Un conac boieresc dispãrut: „Casa Rahftivanu” (sat Poiana ... Filip 10.pdf · cu hramul...
Transcript of Un conac boieresc dispãrut: „Casa Rahftivanu” (sat Poiana ... Filip 10.pdf · cu hramul...
Un conac boieresc dispãrut: „Casa Rahftivanu”(sat Poiana, jud. Suceava)
Anca Filip
Satul Poiana, în prezent aparþinãtor oraºului Dolhasca din judeþul Suceava,este aºezat pe coasta dealului ce mãrgineºte malul drept al Siretului, la circa30 de km SE de Suceava, între localitãþile Dolhasca ºi Liteni. Satul s-a numit,pânã la 1 ianuarie 1965, Poiana Rãftivanului.
La jumãtatea secolului al XIX-lea satul se întindea pe moºia familieiboierilor Rahftivanu. Comisul Lupu Rahftivanu ºi-a stabilit pe moºie curtea,construind o bisericã cu hramul „Naºterea Maicii Domnului” ºi un conac„Casa Rahftivanu”, numit ºi „Castelul Furtuna”, aºa cum era scris pe frontis -piciul sãu. Biserica ºi conacul alcãtuiau un ansamblu de arhitecturã integrabilneoclasicismului românesc de la jumãtatea secolului al XIX-lea.
Biserica Rahftivanilor a fost ziditã în perioada 1846-1848, cu menireade a deveni mãnãstire de cãlugãri. Este închinatã praznicului Naºterii MaiciiDomnului. Pisania este sãpatã în piatrã, cu litere chirilice: „Acest sfânt lãcaºcu hramul Naºterea Maicei Domnului Nostru Iisus Hristos, cu prãznuirea laSeptembrie 8, fãcându-se la anul 1846 de noi, robii lui Dumnezeu, comisuLupu, Neculai, fraþi Rãhtivani, pe proprietatea noastrã, pe aceastã moºie Poiana,care spre ºtiinþã ºi spre pomenire s-au sãpat pe aceastã piatrã.”
Biserica este construitã în stil neoclasic cu elemente de baroc târziu deinfluenþã ucraineanã. Cele patru turle coaxiale marcheazã spaþiile interioare:altar, naos, pronaos ºi exonartex. Catapeteasma din lemn dateazã din anul 1846.Biserica nu a fost pictatã niciodatã. În anul 1915 a fost acoperitã cu tablã de aramãºi în anul 1920 a fost zugrãvitã de cãtre boierul Gheorghe Stere, urmaºul Rahftivanilor.
În Lista Monumentelor de Culturã din anul 1955, Biserica „Rahtivanilor”Naºterea Maicii Domnului din sat Poiana Rãftivanului, comuna Dolhasca,raion Fãlticeni, judeþ Suceava, este înscrisã la poziþia 3016. În Lista Monu men -telor Istorice din anul 2004 este înscrisã la nr. crt. 322, cod SV-II-m-B-05585.
Chiliile nu au fost niciodatã terminate. Se pãstrezã zidul de incintã ºiporþile de acces dinspre sat ºi dinspre curtea boiereascã.
La jumãtatea sec. al XIX-lea, comisul Lupu Rahftivanu îºi construieºtereºedinþa boiereascã pe moºia sa din Poiana Rãftivanului. Incinta fortificatã,în suprafaþã de cca. 9.500 mp, era înconjuratã de un zid masiv, înalt de 4 mºi gros de 75 cm. Tunele subterane, astãzi astupate, legau curtea boiereascã
Semnatar articol
de bisericã ºi coborau spre Siret. Curtea a fost ridicatã pe locul unei mai vechireºedinþe fortificate, din care se mai pãstrau beciurile boltite. Urmele acestoraerau încã vizibile la jumãtatea secolului trecut.
Din punct de vedere arhitectural conacul este integrabil neoclasicismuluiromânesc de la jumãtatea secolului al XIX-lea.
Curtea a fost locuitã de boierul Lupu Rahftivanu ºi de soþia sa Voichiþa.Ei au avut doi copii, pe Gheorghe Lupu, mort fãrã urmaºi în anul 1914, la 77de ani, ºi pe Sevastiþa, moartã în 1915, la 86 de ani. Ea a fost mãritatã cuboierul Costachi Sterea, cu moºia la Mãdârjãºti, Iaºi ºi au avut împreunãpatru copii, moºtenitorul moºiei fiind Gheorghe Sterea, nãscut la 3 aprilie 1853,care a locuit toatã viaþa la curtea boiereascã ºi care a murit în anul 1940.Acesta nu a avut urmaºi direcþi. De aceea, cu câþiva ani înainte de moarte, înamintirea marii lui iubiri, Maricica Nacu, a hotãrât sã îºi lase averea FloricãiLolo Manu, care era cãsãtoritã cu marele actor Ion Manu, fiul Maricicãi Nacu.
Lolo nu a stãpânit conacul decât câþiva ani, pânã în mai 1945, când moºiaa fost expropriatã. Înaintea exproprierii, într-un memoriu adresat Ministruluiagriculturii ºi domeniilor, Florica Lolo Manu-Sterea, face o încercare dispe -ratã de a salva moºia solicitând transformarea acesteia în „fermã model”. Înacest memoriu se face o descriere a clãdirilor care alcãtuiau curtea boiereascãla începutul anului 1945.
