Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

of 32 /32
Nr. 32, Septembrie 2014 REGIO MERGE LA ŞCOALĂ Alina Bârgăoanu, rector SNSPA: „Ne place să spunem că şcoala noastră schimbă vieţi în bine“ Clădire de patrimoniu pentru colegiu de elită la Câmpulung Muscel Cel mai vechi colegiu agricol din România, reabilitat prin Regio Cămine moderne pentru studenţii de la UMF din Cluj-Napoca Şcoala din grădina de trandafiri

description

Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală Număr dedicat investițiilor în școli, licee, universități

Transcript of Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

Page 1: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

Nr. 32, Septembrie 2014

REGIO MERGE LA ŞCOALĂ

Alina Bârgăoanu, rector SNSPA:„Ne place să spunem că şcoala noastră schimbă vieţi în bine“

Clădire de patrimoniu pentru colegiu de elită la Câmpulung Muscel

Cel mai vechi colegiu agricol din România, reabilitat prin Regio

Cămine moderne pentru studenţii de la UMF din Cluj-Napoca

Şcoala din grădina de trandafiri

Page 2: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro2

e-mail: [email protected] [email protected]

Tel.: 0372 11 14 09

REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOIREDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCUCORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

Editorial

Ovidiu NAHOI

www.inforegio.ro

Ce-i trebuie unei şcoli pentru a putea fi considerată o şcoală bună? S-ar putea răspunde simplu: un profesor bun, o tablă şi o cretă care să nu scârţâie. Poate că ideea aceasta era valabilă într-un anumit trecut, dar astăzi, în era internetului, nu se mai poate vorbi în aceşti termeni. Tehnologiile s-au schimbat, iar aceasta duce, automat, şi la schimbarea mentalităţilor. Elevii aşteaptă şi altceva de la profesorii lor decât să fie simpli emiţători de idei şi concepte. De la tablă, procesul de educaţie devine unul interactiv.

Aceasta nu se poate întâmpla, desigur, doar pentru că vrem şi pentru că lumea s-a schimbat. Şcoala — şi mă refer la clădiri şi dotări — trebuie să ţină pasul cu schimbările tehnologice. Şi aici intervine problema. Cu toţii cunoaştem lipsa finanţării cu care şcoala românească se confruntă. Impli-carea autorităţilor locale şi a comunităţilor în modernizarea şi reabilitarea şcolilor este esenţială. Iar aici, fondurile Regio aduc o contribuţie fără de care cu greu se poate vorbi despre şcoli la standarde ale secolului XXI.

Veţi găsi exemple de succes în paginile prezentei ediţii a revistei noas-tre. Şcoli inaugurate în anii comunismului sau chiar înainte de 1900, dar care nu cunoscuseră vreodată un proces de renovare şi modernizare în ade-văratul sens al cuvântului, au fost scoase din istorie şi aduse la modernita-te. Nu doar că au fost reparate clădirile, dar au fost dotate laboratoarele, au apărut centrele de documentare şi cabinetele didactice la standarde actuale.

Cifre? Le veţi găsi în descrierea fiecărui proiect. Există însă şi ceva mai important decât sumele de bani investite sau cantităţile de materiale uti-lizate. „Parcă profesorii ne-au vorbit mai cu drag“, spune un elev al unei şcoli recent modernizate prin fonduri Regio. Elevilor le-a crescut încrederea în sine, constată, de asemenea, managerul unui alt proiect de modernizare.

Astfel de observaţii, venite de la elevi, profesori sau autorităţi, înseam-nă mai mult decât cifrele din raportările oficiale. Vă veţi convinge par-curgând această ediţie a revistei Regio, dedicată modernizării şcolii.

MODERNIZAREA ŞCOLII: DESPRE ÎNCREDERE ŞI MÂNDRIE DE SINE

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORIIDoriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat

local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra-diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum nea voastră pe adresa: [email protected]ţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi

primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale2007-2013

Page 3: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 3

SUMAR

4 Semnal europeanPOLITICILE EDUCAŢIONALE ALE UE

6 InterviuPROF. UNIV. DR. ALINA BÂRGĂOANU, RECTOR SNSPA:

„NE PLACE SĂ SPUNEM CĂ ŞCOALA NOASTRĂ SCHIMBĂ VIEŢI ÎN BINE“

8 AnalizăREZULTATELE EVALUĂRII INTERMEDIARE A POR 2007-2013

10 Ştiri regionale12 DOSAR12 CLĂDIRE DE PATRIMONIU PENTRU COLEGIU DE ELITĂ LA CÂMPULUNG MUSCEL

14 PRIMUL CAMPUS INDEPENDENT ENERGETIC DIN ROMÂNIA SE AFLĂ LA IAŞI

16 ŞCOALĂ NOUĂ PENTRU LICEENII REŞIŢENI

18 CEL MAI VECHI COLEGIU AGRICOL DIN ROMÂNIA, REABILITAT PRIN REGIO

20 CĂMINE MODERNE PENTRU STUDENŢII DE LA UMF DIN CLUJ-NAPOCA

22 ŞCOALA DIN GRĂDINA DE TRANDAFIRI

24 LICEUL TEORETIC „GHEORGHE LAZĂR“ DIN AVRIG, MODERNIZAT ŞI EXTINS

26 Regiuni europeneACADEMIE DE MEŞTEŞUGURI LA GRANIŢA DINTRE UNGARIA ŞI SLOVENIAGRECIA: STUDENŢI ANTREPRENORI ÎN INSULA CRETA

30 Informaţii utile31 TradiţiiÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR ÎN EUROPA

Page 4: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro4

Semnal european

Erasmus+, calificările EQF, Procesul Copenhaga sau şi mai cunoscutul Proces Bologna sunt programe care alcătuiesc strategia Uniunii Europene în privinţa educării cetăţenilor ei. Fiecare ţară din UE este responsabilă de propriul sistem de educaţie şi formare profesională, însă Uniunea ajută statele membre să stabilească obiective comune şi să facă schimb de bune practici.

VLAD BÂ[email protected]

Primul şi cel mai important dintre programele educaţi-onale, Erasmus+, îşi propu-ne, în principal, să reducă

şomajul în rândul tinerilor, să dez-volte competenţele acestora şi să le sporească astfel şansele de angaja-re. Erasmus+ are un buget total de 14,7 miliarde de euro, însemnând o creştere cu 40% faţă de bugetul pre-cedent, disponibil în perioada 2007-2013. Comisia Europeană estimează că acest program va ajuta peste 4 milioane de oameni, majoritatea dintre ei tineri, să studieze, să se formeze, să câştige experienţă pro-fesională sau să desfăşoare activităţi de voluntariat în străinătate. Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă vo-luntariatul, Comisia a creat Portalul european pentru tineret, care conţi-ne informaţii şi oportunităţi pentru tinerii din Europa.

Comisia mai estimează că Eras-mus+ va ajuta peste 125.000 de or-ganizaţii să colaboreze cu omologi din alte ţări pentru a inova şi mo-derniza metodele de predare şi ac-tivităţile pentru tineret. În esenţă, Erasmus+ reuneşte şapte programe ale UE în aceste domenii, simplifi-când accesul la finanţare, inclusiv pentru sport, ceea ce este o premi-eră. În acest domeniu, programul va finanţa activităţi sportive de masă accesibile publicului larg şi proiecte transfrontaliere destinate promovă-rii fair-play-ului şi combaterii aran-jării meciurilor, dopajului, violenţei şi rasismului.

Erasmus+ are o pagină proprie de internet unde, la sfârşitul lunii aprilie 2013, a fost publicată cea mai recentă versiune a ghidului pro-gramului care se adresează organi-zaţiilor ce doresc să depună proiec-te pentru finanţare în 2014. Aceste entităţi vor transmite cererile on-li-ne agenţiei naţionale — care în ca-zul României este Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Do-meniul Educaţiei şi Formării Profesi-onale (ANPCDEFP) sau Agenţiei Exe-cutive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură de la Bruxelles.

Persoanele fizice nu pot solicita granturi. Ele trebuie să se adreseze universităţii, şcolii sau organizaţiei din care fac parte. Programul propu-ne trei linii de finanţare (comparativ cu cele 60 în perioada anterioară), împărţite în: educaţie şi formare, ti-neret şi sport. Astfel, este mai uşor de înţeles pentru beneficiari cum pot accesa oportunităţile de finanţa-

re, în special dacă sunt interesaţi de mai multe domenii. Pe de altă parte, în majoritatea cazurilor se folosesc sume forfetare şi costuri unitare, ceea ce presupune că beneficiarii se pot concentra pe realizarea efectivă a activităţilor de proiect.

UN CV EUROPEAN

O altă politică a UE în domeniul educaţional se referă la Europass, care înseamnă, de fapt, un CV stan-dard. Acesta constă într-un un set de documente care îi permit candida-tului să-şi prezinte competenţele şi calificările într-un format unitar la nivel european. Cu ajutorul său, an-gajatorilor le este mai uşor să iden-tifice calificările acordate în alte ţări, iar lucrătorilor, să îşi caute un loc de muncă în străinătate. Setul conţine: Curriculum Vitae (CV), pa-şaportul lingvistic — un instrument de autoevaluare a competenţelor şi

POLITICILE EDUCAŢIONALE ALE UE

FOTO

: ea

cea.

ec.e

urop

a.eu

Page 5: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 5

Semnal european

calificărilor lingvistice, documentul de Mobilitate Europass — ce con-semnează perioadele de studiu în străinătate şi Suplimentul Europass la Certificatul profesional. Acesta cuprinde competenţele demonstrate de certificatele de absolvire a cursu-rilor de formare profesională. Pache-tul mai conţine Suplimentul Euro-pass la Diplomă — care consemnează realizările din învăţământul superior şi Paşaportul european al competen-ţelor, care oferă o imagine completă a competenţelor şi calificărilor.

Tot ca o politică în domeniul edu-caţional, UE a elaborat şi Cadrul eu-ropean al calificărilor sau EQF (Eu-ropean Qualifications Framework). Acesta facilitează comparaţiile între diferite calificări naţionale, făcând o paralelă între anumite examene şi niveluri de învăţământ şi un cadru de referinţă comun. Obiectivul său este să-i ajute pe europeni să stu-dieze sau să lucreze în străinătate. Pentru a explica legătura dintre EQF şi Procesul Bologna — un alt program educaţional al UE, trebuie precizat că cele mai înalte patru niveluri ale EQF corespund nivelurilor de educa-ţie superioară aşa cum sunt definite în Spaţiul European al Învăţămân-tului Superior (nivelul 5 EQF cores-punde descrierii dezvoltate pentru studii superioare de scurtă durată; nivelul 6 EQF corespunde descrierii studiilor superioare de lungă durată, nivelul 7 EQF corespunde studiilor de master, iar nivelul 8 EQF corespunde studiilor doctorale).

SINDICATELE, PARTE A STRATEGIEI

Un alt program educaţional este Procesul Copenhaga, care facilitea-ză cooperarea dintre ţările europe-ne (inclusiv toate statele membre UE), sindicate şi angajatori, pentru îmbunătăţirea programelor de stu-dii şi formare profesională. Printre rezultatele acestei cooperări se nu-mără sistemul european de credite

şi reţeaua de asigurare a calităţii, care îi ajută pe cei care lucrează şi studiază în străinătate. La capitolul inovare şi antreprenoriat, Uniunea a creat Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT), a cărui princi-pală misiune este aceea de a reuni universităţile, centrele de cercetare şi întreprinderile de top din Europa pentru a răspunde unor provocări so-ciale majore. La capitolul cercetare, există programul Marie Skłodowska-Curie, ale cărui acţiuni sprijină ca-riera şi formarea cercetătorilor din toate domeniile ştiinţifice, mai ales prin facilitarea unor perioade de stu-diu sau muncă în alte ţări şi sectoare.

