U Un prieten al României Œ acad. prof. dr. PHILLIP V ... · PDF fileserie de...
1
U n vechi aforism al medi- cilor americani spune cª dacª cite”ti un ziar pe zi amni apariia bolii Alzheimer cu zece ani. Cu alte cuvinte, folosind creierul, i menii capacitatea de judeca corect. Am putea spune ”i cª dezlegarea de cuvinte ncruci”ate sau, mai nou, de Sudoku, are acela”i efect. La recenta reuniune a Societªii Americane de Neuro”tiine, o comunicare a atras atenia. E vorba de experienele efectuate de dr. Tracy Shors. ˛n ultimii zece ani, neurologii au observat cª n creier continuª sª aparª, tot timpul, neuroni noi, tineri, REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 262-263 (1062-1063) - 7 noiembrie - 6 decembrie 2006 11 “TIINA “I VIAA ˛ntr-o lume a violenei, Marshall Rosenberg a lansat, cu decenii n urmª, o teorie care atunci pªrea naivª, dar acum a cªpªtat o mare influenª n lumea ntreagª: era vorba de tehnicile comunicªrii non- violente. Lucrarea sa de bazª a fost de altfel tradusª anul trecut ”i n Romnia, iar M. Rosenberg va vizita ara noastrª n prima decadª a lunii decembrie. NVC (cum este denumitª prescurtat) este o comunicare bazatª pe compasiune, pe nelegere reciprocª, pe evitarea agresiunii. Nu e vorba numai de conflictele internaionale, ci ”i de domeniul casnic. Ea pune accentul pe nelegerea nu numai a nevoilor noastre, ci ”i pe ale celorlali. NVC dezvoltª un limbaj de compasiune n locul unuia de confruntare. Nu conine nimic nou, n esenª, tot ce a fost integrat n ea este cunoscut de secole. Ea ne reaminte”te doar cª trebuie sª dªruim compasiune ”i nelegere de la inimª la inimª. Principiile lui Marshall Rosenberg au fost aplicate n tratative politice din zone de conflict n lumea a treia, dar sunt predate ”i n cursuri pentru grupuri mici de indivizi care se considerª ameninai de violena domesticª. Oamenii nvaª sª ”i exprime simªmintele fªrª sª atace, nvaª sª primeascª ”i sª afirme opinii critice fªrª a le lua ca ofense, ca situaii de pierdere a stimei faª de persoana proprie. Dupª cum poveste”te el nsu”i ntr-o scurtª schiª autobiograficª, n 1943, s-a mutat cu pªrinii din California n Ohio la un nou Colegiu. Dupª prima strigare a catalogului, trei colegi s-au ntors spre el ”i unul i-a spus: Tu sigur cª e”ti jidan (a yuppie). Marshall ”i aminte”te de uimirea lui n faa acestei ie”iri, fiindcª pnª atunci nu fusese con”tient cª ar fi altceva dect colegii lui. La plecarea de la ore, poveste”te el, cei trei l-au trntit ”i l-au lovit cu pumnii ”i picioarele. Mai trziu, amintirea acestui eveniment l-a determinat sª-”i nceapª studiile despre Comunicarea non-violentª. BUCURE“TI, 3-5 noiembrie 2006 Seminar despre Comunicarea non-violent\ ˛n 1966, americanii produceau un film ”tiinifico-fantastic care a devenit un clasic al genului: Cªlªtorie fantasticª, n care o echipª de medici se miniaturiza, nota n arterele unui om bolnav ”i ajungea la organul avariat pe care l repara. Suntem ncª departe de asemenea vise, dar ideea trimiterii unui mic robot n arterele sau n lichidul spinal al coloanei vertebrale se pare cª va deveni realitate pnª n 2010. Cercetªtori de la Institutul Tehnologic din Haifa - prestigiosul Tehnion - au creat un robot miniatural care poate nota n apª sau alte lichide ”i sperª ca, n trei ani, sª ajungª sª l facª sª nainteze autonom prin artere ”i lichidul spinal. Lui i se va ata”a o minusculª camerª video care va transmite imagini n mi”care sau fotografii. Inventatorul acestui roboel este prof. Moshe Shaham, cunoscut n lumea ntreagª pentru altª performanª de acela”i tip: construirea unui mini-robot folosit n chirurgia