Turismul ca formă specifică a comerţului de servicii internaţional.

1.1. Industria turismului şi dezvoltarea ei în condiţiile actuale.Actualmente industria turismului este una din formele ce se dezvoltă cel mai dinamic ale comerţului internaţional de servicii. În ultimii 20 de ani tempurile anuale de creştere al numărului de sosiri ale turiştilor străini în lume constituie 5,1%, ale intrărilor valutare-14%.În opinia diferitor analitici la baza dezvoltării turismului internaţional stau următorii factori:1. Creşterea economică şi progresul social au adus la lărgirea volumului

de călătorii de afaceri şi călătorii cu scop cognitiv.2. Îmbunătăţirea tuturor tipurilor de transport a dus la ieftinirea

călătoriilor.3. Sporirea numărului de muncitori şi funcţionari angajaţi în ţările

dezvoltate şi sporirea nivelului lor material şi cultural.4. Intensificarea muncii şi concediile mai îndelungate ale angajaţilor.5. Dezvoltarea relaţiilor internaţionale şi a schimburile culturale între ţări

a dus la lărgirea legăturilor interpersonale în interiorul regiunilor şi între regiuni.

6. Dezvoltarea sferei serviciilor a stimulat dezvoltarea transporturilor şi progresul tehnologic în domeniul telecomunicaţiilor.

7. Moderarea interdicţiilor de scoatere a valutei din multe ţări şi simplificarea formalităţilor de frontieră.

Importanţa turismului în lume sporeşte permanent, fapt legat de influenţa crescîndă a turismului asupra economiei unei anumite ţări.În economia unei ţări turismul internaţional execută un şir de funcţii importante:1. Turismul internaţional-o sursă de atragere a valutei pentru o ţară şi un

mijloc de asigurare cu locuri de muncă;2. Turismul internaţional lărgeşte depunerile şi balanţa de plăţi în PIB al

ţării.3. Turismul internaţional contribuie la diversificarea economiei, creînd

ramuri pentru deservirea sferei turismului.4. Odată cu sporirea locurilor de muncă în sfera turismului cresc

veniturile populaţiei şi creşte nivelul bunăstării poporului.Dezvoltarea turismului internaţional duce la dezvoltarea infrastructurii economice a ţării şi a proceselor paşnice. Astfel, turismul mondial urmează să fie examinat, concomitent cu relaţiile economice ale diferitor ţări.Importanţa turismului ca o sursă de atragere a valutei, de asigurare cu locuri de muncă a populaţiei, lărgirea contactelor interpersonale creşte.

Turismul internaţional în lume nu este uniform, se explică în I rînd prin nivele diferite social-economice de dezvoltare a unor ţări şi regiuni. Cea mai mare dezvoltare turismul internaţional a cunoscut-o în ţările occidentale europene. Cota-parte a acestei regiuni este de 70% din piaţa turistică mondială şi 60% din atragerile de valută. Circa 20% îi revin Americii, mai puţin de 10%-Asiei, Africii şi Australiei, luate împreună. Organizaţia internaţională a turismului în clasificarea sa evidenţiază ţări, care de regulă sînt furnizoare de turişti; (SUA, Belgia, Danemarca, Germania, Olanda, Noua Zelandă, Suedia, Canada, Anglia) şi ţări, care de regulă sînt gazdă a turiştilor (Australia, Grecia, Cipru, Italia, Spania, Mexic, Turcia, Portugalia, Franţa, Elveţia).O asemenea dezvoltare a relaţiilor turistice internaţionale a dus la crearea multor organizaţii internaţionale, ce contribuie la îmbunătăţirea acestei sfere a comerţului mondial. Din numărul lor fac parte: organisme specializate ale sistemului ONU, organizaţie, unde chestiunile dezvoltării turismului mondial se discută epizodic şi nu sînt principale în sfera de activitate a acesteia: organizaţii specializate non-guvernamentale, organizaţii de tourism comerciale internaţionale, naţionale şi regionale.Organizaţia specializată în sistemul ONU-Organizaţia Mondială a Turismului (OMT), creată în 1975, ce întruneşte în present mai bine de 120 ţări. Asambleea Generală a ONU cu acordul ECOSOC a recunoscut în OMT statutul de organizaţie interguvernamentală, răspunzătoare de dezvoltarea turismului.Conform Statutului OMT, scopurile activităţii ei este încurajarea turismului ca mijloc de dezvoltare economică, şi înţelegere reciprocă între popoare pentru menţinerea păcii, a bunăstării, a respectării drepturilor omului, independent de rasă, sex, limbă şi religie, cît şi respectarea intereselor ţărilor în curs de dezvoltare în domeniul turismului.OMT a adoptat cîteva declaraţii în domeniul turismului internaţional, printre care: Declaraţia de la Manila despre tourism în lume (1980); Documentul de la Acapulco (1982); Carta despre tourism şi Codul comportamentului turistului (Sofia,

