Turismul Judetului Arges

7/25/2019 Turismul Judetului Arges

1/15

Prezentarea Judetului Arges

Populatie 633654 de locuitori

Suprafata - 6.862 km2

Organizare administrat-teritoriala! 3 municipii" 4 orase" #5 de comune si 5$6 sate

%onsiliul &udetean coordoneaza actiitatea celor '(2 unitati administrati-teritoriale!

- 3 consilii municipale

- 4 consilii orasenesti

- #5 consilii comunale

&udetul )rges este situat *n partea central-sudic+ a +rii" fiind delimitat la sud de paralela de

44,22 latitudine nordica si la nord de cea de 45,36 latitudine nordica" la est de meridianul de24,26 longitudine estica" iar la est de cel de 25,'# longitudine estica. Suprafata udetului este de68263' /a. 0n partea nordica" limita udetului urmareste crestele *nalte ale muntilor 1agaras"traerseaza muntii Piatra %raiului si culoarul ucar ran ce desparte udetul )rges de udeteleSiiu si raso. a est limita cu udetul amoita este mult mai lunga" traersand muntiieaota" Sucarpatii 7etici" piemontul %andesti si campia 7aanu urdea. imita sudica dinspreudetul eleorman taie campia 7aanu urdea. a sud-est" udetul )rges se *necineaza cuudetul Olt" limita straatand campia omana si piemontul %otmenei" traersand aile dinazinul superior al raului 9edea. imita estica" dinspre udetul 9alcea" traerseaza alea rauluiopolog.

Relief

elieful este proportional repartizat" coorand in trepte de la nord spre sud" cuprinzand toateunitatile geo-morfologice carpato-trans-danuiene" de la altitudinea de peste 25(( m pana la '6(m. Predomina tinuturile deluroase" care ocupa 55: din suprafata udetului" muntii 25: sicampiile 2(:.0n relieful sau se disting trei trepte! treapta *nalta" cu orientare est-est" sedesfasoara pe o lungime de $( ;m" *ntre alea amoitei si alea Oltului si se inscrie in peisaprin cei mai inalti munti din tara .


2/15

9arfuri semete si impunatoare se afla si *n celelalte culmi cum sunt! =ezer-2462 m@ osu-246# m@Papusa-23#' m din ?asiul =ezer Papusa@ 9arful a Omu-223# m si 9arful Pietrei -2(86 m din?asiul Piatra %raiului" 9arful eaota -2333m din muntii cu acelasi nume si altele.Pantelerepezi" circurile si caldarile glaciare


3/15

E ?Dn+stirea %urtea de )rge 1DntDna ?e terului ?anole

E %etatea Poienari

E ransf+g+r+ an

E araul 9idraru

E %aana %ota 2(((

E acul Dlea

!.Curtea de Arge "n#stirea Robaia Br#detu

Oiectie!

E ?Dn+stirea oaia

E 9alea 9Dlsanului %/eile i Poienile 9Dlsanului

E 1estialul %a caalului - r+dule

$.Curtea de Arge Tig%eni & uii V#leni

Oiectie!

E %ula igeni

E %ula r+tienilor

E ?Dn+stirea 9+leni

'.Pite ti Luna Corbului (tolnii Brla

Oiectie!

E 1estialul %+lusului - Stolnici

E +ile de la +de ti

).Pite ti "i*#esti Cm+ulung Ru#r ,undata


4/15

Oiectie!

E %onacul ?ice ti

E ?Dn+stirea 9alea i e ti

E Parcul dendrologic ?i/+esti

E %astrul oman &idoa

E +r+ ia %Dmpulung

E ?Dn+stirea Aegru 9od+

E iserica omneasc+

E %aana 9oina

E ?Dn+stirea A+m+ie ti

E ?Dn+stirea %et+ uia Aegru 9od+

E ?ausoleul ?ateia

E Pe tera Dmoicioara - %/eile Dmoicioarei

E 7rupul Statuar Paul Gerac

E %etatea Oratea

-.Pite ti r#ganu Cotmeana "or#re ti Rmniu Vlea

Oiectie!