coloanei vertebrale. Produs n Israel ”i la Atlanta (S.U.A.), mini-robotul e folosit deja n trei spitale israeliene ”i n zece spitale americane. Coautor al robotului destinat navigªrii n fluidul spinal, doctorandul Gabor Kosha declarª cª echipa lor se ocupª acum de construirea unui robot- endoscop, care va nota, realmente, prin artere, propulsat de douª aripioare codale, ca la pe”ti. El va avea ”i o sursª de energie plus o camerª video - totul ntr-o pastilª cu diametrul de doi milimetri. ˛n doi ani, acest robot va fi operaional ”i va fi folosit pentru biopsii sau administrarea localª, cu mare precizie, a unor medicamente. O echipª de la Harvard ”i-a anunat dorina de a colabora la dezvoltarea inveniilor israeliene menionate mai sus. Reamintim cititorilor cª societatea israelianª, Given Imaging este singura din lume ce produce o capsulª miniaturalª, care, o datª nghiitª, transmite imagini din interiorul esofagului, stomacului ”i intestinelor. La Institutul Tehnion (Israel) a fost creat Un robot care opereazª n interiorul coloanei vertebrale Vª spune ceva numele lui Serghei Brin? Mª tem cª nu, dacª nu suntei familiarizai cu lumea informaticii. La 28 de ani, Serghei Brin, emigrant evreu rus, doctorand abia ie”it de pe bªncile facultªii, mpreunª cu americanul Larry Page, au inventat un motor de cªutare pe Internet care a dus la fondarea celebrei firme Google. De unde vine numele acesta ciudat? ˛n 1929, matematicianul Edward Kasner a numit astfel cifra 1 urmatª de o sutª de zero-uri. Ideea i-a dat-o nepotul sªu de 9 ani, care a propus gogool. Serghei ”i Larry s-au inspirat de aici ”i au numit firma lor Google, n ideea cª ea va organiza imensul volum de informaii care circulª pe Internet. Google pregªte”te o nouª bazª de date - giganticª! Ce nseamnª, azi, Google? Cea mai mare firmª de culegere ”i ofertª de date din lume. Valoarea ei la Bursª a ajuns la 100 de miliarde de dolari. Google are 7.950 de salariai n toatª lumea ”i una dintre condiile angajªrii este sª cuno”ti trei limbi strªine. Google are baze secrete unde ”i ine miile de servere care nglobeazª sute ”i sute de milioane de pagini de date. Acum s-a aflat cª ”i construie”te o nouª - ”i giganticª - bazª de date, ntr-o regiune puin populatª din Oregon, unde se va afla creierul motorului de cªutare. Este prima datª cnd o locaie este fªcutª publicª. ˛n anul 2001, cnd rªspundea la 70 de milioane de ntrebªri zilnic, se estima cª folosea o bazª de 8.000 de calculatoare. Azi, Google folose”te 450.000 de calculatoare rªspndite n 25 de locuri din lume, inute secret, ”i oferª acces la zece miliarde de pagini scrise. ˛n fruntea companiei continuª sª se afle Serghei Brin ”i Larry Page... care au fost recent la The Dalles, orª”elul unde se ridicª cea mai mare bazª de date din lume. La 8 decembrie, va apªrea cea de a doua ediie, revizuitª ”i mbogªitª, a Enciclopediei Iudaice. Realizatª de Editurile Macmillan Reference, din S.U.A., ”i Keter, din Israel, n cele 22 de volume au fost incluse peste 2.700 de noiuni noi. Enciclopedia - a declarat Judith Baskin, directorul programului de studii iudaice de la Universitatea Oregon ”i unul dintre redactorii ei - cuprinde o serie de referiri la evenimente ”i situaii care au avut loc n ultimii 30 de ani, dupª apariia primei ediii. Viaa evreiascª s-a reactivat n fostele ªri comuniste, n multe ora”e americane, ca, de pildª, Las Vegas ”i Atlanta, comunitªile evreie”ti se extind cu rapiditate, iar femeile joacª un rol din ce n ce mai important ”i contribuia lor este recunoscutª. O nouª ediie a Enciclopediei Iudaice Realizarea noii ediii a necesitat eforturi