5. UNIUNEA ECONOMIC� �I MONETAR� (UEM) – cea mai avansat� form� a integr�rii

5.1. Evolu�ia Uniunii Economice �i Monetare

Crearea Uniunii Economice �i Monetare a constituit un proiect al Uniunii Europene înc� de la sfâr�itul

anilor ‘60. În 1969, Summitul European de la Haga a transformat UEM într-un obiectiv oficial.

Raportul Werner din 1970 prezenta un plan pentru atingerea obiectivului Uniunii Economice �i

Monetare, plan ce urma s� se desf��oare într-un interval de 10 ani. Îns�, ca urmare a crizelor petroliere,

divergen�elor de politic� economic� �i sc�derii valorii dolarului, ac�iunile de stabilire a fluctua�iilor

conform unui �arpe monetar au fost limitate la un acord în acest sens între Germania, Danemarca �i

statele membre ale BENELUX.

În 1979, procesul a fost relansat prin crearea Sistemului Monetar European (SME), ce reprezenta un

exemplu inedit de cooperare specific�. Sistemul era construit pe principiul unor cursuri valutare stabile

dar ajustabile, bazate pe existen�a unei serii de cursuri oficiale stabilite prin compara�ie cu ECU

(calculat ca medie a cursurilor monedelor participante). Pân� în momentul negocierii Tratatului de la

Maastricht SME era privit ca un succes de economi�ti �i de politicieni. Fluctua�ia cursurilor de schimb

dintre monedele europene fusese redus� considerabil: între 1979 �i 1985 ea ajunsese la jum�tatea valorii

din perioada 1975 – 1979 �i a continuat s� se înjum�t��easc� în perioada 1986 – 1989. Convergen�a

ratelor infla�iei �i ratelor dobânzii pe termen lung a contribuit la succesul SME, care a favorizat

discu�iile privitoare la Uniunea Economic� �i Monetar�, reluate dup� 1985 (UEM ap�rând din ce în ce

mai mult în ipostaza unei etape necesare pentru finalizarea pie�ei unice).

În 1988, Consiliul European de la Hanovra a înfiin�at un comitet condus de Jacques Delors,

pre�edintele de atunci al Comisiei Europene, care s� propun� etape concrete pentru drumul c�tre

Uniunea Economic� �i Monetar�. Delors a recomandat un plan în trei etape, ce avea ca obiectiv

cre�terea coordon�rii dintre politicile economice �i monetare, crearea unei monede unice �i a unei B�nci

Centrale Europene. Pe baza raportului Delors, Consiliul European de la Madrid a decis ca prima etap�

a UEM s� înceap� în iulie 1990, iar Consiliul European de la Maastricht a decis ca Europa s� dispun�

de o singur� moned� pân� în anul 2000. Regulile de func�ionare, institu�iile adecvate �i obiectivele

UEM sunt incluse în Tratatul de la Maastricht. Au fost stabilite bazele constituirii UEM în trei etape:

• ��rile din cadrul uniunii monetare s� îndeplineasc� criteriile de convergen�� monetar� �i

bugetar� (1992 – 1993);

• 1994 – 1999: reunirea guvernatorilor b�ncilor centrale în cadrul Institutului Monetar European

(IME) pentru a asigura transformarea acestuia în Banca Central� European� (BCE) în 1998; important�

este independen�a fa�� de guvernele proprii a b�ncilor centrale din statele membre;

• fixarea irevocabil� a cursurilor de schimb înso�it� de introducerea monedei unice.

Principalul obiectiv al politicii monetare este men�inerea stabilit��ii pre�urilor, în paralel cu

sprijinirea politicilor economice comunitare. În privin�a politicilor fiscale, ��rilor din zona EURO li se

impune s� aib� �i s� men�in� finan�e publice bine administrate, conform prevederilor Tratatului de la

Maastricht. În plus, pentru a asigura o convergen�� bugetar� de durat�, a fost adoptat un Pact de

Stabilitate �i Cre�tere, prin care statele membre recunosc necesitatea unei politici fiscale riguroase

pentru func�ionarea în condi�ii bune a Uniunii Economice �i Monetare.

