Turism urban-Cursul-13

7/27/2019 Turism urban-Cursul-13

1/9

REABILITAREACOLOGICA ZONELOR EGRADATECursul 3APLICAREA PEISAGISTICIILA REABILITAREA ZONELOLOR DEGRADATE

13,1.Consideratii eneraleReabilitareaesteprocesulcel mai des ntahit in domeniulspaliilor verzi urbane,nu doarpentruce multe dintre acestea jung n timp sd sufere de ,,imbatenire,,,degradareaezultdnddinlipsa de ntrelinere,datodtd actodlornatuali sau a calamiteflo. (cutremure,nundafii, alunecarideteren), sau degradAridatorate ntervenliei umane(poludrile de toate tipu le, deftipiri pe zoneleimpadu te etc), dar $i pentni cb.acest ucru esteo condilie eseniiala entm mbunatdlirea imenlinereaalirali i ieriiurbaneinununtaj.De remercaieste faptul cd odce astfel de ac,tiune asupra mui spaliu, indiferent cA estespaliu verde,o clddire sau o piaidpublicd,aproape e fiecaredatd nteruen a esteuna complexd$icare mplicd mai multe lucrerit restructware gi reabilitare, eabilitare cu renovare restatuare urenovafe sau, chiar mai multe: rcstructuralecu testaulare$i renovare. O nare parte a acestorintervenliiau o naturapluridisciplinareaxhitecli, rbanigti, eisagiqti, otani$ti, iologi, storici,arheologi, rtiqtiplastici,geografi, ociologi, tc.- diferiti de la caz a caz)ceea e presupunecunoltere extlem de aprofimdataa loculuii isto e, cultua, tadilie, obiceiuri, completate depotenlialul fiecirei zone iL parte, Acestpotefilial este unul structwal sau unul valoric, gi estepadicuiarizat penhu fiecare oraq.Trebuie at'ute in vederecatevapdncipii care sa conduci Ia,,potenfarea"neizoneexistente u valentepeisagere.Rezultatele cestor ntervenliipot sA ie de doua elud:1. restaurarea, eabilitarea, efacerea,enovarea, onser-vareajor conducea solutii

caresi pastezeatat uncliunile cA1 iaspectul formalal zonei de nteNentie.2. restructurarea, emodelarea,eorganizarea nui loc, zone, eritoriu mpune oiu{iidecele mai multe ori noi, reconversii gi remodeldri,cu aborddri de solulii contemporane,n care seregasesc imbolizatei,,istoriiale ocului", ,memorii le ocului"saualteelemente e dentifica.recaresd nu faci sAdispari complet din con$tiinlaoamenilorceeace ,,a ost". Acest tecut al loculuipoate fi unul foaxteprczent, cu pdstraxeaotah sau pafiiala a fondului constuit existent (vezireconversiilede zone ndustriale)sau uDulgolit de conlinut$i doarsugerate in amenajdrielementeale recutului.Dal mai este i cazul in caresol4iile de amenajare e fac pe terenuri flri nici un fel detecut (depozite de de$eud menajere, erenuri degradate unciar, terenuri agdcole recuperatejextinderi e ora$e, tc),cu soluliiqi amenajadmpuse ecerinlelei necesita,tilen dezvoilareanuioms. Depoluareaiecologizareaerenuriiorndustdale ste n obiectiv bligatoriu.

13.2. nterven(ii n urban!i spatiileverzi11.2. RestruclurdrileU aneintotdeaunaproiectele care vizeazd rcstructuixi urbane, indiferent de scard, au ca oconscintd irescaSiamplsarea amenajareaau earnenajdri espajii verzi.PrecedentulfostcreatdeHaussmann,rcfectul arisului nilor1853- 870, prim6acfiune

de amploarede restructurare rband,deschidereamarilor bulevarde, ealizareade grldini publice(Montsouris,Monceau,Buttes-Chaument i unele amenajdridin Bois de Boulogre 825 ha invest). nte 19779i 1985 se va duce nsa o politicasuslinutd e amplificare spaliilor verzi,