STUDIU EXTINS PRIVIND ALIMENTAŢIA

Aproape o treime dintre copiii europeni sunt supra-ponderali sau obezi şi, prin urmare, riscă să contracte-ze boli care pot fi preveni-te, inclusiv diabetul de tip 2. De la această realitate enunţată de comisarul pen-tru Sănătate, Tonio Borg, a pornit primul raport cuprinzător referitor la politicile privind alimen-taţia în şcoli în Europa (cele 28 de state UE, plus Norvegia şi Elveţia). Documentul, elaborat de Centrul Co-

mun de Cercetare (JRC) — serviciul ştiinţific intern al Comisiei Europene, arată că, deşi toate ţările cuprinse în studiu au politici privind alimentaţia în şcoli, orientările lor variază consi-derabil. Astfel, măsurile care privesc promovarea dietelor sănătoase în şcoli pornesc de la orientări faculta-tive privind mărimea porţiilor, până la interdicţii totale, inclusiv în ceea ce priveşte comercializarea, ale dis-tribuitoarelor automate şi ale băutu-rilor cu zahăr. Raportul mai arată că sunt foarte des întâlnite restricţiile sau recomandările legate de dispo-nibilitatea băuturilor (65-82%), ma-joritatea ţărilor sprijinind accesul (gratuit) la apă potabilă proaspătă şi limitând sau interzicând în mod spe-cific băuturile răcoritoare (îndul cite cu zahăr). De asemenea, dulciurile

şi gustările aromatizate sunt restricţionate în majorita-tea statelor, care variază de la permiterea ocazională a acestor gustări la interdic-ţii complete. România este una dintre ţările europene în care politica naţională pri-vind alimentaţia în şcoli are

caracter obligatoriu, la fel ca Unga-ria, Bulgaria, Franţa, Marea Britanie, statele baltice, Suedia, Finlanda, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Grecia.

FOTO

: w

ww

.you

rliv

ingc

ity.

com

FOTO

: Et

ienn

e An

sott

e, e

c.eu

ropa

.eu

Page 6: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro6

Interviu

ALINA BÂRGĂOANU, RECTOR SNSPA:

„NE PLACE SĂ SPUNEM CĂ ŞCOALA NOASTRĂ SCHIMBĂ VIEŢI ÎN BINE“

Conduce una dintre cele mai apreciate instituţii de învăţământ superior din România. Studenţii care au trecut prin „mâinile“ ei şi ale echipei pe care o coordonează n-au dat greş pe piaţa muncii, pentru că au plecat cu un „bagaj“ solid de informaţii şi au fost învăţaţi să se adapteze progresului. Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), prof. univ.dr. Alina Bârgăoanu a vorbit cu redacţia revistei Regio despre proiectele şi studenţii săi, dar şi despre punctele sensibile ale învăţământului românesc.

ELENA [email protected]

REGIO: Sunteţi rectorul unei in-stituţii de învăţământ superior de top. Care este planul dvs. mana-gerial?

Alina Bârgăoanu: În calitate de rector al SNSPA, mi-am propus ca, ală-turi de echipă, să consolidez poziţia ocupată deja de universitatea noastră în peisajul educaţional românesc, dar şi să dezvolt instituţia pentru viitor. O asemenea abordare nu poate fi de-cât complexă: pe de o parte, trebuie eficientizată şcoala din interior, iar pe de altă parte trebuie identificate oportunităţi de creştere, într-o peri-oadă marcată de multiple limitări de-mografice, tehnologice şi socio-eco-nomice. De aceea, am lansat Orizont 2020: un proiect de redefinire strate-gică a viziunii şi activităţilor SNSPA, prin implicarea tuturor angajaţilor universităţii: în 2013 am derulat o se-rie de interviuri în profunzime, work-shop-uri şi focus grupuri adresate co-legilor noştri, pentru a vedea cum ne dorim să ne poziţionăm până în 2020 în piaţa de educaţie superioară şi ce anume putem să facem în acest sens.

Ca element de noutate, SNSPA a trecut la organizarea activităţii prin procese şi proiecte, în conformitate cu standardele internaţionale din do-meniu şi, totodată, lucrăm în mod pla-nificat la crearea unui climat de lucru

constructiv, care să îi facă pe toţi an-gajaţii să se simtă parte a unei echipe veritabile. În plus, planul managerial actual pune accent pe creşterea cali-tăţii actului educaţional şi pe îmbună-tăţirea cercetării academice.

REGIO: Care este cel mai dificil obiectiv pe care vi l-aţi propus în

planul managerial şi cum l-aţi pu-tea atinge?

Alina Bârgăoanu: Avem o univer-sitate foarte bine ancorată în lumea academică a cercetării, dar extrem de practică în abordarea a ceea ce predăm de 23 de ani: arta şi ştiinţa guvernării. Cel mai greu este să ră-mânem, de fapt, la fel de entuziaşti

FOTO

: Si

mio

n M

ECH

NO

/ A

GER

PRES

FO

TO

Page 7: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 7

Interviu

pentru a fi mai buni în anul viitor decât în anul care tocmai a trecut. Or, aceasta este o muncă ce trebuie atent planificată şi care implică res-ponsabilitate şi leadership. Este foar-te uşor să fii manager când economia creşte şi se investeşte în educaţie, dar este cu adevărat o probă de compe-tenţă managerială să menţii entuzi-asmul echipei pentru a da în fiecare zi proiecte tot mai bune, atunci când semnalele din mediul extern nu sunt cele mai optimiste.

REGIO: Aveţi încredere în tinerii specialişti, proaspăt absolvenţi ai SNSPA?

Alina Bârgăoanu: Suntem foarte mândri de absolvenţii noştri: după cum ştiţi, de peste 20 de ani, cei care termină cursurile noastre ocupă pozi-ţii de top în diverse domenii sau au propriile lor afaceri. A fi absolvent de SNSPA a devenit sinonim cu perseve-renţa şi cu sintagma a reuşi. Avem o vorbă în interiorul universităţii, că SNSPA schimbă vieţi în bine. Şi aşa este, dacă ne uităm la ce rampă de lansare au însemnat studiile la SNSPA pentru atât de multe persoane, azi celebre. Ceea ce mi se pare însă ex-trem de important, este faptul că cei care au finalizat studiile la SNSPA în ultimii 2-3 ani nu au avut probleme majore să se angajeze, deşi numărul de posturi existente pe piaţă a fost sensibil mai scăzut comparativ cu pe-rioada de boom economic.

REGIO: Tinerii se aşteaptă ca la absolvirea unei facultăţi de stat să-şi găsească un loc de muncă mult mai uşor. Este acest lucru con-form cu realitatea?

Alina Bârgăoanu: Indiferent unde absolvi, eşti angajat în urma unor in-terviuri în care dovedeşti că eşti bine pregătit pentru acel loc de muncă. Probabil că percepţia răspândită azi este că dacă urmezi o universitate pu-blică, înveţi mai mult şi, mai ales, mai bine. Eu pot să vorbesc doar pentru SNSPA: toate cursurile noastre sunt

ancorate în realitate, astfel încât ab-solvenţii să se poată prezenta la in-terviurile de angajare cu aptitudinile căutate de angajatori şi cunoştinţele necesare posturilor pe care le doresc.

REGIO: Concret, cum îi sprijiniţi pe studenţi pentru a accede mai uşor pe piaţa muncii?

Alina Bârgăoanu: Cursurile preda-te în SNSPA, foarte bine documentate teoretic, sunt totodată foarte prac-tice, iar studenţii simulează astfel constant viaţa viitoare de angajat în domeniul ales. În plus, politica SNSPA este aceea de a invita la toate cursu-rile practicieni de renume care să-şi prezinte meseria — şi suntem celebri pentru acest tip de abordare. Spriji-nim organizarea de parteneriate cu instituţii şi firme pentru practica stu-denţilor noştri sau organizăm chiar noi practica lor în cadrul unor proiec-te sau evenimente de anvergură.

REGIO: Tot mai mulţi elevi buni, după absolvirea liceului, aleg să-şi continue studiile în universităţi de peste hotare. De ce?

Alina Bârgăoanu: Cu siguranţă că există multe motive obiective, pre-cum atracţia pentru meserii care se practică foarte puţin la noi, dar există şi o dezamăgire legată de percepţia

privind oportunităţile pe care le oferă economia românească de azi. În plus, studenţii sunt mult mai mobili decât cei din deceniul trecut şi, aşa cum există studenţi din alte ţări care aleg să vină la facultate în România, este normal şi ca o parte din români să ple-ce la studii în străinătate.

REGIO: Ce oferă în plus SNSPA fa ţă de alte universităţi din ţară? De ce studenţii ar alege să studieze aici?

Alina Bârgăoanu: SNSPA oferă două lucruri care ne-au diferenţiat de la bun început: suntem specializaţi în guvernare şi management şi suntem foarte practici, dar serios ancoraţi în teoria relevantă a domeniului. Clima-tul SNSPA este, de asemenea, diferit: studenţii lucrează îndeaproape cu profesorii în proiecte foarte ambiţioa-se, care le permit networking real la o vârstă destul de mică şi le arată foar-te devreme ce se întâmplă cu adevă-rat în domeniul de activitate ales.

REGIO: Din câte ştiu sunteţi im-plicaţi în multe proiecte internaţi-onale. Care sunt cele care se deru-lează în prezent?

Alina Bârgăoanu: Avem partene-riate de colaborare cu foarte mul-te universităţi de top de pe patru

Page 8: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro8

Interviu

continente. De pildă, propunem stu-denţilor noştri burse de mobilităţi în 44 de universităţi partenere din Uniu-nea Europeană şi Turcia, dar avem şi parteneriate strategice de cooperare instituţională şi de cercetare cu uni-versităţi din SUA, Asia, America Lati-nă sau cu instituţii precum Comisia Fullbright şi organizăm un masterat în comun cu o universitate de top din Marea Britanie, Sheffield University.

REGIO: Se investeşte suficient în învăţământul superior din Româ-nia? Unde ar mai fi nevoie de bani şi de ce?

Alina Bârgăoanu: Pentru învăţă-mântul superior public din România ar fi nevoie de un buget mult mai mare, în primul rând pentru susţinerea cer-cetării. Se tot vorbeşte că universi-tăţile noastre nu ar avea rezultate remarcabile în cercetare, dar se uită că cercetarea costă şi că, de regulă, finanţatorul cerce-

tării este şi trebuie să fie statul, apoi mediul privat. De asemenea, este ne-voie de finanţare pentru actu- ali-zarea actului pedagogic: trăim în epoca web 2.0, dar tehnologia costă foarte mult şi noută-ţile de acest tip nu sunt mereu uşor de achiziţionat de că-tre universităţi.

REGIO: Cum ne pot ajuta fonduri-le europene în acest do-meniu?

Alina Bârgăoanu: Fondurile eu-ropene reprezintă o soluţie şi ma-joritatea universităţilor au apelat la

ea, mai ales pentru a suplini nevo-ile de logistică, de infrastruc-

tură. Numai că fondurile eu-ropene pot fi şi un pericol: se pot bloca bugete proprii pe o durata prea mare, se pot bloca resurse umane necesare în activităţile de predare şi cercetare pentru nevoile proiec-telor care au dus la obţi-

nerea finanţării prin aceste fonduri

etc.

REZULTATELE EVALUĂRII INTERMEDIARE A POR 2007-2013

Regio - Programul Operaţional Regional 2007-2013 a obţinut cele mai bune rezultate posibile, luând în calcul sistemul de management, respectarea legislaţiei şi a regulamentelor, viteza de implementare, rezolvarea aspectelor neprevăzute, eficacitatea şi eficienţa, potrivit studiului „Actualizarea evaluării intermediare a POR 2007-2013“, realizat de compania de consultanţă KPMG.

LAURENŢIU TEŞ[email protected]

Studiul finalizat în aprilie 2014 a analizat performanţele în-re gistrate în managemen-tul şi implementarea Regio,

împreună cu eficienţa şi impactul programului, până la 31 decembrie 2013.

Analiza a fost necesară pentru

actualizarea informaţiilor, cu sco-pul de a îmbunătăţi implementarea programului şi de a observa efectele crizei economico-financiare asupra beneficiarilor. De asemenea, anali-za are rolul de a identifica proiec-tele de succes ca exemple de bună practică şi pe cele inovatoare, iar informaţiile despre rezultatele ob-ţinute vor putea fi folosite la conce-perea politicii şi programului viitor.

Raportul de evaluare acoperă toate axele şi domeniile de inter-venţie ale programului, precum şi întregul sistem de gestionare, im-plementare şi monitorizare.

Pentru realizarea evaluării au fost utilizate date colectate prin metode specifice unui astfel de exerciţiu: interviuri, chestionare, focus-grupuri, grupuri de lucru. Au fost cuprinse în sfera cercetării atât

FOTO

: Ag

erpr

es

Page 9: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 9

Analiză

*Legendă: AP — Axa prioritară

Situaţia financiară la 31 decembrie 2013:

Legendă: MLei – milioane Lei; Meuro – milioane Euro

persoane din cadrul structurilor de management ale programului, cât şi beneficiari ai acestuia, din sectoa-rele public şi privat.

