Ue - For Merge

13
1. Definiţia şi caracteristicile operaţiilor umanitare Limbajul cotidian şi cel de specialitate politico-juridic s-a îmbogăţit în ultimii ani cu noţiuni şi expresii noi precum: catastrofă umanitară şi dezastru umanitar; asistenţă umanitară şi personal umanitar; ajutor umanitar şi operaţii umanitare; misiuni şi culoare umanitare; desant umanitar şi transporturi umanitar; tragedie, criză şi intervenţie umanitară; standarde umanitare; drept umanitar. Toate acestea reflectă situaţii de urgenţă care se pot ivi în comunităţile umane, în care este deosebit de important ca oamenii aflaţi în nevoie din cauza catastrofelor naturale sau provocate prin activităţile umane, a conflictelor armate internaţionale şi fără caracter internaţional, să fie ajutaţi să depăşească momentul de criză prin diminuarea efectelor dezastrului la care au fost supuşi, prin alinarea suferinţelor victimelor şi prin furnizarea de condiţii fundamentale de supravieţuire. 30 Operaţiile umanitare reprezintă o necesitate stringentă atât în situaţii de pace cât şi în situaţii de criză ori în timp de război şi implică eforturi de ajutor a victimelor, bazate de multe ori pe solidaritate, pe cooperare şi colaborare a guvernării naţionale, supranaţionale, internaţionale şi globale. Europa şi dreptul european al drepturilor omului sunt adesea profund implicate în acest efort comun al umanităţii, mai ales că în astfel de situaţii drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului par să-şi diminueze importanţa, astfel încât sunt încălcate cu uşurinţă ceea ce presupune sporirea eforturilor pentru reprimarea violărilor la adresa acestora şi promovarea cu mai multă fermitate a respectării demnităţii inerente fiinţei umane. În dispoziţiile Tratatului de la Lisabona din 2008 referitoare la politica UE de securitate şi apărare comună se arată că între operaţiile europene din acest domeniu se includ şi „misiunile umanitare şi de evacuare” 31 , iar în Planul de acţiune cu principalele sarcini ale CE din 2005 se solicită statelor membre „să respecte drepturile omului şi să protejeze victimele în lupta împotriva terorismului” 32 , în timp de în Declaraţia Summit-ului NATO de la Bucureşti din 2008 au existat referiri la „planificarea urgenţelor civile” şi la activitatea Centrului Euroatlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre 33 ; de

description

af

Transcript of Ue - For Merge

1. Definiia i caracteristicile operaiilor umanitareLimbajul cotidian i cel de specialitate politico-juridic s-a mbogit n ultimii ani cu noiuni i expresii noi precum: catastrof umanitar i dezastru umanitar; asisten umanitar i personal umanitar; ajutor umanitar i operaii umanitare; misiuni i culoare umanitare; desant umanitar i transporturi umanitar; tragedie, criz i intervenie umanitar; standarde umanitare; drept umanitar. Toate acestea reflect situaii de urgen care se pot ivi n comunitile umane, n care este deosebit de important ca oamenii aflai n nevoie din cauza catastrofelor naturale sau provocate prin activitile umane, a conflictelor armate internaionale i fr caracter internaional, s fie ajutai s depeasc momentul de criz prin diminuarea efectelor dezastrului la care au fost supui, prin alinarea suferinelor victimelor i prin furnizarea de condiii fundamentale de supravieuire. 