SPAII CU FUNCIE DE LOCUIRE 1.Introducere:Locuirea: Condiia esenial, originar a oricrei aezri omeneti -Zona (zonele) de locuit a unei localiti teritoriul n cadrul creia funciunea de locuire are un caracter predominant. -diverse grade de segregare funcional, nu schimb esenial aspectele problemei. -n interiorul zonei de locuit se grupeaz locuinele, mpreun cu elementele auxiliare acestora: -dotri socialculturale -ci de circulaie -spaii plantate, de joac, etc. -IMPORTANA SISTEMATIZRII ZONEI DE LOCUIT: - Adpostete una din funciile eseniale ale oricrei azri umane (locuirea); Ponderea ei n teritoriul localitii-foarte nsemnat(80% localiti mici40% orae mari)

2.Aspectele sociale ale locuirii:-Localitile-nainte de toate, un adpost colectiv n care LOCUINELE formeaz ELEMENTUL PREDOMINANT. -n locuin se petrec multe dintre aciunile i evenimentele legate de viaa individului i a familiei sale. -ofer condiii adecvate de temperatur, lumin, umiditate, linite (asigur existen biologic). -Folosete ca loc -de depozitare pentru obiectele de tip personale -de ntreinere a igienei corporale i mentale -Folosete i ca loc de contact social -LOCUINA ESTE SUPORTUL EXISTENEI NOASTRE CA INDIVIZI -n condiiile vieii moderne, oamenii sunt supui unor multiple solicitri; locuina particip la MENINEREA i REFACEREA echilibrului fizic i spiritual. -avnd n vedere rolul locuinei n asigurarea unui standard civilizat de via (contribuie direct la aprecierea standardului) domeniul este supus interesului i controlului legislativ i administrativ, dezvoltndu-se programe, avnd ca obiect att aspectele cantitative (organizarea locuinelor pentru toi membrii societii) ct i calitative (suprafee, confort, etc.) Politica n acest domeniu, urmrete att satisfacerea unor interese colective(reprezentate prin cerinele de sistematizare ale localitilor) ct i individuale (asigurarea de locuine, dezvoltarea standardurilor acestora).

3.Definiia i caracteristicile funciei de locuire:-Definiia locuirii a evoluat n timp -INIIAL: determina fenomenul desfurat, nemijlocit n interiorul cldirii de locuit. -AZI: locuirea: totalitatea aciunilor i evenimentelor ce se consum n ritm cotidian, att n cadrul locuinei (spaiile interioare i exterioare) ct i n vecintatea ei, incluznd i acele cldiri (dotri) care ntr-un fel sau altul, servesc locuina. -n ultima vreme, modul de nelegere al funciei de locuire, tinde s depeasc limitele vieii private, atandu-ise importante valene sociale. -NSUIRILE PROPRII LOCUIRII: -I.-rol de adpostire-ferete pe locatar de condiiile climatice neprielnice, de privirile indiscrete ale vecinilor. -II.-constituie locul de desfurare al vieii private (individuale sau de familie) rspunde unor importante cerine fizioloice i psihologice (igien, odihn, intimitate, etc.) -ntre cerinele vieii individuale i cele ale vieii sociale, se cere neaprat un echilibru convenabil numai prin satisfacerea cerinelor individuale, omul

poate participa satisfctor la viaa social. -III.-caracterul de reprezentare a locuirii: -prin amplasarea n cadrul localitii, dimensiuni, echipament, servicii, anexe, locuina reflect poziia social a individului. -Caracterul de reprezentare- rol foarte important n societile tradiionalediminuat n societatea modern. Tendina este de referire n special la datele de natur profesional ale individului. -n socialism tendina de nivelare a societii, genereaz unificarea standardului de locuire (totui diferenieri pe trepte de confort) situarea n localitate oficial neglijat practic reflect statutul social al individului. - La un anumit stadiu de dezvoltare social Locuina (locuirea) se caracterizeaz printrun anumit standard de satisfacere a nevoilor i funciunilor specifice, permind desfurarea unei viei normale din punct de vedere fizic i spiritual. Modul de locuire nu este static-mecanic transformrii, aa cum este considerat n sociologia urban, considerat ntr-o trecere permanent de la necesitatea aspiraie la necesitatea obligaie. - NECESITATEA ASPIRAIE: - se confund cu imaginea locuinei dorite, sau cu optimizarea celei utilizate la un moment dat. Este generat, fie de creterea posibilitilor metreiale, fie de nmulirea i diversificarea cerinelor, privind locuina. - n primul caz, trecerea la realitate are toate condiiile - n al doilea necesar intervenia societii -Deoarece azi, locuina nu mai funcioneaz izolat, ci n corelare cu dotrile i amenajrile aferente (conturnd cadrul rezidenial) desfurarea procesului se compilc. -NECESITATEA OBLIGAIE: presupune folosirea acelei locuine care D.P.D.V. cantitativ i calitativ permite acceptarea individului i a familiei sale, ntr-o comunitate constituit. Pentru un anumit moment dat necesit obligaie reprezint nivelul minim admisibil. -IV.-locuina are un important rol de servire implic prepararea i luarea mesei, depozitarea lucrurilor personale, asigurarea igienei, etc. Acest caracter domestic nu trebuie neglijat pe el se sprijin toate celelalte cerine.

4.Elementele constitutive ale spaiilor rezideniale:Cadrul urban cu funcie de locuire este alctuit din: -Cldiri specifice funciei (locuine, anexe, dotri) -Spaii amenajate (drumuri, locuri de parcare, spaii de joac i odihn, spaii gospodreti) -Cldiri i spaii cu alt destinaie (ca urmare a procesului de reintegrare funcional) -Pe lng locuine, apar n cadrul rezidenial i alte categorii de cldiri denumite de unii profesioniti, ncepnd cu Le Corbusier Prelungirile Locuinei Azi acestea capt dou nelesuri: -unul: sinonim cu spaiile marginale de lagtur cu exteriorul ale locuinei (balcoane, logii, terase, pergole). -cellalt: folosit de urbanitii raionaliti, desemnnd cldirile specializate ce servesc zonele de locuine dotrile social-culturale. Aceste cldiri au aprut printr-o deplasare funcional, n curs i au iniial o serie de subfunciuni ale locuirii (educaia copiilor, nvmnt, asisten sanitar) se desfurau n aceeai cldire. Evoluia modului de via (nti n orae) a impus cu necesitate apariia unor cldiri specializate pentru satisfacerea unora dintre funciuni. Le Corbusier s-a ocupat de aceast problem a translaiei relaiilor funcionale, pe care a prezentat-o ntr-o lucrare a sa. Schema lui, valabil la momentul dat al unei societi poate fi reactualizat, difereniind deplasrile ncheiate de cele n curs de desfurare i de cele care nici nu au nceput mcar. - Un rol important au spaiile libere i cele amenajate a cror prezen trebuie ponderat cu grij, deoarece reprezint unul din factorii relaiei dintre mediul natural i cel construit (artificial). Spaiile libere i amenajate constituie un mijloc de protecie, contribuie la definirea indicatorului de densitate i preiau diverse funciuni oreneti secundare. Relaiile reciproce dintre elementele componente ale spaiilor urbane rezideniale precizeaz (definesc) diversele moduri de locuire.

5.Organizarea teritorial a cadrului urban rezidenial:- Dac se cerceteaz cea mai simpl locuin CAS INDIVIDUAL CU LOT se pot delimita n funcie de vecinti (drumul de acces) i dispoziie interioar (vestibul, ncperi pentru viaa de grup, ncperi pentru retragerea n intimitate, ncperi de serviciu) Patru categorii de zone ale lotului: - ntre cas i drum zona de acces - face legtura (tranziia) de la spaiul social (public) la cel individual (privat). -n partea opus zona vieii de grup n general n direct legtur cu camera de zi. Aici se ntrunete familia, se primesc oaspeii. -Lateral, opunndu-se n mod obinuit una celeilalte se afl zona rezervat vieii intime (dormitoare, camere studiu) i zona de servicii (garaj, etc.) - Aceste categorii de zone se pstreaz i n cadrul unei lotizri mai ample apare ns dispunerea n fii. - Prima fie de acces i contact. - Fia n care alterneaz cldirile cu zonele de servicii i via privat. - Fia destinat folosinei de grup sau colective (n cazul locuinelor individuale fr lot). - Aceast dispoziie se pstreaz i n cadrul unitilor urbanistice complexe, alctuite din locuine colective. - Fia de contact (trotuare de acces, parcaje, etc.) - Fia ocupat de locuine i unele anexe - n interiorul acestei dispoziii n general concentrice un nucleu plantat n care de asemenea apar o serie de amenajri i uneori cldiri (dotri). - Spaiile exterioare, adiacente ncperilor destinate vieii intime au disprut explic parial reticena fa de locuina colectiv. - Spaiu privat, semiprivat, semipublic, public. - Aceast formul de organizare are un aspect centripet, lucru accentuat de faptul c respectivele uniti urbanistice sunt delimitate de circulaii carosabile. - Exist i alte formule care s asigure orientri reversibile (ctre interior i exterior) soluii mai pretenioase D.P.D.V. economic i tehnic.

CURS-2. GRUPAREA LOCUINELOR NALTE

Densiti ridicate 400-800 loc/ha

-Locuinele nalte-NU DISPUN N GENERAL DE PARCELE (LOTURI) -Spaiile exterioare aferente.SE GRUPEAZ N VECINTATEA ACESTORA SAU NTRE CLDIRI -cile carosabile se reduce sensibil- se compenseaz prin circulaia pe scri (ascensoare) i culoare interioare. se obin densiti ridicate (400-800 loc/ha), favoriznd nzestrarea cu dotri social-culturale i echipamente tehnico-edilitare. FOLOSIREA TERENULUI- MAI PUIN DIFERENIAT -Spaii de joac, sport, odihn -Spaii de parcare, servicii -Spaii verzi-protecie- neutilizate direct -Se respect condiiile obiective de aezare i grupare a cldirilor (vezi curs) -Se pot crea compoziii -reticulare -libere Cldirile formnd dispoziii: -liniare -alveolare -compacteMODUL DE OCUPARE A TERENULUI ESTE MAI EFICIENT-

n cadrul oricrui ansamblu exist un anumit sistem de linii ordonatoare impune o aezare determinat a obiectelor. Acest sistem ordonator de trasee, nematerializat n teren,- este reeaua general ordonatoare a compoziieiREEAUA ORDONATOARE GENERAL-POATE FI MPRIT N DOU GRUPE

A. REELE RETICULARE I CELE LIBERE -reele reticulare- plas de trasee rectangulare (la teu i la echer) o ordine ce merge pn la rigiditate, o omogenitate ce merge pn la monotonie. -Specifice terenurilor plate -reele libere- trasee ordonatoare diverse dificil de realizat- pot duce la imagini necontrolate, haotice. -Se folosesc pe terenuri cu configuraie variat (forme de relief, oglinzi de ap, etc.) A. REELE GENERALE LINEARE, COMPACTE, AFINATE .? Este din punct de vedere al consistenei compoziiei (pot fi in acelai timp reticulare sau libere) -REEAUA LINIAR- folosit tot mai frecvent odat cu creterea mobilitii -REELE COMPACTE (rectangulare, radial-inelare, libere) cele mai rspndite -REELE AFNATE folosite n regiuni cu condiii nefavorabile pentru realizarea compoziiilor compacte system mult discutat POT CONDUCE LA DEZINTEGRAREA ORAULUI.