2/9

realizandu-se02unitalinoi:parcu , grddini, cuaruri. e anseazl e asemenea".plaDulerde', lzoneideest,din care edetaqeazdarculLa Villette politica ejademileniul II).Experienlaurbanismuluienglez este i ea relevantapentu interesulacordatspaliilor ve(zi(intoducereaonceptului e ,ora$-gddind"E. Howard,l898.),n care roblematicapaliilor erzia ocupatun loc impofia.ntn toateperioadele.Ofensivacu carediverse amenajtuide zonevetzi, de la mici scuarudqi spalii publice laparcud publiceample ,,largeparks")complecteazish.uctura rbani a Londrei, ginunumai,estede1nv101ar.La fel putemspuneSidesprealte orageeuropeneareprin politici urbanecoerente eu$esc Apuni in valoareexistentul ,verde"darsAJ$i extinda$i sd amenajezepalii velzi noi peterenu caxesunt,saudevindisponibileca urmarea intervenliilor de restructurare rband.Remarcabil steefoftuloragului a.rcelona,alecu ocaziaOlimpiadei in 1992,pome$te$idepuneun efort de innoire suslinut de o politicd urbani de o rard calitate, n caxeamenajdrilepeisagere u nceputde la trotuare,strdzi, raseevelzi $i au continuatcu amenajarea e noi nucleeverzi , incepdnddin port, amenajaxeamaluluimirii qi intervenlii pmctuale n interioml oraqului.Extinderile marilor orage,ti nu numai, precum qi dezindustrializarcaat fost motivesuficientepentrua promovaamenajareae spalii verzi. RezultatulacestornteNentii au in comunfaptul cA oatespaliile nou amenajate unl publice,cu rezolvAridin cele mai variate.Totu$i, catevadezideEte sunt respectaten cazul parcurilor in carc predomindvegetalul $i anumecaractemlecological acestora, epistare abiodiversildiii, de caxacterul anogenetici utilitar al acestora.

13.2.2. xemple e ntervenlii eavergurAExemplelesuntnumeroase,eprezintdn continuare atevadinntle acestea.1.Canary Watf, Londra, GB-proiectant:Hanna/ Olin,l991 29 ha (Fig. 13.1).Unul dinte cele mai ampleproiectede urbanism n Europaaailor 80 a fost restructurareazonei docurilor (in acest caz zona aparlinAndWest India Maritime Shipping Facilities) de pemalurile Tamisei gi amenajareaheiufilor aferenteapei. in aceastb.ona ruma sA se dezvolte unmare ansamblude clddiri pentrudomeniul inanciar-bancar.Solulia de rezovareurbanistici esteoaxi majord cu clddiri inalte de-oparteti de alta dar fi cu multe spalii publice urbane,scuaruriSigridini, bulevarde$i esplanadeal cdror rol sd fie atat urban cat Si social $i cultual. Calitatearezovirilor esteevidentb,amenajdrile ontastand cu betonul$i sticla zgarie-no 1or.S-a dotit a serealiza unitate prin diversitate, prin articularea diverselor zone cu trasee extinse $i solutiiinteresante.Vegetalia folosila a fost una semimaturd,deliberat aleasApentru a simboliza qe$tereaclddirilor corporagiilor hnanciare, iar amplasareaor a umarit valorificarea zonelor prielnicedezvoltArii or , fEI5 expuneri a v6nt, cwenli de aer, etc. S-aumfuit gi pdstareacaiacteruluizonei.2.Amenajarea rasuluiOlimpicdi Barcelon.i, 992.Hotel Arts amenajareexterioard- proiectant: Halna,i Olin lProiectuldea arhitecturo-Skidmore,wings ndMerill]Remodelareaurband a malului mfuii, ocupatdpanAatunci de industrii diverse a redatoragului i oamenilormarea i accesula mare.Barcelonaa inlorsspatelemfuii pe o lungimedecoastA onsiderabild,ndustriasurclasdndnteresulurbano lungi perioaddde inrp.Luq6xile pentruora$ulolimpic au ,,readusa viate" intregul teritoriu prin lucrdri ample deregenerareurband qi refunclionalizarea zonei cu locuinle, hoteluri, clddiri de birouri, centrecomerciale,$i bineinleles spalii verzi ti multe spalii publice amenajale,pasaje,promenade, u4iintedoare,vegetaliegrupati sau n aliniament,mobilier urban, corpuri de iluminat, gi nu ln ultimulrdnd sculpturile,,urbane"atat de prczente n forme gi dimensiuni variate.A fost inceputul unorludari dereamenajarei restruclurare rbani iArAprccedent entu ora$.3. Gliidina Botanicd ,La Bastide din Bordeaw, Franla - l0 ha, 2005.O rezolvare neditdpentruo grddindbotanicd,situat[ intr-un context urbannou, caltierul de

la Bastidede pe malul &ept al rAului Garome. Amplasamentulesteo zoni. industdali perifericddezafectatd.Structuragradinii este formatAdin patru parcele, iecare cu o poartdde accesSi odestina,tierecisd.Prciectul i-apropus d evidenliezeimensiuneacologica ersus imensiunea


3/9

Fig. I3.L Resbucturarcwband / Ca ary Wharf,Londru, Anglia:Plan amenajarc$i t)ederiae eneasuptazonei de ntervenlie