deosebite. Activitatea de redactare a durat mai muli ani, iar autorii ei au fost o echipª de cercetªtori, inclusiv 1.200 de persoane care, la solicitarea redaciei, au trimis informaii. Noua ediie are mai multe date despre viaa iudaicª din emisfera sudicª - Australia ”i America de Sud. De asemenea, un spaiu mai mare a fost acordat Holocaustului ”i vieii evreie”ti din Statele Unite. Au fost incluse ”i date mai exotice, cum ar fi extinderea studiilor despre Cabala, sau prezena unor actori sau sportivi evrei. Cel mai mare spaiu a fost acordat, bineneles, Israelului, cªruia i-a fost consacrat un ntreg volum. Pe locul doi ca extindere se situeazª problemele Holocaustului. (E.G.) Paginª realizatª de EVA GALAMBOS ”i ANDREI BANC Un prieten al Romniei acad. prof. dr. PHILLIP V. TOBIAS, la 81 de ani De curnd, acad. prof. dr. Phillip V. Tobias, de la Universitatea Witwatersrand (Wits) din Johannesburg, Republica Sud-Africanª, a mplinit 81 de ani. S-a nªscut n ora”ul Durban, fiind descendentul unei familii de evrei englezi stabilii n Africa de Sud la nceputul secolului trecut. Personalitate de excepie n lumea ”tiinificª internaionalª, spirit enciclopedic, renumit profesor ”i cercetªtor, ca anatomist, paleoantropolog, antropolog, zoolog, histolog ”i biolog, el a abordat interdisciplinar organizarea lumii animale ”i evoluia umanª, contribuiile sale de excelenª fiind unanim recunoscute ”i apreciate.Activitatea ”tiinificª ”i publicisticª a prof. P.V. Tobias, desfª”uratª de-a lungul a peste 50 de ani, este impresionantª: 53 de cªri ”i monografii, 121 de capitole n tratate, 464 de lucrªri n periodice ”tiinifice, 137 de lucrªri n enciclopedii ”i dicionare de biografii, 42 de rapoarte ”i memorii, 23 de prefee la cªri, 24 de recenzii de tratate, 75 de rezumate de lucrªri, 135 de publicaii de popularizare a ”tiinei ”i 42 de publicaii sub tipar. Are privilegiul recunoa”terii descoperirilor ”i muncii sale de o viaª: membru ales sau de onoare a 35 de societªi ”tiinifice internaionale ”i naionale, Doctor Honoris Causa a 18 universitªi din ntreaga lume, academician, membru al nouª Academii de “tiinª din Africa de Sud, S.U.A., Anglia, Austria ”i Portugalia, nominalizat de trei ori pentru Premiul Nobel. Prof. Phillip V. Tobias a primit numeroase nalte onoruri ”i distincii civice, nmnate printre alii ”i de ”efi de stat, de pre”edinii F.W. De Klerk, Nelson Mandela ”i Jacques Chirac. Legªturile prof. dr. P.V.Tobias cu Romnia ncep ntr-un mod nea”teptat. ˛n douª lucrªri, prof. dr. doc. Ilie Th. Riga (1908-1977), profesor de anatomie la Facultatea de Medicinª din Bucure”ti, evideniazª contribuia prof. dr. P.V. Tobias din Africa de Sud la dezvoltarea paleoantropologiei, inclusiv caracterizarea lui Homo habilis, la a cªrui descoperire a contribuit. Fiii profesorului Riga, fraii dr. Dan ”i Sorin Riga, l cunosc personal pe prof. Tobias, la un congres internaional din TelAviv, legndu-se ntre ei o strnsª prietenie ”i ncepnd o colaborare n domeniul anatomiei ”i al neuro”tiinelor, care se oficializeazª dupª 1989. Ei l invitª n Romnia n mai 2003. Cu aceastª ocazie, prof. Tobias susine douª conferine: Evoluia ”tiinelor antropologice, la Centrul de Cercetªri Antropologice Francisc Rainer, ”i Conceptele antropologice asupra dezvoltªrii ”i evoluiei creierului la primate ”i la om, la Academia Romnª (29 mai 2003). ˛n cursul vizitei, prof. dr. P.V.Tobias a fost primit, la sediul F.C.E.R., de pre”edintele de atunci al Federaiei, acad. prof. dr. Nicolae Cajal z.l. ˛n plus, Academia de “tiine Medicale, acad. prof. Nicolae Cajal z.l., a onorat contribuia de excelenª adusª pe plan mondial