Participan�ii la zona EURO trebuie s� adopte programe pe termen mediu cu bugete cât mai echilibrate

sau chiar excedentare; un deficit excesiv, dac� nu este corectat la timp, va conduce la sanc�iuni

financiare. Statele UE din afara zonei Euro vor trebui s� adopte �i ele programe de convergen��, dar nu

vor constitui obiectul sanc�iunilor financiare. În afara liniilor directoare generale men�ionate mai sus,

��rile care au adoptat euro trebuie s� aplice �i cadrul general pentru coordonarea politicilor economice �i

procedurile prev�zute în Tratat.

Principalele costuri ale UEM sunt legate de schimb�rile ce trebuie efectuate de operatorii economici �i,

în multe sectoare, ele pot fi recuperate destul de rapid. Având în vedere c� efectul general al UEM este

unul benefic pentru ��rile participante, cheltuielile legate de introducerea monedei unice trebuie privite

ca o investi�ie.

Prin Tratatul de la Maastricht (semnat în februarie 1992, ratificat ulterior de statele membre, în vigoare

din noiembrie 1993) au fost stipulate crearea Uniunii Economice �i Monetare (UEM) �i introducerea

monedei unice. Alte evenimente ulterioare sunt considerate relevante:

• decembrie 1995 - Madrid: Consiliul European (reuniunea �efilor de state �i guverne din

Uniunea European�) a decis c� moneda unic� se va numi euro �i a fixat datele de 1.01.1999 pentru

introducerea în tranzac�iile valutare �i 1.01.2002 cel târziu pentru introducerea monedelor �i

bancnotelor;

• iunie 1997 - Amsterdam: Consiliul European a aprobat termenii Pactului de Stabilitate �i

Cre�tere, crearea unui nou mecanism al cursului valutar pentru monedele neparticipante la zona EURO

�i reglement�rile stabilind cadrul legal al euro;

• decembrie 1997 - Luxemburg: Consiliul European a aprobat procedurile de înt�rire a

coordon�rii politicilor economice na�ionale, precum �i pe cele privind orientarea politicii valutare

aferente monedei euro;

• 25.03.1998: Comisia European� �i Institutul Monetar European au comunicat rezultatele

analizei privind atingerea convergen�ei economice de c�tre statele membre UE, potrivit criteriilor

stabilite în Tratat, iar 11 ��ri au primit recomandarea Comisiei de a participa la zona EURO;

• 2.05.1998 - Bruxelles: Consiliul European a hot�rât ca zona EURO s� fie format� din cele 11

state propuse de Comisie: Belgia, Germania, Spania, Fran�a, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,

Austria, Portugalia �i Finlanda;

• 1.01.1999: Consiliul Uniunii Europene a stabilit cursurile fixe de conversie în Euro ale

monedelor na�ionale din statele participante la zona EURO.

Factorii decizionali trebuie s� aib� voin�a �i capacitatea de a men�ine competitivitatea aparatului

productiv na�ional în cadrul zonei EURO.

5.2. Criteriile de convergen��

Prin Tratatul de la Maastricht au fost stabilite criteriile de convergen�� de a c�ror îndeplinire depinde

accesul în zona EURO:

- Nivelul infla�iei nu trebuie s� dep��easc� cu mai mult de 1,5 % nivelul atins de media celor trei

��ri cel mai bine plasate din punct de vedere al stabilit��ii pre�urilor;

- Trebuie respectate benzile normale de fluctua�ie din cadrul mecanismului cursului de schimb

timp de 2 ani, f�r� a devaloriza moneda, comparativ cu moneda altui stat membru UE, în aceast�

perioad�;

- Rata dobânzii pe termen lung trebuie s� nu dep��easc� cu mai mult de 2 % media ratelor din

cele trei state membre UE situate pe cele mai bune pozi�ii în privin�a ratei infla�iei;

- Deficitul bugetar anual trebuie s� se afle sub 3 % din PIB, iar datoria public� sub 60 % din PIB.

