Turism ruralComuna Ciocăneşti-Bucovina Studentă:Cîmpanu AdrianaCluj-Napoca2010

Turismul rural deţine o pondere considerabilă în zona Bucovinei. O astfel delocalitate cu potenţial turistic semnificativ este şi comuna Ciocăneşti, numele vine dela ciocanarii din vremea marilor voievozi - de la Bogdan I, 1359 (primul descalecat alMoldovei), Dragos Voda, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare - care faureau uneltelede lupta pentru apararea pamantului stramosesc.Este atestată documentar din anul1400, într-un hristov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard, de cătreAlexandru cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.Având în vedere clasificarea satelor turistice din România în funcţie despecificul lor, Ciocăneşti este o localitate de interes pescăresc şi vânătoresc.Situat intre Obcinile Mestecanisului siMasivul Suhard, pe malul Bistritei Aurii, Ciocanestiuleste un loc inzestrat de Dumnezeu cu nenumaratefrumuseti. Cine calca pe aceste meleaguri revinemereu, atras de legendele si stralucirea lor. Istoriciiconsemneaza ca Muntele Suhard a fost primit "deAlexandru cel Bun ca danie de domnie de la doamna sa Ana, cu prilejul inscaunariisale. Cele mai multe familii din localitate poarta numele de Ciocan, de unde provine sidenumirea comunei Ciocanesti. Aici locuiau vechii artizani de arme din timpulvoievozilor Bogdan, Dragos si Stefan cel Mare. Legenda spune ca sageata care amarcat locul altarului de la Manastirea Putna a fost facuta de ciocanarii de aici siaurita cu aur din Bistrita Aurie.Pe aceste locuri se mai vad si astazi semnele lasate de vechea indeletnicire aoamenilor din zona: exploatarea aurului din Bistrita. Pe malurile raului exista incamari movile de pamant ramase dupa ce localnicii de odinioara cerneau nisipurileBistritei. Casele din comuna sunt ornate cu motive traditionale care se regasesc pe bunditele, catrintele, camasile si alte obiecte din portul popular al romanilor.Cadrul natural are un aport deosebit de important în dezvoltarea turismuluiverde în acest areal, factorii favorizanţi dezvoltării sunt

•Situarea comunei într-o zonă de munte, ceea ce permite efectuarea de drumeţiişi trasee turistice, precum şi petrecerea timpului liber într-un cadru naturalnepoluat. Turiştii se pot implica în realizarea muncilor agricole specificemediului montan, cum ar fi: păstoritul, tunsul oilor, mulsul lor etc.•Vegetaţiaspecifică zonei montane, e reprezentată prin: tufărişuri de afin,merişor, bujor de munte, păiuş roşu, iarba vântului. Pantele sunt acoperite cuspecii de molid şi brad, iar la altitudini ridicate se întâlneşte fagul. Planteleierboase sunt reprezentate de macrişul iepurelui, ferigi sau perişor.Dezvoltarea turismului verde în acest areal a fost posibilă datorită fonduluifloristic şi cinegetic, pădurea de brad şi molid, considerată a fi o podoabă aacestor ţinuturi. Flora roditoare a munţilor şi păşunilor dau o calitate cu totuldeosebită produselor de lapte şi carne, ca produse cu adevărat biologice,nepoluate.

Turiştii pasionaţi de flori rare vor găsi în această zonă cea mai marerezervaţie naturală de Rhododendron din Europa.•Faunaeste specifică etajului de conifere, fiind reprezentată printr-o varietatede specii, menite să atragă pasionaţii deturism cinegeticautohton. Datorită biodiversităţii de care se bucură această zonă, turiştii au posibilitatea de a practica vânătoarea unor specii ca: cerb carpatin, urs, mistreţ, iepure sau râs.Există şi specii rare, ocrotite ca monumente ale naturii, precum: cocoşul demunte, cocoşul de mesteacăn, cinteza alpină, gaiţa de munte, bufniţa şi piţigoiul. Pădurile mai sunt populate cu jder de copac, găinuşă de munte, lup,vulpe, veveriţă, dar şi privighetoare, sturz sau şopârlă. Toate aceste specii deanimale şi păsări sunt adevărate atracţii turistice, cu atât mai mult cu cât oferăimaginea naturală a unui cadru salbatic (nu s-a intervenit antropic).•Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal de Bistriţa Aurie, bogatăîn diverse specii de peşti (păstrăvul curcubeu, păstrăvul indigen, lipanul,mreana) şi constituie un adevărat paradis pentru pescuitul "la muscă" al păstrăvului şilostriţei. Alături de posibilităţile de pescuit,Bistriţa Aurie oferă şi prilejul unei plimbăriliniştite cu pluta, dar şi al practicării unui sportextrem, cum este raftingul.