E ?Dn+stirea %otmeana

/.Pite ti tef#ne ti To+olo%eni Leordeni

Oiectie!

E 9ila 1lorica - /ttp!HHIII.carges.roHroHconacul-ratianu-de-la-florica

E ?uzeul Aa ional al 9iticulturii i Pomiculturii 7ole ti %onacul 7ole tilor


5/15

E %onacul Finu ipattiF %iolce ti eordeni - /ttp!HHIII.carges.roHroHeCpozitia-memoriala-dinu-lipatti

0.Pite ti "io%eni Cm+ulungOiectie!

E ?Dn+stirea 9iero i

E ezera ia palenotologic+ Susl+ne ti

.Pite ti omne ti 2u oara

Oiectie!E 1estialul uicii de la %o e ti

E ?Dn+stirea )ninoasa

E ?uzeul Gtnografic omne ti

E ?Dn+stirea %orii de Piatr+

E apsodia P+storeasc+ - %ori

13.Pite ti Coste ti 2egra i 4la%aio

Oiectie!

E ezera ia floristic+ Poiana Aarciselor Aegra i

E ?Dn+stirea 7laacioc

Turismul religios emblem# a jude ului Arge

Situat *ntr-o zon+ de eCcep ie a +rii noastre" acolo unde se *min+ armonios muntele cu dealul" p+durea cu cDmpia" ude ul )rge duce cu sine" al+turi de o mirific+ frumuse e natural+" i o *nc+rc+tur+ istoric+ i cultural+ de eCcep ie. )testat prin doezi ar/eologice *nc+ din timpul paleoliticului inferior ude ul nostru * i define te latura istoric+ *n perioada form+rii statelor feudale" aici fiind *ntemeiate primele capitale ale +rii omDne ti" la %urtea de )rge i


6/15

%Dmpulung. i tot la %urtea de )rge a luat fiin + primul scaun mitropolitan ortodoC" *n anul '35#.

&ude ul )rge este reprezentati i pentru p+strarea culturii religioase a poporului romDn" pentru dezoltarea cre tinismului ca religie predominant+ pe *ntreg teritoriul.

0n )rge stau m+rturie a credin ei cre tin-ortodoCe numeroase l+ca uri de cult" unele cu o ec/ime impresionant+" o ade+rat+ carte de izit+ a acestor meleaguri" iuterii ar/itecturale"locuri de o inegalail+ *nc+rc+tur+ spiritual+" comori pe care noi" noi arge enii treuie s+ lep+str+m" s+ le promo+m" s+ le respect+m i s+ le pred+m urma ilor no tri *n acela i spirit de recuno tin +.

9orind de promoarea i dezoltarea turismului religios *n ude ul )rge ne propunem s+ facem cunoscute prin prezent+ri cu caracter istoric" cultural" geografic" a ez+ri puternic *nc+rcatespiritual" cum ar fi!

?Dn+stirea %urtea de )rge - /ttp!HHIII.carges.roHroHmanastirea-curtea-de-arges

iserica omneasc+ - /ttp!HHIII.carges.roHroHiserica-domneasca

?Dn+stirea %orii de Piatr+ -

?Dn+stirea %et+ uia" Aegru 9od+ - /ttp!HHIII.carges.roHroHmanastirea-cetatuia

?Dn+stirea %otmeana - /ttp!HHIII.carges.roHroHmanastirea-cotmeana

?Dn+stirea A+m+ie ti - /ttp!HHIII.carges.roHroHmanastirea-namaiesti

Sc/itul ragoslaele - /ttp!HHIII.carges.roHroHsc/itul-dragoslaele

?Dn+stirea 7laacioc - /ttp!HHIII.carges.roHroHmanastirea-glaacioc

?Dn+stirea oaia - /ttp!HHIII.carges.roHroHmanastirea-namaiesti

?Dn+stirea Sl+nic - /ttp!HHIII.carges.roHroHmanastirea-slanic

?Dn+stirea riale - /ttp!HHIII.carges.roHroHmanastirea-triale

?Dn+stirea 9iero i -

?Dn+stirea Aegru 9od+" %Dmpulung

?Dn+stirea )ntone ti

?Dn+stirea )ninoasa.