1985); Declaraţia privitor la tourism de la Haga (1989).Printre organizaţiile ONU, ce se ocupă de dezvoltarea turismului internaţional episodic este Conferinţa ONU pentru tourism şi călătorii, Consiliul economic şi social (ECOSOC), ONU pe chestiuni de învăţămînt, ştiinţă şi cultură (UNESCO), Organizaţia mondială a muncii (OMM), Asociaţia internaţională a transportului aerian (IATA).Organizaţiile specializate non-guvernamentală pe problemele turismului internaţional sînt:

Federaţia mondială a asociaţiilor agenţiilor turistice (FMAAT), ce întruneşte 71 asociaţii naţionale, din care fac parte peste 20 mii agenţii turistice. Această organizaţie a fost creată în 1996 cu scopul apărării intereselor profesionale ale agenţiilor turistice şi acordarea acestora ajutorul necesar professional, tehnic şi juridic.

Asociaţia Internaţională a experţilor ştiinţifici în tourism (AIEŞT), fondată în 1951.

Asociaţia mondială de pregătire profesională în tourism, creată în 1969 sub egida OMT.

Biroul Internaţional al Turismului social, fondat în 1963 la iniţiativa unor organizaţii profesionale pentru crearea condiţiilor ce ar contribui la participarea păturilor largi ale populaţiei la turismul internaţional.

Alianţa turistică internaţională, specializate în asigurarea automobililor la plecările peste hotare.

Organizaţia internaţională a organizatorilor profesionişti de congrese. Asociaţia Mondială a agenţiilor turistice, ce întruneşte reprezentanţii

birourilor medii de tourism, ce sînt totodată organizaţii comerciale internaţionale.

Printre organizaţiile naţionale şi regionale ce contribuie la dezvoltarea turismului internaţional sînt: Societatea americană a agenţiilor turistice (AAAT); Asociaţia britanică a agenţiilor turistice; Confederaţia organizaţiilor turistice din America Latină (COTAL); Uniunea Arabă pentru tourism, ce uneşte 18 ţări arabe şi organizaţii de

dezvoltare a turismului din 11 ţări francofone ale Africii.Secretarul OMT, situat la Madrid publică anual date statistice oficiale ale ONU pentru turismul internaţional. În scopul stabilirii evidenţei în balanţa de plăţi a tuturor ţărilor pentru cheltuieli şi venituri la capitolul “Tourism” Fondul Monetar Internaţional a elaborat anumite recomandări. Conform acestor recomandări, în activul balanţei de plăţi se includ următoarele articole: Veniturile de la vînzarea mărfurilor şi serviciilor turistice; Veniturile de la exportul de mărfuri de destinaţie turistică şi inventar

pentru întreprinderile turistice; Veniturile de la vînzarea altor servicii, pregătirea cadrelor, oferirea de

servicii de către specialiştii ţării date ţărilor străine; Cheltuielile de transport ale vizitatorilor străini; Investiţiile de capital străin în industria turistică; Procentele de la creditele, acordate altor ţări.La pasivul balanţei de plăţi se conţin următoarele articole: Cheltuieli la achiziţionarea serviciilor şi mărfurilor turistice; Cheltuieli pentru importul de mărfuri, necesare pentru uzul turistic

internaţional, inclusiv pentru importul direct şi indirect;

Cheltuieli pentru servicii, pregătirea cadrelor, plata muncii specialiştilor străini;

Cheltuieli pentru transport; Investiţii peste hotare în industria turismului; Cheltuieli pentru creditele străine pe termen lung: procentele,