Principalii indicatori de perfor-manţă sunt rata de contractare, adică finanţările nerambursabile contractate raportate la alocarea financiară totală, de 104,71% şi rata de absorbţie, respectiv sumele rambursate de Comisia Europeană raportate la alocarea financiară din partea UE, de 44,87%.

Comparativ cu alte programe operaţionale, solicitanţii de finanţa-re au arătat un interes major pentru finanţarea din Regio, acest fapt fiind reflectat de nivelul foarte ridicat al valorii finanţării europene solicitate, de valoarea foarte mare a finanţării nerambursabile aprobate, precum şi de valoarea relativ ridicată a finan-ţării nerambursabile plătite la data de referinţă a evaluării.

„În perioada de programare 2007-2013, principala provocare ră mâ ne derularea în bune condiţii şi finalizarea la timp a proiectelor contractate“, se afirmă în raport.

Recomandările pentru finalul programului includ ajustarea valorii ţintă a unor indicatori de program, în concordanţă cu noile realităţi economice şi sociale, şi contracta-rea în regim de urgenţă a tuturor fondurilor disponibile, astfel încât proiectele să fie finalizate până în decembrie 2015.

Pentru perioada 2014-2020, în contextul creşterii relevanţei pro-gramului, evaluatorii recomandă o alocare financiară regională, diferi-tă de la un domeniu de intervenţie la altul, în concordanţă cu poten-ţialul şi specificul nevoilor fiecărei regiuni. Reducerea numărului de operaţiuni specifice şi planificarea intervenţiilor, numai după corela-rea strategiei noului program cu planurile strategice în domeniul să-nătăţii, educaţiei şi transporturilor ar creşte, de asemenea, impactul programului.

Principalii indicatori de progres la nivelul fiecărei axe prioritare

Etapa MLei MEuro % din alocare

Alocare financiară 17.593,67 3.966,02 100,00%

Valoarea finanţărilor nerambursabile solicitate 35.778,80 8.065,37 203,36%

Valoarea finanţărilor nerambursabile aprobate 19.867,02 4.478,49 112,92%

Valoarea finanţărilor nerambursabile contractate 18.422,31 4.152,82 104,71%

Plăţi interne efectuate 8.082,94 1.822,08 45,94%

Sume rambursate de CE (absorbţie) 7.893,58 1.779,40 44,87%

Alocare 2007-2013Finanţare nerambursabilă solicitatăFinanţare nerambursabilă aprobatăFinanţare nerambursabilă contractatăFinanţare nerambursabilă plătită internCheltuieli rambursabile de CE

MLe

i

Page 10: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro10

Ştiri regionale

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

ÎNCĂ UN ELICOPTER SMURD ÎN ARDEALUn nou elicopter SMURD, achiziţionat de Ministerul Să-nătăţii, va deservi judeţele Cluj, Sălaj, Baia-Mare, Sa-tu-Mare, Bihor şi o parte din Bistriţa-Năsăud. Aparatul

de zbor care va fi folosit pentru t ranspor tarea victimelor în si-tuaţii de urgenţă va fi coordonat de la Cluj şi va avea baza de de-colare la Zalău. Astfel, nu mărul

de elicoptere care deservesc zona a ajuns la trei, după cele de la Arad şi Târgu-Mureş. Anunţul a fost făcut în iulie, la Cluj, la manifestările ocazionate de împlinirea a 20 de ani de existenţă a serviciului de urgenţă SMURD. „Odată cu veni-rea elicopterului la Cluj o să avem toată zona Banat şi Transilvania aco-perită complet‘‘, a explicat secreta-rul de stat în MAI, Raed Arafat.

STATUIA LUI EMINESCU,CELEBRĂ ÎN TOATĂ LUMEA

Monumentul din Oneşti (jud.Bacău) dedicat celui mai iubit poet român şi-a câştigat admiraţia lumii întregi! Statuia lui Mihai Eminescu s-a clasat pe locul doi într-un top realizat de specialiştii site-ului www.boredpanda.com. Timp de două săptămâni, cititori au trimis foto-grafii cu statui inedite din întreaga lume. Din cele 160 de imagini strânse şi pe baza miilor de voturi din partea utilizatorilor, a fost întocmit topul celor mai creative 25 de statui de pe mapamond. Statuia lui Mihai Eminescu s-a clasat pe locul 2, fiind întrecută doar de lucrarea „Mustangi“, din Texas, Statele Unite. Monumentul re-alizat de Dan Dima este amplasat la intersecţia bule-vardului Oituz cu strada Tineretului.

ŞTRAND CU APĂMINERALĂ LA BUZIAŞŞtrandul cu proprietăţi curative din Buziaş (jud. Timiş) a fost redeschis pentru public, după trei ani în care nu a avut vizitatori. Construit în 1874, ştrandul cu apă minerală, primul de acest gen din Europa, a fost renovat şi modernizat, dar are far-mecul secolului al XIX-lea, în special prin vestiarele din lemn păstrate şi astăzi. Apa din bazin este forată de la 120 de metri adâncime şi este identică cu cea care curge în fântânile din staţiune. Este apă minerală de băut care vine la o temperatură de 13 grade Celsius

din puţ. În bazin, temperatura se ridică la 18-22 de grade Celsius, iar apa, foarte bogată în fier, are efec-te relaxante. Apa este recirculată în bazinul cu o adân-cime uniformă de 1,8 metri.

FESTIVAL DE FILM CENTRAL-EUROPEAN,

LA MEDIAŞ

Unicul festival din ţara noastră consa-crat cine ma togra fiilor ţărilor din re giunea cen tral-europeană şi Româ nia va avea loc la Mediaş, (jud. Si-biu), la începutul lunii septembrie. După trei ediţii care s-au bucurat de aprecierea a peste 50.000 de spectatori, anul acesta cinefilii vor fi răsfăţaţi cu peste 40 de filme de lungmetraj, scurtmetraj şi documentar, din şapte ţări central-europene (Cehia, Slovacia, Slovenia, Austria, Un-garia, România, Polonia). În competiţia Mediaş Central European Film Festival vor intra şapte producţii în secţi-unea competiţie. Se vor organiza şi evenimente speciale cu tematica Spania, ţara invitată special la această ediţie organizată de Primăria Mediaş, în colaborare cu mai mul-te instituţii.

FOTO

: sa

nsan

ews

roFO

TO:

Rom

ânia

Lib

eră

FOTO

: tu

rism

-zon

e.ro

FOTO

: Ev

enim

ente

le z

ilei.

ro

Page 11: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 11

Ştiri regionale

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUD MUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

POMPIERII CIVILI S-AUÎNTRECUT LA SLATINACompetitivitate şi spirit de echipă! Asta au demonstrat pompierii civili din şapte judeţe, care s-au întrecut la Slatina. Competiţia a fost organizată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Matei Basarab, cu spri-

jinul Consiliului Judeţean Olt şi al Primăriei Sla-tina. La startul etapei interjude-ţeane s-au aliniat 13 echipaje, iar arbitrajul a fost asigurat de cadre ale Inspectorate-

lor pentru Situaţii de Urgenţă din judeţele Cluj, Mara-mureş, Sălaj, Bihor, Arad şi Timiş. Probele au avut drept scop dezvoltarea şi perfecţionarea deprinderilor specifice necesare în-deplinirii acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă.

TERAPIE PENTRU COPIILA BAZINUL UNUI CAMPION

Iniţiativă benefică şi inedită la Constanţa. Zeci de copii cu dizabilităţi beneficiază de şedinţe gratuite de kinetoterapie la bazinul de înot Atena Sport Club, deschis de medaliatul olimpic Răzvan Florea. La dispoziţia celor mici sunt puse lunar 40 de locuri, iar şedinţele, de câte o jumătate de oră, se fac în prezenţa unui kinetoterapeut şi a unui psiholog. De aceste şedinţe de hidro-kinetoterapie poate beneficia orice copil care a fost diagnosticat cu autism, sindrom Down, retard mintal sau tetrapareză spastică, în urma unui protocol încheiat între Asociaţia Centrul de Autism „Marea Neagră“ şi Răzvan Florea. Mişcarea şi înotul îi ajută pe copii să se dezvolte armonios.

SE REDESCHIDE SPITALUL ORĂŞENESC DIN BUDEŞTI, CĂLĂRAŞI Veşti bune pentru pacienţii din jude-ţul Călăraşi. O unitate sanitară care trata anual circa 36.000 de bolnavi va deveni din nou operaţională. Este vorba despre Spitalul Orăşenesc din Budeşti, închis în martie 2011 cu intenţia de a fi trans-format în cămin pentru persoane în vârstă. La vremea respectivă, localnicii au protestat în stradă, nemul-ţumiţi că trebuie să meargă zeci de kilometri pentru tratamente. Autorităţile locale au anunţat recent că Ministerul Sănătăţii a decis redeschiderea unităţii, sub formă de Centru de Diagnostic cu Internare pe timp

de zi — Ambula-toriu. Unitatea va funcţiona cu 20 de paturi şi va asigura asistenţa medicală prima-ră pentru local-nicii din Budeşti şi din oraşele apropiate.

BIBLIOTECI ÎN PARCURILE DIN CAPITALĂBucureştenii iubitori de lectură au avut parte vara asta de o mare surpriză. Mai multe parcuri din

Capitală au fost dotate cu biblioteci din care oricine poate împrumuta cărţi de care să se bucure în aer liber. În special cei mici au fost foarte încântaţi de această campanie. Astfel, până la începutul şcolii, în parcurile Cişmigiu, Alexandru Ioan Cuza şi Tineretului, bucureştenii s-au putut bucura de poveşti cu eroi şi zâne, cărţi de neuitat ale copilăriei pentru cei mici, dar şi ficţiune, istorie, cărţi practice şi de divertisment pentru adulţi. Bibliotecile fac parte din campania de încurajare a cititului pe care editura Litera a susţinut-o cu ocazia împlinirii a 25 ani de existenţă.

FOTO

: ad

evar

ul r

oFO

TO:

Ziua

deco

nsta

nta.

ro

FOTO

: ad

evar

ul.r

oFO

TO:

mes

ager

ul.r

o

Page 12: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro12

REGIO MERGE LA ŞCOALĂ

CLĂDIRE DE PATRIMONIU PENTRU COLEGIU DE ELITĂ LA CÂMPULUNG MUSCEL

Complexul de clădiri al Colegiului Naţional Pedagogic „Carol I“, dat în funcţiune în 1896, a fost modernizat, cu restaurarea unor elemente ale construcţiei originale, iar noile dotări au îmbunătăţit condiţiile de studiu pentru cei circa 1.000 de elevi.

BOGDAN [email protected]

Deşi fosta capitală a Ţării Ro-mâneşti, Câmpulung Muscel (oraş atestat documentar de la 1300), nu are statut

de staţiune turistică, odată intrat în curtea Colegiului Naţional Peda-gogic „Carol I“ te simţi de parcă ai ajuns într-o destinaţie de vacanţă montană.

Inspiri aerul curat, de munte, şi păşeşti pe alei străjuite de gard viu făcut din brăduţi, iar priveliştea care ţi se deschide ochilor este uimitoa-re: şiruri nesfârşite de dealuri şi văi sau piscuri de munte, care se ivesc printre pâlcuri de ceaţă. Acest loc a fost ales, la sfârşitul secolului al XIX-lea, drept noul sediu al Şcolii norma-le de institutori (învăţători), trans-

ferate de la Bucureşti. Conducătorii de atunci ai statului s-au gândit că este bine ca viitorii dascăli să fie cât mai aproape de lumea satelor, acolo unde urmau să profeseze şi pe care erau chemaţi să o ridice.

De la înălţarea clădirii (1895) şi inaugurarea ei, un an mai târziu, nu s-au mai făcut reparaţii capitale, deşi problema infiltraţiilor de apă din subsol era cunoscută de peste un secol. În plus, faţadele, trepte-le, tâmplăria şi instalaţiile interioa-re erau degradate.