30 Operaiile umanitare reprezint o necesitate stringent att n situaii de pace ct i n situaii de criz ori n timp de rzboi i implic eforturi de ajutor a victimelor, bazate de multe ori pe solidaritate, pe cooperare i colaborare a guvernrii naionale, supranaionale, internaionale i globale. Europa i dreptul european al drepturilor omului sunt adesea profund implicate n acest efort comun al umanitii, mai ales c n astfel de situaii drepturile i libertile fundamentale ale omului par s-i diminueze importana, astfel nct sunt nclcate cu uurin ceea ce presupune sporirea eforturilor pentru reprimarea violrilor la adresa acestora i promovarea cu mai mult fermitate a respectrii demnitii inerente fiinei umane.n dispoziiile Tratatului de la Lisabona din 2008 referitoare la politica UE de securitate i aprare comun se arat c ntre operaiile europene din acest domeniu se includ i misiunile umanitare i de evacuare 31 , iar n Planul de aciune cu principalele sarcini ale CE din 2005 se solicit statelor membre s respecte drepturile omului i s protejeze victimele n lupta mpotriva terorismului 32 , n timp de n Declaraia Summit-ului NATO de la Bucureti din 2008 au existat referiri la planificarea urgenelor civile i la activitatea Centrului Euroatlantic de Coordonare a Rspunsului la Dezastre 33 ; de asemenea, n Codul de conduit al OSCE din 1994 privind aspectele politico militare ale securitii se recomand colaborarea statelor n sprijinirea asistenei umanitare pentru a uura suferinele populaiei civile, inclusiv prin facilitarea deplasrii personalului i a resurselor destinate acestuia 34 pentru ca n strategiile naionale de aprare ale statelor europene s se evidenieze necesitatea participrii la misiunile i operaiile de aprare colectiv, prevenirea conflictelor, managementul crizelor, intervenia umanitar, sprijin pentru stabilizare i reconstrucie 35 . Aceast concepie asupra operaiilor umanitare, aprut iniial n cadrul ONU, se va generaliza spre sfritul ultimului deceniu al secolului XX i va cuprinde i dreptul de intervenie umanitar, genernd dezbateri viu disputate cadrul unor organizaii internaionale neguvernamentale precum Comitetul Internaional al Crucii Roii (CICR) sau Institutul Internaional de Drept Umanitar (IIDU) n cadrul crora persist i astzi sentimentul c includerea aspectelor de asisten umanitar n aciunile guvernamentale de for public compromite imparialitatea acordrii ajutoarelor umanitare i rateaz asigurarea satisfacerii nevoilor catastrofelor umanitare. 36Prelund elementele din diferitele feluri de definire a operaiilor umanitare am putea spune c acestea reprezint misiunile desfurate n context naional i internaional pentru alinarea suferinelor umane n circumstane n care autoritile naionale din zon sunt incapabile sau nu au voina de a acorda sprijinul adecvat populaiei care a devenit victima unui dezastru natural sau provocat de om, unor situaii endemice ce produc efecte negative asupra felului de a tri demn (foametea, bolile, srcia), unor efecte ale uzului de for militar la nivel intern i internaional, n special ale conflictelor armate caracterizate ntotdeauna prin violen sau ale violrii drepturilor omului n orice situai; ele se pot desfura n contextul operaiilor de implementare a pcii, constnd n asisten umanitar, ajutor n caz de dezastru i protecia libertilor fundamentale i a demnitii umane n timp de pace, criz i rzboi. Este evident c prin operaii umanitare europene nelegem desfurarea acestui gen de misiuni de gestionare a crizelor umanitare prin intermediul statelor i organizaiilor europene, indiferent de teritoriul pe care se desfoar, inclusiv i, mai ales, n afara continentului nostru, acolo unde se produc catastrofe umanitare i viaa oamenilor e n pericol. 