rambursarea capitalului.O asemenea evidenţă statistică a operaţiunilor pentru turismul internaţional are o importanţă deosebită la analiza situaţiei pe piaţă internă a ţării, cît şi în lucrul cu alte state.O importanţă deosebită pentru dezvoltarea turismului internaţional este tendinţa diferitor ţări de a mări atragerea valutei din tourism şi crearea cu acest scop a industriei turistice.Industria turistică este multitudinea de întreprinderi de producere, de transport şi comerciale, ce produc şi realizează servicii turistice şi mărfuri de cerere turistică.Odată cu dezvoltarea turismului de masă organizat şi trecerea lui pe o bază nouă, bazată pe o industrie turistică şi mijloacele de transport moderne au survenit unele schimbări în formele de organizare a turismului internaţional.În I rînd, a crescut simţitor numărul firmelor, ce propun servicii turistice de agent turistic şi adeseori lipsite de independenţă juridică şi de gospodărire.În rîndul II, s-a schimbat caracterul activităţii firmelor turistice en-gros, ce s-au transformat în turoperatori, ce propun servicii în complex sub formă de tururi “Totul este inclus”.În rîndul III, au apărut corporaţii mari, bazate pe capitalul companiilor de transport, comerciale, de asigurări şi băncilor, ce efectuiază operaţiuni de acordare a serviciilor turistice clienţilor.Toate tipurile de firme enumărate mai sus diferă una de alta conform funcţiilor şi caracterului de activitate.Agenţii turistice-sînt firme, ce îndeplinesc funcţiile de mijlocitori între turoperatori şi întreprinderile de deservire, pe de o parte, şi clienţii-turişti, pe de o altă parte. Agenţiile turistice realizează tururi propuse de firmele de turoperatori, sau se ocupă de acordarea unor tipuri de servicii turiştilor individuali sau grupurilor de persoane, stabilind legături nemijlocite cu organizaţiile de transport, corporaţiile hoteliere şi birourile de excursii. Vînzarea tururilor se efectuiază conform preţurilor stabilite de turoperatori şi indicate în prospectele acestora. Pentru realizarea tururilor “Totul este inclus” agenţiile turistice primesc comisioane de la turoperatori.Vînzarea altor tipuri de servicii se face pe preţurile stabilite de producătorii acestora, iar pentru oferirea serviciilor separate, agenţiile turistice pot stabili anumite adaosuri la preţurile producătorului.

Majoritatea agenţiilor turistice se află sub sfera de influenţă a firmelor mari turistice en-gros, companiilor aeriene, corporaţiilor hoteliere şi firmelor comerciale. În ultimii ani în legătură cu concurenţa sporită din partea monopolurilor şi turoperatorilor mari se observă un proces de falimentare a agenţiilor turistice sau înghiţirea acestora de către firmele mari, iată de ce uneori ele se unesc pentru a elabora o politică unică şi condiţii generale de contractări cu firmele turistice en-gros. Printre organizaţiile cooperative internaţionale se evidenţiază Asociaţia Mondială a agenţiilor turistice (AMAT), ce întruneşte 240 de agenţii turistice din diferite ţări şi-şi exercită activitatea pe baze comerciale.Firmele turoperatoare-sînt în I rînd firme en-gros, ce o fac pe mediatorul între întreprinderile industriei turistice şi agenţiile industriei turistice. Ele realizează tururi de la numele firmei sau prin intermediul agenţiilor turistice direct clienţilor. În timpul organizării călătoriilor operatorii turistici stabilesc legături cu întreprinderile de cazare, masă, transport, instituţii de cultură şi birourile de excursii.Deseori turoperatorii arendează pe bază de contracte pe termen lung hoteluri şi alte mijloace de cazare, avioane, autocare, asigurîndu-le un front de muncă maxim şi obţinînd astfel reduceri.Firmele turoperatoare în dependenţă de tipul de transport utilizat se împart în firme specializate în organizarea tururilor cu avioane special amenajate; excursii cu autocarul; excursii cu trenul, croaziere maritime şi călătorii în alte ţări.Corporaţiile turistice-sînt întreprinderi mari, care întrunesc mai multe firme, ce prestează diferite tipuri de servicii turistice. Ele au monopolizat piaţa şi s-au transformat în complexe interramurale de producere şi includ cele mai diverse întreprinderi ale industriei, ce deserveşte bussines-ul turistic, companiile de transport, bancare, de asigurări şi alte companii, ce realizează tururi printr-o reţea largă de turoperatori şi agenţii turistice în diferite ţări.Înzestrarea cu sisteme moderne de conducere automatizate şi de telecomunicaţii le permite să studieze operativ şi să satisfacă necesităţile şi interesele turiştilor.Pe lîngă corporaţiile mari actualmente de o mare popularitate se bucură complexele hoteliere, ce oferă turiştilor servicii nu numai de cazare, dar un spectru larg de alte servicii, de ex. masa la restaurantul hotelului, pregătirea sălălor pentru conferinţe şi seminare, procurarea biletelor de transport, arenda automobilelor şi comanda taximetrelor, excursii, organizarea distracţiilor, livrarea informaţiilor, vînzarea suvenirelor şi a altor mărfuri.Marile complexe hoteliere se unesc prin sistemele automatizate de conducere în aşa-zisele “lanţuri” ce permite repede şi concret să se ia în consideraţie orice afacere individuală şi într-un termen scurt să se