Pentru colegiul de elită, care a pregătit zeci de generaţii de cadre

didactice, povestea reabilitării în-cepuse cu un... eşec. „Când am de-pus cererea de finanţare şi am fost anunţaţi că suntem primul proiect sub linie, a fost un şoc. S-a mers pe criteriul primul venit — primul ser-vit, iar pentru pregătirea documen-taţiei am avut nevoie de avizul Mi-nisterului Culturii, de o procedu ră mai complexă decât pentru o altă şcoală obişnuită“, îşi aminteşte pri-marul oraşului, Călin Ioan Andrei.

Edilul a fost managerul proiectu-lui de reabilitare şi, cu perseverenţă, a convins Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia de importan-

FOTO

: Pr

imăr

ia C

âmpu

lung

FOTO

: Bo

gdan

Mul

tean

u

Page 13: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 13

ţa unităţii de învăţământ şi de valoa-rea clădirii. „Ne-am dorit foarte mult ca aceste clădiri de patrimoniu să fie reabilitate, dar şi să creăm condiţii optime în şcoli şi, curând, sperăm să se vadă în rezultatele elevilor“, adaugă primarul. Pregătirea docu-mentaţiei a durat mai mult, deoarece Colegiul este găzduit de „o clădire a Patrimoniului naţional, clasificată la categoria A — monument de cea mai mare importanţă“.

Proiectul avea să primească fi-nanţare pentru „lucrări de reabili-tare a reţelelor de utilităţi, finisaje interioare, refaceri ale faţadelor, amenajarea spaţiilor de incintă“, la capătul cărora „am constatat, din reacţiile celor care au văzut lucra-rea, că este considerată exemplu

de bună practică şi aceasta ne oferă satisfacţie“, ne-a declarat primarul.

Din pricina lucrărilor complexe

impuse de prevederile legale privind reabilitarea monumentelor, imple-mentarea proiectului a durat aproape patru ani (august 2010 – iunie 2014). La capătul acestui interval, în care activitatea didactică nu s-a întrerupt, „am reuşit să transformăm toate să-lile în 28 de cabinete funcţionale şi să optimizăm procesul educaţional.

Acum învaţă într-un singur schimb toţi cei circa 1.000 de elevi ai noş-tri, de la grădiniţă la liceu“, constată Radu Gheorghe, directorul instituţiei.

CONDIŢII MODERNE, PRESTIGIU SPORIT

Concret, modernizarea înseam-nă că elevii au acces la un laborator dotat complet pentru fiecare mate-rie. În cabinetele de limbi străine, fiecare elev are o pereche de căşti, la istorie pot fi proiectate hărţi in-teractive care arată schimbări politi-ce sau operaţiuni militare în mişcare (nu doar pe obişnuitele hărţi de hâr-tie). În total, colegiul beneficiază de

20 de table electronice interactive.În intervalul 8:00-14:00 porţile

cole giului se închid, clasele optea-ză da că vor sau nu uniformă, elevii nu fumează şi nu pot părăsi incinta şcolii fără să anunţe un motiv al ple-cării (care este imediat notificat pă-rinţilor). Cu toate acestea, convin-gerea directorului că „performanţa nu se poate obţine decât prin ordi-ne şi disciplină“ nu îl face deloc mai puţin popular în rândul elevilor şi al părinţilor.

Cei din urmă au încredere că odraslele lor sunt pe mâini bune şi există zeci de cereri de înscriere, din oraş sau chiar din împrejurimi, în clasa a V-a la „Carol I“. Posibilita-tea de a învăţa doar de dimineaţă, într-o şcoală prestigioasă, cu dotări moderne, menţine interesul pentru Colegiul Naţional Pedagogic.

În 2017, instituţia va împlini 150 de ani de funcţionare, iniţial la Bucureşti (între anii 1867 şi 1896), ulterior la Câmpulung (din 1896 până în prezent).

Dosar

REGIO MERGE LA ŞCOALĂ• Titlul proiectului: Consolidare, reabilitare Colegiul Pedagogic „Carol I“• Beneficiar: UAT municipiul Câmpulung• Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie DMI 3.4. —

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale din preuniversitar, universitar şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 12,13 milioane de lei din care:- FEDR: 8,32 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 3,58 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 226.860 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

„Profesorii îmbină predarea modernă cu tehnologia, cabinetele sunt multifuncţionale,

iar performanţele încep să apară”Radu Gheorghe, director al Colegiului „Carol I“

FOTO

: Bo

gdan

Mul

tean

u

FOTO

: Bo

gdan

Mul

tean

u

Page 14: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro14

Dosar

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Universitatea Tehnică „Gheor-ghe Asachi“ din Iaşi este o instituţie de învăţământ superior ale cărei origini se

află la începutul secolului al XIX-lea, odată cu fondarea învăţămân-tului tehnic superior românesc de către cărturarul Gheorghe Asachi. El a pus bazele Şcolii de Ingineri Ho-tarnici, în anul 1813. Numele actual al instituţiei i-a fost atribuit înce-pând cu 15 noiembrie 1937.

De-a lungul existenţei sale, Uni-versitatea a format generaţii de ingineri şi specialişti în cele mai

di verse domenii tehnice. Ceea ce atrage studenţii să urmeze cursuri-le Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi este numărul vast de domenii tehnice puse la dispoziţie şi prestigiul câştigat în timp. În cadrul Universităţii există 11 facultăţi care oferă specializări profesionale pen-tru orice tânăr student care a ter-minat liceul şi doreşte să înceapă o carieră într-o ramură tehnică.

Având un număr foarte mare de studenţi — peste 17.000 — şi o atât de mare diversitate de facultăţi, în mod firesc, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ are un campus pe măsură, şi anume campusul „Tu-dor Vladimirescu“, care cuprinde 21

de cămine studenţeşti, o cantină, două terenuri de sport, două puncte termice, 19 staţii subtermice etc.

Proiectul de reabilitare şi mo-dernizare a Campusului „Tudor Vladimirescu“ s-a născut din nece-sitatea asigurării accesului pentru populaţia din regiunea Nord-Est a României la un învăţământ superior tehnic de înaltă ţinută, desfăşurat în condiţii de cazare şi servicii com-plementare furnizate la standarde europene.

Proiectul a avut în vedere atin-gerea a două obiective. Pe de o par-te, s-a urmărit reabilitarea ener-ge tică a campusului la nivel de sis tem de alimentare, distribuţie şi

PRIMUL CAMPUS INDEPENDENT ENERGETIC DIN ROMÂNIA SE AFLĂ LA IAŞI

Cel mai important proiect de modernizare a campusului „Tudor Vladimirescu“ aparţinând Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ a fost finalizat cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile. Peste 17.000 de studenţi beneficiază începând cu anul universitar 2013-2014 de un campus universitar la standarde europene.

FOTO

: AD

R N

ord-

Est

Page 15: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 15

Dosar

conservare a energiei electrice şi termice prin realizarea unei centra-le cogenerative (utilată cu module cogenerative, în punctele termice TV2 şi TV3) cu reţelele aferente şi reabilitarea termică a clădirilor din campus (12 cămine şi două punc-te termice), în vederea asigurării funcţionalităţii acestuia din punct de vedere energetic pe termen me-diu şi lung.

Pe de altă parte, s-a dorit rea-bilitarea, funcţionalizarea şi echi-parea facilităţilor existente în cam-pus, a două terenuri de sport şi a unei cantine.

„Pe parcursul implementării pro -iectului au fost probleme din cauza modificării legislaţiei, fiind necesa-re readaptări ale documentaţiei pe parcursul procedurii de achiziţie, ceea ce a dus la întârzieri. Acum, când lucrările au fost finalizate, studenţii noştri sunt încântaţi atât de aspectul şi dotările din cămine şi de noul sistem de cogenerare pen-tru energia electrică şi termică, cât şi de cantină sau de terenurile de

sport. Sperăm ca, în viitor, Univer-sitatea noastră să acceseze fonduri şi pentru celelalte cinci cămine rămase nereabilitate“, a declarat Camelia Niţulescu, unul dintre res-ponsabilii de proiect.

Pe lângă reabilitarea energetică a căminelor sau înlocuirea mobilie-rului în camerele de cămin, o parte importantă a modernizării campu-sului universităţii ieşene a constitu-it-o reabilitarea celor două terenuri de sport. Primul teren măsoară 990

mp şi a fost recondiţionat şi dotat cu instalaţie de nocturnă fiind destinat practicării minifotbalului şi voleiu-lui, cel de-al doilea măsoară 1.406 mp şi conţine un teren de sport aco-perit, plus anexe: vestiare, grupuri sanitare, spaţii de depozitare mate-rial sportiv şi o centrală termică.

Ultima parte a proiectului, dar nu cea din urmă, se referă la cantină. Aceasta este accesibilă studenţilor încă din 9 mai 2011. Într-o ambi-anţă plăcută şi civilizată, studenţii, care adesea au posibilităţi materia-le modeste, pot lua masa la preţuri foarte avantajoase. Până la darea în folosinţă a noii cantine, serviciile de alimentaţie publică din cadrul cam-pusului erau asigurate numai de că-

tre furnizori privaţi, acum, exclusiv pentru studenţii universităţii, există posibilitatea asigurării unei mese la tarife reduse. Capacitatea cantinei este de 1.000 de studenţi pe zi, pu-tând fi serviţi, în acelaşi timp, circa 200 de studenţi.

• Titlul proiectului: „Reabilitarea şi Modernizarea Campusului Tudor Vladimirescu“

• Beneficiar: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi• Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie DMI 3.4. —

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale din preuniversitar, universitar şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 66,54 milioane de lei, din care:− FEDR: 47,63 milioane de lei− Contribuţia de la bugetul de stat: 7,28 milioane de lei− Contribuţia beneficiarului: 11,62 milioane de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

INVESTIŢII ŞI SCĂDERI DE TAXE — CUM E POSIBIL?

Reabilitarea energetică, aşa cum a rezultat ea la finalizarea implementării proiectului, a transformat Campusul Universitar „Tudor Vladimirescu“ din-

tr-un campus studenţesc oarecare într-un complex ultramodern, primul de acest gen din România, care nu mai are grija facturilor la căldură şi electricitate. Două cogeneratoare pe gaz produc energie şi agent termic atât pentru consumul pro-priu campusului, cât şi pentru vânzare în sistemul naţional. Conform proiectului, introducerea conceptului de cogenerare asigură un grad superior de automatiza-re, monitorizare şi control al furnizării agentului termic şi de adaptare a regi-mului de furnizare nevoilor de consum şi condiţiilor de temperatură din mediu. Prin această metodă se elimină pierderile energetice care apar pe traseul de la furnizor la amplasamentul campusului. Astfel, peste 1,5 milioane de lei rămân în bugetul campusului. Instalaţia funcţionează de la sfârşitul anului trecut, iar economiile făcute au permis conducerii campusului să micşoreze taxele de cazare pentru studenţi, chiar şi cu 10%, un avantaj pe care studenţii altor universităţi din ţară nu îl au.

FOTO

: AD

R N

ord-

Est

FOTO

: AD

R N

ord-

Est

Page 16: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro16

ŞCOALĂ NOUĂ PENTRU LICEENII REŞIŢENIDeşi Colegiul Economic al Banatului Montan din Reşiţa este unicul de acest profil din judeţul Caraş-Severin, până anul trecut aspectul şi dotările şcolii erau departe de standardele europene. Aceasta, până la reabilitarea unităţii, cu fonduri Regio.

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Din toamna lui 2013, Cole-giul Economic al Banatului Montan din Reşiţa — unde funcţionează şi un inter-

nat — se înscrie în standarde euro-pene de învăţământ. Cei circa 600 de elevi beneficiază de săli de clasă moderne, dotate cu echipamente didactice, IT şi materiale specifice pentru documentare în pas cu tim-purile actuale. Odată cu reabilita-rea şcolii a avut loc şi extinderea acesteia, printr-un corp de clădire cu încă zece săli de clasă şi o sală de conferinţe, iar la aceasta s-au adăugat reabilitarea corpului de şcoală existent, precum şi dotarea

corespunzătoare, cu echipamente de specialitate, a întregii unităţi de învăţământ.

Au fost, de asemenea, moderni-zate internatul şi cantina.

