. Utilarea unei sonde obişnuite, pentru funcţionarea în...

of 21/21
70 2.4. Utilarea unei sonde obişnuite, pentru funcţionarea în erupţie naturalǎ Pentru a avea o comportare normală în funcţionare, este necesar ca o sondă de extracţie a petrolului prin erupţie naturală, înainte de a fi reglată potrivit parametrilor stabiliţi prin proiectare, să fie utilată în mod corespunzător. Faţă de primele începuturi ale exploatării petrolului, când recoltarea se făcea cu efort minim din „ivirile” acestuia la suprafaţa solului, tehnica de extracţie parcurge etape devenite de multă vreme evenimente istorice. Astfel, din punct de vedere al adâncimii de extracţie, de la „puţurile” cu adâncime de câţiva metri, mai târziu de sute de metri, s-a ajuns la sonde cu adâncimi de mii de metri. Apoi, din punct de vedere al modalităţii de extragere, de la procedeele manuale primitive, ulterior de la producerea în erupţie liberă, s-a ajuns la extracţia prin sonde în erupţie naturală captată şi reglată (controlată), precum şi, evident, la extracţia prin procedee mecanizate, perfecţionate. Progresele realizate în ultimele decenii, în domeniul construcţiei de instalaţii, utilaje şi echipamente, ca şi în cel al tehnologiei de operare, au asociat la componentele de bază - considerate moderne acum aproximativ 40 ani - noi repere, producând schimbări esenţiale sub aspect tehnic, constructiv şi operativ, în această perioadă, echiparea sondelor de extracţie a petrolului a suferit modificări de concepţie şi un proces de perfecţionare continuă. Ţinând seama de faptul că lipsa posibilităţilor materiale face ca introducerea progresului tehnic să nu cunoască o generalizare uniformă, în dotarea sondelor de extracţie sunt prezente decalaje evidente, în timp ce la unele sonde utilarea este de ultimă oră, multe altele sunt utilate în mod „obişnuit”. De aceea, în cele ce urmează, schema de prezentare va fi următoarea: 1. Utilarea unei sonde obişnuite, pentru funcţionarea în erupţie; 2. Sonde de tip permanent; 3. Echiparea sondelor cu instalaţii multiple, pentru exploatarea simultană şi separată a straielor productive traversate de sonde. În principiu, instalaţia necesară pentru o sondă care produce în erupţie naturală controlată cuprinde: - instalaţia de extracţie propriu-zisă a fluidelor din sondă, în condiţiile unei siguranţe depline în funcţionare; - instalaţia de separare în fazele componente a amestecului de fluide produs de sondă. Principalele componente ale unei instalaţii de extracţie propriu -zise, în varianta larg răspândită în practica actuală de şantier, sunt următoarele: - capetele de coloană; - capul de erupţie; - coloana de ţevi de extracţie; - conductele de legătură cu instalaţiile de separare a amestecului de fluide (separatoare de gaze-tiţei). Schematic, aceasta se prezintă ca în figura 2.18, unde: 1- coloana de exploatare (casing); 2- coloana de extracţie (tubing); 3- şiul (sabotul) coloanei de extracţie; 4- intervalul perforat; 5 - flanşa coloanei de exploatare; 6- dispozitivul de susţinere al coloanei de ţevi de extracţie; 7 - mufa specială sau piatra; 8- reducţia sau boneta; 9- robinetul (ventilul) principal; 10 - crucea capului de erupţie; 11 - dispozitivul port-duza; 12 - duza; 13 - conducta de amestec; 14 - supapa de reţinere sau de curgere într-un sens (Ruckschlag); 15 manometru Instalaţia de extracţie propriu-zisă Urmărind succesiunea în care se face instalarea Ia sonda eruptivă, se observă că principalele componente montate sunt următoarele: - ansamblul capetelor de coloana (flanşele de etanşare); - capul de erupţie; - coloana de ţevi de extracţie. Dintre acestea, elementul specific pentru sondele eruptive este capul de erupţie. Celelalte elemente participă şi la alcătuirea instalaţiilor montate la sonde în care extracţia se face
  • date post

    06-Feb-2018
  • Category

    Documents

  • view

    218
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of . Utilarea unei sonde obişnuite, pentru funcţionarea în...

  • 70

    2.4. Utilarea unei sonde obinuite, pentru funcionarea n erupie natural

    Pentru a avea o comportare normal n funcionare, este necesar ca o sond de extracie apetrolului prin erupie natural, nainte de a fi reglat potrivit parametrilor stabilii prinproiectare, s fie utilat n mod corespunztor.

    Fa de primele nceputuri ale exploatrii petrolului, cnd recoltarea se fcea cu efort minimdin ivirile acestuia la suprafaa solului, tehnica de extracie parcurge etape devenite de mult vremeevenimente istorice. Astfel, din punct de vedere al adncimii de extracie, de la puurile cu adncimede civa metri, mai trziu de sute de metri, s-a ajuns la sonde cu adncimi de mii de metri. Apoi, dinpunct de vedere al modalitii de extragere, de la procedeele manuale primitive, ulterior de laproducerea n erupie liber, s-a ajuns la extracia prin sonde n erupie natural captat ireglat (controlat), precum i, evident, la extracia prin procedee mecanizate, perfecionate.

    Progresele realizate n ultimele decenii, n domeniul construciei de instalaii, utilaje iechipamente, ca i n cel al tehnologiei de operare, au asociat la componentele de baz -considerate moderne acum aproximativ 40 ani - noi repere, producnd schimbri eseniale subaspect tehnic, constructiv i operativ, n aceast perioad, echiparea sondelor de extracie apetrolului a suferit modificri de concepie i un proces de perfecionare continu.

    innd seama de faptul c lipsa posibilitilor materiale face ca introducerea progresuluitehnic s nu cunoasc o generalizare uniform, n dotarea sondelor de extracie sunt prezentedecalaje evidente, n timp ce la unele sonde utilarea este de ultim or, multe altele sunt utilate nmod obinuit.

    De aceea, n cele ce urmeaz, schema de prezentare va fi urmtoarea:1. Utilarea unei sonde obinuite, pentru funcionarea n erupie;2. Sonde de tip permanent;3. Echiparea sondelor cu instalaii multiple, pentru exploatarea simultan i separat a

    straielor productive traversate de sonde.n principiu, instalaia necesar pentru o sond care produce n erupie natural

    controlat cuprinde:- instalaia de extracie propriu-zis a fluidelor din sond, n condiiile unei sigurane

    depline n funcionare;- instalaia de separare n fazele componente a amestecului de fluide produs de sond.Principalele componente ale unei instalaii de extracie propriu-zise, n varianta

    larg rspndit n practica actual de antier, sunt urmtoarele:- capetele de coloan;- capul de erupie;- coloana de evi de extracie;- conductele de legtur cu instalaiile de separare a amestecului de fluide (separatoare

    de gaze-tiei).Schematic, aceasta se prezint ca n figura 2.18, unde: 1 - coloana de exploatare

    (casing); 2 - coloana de extracie (tubing); 3 - iul (sabotul) coloanei de extracie; 4 -intervalul perforat; 5 - flana coloanei de exploatare; 6 - dispozitivul de susinere alcoloanei de evi de extracie; 7 - mufa special sau piatra; 8 - reducia sau boneta; 9 -robinetul (ventilul) principal; 10 - crucea capului de erupie; 11 - dispozitivul port-duza;12 - duza; 13 - conducta de amestec; 14 - supapa de reinere sau de curgere ntr-un sens(Ruckschlag); 15 manometru

    Instalaia de extracie propriu-zis

    Urmrind succesiunea n care se face instalarea Ia sonda eruptiv, se observ cprincipalele componente montate sunt urmtoarele:

    - ansamblul capetelor de coloana (flanele de etanare);- capul de erupie;- coloana de evi de extracie.Dintre acestea, elementul specific pentru sondele eruptive este capul de erupie.