37Concluzionnd, se pot evidenia urmtoarele caracteristici ale operaiilor europene: desfurarea lor sub forma misiunilor de gestionare militar i civil a crizelor dar i ca intervenii de asisten umanitar n timp de pace, la dezastru, precum i la misiuni de protecie n timp de conflict armat, pentru a evita pierderile i pagubele civile excesive; necesitatea cooperrii dintre autoritile publice i organismele umanitare civile naionale i europene; subiectul pasiv al acestora, adic fiinele umane de oriunde, afectate de calamiti i catastrofe naturale ori de rzboi,caz n cate vorbim de protecia rniilor, bolnavilor, refugiailor, populaiei civile i personalului umanitar; obiectivul de atenuare a suferinelor umane ca i prevenirea acestora i nlturarea pagubelor provocate de dezastre n toate situaiile de pericol la adresa existenei indivizilor i comunitilor umane. Putem aduga i faptul c n era globalizrii s-au globalizat i operaiile umanitare, n sensul c dac pn de curnd ele erau o atribuie a autoritilor locale, regionale i naionale, n zilele noastre avem de a face cu operaii umanitare europene, integrate i multilaterale n care gsim trimiteri la acest gen aparte de protecie a drepturilor omului, astfel nct fac parte i ele din DEDO. 38 La toate acestea, statele i organizaiile europene desfoar operaii umanitare i pe cont propriu, un exemplu n acest sens fiind cele ale Consiliului Europei.2. Misiunile OSCEDe cel puin dou decenii, OSCE joac un rol cheie n dezvoltarea societii i a stabilitii continentului nostru, n toate demersurile acestora, inclusiv n cea umanitar, n nenumrate rnduri, efii de state i de guverne ale celor 56 de state membre exprimndu-i hotrrea de a continua eforturile de mbuntire a eficienei organizaiei ca instrument operaional de alert timpurie, prevenire a conflictelor, gestionarea crizelor i reabilitare post-conflict; n aceast direcie, mecanismele dimensiunii umane au extins cadrul operaional al OSCE la promovarea i respectarea drepturilor omului, mai ales prin dezvoltarea Biroului pentru Instituii Democratice i Drepturile Omului (BIDDO), crescnd implicarea sa n activitatea desfurat de Consiliul Permanent i de ctre misiunile pe teren i extinznd cooperarea cu acele organizaii i instituii internaionale i europene avnd preocupri n domeniul dimensiunii umane, aa cum a fost cazul Kosovo, Moldova sau Georgia 39 . Stabilirea faptelor, raportarea acestora ctre organele decizionale sau misiunile de experi reprezint esena unor operaii ale OSCE desfurate pe termen scurt, pentru a investiga cazuri particulare de natur militar sau umanitar, cum au fost, spre exemplu, misiunile exploratorii desfurate conform mecanismului adoptat de OSCE la Moscova, n Croaia, Estonia i Moldova. Ele pot preceda, cteodat, misiunile desfurate pe termen lung n care Preedintele n exerciiu al OSCE nsrcineaz un reprezentant special al su cu atribuii de investigare a situaiei, diplomaie preventiv, gestionare a crizelor i reabilitare post-conflict, dup cum a fost cazul particular, spre exemplu, al fostei Iugoslavii, Georgiei i Ceceniei 40 .Misiunile OSCE au fost generate de necesitatea mai multor situaii conflictuale din interiorul a douzeci de ri, unele dintre acestea degenernd n timp spre rzboaie tragice i sngeroase, n care violarea drepturilor umane cele mai elementare era regula; mai mult dect ONU, NATO, UE sau CE, organizaia responsabil cu securitatea, cooperarea i umanitarismul de la Vancouver la Vladivostok prea apt s intervin prompt i eficace, cu oameni puini dar cu instituii de ncredere i autoritate, precum Consiliul Permanent de la Viena, care se reunea n fiecare joi la nivel de ambasadori, Preedintele n exerciiu i Troika, care i-au asumat adesea iniiative operaionale fr condiia consensului existent la nivelul Consiliului Ministerial, Reprezentanii Personali ai Preedintelui n exerciiu i efii de misiune care, cu toii, au contribuit la avertizarea timpurie a ameninrilor, prevenirea conflictelor i managementul crizelor. Aa se face c, prin BIDDO i prin naltul Comisar pentru Minoriti Naionale (CMN), OSCE a jucat un rol semnificativ n limitarea violrii drepturilor omului ori