Clădirea Colegiului Economic al

Dosar

• Titlul proiectului: „Extindere spaţii de studiu şi Reabilitare Corp de şcoală existent la Colegiul Economic al Banatului Montan“

• Beneficiar: Primăria municipiului Reşiţa• Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.4 —

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

• Valoarea totală a proiectului: 10,76 milioane de lei din care:− FEDR: 7,59 milioane de lei− Contribuţia de la bugetul de stat: 2,85 milioane de lei − Contribuţia beneficiarului: 311.215 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO

: Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui R

eşiţ

a

Page 17: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 17

Dosar

Banatului Montan a fost proiecta-tă de către ISART Bucureşti în anul 1971, fiind dimensionată să facă faţă numărului de elevi din acea pe-rioadă, respectiv 480 de elevi care urmau cursurile, numai în program de dimineaţă. Finalizată în anul 1974, clădirea nu a mai fost supusă unor reparaţii serioase, întreţine-rea rezumându-se la unele lucrări sporadice şi punctuale, în condiţii precare. Vechimea clădirii a dus la un grad avansat de deteriorare a finisajelor interioare, a podelelor în sălile de curs, a instalaţiilor sanitare, a instalaţiilor electri-ce şi a instalaţiei termice in-terioare. Pentru că nu au fost bani pentru o renovare în ade-văratul sens al cuvântului.

Aceasta, până în momentul obţinerii de fonduri europene.

„Starea şi accesibilitatea in-frastructurii educaţionale şi a do-tărilor realizate prin proiectul de extindere a spaţiilor de studiu şi reabilitarea corpului de şcoală exis-tent la Colegiul Economic al Bana-tului Montan contribuie semnifica-tiv la realizarea obiectivelor speci-fice privind asigurarea calităţii şi a accesului la educaţie pentru elevii din judeţul Caraş-Severin, care aleg o rută de profesionalizare prin în-văţământ tehnologic, în domenii de pregătire şi calificări corelate cu

necesităţile de dezvoltare econo-mică locală şi regională, conform Planurilor Regionale şi Locale de Acţiune în Domeniul Învăţământului profesional şi tehnic“, ne-a decla-rat managerul proiectului, Bianca Ingrid Bulgaru, şef serviciu în cadrul primăriei Municipiului Reşiţa.

Proiectul este unul de succes, bine primit de comunitate, de pă-rinţi, de agenţi economici şi de instituţiile publice. Extinderea clă-dirii şcolii a rezolvat problema de funcţionare într-un singur schimb a elevilor. „În plus, proiectul este extrem de apreciat şi de corpul

profesoral şi Inspectoratul Şco-lar Judeţean, motiv pentru care

liceul nostru a fost gazda olimpia-delor şcolare judeţene. Elevii sunt mândri să-şi desfăşoare activitatea într-o şcoală ce oferă condiţii eu-ropene, le-a crescut încrederea de sine şi transmit semnale pozitive către elevii care au fost admişi la alte şcoli din Reşiţa şi care află, în felul acesta, detaliile privind baza materială şi calitatea cadrelor di-dactice din unitatea noastră de în-văţământ“, a adăugat, cu mândrie, doamna Bulgaru.

CU ADEVĂRAT O ŞCOALĂ EUROPEANĂ!

Colegiul Economic al Banatului Montan a obţinut statutul de

Şcoală Europeană în 2014, fiind pe locul VI, în cadrul clasamentului naţi-onal, motiv de mândrie şi încredere în forţele proprii. Obţinerea certificatului de Şcoală Europeană este reflectarea, în mare măsură, a bazei materiale reabilitate prin Regio şi a dotării cu echipamente moderne.

FOTO

: Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui R

eşiţ

a

FOTO

: Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui R

eşiţ

a

BENEFICII ALE PROIECTULUI:

Pregătirea de forţă de muncă bine calificată, la cerinţele pieţei mun-

cii în domeniile de formare specifice co-legiului;

Realizarea cifrei de şcolarizare pen-tru liceu, postliceală şi învăţământ pro-fesional de trei ani;

Oportunitatea derulării unor proiecte internaţionale de tip

Erasmus.

Page 18: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro18

VLAD BÂ[email protected]

Colegiul Naţional Agricol Ca-rol I din Slatina are o istorie frumoasă şi bogată, care îl plasează în rândul şcolilor

cu tradiţie din Europa. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, marele negustor Ionaşcu Capuţel şi soţia sa, Neaga, în urma pierderii fiicei lor, îşi donau averea oraşului pentru construirea unei şcoli. Astfel că începuturile palpabile ale Colegiului Agricol sunt plasate pe la 1870, când ilustrul agronom Ioan Radian, susţinut de autorităţi, a ales locul şi amplasa-rea clădirilor, a terenurilor unităţii şcolare agricole, care avea să devi-nă, în scurt timp, vestita Şcoală de

agricultură de la Strihareţ. În 1882 era promulgată legea privind organi-zarea învăţământului agricol, iar pe 15 octombrie 1883, prin Ordin Regal, lua fiinţă Şcoala Practică de Agricul-tură „Regele Carol I“ de la Strihareţ.

Cursurile au început cu 32 de elevi, din care 30 primeau burse: 25 din partea judeţului şi 5 de la stat. Recrutarea elevilor se făcea din mediul rural, absolvenţi a 4 cla-se, cu vârsta între 15 şi 20 de ani. Concursul de admitere consta din citire şi scriere corectă, aritmetică şi geometrie. Durata cursurilor era de 2 ani. În darea de seamă privind anul şcolar 1908-1909, Constantin Martinovici, directorul de atunci al Şcolii Practice Strihareţ, arăta că instituţia avea mari probleme gos-

podăreşti, mai ales că numărul ele-vilor crescuse până la 120. „Şcoala este aşezată pe poziţiuni pitoreşti: localul frumos adăpostit face viaţa şcolarilor cât se poate de agreabilă, un minunat cadru pentru cei care, devotaţi studiului agriculturii, şi-au luat deviza «In terra aurum»“, scria profesorul Gheorghe Poboran în mo-nografia publicată în 1909. În 1923, şcoala, o fermă în toată regula, dis-punea de 100 de hectare de teren arabil, 3 hectare de pădure şi parc, 5 hectare de drumuri şi teren ne-productiv, 3 hectare de curte. După aproape 80 de ani, unii zbuciumaţi, în care a trecut prin războaie, prin incendii şi prin comunism, şcoala de-vine în 1998 primul colegiu naţional agricol din România.

NEVOIA DE EXTINDERE

În 2008, când numărul elevilor înscrişi în colegiu a depăşit 1.200, a început elaborarea proiectului de reabilitare şi extindere a clădirilor colegiului, obiectivul evident fiind îmbunătăţirea infrastructurii de edu-caţie, a dotărilor, inclusiv a căminu-lui. Trei ani mai târziu, în aprilie 2011, s-a semnat contractul de finanţare. Potrivit Cristianei Şerban, manager public în cadrul Primăriei Slatina, au existat mai multe probleme în obţi-nerea finanţării. În etapa de precon-tractare, cea mai mare piedică au fost modificările legislative care au obligat proiectantul să schimbe devi-zele finan ciare, devizele pe categorii de lucrări, devizele pentru dotări şi

CEL MAI VECHI COLEGIU AGRICOL DIN ROMÂNIA, REABILITAT PRIN REGIO

Prima şcoală cu profil agricol din ţară a fost adusă în pas cu vremurile pe parcursul a doi ani. Banii europeni au fost esenţiali, dar o contribuţie importantă au avut-o şi autorităţile locale, care au realizat importanţa unui asemenea proiect pentru judeţ şi pentru regiune.

Dosar

FOTO

: Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui S

lati

na

Page 19: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 19

Dosar

listele estimative de cantităţi de lu-crări. Apoi a fost necesară emiterea de documente suplimentare care să completeze actele de proprietate emise în anul 2001. După realizarea detaliilor de execuţie s-a constatat o scădere a valorii investiţiei compa-rativ cu Studiul de fezabilitate, ceea ce a impus emiterea unei noi hotărâri a Consiliului Local, pentru aprobarea noii valori a proiectului şi a surselor de finanţare. „Toate aceste demer-suri au implicat un consum mai mare de timp, ceea ce a dus la întârzieri în semnarea contractului de finanţare“, a declarat Cristiana Şerban.

Reabilitarea s-a încheiat în toam-na lui 2013, după doi ani în care, rând pe rând, au fost refăcute: internatul şcolar, cantina, clădirea-amfitea-tru şi atelierul mecanic. „Cazarea şi servirea mesei pentru elevii care nu locuiesc în oraşul Slatina se pot face acum la capacităţi sporite, respectiv 205 locuri în cămin şi 125 de locuri la cantină, şi în condiţii mult mai bune, ceea ce facilitează accesul la învăţă-mânt al elevilor din mediul rural sau al cazurilor sociale deosebite“, spune Cristiana Şerban. Proiectul va creşte calitatea procesului educaţional, cu implicaţii directe în scăderea abando-nului şcolar, evitarea absenteismului, creşterea procentului de elevi care continuă studiile prin admiterea la facultăţi şi îmbunătăţirea oportuni-tăţilor pe piaţa muncii pentru elevii absolvenţi.

Proiectul a presupus reabilitarea unei clădiri — „Corp Şcoală“ — prin

• Titlul proiectului: Reabilitare şi extindere clădiri — Colegiul Naţional Agricol „Carol I“ din municipiul Slatina, judeţul Olt

• Beneficiar: Primăria municipiului Slatina• Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.4. — Reabilitarea,

modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale • Valoarea totală a proiectului: 4,70 milioane de lei, din care:

− FEDR: 2,80 milioane de lei− Contribuţia de la bugetul de stat: 1,20 milioane de lei − Contribuţia beneficiarului: 706.170 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

consolidare, refacerea generală şi izolarea şarpantei, finisaje noi ar-hitecturale, refacerea instalaţiilor perimate. La parter s-a amenajat o sală de festivităţi, iar la etaj, cinci laboratoare pentru specializările şco-lii: tehnician agronom, tehnician ve-terinar, tehnician în activităţi de co-merţ, tehnician operator tehnică de calcul, tehnician analize alimentare. Proiectul a vizat şi reabilitarea clădi-rii „Cămin – Internat“, prin reizolarea termică a închiderilor perimetrale, recondiţionarea instalaţiilor sanitare, recompartimentarea şi reamenajarea celor trei etaje.

De asemenea, la clădirea „Canti-nă“, sala de mese s-a extins cu 200 metri pătraţi, s-a făcut reabilitarea termică, recondiţionarea instalaţiilor sanitare, electrice şi de aerisire. Pro-

iectul a mai presupus reamenajarea clădirii „Atelier mecanic“, refacerea racordului de canalizare pentru toate componentele licitaţiei şi executarea unui nou racord la sistemul municipal de canalizare, aflat la o distanţă de aproximativ 800 de metri.

„Creşterea pregătirii elevilor şi a inserţiei pe piaţa muncii, după absolvire, are efecte indirecte asu-pra populaţiei Municipiului Slatina, a judeţului Olt şi a regiunii de dez-voltare Sud-Vest Oltenia. În timp ce creşte productivitatea elevilor care intră în câmpul muncii, migraţia for-ţei de muncă în afara zonelor de in-teres scade, la fel şi rata şomajului“, precizează Cristiana Şerban. Şi perso-nalul didactic va beneficia de îmbu-nătăţirea calităţii materialului peda-gogic şi a condiţiilor de desfăşurare a cursurilor. Nivelul de pregătire va creşte, la fel şi înscrierile la şcoală, ceea ce va crea posturi suplimentare pentru profesori.

Din 1999, în incinta şcolii funcţi-onează, în parteneriat, şi o filială a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, unde se pregătesc specialişti cu studii su-perioare în domeniul agriculturii, ele-vii colegiului având o opţiune directă pentru continuarea studiilor după ab-solvirea liceului.

FOTO

: Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui S

lati

na

Page 20: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro20

Dosar

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţie-ganu“ Cluj-Napoca este una dintre instituţiile de

învăţământ superior cu tradiţie din România, recunoscută în plan naţio-nal şi internaţional. „După o istorie zbuciumată, plină de transformări, profesorul Iuliu Haţieganu, al cărui nume îl poartă astăzi universitatea noastră, a fost primul dascăl şi de-can al noii facultăţi, o personali-tate de excepţie, fiind fondatorul şcolii medicale clujene (în 1919 — n.r.). Avem acum un renume in-ternaţional, pe care ne dorim cu toţii să îl păstrăm şi să îl ducem mai departe cu ajutorul studenţi-lor noştri, cei pe care cu bucurie

şi interes îi primim în fiecare an cu porţile deschise. Ne propunem ca alături de fiecare nou student să urcăm treptele calităţii şi ale exce-lenţei umane şi profesionale. Insti-tuţia noastră este considerată una

dintre universităţile de cercetare şi educaţie de top, intrând astfel în clasamentul primelor 12 şcoli de învăţământ superior româneşti. În Universitate învaţă azi peste 5.700 studenţi din ţară şi din peste 50 de ţări din întreaga lume, în trei mari facultăţi: Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară şi Facultatea de Farmacie“, declară despre UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, prof. dr. Alexandru Irimie, rectorul prestigioasei universităţi.