4/9

etnobotanica culturilor agricole,prin punerean valoarea eiementelor aturaiece ca$cterizeazd,zonaAquitaini.Cele trei ,,lwni" cu geometrii$i naturi difedte se oferdvizitatorului prin rezolvdri in careorice amenajareeste de naturAsApund in vaioare materiale naturale (lelnn, p6mant,piatrd,vegetatie)ar apa olositA ste eadeploaie.4. Grddina otanica in Barcelona, pania,2000proiectant:etFigueras]5. Plan urbanistic de restructurare {i reamenajare a toccttitqii Bradford, GB lproiect.ealizat eWill Aslop tdlParcul i grddina untelementelerincipale le ocalitilii de ed $i de azi.proiectul ropuneamenajarea nui lac artificial in centrul ora$uluisple carc converg oate celelalte apedin iona.DemolArimasive fac loc unei amenajArivezi ample, un parc urban qi a unui ztne centralereshuctuate radical, foate in&izneald, cu noi dottui $i rezoivtui de spatii publice in spi tulsecolului 1Zonapoar6 numelede TheBowl. Planul areforma unei m6ini, palma fiind zonacentrali 5ide nteresa care se conectezd ele "tei degete":Canalul theChannel),piaga(he Market)qi Valea(the Valley), dispuse n eva.ntai i care dezvoltdzonepublice,de la comert,servicii $i extensiidezone ezi publicelTechniquesArchirectuleff . 48j12006-200'7p. j2-j6].Etapele e realizare: 003-2005ea"lizarcadmei aze a zoneide acqi parc,maiapoi estulin 2006-20119i2012-2020finalizarca uturorconstucliillor $i amenajdrilor.6. ParcurileparizieneParculLa Villette lProiectanteneral rh.Bernard schumi], arculCitro6n,parculBercy,Jardin Atlantique, toate nhA in categoriama lor parcu urbanecontemporane. inte ele,parculLa Villette abordeazaema de parc mai abstaxct,vegetalul fiind o prezenlddestul de firavd.Amenajatpe locul unui fost tAig de vite, in zona de N-E Si nglob6rd canalul Ourg, sepropuneamenjareanuiparccareurmacape55 hasd dspund;a lei necesitAti:ealizareanuiparc,a unuiMuzeual StiingeloriTehnicilor ia unui < Ora$ muzicii)). oncurs a;tigat e BemajdTschumi,proiectulurma sAdeavia!6 lmui parc pentu secolul C(1.Un prcgramdeschisgi interdisciplinarceviza (urbanism, plicere pi experimenb dar gi inscrierea n dinamica vielii metropolitane$i apluralismuluicultu i urbane.

ParculCitroCnProiectealizat eGillesClementi Alairlprovost,14ha], nauguratn 1992,este$i el amplasatpe locul fostelor uzine Citroenqi se afld in centruunui cafiier rezidenlialesteamenajat eo axApelpendiculard e Sena,a$acum de altfel sunt$i alteparcurimai vechi din paris.Tratarea eomehici asi locul unor rezovaridistincte e o pade$i de alta a diagonalei: na cugr5dinimai miai tematicegi o altacu o peluzAgeneroasati cu prezengapei sub diverse ormegi auneipergolegigant.ParculBercy lProiectate arh.BenardHuet] are aa pafticularitate dstfareamemodeilocului). Amenajarea dsteazi tama shadaldexistenfipearnplasament i face egatwacu clddirileimportante adiacente a.rcului.De remarcat a aceste ezolvdri este utilizarca materialelor.Mineralul care estepreferatpavimentelorn pielele onelorstorice i caredevin ntegralminerale,mineral u nserliivegetalein sparii ublice.emn. iaud i vegetalieenruameajariecurli.13.3.Reconversii e zone ndustrialedezafectateSunt poatecele mai spectaculoaseinte inteNenliile cu scop frnal: amenajarea e zoneverzigideagrement,cologizareai refimcfonalizareaor este ejaopracticaot mai des ntahitdin multe din ora$elemari.Ecologizarea cestorzonepoatedetemina o nou viziuneasuprapeisajului qi ca urmare,noimodalitdli ea concepepeisajul menajat".Bazinul miniet Ruhr, regiunea ndust alaRuhrem centru ndustrial sfategic al Germaniei,

care in prma umAtatea sec. Oaa fost un adevArat,mit allrosperitifi", ca mai apoi , in deceniileVII-V I, sd devini una din zonelecelemai degradate.n 1989 se cteeaz6 BA (IntemationalBanastellung)carepunebazele activitilii de j,renovarcecologica$i restructuare economicd",cu