    Celelalte elemente particip i la alctuirea instalaiilor montate la sonde n care extracia se face

  • 71

    prin alte metode. Descrierea lor se face n acest cadru, fiind considerat valabil i pentrucelelalte tipuri de instalaii i metode de extracie.

    Capetele de coloan

    Din punct de vedere constructiv, capetele de coloan au forma unor flane duble sausimple (figura 2.19). Acestea sunt utilizate, n primul rnd, pentru a suspenda i fixa coloanele deburlane tubate i cimentate n gaura de sond realizat prin foraj. Dup montare, mbinate n modcorespunztor prin prezoane, ntr-un ansamblu de tipul celui din figura 2.19, prevzut cuelemente adecvate de etanare, acestea ndeplinesc i rolul foarte important de nchiderecomplet etan a spaiului inelar dintre coloanele respective de burlane

    Fig. 2.18. Instalaie de extracie Fig. 2.19. Capete de coloan

    n figura 2.19 se prezint un ansamblu tipic de capete de coloan (de burlane i deevi de extracie), unde: 1 -mufa special (piatra); 2- dispozitivul de susinere a coloanei de evide extracie; 3 - coloana de evi de extracie; 4 - agtor de coloan de burlane; J - capde coloan de burlane; 6 coloan de burlane interioar (coloana de exploatare); 7 -coloan de burlane intermediar; 8 - element de etanare; 9 - agtor de coloan de burlane;10 - cap de coloan de burlane; 11 - coloan de burlane exterioar.

  • 72

    Pentru etanare, flanele sunt echipate cu garnituri speciale de cauciuc sau material plastic,combinate cu inele metalice (O-Ring). n funcie de tipul de sond, sunt construite flane deetanare a coloanelor de tip T (pentru sonde de iei i gaze) i de tip G (pentru sonde de gaze), iardin punct de vedere al presiunii maxime de lucru - pentru presiuni de 140, 210, 350, 700 i 1050kgf/cm2 (1373,4, 2060,1, 3433,5, 6867 i 10 300,5 N/cm2). Pentru flanele de tip T, etanarea seface cu garnitur inelar de construcie special.

    Aa cum se poate observa n figura 2.20, coloana de burlane 1 se suspend fix n penele2, aflate n locaul conic din interiorul flanei de etanare J. Deasupra penelor, n zona de formcilindric din interiorul flanei 3, se aeaz garnitura de etanare 4, de form inelar care, fiindpresat prin intermediul unor plci 5, strnse cu uruburile 6, se dilat i etaneaz pe pereteleexterior al coloanei de burlane.

    Deasupra flanei 3 se monteaz o flan intermediar 7 care etaneaz cu inel metalic peflan 3. Deasupra celei intermediare se monteaz o flan de etanare 8, n care se afl garniturile9, de etanare a captului de sus a coloanei de burlane.

    Fig. 2.20. Flan de etanare

    n figura 2,20, se prezint .o flan de etanare de tip T, unde: 1 - coloana de burlane; 2- penele de fixare-suspendare; 3 - flan dubl de etanare (capul de coloan); 4 - garniturainelar de etanare (din cauciuc); 5 - plcile metalice de fixare a garniturii inelare; 6 -uruburile cu care se preseaz plcile peste garnitura de cauciuc; 7 - flan intermediar deetanare; 8 - flan de etanare superioar; 9 - garniturile de etanare a captului de sus alcoloanei de burlane; 10 - canalul de control al etanrii.

    Din punct de vedere al modului de etanare, trebuie menionat existena unor tipuriconstructive diferite

    Capul de erupieSub aceast denumire sunt desemnate dou pri componente principale:

    dispozitivul de susinere a coloanei de evi de extracie; capul de erupie propriu-zis.

    Dispozitivul de susinere a coloanei de extracie. Ca i celelalte capete de coloan,deasupra crora se instaleaz, acest dispozitiv - denumit i cap de tubing" (tubing head)

  • 73

    sau oal - are rolul de a susine, n poziie suspendat n sond, coloana de evi de extracie(tubing) i de a etana spaiul dintre aceasta i coloana de exploatare.

    Din punct de vedere constructiv, un astfel de dispozitiv (figura 2.21) este compus dintr-o flandubl l (n form de reducie) cu dou derivaii laterale 2 prevzute cu flane de etanare laextremiti. n interiorul dispozitivului se afl un loca n care se fixeaz o muf cilindro-conic 3,denumit i piatr. Aceasta este prevzut cu filet la ambele capete, n partea de jos a mufeispeciale este suspendat, prin nfiletare, coloana de evi de extracie 4.

    Pentru etanare, la exteriorul mufei speciale sunt montate - n canale corespunztoare - dougarnituri metalice inelare, confecionate din cupru. Presat n locaul din dispozitiv, subgreutatea coloanei de evi, mufa este mpiedicat de o piuli 6 s se ridice din loca, n modaccidental.

    Filetul din partea de sus a mufei speciale permite: fixarea temporar a dispozitivuluidenumit suvei", folosit pentru extragerea evilor din sond, n cadrul operaiei de manevr;montarea unei piese (protector) 7, care mpiedic deteriorarea filetului. Aceasta poate avea locdatorit aciunii erozive a fluidelor produse n timp ce sonda funcioneaz sau datoritlovirii cu diferite scule sau dispozitive manevrate n sond

    Fig. 2.21. Dispozitiv de susinere a coloanei de extracie

    n figura 2.21 se prezint un dispozitiv de susinere a coloanei extracie (cap de tubing),unde: 1 - flan dubl; 2 - derivaii laterale; 3 mufa special (piatra), 4 - coloana de extracie; 5 -garnituri metalice inelare, confecionate din cupru; 6 - piulia de fixare pentru meninerea n loca amufei speciale; 7 pies de protecie a filetului din interiorul mufei.

    Din punct de vedere al presiunii de lucru, capul de tubing este construit s reziste lapresiuni maxime de 140, 210, 350, 700 i 1050 kgf/cm2 (1373,4, 2060,1, 3433,5, 6867 i 10300,5 N/cm2), n acest sens, sunt disponibile diferite variante constructive.

    Capul de erupie propriu-zis. Acesta este format dintr-o serie de componente cu rol binedefinit, reprezentnd un ansamblu care asigur funcionarea normal a sondei eruptive, ca iefectuarea la aceasta a unor operaii, n deplin siguran.