Promoarea acestor perle ale culturii ortodoCe reprezint+ m+sura respectului pe care noi"locuitorii de ast+zi ai ude ului" *l dator+m *nainta ilor no tri ce ne-au l+sat aceast+ mo tenire i"


7/15

totodat+" responsailitatea transmiterii c+tre genera iile iitoare a spiritualit+ ii cre tine i a dorin ei de a p+stra pe mai departe acest tezaur.

5ona montana a Argesului si "uselului di%ersitate si uniitate in Romania

Peisaul montan argeJean include peste dou+ treimi din masiul 1+g+raJ" *ntreg masiul =ezer"um+tatea sudic+ a Pietrei %raiului" masiul 7/iKu-1runKi Ji o cincime din masiul eaota" *ntotal aproCimati 2((( km p+traKi de suprafaK+ montan+. ?orfologia" relieful Ji aJezareageografic+ a masielor muntoase amintite" formeaz+ o zon+ unic+ *n Kar+" ca peisa Ji care prin*ntinderea sa *Ji creeaz+ propriul climat.

%ompus din Jisturi cristaline" masiul 1+g+raJ se remarc+ *n Kara noastr+ prin frumuseKeapeisaului Ji prin cele Japte Drfuri de peste 25(( de metri altitudine" care culmineaz+ cu Drful?oldoeanu-2544m- aflat pe teritoriul udeKului )rgeJ. ealtfel" este puKin cunoscut faptul c+peste 6(:" adic+ aproape dou+ treimi din suprafaKa 1+g+raJului" precum Ji cea mai mare parte a

Drfurilor de peste 25(( de metri" inclusi ?oldoeanu" se afl+ pe teritoriul )rgeJului Ji?uscelului. %restele *nalte Ji silueta ascuKit+ i-au determinat pe mulKi cunosc+tori ai masielormuntoase din Guropa" s+-l denumeasc+ L)lpii ransilanieiM. Pe teritoriul udeKului )rgeJ sunturm+toarele Drfuri peste 25(( de metri! ?oldoeanu-2544 m" ara-25(( m" NDrtopu-25(6 m"%+lKun-25'( m" espezi-2522 m" Aegoiu-2535 m" 9Dn+toarea lui uteanu-25($ m.

9+ile montane sudice" aflate *ntre muc/iile lungi care se desprind spre sud din creastaprincipal+ a 1+g+raJului" au lungimi de peste 4( km pDn+ la primele aJez+ri omeneJti. )ceast+zon+" de aproCimati 2((( km p+traKi" neatins+ de om" f+r+ aJez+ri omeneJti" *n care se *ntDlneJtetoat+ fauna Ji flora specific+ ariei temperate" a fost supranumit+ de turiJtii str+ini L)laska

omDneasc+M. otodat+" culmile muntoase izorDte din creasta principal+ a 1+g+raJului" *n locs+ scad+ *n altitudine" acestea cresc iar+Ji la altitudini care trec de '6(( metri. %u eCcepKiaransf+g+r+Janului" nici o alt+ ale nu are prezenK+ uman+ *n afara cantoanelor forestieretemporare.)ceast+ izolare eCtrem+ a autat fauna s+ reziste" aici putDnd fi *ntDlnite toate speciilecunoscute ca tr+ind *n zona temperat+" ca! ursul" linCul" lupul" cerul carpatin" derul" acila demunte" cocoJul de munte.?asiul 1+g+raJ" de la est la est m+soar+ *n linie dreapt+" aproCimati$( km" iar de la nord la sud circa 45 km. in cei aproCimati $( km" un segment interior deaproCimati 55 km nu cooar+ su 2'(( de metri" f+cDnd ca 1+g+raJul s+ ai+ cea mai lung+creast+ de altitudine din Guropa. O alt+ caracteristic+ a acestor munKi o constitue numeroaselecircuri glaciare" precum Ji lacurile alpine situate la mari altitudini" unele din ele alimentate din

izoare suterane.