GRUPAREA LOCUINELOR NALTE-DISPOZIIA LINIAR (rectangular sau liber) aezarea cldirilor de locuit n lungul strzilor, aleilor sau altor trasee prestabilite. - Se folosete pentru ansambluri mici situate cu deosebire pe terenuri nguste sau n cadrul restructurrii unor artere de circulaie. - Desfurarea compoziiei n lungime ngreuneaz amplasarea anumitor dotri social culturale. VARIANT- DISPOZIIA RAMIFICAT-caracteristici ameliorate. -la nceputul urbanismului raionalist- toate cldirile- aveau aceeai orientare (dup axa heliotermic) -ulterior- desprii pe dou sau mai multe direciim(axe) urmrindu-se o .? -GRUPAREA N JURUL UNEI ALVEOLE SAU INCINTE; MAI MULT SAU MAI PUIN NCHISE DISPOZIIA ALVEOLAR (sau n incinte) aezarea cldirilor n jurul unui spaiu liber cu suprafaa de 0,10,3ha (lime2-3 H, adncime 3-7 H) L-2-3 -alternare armoniaoas ntre spaiile construite i cele libere -alveolele rezultate din gruparea rectangular sau liber a cldirilor de locuitse pot deschide ctre:-strad SPAIUL DE ACCES AMENAJAT I PARCARE -spaiul interior ansamblului LOCURI DE JOC I ODIHN condiii de linite i securitate. -alternare -Se preteaz la suprafee mari de teren cu laturile sufficient de largi. DISPOZIIA COMPACT rezult din eliminarea n mare msur a spaiilor libere i uneori din folosirea unor tipuri speciale de cldiri (coline de locuit) -folosite n cadrul unor zone restructurate sau a amplasamentelor vecine unor spaii plantate. -apare n organizarea unor ansambluri cu un nalt grad de integrare funcional -genereaz densiti mari fr a recurge la regimuri de nlime exagerat. N PRALEL CU DISPUNEREA N PLAN A CLDIRILOR - JOCUL DE NLIME AL VOLUMELOR - n ceea ce privete silueta general (a localitii, a oraului)

- n ceea ce se refer la imaginile locale. -Pe terenurile plate jocul pe vertical hotrtor n evitarea monotoniei - Pe terenurile n pant nlimile diferite n corelare cu relieful -se marcheaz corniele i cotele nalte ale terenului (creasta militar) -se integreaz anumite elemente naurale sau construite nvecinate. -seciunea schematic a ansamblului plnie - piramid N ORGANIZAREA ANSAMBLURILOR DE LOCUIRE COLECTIVE DE MEDIE I MARE NLIME (indiferent de dispunerea liniar, alveolar, dispersat sau compact) -ASPECTE COMPOZIIONALE LA DETALIU. -SCHIMBAREA AXELOR (LINIILOR ) DE COMPOZIIE .necesar dtorit:- configuraiei terenului i strzilor - prezenei unor elemente naturale sau construite -Se realizeaz prin:-pauze spaiale i plantaie -cldiri intermediare dispuse balansat Legtura (dup caz) dintre cldirile aezate pe axe diferite se poate deplasa n zonele unde exist condiiile pentru asigurarea calitii rezolvrii. -REZOLVAREA COLURILOR (LA INTERSECIE) poate fi considerat ca un caz particular - funcie de: - importana strzilor ce se intersecteaz - folosina zonelor adiacente - modul de ocupare a solului - Colurile - se delimiteaz net prin construcii - se contureaz mai puin precis prin plantaii COLURILE REZOLVATE ARHITECTURAL (DELIMITATE NET) -cu luarea n considerare a ,, triunghiului de vizibilitate -prin alturarea unor seciuni -prin folosirea unor tronsoane spaiale (cu vrf, teite, curbe, cu retrageri) funcie i de tipologia spaial specific. -prin introducerea unor dotri joase, care leag fronturile de locuine convergente. -n plan second printr-un element punct sau turn (cu rol de balama) - La rezolvarea acceselor n incinte (alveole)- problemele sunt asemntoare METODOLOGIE PRIVIND AMPLASAREA CLDIRILOR DE LOCUIT REGULA PRINCIPAL: Cuprinderea psoblemelor de la mare la mic, de la ansamblu la detaliu. -nelegerea la scar mare privit att n timp (evolutiv) ct i n spaiu. Chiar atunci cnd este vorba de o singur cldire sau un singur grup de locuine. N IPOTEZA (DIDACTIC) A AMPLASRII DE LOCUINE NTR-UN ORA NOU (SAU RENNOIT TOTAL) SE PORNESC DE LA DATELE GENERALE DIN P.U.G. -mrimea localitii -densitatea la nivelul diferitelor entiti urbanistice -reeaua stradal major, schema transportului n comun -reeaua dotrilor social-culturale -sistemul de spaii verzi plantate -regimul de nlime etc. Densiti (la orae mici 20-50.000 loc.) locuine collective Brut/total ora 80-120 loc./ha /cartier 150-300 loc./ha /ansamblu rezidenial 300-600 loc./ha Funcie de densitate i numrul de locuitori permaneni se stabilete dimensiunea, iar apoi forma teritoriului localitii.

-La nivelul unui ora mic reea modest de circulaie major (colectarea bulevarde?) distana convenabil locuin staie de transport n comun 300-400 m distana ntre trasee 600-1000 m (distana ntre staii 300-500 m) Dup trasarea reelei stradale, a celei de transport n comun, urmeaz reeaua dotrilor social-culturale, centrul, sistemele de spaii verzi i plantate etc. Dup conturarea structurii generale a oraului se proiecteaz n detaliu diferitele uniti urbanistice- cele de locuit-funcie de situare la intrarea n ora - lng centru - n apropierea unui element natural n contextual respectrii condiiilor obiective de amplasare a cldirilor-apar opiunile subiective compoziionale ale urbanistului n conturarea spaiilor -se ralizeaz dispunerea concret a cldirilor i a amenajrilor din vecintatea acestora. N CADRUL UNUI ORA RESTRUCTURAT -fazele iniiale- importan mai mare -pe lng analiza cadrului natural-informaiile legate de cadrul construit i amenajat existent. -reeaua stradal -calitatea cldirilor i a spaiilor urbane (dominate, sau caracteristice limite, deschideri de perspective) -gradul de ocupare a terenului -tradiii locale -repere istorice i de arhitectur -n completare la datele rezultate din planul urbanistic general -pe baza aceasta i a temei program: -schema cuprinznd valenele de rezolvare proprii amplasamentului respective (partiu urbanistic) -apar n general mai multe variante corecte de rezolvare concret OPIUNE Curs 3.

GRUPAREA LOCUINELORDE REGUL BENEFICIAZ DE O PARCEL

Dimensiunile parcelei depind de -tipul de locuin ce se amplaseaz pe lot -adncimea grdinii de faad (2-5m fa de trotuar) -retragerea cldirii fa de limitele laterale ale lotului (5-6m) -limea frontului la strad (5-20m) Locuinele izolate necesit mai mult teren (lot) -n mediul rural 500-800 mp-REELE EDILITARE SCUMPE -n mediul urban > 400 mp-ALIMENTARE CU AP EFICIENT CANALIZAREA N LIMITE SUPORTABILE LOCUINE IZOLATE cu parcel se aeaz pe dou rnduri -alei n form de bucl -reea de strzi Loturile front de 12-17 m (uzual) -se altur uniform n lungul strzilor lungimi mari de strzi -pentru variaia imaginii trasee sinuoase -decalarea caselor n adncime -aezarea pe strzi cu fundturi scurteaz circulaiile -permite mrirea distanei ntre strzi...? -distana ntre fundturi min 50 m pe strzile locale pentru a nu crea dificullti n circulaie. -fundturile - dispuse simetric sau alternat marcate n desfurarea strzii -aezarea pe strzi inelare micoreaz numrul interseciilor = mrete fluena circulaiei -cnd inelele se prelungesc prin fundturi compoziia avnseaz n interiorul (adncimea ) terenului, distannd strzile i mai mult ntre ele.

LOCUINELE CUPLATE-permit micorarea frontului parcelei la 10-14 m -duce i la reducerea suprafeei acestuia -aezarea ca n cazul locuinelor izolate, dar se opereaz cu cupluri de loturi i nu cu parcele separate. LOCUINELE NIRUITE (DUPLEX) front 5-7 m - sprafaa 80-100 mp - formeaz corpuri de cldiri cu lungimi variabile razultate din alinierea liniar sau decalat a tronsoanelor - rezult o densitate mai mare dect n primele dou cazuri - uneori pentru acces alee de serviciu n fundul loturilor - aezarea n lungul strzilor, pe strzi cu fundturi sau inele LOCUINELE COVOR (PATIO) - cuprind lotul n mijlocul lor asemeni unei grdini intercalate...? - frontul minim la strad 10m - parcela 100-200mp - asigur o densitate ridicat comparativ cu celelalte cldiri joase de locuit - necesit lungimi mari de strzi, fundturi sau inele - dau compoziiei un caracter ordonat, (uneori monoton) - se folosesc pe terenuri cu suprafee mici, su n alternan cu alte forme de grupare - densitatea 50-150 (200) loc. / ha

CLDIRILE DE LOCUITntre elementele cadrului urban rezidenial LOCUINELE OCUP LOCUL CEL MAI IMPORTANT LA NIVELUL LOCALITII ZONA DE LOCUITPREPONDERENT 40%-80% -ZONA DE PRODUCIE IMPORTANT -ZONA SECTORULUI TERIAR, CENTICE -ZONA SPORT-AGREMENT CATEGORII DE LOCUINE: -LOCUINELE FORME FOARTE DIVERSE conform varietii i diversitii cerinelor omeneti, mijloace materiale temperament i gust FUNCIE DE NUMRUL DE FAMILII CAZATE -LOCUINE INDIVIDUALE -LOCUINE COLECTIVE -FORME INTERMEDIARE Le Corbusier: Casa poate cpta dou forme: cea de cldire individual i cea a marelui edificiu dotat cu servicii comune organizate. S-ar prea c prima asigur locatarului maximum de libertate, i c a doua, din contr, l constrnge; dar cnd se compun cele dou formule ntr-una comun se obin rezultate diferite de cele ce apar la prima vedere. n multe ri (S.U.A. ) predominante- locuinele individuale n altele (Suedia) predominante locuinele colective Locuinele individuale IZOLARE DE VECINI -PERMIT EVENTUALE EXTINDERI -CONTACTE DIRECTE CU NATURA -OCUPARE RELATIV AFNAT A TERENULUI -DENSITI MICI Locuine colective CONDIIONEAZ RELAIILE NTRE VECINI -APARTAMENTELE NU SE POT EXTINDE

-PERMIT O CONSTRUIRE MAI DENS A TERENULUI -INVESTIII MAI REDUSE .POSIBILITATE DE DOTARE CU CLDIRI SOCIAL-CULTURALE Forme mixte (forme combinate) NTRUNESC AVANTAJELE AMBELOR FORMULE -SPAII EXTERIOARE PRIVATE -NLIME MAXIM P+3E (LOCUINE FRECVENT PE 2 NIVELE) -ACCESE SEPARATE FUNCIE DE REGIMUL DE NLIME I MODUL DE DESFURARE A CIRCUAIEI VERTICALE - Locuine joase (parter sau duplex) nu exist suprapunere de apartamente - Circulaia vertical interior -Locuine cu nlime medie (P+1 - P+4) scar comun, fr lift -Locuine nalte (P+5 P+4 P+10) Lift, etaj tehnic -Locuine foarte nalte (>P+10) mai mult de un etaj tehnic FUNCIE DE FORMA VOLUMULUI (la cldirile etajate) -punct, bar, turn, lam -piramid, plnie, etc. FUNCIE DE MODUL DE AEZARE A LOCUINELOR(mai ales pentru locuinele joase i de nlime medie) -Locuine izolate -Locuine grupate (NIRUITE, CIORCHINE LINIARE SAU RAMIFICATE, COVOR) -MULTIPLE POSIBILITI DE COMBINARE A TIPURILOR DE GRUPARE B. EVOLUIA FORMELOR DE LOCUIRE Din cercetarea categoriilor de locuine joase i de nlime medie trei etape importante n evoluia formelor n plan -FORMA ORIGINAR COLIBA CIRCULAR (probabil) -TREI FORME TRANZITORII CASA PUNCT (plan ptrat) -CASA LUNG (dreptunghi) -CASA VINCLU (dedus din combinarea casei lungi) -DIN COMBINAII I MODIFICRI ALE CASEI VINCLU -CASE N FORM DE S, U, T, I, +...- FORME SPECIFICE -CASA PUNCT I LUNG NU S-AU DIVERSIFICAT URBANISMUL RATIONALIST PROPUNE UN MODEL IERARHIZAT Grupe de locuinte, unitate de vecinatate(ansamblu complex de locuit), cartier, sector, oras URBANISMUL RATIONALIST- DOCTRINA (CA SI URBANISMUL BABOC) AZI EXISTA UN LARG SENS ASUPRA UNUI MODEL DE IERARHIE LIMITATA; IMPORTANTA CIRCULATIEI IN ORASUL MODERN CONDUCE LA CONSERVAREA PRINCIPULUI IERARHIZARII IN DOMENIUL RETELEI DE CIRCULATIE Reteaua autostrazi urbane -accesibilitate limitata -produce falii profunde in structura urbana -nu deserveste orasul deci functional, prin bretele de legaturii, nu liniar -influenta asupra vizibilitatii si accesibilitatii Arterele majore- bulevardele-largi, plantate cu arboriin aliniament -reteaua principal de servire si legatura intre cartiere -asigura o buna vizibilitate a spatiului urban