Conform Tratatului li se cere economiilor na�ionale s� fi atins anumite nivele de performan�� în ce

prive�te infla�ia, deficitele �i datoria public�, cursul de schimb �i rata dobânzii. Atingerea acestor

nivele nu asigur� doar condi�iile economice necesare, ci �i un anumit grad de convergen�� între statele

membre, care s� permit� func�ionarea corect� a UEM.

Scopul condi�iilor impuse este de a se asigura c� statele membre au atins un nivel suficient de înalt de

stabilitate economic� �i convergen�� înainte de a participa zona EURO. Odat� în, disfunc�iile dintr-unul

din statele membre pot avea impact asupra celorlalte. Condi�iile stabilite în Tratat sunt de o importan��

deosebit� pentru a reduce riscul apari�iei problemelor. Tratatul define�te clar procedura �i criteriile de

selec�ie, iar Comisia European� �i statele membre au subliniat în numeroase rânduri importan�a aplic�rii

stricte a condi�iilor.

Criteriile specifice se refer� la infla�ie, rata dobânzii pe termen lung, situa�ia financiar� a statului,

stabilitatea cursului de schimb. În plus, participarea unui stat la zona EURO a fost determinat� �i de

progresul înregistrat în integrarea pie�elor, a situa�iei balan�ei de pl��i (în ce prive�te conturile curente)

�i a schimb�rilor referitoare la costurile unitare cu for�a de munc� �i diferi�i indici ai pre�urilor.

Uniunea Economic� �i Monetar� (UEM) este zona din cadrul pie�ei unice a Uniunii Europene (pia��

caracterizat� prin circula�ia f�r� restric�ii a persoanelor, bunurilor, serviciilor �i capitalului) în care se

utilizeaz� o singur� moned�. Aceast� zon� asigur� cadrul pentru stabilitatea �i cre�terea economic� �i se

caracterizeaz� prin existen�a unei b�nci centrale independente, precum �i a obliga�iilor legale asumate

de statele participante de a avea politici economice na�ionale riguroase �i de a-�i coordona strâns aceste

politici.

Uniunea Economic� �i Monetar� se bazeaz� pe dou� concepte:

• coordonarea politicilor economice na�ionale �i

• existen�a Sistemului European al B�ncilor Centrale (SEBC).

5.3. Avantajele monedei unice

• Adoptarea unei singure monede este considerat� op�iunea cea mai ra�ional� care s� asigure

libertatea deplin� de circula�ie a bunurilor, serviciilor �i capitalurilor în cadrul Uniunii Economice.

• O pia�� unic� mai eficient� permite impulsionarea cre�terii economice �i a ocup�rii for�ei de

munc�, în timp ce moneda unic� contribuie la înt�rirea stabilit��ii monetare interna�ionale.

• Comparabilitatea pre�urilor în EURO contribuie la cre�terea activit��ii companiilor, ele trebuind

s� produc� �i s� ofere bunuri �i servicii la pre�uri corelate cu nivelurile mai ridicate ale cererii

intracomunitare �i cu accentuarea concuren�ei extracomunitare prin pre�uri.

• Prin intermediul introducerii monedei unice au fost eliminate costurile ridicate ale tranzac�iilor

legate de conversiile valutare �i, de asemenea, au fost reduse incertitudinile aferente instabilit��ii

cursului de schimb. Înainte de intrarea în UEM economiile na�ionale trebuie s� fie preg�tite pentru exigen�ele impuse.

Ra�iunea fundamental� a existen�ei �i men�inerii criteriilor de convergen�� este evitarea riscului

dezechilibr�rii Uniunii Economice �i Monetare, ca urmare a admiterii unei ��ri incompatibile cu

aspectele corelate cu o moned� stabil�.