•Un factor important este şiclimatul montanagreabil, prielnic practicăriidiferitelor activităţi sportive.Toţi aceşti factori ai cadrului natural contribuie la realizarea turismului verde înaceastă zonă.IV. GOSPODĂRIACondiţiile naturale deosebite, ospitalitatea bucovinenilor, tradiţiile, obiceiurile,mâncărurile tradiţionale şi posibilitatea practicării diferitelor sporturi specificemediului rural, au permis dezvoltarea agroturismului, reprezentat prin gospodăriile înstil bucovinean tradiţional, ce deţin spaţii de cazare pentru turiştii veniţi în zonă.Acestea se întind pe distanţa mai multor kilometri, cuprinzând spaţiul de locuit, anexe(bucătărie de vară, şură, cămară de lemne, grajduri şi coteţe, afumătoare) şi teritoriileagricole. Caseledin această zonă se individualizează mai ales prin zugrăvealaexterioară.Reprezentative sunt casele cu pereţii albi, balconaşe din lemn cu decoraţiirealizate în traforaj, astfel încât ornamenteleexterioare colorate se potrivesc perfect cu peisajul natural. Frumuseţea lor este dată dearhitectura locală, cu ornamente exterioareinspirate din portul popular reprezentândmotive

florale, zooforme sau geometrice, ceîncing pereţii ca nişte brâie multicolore înmaro, negru, cărămiziu, ocru. 4Diferite modele de case din Ciocăneti Terenurile agricoledin vecinătateaspaţiilor de cazare permit turiştilor să seimplice în muncile câmpului, îngrijireaanimalelor, recoltarea sau prepararea unor produse, oferindu-le bucuria de a participa laactivităţi agricole tradiţionale.Spaţii de cazareComuna Ciocăneşti dispune de o serie depensiuni agroturistice, de 2margarete (“Candrea Dafina”, “Crăciun Dana”, “Doroftei”, “Maria Vera”, “MoraruLaurenţia”, “Ursache Angela”, “Istrate Nistor”, “Giosan Georgeta Cătălina”,“Morariu Elena” şi “Olguţa”) şi respectiv 3 margarete (“Gabimar”, “Oiţa”), pensiunice oferă atât spaţiu de cazare, cât şi spaţii amenajate special pentru desfăşurareadiferitelor activităţi de agrement (echitaţie, pescuit, cicloturism, ski, rafting etc.).De la intrarea în sat, turiştii suntîntâmpinaţi prin tradiţionala “pâine cu sare”, iar odată ajunşi la locul de cazare, descoperăambianţa rustică prin porţile şi ornamenteleexterioare ale caselor construite în stil bucovinean. Pe întregul sejur, aceştia se bucură deospitalitatea gazdei şi de ambianţa familială.Toate pensiunile agroturistice oferă turiştilor camere pentru una sau mai multe persoane, dotate cu mobilier cu tentă rustică, grupuri sanitare cu accesorii moderne,iar pentru servirea micului dejun, a prânzului şi a cinei, săli de mese. Unele pensiuni pun la dispoziţia oaspeţilor bucătărie, pentru cei care doresc să-şi prepare mâncareadupă bunul lor plac. În general, condiţiile de cazare sunt simple, dar camerele suntfoarte curate, primitoare şi călduroase.Cele mai multe gospodării dispun şi de locuri de parcare pentru autovehiculeleturiştilor, spaţii de joacă pentru copii, grădină, grătar şi foişor, pentru servirea meseiîn aer liber.GastronomieÎn ceea ce priveşte gastronomia, comuna Ciocăneşti este renumită pentrumâncarea sa tradiţională şi pentru modul de preparare al bucatelor.Localnicii se întrec în a găti bucate delicioase şi reţete variate, utilizând fie produse provenite de la animale (brânză rumenită, balmoş, bulz sau miel ţinut la baiţşi jintuit, păstrat în străchini din plastic sau în sticle termorezistente), fie peşte.Păstrăvul este gătit în felurite moduri: la grătar, afumat sau în smântână, precum şi înnumeroase specialităţi: cobze de păstrăv, ruladă de păstrăv cu maioneză, sarmale cu peşte, steluţe cu cremă de peşte, păstrăv afumat cu cimbru, colac cu păstrăv, peşteumplut cu hribi, păstrăv la grătar în folie de aluminiu cu sos de usturoi, crochete din peşte, zacuscă de peşte şi multe altele.Există şi o gamă variată de băuturi locale, cu grade diferite de tărie: pălincă,lichior de afine sau vin produs în gospodăriile localnicilor.6 