    Fabricat ntr-un numr mare de variante, un astfel de dispozitiv (figura 2.22) cuprinde dinpunct de vedere constructiv, urmtoarele componente principale: o reducie sau bonet" 2,montat deasupra dispozitivului de susinere l, a coloanei de extracie; un robinet sau ventilprincipal" 3 i o cruce masiv 4. Deasupra crucii capului de erupie, pentru a avea posibilitatea dea introduce n sond, sub presiune, scule i dispozitive manevrate cu cablu, se afl un robinet 5 i oflan 6 pe care este instalat, la nevoie, dispozitivul de lansare. Crucea capului de erupie esteprevzut lateral cu dou derivaii la care se poate face racordarea braelor". Prin urmare, capul

  • 74

    de erupie poate fi cu un bra sau cu dou brae. Cnd este cu un bra, ca n figura 2.22, unul dinbrae se nchide cu o flan oarb.

    Fig. 2.22. Cap de erupie

    Pe braul capului de erupie se afl montate: un robinet 7 i dispozitivul port-duz 8, ntreele fiind montat un teu care face legtura ntre bra i ,,baston"(By-Pass). Bastonul esteprevzut cu un robinet 9 i cu un al doilea teu de legtur cu linia de acces n coloana deexploatare.

    La ambele derivaii laterale ale dispozitivului de susinere a evilor de extracie suntmontate robinete. Pe linia de acces n coloana de exploatare (spaiul inelar), de o parte a teuluise afl supapa de reinere 10, iar de cealalt parte - robinetul 11. Pentru msurarea presiuniiexistente n coloana de exploatare este montat un manometru 12, iar pentru msurareapresiunii din coloana de extracie - manometrul 13.

    Principalele funciuni ale capului de erupie sunt urmtoarele: realizarea etaneitii complete a spaiului inelar dintre coloana de extracie i coloana

    de exploatare; dirijarea n condiii de siguran a fluidelor din sond n conducta de evacuare (conducta

    de amestec), n timpul funcionrii de regim; asigurarea controlului i reglrii funcionrii sondei eruptive de extracie a petrolului; crearea condiiilor corespunztoare pentru a se efectua msurtori n sond, tratamente

    de stimulare, injectarea n stratul productiv a unor ageni de lucru pentru exploatareazcmntului de hidrocarburi fluide, ca i operaiile curente de intervenii i instrumentaii nsond, n condiiile unei sigurane depline de operare.

    Coloana de evi de extracie

    Aceasta se compune dintr-un numr corespunztor de buci de evi, asamblate cap la capprin mufe cu filet (figura 2.23).

    n funcie de modul cum sunt confecionate capetele evilor i mufele de legtur, suntdisponibile mai multe tipuri, de exemplu:

    - evi ngroate la capt, n exterior (External-Upset Tubing);

  • 75

    - evi netede, nengroate la capt (Non-Upset Tubing);- evi cu mufe din corp (Integral Joint Tubing).Din punct de vedere constructiv i calitativ, evile de extracie sunt tuburi de oel realizate prin

    laminare i matriare la cald, din oel cu cifr de rezisten corespunztoare, exemplu oeluri grad H-40, D, J-55S C-75, N-80, C-95 i P-105. Cifrele respective indic limita minim a rezistenei lacurgere, exprimat n mii de psi (pounds per square inch).

    Lungimea coloanei de extracie este dat n 5. Din gamele de lungimi furnizate deproductori, se poate admite, ca valoare medie a lungimii, 9m.

    Fig. 2.23. evi de extracie

    Rolul coloanei de extracie, ca element component principal al instalaiei de suprafa,const n accesul controlat i reglat al fluidelor n ambele sensuri: de la adncime la suprafa("extracie") i de Ia suprafa spre talpa sondei ("injecie"). Coloana de extracie estenecesar, de exemplu, n situaiile prezentate n continuare.

    n etapa de funcionare normal a sondei, coloana asigur aducerea la suprafa afluidelor care vin din stratul productiv, pe ct posibil n condiii optime de ascensiune, cuconsum minim de energie (randament maxim);

    n etapa de provocare a afluxului de fluide din strat n sonda (punere n producie), aunor operaii de intervenii i reparaii sau a efecturii unor operaii cu destinaie special,coloana de extracie:

    permite realizarea circulaiei de fluide n gaura de sond, de exemplu cu scopul de anlocui un fluid greu cu un altul mai uor (punere n producie a sondei) sau un fluidobinuit cu un altul mai greu (omorrea sondei), splarea sondei de diferite depuneriprin circulaie de fluide etc.;

    creeaz posibilitatea efecturii operaiei de denivelare cu gaze comprimate sau prinpistonare, pentru punerea n producie a sondei;

    ofer canalul necesar pentru injectare sub presiune, n stratul productive, a fluidelornecesare, de exemplu pentru efectuarea unor tratamente, exploatare secundar prininjecie de fluide etc.

    Instalaii de separare n fazele componente a fluidelor produse de sondele deextracieLa ieirea din sondele de extracie a petrolului, fluidele respective (amestec de iei,

    gaze, impuriti lichide i solide) sunt supuse unui proces de separare n fazele componente,

  • 76

    n cadrul unor instalaii adecvate denumite separatoare de gaze-iei. De la acestea,componentele utile care s-au separat din amestec sunt dirijate spre punctele de colectare,prelucrare i utilizare. Separatoarele de gaze-iei, la care sunt conectate sondeleproductive situate ntr-o zon cu o anumit raz, sunt aezate n grup, fiind instalate n cadrulunor aa numite parcuri" de separatoare.

    Colectarea, separarea, msurarea, depozitarea i tratarea ieiului n cadrul schelelor deproducie, adic, pe scurt, transferul de la sonda de extracie la punctele de livrare ctrentreprinderile de transport i de prelucrare, s-a fcut pn nu de mult n sistem deschis, nacest sistem, pierderile de substan util (fracii uoare, volatile), prin degajare n atmosfer ndiferite puncte ale traseului erau foarte mari. n condiiile actuale, a devenit posibil transferulfluidelor respective n sistem nchis, cu operare automat (LACT = Lease Automatic CustodyTransfer). Pe lng alte avantaje, trebuie menionat c, prin acest sistem, sunt eliminateaproape n ntregime pierderile de hidrocarburi.

    Separatoare de gaze-iei

    Din punct de vedere constructiv, separatoarele de gaze-iei se prezint sub forma unorvase metalice, fie de form cilindric (instalate n poziie vertical sau orizontal), fie de formsferic.

    n principiu, un separator de gaze-iei, la care este racordat o sond de extracie apetrolului, este utilizat pentru:

    separarea amestecului (iei, gaze, impuriti) n fazele componente; dirijarea gazelor din separator ntr-un colector de gaze care - n funcie de presiunea la

    care are loc procesul de separare - poate fi un colector de joas, medie sau nalt presiune; dirijarea ieiului prin conducta de evacuare, fie k un rezervor de etalonare, pentru

    msurare, fie la un rezervor de total", pentru depozitare temporar; ndeprtarea impuritilor lichide (apa) i solide (nisip, marno-argile, sruri etc.)

    separate din amestec i evacuate printr-un robinet de descrcare montat n partea de jos aseparatorului.Gazele sunt dirijate fie la staia de dezbenzinare (degazolinare) i de aici la staia de

    compresoare, fie la diferii utilizatori industriali sau consumatori particulari, ndeosebi lagospodrii individuale. ieiul din rezervor este preluat de staia de pompare i este expediat laparcul central de depozitare al schelei de extracie, n cadrul acestuia - n funcie de ceea ce seimpune - ieiul este supus unor operaii de curare care pot include procese de dezemulsionare,deshidratare i desalinizare.