n crearea unei pci sustenabile n fosta Uniune Sovietic, unde puine instituii europene au putut interveni. Mandatul misiunilor umanitare ale OSCE a constat de multe ori n stabilirea contactelor dintre prile aflate n conflict i determinare a dialogului dintre acestea n timp ce alte misiuni, ca cele din fost Republic Iugoslav aveau rolul de a supraveghea aplicarea sanciunilor OSCE fa de Serbia i Muntenegru (ntre timp Muntenegru s-a separat de Serbia). Cu toat diversitatea situaiilor din teren i dincolo de mandatul strict primit de la organele decizionale, nu exist misiune a OSCE fr probleme ale Dimensiunii Umane, promovarea drepturilor omului, a democraiei i a statului de drept fiind elemente eseniale i indispensabile n obinerea ncrederii i succesului, domeniul pentru care n fiecare misiune exist un punct de contact special iar BIDDO i CMN i aduc tot sprijinul. De asemenea, att n cele 7 misiuni deja ncheiate ct i n cele 18 actuale din Europa de Est, Caucaz i Asia Central, OSCE a acoperit toate etapele managementului conflictelor, de la prevenirea acestora (Estonia, Letonia, Belarus, Kosovo, Macedonia i Ucraina), gestionarea crizelor i rezolvarea conflictelor (Georgia, Moldova, Tadjikistan, Cecenia, Nagorno-Karabach), pn la reabilitarea post conflict (Bosnia, Kosovo, Croaia, Albania) 41 .n ceea ce ne privete putem exemplifica asupra aspectelor umanitare ale OSCE, comune tuturor misiunilor sale, prin prezentarea succint a operaiilor desfurate succesiv n Kosovo. Prima misiune n aceast zon a fost decis de Comitetul nalilor Funcionari (din 1995, Consiliul Superior) n august 1992 i s-a concretizat prin semnarea, n octombrie, a unui Memorandum de nelegere cu Belgradul pentru a promova dialogul ntre autoritile iugoslave i reprezentanii populaiei din Kosovo, Sandjek i Voivodina (n fiecare din aceste regiuni existnd baze distincte ale misiunii); mandatul umanitar a constat n colectarea informaiilor relevante legate de violarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, promovarea soluiilor la aceste probleme, asistena cu privire la legislaia drepturilor omului, protecia minoritilor, libertatea mijloacelor de informare n mas i alegerile democratice, misiunile fiind retrase n iulie 1993, dup refuzul autoritilor iugoslave de a prelungi Memorandumul de nelegere, cu toate insistenele Consiliului Permanent de a-l prelungi, care le va nchide oficial abia n 2001. De fapt, dup escaladarea conflictului interetnic n 1997-1998 care atrage atenia comunitii internaionale asupra unei posibile repetri a rzboiului din Bosnia, Consiliul permanent al OSCE reuete, n octombrie 1998, s semneze o nelegere cu R.F.Iugoslavia n care se stabilesc bazele unei a doua operaiuni; Misiunea de Verificare n Kosovo (KVM) la care este angajat s participe i Romnia 42 , n ndeplinirea mandatului dat de Rezoluia nr.1199 a CSONU ce includea i un Acord ntre KVM i NATO asupra prioritilor de verificare terestr i aerian, avnd ca obiective, ntre altele, informarea asupra abuzurilor la care era supus populaia civil de ctre personalul poliiei sau al armatei iugoslave, facilitarea ntoarcerii persoanelor strmutate i acordarea asistenei umanitare precum i asigurarea accesului CICR la persoanele deinute; desfurat n condiiile unor atacuri sporadice ale albanezilor mpotriva autoritilor i ale represaliilor srbeti concretizate prin folosirea disproporionat a forei, cea mai ampl misiune a OSCE(1400 membri cu 400 vehicule) va fi retras din Kosovo la 20 martie 1999, cu 4 zile nainte de nceperea campaniei de 78 de zile a NATO de bombardamente n Iugoslavia (inclusiv Kosovo) pentru rezolvarea crizei umanitare prelungite din zon, la terminarea bombardamentelor s-a adoptat Rezoluia 1244 din 10 iunie 1999 