0n partea estic+ a Pietrei %raiului" su Peretele %entral" cu o diferenKa de niel de aproape 3((de metri pe ertical+ Ji o l+Kime de aproape un kilometru se afl+ ?arele 7ro/otiJ" cea mai mare*ntindere cu gro/otiJ de calcar din Kar+.0n zona Pietrei %raiului *ntDlnim o specie de flor+ unic+ *nlume" cum ar fi faimoasa 7arofiKa Pietrei %raiului.


8/15

%/eile Dmoicioarei Ji PeJtera Dmoicioara sunt cele mai importante fenomene carsticedin Piatra %raiului. e-a lungul timpului" apa a s+pat numeroase c+i dizolDnd *ncetul cu *ncetulcalcarul care formeaz+ muntele" astfel c+ fenomenele carstice au dus la formarea unor peisaeunice" prin pr+uJirea unor olKi de peJter+ care au dat naJtere unor arce de calcar" ca la %erdaculStanciului sau a Baplaz" *n aruptul estic.

%u aspect deluros Ji domol" nu foarte spectaculos" masiul =ezer-P+puJa face parte din grupacentral+" principal+ a %arpaJilor ?eridionali" dar are cea mai sudic+ eCpunere" astfel c+ *n zilelecu iziilitate foarte un+" se poate edea aproape tot lanKul meridional" de la etezat pDn+ *n%arpaKii de %urur+" iar uneori" atunci cDnd este frig Ji plafonul coorDt ca o mare de nori" *nfoarte rare ocazii" se pot edea munKii din nordul ulgariei" ca Ji panglica argintie a un+rii.

Naina egetal+ a ?asiului 1+g+raJ este foarte ogat+ Ji ariat+! p+duri compacte care acoper+pantele munKilor pDn+ la o altitudine de '$oo de metri" fDneKe Ji poieni *mpodoite cu tot felul deflori. 7olul alpin este acoperit *n mare parte cu p+Juni oferind /rana pentru animale. ot *n

aceast+ zon+ se *ntDlnesc felurite specii de flori!smirdar" campanule" genKiene" panseaua demunte" rusuliKa" garofiKa de munte" iar dintre cele ocrotite de lege *ntDlnim! floarea de colK"sDngele oinicului" iedera al+" uorul de munte.

)tDt *n zonele sualpine" cDt Ji *n zonele golului alpin" *ntDlnim o ogat+ faun+!ursul run-ocrotit de lege" mistreKul" derul" rDsul" eeriKa" ceri Ji caprioare" lupul" ulpea. 1oarte multep+s+ri *nfrumuseKeaz+ p+durile! forfecuKe" cintezoi" cooaica de munte" cioc+nitoare" sturzi"codoaturi de p+dure" mierle" cocoJul de munte" ulii" acile de p+dure" Joimi" Dnturei" ulturi destDnc+. Aumeroase reptile" cum ar fi JopDrla de stDnc+" guJterii" salamandrele miJun+ prinfrunzisulmort. 0n unele locuri *nsorite ieKuieJte Ji ipera.