n ”tiinª ”i antropologie de prof. dr. Phillip V. Tobias, prin acordarea titlului de Membru de Onoare al Academiei de “tiine Medicale din Romnia. ˛n curnd, prin eforturile comune ale unor cercetªtori de la Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia ”i de la Centrul de Cercetªri Antropologice Fr. Rainer, precum ”i cu sprijinul dr. Aurel Vainer, pre”edintele F.C.E.R., se va tipªri un volum omagial despre prof. dr. P.V.Tobias, cuprinznd viaa, perso- nalitatea sa ”tiinificª ”i tra- ducerea celor douª prelegeri inute cu ocazia vizitei din mai 2003 n Romnia. infirmnd vechea credinª cª ne pierdem ireversibil neuronii o datª cu vrsta. Problema e cum sª pªstrªm ace”ti neuroni? Lucrnd pe ”oricei, dr. Shors a izbutit sª marcheze celule nervoase care se nª”teau n fiecare zi. Astfel cª, n scurt timp, a dispus de un mare numªr de celule nervoase tinere. Ea a mpªrit ”oriceii n douª grupe: prima a fost lªsatª sª leneveascª n voie, n timp ce a doua a fost antrenatª n rezolvarea a diferite sarcini. La finalul experienei, toi ”oriceii au avut aceea”i soartª: au fost sacrificai. Ei bine, la cei care nu fªceau nimic s-a constatat cª toate celulele noi din creier dispªruserª. La cei activi, noile celule nu numai cª se pªstraserª, dar se transformaserª n neuroni maturi ”i legai ntre ei, adicª integrai n reeaua neuronalª. Concluzia era cea a”teptatª: exerciiul intelectual continuu pªstreazª creierul activ pnª la o vrstª naintatª. 450.000 de calculatoare n funciune ”i zece miliarde de pagini nu sunt de ajuns Folosii-l sau l pierdei
Transcript of U Un prieten al României Œ acad. prof. dr. PHILLIP V ... · PDF fileserie de...
UUUUUn vechi aforism al medi-cilor americani spune cã�dacã citeºti un ziar pe zi
amâni apariþia bolii Alzheimer cuzece ani�. Cu alte cuvinte, folosindcreierul, îi menþii capacitatea dejudeca corect.Amputea spune ºi cãdezlegarea de cuvinte încruciºatesau,mai nou, deSudoku, are acelaºiefect.
La recenta reuniune a SocietãþiiAmericane de Neuroºtiinþe, ocomunicare a atras atenþia. E vorbade experienþele efectuate de dr.Tracy Shors.
În ultimii zece ani, neurologii auobservat cã în creier continuã sãaparã, tot timpul, neuroni noi, tineri,
REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 262-263 (1062-1063) - 7 noiembrie - 6 decembrie 2006 11
ªTIINÞA
ªI VIAÞA
Într-o lume a violenþei, MarshallRosenberg a lansat, cu decenii în urmã, oteorie care atunci pãrea naivã, dar acum acãpãtat omare influenþã în lumea întreagã:era vorba de tehnicile comunicãrii non-violente. Lucrarea sa de bazã a fost de altfeltradusã anul trecut ºi în România, iarM. Rosenberg va vizita þara noastrã înprima decadã a lunii decembrie.
NVC (cum este denumitã prescurtat) este o comunicare bazatã pecompasiune, pe înþelegere reciprocã, pe evitarea agresiunii. Nu e vorba numaide conflictele internaþionale, ci ºi de domeniul casnic. Ea pune accentul peînþelegerea nu numai a nevoilor noastre, ci ºi pe ale celorlalþi. NVC dezvoltãun limbaj de compasiune în locul unuia de confruntare. Nu conþine nimic nou,în esenþã, tot ce a fost integrat în ea este cunoscut de secole. Ea ne reaminteºtedoar cã trebuie sã dãruim compasiune ºi înþelegere de la inimã la inimã.
Principiile lui Marshall Rosenberg au fost aplicate în tratative politice din zonede conflict în lumea a treia, dar sunt predate ºi în cursuri pentru grupuri micide indivizi care se considerã ameninþaþi de violenþa domesticã. Oamenii învaþãsã îºi exprime simþãmintele fãrã sã atace, învaþã sã primeascã ºi sã afirmeopinii critice fãrã a le lua ca ofense, ca situaþii de pierdere a stimei faþã depersoana proprie.