Totuşi, până în 2013, studenţii aveau numeroase nemulţumiri lega-te de cazarea în „Căminul I Obser-vator“, o clădire construită prin anii ’70, care nu mai fusese renovată substanţial de la darea în folosinţă. Căminul I Observator este localizat într-unul dintre cele mai importan-te campusuri universitare din mu-nicipiul Cluj-Napoca, prin urmare, eforturile conducerii universităţii de a accesa fonduri europene pentru

CĂMINE MODERNE PENTRU STUDENŢII DE LA UMF DIN CLUJ-NAPOCA

Nu se poate imagina educaţie universitară de calitate fără spaţii adecvate de cazare pentru studenţi. De aceea, reabilitarea şi modernizarea Căminului I Observator, din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, prin fonduri Regio, a fost salutată cu entuziasm de studenţi şi de cadrele didactice.

FOTO

: U

MF

Cluj

-Nap

oca

FOTO

: O

tilia

Mur

esan

Page 21: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 21

Dosar

• Titlul proiectului: „Reabilitare, refuncţionalizare, reparaţie capita-lă, consolidare şi mansardare Cămin I Observator“

• Beneficiarul proiectului: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ — Cluj-Napoca

• Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.4 — Reabilita-rea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţio-nale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 13,11 milioane de lei din care:− FEDR: 7,62 milioane de lei− Contribuţia de la bugetul de stat: 3,23 milioane de lei− Contribuţia beneficiarului: 2,25 milioane de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

reabilitarea campusului au fost cu atât mai îndreptăţite.

Una dintre componentele esenţi-ale în asigurarea unui învăţământ de calitate europeană pentru UMF „Iuliu Haţieganu“ a fost considerată întot-deauna calitatea condiţiilor de caza-re a studenţilor universităţii.

În strategia de dezvoltare a învă-ţământului superior românesc, ală-turi de investiţiile în spaţiile de în-vă ţământ necesare, precum dotarea laboratoarelor didactice şi de cerce-tare, o atenţie deosebită a fost acor-dată spaţiilor de rezidenţă.

„Creşterea numărului de studenţi a fost mai mare decât gradul de ex-tindere a infrastructurii universitare, condiţiile de rezidenţă ale acestora nefiind asigurate la standardele de calitate. Starea generală precară a clădirilor, a echipamentelor şi a fa-cilităţilor, justifica investiţii pentru consolidarea şi modernizarea condiţi-ilor de cazare, pentru infrastructură şi dotări, ceea ce permite universită-ţilor să-şi îndeplinească rolul în dez-voltarea regională şi naţională“, afir-mă Nicoleta Călugăr, ing. ec. în cadrul Biroului de Achiziţii-Investiţii-Lucrări a UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca.

Evident, pe parcursul implemen-tării au apărut şi unele probleme, nu extrem de grave, ci doar nece-sitatea prelungirii duratei proiec-tului de la 15 la 18 luni, din cauza duratei procedurilor de achiziţie a contractului de lucrări. „La această achiziţie au participat 16 firme şi perioada de evaluare a ofertelor a trebuit să fie prelungită“, a expli-cat Nicoleta Călugăru.

În urma reabilitării, condiţiile de locuit în vechiul cămin s-au îmbună-tăţit. Acesta a fost mansardat, lucru care a dus la creşterea numărului locurilor de cazare cu încă 61 de ca-mere, acum dispunând de 507 locuri de cazare faţă de cele 456 existente

înainte de refacere. Grupurile sani-tare au fost mutate de pe hol în fi-ecare cameră, ceea ce conferă Că-minului I Observator, pe lângă alte dotări, condiţii comparabile cu cele ale unui hotel de trei stele.

Când spunem „alte dotări“, ne referim la birou pentru fiecare loca-tar al unei camere, internet, cone-xiune fixă şi wireless, cablu TV, sală de lectură, sală multimedia în care calculatoarele nou achiziţionate per-mit accesul la biblioteca virtuală. La toate acestea se adaugă echipa-mente care asigură un grad sporit de confort locatarilor — maşini de spălat şi aragaz, amplasate în oficii special amenajate, la fiecare etaj.

În plus, la parterul clădirii există, în urma reabilitării, o cameră pentru persoanele cu dizabilităţi, special amenajată cu baie uşor accesibilă. De asemenea, pentru accesul per-soanelor în cămin şi la nivelele supe-rioare, pentru persoanele cu dizabili-tăţi a fost creată o rampă de acces şi a fost instalat un lift panoramic. Cu astfel de dotări, studenţilor cazaţi în Cămin I Observator nu le rămâne decât să se preocupe de studiu şi să ducă mai departe prestigiul universi-tăţii, care peste cinci ani va sărbători un secol de la înfiinţare.

Reabilitarea, extinderea şi moder-nizarea Căminului I Observator este un prim pas în modernizarea campu-sului universitar al UMF „Iuliu Haţie-ganu“ Cluj-Napoca, având în vedere că, deja, conducerea universităţii a depus un proiect pentru dezvoltarea şi modernizarea Căminului VI Obser-vator la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest.

„Modernizarea Căminului I Observator este foarte importantă în viaţa studenţilor, fiindcă de la patru-cinci persoane în cameră s-a

trecut la camere cu trei, două şi chiar un loc. Este un salt calitativ cu valoare în plan social, dar şi la nivel academic. Un student la Medicină are nevoie de studiu individual, de linişte pentru a învăţa temeinic, iar aceste cerinţe abia acum sunt asigurate. Sunt sigur că studenţii medici-nişti apreciază şi vor păstra noile condiţii de cazare“.Eduard Bonci, reprezentantul studenţilor de la UMF Cluj.

FOTO

: U

MF

Cluj

-Nap

oca

Page 22: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro22

Dosar

ŞCOALA DIN GRĂDINA DE TRANDAFIRI

Săli aerisite, reabilitate termic, dotate cu mobilier nou, calculatoare, table interactive şi echipamente de laborator. Sunt condiţiile de care beneficiază cei 310 elevi şi 37 de profesori care îşi desfăşoară activitatea doar în schimbul de dimineaţă, în şcoala din Glodeanu Sărat, Buzău.

BOGDAN [email protected]

Dacă, pe vremea bunicilor, co-piii certaţi cu învăţătura pu-neau la cale cum să îşi ungă şcolile cu slănină, ca să le

mănânce câinii, elevilor din comuna Glodeanu Sărat (situată la circa 20 km nord de Urziceni, pe drumul din-tre Bucureşti şi Buzău) nu le-ar tre-ce prin cap aşa ceva. Ei vin cu bucu-rie la ore, nu doar pentru că şcoala lor este mai frumoasă decât multe altele, ci şi pentru că, prin munca lor, curtea a devenit o bogată grădi-nă de trandafiri.

De fapt, încă de când intri din-spre câmpia cu lanuri de cereale, toată comuna străluceşte de cură-ţenie şi arată a „comunitate de oa-meni foarte harnici“, după cum îşi descrie consătenii primarul Neculai Stoica. Şcoala este un foarte bun motiv de mândrie pentru localnici şi rodul unui proiect cu finanţare Regio al Primăriei, implementat în perioa-da martie 2011 – iunie 2013.

Ţi-e mai mare dragul să păşeşti prin curtea largă, cu multe rânduri intens colorate de trandafiri şi alte flori, pomişori şi iarbă mereu iriga-tă. Ai sta cu orele pe băncile proas-păt vospite şi nu te-ai sătura. La fel

de atractiv este şi interiorul şcolii: coridoare şi săli de clasă luminoase, dotate cu echipamente didactice de ultimă generaţie.

Copiii nu se mai umplu de cretă până la cot ştergând tabla, pe care scriu acum cu pixuri speciale. Măsuţe-le individuale oferă suficient spaţiu fi-ecărui elev. Calculatoare sunt pentru toţi, la fel şi microscoape — la dispo-ziţia fiecărei mici echipe de cercetă-tori din laboratoarele de ştiinţe.

Până nu demult, situaţia era cu totul alta. „Tâmplăria era extrem de deteriorată, pardoselile erau vechi, montate direct pe pământ, fără şape, ceea ce însemna că spaţiile se prăfuiau foarte uşor, pereţii erau deterioraţi şi acoperişul din tablă stricat. Nu existau grupuri sanitare

„Şi înainte eram o şcoală bună, cu oameni buni, dar fără condiţii. Impactul şcolii modernizate asupra copiilor şi comunităţii este unul extraordinar. Am observat că, ridicându-se standardul, copiii au reuşit să îl atingă. Au descoperit tehnologie nouă, o folosesc şi reuşesc mult mai uşor să îşi prezinte proiectele, temele. Întotdeauna, când omului îi ridici un standard, el încearcă să îl treacă. La fel s-a întâmplat şi la noi. Copiii sunt mai ambiţioşi şi mai curajoşi şi, pentru că întotdeauna înveţi din experienţă, şcoala noastră le oferă experienţa de care au nevoie.“(Bogdan Frăţilă, preotul ortodox al satului Glodeanu Sărat şi profesor de religie al şcolii)

FOTO

: Bo

gdan

Mun

tean

u

FOTO

: Bo

gdan

Mun

tean

u

Page 23: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 23

Dosar

de interior şi nici laboratoare ame -najate corespunzător, băncile erau foarte vechi, din anii `70“, măr tu-riseşte Corina Cazacu, managerul de proiect, secretar al comunei şi fost cadru didactic al şcolii până în 2008.

Mai grav, sănătatea copiilor şi a profesorilor era ameninţată. „Iarna, copiii scriau cu mănuşile în mâini, deoarece clădirea nu era izolată termic şi încălzirea se făcea doar cu sobe cu lemne. Până se încălzea clasa, se termina programul şco-lar“, îşi aminteşte doamna Cazacu. Acum, instituţia dispune de două centrale termice, iar stocurile de

• Titlul proiectului: „Reabilitarea şi consolidarea Şcolii cu clasele I-VIII Glodeanu Sărat“

• Beneficiar: UAT Comuna Glodeanu• Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.4 — „Reabilita-

rea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţio-nale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă“

• Valoarea totală contractată a proiectului: 5,53 milioane de lei, din care:— FEDR: 3,79 milioane de lei— Contribuţia de la bugetul de stat: 1,61 milioane de lei— Contribuţia beneficiarului: 124.883 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

combustibil sunt mereu pregătite din timp de Primărie. Deşi ne aflăm în toiul verii, buştenii pentru la iar-nă sunt deja tăiaţi şi depozitaţi.

Directorul şcolii, Nicolae Trişcaş, este foarte mulţumit că acum se în-vaţă doar în schimbul de dimineaţă şi că dotările moderne sunt de invi-diat. „Multe dintre liceele din Buzău au venit să se prezinte absolvenţilor clasei a VIII-a şi au spus ce dotări au, dar majoritatea au concluzio-nat astfel: «Degeaba vă spunem ce avem, pentru că tot nu suntem la nivelul vostru...»“, povesteşte di-rectorul.

Mulţumirea am constatat-o şi în rândul elevilor, după cum explică Alexandru Stan, proaspăt absolvent al clasei a VIII-a: „E o mare diferen-ţă între cum o vedeţi acum şi ce a fost înainte, când aveam un singur grup sanitar în spatele şcolii, iar acum avem mai multe toalete încor-porate în şcoală, avem termopane. În plus, şi profesorii şi-au schimbat atitudinea“. Mărturia lui stârneşte râsetele colegilor din jur, aşa că îl întreb dacă „schimbarea“ profeso-rilor a însemnat note mai mari.

„Nu, dar ne-au vorbit mai cu drag“, spune Alexandru, adăugând: „Modernizarea şcolii a adus mai multe oportunităţi, le-a făcut viaţa mai uşoară profesorilor, aşadar şi pe a noastră“.