-atrage comertul si locurile cu frecventare intense Arterele secundare -dufuzeaza traficul in interioarul cartierului -asigura legaturi locale Artere tertiare -deservesc poarte cu poarte fiecare locuinta Urbanismul rationalist propune o stricta SEGREGARE FUNCTIONALA Azi- se tinde spre o crescanda diversitate functional in teritoriu urban Renuntarea la ierarhizarea rigida si segregarea functional conduce la un model urban mai omogen, in care CARTIERUL joaca un rol important EXISTA DOUA TIPURI DE CONTEXT CARE IMPUN INTERVENTII URBANE DE ANVERGURA 1.Faza de urbanizare accelerata (de migrare a populatiei dpre orase) legata sau nu de o exapansiune economica generala- impune o crestere rapida a oraselor -importante sunt extensiile urbane -cresterea determina mutatii profunde in functiunea si structura teritoriilor urabane preexistente 2.Faza de expansiune economica continua si rapida fara migrare de populatie -cu toate ca populatia a numar variaza putin, schimbarea datelor economice antreneaza modificari de profunzime in organizarea spatiilor urbane si regionale 1. Specifica este nevoia de noi locuinte apar noi cartiere de locuit -in parallel se dezvolta zone industrial, echipamentele publice, reteaua de circulatie si transport CARTIERELE-pot fi distinse 3 tipuri de plan a. MODELUL CU CVARTALE- amintind traditiile urbanismului baroc -se bazeaza pe principiu delimitarii stricte si liniare intre spatial public si cel privat -parcela- celula de baza -lotizare- constructive intre calcane -reteaua stradala- ierarhizata -regulamentul de constructie -foarte strict -regimul d einaltime (inaltimea la cornisa)-fixata dupa o regula de proiect(raport intre distant intre fronturi si inaltimea cladirilor) - in interioarul cvartalului-posibil- contract de curte comuna -panta acoperisului, balcoane continue pentru accentuarea orizontalitatii, dimensiunile si ritmul golurilor, natura materialelor - fiecare cvartal formeaza un volum global omogen si coherent - echipamentele publice ocupa cateva parcele sau un intreb cvartal funstie de importanta - spatiile verzi-scuaruri -pietele joaca un rol important -la intersectiile strtazilor importante -pentru a pune in scena echipamentele publice -contribuie la ierarhizarea SPATIILOR URBANE (nu a teritoriului urban) si la cresterea lizibilitatii orasului -LEGAT FRECVENT DE PLANUL URBAN IN GRILA -neaga modelul cvartalului -terenul este eliminate la maximum si tratat ca un vast spatiu verde -caile de circulatie sunt trasate perimetral si ierarhizate -strada traditional e condamnata ca responsabila de toate pacatele atribuite orasului traditional -cladirile sunt implantate in functie de un plan de situatie(plan general) de forma libera, compus din mari immobile separate unul de celalat, ne formand nici cvartale nici aliniamente la strada -nu exista nici o regula generala care sa stabileasca un anumit raport intre volume construite si reteaua de circulatie Modele de cvartale si functionalism constituie doua cazuri limita implicand aplicarea riguroasa si sistematica a unor conceptii doctrinaire coerente

Practica demonstreaza ca exista intre acestea doua o multitudine de SOLUTII INTERMEDIARE AZI -In cazul cartierelor noi de locuit se pot distinge cateva reguli ce stau la baza alcatuirii lor A-osatura principala a cartierului consta intr-o retea de cai de circulatie petonala ce leaga echipamentele publice cu sectoarele rezidentiale -implica un principiu de ierarhizare a spatiului favorizarea acestor trasee pietonale deci a circulatiei(deplasarilor) pietonalespre locuire de importanta publica (scoli, comert, terenuri de joaca si sport, Sali de reuniuni) -o retea auto ce sa permita accesul in aceleasi puncte de vedere si sa permita o buna leziabilitate a spatiului si din acest punct de vedere - concesii fata de principiul functionalist a; separarii riguroase a circulatiilor auto si pietonale - functie de optiunile privind reteaua pietonala se decupeaza schema generala determinand marile mase construite - inaltimi mai mari si volume mai simple in jurul spatiilor publice central - volumetria cladirilor subliniaza ierarhia spatiilor si atrage privirea spre punctele importante ale structurii urbane - se organizeaza structura spatiilor verzi coerenta so specializata - se localizeaza echipamentele publice-criterii:-accesibilitate, relatii de complementaritate sau excludere -retea de echipamente publice a carei conformatie se armonizeaza cu ierarhizarea spatiilor urbane ale cartierului B. se stabilesc regulile de constructie VOCABULARUL material, culori, volumetrie, pante de acoperisuri, proportii de goluri GRAMATICA reguli de combinare intre volumetria cladirilor, caractersticile spatiilor urbane si vocabulary -reguli de prospect, de retrgere de la aliniament, de deservire a cladirilor, de implatare a cladirilor vecine C. urbanismul coordoneaza proiectarea de obiect si realizarea cartierului D. acest mod de a construi nu poate fi redus la pura creativitate, este necesara raportarea la permanenta formelor orasului, la concluzii de natura sociologica etc 2. Specifica-gestiunea urbana a unor teritorii deja edificate -conversia unor zone undustriale dezafectate -revitalizarea unor zone de locuit- cartiere noi (rationaliste) -cartiere vechi -programe special legate de dezvoltarea sectorului tertiar, a echipamentelor posibile etc In urbanismul rationalist -zonificarea functional (din teoria orasului gradina)-HOWARD -spargerea cvartalului-urbanismul deschis-blocuir de locuinte -teoria unitatii de vecinatate(Peny) -Conduc la definirea ANSAMBLULUI COMPLEX DE LOCUINTE Caracteristici: -grad ridicat de autosuficienta rezultat din -delimitarea sa prin artere majore de circulatie sau elemente natural -modul de dispunere a dotarilor -tendinta de a limita aria de actiune a relatiilor de vecinatate la structura teritoriala a ansamblului -autonomia sa reflectata in planimetria acestuia (concentric, amintind planimetria cvartalului) -zona de acces si contact(parcare, dotari comerciale) -zona constructiilor de locuinte -zona dotarilor de invatamant, cultural etc, orientate spre spatial central plantat In conceptia urbanismului rationalist orasul e o juxtapunere de unitati autosuficiente ce graviteaza in jurul unor nuclee ierarhizate de dotari relativ independente unele fata de altele Fundametul autosuficientei echilibrul dintre locuinte si dotari Formula unitatii de vecinatate-dotarile impreuna cu amenajarile specifice se constituie in entitati de marimi corespunzatoare numite ansambluri complexe de locuit

Construirea di evolutia conceptului dde ansambluri complexe de locuit- generate de aspiratia stabilirii echilibrului dintre locuinte si dotari d.p.d.v. CANTITATIV si SPATIAL Raportul dintre locuinta si dotari are character evolutiv LA NOI- MICORAIONUL -principiile urbanismului rationalist actioneaza dupa razboi prin intermediul MICRORAIONULUI concept rezultat in urma unui concurs pentru un cartier din Moscova -dimensionarea ansamblului complex de locuit-dupa dotarea sociala de bara-scara generala- 4,8, 12000 locuitori -regim de constructie afinat o slaba ordonare arhitecturala a strazii -neierarhizare, nediferentiere a spatiilor publice-private Dimensionarea in spatiu- in accord cu regimul de inaltime si densitatea Delimitat de artere de circulatie importante, elemente natural sau alte zone urbane La sfarsitul anilor 60 evolutia urbanistica ne desparte de lumea occidental care imbratiseaza alte teorii urbanistice La noi- conceptual ansamblului complex de lucuit este dezvoltat in continuare cu unele amedamente FORMA COMPLEXULUI DE LOCUIT -grupare compacta a unor sectiuni de blocuride locuite -fronturi stradale inchegate -gruparea dotariloe, a spatiilor plantate si de joaca -se pastreaza organizarea generala centripetal -caile de circulatie delimiteaza ansamblul -apar si programe urbanistice noi (ex. Placarea arterelor) Urbanismul rationalist considera teritoriul orasului ca fiind impartit in zone cu functiuni preponderente (de locuire,de odihna si agreement, de productie, etc) legate prin reteaua de circulatie si punctat de nuclee/centre /de dotari. -in orase mici un singur centru, o singura zona de productie, una de agrement , o retea restransa de circlatie, una sau mai multe zone de locuit -in orase mari Mai multe centre de valori diferite -structura se complica in sensul ca unitatile mari se subimpart in unitati mai mici -orasele si zona de locuit au o structura ierarhizata Organizarea in jurul unei strazi sau incinte: CVARTAL; ALVEOLA RAMIFICATA; FUNDATURA; INCINTA. In cadrul ei cooperare functional (accese, parcaje, platform gospodaresti, utilitati) Generata de cerinte de ordin social si de imperative architectural-urbanistice Populatia (800-1500 loc); suprafata 3-4 ha (functie de denstitate) Lipsita de dotari(poate totusi cuprinde o parte din cele de importanta locala; chiosc sau mic magazin;paine, lapte,legume,tutun,ziare) COMPLEXUL DE LOCUIT unitate urbanistica de baza Poate fi format din alaturarea mai multor grupe dispuse in jurul unei gradini de complex sau a unei magistrale pietonale XXXXX de dotari Populatia 4000-12000 loc (10000 loc dupa legislatia ultimelor decenii) Poate ajunge uneori la 16000-20000 loc Suprafata 10-20 ha Delimitat de XXXX importante sau elemente natural Este cea mai mica unitate urbanistica complexa unitatea urbanistica de baza pentru ca contine dotari din fiecare categorie, asigurandu-I o oarecare autonomie In compunerea sa intra : cresa, gradinita, scoala generala - Unitati comerciale, dispensar, punct cultural, administratie (acesteapot constitui central de complex)

-

Pot exista si unitati de productie, uneori.

CARTIERUL Mai multe complexe de locuit formeaza un cartier. Populatia 30000-50000 loc Suprafata 70-100 ha Strabatut de artere importante ale localitatii Cuprinde pe langa dotarile locale de folosinta zilnica si dotari de folosinta periodica: - Unitati comerciale specializate, policlinica, cinematografe, case de cultura, parc sportiv - Scoli profesionale, licee - Spatii de productie - Spatii administrative (politie etc) O parte din aceste dotari formeaza central de cartier

SECTORUL ORASENESC in orase mari cuprinde mai multe cartiere Populatia 100.000-200.000loc Suprafata 300-800 ha In central propriu dotari de folosinta ocazionala: - Unitati comerciale specializate, de alimentative publica, servicii - Teatru, sala polivalenta, biblioteca, muzeu, birouri (activitati comerciale) - Administratie locala proprie - Scoli superioare, spitale, Sali de sport, etc RELATIA DINTRE UNITATILE STRUCTURALE SI MARIMEA ORASULUI Bucuresti oras sector cartier complex de locuit grupa structura urbana in 5 trepte ORASE MARI oras cartier complex de locuit grupa structura urbana in 4 trepte 100.000-200.000 loc ORASE SUB 50.000 loc oras complex de locuit grupa 0 structura urbana in 3 trepte ORASE SUB 10.000 loc oras grupa structura urbana in 2 trepte Particularitati ale localitatilor (formare si evolutie in timp, vecinatatea unor elemente natural, traditii) fac posibila eliminarea unora din treptele intermediare EX: la orasele mari pot lipsi impartirea pe cartiere - Impartirea cartierelor in complexe - Oras complex grupa - Oras cartier grupa Se realizeaza in general prin impingerea la limita de marime a diverselor XXXX POPULATIA complexului de locuit 4000-12000 loc - Frecvent limita maxima la orasele mari Limita minima la orasele mici Asemenea structure se gasesc cel mai frecvent : - In cadrul oraselor noi (Orsova, Onesti) - A zonelor de extensie ale oraselor In cadrul in care s-a construit in interiorul unor perimeter stabilite conditiile reale au impus modificarea principiilor teoretice

In cadrul restructurarii urbane greu de realizat unitati urbane de o marime prestabilita Dimensiunile amplasamentului, etapele de executie, reteaua de strazi existent, mentinerea unor dotari vechi fac dificila aplicarea exacta a principiilor teoretice Acestea trebuie adaptate cu atentie si imaginative situatiei concrete a fiecarui amplasament sau oras DIFERENTE ALE TEORIEI URBANISMULUI RATIONLIST LA NIVELUL COMPLEXULUI DE LOCUIT Tendinta accentuate spre autonomie izolare treptata si slabirea coeziunii organismului urban boala a copilariei urbanismului Orientarea spre XXXXX interioara supraevaluare a rolului functional si compositional al acesteia Ponderarea centripetismului prin plasarea marginala a unora din dotarile socialculturale schema planimetrica ambigua cu efecte functionale discutabile Plasarea dotarilor dupa criteriul irationalist al razei de servire (polarizare) lipseste unitatea urbanistica de fundamental ei social Schema concentrica se aplica avantajos terenurilor libere in cazul oraselor noi sau a extensiilor urbane modul in care a fost gandita unitatea urbanistica de baza din punct de vedere planimetric si functional, al tramei de circulatie si al organizarii spatiale principal inadaptabila la caracteristicie amplasamentelor rezultate prin renovare Favorizeaza traficul mechanic in urma celui pietonal, desi in multe cazuri s-a recurs la separarea circulatiilor Accesibilitate greoaie la unele amenajari garaje collective, statii de transport in comun Poluare Sonora ridicata Uniformitate, lipsa de personalizare afecteaza negativ existent individului Accentueaza cu precadere aspectele tehnice ale existentei in dauna celor umaniste, evidentiaza componentele in dauna ansamblului Izolare sociala IN STRUCTURA ORGANISMULUI URBAN Reducerea dependentei ansamblului doar la reteaua stradala si edilitara ipostaza posibila a structurilor arborescente Sistemul unitatilor urbanistice ierarhizate modalitate artificiala de a percepe organismul urban Separarea spatial a diverselor functiuni orasenesti duce la pierderea coeziunii urbane Deplasari massive spre locurile de munca In cresterea structurilor urbane sistemul arborescent limitat Cu toate limitele sale urbanismul rationalist a raspuns necesitatilor unei anumite epoci, caracterizate de un anumit potential economic si tehnologic cu o anumita structura sociala. Este un premis al societatii industriale.