    Adus la condiiile specificate de beneficiari, ieiul este preluat de ntreprinderile detransport i este trimis la ntreprinderile de prelucrare (rafinrii sau combinate chimice).n ceea ce privete eficiena procesului realizat, se apreciaz c - de la un separator corectdimensionat - gazele care sunt evacuate dup separare nu trebuie s conin o cantitate de lichidmai mare dect aproximativ 0,01335 litri la 1000 metri cubi de gaze.

    Elementele funcionale ale unui separator. Pentru a realiza o eficien mare i ofuncionare stabil, corespunztor unei game largi de condiii, un separator de gaze-iei trebuie sinclud urmtoarele seciuni:

    seciunea principala, n care se realizeaz separarea masei de lichid din curentul deamestec bifazic produs de sond; este de dorit ca separarea s se fac repede, pentru ase reduce la minimum turbulena i renglobarea prin antrenare a particulelor de lichidn curentul de gaze format, iar pentru aceasta, la intrarea n separator, amestecul defluide ptrunde cu vitez pe o direcie tangenial, curentul respectiv urmnd apoi otraiectorie circular.

  • 77

    seciunea de acumulare a lichidului care se separ din amestec, din care acesta esteevacuat dup un timp de staionare necesar pentru ca eventualele bule de gaze antrenate sse degaje, urcnd dincolo de interfaa lichid-gaze.

    seciunea de separare secundar, n care are loc detaarea particulelor mai mici delichid din curentul de gaze, prin decantare gravitaional; pentru favorizareaprocesului de decantare gravitaional fiind necesar o reducere la minimum aturbulenei, nc de la intrarea n separator se ncearc reducerea vitezei gazelor iasigurarea unei curgeri ct mai uniforme cu ajutorul unui sistem adecvat de restricii(icane, aripioare, palete etc.).

    seciunea de extracie a particulelor fine (cea), n care se realizeaz separareaparticulelor de lichid aflate n suspensie n masa de gaze i care sunt prea mici pentru a sesedimenta sub efect gravitaional (se admite c aceste particule sunt antrenate din seciuneade separare secundar unde viteza fazei de vapori este mai mare dect viteza de depunere aparticulelor de lichid);Practic, pentru separarea particulelor fine se folosesc dispozitive de construcie

    special, denumite extractoare, reintoare de cea sau demistoare (de la termenul din englezmist = cea), n separatoarele obinuite din antierele de petrol sunt folosite dou tipuri dedispozitive: tip icane" i tip reea".

    Extractorul de tip icane const dintr-un sistem tip labirint, format din plci de metalparalele, cu spaii de reinere aezate n calea lichidului, similare unor pungi sau buzunare, curol de icane (figura 2.24). Prin coalescen, particulele de lichid se unesc i formeaz picturi delichid destul de mari pentru a se sedimenta sub efectul gravitaiei. Lichidul reinut n interiorulicanelor se rentoarce n seciunea de acumulare printr-o eava de drenare.

    Fig.2.24. Reinere de tip icane Fig. 2.25. Reinere de tip reea metalic

    Extractorul de tip reea metalic este alctuit dintr-un suport (sau pat) format dinestur sau plas (sit) de srm, dispus n mai multe straturi suprapuse (figura 2.25). Camecanism principal de separare aici intervine ciocnirea particulelor de lichid, la care se adaugforele centrifuge i gravitaionale. De exemplu, o particul de lichid, care se lovete de fireleesturii metalice, este oprit din cursa ascendent i se rentoarce n jos, deplasndu-se prin spaiulcapilar format de firele de srm alturate.

    Pe acest traseu, particula se unete cu altele i continu s cad spre partea de jos aseparatorului. Pe suprafaa inferioar a suportului, particulele sunt reinute sub efectul tensiuniisuperficiale, pn cnd acestea sunt suficient de mari pentru ca efectul gravitaiei s depeascforele ascensionale.

  • 78

    Descrierea separatoarelor, n funcie de forma exterioar i de poziia de instalare,separatoarele de gaze-iei se clasific n:

    separatoare cilindrice verticale i orizontale; separatoare sferice

    Separatoare cilindrice verticaleDescriere. Un separator de acest tip (figurile 2.26 i 2.27), larg utilizat n cadrul

    schelelor de extracie a petrolului, este compus dintr-o manta cilindric de metal (1), poziionatvertical, n interior, concentric cu mantaua, este instalat un sistem de icane longitudinale dispuseca n seciunea transversal E-F, din figura 2.26. Ansamblul acestora, (notat cu i n figura 2.27), deforma unui tub cilindric, este fixat prin sudur de un capac 5 care, la rndul su, este fixat demanta.

    Fig. 2.26. Separatoare de gaze vertical

    n partea de sus sunt montai trei cilindri concentrici 6 fixai etan n capaculseparatorului, n pereii laterali ai acestora sunt practicate deschideri (fante i orificii) dispusedecalat de la un cilindru la altul.

    La mantaua separatorului sunt racordate conducte: de intrare a amestecului de fluide adus de la sondele productive (4); de evacuare a ieiului din separator (l l); de dirijare a gazelor din separator n colectorul de gaze (8); de scurgere a impuritilor (13) n partea de jos a separatorului.

    De asemenea, separatorul este prevzut cu o serie dispozitive anexe: supap de siguran, instalat pe conducta de ieire a gazelor (7) sticl de nivel (9) serpentine (12), pentru nclzirea ieiului din separator; dispozitive (10) de control i reglare a nivelului de lichid i de evacuare a ieiului din

    separator, cu acionare mecanic sau pneumatic.n figura 2.27 se prezint un separator de gaze-iei (cilindric, vertical) tip SG 8 i SG 16,

    unde: 1 - manta cilindric metalic; 2 sistemul de icane longitudinale; 3 - eava dedrenare a particulelor de lichid separate n poriunea de sus a separatorului; 4- racord deintrare a amestecului de iei i gaze; 5 - capac care mpiedic ridicarea curentului de iein poriunea de sus a separatorului; 6 - cei trei cilindri (filtre) de reinere a particulelor fine

  • 79

    de lichid; 7 - racord pentru supapa de siguran; 8 - canalul de ieire a gazelor din separator,9 indicator de nivel; 10 - dispozitiv de control i reglare a nivelului de lichid din separator,11 - canalul de ieire a ieiului din separator, 12 - calorifer, sub form de serpentine, pentrunclzirea ieiului din separator, 13 - conducta de evacuare a impuritilor din separator, 14 -gur de vizitare (pentru acces n separator).

    Fig. 2.27. Separator de gaze-iei

    Funcionare. Amestecul de iei i gaze, care vine de Ia sonda de extracie a petrolului,ptrunde n separator - din conducta de amestec - sub forma unui jet dirijat tangenial pe

  • 80

    pereii interiori ai acestuia. Apoi, urmnd o traiectorie circular, se deplaseaz prin spaiuldintre manta i cilindrul prevzut cu icane. Capacul 5, n care este fixat acesta din urm,mpiedic ieiul s se ridice n partea superioar a separatorului.