rezerveze locuri la hoteluri, în transport, să se elibereze prompt documentele de decont şi să se efectuieze plăţile.În lume sînt circa 100 asemenea “lanţuri” hoteliere cu o capacitate totală de 1,6 mln. camere. Principalele sînt “Holiday Inn”, “Sharaton”, “Hilton”.O particularitate importantă a etapei contemporane de dezvoltare a turismului internaţional şi modificarea formelor lui de organizare este pătrunderea în bussines-ul turistic a companiilor de transport, comerciale, industriale, bancare, de asigurări.Companiile de transport oferă servicii separate, cît şi tururi elaborate de sinestătător pe fonul bazei hoteliere. Mari succese în acest domeniu au obţinut companiile aeriene, care de obicei crează firme turoperatoare-filiale de deservire a curselor charter, ele se specializează în vînzarea tururilor, elementul component al cărora este călătoria cu avioanele companiei. Asemenea firme organizează deservirea pe baza relaţiilor de afaceri cu alte întreprinderi în condiţiile obişnuite pentru un turoperator. Pentru etapa actuală este caracteristică şi un proces invers-achiziţionarea de către firmele turistice a unor companii aeriene. Companiile maritime organizează croaziere, cele feroviare-propun tururi cu preţ avantajos, incluzînd excursii în oraşele de pe intinerar, cele de autocare-organizează tururi de sine stătător.Firmele comerciale-au început să realizeze activ servicii turistice încă de prin anii 70. Aceasta se referă în I rînd la concernele mari şi firmele comerciale de expediţie.Iniţial, magazinele universale, încercînd să îmbunătăţească deservirea clientelei, dădeau încăperi în arendă pentru firmele turistice. Mai apoi, odată cu cererea, ele au trecut la practica de organizare a firmelor turistice independente, cu răspundere limitată, ce mai tîrziu au devenit filialele lor.În scopul cuceririi rapide a pieţei aceste companii calculau preţul de cost al tururilor, mizînd pe un beneficiu mic, lucru posibil, datorită capitalului impunător al firmelor comerciale.Inserînd condiţiile tururilor în cataloagele, ce apoi se răspîndeau în întreaga ţară în milioane de exemplare, ele au posibilitatea de a economisi sume frumoase necesare pentru publicitatea tururilor.Firmele industriale, reprezintă în I rînd ramurile ce deservesc bussines-ul turistic, în baza sistemului de participare au început să includă în structura lor firmele turistice. Vizibilă este pătrunderea băncilor şi companiilor de asigurare în sfera turismului internaţional pe calea cumpărării pachetului întreg sau al pachetului de control de acţiuni. Tururile organizate de operatori se realizează de bănci şi companii de asigurare prin intermediul propriilor salariaţi printre clienţi. Avînd o reţea largă de filiale şi un personal numeros de agenţi de asigurare, băncile şi companiile de asigurări au început să realizeze cu succes aceste operaţii,

obţinînd beneficii suplimentare pe baza economisirii comisioanelor, ce se plătesc agenţilor de tourism. Tururile, propuse de bănci, de regulă sînt mai ieftine decît la agenţii de tourism. În afară de aceasta, băncile şi companiile de asigurări au propriile sisteme automatizate de evidenţă şi conducere, în memoria cărora sînt incluse datele generale despre depunători şi persoanele asigurate. Aceasta le permite să expedieze reclama direcţionat, propunînd clientului asemenea călătorii, care ar corespunde intereselor şi mijloacelor acestuia. Aşa precum majoritatea potenţialilor turişti au conturi în bănci, pentru ei este mai simplu să se adreseze băncii care îi deserveşte privitor la organizarea călătoriei turistice.Pe lîngă faptul că participă direct la organizare tururilor şi răspunderea lor, băncile şi companiile de asigurări participă financiar la crearea sistemelor automatizate de rezervare a locurilor în hoteluri, la transport, organizarea reţelei de arendă a automobilelor, croazierelor şi altor tipuri de servicii.Cartelele de discaunt, emise de bănci spre deosebire de cartelele de debit şi credit de plastic, sînt un mijloc de plată ce permit posesorului să beneficieze de reduceri.Există în lume cîteva sisteme globale de cartele de discaunt. Principalele sînt: “ETN”, “IAPA”, “Countdown”.În condiţiile, cînd concurenţa în bussines-ul turistic este foarte mare, posesorii de hoteluri participă la programele de discaunt, deoarece informaţia gratuită privitor la reduceri, care se publică în cataloagele pentru posesorii de cartele, atrage clienţii potenţiali.