IX. SPATII CU FUNCTIE DE LOCUIRE 1. Introducere

Locuirea conditia esentiala,originara a oricarei asezari omenesti

Zona (zonele) de locuit a unei localitati teritoriul in cadrul caruia functiunea de locuire are un caracter predominant -diverse grade de segregare functionala nu schimba esential aspectele problemei -in interiorul zonei de locuit se grupeaza locuintele impreuna cu elementele auxiliare acestora: * dotari social-culturale * cai de circulatie * spatii plantate,de joaca, etc. Importanta sistematizarii zonei de locuit adaposteste una din functiile esentiale ale oricarei asezari umane (locuirea); ponderea ei in teritotiul localitatii-foarte insemnata (80% localitati mici -> 200% orase mari)2.

Aspectele sociale ale locuirii

Localitatile- inainte de toate un adapost colectiv in care locuintele formeaza elementul predominant in locuinta se petrec multe dintre actiunile si evenimentele legate de viata individului si a familiei sale ofera conditii adecvate de temperatura, lumina, umiditate, liniste (asigura existenta biologica) foloseste ca loc: - de depozitare pentru obiectele de uz personal - de intretinere a igienei corporale si mentale foloseste si ca loc de contact social locuirea este suportul existentei noastre ca indivizi in conditiile vietii moderne oamenii sunt supusi unor multiple solicitari locuinta participa la mentinerea si refacerea echilibrului fizic si spiritual avand in vedere rolul locuintei in asigurarea unui standard civilizat de viata (contribuie direct la aprecierea standardului) domeniul este supus interesului si controlului legislativ si administrativ (guvernamental chiar dezvoltandu-se programe avand ca obiect atat aspecte cantitative (asigurarea locuintelor pentru toti membrii societatii), cat si calitative (suprafete, confort, etc.)) politica in acest domeniu urmareste atat satisfacerea unor interese colective (reprezentate prin cerintele de sistematizare ale localitatilor) cat si individuale (asigurarea de locuinte, dezvoltarea standardului acestora)

3.

Definitia si caracteristicile functiei de locuire

definitia locuirii a evoluat in timp:

initial determina fenomenul desfasurat nemijlocit in interiorul cladirii de locuit azi locuirea totalitatea activitatilor si evenimentelor ce se consuma in ritm cotidian atat in cadrul locuintei (spatiile interioare si exterioare), cat si in vecinatatea ei incluzand si acele cladiri (dotari) care intr-un fel sau altul servesc locuinta

in ultima vreme modul de intelegere al functiei de locuire tinde sa depaseasca limitele vietii private, atasandu-i-se importante valente sociale insusirile proprii locuirii:I.

rol de adapostire fereste pe locatar de conditiile climatice neprielnice, de privirile indiscrete ale vecinilor constituie locul de desfasurare al vietii private (individuale sau de familie)-raspunde unor importante cerinte fiziologice si psihologice (igiena, odihna, intimitate, etc.) caracterul de reprezentare al locuirii prin amplasarea in cadrul localitatii, dimensiuni, echipamente, servicii, anexe, locuinta reflecta pozitia sociala a individului

II.

III.

Caracterul de reprezentare- rol foarte important in societatile traditionale- diminuat in societatea moderna. Tendinta este de referire in special la datele de natura profesionala ale individului. In socialism- tendinta de nivelare a societatii genereaza unificarea standardului de locuire (totusi diferentieri pe trepte de confort) situarea in localitate oficial neglijata practice reflecta statutul social al individului. -La un anumit stadiu de dezvoltare sociala LOCUINTA (locuirea) se caracterizeaza printr-un anumit standard de satisfacere a nevoilor si functiunilor specifice, permitand desfasurarea unei vieti normale din punct de vedere fizic si spiritual. Modul de locuire nu este static- mechanic transformarii asa cum este considerat in sociologia urbana con. Intr-o trecere permanenta de la necesitatea aspiratie la necesitatea obligatie. -NECESITATEA OBLIGATIE presupune folosirea acelei locuinte care d.p.d.v. cantitativ si calitativ permite acceptarea individului si a familiei sale intr-o comunitate constituita. Pentru un anumit moment dat, necesitatea obligatie reprezinta nivelul minim admisibil. -NECESITATEA ASPIRATIE se confunda cu imaginea locuintei dorite sau cu optimizarea celei utilizate la un moment dat. Este generate fie de cresterea posibilitatilor materiale, fie de inmultirea si diversificarea cerintelor privind locuinta. -in primul caz trecerea la realitati are toate conditiile -in al doilea necesara interventia societatii -Deoarece azi locuinta nu mai functioneaza izolat ci in corelare cu, deci si amenajarile aferente ( conturanad cadrul residential) desfasurarii procesului se complica. IV. Locuinta are important rol de servire

Implica prepararea si luarea mesei, depozitarea lucrurilor personale, asigurarea igienei, etc. Acest character domestic nu trebuie neglijat- pe el se sprijina toate celelalte cerinte. 4. ELEMEMTE CONSTITUTIVE ALE SPATIILOR REZIDENTIALE Cadrul urban cu functie de locuire este alcatuit din: - CLADIRI specifice functiei (locuinte, anexe, dotari) - Spatii amenajate (drumuri, locuri de parcare, spatii de joaca si odihna, spatii gospodaresti). - Cladiri si spatii cu alta destinatie (ca urmare a procesului de reintegrare functionala) -Pe langa locuinte apar in cadrul residential si alte categorii de cladiri denumite de unii profesionisti, incepand de la Corbusier prelungiri ale locuintei. Azi aceasta capata doua intelesuri (-> vezi desenul) - unul sinonim cu spatiile marginale de legatura cu exteriorul, ale locuintei (balcoane, logii, terase, pergola) - celalalt- folosit de urbanistii rationalisti desemnand cladirile specializate ce servesc zonele de locuinte dotari social-culturale . Aceste cladiri au aparut printr-o deplasare functionala in curs si are initial, o serie de subfunctiuni ale locuirii ( educatia copiilor, invatamantul, asistenta sanitara) se desfasurau in aceeasi cladire. Evolutia modului de viata (intai in orase) a impus cu necesitate aparitia unor cladiri specializate pentru satisfacerea unora dintre functiuni. Le Corbusier s-a ocupat de acesta problema a translatiei relatiilor functionale, pe care a prezentat-o intr-o lucrare a sa. Schema lui, valabila la momentul dat al unei anumite societati poate fi (rand sters) de cele in curs de desfasurare si de ceel care nici nu au inceput macar. -Un rol important il au spatiile libere si cel amenajate a caror prezenta trebuie ponderata cu grija deoarece reprezinta unul din factorii relatiei dintre mediul natural si cel construit (artificial) Spatiile libere si amenajate constituie un mijloc de protectie, contribuie la definirea indicativului de densitate si preia diverse functiuni orasenesti secundare. Relatiile reciproce dintre elementele componente ale spatiilor urbane rezidentiale precizeaza (definesc) deversele moduri de locuire. 5. ORGANIZAREA TERITORIALA A CADRULUI URBAN REZIDENTIAL -Daca se cerceteaza cea mai simpla locuinta- CASA INDIVIDUALA CU LOT se pot delimita in functie de vecinatati (drumul de acces) si dispozitie interioara (vestibule, incaperi pentru viata de grup, incaperi pentru retragerea in intimitate, incaperi de serviciu) patru categorii de zone ale locuirii - intre casa si drum zona de acces face legatura (tranzitia) de la spatial social (public) la cel individual (privat) - in partea opusa zona vietii de grup in general in directa legatura cu camera de zi. Aici se intruneste familia, se primesc oaspetii. - Lateral, opunandu-se in mod obisnuit una celeilalte se afla zona rezervata vietii intime (dormitoare, camere de studiu) si zona de servicii (garaj etc.). -Aceste categorii de zone se pastreaza si in cadrul unei locuiri mai ample apare insa dispunerea in fasii - Prima fasie de acces si contact - Fasia in care alterneaza cladirile cu zonele de servicii si viata private - Fasia destinata folosintei de grup sau colective (in cazul locuintelor individuale fara lot). -Acesta dispozitie se pastreaza si in cadrul unitatilor urbanistice complexe alcatuite din locuinte colective. - Fasia de contact (trotuare de acces, parcaje, etc.) - Fasia ocupata de locuinte si unele anexe - In interiorul acestei dispozitii in general concentrice- un nucleu plantat in care de asemenea apar o serie de amenajari si uneori cladiri (dotari). -Spatiile exterioare adiacente incaperilor destinate vietii intime au disparut Explica partial reticenta fata de locuinta colectiva. -Spatiu privat, semiprivate, semipublic, public -Aceasta formula de organizare are un aspect centripet, lucru accentuat de faptul ca respectiveel unitati urbanistice sunt delimitate de circulatii carosabile.

-Exista si alte formule care sa asigure orientari reversibile ( catre interior si exterior) solutii mai putin pretentioase d.p.d.v. economic si ethnic. GRUPAREA LOCUINTELOR xxxx - De regula beneficiaza de o parcela - Dimensiunile parcelei depend de: tipul de locuinta ce se amplaseaza pe lot adancimea gradinii de fatada (2-5 m fata de trotuar) retragerea cladirii fata de limitele laterale ale lotului (5-6 m) latimea frontului la strada (5-20 m). Locuintele isolate necesita suprafete mari de teren (lot) In mediul rural 500 800 mp -> retele edilitare scumpe In mediul urban >400 mp -> alimentarea cu apa eficienta -> canalizarea in limite suportabile LOCUINTELE IZOLATE cu parcela se aseaza doua randuri. Fundaturi Alei in forma de bucla Retea de strazi Loturile Front de 12 17 m (uzual) Se alatura uniform in lungul strazilor ->lungimi mari de strazi Pentru variatia imaginii terase sinuoase - decalarea caselor in adancime Asezarea pe strazi cu fundaturi scurteaza circulatiile - permite marirea distantei intre el Distanta intre fundaturi min 50 m pe strazile locale pentru a nu crea dificultati in circulatie Fundaturile dipuse simetric sau alternat marcate in desfasurarea strazii Asezarea pe strazi inelare micsoreaza numarul intersectiilor -> mareste fluenta circulatiei. Cand inelele se prelungesc prin fundaturi compozitia avanseaza in interiorul (adancimea) terenului, distantiind si mai mult strazile intre ele. Locuintele cuplate permit micsorarea frontului parcelei la 10 14 m - Duce si la reducerea suprafetei acestuia - Asezarea ca in cazul locuintelor isolate, dar se opereaza cu cupluri de loturi si nu cu parcele separate. Locuintele insiruite (duplex) front 5 - 7 m - suprafata 80 100 mp - Formeaza corpuri de cladiri cu lungimi variabile rezultate din alipirea liniara sau decalata a tronsoanelor. - Rezulta o densitate mai mare decat in primele doua cazuri - Uneori, pentru acces alee de serviciu in fundul loturilor - Asezarea in lungul strazilor, pe strazi cu fundaturi sau cu inele. Locuintele covor ( patio) - Cuprind lotul in mijlocul lor asemeni unei gradini interioare - Frontal minim la strada 10 m - Parcela 100 200 mp - Asigura o densitate ridicata comparativ cu celelalte cladiri joase de locuit - Necesita lungimi mari de strazi, fundaturi sau inele - Dau compozitiei un character ordonat (uneori monoton) - Se folosesc pe terenuri cu suprafete mici sau in alternanta cu alte forme de grupare - Densitatea 50 150 (200) loc. / ha