6. BANCA CENTRAL� EUROPEAN� (BCE) = institu�ie complex�

6.1. Introducere

Banca Central� European� (BCE) este una dintre cele mai importante b�nci centrale ale lumii, având

responsabilitatea politicii monetare unice. A fost creat� la 1 ianuarie 1998, având sediul central la

Frankfurt, în Germania, a�a cum a fost fixat prin Tratatul de la Amsterdam.

Predecesorul BCE a fost Institutul Monetar European, creat pentru a sprijini statele s� adopte moneda

euro �i pentru preg�tirea instituirii Sistemului European al B�ncilor Centrale (SEBC). IME a provenit

din fostul Fond European de Cooperare Monetar� (FECOM). Ini�ial, în zona EURO s-au aflat 11

membri (Austria, Belgia, Finlanda, Fran�a, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,

Portugalia, Spania), Grecia urmând s� li se al�ture la 1 ianuarie 2001, Slovenia la 1 ianuarie 2007,

Cipru �i Malta la 1 ianuarie 2008, Slovacia la 1 ianuarie 2009, iar Estonia (al 17-lea membru) la 1

ianuarie 2011, fiind extins� astfel competen�a BCE.�

6.2. Obiectivele B�ncii Centrale Europene

Obiectivul fundamental al BCE este men�inerea stabilit��ii pre�urilor în zona EURO, deci s� �in�

infla�ia sub control, la un nivel redus. �inta actual� este men�inerea ratei infla�iei sub nivelul de 2 %,

dar aproape de acesta.

Misiunile de baz� ale BCE sunt:

- definirea �i implementarea politicii monetare pentru zona EURO;

- sprijinirea politicilor economice ale statelor membre;

- dirijarea opera�iunilor de schimb valutar (�i protejarea rezervelor oficiale de schimb);

- facilitarea opera�iunilor sistemului de pl��i.

Alte misiuni:

- autorizarea emisiunii de bancnote �i moned� metalic� în zona EURO - statele membre (cu

responsabilitatea BCN sau a Ministerului Economiei �i Finan�elor) pot emite monede euro, dar

volumul acestora trebuie s� fie stabilit de BCE; dreptul exclusiv de a autoriza emiterea

bancnotelor euro apar�ine BCE;

- colectarea de la autorit��ile na�ionale competente ori direct de la companii a informa�iilor

statistice utile �i crearea unei baze de date proprii;

- responsabilitatea men�inerii stabilit��ii sistemului financiar �i monitorizarea sectorului bancar,

contribuind la aplicarea m�surilor aferente pruden�ei din cadrul institu�iilor de credit;

- colaborarea cu organisme ter�e europene �i interna�ionale privind problemele monetare, pl��ile,

organizarea statistic�, sistemele de compens�ri na�ionale �i alte aspecte conexe.

SEBC ac�ioneaz� în concordan�� cu principiile economiei de pia��, în care s� se manifeste libera

concuren��, dar obiectivul stabilit��ii pre�urilor are prioritate în fa�a tuturor celorlalte.

6.3. Func�iile B�ncii Centrale Europene

Rolul BCE este acela de a controla, prin instrumente �i proceduri financiar-bancare, politica monetar�

unic� a UE, pentru a asigura stabilitatea pre�urilor, supravegherea func�ion�rii Sistemului Monetar

European �i utilizarea euro.

Func�iile opera�ionale �i monetare ale BCE:

- deschiderea de conturi pentru institu�iile de credit, publice �i al�i participan�i pe pia��;

- opera�iuni de “open market” �i de credit;

- solicitarea institu�iilor de credit s� constituie �i s� men�in� rezerve minime;

- crearea �i reglementarea unui sistem de pl��i eficient;

- cooperarea cu b�ncile centrale ale altor ��ri, cu institu�iile de credit �i cu organisme

interna�ionale.

6.4. Organizarea B�ncii Centrale Europene

BCE a fost proiectat� având ca model Bundesbank, în special urm�rind independen�a sa politic�. Este

condus� de Consiliul de Guvernare �i de Comitetul Director. Exist�, de asemenea, un Consiliu

General. Banca Central� European� este independent� de celelalte institu�ii europene ori na�ionale.

