Acta Universitatis George Bacovia. Juridica - Volume 5. Issue 2/2016 - http://juridica.ugb.ro/ -

Nelu NIȚĂ

= ISSN 2285-0171 ISSN-L=2285-0171

Un demers editorial privind practica judiciară românească în domeniul fondurilor europene

Dr. Nelu NIŢĂ

Universitatea George Bacovia, Bacău, România

nita_nelu@yahoo.com

În majoritatea statelor Uniunii Europene,

protecţia acordată fondurilor comunitare

este mai mare decât protecţia asigurată resurselor financiare naţionale…

Aşa cum se cunoaşte, România nu reuşeşte să atragă decât o mică parte din fondurile europene care îi

revin. Totodată, în rapoartele organismelor de control ale UE figurăm cu un număr ridicat de nereguli în

cheltuirea fondurilor comunitare şi importante corecţii financiare. Potrivit art. 3, lit. „e”, din Regulamentul

(CE) nr. 1681/94, începând cu anul 2006, Statele Membre sunt obligate să identifice, atunci când notifică

nereguli Comisiei, dacă neregulile respective implică ”suspiciuni de fraudă”, însă indiferent dacă neregulile

sunt intenţionate sau neintenţionate (fraudă), cheltuielile afectate se exclud de la cofinanţarea din bugetul UE

(Notă informativă privind indicatorii de fraudă pentru FEDR, FSE şi FC, http://romaniacurata.ro/wp-

content/uploads/2012/09/4_Nota_informativa_indicatorii_frauda.pdf). Justificat de faptul că activitatea de

control/audit al proiectelor finantate din fonduri europene generează multiple aspecte litigioase, se impunea

conceperea şi editarea unei lucrări, ca cea la care ne referim în rândurile de faţă. Apărută sub semnătura a doi

profesori universitari – Ionel BOSTAN şi Ştefan

PETE - cartea cu titlul “Deturnarea fondurilor

europene. (I)regularitate şi corecţii financiare”

(Editura Hamangiu, Bucureşti, 2016, 264 p.) prezintă

interes aparte pentru toti cei care gestionează şi

accesează acest gen de finanţări. Avem în vedere aici:

autorităţile contractante, beneficiari de fonduri

europene, practicieni din instituţiile de control

financiar, auditori, avocaţi şi consultanţi în domeniu.

Dat fiind că cei doi autori sunt la rândul lor specialişti

care activează şi în sfera auditului public extern

(Curtea de Conturi a României), cunoscuţi deja cu

diverse lucrări bine apreciate de cei interesaţi [1-17],

observăm o elaborare specială a structurii şi

conţinutului demersului asupra căruia ne oprim şi noi

pe scurt. Astfel, partea de juriprudență este dată de

unele decizii relevante ale Înaltei Curți de Casaţie şi

Justiţie - Secţia de Contencios administrativ şi fiscal,

în legătură cu procese care au ca punct de plecare

aspecte derivate din exercitarea tipului amintit de

verificări. Această parte, însă, spre a fi mai bine

înţeleasă, este precedată de alte două importante

secțiuni. Prima dintre ele include prezentarea

terminologiei consacrate, ca cea de-a doua să

reprezinte o sinteză privind Controlul regularității

fondurilor europene, insistându-se asupra cadrului

juridic (http://bibliotecahamangiu.ro/deturnarea-

fondurilor-europene-i-regularitate-si-corectii-financiare-practica-judiciara-relevanta-ct-7105). În orice caz,

clarificările posibile sunt în jurul unor întrebări precum: „Ce se întamplă după ce organele de control

întocmesc un proces-verbal de constatare a unor nereguli, o notăde corecţie financiară sau chiar o decizie de

Acta Universitatis George Bacovia. Juridica - Volume 5. Issue 2/2016 - http://juridica.ugb.ro/ -

Nelu NIȚĂ

= ISSN 2285-0171 ISSN-L=2285-0171

rambursare a fondurilor europene utilizate? Unde depunem o cerere în instanţă pentru a obţine suspendarea,

în prima faza, şi anularea, în definitiv, a acestor acte care, odată executate, pot paraliza activitatea oricarui

agent economic? Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca instanţă sa acorde suspendarea? Ce înseamnă caz

justificat, paguba iminentă? Ce presupune prejudiciul efectiv sau viitor, dar previzibil, adus bugetului UE?”