    Sub aciunea forelor centrifuge, particulele de lichid sunt lansate pe pereii interiori aimantalei, de pe care, separndu-se de gaze, intr n mod preponderent sub efectul gravitii ise scurg spre partea de jos a separatorului, n seciunea de acumulare a lichidului.

    La presiunea de lucru din separator, gazele se strecoar spre interiorul separatoruluiprin cilindrul cu icane, ncercnd s treac printre acestea, n acelai timp cu gazele,particulele de lichid din curentul de gaze sunt reinute n sistemul de icane, formeaz picturide lichid i se scurg apoi spre seciunea de acumulare a lichidului.

    Continund traseul ascendent n separator, gazele ajung n poriunea de sus aseparatorului, la cei trei cilindri cu icane (6), a cror seciune transversal (A-B) se poateobserva n figura 2.26. Strecurndu-se prin deschiderile (fante i orificii) din acetia, gazeleprsesc separatorul i se scurg n colectorul de gaze corespunztor.

    Fiind forate s schimbe direcia de curgere, la trecerea prin deschiderile celor treicilindri, gazele se separ de particulele fine de lichid care le mai nsoeau. Acestea se scurg deaici prin eava de drenare, notat cu 3 n figura 2.27, spre seciunea de acumulare a lichidului.

    Separatoare cilindrice orizontaleDescriere. Din punct de vedere constructiv, acestea sunt corpuri cilindrice de metal (oel),

    instalate n poziie orizontal. Privite n ansamblu, acestea se construiesc n dou variante: cuun singur corp (figura 2.28) sau cu dou corpuri.

    n separatorul orizontal, n cilindrul sau camera" n care are loc procesul deseparare a amestecului de gaze-iei n fazele componente se afl o serie de dispozitive cu rolbine determinat, i anume:

    un deflector montat la intrarea n separator, n calea curentului de amestec; un extractor (reintor) de ceat, alctuit dintr-un sistem de icane sau

    dintr-o reea de site metalice, din plas sau mpletitur de srm; seciune de linearizare (redresare) a curentului de gaze i eliminare a

    efectului de turbulen; un extractor secundar de ceat.

    Dac separatorul este construit din dou corpuri (tuburi), ntre corpul de baz(seciunea superioar de separare) i cel de al doilea (camera inferioar) se face legtura prindou tuburi de drenare (scurgere) a lichidului. Ca i separatorul vertical, cel orizontal esteechipat cu aparatur adecvat de msur (pentru presiune i temperatur), control i reglarea nivelului de lichid, cu supap de siguran, cu robinete pe conductele de intrare i evacuareetc.

    Fig. 2.28. Separator de gaze-iei, de mare presiune

  • 81

    n figura 2.28. se prezint un separator de gaze-iei, de mare presiune (cilindric,orizontal), unde: 1 - intrarea amestecului de fluide produs de sonde; 2 - deflector de formconcav; 3 - seciune de linearizare; 4 - plci de separare a seciunilor (acumulare/separare);5 - conexiune termostat; 6 - robinet de scurgere; 7 - racord pentru supapa de siguran; 8 -termometru; 9 - conexiune pentru furnizare de gaze; 10 - manometru; 11 - robinet decontrapresiune; 12 - ieirea gazelor, 13 - regulator de nivel al lichidului; 14 - eava de drenare;75 - robinet de evacuare (iei).

    Funcionare. Amestecul de fluide venit de la sond ptrunde n separator prin conductade alimentare, izbindu-se de deflectorul de la intrare. Deviat, curentul de amestec este proiectat peperetele interior al separatorului crendu-se condiii pentru separarea iniial a celor dou faze;gazoas i lichid.

    Lichidul separat se scurge n seciunea de acumulare a lichidului, care este delimitat deseciunea de separare a gazelor cu ajutorul ansamblului de plci orizontale din extractorulsecundar de cea, n care se asigur degajarea intens i rapid a gazelor din soluie.

    Gazele separate se deplaseaz prin seciunea de linearizare (redresare) n care estenlturat turbulena, iar particulele de lichid ce se separ, se depun pe msur ce curentul de gazenainteaz prin seciunea de separare secundar. Gazele trec, apoi, prin extractorul de ceasecundar, unde sunt nlturate particulele relativ mici de lichid (cu diametrul de minimum 10microni).

    Dac separatorul are i cel de al doilea corp cilindric, lichidul separat la nceput ncilindrul superior se scurge prin prima conducta de legtur cu cilindrul al doilea (rezervor delichid). Gazele umede, separate iniial, curg prin tubul superior, unde are loc separarea ncontinuare a particulelor de lichid antrenate, fie datorit diferenei de densitate (efect de segregaregravitaional), fie sub aciunea de curare prin reinere, pe care o realizeaz extractorul de cea.

    Separatoare sfericeAcestea sunt astfel construite (figura 2.29), nct s utilizeze la maximum toate mijloacele

    cunoscute care particip la separarea n fazele componente a amestecului de fluide produs desond: segregarea gravitaional, variaia de vitez, fora centrifug i contactul de suprafa(tensiunea superficial).

    Curentul de amestec care ptrunde n separator este deviat de ctre deflectorul montatla intrare i, de la acesta, este proiectat n direcie tangenial pe peretele interior al separatorului.Particulele de lichid, urmeaz o traiectorie n uvoi (curent de lichid). Dup o deplasare deaproximativ 180 pe peretele interior, ele cad treptat n seciunea de acumulare, de unde se faceevacuarea prin robinetul de descrcare.

    `Curentul de gaze pierde particule de lichid antrenate, n timp ce se deplaseaz prinporiunea central cu diametru mare a vasului, ca urmare a scderii accentuate a vitezei dedeplasare. Desprinderea final a particulelor mici de lichid din curentul de gaze are loc latraversarea de ctre acesta a extractorului de cea alctuit din plas, sit sau mpletitur desrm. Protejarea extractorului de cea mpotriva nfundrii cu parafin sau hidrai se face cuajutorul unui by-pass de siguran.

  • 82

    Fig. 2.30. Separator sferic de gaze-iei, de joas presiune

    n figura 2.30 se prezint un separator sferic de gaze-iei, de joas presiune, unde: 1 -intrarea fluidului (amestec); 2 - extractor de cea; 3 - racord pentru supapa de siguran; 4 -ieirea gazelor, 5 - supap de descrcare; 6 - by-pass de siguran; 7 - deflector la intrareafluidului; 8 - ieirea ieiului; 9 - regulator de nivel al lichidului.

    Supravegherea centralizat a separrii gazelor i controlul transferului de iein practica obinuit a exploatrii petrolului, fluidele care sunt extrase din sonde n cadrul

    unei schele de producie sunt dirijate prin conductele de amestec spre instalaiile de separare(separatoare de gaze-iei); de aici, gazele sunt introduse ntr-un colector de gaze cu presiune binedeterminat, prin care acestea ajung la instalaiile de dezbenzinare sau degazolinare, n care -dup separarea fraciilor grele sau bogate - rezult gazele srace. ieiul este adus de laseparator la rezervoarele de depozitare.