Cladirile de locuit: Intre elementele cadrului urban residential locuintele ocupa locul cel mai important la nivelul societatii: zone de locuit- preponderenta 40%(loc mari)- 80%(loc mici) zone de productie zona sectorului tertiar- in crestere zona sport, agrement- in crestere Categorii de locuinte: Locuintele au forme foarte diverse conform varietatii si diversitatii cerintelor omenesti. In functie de numarul de familii cazate: -Locuinte individuale -Locuinte collective -Locuinte intermediare Le Corbusier: Casa poate capata doua forme:cea de cladire individuala si cea de mare edificiu dotat cu servicii comune organizate. S-ar parea ca prima ofera locatarului maximum de libertati si ca a doua, din contra, il constringe; dar cand se xxxxx cele doua forme intr-una comuna se xxx rezultate diferite fata de cele ce apar la prima vedere. In unele tari(SUA,xxxxx) predominante sunt locuintele individuale. In altele(Suedia) predominante sunt cele colective. Locuintele individuale: - Izolare de vecini -Permit eventuale extinderi -Contact direct cu natura -Ocupare relativ afanata a terenului -Densitati mici Locuintele colective: -xxxxxxx relatii intre vecini -apartamentele nu se pot extinde -permit o construire mai densa pe teren -investitii mai reduse -posibilitate de dotare cu cladiri social-culturale. Forme mixte(formele combinate) intalnesc avantajele ambelor formule -spatii exterioare private -inaltime maxima P+3E(locuintele frecvent pe 2 nivele) -accese separate. In functie de regimul de inaltime simodul de desfasurare a circulatiei verticale: -locuinte joase(parter sau duplex) nu existe suprapuneri de apartamente, circulatia interioara este verticala. -locuinte cu inaltime medie(P+1 P+4)-scara comuna, fara lift. -locuinte inalte(P+4 P+10)-lift, etaj tehic. -locuinte foarte inalte(>P+10)-mai multe lifturi, etaj tehnic. In functie de forma volumului(la cladirileetajate) -lama, turn, bara. -movila, piramida, palnie, etc. In functie de modul de asezare a locuintelor(mai ales pt. locuintele joase si cela de inaltime medie) -Locuinte izolate -locuinte grupate-(insiruite,xxxxliniare sau ramificate, xxxx). Evolutia formelor de locuire:

Xxxxx cartegoriilor de locuinte joase si de inaltime medie avem trei etape importante in evolutia formelor in plan: -Forma originara- coliba circulara(probabil). -Trei forme tranzitorii:-Casa punct(forma patrata). -Casa lunga(dreptunghi). -Casa vinclu(dedusa din combinarea casei lungi). -Din combinatii si modificari ale casei vinclu: case in forma de S, U, T, I, forme specifice de grup. Casa punct si lunga nu s-au diversificat. Gruparea locuintelor inalte: -Locuintele inalte nu dispun in general de parcele(laturi). -Spatiile exterioare aferente se grupeaza in vecinatatea acestora sau intre cladiri. -Caile carosabile se reduce sensibil- se compenseaza prin circulatia pe scari(ascensoare) si culoare interioare. -Modul de ocupare al terenului este mai eficient( seobtin densitati ridicate 400-800 loc/km patrat). -Favorizeaza izestrarea cu dotari social culturale si echipamentetehnice edilitare. -Folosirea terenului este mai putin diferentiata: -spatiu de joaca, sport, odihna. -spatiu de parcare, servicii. -spatii verzi-tampon, protecti- neutilizate direct. -Se respecata conditiile obiectibe de asezare si grupare a cladirilor(vezi curs). -se pot creea compozitii reticulate sau libere. Cladirile formand dispozitii: -Liniare -alveolare -compacte In cadrul oricarui ansamblu exista un anumit sistem de linii ordonatoare care impune o asezare determinate a obiectelor. Acest sistem ordonator de trasee reteaua geucida ordonatoare. A. Retele reticulare si cele libere -retele reticulare-trasee rectangulare- o ordine ce merge pana la rigiditate, o omogenitate ce merge pana la monotonie. -retele libere-trasee ordonatoare diverse- dificil de realizat, pot duce la imagini necontrolate, haotice. Se folosesc pe terenuri cu o configuratie variata(forme de relief, oglinzi de apa, etc.). B. Retele liniare, compacte, afanate -considerate din punct de vedere al consistentei compozitiei(pot fi in acelasi timp reticulate si libere). -Reltele liniare-folosite tot mai frecvent, odata cu cresterea mobilitatii. -Retele compacte(rectangulare, radial-inelare, libere)-cele mai raspandite -Retele afanate folosite in regiuni cu conditii nefavorabile pentru realizarea de retele compacte-sistem mult discutat-poate conduce la dezintegrarea orasului. Dispozitia liniara (rectangulara sau libera) -asezarea cladirilor de locuit in lungul strazilor, aleilor sau altor trasee. -se foloseste pentru xxxxxxxxxx mici situate cu deosebire pe terenuri inguste sau in cazul restructurarii marilor artere de circulatie. -desfasurareacompozitiei in lungime ingreuneaza amplasarea anumitor utilitati social-culturale. VARIANTA: Dispozitia ramificata: caracteristici ameliorate: -la inceputul urbanismului rationalist toate cladirile aveau aceeasi orientare (dupa axa xxxx). -ulterior dispozitia pe doua sau mai multe directii(axe), observandu-se o diferentiere.

-Gruparea in jurul unei incintemai mult sau mai putin inchise: Dispozitia alveolara, sau in incinte: -asezarea cladirilor in jurul unui spatiu liber cu suprafata de 0.1-0.3 ha(latime 2-3 h, adancime 3-7 h). -alternare armonioasa intre spatiile construite si cele libere -alveolele rezultate din gruparea rectangulara sau libera a cladirilor de locuit se pot deschide catre : - stradaspatiu de acces amenajat si parcare - spatial interior ansamblului-locuri de joaca si odihna , conditii de liniste si securitate - alternare - se preteaza la suprafete mari de teren cu laturile sufficient de largi DISPOZITIA COMPACTA rezulta din eliminarea in mare masura a spatiilor libere si uneori din folosirea unor tipuri speciale de cladiri( ) - folosite in cazul unor zone restructuratesau a amplasamentelor vecine unor ample spatii plantate. -apare in organizarea unor ansambluri cu un inalt grad de integrare funciara - genereaza densitati mari fara a recurge la regimuri de inaltime exaggerate IN PARALEL CU DISTRIBUIREA IN PLAN A CLADIRILOR - JOCUL DE INALTIME AL VOLUMELOR + in ceea ce priveste silueta generate (a focalitatii , a ansamblului) + in ceea ce se refera la imaginile locale - pe terenurile plate - jocul pe verticala hotarator in evitarea monotoniei - pe terenurile in panta inaltimi diferite in corelare cu relieful - sectiunea schematica a ansamblului: palnie Piramida IN ORGANIZAREA ANSAMBLURILOR DE LOCUINTE COLECTIVE DE MEDIE SI MARE INALTIME (indifferent de dispunerea lineara , alveolara , dispersata sau compacta) *ASPECTE COMPOZITIONALE DE DETALIU ~SCHIMBAREA AXELOR(linilor ) DE COMPOZITIE -necesara datorita: configuratiei terenului si strazilor Prezentei unor elemente naturale sau construite -se realizeaza prin : pause spatiale si plantatie Cladiri intermediare dispuse balansat Leatura (dupa caz) dintre cladirile asezate pe axe diferite se poate deplasa in zonele unde exista conditiile pentru asigurarea calitatii rezolvarii REZOLVAREA COLTURILOR(LA INTERSECTIE) poate fi considerate ca un caz particular - functie de : importanta strazilor ce se intersecteaza folosinta zonelor adiacente modul de ocupare al solului -colturile : se delimiteaza net prin constructii Se contureaza mai putin prcis prin plantatii COLTURILE REZOLVATE ARHITECTURAL (DELIMITATE NET) -cu luarea in considerare a triunghiului de vizibilitate + prin alaturarea unor sectiuni + ptin folosirea unor tronsoane spatiale (cu varf , tesite , curbe , functie si de tipologia spatiala specifica) + prin introducerea unor dotari joase care leaga fronturile de locuinte convergente + in plan second printr-un element punct sau turn (cu rol de balama) - la rezolvarea acceselor in incinta (alveole) problemele sunt asemanate METODOLOGIE PRIVIND AMPLASAREA CLADIRILOR DE LOCUIT - regula pricipala : cuprinderea problemelor de la mare la mic de la ansampblu la detaliu -intelegerea la scara mare privita atat in timp (evolutiv) cat si in spatiu chiar atunci cand este vorba de o singura cladire sau un singur grup de locuinte

IN IPOTEZA ( DIDACTICA ) A AMPLASARII DE LOCUINTE INTR0UN ORAS NOU (SAU REINOIT TOTAL) SE PORNESTE DE LA DATELE GENERALE DIN P.U.G. - marimea localitatii - densitatea la nivelul diferitelor entitazi urbanistice - reteaua stradala masora , schema transportului in comun - reteaua dotarilor social culturale - sistemul de spatii verzi plantate - regimul de inaltime , etc Densiatati (la orase mici 20-50.000 loc) locuinte collective Bruta / total oras 80-120 loc/ha cartier 150-300 loc/ha ans residential 300-600 loc.ha Functie de numarul de locuitor estimate se stabileste dimensiunea iar apoi forma teritoriului localitatii. La nivelul unui oras mic retea modesta de circulatie majora (colectiva) . distanta convenabila locuinta-statie de transport in comun 300-400 m Distanta intre trasee 600-1000 m (distanta intre statii 300-500 m) Dupa trasarea retelei stradale , a celei de transport in comun , urmeaza reteaua dotarilor social culturale , centrul , retelele de spatii verzi si plantate etc. Dupa conturarea structurii generale a orasului se proiecteaza in detaliu diferitele unitati urbanistice cele de locuit functie de situare la intrarea in oras - langa centru - la limita unui element natural in contextul respectarii conditiilor directive de amplasare a cladirilor apar optiunile subiective compozitionale ale urbanistului in conturarea spatiilor - se realizeaza dispunerea concreta a cladirilor si a amenajarilor din vecinatatea acestora IN CAZUL UNUI ORAS RESTRUCTURAT - fazele initiale importanta mai mare - pe langa analiza cadrului natural informatiile legate de cadrul construit si amenajat existent. -reteaua stradala -calitatea cladirilor si a spatiilor urbane(dominante sau caracteristice , limite , deschideri de perspectiva) -gradul de ocupare a terenului - traditii locale - repere istorice si de arhitectura -in completare la datele rezultate din planul urbanistic general - pe baza acestora si a temei program - schema cuprinde valentele de rezolvare proprii amplasamentului respectiv (partiu urbanistic) - apar in general mai multe ariante corecte de rezolvare corecta = > OPTIUNE () AFERENTE DOTARILOR SOCIAL-CULTURALE Urbanizarea a determinat modificari esentiale in structura si functiunile locuintei. DE LA GOSPODARIA AUTOSUFICIANTA TRDITIONALA LA GOSODARIA URBANA DEPENDENTA DE DOTARILE - REZULTAT AL DEPLASARILOR FUNCTIONALE DIN LOCUINTA TRADITIONALA - SPATIILE DE PRODUCTIE genereaza zonele urbane de productie - CLADIRILE DESTINATE SCHIMBULUI DE PRODUSE comert apoi - CLADIRILE DE INVATAMANT SI EDUCATIE - CLADIRILE SANITARE - CLADIRILE CULTURALE, etc.