Dupã cumpovesteºte el însuºi într-o scurtã schiþã autobiograficã, în 1943,s-a mutat cu pãrinþii din California în Ohio la un nou Colegiu. Dupã primastrigare a catalogului, trei colegi s-au întors spre el ºi unul i-a spus: �Tu sigurcã eºti jidan� (�a yuppie�). Marshall îºi aminteºte de uimirea lui în faþa acesteiieºiri, fiindcã pânã atunci nu fusese conºtient cã ar fi �altceva� decât colegiilui. La plecarea de la ore, povesteºte el, cei trei l-au trântit ºi l-au lovit cupumnii ºi picioarele. Mai târziu, amintirea acestui eveniment l-a determinatsã-ºi înceapã studiile despre Comunicarea non-violentã.
BUCUREªTI,3-5 noiembrie 2006
Seminar despreComunicareanon-violent\
În 1966, americanii produceau un film ºtiinþifico-fantasticcare a devenit un clasic al genului: �Cãlãtorie fantasticã�, încare o echipã de medici se miniaturiza, înota în arterele unuiom bolnav ºi ajungea la organul avariat pe care îl repara.Suntem încã departe de asemenea vise, dar ideea trimiteriiunui mic robot în arterele sau în lichidul spinal al coloaneivertebrale se pare cã va deveni realitate pânã în 2010.
Cercetãtori de la Institutul Tehnologic din Haifa -prestigiosul �Tehnion� - aucreat un robotminiatural carepoateînota în apã sau alte lichide ºi sperã ca, în trei ani, sã ajungã sãîl facã sã înainteze autonom prin artere ºi lichidul spinal. Lui isevaataºaominusculãcamerãvideocareva transmite imaginiînmiºcare sau fotografii. Inventatorul acestui roboþel este prof.Moshe Shaham, cunoscut în lumea întreagã pentru altãperformanþã de acelaºi tip: construirea unuimini-robot folositîn chirurgia coloanei vertebrale. Produs în Israel ºi la Atlanta
(S.U.A.), mini-robotul e folosit deja în trei spitale israeliene ºiîn zece spitale americane. Coautor al robotului destinatnavigãrii în fluidul spinal, doctorandul Gabor Kosha declarãcã echipa lor �se ocupã acum de construirea unui robot-endoscop, care va înota, realmente, prin artere, propulsat dedouã aripioare codale, ca la peºti. El va avea ºi o sursã deenergie plus o camerã video - totul într-o pastilã cu diametrulde doimilimetri. În doi ani, acest robot va fi operaþional ºi va fifolosit pentru biopsii sau administrarea localã, cu mareprecizie, a unor medicamente.
O echipã de la Harvard ºi-a anunþat dorinþa de a colaborala dezvoltarea invenþiilor israeliene menþionate mai sus.Reamintim cititorilor cã societatea israelianã, �GivenImaging� este singura din lume ce produce o capsulãminiaturalã, care, o datã înghiþitã, transmite imagini dininteriorul esofagului, stomacului ºi intestinelor.
La Institutul �Tehnion� (Israel) a fost creat
Un robot care opereazãîn interiorul coloanei
vertebrale
Vã spune ceva numele luiSerghei Brin? Mã tem cã nu,dacã nu sunteþi familiarizaþicu lumea informaticii.La 28 de ani, Serghei Brin,emigrant evreu rus,doctorand abia ieºit de pebãncile facultãþii, împreunãcu americanul Larry Page,au inventat un �motor decãutare� pe Internet carea dus la fondarea celebreifirme �Google�. De undevine numele acesta ciudat?În 1929, matematicianulEdward Kasner a numitastfel cifra 1 urmatã deo sutã de zero-uri. Ideea i-adat-o nepotul sãu de 9 ani,care a propus �gogool�.Serghei ºi Larry s-auinspirat de aici ºi au numitfirma lor �Google�,în ideea cã ea va organizaimensul volum de informaþiicare circulã pe Internet.
�Google�pregãteºteo nouã bazãde date -giganticã!