teritoriul României se adună pentru a participa la concursul decorării celui mai frumosou din România.O adevarată comoară a culturii populare romăneşti, meşteşugul inchistrăriiouălor este o arta tradiţională precreştină. Este strâns legată de arta broderiei şi adecorurilor care se găsesc pe costumele naţionale. Meseria se învaţă în familie şi setransmite din generaţie în generaţie.Un artist poate decora între cinci şi douazeci de ouă pe zi, aceasta depinzândde nivelul de experienţă. Se poate spune cu uşurinţă de unde provine fiecare oudecorat atât din stilul folosit cât şi din combinaţia culorilor. Artiştii din Ciocăneştifolosesc tehnica cerii de albine, în care fiecare strat de ceară ascunde culoareaanterioară iar oul este scufundat pe rând în diverse culori. Fondul cromatic dominanteste negru la Ciocăneşti, pe care se vede o bogăţie de ornamente în alb, galben, portocaliu, adăugându-se întotdeauna şi puţin roşu.Anul trecut peste 100 de artişti au venit la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, majoritatea din sate bucovinene, dar şi din alte regiuni cum ar fiMaramureş şi Transilvania. Regulile competiţiei cer ca fiecare artist să se înscrie cu oselecţie de 12 ouă încondeiate, caracteristice zonei din care provine. Concurenţii au ladispoziţie două ore pentru a prezenta exponatele cu care s-au înscris în concurs, fără a pierde din vedere descrierea elementelor ornamentale folosite, cromatica, calitateatehnicii de lucru şi gradul de dificultate. Urmează o demonstratie ‘pe viu’ pentru areplica oul selectat. 10

  O importanţă foarte mare o are prezentarea standului şi a costumului popular din zona geografică pe care o reprezintă fiecare concurent. Toţi participanţii trateazăocazia cu mare seriozitate. Este uşor săle observi ambiţia deoarece măndria dea câştiga conscursul este o onoarefoarte mare.Un alt festival de aceeaşiînsemnătate este şi Festivalul Naţionalal Păstrăvului, care a început să capeterecunoaştere internaţională. Fiindsingurul festival al păstrăvului dinEuropa, din ce în ce mai mulţi turişti şi pescari iau cu asalt comuna Ciocăneştiîn fiecare an de sărbătoarea 'Sfintei Marii'. O tradiţie este şi faptul că feciorii străbatîntreg satul, înfipţi în şeile cailor de paradă şi purtând costume tradiţionale autentice.Se organizează un concurs de pescuit, un concurs gastronomic, un concurs pentru ceamai frumoasă grădină cu flori, cea mai frumoasă gospodărie şi cel mai frumos costumnaţional, cât şi un concurs de snoave şiglume pescăreşti. 

Comuna-muzeu Ciocăneşti dispune de uncalendar   propriu de evenimenteculturale şi de divertisment , specifice zonei: Cocoşul de munte la rotit (aprilie),Sărbătoarea Rhododendronului - înflorirea bujorului de munte (iunie-iulie), Pluta peBistriţa (august), Boncănitul cerbului (septembrie), Toamna la Ciocăneşti(octombrie), Balul gospodarilor (lăsatul secului), Solii lui Moş Nicolae (6 decembrie)etc.În localitate sunt numeroase şi importante unităţi cu caracter social-cultural:- Biserica ortodoxă din lemn, construită însecolul al XIX-lea (1859)- Ludoteca „La Furnica” (singura din ţară)- Casa de cultură „Florin Gheuca”- Biblioteca comunală „Florin Gheuca”- Casa muzeu „Ţăran Leontina”11  Festivalul Naional al ăstrăvului

