Cuvintul tutun provine de la Insula TABAGO din arhipelagul Antilelor, acolo unde această plantă era cultivată. Indienii numeau această plantă “petum”.

Aztecii şi incaşii foloseau tutunul cu precădere în timpul ceremoniilor religioase. Le potolea foamea şi îi ajuta să reziste mai bine la oboseală.

În limba spaniolă, cuvîntul “cigare” înseamnă “ciocul berzei” şi derivă din “cigarar” = a înveli, a înfăşura în hîrtie.

Primii consumatori reali de tutun sunt consideraţi a fi indienii (in pipe in forma de Y- denumite tobaga ) 1492, Christopher Columbus este considerat a fi prima persoană din afara celor două Americi care a văzut, mirosit şi atins frunzele de tutun Nicotina

1856 Prima fabrică de ţigarete a fost deschisă de un veteran al războiului din Crimeea , Robert Golag , în Walworth Anglia.

1857 1864, prima fabrică de ţigarete în USA – 20 miliarde de ţigarete/an.

Fumatul este cunoscut de acum 300 de ani, dar a început să se răspîndească după cel de-al II-lea război mondial în toate ţările lumii. În lume, la ora actuală, au loc mai mult de 1 milion de decese anual din cauza fumatului. În ultimii 40-50 de ani s-a dovedit tot mai clar că tutunul conţine substanţe nocive..

• Teoria invatarii sociale descrie cum invatam prin exemplu de la altii. Suntem influentati de catre parintii nostri si alte persoane cum sunt actorii, vedetele, cintaretii. Exista un efect imediat asupra creierului cind fumam prima tigara, asa ca continuam sa fumam pentru a regasi aceasta senzatie. Invatam sa asociem fumatul cu alte activitati, cum este consumul de cafea, iesitul la club. Mai tirziu devenim conditionati astfel incit doar activitatile asociate cu fumatul ne declanseaza nevoia de o tigara. Aceste asocieri psihologice ramin cind fumatorii incearca sa se lase. In final invatam sa fumam in continuare pentru ca daca ne oprim apar simptomele sevrajului - iritabilitate, lipsa concentrarii. Personalitatile adictive sunt mai predispuse de a deveni fumatori. De exemplu marii fumatori sunt predispusi de a deveni alcoolici.

Principalii compuşi toxici din fumul de TIgarA sunt:

Nicotina Gudronul Monoxidul de carbon Benzopirenul Alcaloizi Crezoli Piridine

Elemente radioactive (cadmiu, poloniu)

Motive pentru care oamenii inca fumeaza:

- fara nici un motiv anume, dar tigarile sunt la indemina - pentru a reduce senzatia de anxietate sau nervozitate - pentru a se calma cind sunt nervosi - pentru a socializa cu alti fumatori - cind se simt nelinistiti - ca relaxare, in pauza de la lucru - cind beau ceva cu prietenii - cind beau cafea, dupa sex - pentru a trece timpul cind asteapta pe cineva - cind conduc, cind sunt depresivi, cind beau alcool - la sarbatori sau pentru a sarbatori ceva - cind se gindesc la o problema dificila

Cum se manifesta dependenta de nicotina:

Tabacul contine o substanta chimica numita nicotina. Fumatul de tigarete poate conduce la dependenta de nicotina mai ales la persoanele genetic predispuse, tineri, persoanele cu boli mintale, dependentii de alte droguri si femei. Dependenta incepe cind nicotina actioneaza pe receptorii nicotinici pentru a elibera neurotransmitatori cum este dopamina, glutamatul si acidul gama-aminobutiric. Incetarea fumatului conduce la simptome ale sevrajului nicotinic, cum este anxietatea si iritabilitatea. Metodele de incetare a fumatului se adreseaza dependentei de nicotina si a sindromului de sevraj.

Factori sociali, psihologici si culturali care contribuie la dependenta tabagica

Disponibilitate

Cost relativ

Presiuni sociale

Consecinte legale

Marketing/publicitate(reclame)

Dependenţa de tutun, răspîndită în rîndul femeilor

La femei, consumul de tutun este mult mai dăunător, fiind asociat cu declanşarea multor boli grave, inclusiv cancere de sân, de col uterin, de stomac, colon şi plămâni.

La fumătoare creşte, în mod dramatic, incidenţa cancerului pulmonar, mai ales la vârste între 40-60 de ani, ajungând să se apropie de frecvenţa cancerului mamar.

Cum numărul femeilor fumătoare este într-o continuă creştere, mai ales în mediul urban, se pune un mare semn de întrebare asupra şanselor de creştere a speranţei de viaţă la femei. Anual, tabagismul seceră vieţile a aproximativ 500.000 de femei pe Glob. Există o strânsă legătură între fumat şi fertilitate, astfel că femeile fumătoare riscă să nu rămână niciodată însărcinate. Efectele ţigării sunt devastatoare asupra fătului, atât mama fumătoare, cât şi tatăl fumător devenind principalii duşmani ai propriului copil.

Un studiu italian recent prezentat la Congresul Societatii Europene de Cardiologie de la Paris a demonstrat ca fumul uraste femeile, o tigara pentru ele fiind echivalenta cu 5 pentru un barbat.

Dependenţa de tutun, răspîndită în rîndul adolescenţilor

La copii şi adolescenţi există riscul cel mai mare al dependenţei şi intoxicaţiei cu tutun. În primul rând, din mai multe motive psihologice, tinerii adoptă cu mare uşurinţă fumatul, pe care îl asociază cu maturitatea, independenţa, virilitatea şi modernismul, fără să cunoască riscurile majore ale unor îmbolnăviri grave după instalarea dependenţei de nicotină. Fetele devin mult mai rapid dependente de tutun decât băieţii. Ele încep să acuze dureri de stomac şi de spate, hemoragii uterine, tulburări de creştere în înălţime, migrene, oboseală dimineaţa la trezire, chiar dacă erau perfect sănătoase înainte de primele drogări cu tutun. În plus, s-a constatat că fetele mai grăsuţe, cu complexe din cauza corpului lor, adoptă fumatul, în mod nejustificat, în scopul slăbirii rapide şi a diminuării poftei de mâncare.

Statistica

In 2012, 967 de milioane de oameni fumau, in intreaga lume, fata de 721 de milioane, in 1980, arata o statistica citata de BBC.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în lume există peste 1,1 miliarde de persoane care fumează, dintre care peste 200 de milioane sunt femei. În fiecare an se înregistrează cca. 3,5 milioane de decese provocate de fumat. La fiecare 24 de ore mor aproximativ 100 de fumători. Pe scară mondială, decesele datorate tutunului sunt în număr mai mare decât cele cauzate de SIDA, TBC, mortalitatea maternă, accidente de circulaţie, sinucideri şi crime.

Renuntarea este foarte dificila

Doar 2-3% dintre fumatori reusesc spontan abstinenta pe termen lung!

75% dintre cei cu addictie la alte droguri gasesc dificil sa renunte la fumat!

Profilaxie

Masurile preventive pot fi clasate in trei grupe: - informatii: repetate campanii de prevenire anti-tutun si informarea marelui public asupra efectelor nefaste ale fumatului- masuri de amenajare: crearea unor zone bine delimitate pentru fumatori si nefumatori in locurile si spatiile publice- dispozitii legale: limitarea fumatului in localuri si la locul de munca.

Tratament

Aprecierea motivatiei

Sfaturi de la MF/dentişti/psihologi/farmacişti

Consiliere de specialitate

Consiliere de grup

Prescripţie/terapie comportamentală

Materiale auto-ajutatoare Alte (acupunctura, hipnoza, talazoterapie