prin care se decide mandatul unei fore internaionale militare i civile, n cadrul creia OSCE va crea cea de-a treia sa misiune a sa n Kosovo cu obiective de reconstrucie instituional n materia resurselor umane, drepturilor omului, democratizrii i guvernrii prin instruirea, consilierea i monitorizarea autoritilor locale cu atribuii n protecia drepturilor omului dar i educarea populaiei n spiritul cunoaterii i nelegerii marilor valori europene ale demnitii umane. Aceast ultim operaie umanitar a OSCE se va ncheia n 2008 cnd Misiunea Naiunilor Unite n Kosovo va nceta, sarcinile sale fiind preluate de ctre UE n operaia EULEX de consolidare a democraiei, statului de drept i drepturilor omului, n condiiile n care fosta provincie iugoslav i-a declarat unilateral independena, recunoscut de unele state europene i intenioneaz acum s adere i la OSCE 43 .3. Politica Extern i de Securitate Comun a UE (PESC)n sistemul de guvernare supranaional al UE, protecia drepturilor fundamentale nu este doar o problem comunitar intern ci i una a politicii externe i de securitate comune. Pn la Tratatul de a Maastricht din 1993 nu se cristalizase pe deplin nici principiul respectrii drepturilor omului i nici coordonatele unei politici externe i de securitate 44 . Intr-adevr, potrivit art.10A din Tratatul Uniunii Europene, aa cum a fost modificat la Lisabona, aciunea Uniunii pe scena internaional are la baz principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea i extinderea sa i pe care intenioneaz s le promoveze n lumea ntreag: democraia, statul de drept, universalitatea i indivizibilitatea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, respectarea demnitii umane, principiile egalitii i solidaritii precum i respectarea principiilor Cartei ONU i a dreptului internaional; n realizarea acestui deziderat Uniunea definete strategii comune i desfoar politici i aciuni comune att n domeniul diplomaiei ct i al securitii, ambele domenii coninnd i aspecte umanitare. De asemenea, n conformitate cu art.10B al TUE, competena de a identifica interesele i obiectivele strategice ale UE revine Consiliului European n toate domeniile aciunii externe i de securitate, deciziile sale referindu-se la relaiile UE cu o ar sau o regiune ori la o anumit tematic, inclusiv de natur umanitar, ele fiind puse n aplicare de naltul Reprezentant al UE pentruafaceri externe i de statele membre, celelalte instituii comunitare avnd roluri specifice n acest domeniu; Secretar General al Consiliului, Preedinte al Consiliului Afacerilor Externe i vicepreedinte al Comisiei, naltul Reprezentant reprezint UE n chestiunile referitoare la diplomaie i aprare, fiind susinut n exercitarea mandatului su att de un serviciu european pentru aciunea extern ct i de organisme europene specializate n domeniul securitii (Agenia European de Aprare, Comitetul Politic i de Securitate, Comitetul Militar, Statul Major al UE). Cu toate aceste dezvoltri instituionale, domeniul PESC rmne n esena sa diferit de cel comunitar, fiind n esena sa nc la nivel guvernamental, Consiliul putnd ncredina realizarea unei misiuni externe, de securitate sau umanitare unui grup de state membre care pot stabili ntre ele o cooperare structurat permanent n cadrul UE 45 .De fapt, unele aciuni cu caracter umanitar se desfoar i n interiorul UE din moment ce principiul respectrii drepturilor fundamentale st la baza organizrii i funcionrii guvernrii europene supranaionale, statele membre i Uniunea partajndu-i competenele n domenii precum: politicile sociale; coeziunea economic, social i teritorial; mediul; protecia consumatorului; spaiul de libertate; securitate i justiie; obiectivele comune de securitate n materie de sntate public. Iar n