AMBIŢII MARI PENTRU 2014-2020Într-un sat de oameni harnici, între care unii elevi se trezesc la 5 dimineaţa pentru a-şi ajuta părinţii la serele de legume şi apoi se duc la şcoală, pri-

marul Neculai Stoica nu se plânge de nimic altceva decât de durata proiectului: „N-au fost dificultăţi în implementare, doar că a durat cam mult, din 2009 — de la depunerea cererii, până în 2013 — când s-a finalizat implementarea“.Noile condiţii ale şcolii, ale cărei corpuri de clădire (din 1903, respectiv 1972) sunt consolidate şi modern echipate, permit Primăriei să aibă ambiţii şi mai mari: „Intenţionăm să facem liceu, să ne acredităm, pentru că infrastructura ne permi-te. Şi ar fi oportun, pentru că în zona noastră nu este niciun liceu“, spune doamna Cazacu.În plus, pentru perioada de finanţare 2014-2020, se doreşte reabilitarea ultimei şcoli nemodernizate a comunei, cea din satul Pitulicea. Toate celelalte unităţi de învăţământ au fost reabilitate, fie din bugetul propriu al Primăriei, fie prin diverse programe de finanţare.

FOTO

: Pr

imăr

ia C

omun

a G

lode

anu

Săra

t

Page 24: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro24

Dosar

ALICE-CLAUDIA [email protected]

La Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig sunt anual şcolarizaţi circa 1.000 de elevi la toate formele de învăţă-

mânt: preşcolar (program normal, dar şi program prelungit — 12 grupe), ci-clu primar — 13 clase, ciclu gimnazial — 11 clase şi ciclu liceal — 8 clase. De aceea, ideea proiectului de la Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“ s-a născut din necesitatea extinderii şi moder-nizării capacităţii unităţii de învăţă-mânt în vederea facilitării accesului la educaţie a copiilor şi adolescenţilor din Avrig şi din zonele limitrofe.

În acest scop, a fost nevoie mai întâi de o consolidare a infrastructu-rii existente deja, apoi de extinde-rea şi dezvoltarea spaţiului liceului prin crearea de clase suplimentare, amenajarea unor laboratoare cores-punzătoare desfăşurării orelor de specialitate: fizică, chimie, biologie, facilitarea accesului elevilor la un centru de documentare şi informare, crearea unor spaţii de desfăşurare a orelor de sport în aer liber, precum şi de petrecere a timpului liber, cre-area unor cabinete didactice pentru profesori în vederea pregătirii ore-lor, a gestionării corespunzătoare a suporturilor de învăţământ etc.

Toate aceste transformări re-alizate cu sprijin Regio permit, în prezent, elevilor nu doar să bene-ficieze de o pregătire la standarde normale de învăţământ, dar chiar să participe la olimpiade şi concursuri

în implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă, cu care am reuşit să ducem la bun sfârşit proiectul. Finanţarea obţinută prin Programul Operaţional Regional a fost esenţială pentru implementa-rea proiectului, întrucât realizarea investiţiei, fără asistenţa neram-bursabilă, nu ar fi fost posibilă, iar

printr-o pregătire sporită, în con-diţiile în care s-au creat funcţiuni care nu existau până acum — sau, dacă existau, ofereau condiţii im-proprii de studiu şi documentare.

„A fost un proiect complex a că-rui implementare nu a fost uşoară, dar am avut o echipă formată din oameni competenţi cu experienţă

LICEUL TEORETIC „GHEORGHE LAZĂR“ DIN AVRIG: MODERNIZARE MARCA REGIO

În orice societate totul porneşte de la formarea individului, de aceea învăţământul are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea economico-socială a fiecărui oraş al ţării. Această realitate a fost pe deplin conştientizată de autorităţile locale din Avrig, unde, cu fonduri UE, a fost reabilitat şi extins Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“.

PROIECTUL, BINE PRIMIT ÎN COMUNITATE

„Modernizarea şi extinderea liceului a avut un impact deosebit în rândul ele-vilor, dar şi al comunităţii locale. Populaţia şcolară a crescut cu 20% în ultimii doi ani, iar tendinţa este de menţinere a unei populaţii şcolare numeroase. Chestiona-rele de satisfacţie completate de către elevii liceului şi părinţii acestora reflectă conştientizarea efortului făcut pentru îmbunătăţirea condiţiilor pentru educaţie şi satisfacţia de a frecventa o instituţie de învăţământ modernă.O bună parte din ele-vii claselor a VIII-a preferă să continue studiile în cadrul liceului şi nu la Sibiu sau în alte localităţi din judeţ“, ne-a spus Arnold Günter Klingeis, primarul oraşului Avrig.

FOTO

: Pr

imăr

ia o

raşu

lui A

vrig

Page 25: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 25

Dosar

elevii care urmează cursurile aces-tei unităţi de învăţământ ar fi ră-mas cu o infrastructură şcolară ve-che şi insuficient dezvoltată şi cu o bază materială inadecvată perfor-manţei şcolare actuale“, a explicat, pentru revista Regio, Arnold Günter Klingeis, primarul oraşului Avrig.

Locuitorii oraşului sunt mulţu-miţi de realizarea acestui proiect, deoarece prin modernizarea şi ex-tinderea spaţiului şcolar au fost realizate şapte săli noi de clasă, laboratoarele au fost echipate cu materiale didactice moderne, iar pentru centrul de informare şi do-

cumentare au fost achiziţionate calcu latoare conectate la internet. Investiţia a fost completată de ame-najarea, în curtea liceului, a două terenuri de sport şi a unei piste de alergare. Şi nu numai atât: au fost amenajate aleile, au fost plantaţi pomi şi a fost aşternut gazon. Ast-fel, creşterea capacităţii de şcolari-zare şi a condiţiilor pe care le oferă Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig vor conduce la creşterea numărului de elevi şi, implicit, a nu-mărului de persoane instruite care vor avea şanse mai mari de a fi în-cadrate în muncă.

• Titlul proiectului: „Extindere, mansardare corp B şi din refacere şarpantă corp A la Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig, str. Horea nr. 27, şi asigurarea dotărilor necesare“.

• Beneficiar: Primăria oraşului Avrig• Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.4 —

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

• Valoarea totală a proiectului: 7,82 milioane de lei din care:− FEDR: 5,34 milioane de lei− Contribuţia de la bugetul de stat: 816.876 lei − Contribuţia beneficiarului: 166.333 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

O OFERTĂ MAI BUNĂ PENTRU EDUCAŢIE ŞI SPORT:

Beneficiile proiectului de moderniza-re a Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig sunt, în primul rând, legate de calitatea bazei materiale oferite elevi-lor liceului, calitatea desfăşurării orelor de biologie, fizică şi chimie, cât şi opor-tunităţile numeroase oferite de Centrul de Documentare şi Informare, posibili-tatea de a desfăşura întregul program educaţional cu începerea cursurilor de dimineaţă la toate clasele, creşterea numărului de elevi şcolarizaţi, oportu-nităţi de derulare a unor programe de perfecţionare a cadrelor didactice în ca-drul liceului, nu la Sibiu, şi posibilitatea practicării sporturilor în aer liber.

FOTO

: Pr

imăr

ia o

raşu

lui A

vrig

Circa 1.000 de elevi beneficiază de săli de clasă modern amenajate în cadrul Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr“ din Avrig.

FOTO

: lic

eula

vrig

.ro

Noua sală de sport a liceului permite elevilor practicarea unor sporturi precum handbalul, voleiul, baschetul şi fotbal de interior.

Page 26: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro26

Regiuni europene

BOGDAN [email protected]

Pot fi o frumoasă modalitate de petrecere a timpului liber, dar sunt fără utilitate practică. Presupun destule cheltuieli,

dar nu aduc vreun venit. În plus, nici nu prea mai sunt în viaţă meseriaşii pricepuţi care să îşi formeze ucenici şi să transmită mai departe secrete-le unor meşteşuguri milenare.

Acestea sunt opinii larg răspân-dite despre arta populară, pe care însă le demontează un proiect de cooperare transfrontalieră dintre Ungaria şi Slovenia, denumit „Aca-demia de meşteşuguri“.

Iniţiatorii proiectului au cooptat instituţii de învăţământ pentru pre-darea meşteşugurilor şi certificarea

meseriaşilor, au identificat meşteri care pot fi profesori pentru tineri şi au găsit modalităţi de a face profi-tabile aceste ocupaţii.

„Academia“ din micul oraş slo-ven Veržej (la mai puţin de 50 km de graniţa cu Ungaria) reuneşte eforturile a şapte instituţii din am-bele ţări: autorităţi locale, şcoli de

ACADEMIE DE MEŞTEŞUGURI LA GRANIŢA DINTRE UNGARIA ŞI SLOVENIA

Ocupaţii pe care majoritatea oamenilor de astăzi le văd doar demonstrate la târguri de tradiţii populare sau prin filme documentare, pot fi învăţate de tineri unguri şi sloveni într-un proiect transfrontalier menit să ofere o sursă de venit celor dedicaţi artei populare.

FOTO

: w

ww

.don

bosk

o.si

FOTO

: ht

tp:/

/ec.

euro

pa.e

uFO

TO:

http

://w

ww

.osz

ko.h

u

Page 27: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 27

Regiuni europene

meserii, muzee şi fundaţii. Primele lor provocări au fost găsirea artiza-nilor care încă practică meşteşu-guri tradiţionale şi desfăşurarea de campanii de promovare a tradiţiilor populare în rândul tinerilor.

În Slovenia, dispariţia meşteşu-garilor era mai accentuată, iar mul-te şcoli de arte populare s-au închis în ultimele decenii, din lipsă de elevi. De cealaltă parte a frontie-rei, circa 8.000 de astfel de artizani au fost identificaţi pe întreg cuprin-sul Ungariei, iar câţiva dintre cei mai buni au fost cooptaţi în proiect, pentru a-şi împărtăşi experienţa unor ucenici din cele două ţări.

ARTĂ POPULARĂ ŞI SPIRIT COMERCIAL

Pentru a compensa deficitul de specialişti şi a transmite mai departe tainele meseriilor, au fost filmate în format digital toate etapele desfă-şurării unor meşteşuguri, de la pre-gătirea materialelor, a atelierului şi a uneltelor, până la faza de finisare

ze în lemn, să construiască jucării din lemn sau din porumb, să facă potcoave pentru cai, să brodeze cămăşi etc.

Finalitatea acestor meşteşuguri este, de regulă, un obiect, pe care

creatorii lor îl pot vinde drept suvenir — fie direct (la târguri de profil), fie indi-rect (prin intermediul unor agenţi comer-ciali). Există însă şi alte meşteşuguri mai complexe, pentru ca-re „Academia“ oferă pregătire şi care se pot dovedi mult mai bănoase.

a produselor. Filmele educative vor putea fi proiectate şi peste câteva generaţii, chiar şi când actualii me-seriaşi nu vor mai fi.

La fel cum, în zilele noastre, oricine poate învăţa de pe YouTu-

be să cânte la un instrument sau să repare ceva prin casă, aceste ma-teriale video de tipul „how to...“ („cum să...“) pot fi difuzate în pro-grame TV sau pot fi proiectate în şcoli, numai că oferta lor educaţio-nală este ceva mai neobişnuită. Cei interesaţi pot învăţa să creeze şi să decoreze vase de lut, să sculpte-

• Titlul proiectului: „Academia de meşteşuguri“• Beneficiar: Primăria oraşului sloven Veržej şi alte şase organizaţii

partenere din Slovenia şi Ungaria• Buget total: 925.000 de euro

- Contribuţie FEDR: 750.300 de euro - Adresă web: http://www.rokodelska-akademija.si/

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

CASELE TRADIŢIONALE, LA MARE CĂUTARE

Un bun exemplu îl oferă construcţiile tradiţionale. Atât în Slovenia, cât şi în Ungaria există cerere de meşteri care să ştie să restaureze case vechi ori să

ridice altele noi prin tehnici verificate de secole, care asigură eficienţă energetică, dar la costuri cât mai reduse. Materialele de construcţie (lemn, piatră, pământ) se găsesc în fiecare localitate sau se pot procura fără mari cheltuieli din apropiere.Între cele mai de succes meşteşuguri predate de „Academie“ a fost cel privind con-strucţia de acoperişuri tradiţionale din paie. Deşi odinioară erau desconsiderate, fi-ind privite ca o soluţie la care apelează cei lipsiţi de venituri, aceste acoperişuri sunt foarte apreciate azi, pentru că oferă răcoare vara şi ţin cald iarna, totul la preţuri mici şi materiale ecologice, care se pot înlocui oricând.