  Chiar dacă Ciocăneştiul pare un simplu sat de munte, locuitorii au făcut dincomuna lor un adevărat obiectiv turistic. Călătorii care trec pe aici rămân impresionaţide Muzeul Satului, o casă veche care aparţine bătrânei Leontina. Între ziduriledecorate cu motive populare sunt aşezate la loc de cinste covoare, carpete şi ştergarelucrate într-o viaţă de ţărancă. Micul muzeu cuprinde şi costume populare tradiţionaledin zona Bucovinei, păstrate cu grijă de gazdă. Pe mesele din cele două cămăruţe suntexpuse fotografii înrămate cu grupurile de străini care au trecut pragul muzeului.FORME ALE TURISMULUI PRACTICATE ÎN CADRUL RURAL

•Turism recreativ- plimbări cu sania trasă de cai, plimbări cu pluta pe râulBistriţa Aurie, drumeţii etc.•Turism ecvestru- plimbări cu caii•Turism cinegetic (vânătoare)•Turism sportiv- schi, river rafting, pescuit 'la muscă', cicloturism montan•Turism cultural- prezent datorită festivalurilor, sărbătorilor, tradiţiilor,obiceiurilor şi nu în ultimul rând, datorită Muzeului SatuluiIMPLICAREA COMUNITĂŢII LOCALE ÎN DEZVOLTAREATURISMULUI RURALConducerea comunităţii locale sprijină dezvoltarea turismului rural în comunaCiocăneşti, implicându-se atât în promovarea acesteia ca destinaţie turistică (deexemplu, prin site-ul oficial), cât şi în valorificarea la maxim din punct de vedereturistic a potenţialului rural. Fiecare element inedit cu specific bucovinean este pus învaloare pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti. În plus, autorităţile localealocă fonduri pentru amenajarea spaţiilor de agrement, organizează festivaluri şi12Biserica ortodoxă din lemn

  încurajează crearea unor noi spaţii de cazare. Cinci dintre pensiunile agroturisticeexistente deja, sunt omologate de către ANTREC.BIBLIOGRAFIE: www.ciocanesti.com http://orasulsuceava.ro/index01_JudetulSuceava_Localitati_Ciocanesti.html http://orasulsuceava.ro/ index01_JudetulSuceava_Localitati_Ciocanesti.html http://orasulsuceava.ro/ index01_JudetulSuceava_Turism_Cazare_Ciocanesti.html http://www.antrec.ro/ro-SV-cazare-suceava-pensiuni.html http://still7.blogspot.com/2006/11/ciocanesti-bucovina.html Drăgoi, C.C.,“Turism şi activităţi sportive în spaţiul montan”, Editura Edusoft,2006Nistoreanu, P., “Ecoturism şi turism rural”, Editura ASE, 2006http://www.recolta.eu/destinatii-de-calatorie-localitatea-ciocanesti-din-bucovina- locul-ideal- pentru-agroturism/http://www.aventuraturistica.ro/localitati/detalii/ciocanesti/ http://www.hoinari.ro/index.php? cu=1355512007072713

Destinatii de calatorie: Localitatea Ciocanesti din Bucovina, locul ideal pentru agroturismIn nordul tarii, ascunsa printre Muntii Bucovinei, se afla una dintre cele mai pitoresti localitati din Romania. Comuna Ciocanesti este o comuna cu oameni gospodari si ospitalieri, care a reusit sa se afirme din punct de vedere turistic prin eforturi conjugate depuse de-a lungul vremurilor.

Mai toate casele din localitatea suceveana Ciocanesti pastreaza unele particularitati locale care nu se mai intalnesc in alte zone din tara decat in mod sporadic. Este vorba de motivele florale care decoreaza peretii exteriori ai tuturor caselor, pictate in stil traditional, rustic si care uneori sunt insotite de forme ce trimit cu gandul la simboluri crestine precum crucea. In localitate exista, de altfel, si o ludoteca, fiind una dintre putinele comune din tara care au asa ceva. Nu degeaba este Ciocanesti considerata o comuna-muzeu bucovinean in aer liber.