domeniile cooperrii pentru dezvoltare i ajutorului umanitar 46 , Uniunea dispune de competen pentru a ntreprinde aciuni i a duce o politic comun, fr ca exercitarea acestei competene s poat avea ca efect lipsirea statelor membre de posibilitatea de a-i exercita propria competen. De asemenea, potrivit art.2E din Tratatul privind funcionarea UE, Uniunea este competent s desfoare aciuni de sprijinire, de coordonare sau completare a aciunii statelor membre, prin finalitatea lor european, astfel de aciuni avnd loc i n urmtoarele domenii de interes umanitar: protecia i mbuntirea sntii umane; cultura; educaia, formarea profesional, tineretul i sportul; protecia civil, cooperarea administrativ. Spre exemplu, referitor la protecia civil, art.176C din Tratatul de funcionare a Uniunii Europene (TFUE) stipuleaz c Uniuneancurajeaz cooperarea ntre statele membre pentru a spori eficacitatea sistemelor de prevenire a catastrofelor naturale sau provocate de om i de protecie mpotriva acestora 47 .n condiiile expuse mai sus, nu este deloc exagerat s spunem c, pe lng politica intern unional de guvernare a drepturilor omului prin msuri de control parlamentar, jurisdicionale, administrative i poliieneti, s-a constituit i o adevrat politic extern i de securitate a UE, de promovare a principiului respectrii drepturilor i libertilor fundamentale n ntreaga lume. Aceast politic european comun i asum adesea, n mod deliberat, responsabilitatea de a influena politicile altor state n materia drepturilor omului, n mod direct sau prin intermediul organizaiilor internaionale, rezoluiile acestora din urm fiind adesea influenate de propunerile europene pertinente, chiar dac sunt prezentate de statele europene i nu de instituiile UE; geometria internaional deosebit de complex a drepturilor omului se concretizeaz mai eficace sub efectul propunerilor rezultate din experiena guvernrii europene, mai ales c dreptul internaional al drepturilor omului, bazat pe Carta ONU, este pe deplin compatibil cu DEDO i constituie, la rndul su, o surs de legitimitate pentru acesta. Cu toate acestea, specialitii au remarcat c emergena PESC n materia drepturilor omului, se confrunt adesea cu obstacole particulare rezultate din politicile externe i de securitate ale statelor naionale, manifestate att pe parcursul negocierilor diplomatice ct i a aciunilor bazate pe utilizarea forei militare, care dovedesc c nu ntotdeauna este facil s-i faci pe toi actorii internaionali s accepte valorile europene ale drepturilor fundamentale 48 . Fora argumentativ a politicii europene n acest domeniu se sprijin, ns, nu numai pe invocarea valorilor ci i pe realitatea respectrii drepturilor omului n spaiul UE dar i a drepturilor cetenilor europeni n strintate, prin mijloacele protectoare diplomatice 49 ori, la nevoie, prin utilizarea forei n conformitate cu principiile unanim admise ale dreptului internaional, n cadrul unor adevrate operaii umanitare desfurate n contextul noilor ameninri ale secolului XXI.4. Aciunile europene umanitare n cadrul operaiilor UE de gestionare militar i civil a crizelorDup cum menionam deja anterior, PESC se concretizeaz n diplomaie i politica de securitate; de altfel, nc n 1993 n Tratatul Uniunii Europene (TUE) art.11 preciza: competena Uniunii n materie de PESC include toate domeniile politicii externe, precum i toate chestiunile referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea treptat a unei politici de aprare comune care poate conduce la o aprare comun. Acest text ncerca s revitalizeze inteniile tratatului euat n 1954 asupra Comunitii de Aprare i se va materializa n realitile guvernrii europene abia dup Tratatul de la Nisa cnd s-a reuit instituionalizarea i operaionalizarea