(https://alfalist.ro/deturnarea-fondurilor-europene-iregularitate-si-corectii-financiare-practica-judiciara-

relevanta/f83f75e51bf6ae6ad085dbdefdb4f8e5fdfb51d0/).

În opinia noastră, demersul profesorilor universitari Ionel BOSTAN şi Ştefan PETE este cât se poate

de util şi binevenit, atât pentru mediul academic - învățământul superior juridic și economic, cât și pentru cel

al practicienilor, din instituțiile de control financiar (audit), dar şi de la nivelul entităţilor preocupate de

atragerea fondurilor europene.

Referințe

[1]. Anghelache, G.V.; Kralik, L.I.; Acatrinei, M.; Pete, St. (2014). Influence of the eu accession process and the global

crisis on the cee stock markets: a multivariate correlation analysis, Romanian journal of economic forecasting,

Volume: 17 Issue: 2, Pages: 35-52.

[2]. Bostan, I.; Grosu, V. (2011). „Contribution of balance scorecard model in efficiency of managerial control”,

Romanian Journal of Economic Forecasting, 14(3), 178-199.

[3]. Bostan, I. (2005). „Guidelines in the audit of Risk assessment”. In Conference "Probleme actúale ale situatiei

social-economice", Chisinau Univ., Republic of Moldova, organized by the Economic Sciences Faculty, p. 215.

[4]. Bostan, I. (2007). Drept financiar comunitar, Iaşi: Tipo Moldova.

[5]. Bostan, I. (2010). Proceduri privind auditul public financiar şi al performanţei, Iaşi: Tipo Moldova.

[6]. Bostan, I. (2010). Auditul public extern, Editura SC Universul Juridic SRL, Bucureşti.

[7]. Bostan, I. (2010). Impactul sistemului financiar-fiscal asupra derulării schimburilor comerciale internaţionale,

Iaşi: Tipo Moldova.

[8]. Bostan, I. (2010). Controlul financiar al afacerilor, Editura SC Universul Juridic SRL, Bucureşti.

[9]. Bostan, I. (2000). Controlul financiar, Editura Polirom, Iaşi.

[10]. Bostan, I. (2003). Controlul fiscal, Editura Polirom, Iaşi.

[11]. Bostan, I.; Radu, P. (2003). Controlul financiar și auditul intern la instituțiile publice, Editura Sedcom Libris, Iaşi.

[12]. Bostan, I. (2015). „Juridical tools of Governmental nature used to mitigate various difficulties of the Financial and

Budgetary System”, Annals of the Alexandru Ioan Cuza University-Economics, 61(2), 133-148.

[13]. Burciu, A.; (et al.) (2008). Introducere în management, Editura Economică, Bucureşti.

[14]. Dascălu, E.D.; Marcu, N.; Pete, Şt.; Ulici, M.L.; Dumitraşcu, V. (2016). Dependent business climate. A network-

based analysis, Romanian journal of economic forecasting, Volume: 19, Issue: 1, Pages: 138-152.

[15]. Pete, Şt.; Nagy, A.; Matis, D.; Gyorfy, L.Z.; Benyovszki, A.; Petru, T.P.; (2011). Early-stage entrepreneurial

aspirations in efficiency-driven economies, Romanian journal of economic forecasting, Volume: 14 Issue: 2, Pages:

5-18.

[16]. Pete, Şt. (et al.) (2010). Entrepreneurial Perceptions and Activity – Differences and Similarities in Four Eastern

European Countries, Theoretical and Applied Economics, Volume XVII, No. 8(549), pp. 17-28.

[17]. Radu, I; Sabau, M.; Sabau, M.; Sendroiu, C.; Pete, Şt. (2015). Coercive economic diplomacy - corruption trigger

or deterrent, Economic computation and economic cybernetics studies and research, Volume: 49, Issue: 1.