SEBC este compus din BCE �i din b�ncile centrale na�ionale.

- Consiliul de Guvernare este organismul suprem de decizie al BCE. Este compus din membrii

Comitetului Director �i din guvernatorii BCN din zona EURO. Mandatul unui guvernator este de minim

cinci ani.

Atribu�ii principale ale Consiliului de Guvernare:

- responsabilitatea lu�rii deciziilor de politic� monetar�, rate ale dobânzii �i privind rezervele

SEBC;

- autorizarea emiterii bancnotelor euro �i consilierea celorlalte institu�ii privind legisla�ia

(normele) în domeniu;

- adoptarea unor hot�râri �i orient�ri pentru îndeplinirea sarcinilor SEBC.

Consiliul de Guvernare se întrune�te cel pu�in de 10 ori pe an. Fiec�rui membru îi corespunde un vot

(pre�edin�ii nu voteaz�), iar deciziile sunt luate pe baza majorit��ii simple.

- Comitetul Director se compune din pre�edintele BCE, un vicepre�edinte �i al�i patru membri. Ei sunt

numi�i de comun acord de guvernele statelor din zona EURO, la recomandarea Consiliului �i dup�

consultarea Parlamentului European, dintre persoane cu autoritate �i experien�� în domeniul bancar

recunoscute. Mandatul este de opt ani, f�r� a putea fi reînnoit. Printr-o în�elegere tacit�, începând cu

anul 2005, patru din cele �ase locuri sunt rezervate statelor cu cele mai mari patru b�nci centrale din

zona EURO: Fran�a, Germania, Italia �i Spania.

Atribu�ii principale ale Comitetului Director:

- implementarea politicii monetare în conformitate cu recomand�rile Consiliului de Guvernare,

având competen�a oferirii de instruc�iuni necesare BCN;

- exercitarea puterii delegate de Consiliul de Guvernare.

- Consiliul General este un organism care se ocupa de probleme legate de trecerea la moneda euro, de

exemplu fixarea cursurilor de schimb pentru monedele înlocuite de euro (continuând sarcinile fostului

IME). Exist� doar pân� toate statele vor adopta moneda euro. Este compus din pre�edinte,

vicepre�edinte �i guvernatori ai tuturor BCN din UE.

6.5. Principiile func�ion�rii B�ncii Centrale Europene

- Independen�a

BCE este o institu�ie independent� care nu prime�te dispozi�ii nici de la guvernele statelor membre, nici

din partea celorlalte institu�ii ale UE. BCE este independent� din punct de vedere financiar, având

propriul s�u buget, separat de bugetul UE. Independen�a unei b�nci centrale este cea mai sigur�

modalitate de a evita manipularea la nivel macroeconomic pentru scopuri politice.

- Transparen�a

B�ncile centrale furnizeaz� publicului informa�ii utile privind strategiile lor, astfel încât s� poat� fi

în�elese deciziile de politic� monetar�.

- Credibilitatea

BCE explic� modul în care î�i atinge scopurile aferente misiunilor sale. Evaluarea sistemului financiar

efectuat� de o banc� central� este esen�ial�, iar BCE trebuie s� fie deschis� �i realist� privind

posibilit��ile îndeplinirii obiectivelor politicii monetare.

- Autodisciplina

Responsabilii trebuie s� garanteze corectitudinea lu�rii deciziilor �i a explica�iilor oferite de-a lungul

timpului.

Sunt considerate efecte ale introducerii monedei unice:

- reducerea costurilor implicate de riscuri;

- sc�derea tendin�elor infla�ioniste prin aplicarea unor m�suri restrictive;

- cre�terea transparen�ei �i a competitivit��ii;

- reducerea presiunilor de pe pia�� ca urmare a dispari�iei cursurilor valutare pentru monedele din

interior;

- existen�a unei pie�e unice, mult mai func�ionale;

- cre�terea pre�urilor în unele ramuri economice;

- rolul de competitor pentru dolarul american.