obiectivelor PESC. n acelai sens se pronun i art.28A din TUE aa cum a fost modificat la Lisabona: politica de securitate i aprare comun face parte integrant din PESC (i) asigur Uniunii o capacitate operaional bazat pe mijloace militare i civile (la care) Uniunea poate recurge n cadrul misiunilor n afara Uniunii pentru a asigura meninerea pcii, prevenirea conflictelor i ntrirea securitii internaionale; pe de alt parte, par.7 al art.28A precizeaz c n cazul n care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul su, celelalte state membre sunt obligate s-i acorde ajutor i asisten prin toate mijloacele de care dispun, n conformitate cu art.51 din Carta ONU, ceea ce nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate i aprare a anumitor state membre, toate angajamentele i cooperarea n acest domeniu fiind conforme cu angajamentele asumate n cadrul NATO, care rmne pentru statele membre ale acestei organizaii fundamentul aprrii lor colective i cadrul de punere n aplicare a acesteia.Semnificaia filozofiei textului respectiv rezid n faptul c, astfel, s-au delimitat competenele dintre cele dou organizaii de securitate, facilitndu-se exprimarea identitii europene de securitate i aprare, n sensul c NATO va avea responsabilitatea aprrii Europei prin aciuni colective de utilizare a forei militare (ceea ce nu nseamn c, potrivit noului su concept strategic, nu poate desfura i operaii de stabilitate i sprijin, inclusiv n domeniul acordrii asistenei umanitare) n timp ce UE va fi datoare s planifice i s desfoare operaiile de rspuns la crize n care accentele cad pe aspectele diplomaiei preventive i ajutorului umanitar mai mult dect pe cele pur militare. ntr-adevr, art.28B al textului TUE modificat la Lisabona prevede: Misiunile Politicii de Securitate i Aprare Comun (PSAC) n cadrul crora Uniunea poate recurge la mijloace civile i militare, includ aciunile comune n materie de dezarmare, misiunile umanitare i de evacuare, misiunile de consiliere i de asisten n probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelor i de meninere a pcii, misiunile forelor de lupt pentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a pcii i operaiile de stabilizare dup ncetarea conflictelor, toate aceste misiuni putnd contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat rilor tere n combaterea terorismului pe teritoriul acestora. Deciziile privind misiunile respective, definind obiectivele i ntinderea acestora, precum i condiiile generale de punere n aplicare se iau de ctre Consiliul UE iar naltul Reprezentant pentru PESC, sub autoritatea Consiliului i n contact strns i permanent cu Comitetul Politic i de Securitate, supravegheaz coordonarea aspectelor civile i militare ale acestor operaii.La baza sistemului PSAC st Strategia European de Securitate (SES) adoptat n 2003 i denumit Strategia Solana (dup numele primului RPESC) care direcioneaz eforturile celor 27 de state membre spre dezvoltarea culturii strategice pentru protecia rapid a securitii, la nevoie chiar prin intervenie robust; cheltuind mai mult de 200 miliarde de euro pentru aprare i dispunnd de 2 milioane de oameni n forele armate ale celor 27 de state membre, la care se adaug i contribuii ale Comisiei Europene pentru Cheltuielile Comune, UE i propune s fie capabil s susin simultan cteva operaii pentru care se cer capaciti militare i civile de reacie rapid, fiind necesar ca structurile sale s devin fore mai flexibile i mai mobile, capabile s se confrunte cu ameninrile iar resursele alocate acestui obiectiv s fie suficiente i utilizate mai eficient, Strategia evideniind necesitatea creterii coerenei i sinergiei dar i comunicrii ntre diferitele capabiliti militare i civile, inclusiv cu cele