5/9

efecte asupmsocialului gi urbanului pe o suprafali de 7g0 km2, unde locuiau 2 milioane depersoane,epaxtizaten 17 comune.Aceastaacliunede rciruloirefHoyet,J,M.: ,,Teritoriunschimbarc,,,T&A m. 432107,199'7, .3O-351re frnalul n 1999-cdndimensulDarcnatual,,Emscher ark"trebuiasAdevindo realitate.Aici s-auproDus rmitoarele:1. regenerarea ediuluinatural.situandpe primuLLoc depoluarea6_uluiEmscherqireconstituireaeisajului.2 . restauarca i reconversia atrimoniului ndustdal.3. creareaenoi zonede activitatetehnopoli.4. rczolyarca ocuirii prin reconsiderarearaqelor-gridind$i realizajeade noi ansamblurirezidentiale.Rabilitareamediului, pe ling6 atraggreade investitod qi creareade locuri de rnulci, apelmls $i o renovareestetica$i un apor1substantiala ameliorareaizicd si psihicaa cadrului devia16,. entuucd peisagi$ti$i artigti au dat deja viala,,parcului Nord;, din Duisburg,,,Bundesgafienschau"in Gelsenkirken au ,Landesgartenschau,,in Liinen.La Parculdin Duisbug 200ha-echipa e prciectareatz&paltnera reuqit damenajezeintr-un tot unitar: zone de odihni cu plantalii dense; promenadeanimatede diferite scenarii;prezentaxeaetapelor din universul fierului (la elementelemuzeale addugandu-seumaleleconservate, aleledevenite spalii dedestinderc, n spaliu al cerbuneluiqi cenupii adunaten timp,

,,grddinagroazei" cu midudi ale proceselor ehnologice,s.a.); arii pentru practicareasporturilor(inclusiv escaladareaurnalelor sauplonjarean bazine);echipamente entn spectacole;,Gr6dinamatedalelorcciclate")etc. Prin ulmaxe ,memoriaocului,, e foarteprezenti,Gas l/orks Paft lProiectanlRichardHaagAssociatesl, eattle,USA, o zonAndustdaladatatidin 1906,pe o suprafaldde 10 ha 5i cu o activitateextlem de poluanti, a deteminatautoritdtilelocalesd cumpere acest oc sA-lecologizeze i sdJ fansfome intr-un parcurbande recreere.ImpAftitn sapte one unc,tionale,arculnviti iaplimbare,a picnic, a plajd, a oacd,a sport aula odihnd, otul in prezenlamasivd,chiar zdrobitoarea instalaiiilor de gaz,mnlinutepe sit (Fig.t3.2). Tot legatdeecologizarea onelor industrialedezafectateunt gi alte exemplenolabile:r ,,Eath Center"din yo*shie, Anglia- 2002;e ,,EdenCenter" in Sr.Anstell,Crcnwall,Anglia-2003 Fig.13.3,13.4).e Park DiagonalMar Barcelona+Fomm Complex. ParcdesCormailles,vry- sur Seine,Franga. Wallaby Park,Copeniaga,Danemarca. Wind WasserGaxten Leipzig,Gemania. CulturPaxka Westergasfabriek,msterdam, landaFig.13.5). ParkduChemin e 'Ile, Nantere,Franla. Fontsantaark,Barcelona, pania, 001(Fig. 3.6). MillenuiumPark,Chicago, UA,2004De rcmarcateste aptul cd toateaceste econversiide zone ndustriale gi terenuri degradaleau ost amenajaten scopul ecreerii, i faciLilezeclatiaom - natua - agrement arSide a acilitarelaliile i contacteleociale.Calitateaocuirii se apreciazi. n toatepdvinlele, ar < memorialocului > qi face simlitdprezenla,meod discret,alteo puternic.Exempleleacoped doarpa(ial multitudinile de rezolviri de acestgen.


6/9

eqggr*@@e@qo

qs"i".9

GASWORKS PARK, SEATTLE, SUA / PLAN AMENAJARE

GAS WORKS PARK / II'T{CINI CU S]TUATIA DE DINAINTE $I DUPA RECONVERSIAZONEIFig. 13.2.Ecologizareauneiostezonei ndustriale Gas WorksPa*, Seattle,USA


7/9

(SLAnstell. Crcnwull, Anglia)11tg. J.J. lmagtne cu Taotin nainte ti iiabilitare

Fig. 13.1. Inagine cu terenul leabilitat pe o suprafat,d de 11 ha, Ce trul ecologic "EclenCenter"/ ploiectant : Nicholas Grimshcw and Partene$, 1999 (St-A stell, Cronwall, Anglia)


8/9

PLAN AMENAJARE

Fig. 13.5.Cultur Pdrk la ,I/estergasfabriek,msterdam,Olanda


9/9

. z - ! f ,* f f i! : _

PLAN AMENAJARE

' r t rl i t r E

i : ,/ , ' )v - ' 1l iIIi iR.E]

]MAGINI DE PE SITUL AMENAJATfi8. 13.6. on$anta ark.Barcelona.pania2001

Turism urban-Cursul-13

Documents

Transcript of Turism urban-Cursul-13