toate celelalte popoare" a ost unmot în aara planului proetic i Dumne-eu le#a dovedit cu prisosin ă asta. 2rmătorulș ț

împărat pe care#l va avea Israelul va i Cel ales i trimis de Dumne-eu, acel 7iu al lui Davidș

care S#a născut la 1etleem, vestit de în+eri, a ost adorat de ma+i, dovedit cu prisosin ă prinț

învierea din mor i.ț $%4*

1iblio+raie!

4. 1ar-ilaienDan.com&. illiam MacDonald, Comentariul biblic al credinciosului. 3eciul 9estament.

Un Împărat Bun Şi Un Împărat Rău I

Documents

Transcript of Un Împărat Bun Şi Un Împărat Rău I