Ce înseamnã, azi, �Google�? Cea mai mare firmã de culegere ºi ofertã dedate din lume. Valoarea ei la Bursã a ajuns la 100 demiliarde de dolari. Googleare 7.950 de salariaþi în toatã lumea ºi una dintre condiþile angajãrii este sãcunoºti trei limbi strãine. �Google� are baze secrete unde îºi þine miile deservere care înglobeazã sute ºi sute de milioane de pagini de date. Acum s-aaflat cã îºi construieºte o nouã - ºi giganticã - bazã de date, într-o regiunepuþin populatã din Oregon, unde se va afla creierul �motorului de cãutare�.Este primadatã cândo locaþie este fãcutã publicã. În anul 2001, când rãspundeala 70 de milioane de întrebãri zilnic, se estima cã folosea o bazã de 8.000 decalculatoare. Azi, �Google� foloseºte 450.000 de calculatoare rãspândite în25 de locuri din lume, þinute secret, ºi oferã acces la zece miliarde de paginiscrise. În fruntea companiei continuã sã se afle Serghei Brin ºi Larry Page...care au fost recent la The Dalles, orãºelul unde se ridicã ceamai mare bazã dedate din lume.
La 8 decembrie, va apãrea cea de a doua ediþie, revizuitã ºiîmbogãþitã, a Enciclopediei Iudaice. Realizatã de Editurile�Macmillan Reference�, din S.U.A., ºi �Keter�, din Israel, în cele 22de volume au fost incluse peste 2.700 de noþiuni noi. Enciclopedia- a declarat Judith Baskin, directorul programului de studii iudaicede la Universitatea Oregon ºi unul dintre redactorii ei - cuprinde oserie de referiri la evenimente ºi situaþii care au avut loc în ultimii30 de ani, dupã apariþia primei ediþii. Viaþa evreiascã s-a reactivat înfostele þãri comuniste, în multe oraºe americane, ca, de pildã, LasVegas ºi Atlanta, comunitãþile evreieºti se extind cu rapiditate, iarfemeile joacã un rol din ce în ce mai important ºi contribuþia loreste recunoscutã.
O nouã ediþie a Enciclopediei IudaiceRealizarea noii ediþii a necesitat eforturi deosebite. Activitatea
de redactare a durat mai mulþi ani, iar autorii ei au fost o echipã decercetãtori, inclusiv 1.200 de persoane care, la solicitarea redacþiei,au trimis informaþii.
Noua ediþie are mai multe date despre viaþa iudaicã din emisferasudicã - Australia ºi America de Sud. De asemenea, un spaþiu maimare a fost acordat Holocaustului ºi vieþii evreieºti din Statele Unite.Au fost incluse ºi date mai �exotice�, cum ar fi extinderea studiilordespre Cabala, sau prezenþa unor actori sau sportivi evrei. Cel maimare spaþiu a fost acordat, bineînþeles, Israelului, cãruia i-a fostconsacrat un întreg volum. Pe locul doi ca extindere se situeazãproblemele Holocaustului. (E.G.)
Paginã realizatã deEVA GALAMBOSºi ANDREI BANC
Un prietenal României �acad. prof. dr.PHILLIPV. TOBIAS,la 81 de ani
De curând, acad. prof. dr. Phillip V. Tobias, de la UniversitateaWitwatersrand(Wits) din Johannesburg, Republica Sud-Africanã, a împlinit 81 de ani. S-anãscut în oraºul Durban, fiind descendentul unei familii de evrei englezi stabiliþiîn Africa de Sud la începutul secolului trecut.
Personalitate de excepþie în lumea ºtiinþificã internaþionalã, spiritenciclopedic, renumit profesor ºi cercetãtor, ca anatomist, paleoantropolog,antropolog, zoolog, histolog ºi biolog, el a abordat interdisciplinar organizarealumii animale ºi evoluþia umanã, contribuþiile sale de excelenþã fiind unanimrecunoscute ºi apreciate.Activitatea ºtiinþificã ºi publicisticã a prof. P.V. Tobias,desfãºuratã de-a lungul a peste 50 de ani, este impresionantã: 53 de cãrþi ºimonografii, 121 de capitole în tratate, 464 de lucrãri în periodice ºtiinþifice,137 de lucrãri în enciclopedii ºi dicþionare de biografii, 42 de rapoarte ºi memorii,23 de prefeþe la cãrþi, 24 de recenzii de tratate, 75 de rezumate de lucrãri, 135de publicaþii de popularizare a ºtiinþei ºi 42 de publicaþii sub tipar. Are privilegiulrecunoaºterii descoperirilor ºi muncii sale de o viaþã: membru ales sau deonoare a 35 de societãþi ºtiinþifice internaþionale ºi naþionale, �Doctor HonorisCausa� a 18 universitãþi din întreaga lume, academician, membru al nouãAcademii de ªtiinþã din Africa de Sud, S.U.A., Anglia, Austria ºi Portugalia,nominalizat de trei ori pentru Premiul Nobel. Prof. Phillip V. Tobias a primitnumeroase înalte onoruri ºi distincþii civice, înmânate printre alþii ºi de ºefi destat, de preºedinþii F.W. De Klerk, Nelson Mandela ºi Jacques Chirac.