FOTO

: ht

tp:/

/ww

w.r

okod

elsk

a-ak

adem

ija.

si

FOTO

: ht

tp:/

/fes

tiva

llonc

arst

vara

dovl

jica

.wee

bly.

com

FOTO

: ht

tp:/

/ww

w.d

onbo

sko.

si

FOTO

: ht

tp:/

/ww

w.d

onbo

sko.

si

Page 28: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro28

Regiuni europene

BOGDAN [email protected]

Cunoscută ca o destinaţie de vacanţă însorită, bogată în vestigii antice şi ca un pro-ducător renumit de ulei de

măsline şi citrice, insula Creta mai are o resursă pe care doreşte să o aducă în atenţia lumii, pe lângă tu-rism şi agricultură: capitalul inova-tor al studenţilor din universităţile locale, dublat de aptitudinile lor antreprenoriale.

Parcul de Ştiinţă şi Tehnologie (STEP-C) din capitala insulei, He-

raklion, se consideră promotorul „celei de-a treia resurse“ a Cretei. De circa două decenii, instituţia pune la dispoziţia tinerilor care fac cercetări în domeniul tehnologiilor de ultimă generaţie şi companiilor interesate un spaţiu total de 4.000 de metri pătraţi, pe care funcţio-nează 12 laboratoare şi peste 100 de birouri.

În urma unei colaborări între Universitatea Politehnică a Cretei şi Universitatea din Creta, în ca-drul STEP-C a fost înfiinţat şi un

premisele unei mai bune valorificări economice a unor invenţii, care ar fi riscat să rămână la nivelul de simple „curiozităţi“.

EDUCAŢIE ŞI SPIRIT ANTREPRENORIAL

Pe de o parte, proiectul a în-curajat de la bun început colabo-rarea între cele două universităţi şi companii, Ministerul Dezvoltării din Grecia (care finanţează dife-rite proiecte de cercetare) şi alte şcoli prestigioase sau firme din alte state UE. Pe de altă parte, agenţii

GRECIA: STUDENŢI ANTREPRENORI ÎN INSULA CRETA

În Parcul de Ştiinţă şi Tehnologie din Heraklion, studenţii învaţă să pună bazele unor mici companii care se ocupă cu valorificarea economică a unor invenţii în domenii precum robotica, echipamentele medicale, biotehnologia, telecomunicaţiile şi microelectronica.

incubator de afaceri, denumit Pro-iectul Antreprenorial al Studenţilor (UNISTEP). Beneficiind de finanţare din Fondul European pentru Dez-voltare Regională, UNISTEP a creat

• Titlul proiectului: Proiectul Antreprenorial al Studenţilor (UNISTEP)• Beneficiar: Parcul de Ştiinţă şi Tehnologie din Heraklion, insula Creta• Buget total: 400.000 de euro

- Contribuţie FEDR: 265.000 de euro - Adresă web: http://www.stepc.gr/

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO

: w

ww

.ste

pc.g

r

FOTO

: w

ww

.rob

olab

.tuc

.gr

FOTO

: Th

unde

r Ti

ger

Rapt

or 6

0

Page 29: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 29

Regiuni europene

economici sunt atraşi de spaţiile de lucru (birouri şi laboratoare) echi-pate modern, dar oferite la chirii sub preţul pieţei.

Într-o primă etapă a proiectului, peste 50 de studenţi din cele mai mari oraşe ale Cretei (Heraklion şi Chania) au fost invitaţi să ia parte la o aşa-numită „Creşă a ideilor“. Tinerii au învăţat concepte precum economia cunoaşterii şi inovaţia, apoi, pe echipe, au primit misiunea de a propune noi produse sau solu-ţii de îmbunătăţire a unor produse existente.

UNISTEP au dus la crearea a două noi companii în domeniul IT, iar re-zultatele proiectului i-au convins pe iniţiatori să acceseze fonduri euro-pene şi pentru perioada de finanţa-re 2014-2020.

Pentru transformarea fiecărei invenţii într-un business de suc-ces, studenţii pot apela la sfa-turile a zece mentori, alături de care realizează planuri de afaceri. Până acum, proiectele din cadrul

IDEILE „TRĂSNITE“ SUNT BUNE!

Atmosfera relaxată din cadrul UNISTEP şi încurajarea liberă a exprimării tuturor ideilor — chiar şi a celor care ar putea părea mai „trăsnite“ unor

profesori şi s-ar putea solda cu note mici la examene — aveau să ducă la rezultate remarcabile. Cele mai neobişnuite idei ale studenţilor au fost puse în aplicare sub forma unor prototipuri, pentru a le testa viabilitatea tehnologică, respectiv în planuri de afaceri pentru comercializarea respectivelor invenţii.Pentru ca prototipurile să fie cu adevărat viabile, studenţii au fost asistaţi în con-struirea lor de către specialişti din cadrul Laboratorului de Sisteme Inteligente şi Robotică de la Universitatea Politehnică a Cretei. Între prototipurile studenţeşti foarte apreciate care pot avea succes comercial se numără un vehicul robotic denumit „ALE“. Acesta funcţionează autonom şi se poate autoextinde în funcţie de misiunile primite. Un alt proiect a fost minielicopterul radiocomandat „Thunder Tiger Raptor 60“, care poate ateriza în locuri dificile, precum puntea unui vapor, şi poate suprave-ghea spaţii extinse. Stabil în zbor şi foarte uşor manevrabil, elicopterul reprezintă o soluţie pentru operaţiuni militare, de căutare şi salvare ori de inspectare a unor obiective în condiţii care altfel ar pune în pericol viaţa oamenilor.

FOTO

: H

erak

lion

FOTO

: ST

EP-C

- E

ntre

pren

eurs

hip

cent

re in

Her

aklio

n

Page 30: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

www.inforegio.ro30

Informaţii utile

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

Autoritatea de Management pentruPOR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected],Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected], Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222

E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020076, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Organism Intermediar pentruTurism (Autoritatea Naţională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

CONFERINŢA EUROPEANĂ PE TEMA INOVAŢIEI ÎN SERVICIIFinlanda, Helsinki, 9-10 septembrie 2014

Comisia Europeană a înfiinţat în 2012 Centrul European pentru Inovaţii în Servicii (ESIC), iar la conferinţa din Helsinki urmează să tragă primele concluzii privind activitatea centrului. Contextul îl reprezintă capacitatea industriei serviciilor inovative de a genera creştere şi competitivitate în regiunile Europei. Vor participa lideri politici naţionali şi regionali, experţi şi reprezentanţi ai companiilor. Mai multe detalii la: http://goo.gl/Vsjy69

BIFE-SIM — TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE MOBILĂ, ECHIPAMENTE ŞI ACCESORII Bucureşti, 10 – 14 septembrie 2014

Cea mai mare expoziţie de profil din România este organizată de Romexpo, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi Euroexpo. Sunt aşteptaţi peste 25.000 de vizitatori, printre care clienţi corporatişti şi consumatori finali.Mai multe detalii la: http://www.bife-sim.ro/vizitatori/info.html

SEMINARUL „INTERCONECTAREA REGIUNILOR EUROPEI: PERSPECTIVA TERITORIALĂ“Iaşi, 18 septembrie 2014

Evenimentul este organizat de Comisia pentru Politici de Coeziune Teritorială din Comitetul Regiunilor (CoR). Seminarul de la Iaşi va avea ca temă principală cone-xiunile de transport din regiunile de periferie ale Europei, în contextul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Mai multe detalii la: http://goo.gl/ljVfgP

CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ PE TEMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONALBucureşti, 26 septembrie 2014

Asociaţia pentru Educaţie Permanentă în Mediul Rural din România şi Colegiul Myerscough din Marea Britanie organizează Conferinţa internaţională „Metodologii şi tehnologii noi folosite în învăţarea prin practică în cadrul învăţământului profesional“. Evenimentul este realizat în cadrul proiectului „MOVE IT: Crearea de oportuni-tăţi în educaţia profesională prin tehnologiile inovative“, co-finanţat de Comisia Europeană. Conferinţa are ca scop promovarea rezultatelor finale şi schimbul de bune practici cu alţi practicanţi care dezvoltă proiecte în educaţia profesională. Sunt aşteptaţi să participe formatori, profesori, cercetători şi factori de decizie politică. Mai multe detalii la: http://goo.gl/uORAFx

SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A REGIUNILOR ŞI ORAŞELOR — OPEN DAYS 2014 Open Days 6-9 octombrie 2014

La evenimentul Open Days 2014 participă 192 de regiuni şi oraşe din 31 de ţări, grupate în 26 de parteneriate regionale, 11 direcţii generale ale Comisiei Europene, mai multe reţele, asociaţii, Parlamentul European şi Preşedinţia italiană a Uniunii Europene. Sunt programate 108 seminarii, pe teme precum strategiile regionale, managementul programelor şi cooperarea teritorială.Mai multe detalii la: http://goo.gl/ieCC8F

AGENDA

Page 31: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

SEPTEMBRIE 2014 31

ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR ÎN EUROPAGhiozdănel în spate, emoţii mari, colegi noi. Prima zi de şcoală este pentru familiile cu copii din toată lumea un moment care rămâne în albumul cu amintiri. Regio vă prezintă cele mai importante tradiţii şi reguli legate de începutul anului şcolar în mai multe ţări din Europa.

Tradiţii

ELENA [email protected]

Germania. O tradiţie care datează încă de la începutul secolului 19 se păstrează şi astăzi cu sfinţenie în Germania. Motivul? Este o tradiţie extrem de dulce, la propriu, şi pe gustul copiilor! Astfel, în prima zi de şcoală, fiecare elev aduce cu el un fel de cornet uriaş din hârtie, numit „Schultuete“, care este umplut cu bombonele, dulciuri, decoraţiuni şi câteva rechizite de mici dimensiuni. Cu câteva zile înainte de prima zi de şcoală, mămicile împreună cu copiii se ocupă de decorarea şi colorarea cornetului, astfel că fiecare elev se poate lăuda cu „opera“ lui originală.

Franţa. Se spune că „vacanţa vine cu

trenul din Franţa“, dar până şi fran-cezii se întorc în bănci la sfârşitul ve-rii! Începutul de an şcolar se numeş-te „La Rentrée“ şi este unul dintre cele mai bine organizate din Europa. Şi asta deoarece, conform tradiţiei, toate lucrurile legate de noul ciclu de învăţământ sunt stabilite încă di-naintea vacanţei. În iunie, învăţătorii şi profesorii le dau părinţilor o listă cu tot ce are elevul nevoie în clasa următoare: manuale, tipuri şi număr de caiete, rechizite, materiale pen-tru cursuri opţionale. În august, toa-te magazinele au standuri speciale pentru astfel de „aprovizionări“.

Rusia. Ruşii încep noul an şcolar la 1 septembrie, dată la care, conform tradiţiei, se sărbătoreşte şi „Ziua Şti-inţei şi a Aptitudinilor“. Toţi elevii le

aduc flori profesorilor, şi cu siguranţă cei mai emoţionaţi sunt „boboceii“ de clasa întâi. În cazul copiilor mai mari, surprizele sunt mai puţine, şi asta pentru că în Rusia ai aceiaşi co-legi din clasa I până în clasa a X-a!

Olanda. Cel mai interesant lucru din sistemul olandez de educaţie este faptul că poţi deveni şcolar în ciclul primar chiar imediat după ce ai împlinit patru ani. Desigur, nu este obligatoriu, iar decizia le aparţine părinţilor. Obligativitatea de a merge la şcoală este în anul în care copilul a împlinit cinci ani. Aşadar, „boboceii“ olandezi sunt piticii Europei!

Italia. Prima zi de şcoală este pe 2 septembrie, dar inedit este faptul că majoritatea şcolilor din Italia îi cheamă pe elevi în bănci cu o săp-tămână mai devreme de deschiderea oficială. Astfel, se urmăreşte ca ei să se reobişnuiască cu sistemul şi să-şi împrospăteze cunoştinţele.

Danemarca şi Finlanda. Cele două ţări sunt „campioane“ la capitolul deschiderea anului şcolar. Danezii încheie vacanţa în săptămâna 33 din an, adică în jurul datei de 13 august, iar finlandezii revin în bănci la jumătatea lunii august (în jurul datei de 15).

FOTO

: ed

usch

o.at

FOTO

: m

k.ru

Page 32: Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: septembrie 2014

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

)0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?