    Pentru organizarea unui control mai eficient i, n acelai timp, un personal mai puinnumeros, supravegherea comportrii sondelor, inclusiv a procesului de separare, se realizeaz ncadrul unei uniti centrale care cuprinde un numr de separatoare la care sunt conectate sondeleaflate pe o anumit raz, unitate denumit parc de separatoare.

    n funcie de situaia din sondele respective, separatoarele aflate n componena unuiastfel de parc pot fi de nalt, medie sau joas presiune. La unele dintre acestea - considerate detotal - sunt conectate sondele care produc direct la rezervoarele de depozitare ale parcului.Pentru msurarea debitului de iei cu care produc sondele exist unele separatoare deetalonare aflate n legtur cu rezervoare de capacitate mai mic, n care este dirijat produciasondei puse la etalonare. Pentru msurarea debitului de gaze sunt folosite debitmetreledifereniale.

  • 83

    De la parcul de separatoare, ieiul este pompat la parcul central de rezervoare (saudepozitul central) al schelei. Aici ieiul este supus unui proces complex de curare, avnddrept scop dezemulsionarea, deshidratarea i desalinizarea, pentru a ndeplini cerinele impusede beneficiari cu privire la procentul de ap admis i Ia coninutul de sare la vagon, acceptat.Pn nu de mult nu se acorda o prea mare importan faptului c, pe acest traseu de colectare,separare, msurare, depozitare i curare, operaiile respective erau executate n contact cuatmosfera, adic n sistem deschis. Datorit acestui fapt, de exemplu din rezervoarele deiei deschise sau nchise neetan, are Ioc degajarea produselor volatile reprezentnd fraciide benzine, care se pierd n atmosfer, irosindu-se valori foarte mari. Evident, o astfel depractic este, incontestabil, inacceptabil din punct de vedere tehnic dar, mai ales, economic.Pentru a se evita pierderile, ca i alte neajunsuri legate, de exemplu, de operaiile de msur icontrol cu grad mare de imprecizie care caracterizeaz sistemul deschis, s-a introdus unprocedeu nou, perfecionat, care asigur funcionarea n sistem nchis. Noile instalaii, aparate idispozitive - care, din punct de vedere tehnic, reprezint soluii moderne, de ultim or -realizeaz monitorizarea i controlul automat al ntregului proces de colectare - separare -msurare (cu calibrarea automat a debitmetrelor) - curare - depozitare i transfer alfluidelor ctre beneficiari.

    ntr-o astfel de instalaie se realizeaz, de exemplu, o serie de operaii cum ar fi:separarea fazelor din amestecul fluid extras din sondele productive; msurarea fluidelor;tratarea ieiului emulsionat i ndeprtarea apei rezultate din acest proces; etalonarea debituluisondelor dup un program stabilit; recuperarea fraciunilor volatile din rezervoarele dedepozitare; epurarea i filtrarea apei reziduale; transferul automat al ieiului, care este pompatspre ntreprinderile de prelucrare (rafinrii sau combinate chimice); dirijarea gazelor spre staiade dezbenzinare i pomparea apei, curat de impuriti, spre sondele de injecie. Manevrarearobinetelor i a unor dispozitive de acionare este comandat automat, fiind realizatpneumatic.

    Instalaia de ansamblu cuprinde trei pri principale, distincte: parcuri satelit de separatoare cilindrice orizontale, automatizate; instalaie de tratare i pompare a ieiului; instalaie de epurare i de injecie n strat a apelor reziduale.Procedeul a fost realizat n S.U A., instalaiile de acest tip fiind utilizate pe scar larg n

    exploatarea petrolului de ctre companiile de profil. La noi n ar, o astfel de instalaie a fostmontat sj a funcionat, ncepnd din 1965, n Schela Ciureti. Schema general simplificat ainstalaiei automate de colectare, separare i transfer, cu funcionare n sistem nchis, utilizat laCiureti, este prezentat n figura 2.31.

    Fig. 2.31. Schema instalaiei automatizate de colectare-separare

    n aceast instalaie, aa cum se observ pe schem, amestecul de iei, gaze i impuritieste adus de la sondele productive n colectorul l din parcul de separatoare. De aici poate fi dirijat,

  • 84

    dup cum este cazul, fie la un separator de etalonare 2 (de tip cilindric, orizontal, trifazic), fiela separatorul de total 3 (de tip cilindric, orizontal, bifazic). Lichidul separat se colecteaz nrezervorul cilindric, orizontal 4. De aici, lichidul (iei emulsionat plus ap) este adus nseparatorul 5, n care se realizeaz separarea apei libere, ieiul emulsionat trece mai departe,prin schimbtorul de cldur 6, este nclzit Ia o anumit temperatur i intr n rezervorul detratare i splare 7. La ieirea din rezervorul 7, ieiul trece printr-un monitor care l dirijeazautomat spre rezervorul de iei curat 8, iar ieiul neconform este trecut n rezervorul de ieimurdar 9, de unde este reintrodus n circuitul de curare.

    2.5. Sonde de tip permanent

    Sonda de tip permanent se realizeaz atunci cnd, utiliznd o serie de echipamente idispozitive de construcie special, se pot efectua operaii i manevre curente n sond, lanivelul stratului productiv, fr a extrage coloana de evi de extracie din sond. Primaechipare de acest gen a unei sonde de extracie a fost realizat n S.U.A., n 1952.

    O astfel de echipare permite, n esen: executarea unor operaii n sond, fr a mai fi necesar omorrea" acesteia.

    Acest fapt este posibil, deoarece manevra de introducere i extragere a diferitelordispozitive din sond, de exemplu: pentru perforare, curarea nisipului etc., se faceutiliznd ca element de manevr srm sau cablu, operaia decurgnd n condiii deetaneitate complet realizate cu instalaia montat la gura sondei, deasupracapului de erupie.

    meninerea n permanen, n sond, a unui fluid necontaminant. Aceasta oferposibilitatea ca, nc din etapa iniial a pregtirii sondei pentru exploatare (duptubare i cimentare), executarea diferitelor operaii n sond, ncepnd cu perforareastratului, s se poat realiza fr riscul contaminrii zonei de strat din jur. Explicaiaconst ui faptul c operaiile respective se desfoar n prezena unui fluid necontaminant(iei) i la o presiune n sond - la nivelul formaiunii productive - cel mult egal cupresiunea fluidelor existente n strat. Prin urmare, nemaifiind contrapresiune pe strat, numai este prezent nici riscul de ptrundere a fluidelor din sond n strat.

    efectuarea manevrelor cu cablu sau srm permite folosirea unor instalaii uoare demanevr, iar durata operaiilor este mult mai mic n comparaie cu a celor executate lasonde echipate n mod obinuit. Prin urmare, cheltuielile de operare considerate peansamblu se reduc foarte mult.

