UCENICILOR ÎNGREUIAŢI DE SOMN

Elev Roșu AdrianaClasa a XII a E Prof. Coordonator Ghelbere ClaudiaLiceul Teoretic “Emil Racoviță Vaslui”Str Hușului nr. 48 Vaslui

Azi, precum ieri privesc Universul.Totul mi se pare un Infern.Colegilor mei, de asemenea.

Bănuieli, incertitudini…încerc să le rânduiesc. Raţiunea mă ţine la intrare şi totuşi am să razbat.Sunt destul de matură să-mi pot spune:”am destulă experienţă şi mă agăţ de ea”.

Mă împiedic de multiplele dezlănţuiri oarbe:hoţie, crimă, viol, fetiţe care au întors spatele păpuşilor şi au născut, “iubirea”consumându-se chiar şi prin şcoală.

Nu ştiu unde şi pe ce cale să mă îndrept pentru binecuvântare.A mea şi a altora, de ce nu?A început să ne părăsească binele?Ni se vorbeşte, la orele de curs, despre responsabilitate,justiţie, autocontrol,stăpânire de sine, stimă de sine, datorie.Ei şi ce, spun unii şi nu le tremură genunchii când”profa”sau”diriga”mai cred într-un Bine măsurat, echilibrat.Răul se localizează.Cum să mai zâmbeşti?Sclipim spiritual întru idei sălbatice.Vrem să ieşim din anonimat cu modele TV.Ne ciocnim de revolte, dar nu luăm atitudine.Am auzit de “pacte nationale pentru educaţie”.Se procedează la alegeri democratice pentru Consiliul Elevilor.Câtă tăcere în schimb!

Crima e în “imperiu”.Puii catastrofelor rutiere nu mai înspăimântă pe nimeni.Aceasta e lumea mea la 18 ani.Vreau să-mi clădesc un soclu al iubirii de la 18 ani.De aceea spun zilei”Bună dimineaţa!”Am să mă prind în dialog şi am să încerc să schim, pe ici pe colo, câte ceva.Mi-am propus să trezesc raţiunea din noi.Apoi am să vorbesc şi am să scriu despre demnitatea umană.Dar, vai, mi-ar trebui o atitudine de “militar’!Oare o prinde?Doresc cei din jurul meu o educaţie”controlată”de cineva ca mine?

Da, se poate să ai încredere în cineva la o vârstă de 18 ani.Da, prietene!Eu, la 18 ani am nevoie de un tricolor curat, de o sală de clasă curată, de o fereastră fără capcane, de profesori citiţi,de un guvern neadormit, de un preşedinte care să nu uite că merg la vot,de maturi care să nu-mi strivească sub bocanci întrebările şi mai ales să nu mă ucidă spiritual.

Se poate ca toţi cei de vârsta mea să nu mai lăsăm loc pentru banalul”S-a întamplat”.Se poate să ne revoltăm pentru sănătatea minţii.Vrem să împrumutăm culoarea crinilor!De ce să supravieţuiască un elev prin doza zilnică de etnobotanice?Există separarea puterilor în stat?Eu, măcar în acest caz,le-aş uni pe vecie,dacă s-a dovedit că nici una din ele nu ţine la viaţa noastră, a copiilor ţării.Veniti lângă mine să distrugem aceasta constructie a Infernului!Să le întindem o mână prietenească, legală celor care au ales drogul şi să îi învăţăm cuvantul”NU”.Dacă şi-au înfipt sufletul în pământ, noi trebuie să le arătăm cerul raţiunii.Sa-i punem absent imaginaţiei bolnave!Veniţi cu mine să condamnăm părinţii care-şi hrănesc copiii cu erori, cu scrisori de departe, cu “bucurii nemuritoare”!

Veniţi sub zodia Voinţei bune care caută, din ce a mai rămas, sensul frumosului, al vieţii solare, asa cum trebuie să o avem toţi la 18 ani şi nu numai!Mi-am propus să fiu un ordonator de VIAŢĂ,să aduc, precum marea, culoare şi statornicia unei lebede.Să privim şi să primim ţărmul ca pe o şansă de a ne salva.Daca nu îşi dă seama nimeni de prizonieratul nostru putem ieşi singuri din el, cu încăpăţânarea care să fie doar constructivă.Ne putem vorbi, ne putem asculta,ne putem încrucişa lanţurile rezolvărilor.Adolescenţa e zglobie.Simplu.Nu?Dacă suntem consideraţi o “tumultoasă expoziţie”,să arătam că putem să împrăstiem Soarele.

Veniti la concurenţa cu noi!Fiţi pretenţioşi cu voi înşivaă şi cu cei din jur!Spuneţi”Da”odihnei şi “NU”somnului străin!Alegeţi întregirea cu voi!Nu uitaţi de clopoţel pentru a nu mai citi pe ecrane milioane de absenţe!Încercaţi să luaţi prânzul cu părinţii, fie chiar şi în cazul unei mese sărăcăcioase!Spuneti”NU”unui spirit neastâmpărat!Dacă vă simţiţi singuri, construiţi-vă un jurnal personal şi numiţi-l”Domnul TU”!

Gândiţi cu voce tare şi o să ne facem auziţi!Nu iubiţi recreaţia mare!Spuneţi, în fiecare seară,”Noapte bună, psyche al meu”!Semănaţi, în gânduri triste, Câtime de viaţă exemplară şi veţi fi premianţi!Eu voi fi lângă voi, pe podium, pentru a reconstrui umanitatea.