5ona ,646RA

1agarasul )lpii )rgesului

%ompus din Jisturi cristaline" masiul 1+g+raJ se remarc+ *n Kara noastr+ prin frumuseKea

peisaului Ji prin cele Japte Drfuri de peste 25(( de metri altitudine" care culmineaz+ cu Drful?oldoeanu aflat pe teritoriul udeKului )rgeJ. ealtfel" este puKin cunoscut faptul c+peste 6(:" adic+ aproape dou+ treimi din suprafaKa 1+g+raJului" precum Ji cea mai mare parte aDrfurilor de peste 25(( de metri" inclusi ?oldoeanu" aJa cum am menKionat" se afl+ peteritoriul )rgeJului Ji ?uscelului. %restele *nalte Ji silueta ascuKit+ *i confer+ acea atitudine carel-a determinat pe Gmmanuel de ?artonne s+-l denumeasca L)lpii ransilanieiM" nume su careeste cunoscut *n toate g/idurile occidentale. Pe teritoriul udeKului )rgeJ sunt urm+toarele Drfuri


9/15

peste 25(( de metri! ?oldoeanu " ara " NDrtopu " %+lKun


10/15

se g+sesc 8 arfuri de peste 2.5(( de metri! ?oldoeanu cu 2.544 m" Aegoiu cu 2.535 m" 9istea?are cu 2.52$ m" %altun-espezi cu 2.522 m" 9anatoarea lui uteanu cu 2.5($ m" %ornu%altunului cu 2.5'( m" Nartopu cu 2.5(6 m" ara cu 2.5(' m. GCist+" de asemenea" 42 de DrfuriaDnd peste 2.4(( m Ji mai mult de '5( de Drfuri de peste 2.3(( m. Peste 6(: din suprafaKamunKilor 1+g+raJ se afl+ *n udeKul )rgeJ" suprafaKa montan+ total+" incluzDnd masiele 7/iKu"

=ezer P+puJa" precum Ji um+tatea sudic+ a pietrei %raiului Ji sectorul aferent din eaota seapropie de 2((( de kilometri p+traKi.

in creasta masiului se desprind c+tre nord Ji sud" ca niJte puternice contraforturi de piatr+"un mare num+r de spin+ri prelungi dispuse aproape perpendicular pe creast+.Gle au lungimi Ji mai ales *nf+KiJ+ri diferite" dup+ cum sunt orientate spre nord sau spre sud.amificaKiile nordice sunt *n mare parte arupte Ji stDncoase *n apropierea crestei" domolindu-senumai su mantia p+durilor de conifere" care apar imediat ce *n+lKimea scade su '.$(( m. O alt+caracteristic+ a acestor ramificaKii const+ *n aspectul lor de muc/ie foarte *ngust+ Ji pe alocurizimKat+ .

0n contrast izitor cu ramificaKiile nordice" spin+rile ce se desfac din creast+ spre sud


11/15

cu ?untele =ezer>" *n locul numit %olKii %remenii. ?ai departe" spre est" ele urmeaz+ ersantulsudic al DmoiKei" apoi o traerseaz+ Ji" prin ?untele erescu" aung *n 9alea Drsei laud+riKa" de unde se *ndreapt+ spre nord-est" c+tre localitatea Nola.

a nord de aceast+ fDJie a gnaisurilor de %ump+na-Nola urmeaz+ o a doua" format+ din roci

puternic Jistoase Ji lucioase" ce se g+sesc al+turi de cuarK! sunt micasisturile" *n constituKia c+roraintr+ uneori Ji nodule roJcate-*nc/is de granati.

)lternDnd cu aceste micaJisturi" care ocup+ toat+ creasta principal+" apar" *n special" *n parteade est a 1+g+raJului" amfiolite Ji calcare cristaline ale .

ltima zon+" cea mai dinspre nord" formeaz+ o parte din ersantul nordic al masiului muntos.Sunt roci mai sla metamorfozate decDt cele amintite Ji anume Jisturi argintii sau erzui" cu luciu

mai puKin pronunKat. =ntercalaKiile de calcare sunt *n aceast+ zon+ mai rare. oate rocile enumerate" care formeaz+ ?unKii 1+g+raJ" nu apar la lumin+ decDt *n anumitepuncte" acolo unde ele nu sunt ascuse de solul egetal.