poliieneti, administrative, juridice i diplomatice, astfel nct drepturile omului s fie bine aprate cnd sunt n pericol oriunde n lume 50 . n implementarea SES, Planul de aciune pentru aspectele civile ale PESA, adoptat de Consiliul European de la Bruxelles din iunie 2004, prevede c gestionarea civil a crizelor include patru tipuri de misiuni i anume: de poliie, stat de drept, administraie civil i protecie civil. n ceea ce privete misiunile de gestionare civil a crizelor, documentul intitulat Obiectivul global 2010, adoptat de Consiliu n mai 2004, prevede c statele europene s-au angajat s fie n msur s reacioneze militar la o criz printr-o aciune rapid i decisiv, aplicnd o abordare foarte coerent asupra ntregului evantai de operaii de gestionare a crizelor prevzut de TUE, de la misiunile umanitare i evacuare pn la operaiile de dezarmare comune i de asistare a statelor tere n lupta contra terorismului i n reformele n materie de securitate, inclusiv meninerea, restabilirea i reconstrucia pcii 51 .Aspectele conceptuale, instituionale i organizaionale ale aciunilor umanitare ale PESA s-au concretizat n 10 ani 52 n 24 de misiuni i operaii desfurate n Europa, Africa, Orientul Mijlociu i Asia, 7 din acestea fiind de gestionare militar a crizelor (dintre care 4 ncheiate i 3 n desfurare: EUFOR ALTHEA n Bosnia, EUFOR CIAD/Republica Central-african i EUNAVFOR ATALANTA n Somalia), iar 17 pentru managementul civil al crizelor, dintre care mai sunt n actualitate 11, i anume: misiunea de poliie n Bosnia (EUPM BiH, declanat n 2003); misiunea de instruire a poliiei n Kosovo (EUPT, din 2006); misiunea de asisten la frontiera dintre Moldova i Ucraina (EUBAM, din 2005); misiunea stat de drept n Kosovo (EULEX, din 2008, conexat cu misiunea EUPT i fiind cea mai larg operaie civil lansat sub auspiciile PSAC); misiunea de monitorizare n Georgia (EUMM, din 2008); misiunea de poliie n R.D.Congo (EUPOL, din 2007); misiunea de reform a sectorului de securitate n Guineea Bissau (din 2008); misiunea de poliie i stat de drept n Teritoriile Palestiniene (EUPOL COPPS, din 2006); tot n Teritoriile Palestiniene, misiunea de asisten la frontier (EUBAM Rafah, din 2005); misiunea integrat stat de drept n Irak (EUJUST LEX, din 2005) i misiunea de poliie cu aspecte stat de drept n Afganistan (EUPOL, din 2007). Pentru exemplificarea caracterului umanitar al acestor operaii europene, putem evidenia mandatul misiunii EUFOR CIAD/RCA acordat de ctre CSONU i anume: a contribui la protecia civililor n pericol, n special a refugiailor i persoanelor dislocate; facilitarea transporturilor cu ajutoare umanitare i libera circulaie a personalului umanitar pentru a contribui la ameliorarea securitii n zona de operaii; a contribui la protecia personalului, cldirilor, instalaiilor i materialului ONU i asigurarea securitii i libertii de circulaie a personalului propriu al ONU i al celui asociat 53 . Celelalte misiuni au obiective umanitare mai mult sau mai puin asemntoare, cum ar fi: stoparea violrilor drepturilor omului i dreptului internaional umanitar, rentoarcerea refugiailor i reducerea tensiunii (EUMM Georgia); oferirea expertizei europene n domeniul politici, instanelor judiciare, stat de drept, drepturile omului i egalitatea sexelor (EUPOL R.D.Congo); reformarea sistemului de poliie prin consiliere, monitorizare i instruire n domeniul drepturilor omului, investigaiilor penale, managementul frontierei, lupta mpotriva drogurilor (EUPOL Afganistan); sprijinirea Tribunalului Penal pentru Fosta Iugoslavie n investigaiile asupra violrii drepturilor omului i dreptului umanitar, inclusiv prin cutarea i deinerea celor cutai pentru crime de rzboi, genocid i crime mpotriva umanitii (EUFOR ALTEA BiH).