    Echipamentul de baz necesar

    Principala direcie de ordin tehnic pe care se nscriu sondele de tip permanent" arela baz o concepie relativ nou de echipare, adoptat n vederea obinerii unei siguranedepline n funcionarea de regim a sistemului de ansamblu, dar mai ales n decursul executriidiferitelor operaii n sond, 16.

    n aceast nou concepie de echipare se urmrete, n principiu, ca sonda de extracies fie echipat - nc din faza de pregtire pentru exploatare - n aa fel nct s poatasigura cel puin urmtoarele:

    izolare a coloanei de exploatare (spaiul inelar) cu packer de construcie special; posibiliti de circulaie a fluidelor prin coloana de extracie i spaiul inelar, cu

    ajutorul unor dispozitive adecvate, montate n sond i comandate de la suprafa,atunci cnd este necesar;

    instalarea n sond a unor dispozitive cu care se poate realiza reglarea, fie n sensulmririi debitelor de fluide, fie al reducerii lor, ajungndu-se chiar la ntrerupereafuncionrii (reducerea Ia zero a debitului sondei).Realizndu-se nchiderea canalului de curgere a fluidelor prin coloana de evi de

    extracie cu ajutorul unor dispozitive manevrabile, se poate asigura: efectuarea controlului periodic al etaneitii pe traseul de deplasare al fluidelor;

  • 85

    efectuarea, n sonda aflat sub presiune, a unor operaii care implic manevre, controlsau chiar nlocuirea unor componente ale echipamentului, de exemplu de la capul deerupie.Practic, pentru a putea realiza, n timp util i n condiii adecvate, diferitele

    operaii necesare Ia sond, aceasta se echipeaz n mod corespunztor, introducndu-se ncomponena sa o serie de dispozitive cu destinaie bine stabilit. Principalele componente aleechipamentului instalate nc din faza iniial sunt prezentate n continuare.

    Echipamentul instalat n sonda. Coloana de exploatare. Aceasta trebuie s satisfac cerinele ulterioare privind attfuncionarea sondei, ct i efectuarea unor operaii de rutin sau speciale. Acestea se referla capacitatea sa:

    de a rezista la solicitri ce pot apare n decursul exploatrii; de a suporta efectele agresive ale mediului fluid din sond i ale fluidelor utilizate la

    operaiile de tratare a straielor de petrol; de a avea un spaiu interior suficient pentru efectuarea unor operaii sau manevre,

    inclusiv tratamente speciale, intervenii, instrumentaii etc.De exemplu, la sonde cu adncime mare, trebuie s fie confecionat din oel cu cifra derezisten P-105 i s aib diametrul de 5...4,5 in.b. Coloana de extracie, trebuie s aib caliti care s corespund condiiilor demediu din sond i solicitrilor la care este supus. Astfel:

    n condiiile unui mediu normal, la sonde cu adncimi de extracie considerateobinuite, evile vor fi din oel cu cifra de rezisten H-40; J-55;

    n sonde cu mediu corosiv determinat de prezena apei de strat mineralizate i strateproductive situate la adncimi relativ mari - oel N-80;

    n sonde cu mediu corosiv intens agresiv datorit efectului apei de strat cu coninut mare desruri i/sau prezenei gazelor sulfuroase (hidrogen sulfurat), ca i o lungime mare acoloanei de evi, oel grad C-75 i C-95;

    n sonde cu mediu puin agresiv, dar care necesit coloane de extracie foarte lungi, oel decalitate foarte bun din punct de vedere al rezistenei, adic P-105.Alctuirea coloanei de extracie, n funcie de adncimea de introducere n sond, se poate

    face de exemplu n unul din urmtoarele moduri: coloan unic de evi cu diametrul de 2,375 in, atunci cnd n sond se afl o coloan

    de exploatare de 4,5 in. Cnd coloana de exploatare este de 5 in, coloana unic deextracie poate fi de 2,875 in.

    coloan telescopic, combinat din evi cu diametrul de 2,375 in i 2,875 in, dac nsond se afl o coloan de exploatare de 5 in sau mai mare.Dispozitivele anexe principale cu care este echipat coloana de extracie sunt poziionate

    astfel, pornind de jos n sus (figura 2.32): niplu perforat, de producie; niplu de etanare n packer a captului de jos al coloanei de evi de extracie; racord de siguran; niplu de fixare inferior; dispozitiv (valv) de circulaie lateral; niplu de fixare superior.

    Deasupra i dedesubtul niplurilor de fixare i a valvei de circulaie lateral, se intercaleazmanoane speciale de legtur, rezistente la uzura provocat de curgerea turbulent care are locn aceste zone.

    La sondele de mare adncime, coloana de extracie este supus controlului prin metode dedefectoscopie modern (magnaflux, raze X), este atent curat la interior, ablonat i probat la

  • 86

    presiunea de lucru din timpul operaiei, de exemplu 500 kgf/cm2 (4905 N/cm2)...700 kgf/cm2 (6867N/cm2).

    Fig. 2.32. Echiparea coloanei de extracie Fig. 2.33. Instalaie de lansare n sond a diferitelor instrumente de operare

    Elementele componente privind echiparea coloanei de extracie cu principaleledispozitive anexe (figura 2.32) sunt: 1- poriunea de eava lefuit la exterior; 2 - niplu defixare superior (Baker model F); 3 - coloan de exploatare cu diametrul de 4,5 in; 4 - coloan de

  • 87

    exploatare cu diametrul de 5 in; J - evi de extracie de 2,875 in; 6 - niplu de fixare (Bakermodel F); 7 - evi de extracie de 2,375 in; 8 - valv de circulaie; 9 - niplu de fixare inferior(Baker model R); 10 - racord de siguran; 11 - niplu de etanare n packer; 12 - packerpermanent; 13 - niplu perforat.c Packere. Acestea sunt de tip recuperabil sau de tip permanent (frezabil) i se introducn sond, fie cu evile de extracie (utiliznd un dispozitiv de fixare, geal de circulaie i dispozitivde ghidaj), fie cu cablu (utiliznd un dispozitiv special de fixare).

    Echipamentul instalat la suprafaa. Instalaia de manevr servete la introducere sau extragere a diferitelor instrumente

    sau dispozitive lansate n sond sub presiune (figura 2.33) i este montat deasupracapului de erupie. Aceasta include n componena sa:

    - o cutie de etanare, cu rola deghidare pentru cablu sau srm;- burlan de lansare (lubricator);- prevenitor de erupie- indicator automat al tensiunii din cablu.n figura 2.33 se prezint o instalaie de manevr pentru lansarea n sond, sub presiune,

    a diferitelor instrumente de operare, unde: 1 - cutie (cap) de etanare; 2 - burlan de lansare; 3 -prevenitor de erupie cu nchidere pe cablu sau srm; 4 - rol de ghidare; 5 - elementhidraulic din ansamblul indicatorului automat al tensiunii din cablu; 6 - furtun; 7 - racordpentru cablu sau srm; 8 articulaie; 9 - tij grea; 10 - geal; 11 racord pentru manevran sond, cu cablu sau srm, a diferitelor dispozitive de operare; 12 - coloana de extracie; 13- coloana de exploatare; 14 - mast telescopat de producie; 15- macara pentru ridicareaburlanului de lansare; 16 - cablu sau srm de manevr.

    b. Capul de erupie, cu dispozitiv de susinere a coloanei de extracie, este construitsub o form perfecionat fa de cel obinuit.

    c. Prevenitoarele de erupie sunt cu nchidere pe srm sau pe cablu.