Procesul continua si azi-nivelul de evolutie (cantitativ si calitativ) difera de la tara la tara, in directa legatura cu standardul de viata. FUNCTIA DE LOCUIRE CAPATA O ACCEPTIUNE MULT MAI LARGA desemnata prin folosirea atat a locuintelor si dotarilor social-culturale aferente, cat si prin utilizarea spatiilor plantate, amenajate si de circulatia din vecinatatea acestora, unde se desfasoara actiunile si evenimentele cu frecventa zilnica din viata indivizilor si familiilor lor. TREPTE DE DOTARE URBANISTICA DPDV A SISTEMATIZARII FIZICE, DOTARILE SOCIAL CULTURLE SE GRUPEAZA IN URMATOARELE CATEGORII: DOTARI DE EDUCATIE SI INVATAMANT (crese, gradinite, scoli de diverse categorii, institutii de invatamant superior) DOTARI COMERCIALE (alimentar industrial) DE ALIMENTATIE PUBLICA (cafenea, cofetarie, restaurant, bar), PRESTARE DE SERVICI (frizerie, croitorie, reparatii, etc) DOTARI CULTURALE (biblioteca, camin cultural, club, muzeu spectacole) DOTARI SPORTIVE (sala de sport, piscina, stadioane) SI DE ODIHNA DOTARI ADMINISTRATIVE (primarie, prefectura, minister, birouri, etc) FIECARE CATEGORIE SE IMPARTE IN TREI TREPTE IERARHICE, DUPA FRECVENTA DE VIZITARE: ZILNICA,PERIODICA, OCAZIONALA DOTARILE CU VIZITARE ZILNICA: cresa, gradinita, scoala generala, comertul e utilitate zilnica - amplasate la distante mici fata de locuinte, pentru a evita parcursurile lungi un nr mare de asemenea cladiri DOTARILE CU VIZITARE PERIODICA: cluburi, camine culturale, unitati comerciale alimentare si nealimentare, ateliere prestatoare de serviciii, dispensare, administratie. - frecventare la un interval de o saptamana, la cateva luni sau de interes pentru o mica parte a locuitorilor. - situate la distante mai mari, mai putin numeroase. DOTARILE CU VIZITARE OCAZIONALA: - cladiri frecvantate la intervale mari de timp: muzee,expozitii, sanatorii, spitale, sedii administrative, unitati comerciale, unitati comerciale pentru bunuri de folosinta indelungata, alimentatie publica, prestari servicii. PARALEL CU FRECVENTA DE VIZITARE RELEVANT ESTE SI NUMARUL DE PERSOANE CARE FOLOSESTE O ANUMITA DOTARE (EX: LICEUL) FRECVENTA DE VIZITARE SI MARIMEA POPULATIEI CAREIA II SUNT DESTINATE DOTARILE SOCIAL-CULTURALE DETERMINA IMPARTIREA LOR IN DOTARI DE IMPORTANTA PRINCIPALA, SECUNDARA SI SOCIALA DOTARI PRINCIPALE - universitati - academii - institute - facultati - comert de lux si hiperspecializat de bunuri de folosinta indelungata - restaurante specializate - case de moda - case de comenzi DOTARI SECUNDARE - licee - scoli profesionale - scoli postliceale - scoli speciale - comert nealimentar - bufete, restaurante - ateliere de comenzi DOTARI SOCIALE - scoli generale - gradinite cu program normal sau redus - crese - comert alimentar - comert semipreparate - ateliere reparatii casnice - baruri, cofetarii

EDUCATIE SI INVATAMANT COMERT, ALIMENTATIE PUBLICA, PRESTARI SERVICII

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

- spitale generale si specializate - clinici universitare - sanatorii

- policlinici - preventorii - maternitati - centre stomatologice

-dispensare - puncte stomatologice

Cultura si educatie

Sport si odihna

Administratie, diverse

Case de cultura Camine culturale Biblioteci de zona Cinematografe expozitii Complexe sportive Sali de sport si gimnastica Stadioane Bazine de inot Piscine cu public parcuri Parcuri de cultura sedii de organizatii, Oficii pttr asociatii politice si Oficii bancare apolitice Administratii de ministere zona prefecture,primarii Circa de politie institute de Aficii asigurari cercetare Sectii financiare sedii de firme banci posta politice

Opera,teatru Concert,muzee Contexte culturale

Cluburi Sali de lectura biblioteci

terenuri de sport piste de alergare terenuri de joaca scuaruri Puncte administrative(de bloc sau complex)

In cadrul zonelor de locuit unde aceasta functiune este predominanta se amplaseaza dotarile de importanta locala (la nivelul de ansamblu de locuinte,unitate de vecinatate) si secundara (la nivelul cartierului). Ponderea dotarilor in cadrul teritoriului urban creste de la grupa la ansamblu de locuinte de cartier,sector si localitate. Amplasarea dotarilor : -specifica fiecarei functiuni -tributara conceptiei generale de organizare urbanistica -in urbanismul rationalist nuclee de dotari -conform conceptiilor contemporane- reintegrare functionala -trasee integratoare,neexcluzand concentrarile de dotari -practic -in cladiri cu functiuni mixte - in cladiri independente DETERMINAREA NECESARULUI DE DOTARI La nivelul localitatii capitol important in planul urbanistic general La nivelul unitatilor urbanistice - capitol important in planul urbanistic zonal Metodologie pe baza normelor de calcul specifice fiecarui tip de dotare deduse initial prin rapel la prescriptiile internationale-adaptate la necesitatile si posibilitatile societatii noastre. Necesitatea de dotare character evolutiv normele evidentiaza dinamica necesarului de dotari. Calculul bazat pe aceste norme porneste de la - populatie a unui ansamblu P - numarul de utilizatori directi N

Populatia P rezulta din : -ancheta directa (recensamant) -din afectarea unui anumit cuantum de arie locuibila pe persoana (12-14 mp AL/pers) AL suma ariilor locuibile a tuturor locuintelor Numarul de utilizatori directi N prin statistici demografice (piramida varstelor,etc) --prin anchete de profil (gradul de motorizare,etc) N=n%P Populatia totala P (in general exprimata in mii locuitori) se foloseste la calcularea spatiilor comerciale,pt prestari servicii,amenajari,etc. P x aq = Aq P x sq = Sq aq aria desfasurabila (sau utila)/persoana (sau /1000 loc) sq suprafata de teren necesara / persoana (sau /1000 loc) pt tipul de dotare luat in calcul Cunoscand aria utila (desfasurata) totala necesara se poate determina numarul de dotari de o anumita capacitate. Pt suprafetele de teren necesare in unele cazuri se recurge la determinarea acestora prin intermediul coeficientului de utilizare a terenului . Sq = Aq / coef de utilizare Servicii 60-85% l \/ Comert coeficient de utilizare 0,6-0,7 Servicii 0,8-0,85 Numarul de utilizatori directi N se utilizeaza pt calculul spatiilor pt educatie si invatamant, pt cele culturale si sanitare. N x aq= Aq N x sq= Sq Pt educatie si invatamant unitatea este clasa (grupa) nu cladirea Ex: liceu N= Px(1,5~1,6)% x 4x(60~70)% 1,5~1,6 % - ponderea grupului annual de varsta din totalul populatiei P 4 - durata in ani a studiilor 60~70 numarul celor ce urmeaza liceul din totalul grupului respective de varsta C= N / (30~40)x(1~1,5) C= nr de clase 30~40 - nr de elevi dintr-o clasa 1~1,5 - nr de serii de elevi ce folosesc clasele In cazul folosirii unei dimenisuni standardizate pt liceu (12 : 24 clase) L = C/ Cp L nr de licee necesar Cnr de clase necesar Cp nr de clase pe un liceu Terenul necesar se calculeaza tinand cont de cuantumul global de teren (recreatie,circulatie,odihna,etc) pt un elev si coeficientul de simultaneitate in folosireaacestuia. Acest coefficient variaza invers proportional cu marimea dotarii in cazul scolilor mai mari cuantumul de teren/elev mai mic decat in cazul scolilor mici.

Dimensionarea dotarilor dependenta de evolutia standardului de viata mai ales in perioada in care acesta sufera evolutii rapide. Implica modificarea raportului dintre N/pers si Ad(dotarilor) / pers in ansamblu Necesara abordarea a 3 aspecte: - amplificarea retelei actuale de strazi - diferentierea calitativa a dotarilor - completarea retelei de dotari-rezolvarea de amplasamente. Necesara o anumita structura construita care sa permita extinderi,adaptari, intercalary si un mod adecvat de concepere a cresterii oraselor. In cadrul zonelor rezidentiale au ponderea cea mai mare ca suprafata : - prescolar - invatamantul general CRESA - copii 0-3 ani - capacitate in functie de nr de copii din zona respective care o frecventeaza 1,8-2 % din populatie s.teren/copil -- > 20-25 mp - grupe 20-25 copii pt fiecare grupa are educator si jocuri in aer liber gropi de nisip,bazine cu apa, solaria,umbrire, peluze, spatii separate pt grupe separate prin vegetatie : clase in aer liber - raza de servire : 300-500 m - crese ale intreprinderilor GRADINITA - copii 3-6 ani 5-5,5 % din populatie - cu orar normal - cu orar prelungit - grupe 25-30 copii pt fiecare grupa spatii exterioare separate prin vegetatie, spatii de regrupare , spatii de joaca dotate cu leagan,carusele, aparate de cataract,alei pt alergari - s.teren/copil = 15-25 mp gradinite cu orar redus 4h /zi 10-15 mp /copil gradinite cu orar prelungit 15-25 mp/copil raza de servire: 500-800 m -gradinite de intreprindere

Pt crese si gradinite curte de serviciu copii nu au acces --acces carosabil Frecvent, cresa se cupleaza cu gradinita. - exista capacitate standardizate in proiecte tip 75 + 180 loc 0,5 Ha 100+240 loc 0,6 Ha Amplasamentele cele mai potrivite in vecinatatea zonelor plantate,ferrite de nocivitati -traseele de access a nu traverseze arterele de circulatie importante - cladirile sa fie protejate de zgomot SCOALA GENERALA - cea mai importanta unitate de invatamnt la nivelul ansamblului de locuit - copii 6-15 ani - 18-20 % din populatie - Clase ->36 elevi - Teren 14-18 mp/copil 18 mp/copil -la 8-10 clase

17 mp/copil - la 16-20 clase 16 mp/copil - la 24 clase - cuprinde: curte de recreatie , terenuri de sport, spatii verzi, curte de service Suprafata : 16 clase 0,64 Ha 24 clase 0,72 Ha In general 0,4-0,8 Ha -amplasare ferita de circulatie majora pt liniste,securitate -raza de servire: 1000-1200 m -scoli tipizate : 10-24 clase corespunzator unei populatii de 3000-8000 locuitori LICEUL la nivel de cartier (oras) - Capacitate: 2-5% din populatie - Raza de servire- cativa km - Poate fi amplasat la strazi mai importante rol in animarea imaginii urbanistice SCOLI PROFESIONALE,SPECIALE,POSTLICEALE idem liceu INVATAMANT SUPERIOR in oras -- in teritorii proprii campusuri universitare - dotari comerciale , de alimentatie publica si prestari servicii Prin concentrarea acestor dotari se obtin : puncte, complexe, centre, zone comerciale, in functie de marime si deci de populatia servita precum si de caracterul acestora (frecventa de vizita - in practica si cercetare trei frecvente de vizitare a dotarilor comerciale : - cu frecventa zilnica: magazine alimentare (lapte,paine,legume,fructe,carne,etc nealimentare (ziare,tutun,etc III.Zone de educatie si invatamant -in cadrul zonelor rezidentiale- au ponderea cea mai mare ca suprafata *prescolari *invatamantul general CRESA- copii 0-3 ani *capacitate- in functie de nr de copii din zona respectiva care o frecventeaza 1,8-2% din populatie- supraf. teren/copil- 20- 25 mp *grupe 20- 25 copii- pt fiecrae grupa- ore educative si jocuri in aer liber (gropi de nisip, bazin cu apa, umbrare, peluze), spatii separate pt grupe, separate prin vegetatie- ''clase in aer liber'' *raza de servire- 300- 500 m -crese ale intreprinderilor GRADINITA- copii 3-6 ani, 5- 5,5% din populatie -cu orar normal/cu orar prelungit *grupe 25-30 copii- pt fiecare grupa- spatii exterioare separate prin vegetatie(spatii de regrupare, spatii de joaca dotate cu leagane, carusele, aparate de catarat, alei pt alergari) *supraf. teren/copil- 15-25 mp gradinite cu orar redus- 4 ore/zi-10-15mp/copil gradinite cu orar prelungit- 15-25mp/copil *raza de servire 500-800 m -gradinite de intreprindere Pt. crese si gradinite- curte de serviciu- copii nu au acces -acces carosabil *frecvent- cresa se grupeaza cu gradinita -exista capacitati standard in proiecte tip 75+180 loc.- 0.5 ha(0.475)