Legãturile prof. dr. P.V. Tobias cu România încep într-un mod neaºteptat.În douã lucrãri, prof. dr. doc. Ilie Th. Riga (1908-1977), profesor de anatomiela Facultatea de Medicinã din Bucureºti, evidenþiazã contribuþia prof. dr. P.V.Tobias din Africa de Sud la dezvoltarea paleoantropologiei, inclusivcaracterizarea lui �Homo habilis�, la a cãrui descoperire a contribuit. Fiiiprofesorului Riga, fraþii dr. Dan ºi Sorin Riga, îl cunosc personal pe prof. Tobias,la un congres internaþional din Tel Aviv, legându-se între ei o strânsã prietenieºi începând o colaborare în domeniul anatomiei ºi al neuroºtiinþelor, care seoficializeazã dupã 1989. Ei îl invitã în România în mai 2003. Cu aceastã ocazie,prof. Tobias susþine douã conferinþe: �Evoluþia ºtiinþelor antropologice�, laCentrul de Cercetãri Antropologice �Francisc Rainer�, ºi �Concepteleantropologice asupra dezvoltãrii ºi evoluþiei creierului la primate ºi la om�, laAcademia Românã (29 mai 2003). În cursul vizitei, prof. dr. P.V. Tobias a fostprimit, la sediul F.C.E.R., de preºedintele de atunci al Federaþiei, acad. prof.
dr. Nicolae Cajal z.l. În plus, Academia de ªtiinþeMedicale, acad. prof. Nicolae Cajal z.l., a onoratcontribuþia de excelenþã adusã pe plan mondial înºtiinþã ºi antropologie de prof. dr. Phillip V. Tobias,prin acordarea titlului de �Membru de Onoare� alAcademiei de ªtiinþe Medicale din România.
În curând, prin eforturile comune ale unorcercetãtori de la Spitalul Clinic de Psihiatrie �Al.Obregia� ºi de la Centrul de Cercetãri Antropologice�Fr. Rainer�, precum ºi cu sprijinul dr. Aurel Vainer,preºedintele F.C.E.R., se va tipãri un volum omagialdespre prof. dr. P.V. Tobias, cuprinzând viaþa, perso-nalitatea sa ºtiinþificã ºi tra-ducerea celor douã prelegeriþinute cu ocazia vizitei dinmai2003 în România.
infirmând vechea credinþã cã nepierdem ireversibil neuronii o datãcu vârsta. Problema e cum sãpãstrãmaceºti neuroni? Lucrândpeºoricei, dr. Shors a izbutit sãmarcheze celule nervoase care senãºteau în fiecare zi. Astfel cã, înscurt timp, a dispus de un marenumãr de celule nervoase tinere. Eaa împãrþit ºoriceii în douã grupe:prima a fost lãsatã sã leneveascã învoie, în timp ce a doua a fostantrenatã în rezolvarea a diferitesarcini. La finalul experienþei, toþiºoriceii au avut aceeaºi soartã: aufost sacrificaþi. Ei bine, la cei carenu fãceau nimic s-a constatat cãtoate celulele noi din creierdispãruserã. La cei activi, noilecelule nu numai cã se pãstraserã,dar se transformaserã în neuronimaturi ºi legaþi între ei, adicãintegraþi în reþeaua neuronalã.
Concluzia era cea aºteptatã:exerciþiul intelectual continuupãstreazã creierul activ pânã la ovârstã înaintatã.
450.000 de calculatoareîn funcþiune ºi
zece miliarde de pagininu sunt de ajuns
Folosiþi-lsau
îl pierdeþi