locul cristalin al ?unKiilor 1+g+raJ a *nceput s+ se ridice faK+ de relieful *nconur+tor la*nceputul erei terKiare. %a Ji *ntregul lanK al %arpaKilor ?eridionali" ridicarea a aut loc *n treietape succesie


12/15

0n afara de aceJti doi reprezentanKi ai coniferelor" *n 1+g+raJ se mai *ntDlnesc Ji alte esenKer+Jinoase. )stfel" zada sau laricele " pinul


13/15

0n timp ce grupele montane din ur sunt formate aproapeeCclusi din roci cristaline" %raiM-ul" cum este adesea alintat"este o lam+M t+ioas+ Ji arupt+ de roci metamorfice" *n specialroci calcaroase de Drsta urasic+" lung+ de aproCimati 24 26km" orientat+ de la sud-est spre nord-est" Ji lat+ de

aproCimati 6 8 km" pe direcKiile perpendicularecorespunz+toare. %unoscuKii pereKii erticali" inalKi de 4((-65(m" dintre Padina +ncii Ji 9alea lui =an" au luat naJteredatorit+ stratific+rii pe orizontal+ a calcarelor.

)ltitudinea maCim+ a Pietrei %raiului este atins+ *n Drful aOm" cunoscut Ji ca Piscul aciului" aDnd 2232 m. ?asiul arenumeroase piscuri peste 2((( de metri altitudine " 9f. Sirii " 9f. %+ld+rii Ocolite .

=n partea estica a crestei" su imensul Perete %entral" pe raza comunei Dmoicioara" cu odiferenK+ de niel de aproape 3(( de metri pe ertical+ Ji o l+Kime de aproape un kilometru seafl+ ?arele 7ro/otiJ" care" aJa cum este Ji denumit" este cea mai mare *ntindere cu gro/otiJ decalcar din Kar+.

0n zona Piatra %raiului se g+seJte o egetaKie mai puKin ogat+ 0n specii datorit+preponderenKei aproape asolute a calcarelor. otuJi se g+sesc specii unice *n lume de flor+ Jifaun+" unele dintre ele" aJa cum ar fi 7arofiKa Pietrei %raiului fiindfaimoase.

)lte specii proteate sunt floarea de colK Ji g/inKura galen+ . 0n lunile iunie-iulie se pot *ntDlni numeroase specii diferite de saCifraga" primula Jicampanula" de culori Ji ariet+Ki diferite" care KDJnesc din piatr+ seac+ Ji al+" folosind oricecr+p+tur+ sau gro/otiJul *ntDlnit pretutindeni" oriunde apare o oportunitate de a creJte Ji a sedezolta. Printre speciile de animale amintim capra neagr+ " declarat+monument al naturii" c+priorul" mistreKul" ursul carpatin" rDsul" ulpea" lupul" eeriKa.

%/eile Dmoicioarei Ji Pestera Dmoicioarei sunt cele mai importante fenomene carsticedin Piatra %raiului. 0n partea nord-estic+ apar Pr+p+stiile B+rneJtilor" izucurile 1DntDnile

omnilor Ji 1DntDna lui otorog" *mpreun+ cu izoarele de ap+ plat+ din comunaDmoicioara" *n punctul La 7+lgoaieM" aDnd sursa *n peJtera oreJti. e-a lungulmilioanelor de ani" apa a s+pat numeroase c+i dizolDnd *ncetul cu *ncetul calcarul care formeaz+muntele" astfel c+ fenomenele carstice au dus la formarea unor peisae unice" prin pr+uJireaunor olKi de peJter+ care au dat naJtere unor arce de calcar" ca la %erdacul Stanciului sau aBaplaz" amele *n aruptul estic.