100+240 loc.- 0.6 ha *amplasamentele cele mai potrivite- in vecinatatea zonelor plantate, ferite de nocivitati-traseele de acces sa nu traverseze artere de circulatie importante -cladirile sa fie protejate de zgomot SCOALA GENERALA- cea mai importanta dotare de invatamant la nivelul ansamblului de locuit -copii 6-15 ani -18-20% din populatie -clase 36 elevi -teren -14-18mp/copil(18 pt 8-10 clase, 17 pt 16-20 clase, 16 pt 24 clase) *cuprinde- curte de recreatie -terenuri de sport -spatii verzi -curte de servici *suprafata 16 clase- 0,64ha 24 clase-0,72ha In general- 0,4- 0,8 ha *amplasare- ferit de circulatia majora- pt liniste si securitate *raza de servire 1000-1200 m -scoli tipizate 10-20 clase- corespunzator unei populatii de 3000- 8000 loc LICEUL- la nivel de cartier, oras -capacitate 2-5% populatie - raza de servire- cativa km - poate fi amplasat la strazi mai importante- rol in animarea imaginii urbanistice SCOLI PROFESIONALE, SPECIALE, POSTLICEALE INVATAMANT SUPERIOR- in oras - in teritorii proprii- campus- uri universitare DOTARI COMERCIALE, DE ALIMENTATIE PUBLICA SI PRESTARI SERVICII Prin concentrarea acestor dotari se obtin -puncte, complexe, centre, zone comerciale, functie de marimea si deci de populatia servita, precum si de caracterul acestora( frecventa de vizitare) - din practica si cercetare=> trei frecvente de vizitare a dotarilor comerciale *cu frecventare zilnica:- magazinele alimentare(lapte, paine, legume, fructe, carne ) - nealimentare( ziare, tutun etc.) *cu frecventare ????:- alimentare( bauturi, delicatese) - nealimentare( marfuri industriale, menaj, librarie) - alimentatie publica( cofetarie, restaurant, bufet etc.) - prestari servicii( reparatii, intretinere, spalatorie, frizerie) *cu frecventare ocazionala: - florarii, bijuterii, blanuri, aparate electrocasnice - case de comenzi, case de moda -se amplaseaza in puncte circulate ale zonei rezidentiale -raza de servire- 500-800 m- un mare magazin alimentar cu sector pt produse industriale de cerere zilnica - un magazin de legume- fructe- semipreparate - ziare- tutun - servicii reparatii( incaltaminte, aparate electrocasnice), frizerie, spalatorie - calculul suprafetei construite si de teren:- pe baza de norme - pe baza de studii de dezvoltare a retelei

comerciale, de alimentatie publica si servicii functie de conditiile locale specifice - pe ansamblu oras- la 1000 de loc- 100- 120 mpAu comert(45% alimentar, 55% nealimentar) din care 10- 25 mp alim. publica - 25- 35 mpAu servicii - in zonele rezidentiale- 60-65% din comertul alimentar 40-60 mpAu/1000loc - 15-20% din comertul nealimentar 20-25 mpAu/1000loc - 10-20% din alimentatia publica - 20-30% din total predtari servicii -amplasare- la parterul cladirilor de locuit - in cladiri specifice Gruparea in complexe comerciale sau polivalente- solucii mai eficiente economic, functional si social - suprafata de teren 0,07- 1,1 ha/1000 locuitori functie de modul de organizare DOTARILE SANITARE SI DE ASISTENTA SOCIALA -dispensare -cabinete stomatologice DISPENSARUL- cabinet de consultatii pentru- adulti - copii *capacitate 3000- 5000 locuri *raza de servire 800- 1000 m *amplasament- in cladire specifica- in zonele mai retrase ale complexelor polivalente - la parterul unei cladiri de locuit CABINETUL STOMATOLOGIC *in completarea unui cuplu de dispensare *capacitate 8000- 10000 locuitori -terenul afectat dispensarului 0,1- 0,2 ha cabinetului stomatologic 0,08- 0.1 ha POLICLINICA- la nivel de cartier DOTARILE DE CULTURA SI RECREERE -punctul cultural- sala de adunari si conferinte (clubul) -sala de jocuri - sala de dans - sala de lectura si biblioteca -supraf. de teren 0,1- 0,2 ha -raza de servire 500- 1200 m - amplasare- in cadrul zonelor verzi - in centrul comercial( polivalent) DOTARI ADMINISTRATIVE -birou de administratie a fondului locuibil, plata taxe, etc. - politia DOTARI SPORTIVE - la nivelul complexelor rezidentiale- nu se prevad cladiri pt educatie fizica si sport AMPLASAREA DOTARILOR SOCIAL- CULTURALE( IN COMPLEXUL DE LOCUIT)

- structura complexului de locuit- concentrica *dotarile de invatamant- cresa, gradinita, scoala- in legatura cu zonele plantate, in interior - liceul, scolile postliceale- la strada *dotarile comerciale- in locuri circulate- spre artere, la intersectii - unele( cofetarii, restaurante) si spre zonele plantate,interioare *dotarile sanitare marunte- inspre zonele plantate interioare celelalte( policlinici, spitale)- pe terenuri cu accesibilitate facila *dotarile sportive- in cadrul spatiilor plantate - amplasamentul- conditii de buna vecinatate - asigurarea razelor de servire urmate IN PREZENT se urmareste orientarea unitatilor urbanistice rezidentiale spre exterior, catre spatiile publice( strazi, bulevarde, piete, pietonale) -in aceste conditii majoritatea dotarilor( comert, sanatate, cultura, uneori invatamant) amplasate spre acestea AMPLASAREA CLADIRILOR DE SERVIRE a.descentralizat( afanat) b.centralizat( compact) c.liniar( alee comunitara) -in cazul a.-distantele fata de anumite locuinte se reduc- pe ansamblu insa circulatiile cresc ca lungime -cooperarea intre strazi se anuleaza -in cazul b.-avantaje certe functionale si sociale -modalitati de cuplare- variate-centru unic -sistem de centre-principale -secundare -priveste toate dotarile exclusiv cele de invatamant-cooperare buna -reducerea timpului de vizitare -principalul dezavantaj- inegalitatea drumurilor de acces -in cazul c.-folosit in practica in ultima vreme -preia avantajele dispozitiilor mentionate anterior -adauga pe cel al separarii circulatiilor auto si pietonale -se respecta de asemenea conditiile de amplasare specifice diverselor dotari( la strada, intre locuinte, in zona plantata) - in anumite conditii spatiul plantat central se poate transforma intr-o esplanada comunitara Centrul liniar poate cuprinde toate dotarile zonelor rezidentiale dispuse in lungul unei circulatii pietonale majore.Distantele la locuinte devin variabile, dar gruparea tuturor dotarilor social-culturale intr-o singura compozitie confera complexului importante valente sociale. XIV.CONSTRUCTII ANEXE SI AMENAJARI IN ANSAMBLURILE REZIDENTIALE CONSTRUCTII ANEXE- garaje si parcari - platforme gospodaresti - centrale termice, statii de transformare - cladiri de productie AMENAJARI- spatii destinate jocului si odihnei - circulatii pietonale si vehiculare - spatii gospodaresti - spatii plantate, fara funtie de gradina sau parc GARAJE SI PARCAJE- dimensionare- ????? evolueaza in timp *de la 3-8 vehicule/100loc =>50 vehicule/100loc+ 10-15% pt vizitatori *o parte- garaje- nr acestora in crestere,preferabil subteran odata cu cresterea numarului de autovehicule( indicelui de motorizare)

-suprafetele necesare P+G tot mai mari=>amplasarea subterana sau in cladiri specializate supraetajate a garajelor *20-25%mp/autovehicul( suprafata ocupata de autovehicul, spatiile de securitate si deschidere a usilor, spatiul de manevra) *GARAJELE- subteran sau in cladiri specializate( 300-500m raza de servire) - la parterul sau demisolul cladirlor de locuit *PARCAJELE- in vecinatatea locuintei( minim 10 m de la locul de parcare la prima fereastra, dist. maxima 60-100m - protejarea locuintelor prin plantatii - amplasare- de preferinta intre strazile de circulatie intensa( eventual cele de mare viteza) si cladirile de locuit, sau in lungul strazilor de mai mica importanta/ nu in interiorul terenurilor de locuit -parcajele si garajele fac parte integranta din reteaua de circulatie carosabila -amplasarea adiacenta strazilor perimetrale diminua poluarea sonora si gazoasa din int. ansamblurilor rezidentiale, dar mareste distanta de la locuinte la parcaje/garaje CAILE DE CIRCULATIE CAROSABILA -din cadrul ansamblurilor au latimea culoarelor de circulatie de 2,5-3,5m -strazile perimetrale- min 2 benzi de circulatie- au latimea culoarelor de circulatie de 3,5m(cat. II-III) -aleile de serviciu- 1 banda 2,5-3,5m Strazile interioare- rol-colectare si distributie a circulatiei din ansamblu catre exterior sau punctele de interes din interior( centru comercial etc.) -in cazul traversarilor- traseu cat mai sinuos *inele- ramificari din strazile perimetrale sau de trecere *fundaturi- circulatie in dublu sens max 150-200m,1-2 benzi -la o singura banda>50m-supralargiri(50-70m) -capetele-platforme de intoarcere *alei de serviciu 2,5-3m- la platforme gospodaresti de serviciu pantele aleilor max 10-20% celelalte max 8-10% *trotuare de garda de 0,6m ALEILE PIETONALE- situate impreuna cu circulatia carosabila- 0,6-0,75m/flux -aleile de serviciu 1-2 fluxuri -aleile de acces in cladiri 2-4 fluxuri -cele importante >4 fluxuri Traseu-variat-nu rectiliniu pe distante mari -racodarea corecta a punctelor de interes( functional,compozitional etc.) -pante max.10%, peste- scari *imbracamintea aleilor *traseu-in retea rectangulara, hexagonala, libera

PONDERILE IN CARE FELUL AMENAJARII CLIMEI OCUPA TEROTORIUL REZIDENTIALLocuinte 65%-50%- functie de regim de inaltime si densitate 65%- p+2 densitatea bruta 200 loc/ha 50%-p+8 -||450-500 loc/ha dotarile social- culturale 10-20% mic la densitate scazta si regim mare de inaltime mare la densitate de locuire mare si regim de inaltime ridicat 10%- 200 loc/ha / 20%- 450-500loc/ha circulatiile carosabile si parcajele 10-20% variatia- idem cu a dotarilor spatile verzi 10-15% regim stationar

BILANTUL TERITORIAL -evidentiaza raportul dintre partile teritoriului cu folosinte diferite - este exprimat in unitati de masura pentru suprafete si in procente -se poate intocmi pentru: ansambluri de locuit, cartiere si orase Folosinta majora a terenului Folosinta detaliata a terenului Suprafata totala(st) Supr. de folosinta generala (?) Teritoriul aferent cladirilor de locuit (su) Teritoriul aferent al spatiilor plantate( ?) Teritoriul aferent terenurilor de joc si sport(sj) Teritoriul aferent circulatiilor carosabile(sc) Teritoriul aferent parcajelor si garajelor (sp) Suprafata aferenta dotarilor social culturale (sd) Crese si gradinite Scoala generala Comert+alimentare publica Prestari servcii Punct cultural

Suprafata(ha)

Procente(%)

Suprafata totala(st) a ansamblului de locuit se stabileste considerand o limita conventionala (limita trotuarului) din care se exclude asezarile de cartier sau orasenesti Suprafata de fol. generala (sg)rezulta din masurarea suprafetelor aferente cladirilor de locuit (sn), spatiilor plantate(sp) si a terenuilor de joaca si de sport (sj), circulatiei carosabile( sc) parcajelor si garajelor (sp) Teritoriul de locuit (sn)-terenurile aferente locuntelor si anexelor acestora pana la limita dotarilor Teritoriul aferent spatiilor plantate de folosinta generala (sv). Cuprinde gradina complexului de locuit. Nu se include aici terenurile construite dintre blocuri sau dotari.pot fi incluse aici si spatiile verzi cu suprafata >300-500 mp. Teritoriul aferent terenurilor de joc si de sport(sj)- cuprinde amenajarile de joaca si educatie fizica raspandite in incinta sau langa gradina de complex Teritoriul aferent circulatiilor carosabile(sc) cuprinde strazile Teritoriul aferent parcajelor si garajelor - include ... parcaje si garaje cuprinsa in limita complexului. Eventual pot fi trecute la Sc. Spatiile de manevra din parcaje Suprafata destinata dotarilor social-culturale (Sd) - insumeaza loturile si terenurile aferente tuturor dotarilor social-culturale din interiorul complexului de locuit INDICATORI FIZICO-ECONOMICI - pentru aprecierea caracteristicilor diferitelor ansambluri - pentru comparatii NUMARUL UNITATILOR DE REFERINTA - numarul de locuitori (L) - cazati - numarul de apartamente (fizice sau conv.) ARIILE CLADIRILOR - aria locuibila (A loc.) - aria construita totala (A c) - aria desfasurata totala(A d) DENSITATI REALIZATE - densitatea bruta (D b) - exprima raportul dintre numarul de locuitori, apartamente, arie locuibila sau desfasurata si supr. totala a ansamblului. - densitatea de locuire (D l) - raporteaza numarul de locuitori et... la suprafata de folosinta generala - densitatea neta (D n) - raportarea la supr. terenului aferent locuintelor DbULTERIOR EXCLUDEREA EI TOTALA DIN MEDIUL CENTRULUI (CENTRUL CU CIRCULATIE TANGENTIALA) CIUDAD DE LOS MOTORES -CENTRUL CU CIRCULATIE INELARA SAU IN SUBTRAVERSARE (Saint Die ,Cumbernauld) CIRCULATIA CAROSABILA PUNE URMATOARELE PROBLEME : ACCESUL SI TRAVERSAREA,APROVIZIONAREA,PARCAREA IN ZONA CENTRULUI ACCEUL ESTE DE DORIT SA FIE CAT MAI DIRECT SI EVIDENT IN ZONA DE MAXIMA IMPORTANTA (PIATA CIVICA) PENTRU ZONELE CENTRALE ALE ORASELOR MARI SE PROPUN STRAZI DE OCOLIRE PENTRU VEHICULELE CE NU AU INTERES IN CENTRU CIRCULATIA DE APROVIZIONARE RIDICA PROBLEME DIFICILE -DETERMINA O ''FATA '' SI UN ''SPATE''(LOCUL UNDE SE FACE APROVIZIONAREA). ESTE POSIBILA EVITAREA ACESTEI SITUATII PRIN APROVIZIONAREA PRIN SUBTERAN (ELEGANT DAR SCUMP ), IN INTERIORUL UNOR CURTI DE SERVICIU SAU PUR SI SIMPLU PERIMETRAL (SPECIFICA CENTRELOR CUPRINSE INTR-UN INEL PERIMETRAL DE CIRCULATIE ) PARCAREA -POSIBILA SI IN ''FATA'' PENTRU A MARI POSIBILITATILE POSIBILITATILE DE PARCARE . LUNG CONTACTULUI INTRE CENTRU SI STRADA (CENTRUL CUPRINS INTR-UN INEL ) OBLIGATORI