    Elementele componente auxiliareAceste elemente sunt utilizate n sond, pentru efectuarea unor operaii n care

    manevra se face n/prin interiorul coloanei de extracie. Dintre elementele sunt demenionat, pentru ilustrare, cele care urmeaz.

    dop, de tip recuperabil, pentru nchiderea evilor de extracie, la fie pentruproba de presiune, fie pentru a opri trecerea unor fluide de spre zona perforaturilor;pentru fixare, n evi se afl un niplu cu sistem corespunztor de aezare i menineren loca;

    dispozitiv de tip corunc pentru extragerea dopului recuperabil din loca; duzextractibil de adncime pentru reglarea debitului de fluide i util, timp, pentru a seevita formarea de criohidrai;

    dispozitiv de manevr pentru introducerea n sond, la adncimea a dopurilorrecuperabile i a duzelor de adncime;

    evi prelungitoare extractibile, prevzute cu muf glisant, telescopice, cu diametrerelativ mici, de exemplu l in; utilitatea acestora const n faptul c se poate nivelulcaptului de jos al coloanei de extracie;

    niplu de ancorare, cu scaun pentru fixarea evilor prelungitoare; opritor de tip muf, pentru reinerea sculelor care scap accidental n evi i ar putea

    cdea la talp; valv de circulaie lateral, pentru deschiderea sau nchiderea circulaiei evi-

    coloan de exploatare sau invers, prevzut cu niplu de ancorare cu orificii laterale,intercalat n evi mai sus de packer, ntre scaunul dopului de nchidere a evilor deextraciei scaunul de fixare a evilor prelungitoare;

    dispozitiv de acionare pentru executarea manevrelor de deschidere sau denchidere a valvei de circulaie lateral; acest dispozitiv, atunci cnd este necesar, se

  • 88

    introduce n sond manevrat de la suprafa cu srm, prin interiorul coloanei deextracie, mpreun cu o prjin grea i o geal de tipul cu btaie;

    dop de aluminiu, prevzut cu o supap care permite trecerea lichidului, cnddopul coboar n sond, i care se nchide la o suprapresiune de jos n sus, cnddopul se aeaz pe scaun; acest dispozitiv este folosit pentru nchiderea prii de josa coloanei de extracie sub nivelul packerului, atunci cnd garnitura necesar, deevi prelungitoare, este mai lung dect burlanul de lansare de la suprafa (cndnu mai este necesar, dopul este mpins la talp i se frezeaz sau se dizolv, fiind dinaluminiu).

    dispozitiv de localizare a dopului de ciment sau de delimitare a oglinzii, dupoperaia de cimentare n talp; pentru executarea manevrei, acesta este instalat neava prelungitoare extensibil;

    supape de gas-lift extractibile, care se introduc i se extrag din sond, adic dincoloana de extracie, cu cablu;

    mandrine cu locauri pentru instalarea supapelor de gas-lift extractibile; perforatoare cu diametru mic, de exemplu chiar sub 1,5 in; Perforatoarele pot fi

    introduse prin coloana de evi de extracie i sunt manevrate cu cablu. La introducere,celulele cu substana exploziv sunt retrase temporar n corpul perforatorului. Dupieirea din captul de jos al coloanei de extracie, celulele cuncrctura cumulativ, carela amorsare genereaz jet exploziv, se rabateaz automat, revenind n poziie normal deatac. n aceast poziie, ele sunt apoi aduse n dreptul intervalului care urmeaz s fieperforat. Amorsare a ncrcturilor de substan exploziv se face cu ajutorul unui fitildetonant, care se aprinde datorit unui detonator electric, conectat Ia cablul cu care se faceintroducerea perforatorului n sond. De aceea, pentru a asigura alimentarea perforatoruluicu curent electric, manevra de introducere se face cu cablu de carotaj.

    instalaie de suprafa pentru efectuarea operaiei de perforare a stratelor de petrol, cu sondasub presiune.

    Instalaii de manevr a dispozitivelor si de pompare a fluidelora. Operaiile de manevr (introducere, aezare n loca, desprindere din loca, extragere ialtele) sunt efectuate utilizndu-se n principal:

    un troliu de intervenie, prevzut cu o tob pe care este nfurat cablul sau srma demanevr, cu o lungime suficient pentru a executa coborrea n sond la adncimea deoperare necesar; acesta este prevzut cu mecanism automat de nfurare pe tob, cudispozitiv de contorizare a spirelor etc.;

    garnitur de manevr care se ataeaz la cablu sau la srm i are n componena saracord de legtur (sticl), prjin grea, geal, articulaie sferic i, n partea de jos,dispozitivul cu care se face prinderea (conectarea) cu instrumentul de operare;

    cablu sau srm de oel.b. Operaie care implic injecie de fluide i/sau circulaie a acestora n sond, adictratamente (fisurri, acidizri etc), splri, cimentri etc. se realizeaz cu ajutorul unor agregate depompare. Acestea sunt de tip autotransportate (montate pe camion).

    Operaii ce se efectueaz la o sond de tip permanentn condiiile menionate, n sondele echipate n acest mod, se efectueaz urmtoarele

    operaii: perforarea stratului productiv, cimentarea stratului prin injectarea sub presiune a cimentului n zona din jur sau

    cimentarea sondei prin realizarea unui dop n talp, fie prin circulaie, fie cu lingura decimentare confecionat din aluminiu (aceasta se introduce n sond, cu cablul i este prevzutcu o ncrctur exploziv de expulzare a laptelui de ciment);

  • 89

    curarea depunerilor de nisip; consolidarea nisipului cu rini sintetice; tratamente n vederea stimulrii curgerii fluidelor din strat n sond; operaii de carotaj; msurtori speciale n sond (presiune, temperatur, nivel etc.); dizolvarea sfrmturilor (resturi) de aluminiu rmase de la perforatoare, evi

    prelungitoare, dopuri etc.; n acest caz, injectarea soluiei de dizolvare se face prin eviprelungitoare de oel, rezistente la aciunea dizolvant a soluiei acide.

    Un salt deosebit n tehnica extragerii ieiului s-a obinut atunci cnd dinpunct de vedere tehnic a devenit operaional forarea direcional, care face posibilnaintarea pe orizontal i vertical. Burghiele de foraj moderne conin motoare proprii,senzori care detecteaz tipul de material spat i aparate computerizate de ghidare, de permit oforare de mare precizie.

    Descoperirea unor rezerve mari de iei pe fundul unor mri a dus la apariiaplatformelor maritime, de la platforme fixate prin gravitaie pn la nave de foraj, care suntcapabile s extrag att iei ct i gaze naturale. Majoritatea platformelor maritime, figura2.34, sunt asamblate pe cursuri de ap line i apoi sunt remorcate folosindu-se o flot de barje.

    Fig. 2.34. Ansamblarea platformelor marine

    Tehnicile de foraj moderne permit extracia petrolului din zcminte aflate la mai binede 6 Km de platfom, folosind o reea de pn la 60 de puuri satelit. ieiul i gazele naturalesunt curate de impuriti i apoi sunt depozitate nainte de a fi ncrcate i transportate larm. n zonele greu accesibile se folosesc vase speciale care ndeplinesc toate funciile uneiplatforme maritime. n figura 2.35 se prezint, schematic, extracia ieiului utilizndu-seplatforme maritime.

  • 90

    Fig. 2.35.