14/15

5ona 7858R&PAP9(A

0n form+ de potcoa+" *nierat" cu culmidomoale propice sc/iului de prim+ar+ dar *nalt Jimasi" cu +i adDnci Ji legat ca printr-un cordon

omilical" prin muc/ia ?ezea-Oticu" de p+rinteles+u 1+g+raJul" masiul =ezer-P+puJa este surprizafrumoas+ a regiunii )rgeJ-?uscel. %u aspectdeluros Ji domol" nu foarte spectaculos" cu toatec+ *n+lKimea sa maCim+ *n Drful oJu atinge unapreciail 246# de metri" face parte din grupacentral+" principal+ a %arpaKilor ?eridionali" darare cea mai sudic+ eCpunere" astfel c+ *n zilele cu iziilitate foarte un+" se poate edea aproapetot lanKul meridional" de la etezat pDn+ *n %arpaKii de %urur+" iar uneori" atunci cDnd este frigJi plafonul coorDt ca o mare de nori" *n foarte rare ocazii" se pot edea munKii din nordul

ulgariei" ca Ji panglica argintie a un+rii.

?asiul =ezer-P+puJa are cea mai domoal+ creast+ din peisaul montan romDnesc" f+r+ pericolde aalanJ+ iarna" astfel c+ este un munte sigur c/iar Ji atunci cDnd *n alte zone pericolul estemaCim" cu condiKia de a nu se intra pe ersanKii arupKi" unde stratul de z+pad+ se poate rupe.1+r+ a fi foarte spectaculos *n sine" datorit+ aJez+rii sale mult mai la sud faK+ de linia %arpaKilor?eridionali" masiul r+spl+teJte prin peisaele oferite asupra munKilor din ur" f+cDnd f+r+ nici unduiu" din parcurgerea crestei iarna pe sc/iuri de tur+" cea mai frumoas+ eCperienK+ de acest gendin Kar+.

?asiul 7/i u-1run i

)Jezat la cap+tul sudic al culmilor care cooar+ din creasta 1+g+raJului" cu o ultim+ zDcnire areliefului" apare linia de munKi de *n+lKime mai mic+" dar *nc+ impun+tori" constituit+ dinDrfurile 7/iKu" 1runKi Ji %ozia. )flDndu-se la peste 4( de kilometri sud de creasta principal+ a1+g+raJului" paralel cu aceasta" linia muntoas+ menKionat+ ofer+ prieliJti de neuitat spre =ezer-P+puJa" 1+g+raJ" %+p+KDnii Ji ParDng" ca Ji asupra culmilor sudice ale 1+g+raJului" lungi" masie"ele *nsele niste munKi *n sine. e aici este foarte iziil faptul" neJtiut de foarte mulKi memri ailumii alpine" c+ muc/ia care se desprinde spre sud din Drful ?oldoeanu Ji care se desparte *ncreasta Picuiata-tuica la est Ji Sc+riJoara ?aliKa la est" *ntreg acest compleC" are suprafaKa

masiului ucegi" dar cu altitudini mai mari. Ri este doar una din muc/iile sudice ale1+g+raJului" iziil+ din Drful 7/iKu.


15/15

5ona L8A:TA

0mp+rKit *ntre udeKele )rgeJ" raJo JiDmoiKa" masiul eaota este oformaKiune muntoas+ asem+n+toare ca

form+ masiului =ezer-P+puJa" cu formedeluroase *nalte" compus din rocicristaline. Peisaul lin este rusc *ntreruptde imensul perete al Bacotelor" *n alea%roului" unde se g+sesc numeroasetrasee de alpinism" aflate *n refacerepentru redarea lor c+tre circuitul alpin naKional. Pe creasta larg+ Ji lin+ se poate practica aradrumeKia" sau *n miezul iernii se pot face ture pe sc/iuri de tur+" de aici desc/izDndu-se peisaulc+tre ucegi" Piatra %raiului Ji =ezer-P+puJa. 0n luna iunie" toat+ creasta este colorat+ *ntr-un roJuaprins" datorat *nfloririi uorului de munte .

Turismul Judetului Arges

Documents

Transcript of Turismul Judetului Arges