„Clãdiri:- un corp de clãdire format din douã camere mari ºi o salã mare, plus
trei cãmãri mari ºi o terasã, sus, iar la demisol, o camerã mare pentru bucãtãriapersonalului ºi o camerã mare amenajatã pentru lãptãrie;
- un corp de casã compus din patru camere mari de locuit ºi o bucãtãriecu douã cuptoare mari pentru fãcut pâine;
- un grajd de zid cu pod pentru furaj, acoperit cu tablã, putând adãposti40 de vite;
- un grajd de zid cu pod pentru furaj, acoperit cu tablã, putând adãposti 10 cai;- o magazie pentru unelte, din zid, acoperitã cu tablã;- o remizã pentru trãsuri, tractoare, cãruþe, din zid, acoperitã cu tablã;- o magazie de 135 mp (15 m pe 9 m), din zid, cu pod, acoperitã cu tablã;- o construcþie din cãrãmidã pentru crescãtorie de pãsãri, în suprafaþã
de 90 mp;- douã pivniþe subterane zidite ºi boltite, rãmase de la vechiul conac
boieresc, în care puteau intra 50 de vagoane de cereale;”Dupã expropriere conacul a fost transformat în întreprinderea agrozoo teh -
nicã, apoi în cooperativã agricolã de producþie, urmând soarta multor altereºedinþe boiereºti.
148
Titlu articol 149
În Lista Monumentelor de Culturã din anul 1955, conacul este înscrisla poziþia 3018 sub numele Casa Rahtivanu, azi Întreprinderea Agrozootehnicã„9 Mai”, sat Poiana Rãftivanului, comuna Dolhasca, raion Fãlticeni, judeþ Suceava.
Pânã în decembrie 1989 conacul ºi zidurile masive de cãrãmidã alecurþii boiereºti, deºi în stare foarte rea, rãmãseserã în picioare, adãpostindcooperativa agricolã de producþie din sat. Fotografiile fãcute în luna noiembriea anului 1991, de cãtre foºtii proprietari, la prima lor revenire în acele locuridupã mai bine de douzeci de ani, surprind imaginea conacului în ruinã.
În acel moment, din curtea boiereascã rãmãseserã doar gangul boltit deintrare, beciurile ºi resturi din zidurile de incintã. În prezent ºi acestea audispãrut, pe locul curþii boierilor Rahftivani este tãpºan, din vechiul ansamblurãmânând doar biserica.
A disappeared mansion: “The Rahftivanu House”(Poiana village, Suceava district)At mid 19th century, equerry Lupu Rahftivanu builds his noblemen
residence on his manor in Rãftivanului Clearance. The fortified precinct, witha surface of about 9.500 sq.m., was surrounded by a massive wall, 4 m highand 75 cm thick. The underground tunnels, nowadays walled up, linked thecourtyard to the church and went down to Siret. The courtyard was built onthe place of an older fortified residence, out of which the vaulted cellars remained.The traces thereof were still visible in the 1950s.
Until December 1989 the mansion and the massive brick boundary walls,although in very bad condition, were still standing, the agricultural Stateproduction cooperative. The photos were made in November 1991, by theformer owners, upon their first return on these places, after more than twodecades, and show the mansion in ruin.
BibliografieGhinea, Eliza; Ghinea, Dan, Localitãþile din România – Dicþionar,
Ed. Enciclopedicã, Bucureºti, 2000.Ionescu, Vasile; Buºindilar, Petru; Ostafi, George; Iacobescu, Mihai,
Þara de Sus în clocotul revoluþiei 1944-1948, Suceava, 1972.Lahovari, George Ioan; Brãtianu, C. I.; Tocilescu, Grigore, Marele dicþionar
geografic al României, Ed. Socec, Bucureºti, 1900.Pappasoglu, D., Atlasul geografic al României, Bucureºti, 1865.Stere, Gheorghe,Din viaþa omului fãrã grijã,Tipografia J. Bendit, Fãlticeni, 1920Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localitãþilor ºi monu mentelor
medievale din Moldova, Bucureºti, 1974.Arhiva Institutului Naþional al Monumentelor Istorice, Fond CMI ºi DMIDocumente ºi fotografii din arhiva de familie a doamnei Ioana Alexan -
dra Manu.
Semnatar articol150
Fig. 1 – Extras din harta districtului Suceava din Atlasul geografic al României editat de mr. D. Pappasoglu în 1865
Fig. 2 – Casa Raftivanu ºi Biserica Rãftivanilor în anul 1943
Titlu articol 151
Fig. 3 – Biserica Rahftivanilor „Naºterea Maicii Domnului” astãzi
Fig. 4 – Planul bisericii
Semnatar articol152
Fig. 5 – Casa Raftivanu în anul 1943, vãzutã din exteriorul ºi din interiorul incintei
Fig. 6 – Planul ºi secþiunea conacului
Titlu articol 153
Fig. 7 – Conacul în anul 1963, transformat în grajd pentru vite
Fig. 8 – Ruinele curþii boiereºti fotografiate în anul 1991