AMPLASAREA PARCAJELOR LA SUBSOL DUCE LA O MAI BUNA FOLOSIRE A TERITORIULUI CONVENABILA SI PT CUPLAREA APROVIZIONARII SI PARCAJELOR CIRCULATIA PIETONALA -IN CENTRU SE POATE DESFASURA PARALEL CU CEA CAROSABILA SAU TOTAL SEPARAT ,PUNCTELE DE CONTACT FIIND SPATIILE DE TRANSPORT IN COMUN SI PARCAJELE AVAND IN VEDERE NUMARUL MARE DE VIZITATORI CE PARCURG ZILNIC CENTRUL -POSIBILA ABORDAREA UNOR SOLUTII MAI PRETENTIOASE DE SEPARARE A CIRCULATIEI AUTO SI PIETONALA PE LANGA SEPARAREA IN PIEPTENE?? VALABILA IN PLAN ORIZONTAL (MAI ALES IN CAZUL CENTRELOR VECHI ) SE FOLOSESC SOLUTIILE DENIVELATE : *SOLUTIA A/P-PIETONII EVOLUEAZA LA UN NIVEL SUB CEL PE CARE EVOLUEAZA VEHICULELE (Coventry) SOLUTIE PUTIN UTILIZATA -COSTURI MARI ,INCONVENIENTE FUNCTIONALE *SOLUTIA P/A-MAI FRECVENTA-(Voliugby;Hook)-IN SUBTERAN -CIRCULATIA CAROSABILA -PIETONII PE PLATFORME SUPERIOARE -----------------------------CUPRINDE IN MOD CURENT TOATA GAMA DE DOTARI CU EXCEPTIA -UNEORI- A CELOR DE EDUCATIE SI SANATATE MULTITUDINEA SI VARIETATEA DOTARILOR II CONFERA O VALOARE DE PRIM RANG IN STIMULAREA SI ADAPOSTIREA FUNCTIEI DE VIATA SOCIALA POSIBILITATEA DA A VIZITA O ANUMITA DOTARE ,GAMA LARGA DE OFERTE,OPORTUNITATILE DE CONTACT SOCIAL -CU ATAT MAI NUMEROASE CU CAT CENTRUL ESTE MAI MARE SI MAI CUPRINZATOR-->IMPLICATIE-UNII SPECIALISTI SUSTIN TEORIA MARILOR CENTRE URBANE,A METROPOLELOR LA NOI -GAMA COMPLEXA DE MARIMI DE ORASE (500.000-1.000.000 LOC ) SE INTALNESC CENTRE URBANE DIVERS DIMENSIONATE SI DE COMPOZITII URIASE COMPONENTA FUNCTIONALA A CENTRULUI MARIMEA SI ROLUL ORASULUI IN RETEAUA REGIONALA SAU NATIONALA DE LOCALITATI INFLUENTEAZA COMPONENTA FUNCTIONALA A CENTRULUI SAU SI DISPUNEREA FUNCTIUNILOR IN TERITORIUL AFECTAT IN CADRUL TERITORIULUI LUAT IN CONSIDERARE -DOUA ZONE :-CENTRUL PROPRIUZIS -ZONA PERICENTRALA IN ZONA CENTRALA PROPRIUZISA SE AMPLASEAZA DOTARILE ADMINISTRATIVE ,DE CULTURA,COMERT,SERVICII ,--- ---,PUBLICA OBIECTIVELE CELE MAI IMPORTANTE -CLADIRILE ADMINISTRATIEI DE STAT SAU LOCALE (PRIMARII,PREFECTURI) CLADIRILE DE CULT,CULTURALE -CONSTITUIE EMBLEMA ORASULUI .CA ATARE NECESITA UN AMPLASAMENT CAT MAI ACCESIBIL ,SA FIE OBSERVATE DIN PRINCIPALELE PUNCTE DE ACCES IN CENTRU. LA MARGINEA PRIMEI ZONE SE PROPUN DOTARILE DE TRANSPORT SI TELECOMUNICATII -PARCAJE-DOTARILE DE SPORT SI AGREMENT -UNEORI DOTARILE SANITARE IN GENERAL NU EXISTA SOLUTII PRECISE -IN FUNCTIE DE TRADITII LOCALE ,CONDITII LOCALE SAU PRIN INOVATIA PROIECTANTULUI SCHEMA POATE FI MODIFICATA GRUPAREA DOTARILOR -DOUA POSIBILITATI PRINCIPALE : * COMASAREA CLADIRILOR CU FUNCTII INRUDITE IN CADRUL UNOR SPATII SPECIALIZATE (SPATIUL CIVIC,CU DOTARI ADMINISTRATIVE ZONA COMERCIALA,SPATIUL CULTURAL ) AVANTAJE: POSIBILITATEA DE COOPERARE INTRE FUNCIUNI ,CONCENTRAREA PE TEREN ,O USOARA ORIENTARE SI SCURTAREA DEPLASARILOR DEZAVANTAJE:AMINTESC DE CRITICILE ADUSE ZONIFICARII STRICTE A ORASELOR

Pentru a fi un centru adecvat vietii civice centrul trebuie sa traiasca cat mai multe ore pe zi ,sa fie permanent animat .Comasarea dotarilor reduce dinamismul spatiilor urbane centrale la perioade specifice fiecareia. * AMESTECAREA DOTARILOR DIN CENTRU SAU ZONA CENTRALA URBANA ELIMINA DEZAVANTAJELE PRIMEI SOLUTII DAR PRETINDE UN STUDIU APROFUNDAT AL INVECINARII ANUMITOR FUNCTIUNI (alimentatie publica cu administratie,cult. Etc.) * IN PRACTICA A REZULTAT PRIN COMBINAREA CELOR DOUA SOLUTII , O A TREIA ,DE COMPROMIS, IN CARE ASEMANATOR SOLUTIEI DE IMPARTIRE A ORASULUI IN ZONE CU FUNCTIUNI PREPONDERENTE SE CONTUREAZA SPATII CU CARACTER PREDOMNINAT CIVIC,CULTURAL ,COMERCIAL . EXISTA ASTFEL POARTA DESCHISA CATRE O INTEGRARE MAI JUDICIOASA DIN PUNCT DE VEDERE A TUTUROR SAU APROAPE TUTUROR FUNCTIUNILOR DIN CENTRUL UNUI ORAS . SITUAREA CENTRULUI IN PLANUL LOCALITATII PLASAREA CENTRULUI IN CADRUL LOCALITATII SE JUDECA SUB ASPECT PLANIMETRIC SAU LA NIVELUL SILUETEI SUB ASPECT PLANIMETRIC EXISTA URMATOARELE SITUATII DE PRINCIPIU * SITUAREA CENTRULUI IN MIJLOCUL ORASULUI CEL MAI FRECVENT CAZ CEA MAI JUDICIOASA-PUNE PE TOTI LOCUITORII DIN ORICE PARTE A LOCALITATII IN RELATII APROXIMATIV APROPIATE FATA DE CENTRU O ASEMENE AMPLASARE LA ''VAD'' CONFERA CENTRULUI MAXIM DE POTENTA SOCIALA ESTE REZULTATUL LOGIC , AL DEZVOLTARII IN INELE CONCENTRICE A ACESTUIA (Paris,Kolis) LA O ANUMITA MARIME A ORASULUI DISTANTELE DE LA PERIFERIE LA CENTRU DEVIN PREA LUNGI ,CONCENTRAREA STRAZILOR RADIALE IN ACELASI PUNCT PRODUCE DIFICULTATI DE FUNCTIONARE A CENTRULUI DEZVOLTAREA ACESTUIA POATE FI REALIZATA NUMAI PRIN SACRIFICAREA TERITORIILOR CONSTRUITE INVECINATE -IN FATA ACESTEI SITUATII S-AU EMIS DOUA IPOTEZE DE CRESTERE A CENTRULUI : SUPLIMENTAREA SA PRINTR-O SERIE DE CENTRE SECUNDARE DEZVOLTARE LINIARA (RAMIFICATA) PE ANUMITE DIRECTII (Stockholm , Fiugerplan ,Bucuresti) * SITUAREA CENTRULUI LA PEIFERIA ORASULUI FRECVENTA LA ORASELE PORTURI (Napoli,Constanta,Oslo )SAU A CELOR DEZVOLTATE LA LIMITA UNUI LANT DE DEALURI SAU MUNTI (Baia Mare, Innsbruck ) ESTE DOAR ADAPTAREA ORASULUI RADIAL-CONCENTRIC LA UN AMPLASAMENT SPECIFIC ,FIRESC ,CENTRUL S-A AMPLASAT SI DEZVOLTAT IN PROXIMA VECINATATE A ELEMENTULUI NATURAL SPECIFIC,DETERMINANT AL REGIUNII RESPECTIVE Centrelor i a oraelor pe ap a devenit o tem preferat a cercetrilor urbanistice (Paul Maymont, Kenzo Tange, Yona Friedman) SITUREA CENTRULUI N AFARA LOCALITII O asemenea situaie pune sub semnul ntrebrii rostul centrului ca dotare complex a oraului, asemenea exemple foarte rare i cu via trectoare n evul mediu nu exista orae subordonate feudalitii (Celle) reedina aristocratic , centru al deciziilor politice i administrative era de regul situat n afara oraului propriu-zis (Deva, Celle, Karlsruhe). Destrmarea feudalismului a nlturat aceste cazuri devenite .... exemple recente Chandigarh (Le Corbusier), capitala statului indian Pundjab. n fapt este pe dou pri ale unui centru, partea comercial, situat n cuprinsul oraului i leag de parte politico-administrativ aflat n afara acestuia pe un platou nalt. Posibil ca L. s se fi inspirat dintr-un exemplu antic. Palatul lui Sargon de la Durr-Sharukin, oricum un ora ca i centrul su nu trebuie judecat

ca imuabil dat odat pentru totdeauna asemntor oraelor cu organismele vii cu modul de existen al acestora nu este ntmpltoare. CENTRUL N SILUETA ORAULUI Modul de dispunere a volumelor construite exploatarea accentelor de teren, evidenierea unor cldiri reprezentative se exprim nu numai n planul localitii dar i n silueta sa. ncercnd s transpun n panorame organizarea propriu-zis oraului, silueta cuprinde un element important, marcarea centrului sau zonei centrale. Asemeni volumelor generale a localitii aflate n continu schimbare silueta nu este static, se modific permanent. n aceast metamorfoz elemente componente capt alte ponderi, intr n alte relaii reciproce (turnul pompierilor). cert este c centrul ca zona cea mai de pre a oraului trebuie s fie permanent prezent n desfurrile panoramice att ca element de personalizare ct i ca element de orientare. Principal exist trei tipuri de siluet: SILUETA PIRAMIDAL TRADIIONAL

Oraul antic, medieval i baroc sunt specifice siluetei piramidale chiar dac n compunerea acestora predomin liniile orizontale zig-zagate sau curbe Dotrile civice sau religioase din centru mult mai mari dect cldirile nconjurate se mai adaug specularea formelor de relief (n oraul antic acropola, n evul mediu dealul cetii sau al bisericii Atena, Mont Saint-Michel, Sighioar