Si mai interesant este insa ce au reusit sa faca locuitorii comunei Ciocanesti cu aceasta mostenire cultural-traditionala. Animati si educati, totodata, in spiritul poate un pic mai conservator, dar mereu surprinzator din Bucovina, localnicii din Ciocanesti au considerat in primul rand ca trebuie sa treaca de la vorbe la fapte si unul dintre primele lucruri pe care le-au facut a fost acela ca Primaria sa interzica distrugerea fatadelor. Ba mai mult primarul si consilierii au considerat ca nu ar fi deloc nepotrivit ca gospodarii ce vor sa isi refaca fatadele caselor sa fie si sprijiniti financiar, cu conditia mentinerii specificului local. De fapt, este una din putinele localitati din mediul rural - nu doar din judetul Suceava, ci si din tara - care a luat astfel de masuri pentru combaterea "poluarii arhitecturale" si stimularea mentinerii traditiilor. Evident ca nu a fost suficient pentru micuta comunitate din Muntii Bucovinei.

Ciocanesti este o comuna muzeu (judetul Suceava), situata pe valea Bistritei Aurii, pe vechea ruta a Plutasilor de pe Bistrita in Bucovina de Sud; puteti viziona pagina Pensiuni Bucovina pentru a afla despre posibilitati de cazare la pensiunile din zona.La Ciocanesti se desfasoara renumitul Festival national al oualor incondeiate si Festivalul national al pastravului.

DescriereCiocanesti este gazda Festivalului National al Oualor Incondeiate care se desfasoara anual si unde artisti de pe tot teritoriul Romaniei se aduna pentru a participa la concursul decorarii celui mai frumos ou din Romania.

O adevarata comoara a culturii populare Romanesti, mestesugul inchistrarii oualor este o arta traditionala precrestina. Este strans legata de arta broderiei si a decorurilor care se gasesc pe costumele nationale. Toate aceste arte transforma un lucru ordinar intr-un lucru deosebit de frumos. Meseria se invata in familie si se transmite din generatie in generatie. Pentru ochiul expert exista o abundenta de creativitate exprimata prin diverse tehnici de lucru si stiluri personale. Cei neinitiati vor descoperi o sarbatoare a culorilor, un adevarat test al rabdarii si o pasiune unica ce incanta vazul si sufletul. Cele mai importante aspecte ale inchistrarii oualor sunt tehnica folosita la decorare si calitatea liniilor trase.

Un artist poate decora intre cinci si douazeci de oua pe zi, aceasta depinzand de nivelul de experienta. Oul este golit cu o seringa si spalat inainte de a se incepe lucrul pe el. Se poate spune cu usurinta de unde provine fiecare ou decorat atat din stilul folosit cat si din combinatia culorilor. Artistii din Ciocanesti folosesc tehnica cerii de albine, in care fiecare strat de ceara ascunde culoarea anterioara iar oul este scufundat pe rand in diverse culori. Fondul cromatic dominant este negru la Ciocanesti, pe care se vede o bogatie de ornamente in alb, galben, portocaliu, adaugandu-se intotdeauna si putin rosu. Ouale de strut dau rezultate spectaculoase, prin dimensiunile lor gigantice creeaza o senzatie vizuala neobisnuita, insa indiferent de dimensiunea oualor, fie ca sunt de gasca, de rata sau de strut, noi talente sunt descoperite in fiecare an, ca si tehnici originale si inventive, de exemplu pictarea oului in interior si nu in exterior.

Oul este simbolul fundamental al dragostei. Este considerat a fi simbolul care detine misterul fertilitatii si care exprima frumusete, armonie si perfectiune.

Citeste mai mult: http://www.hoinari.ro/index.php?cu=13555120070727#ixzz29Lo0IIqm

Marele merit al generatiilor ce s-au succedat înca de când avem cunostinta de existenta noastra aici, când vorbim de ciocanari , adica de pe la anii 1359 anul ,"Primului Descalecat al Moldovei Bogdan I " iar mai nou dupa unii istorici, amintind aici de Prof. De istorie Adrian Iveanu, cu cca 160 de ani mai devreme adica pe la anii 1200 d.Hristos, este ca obiceiurile si traditiile populare ale primelor generatii despre care avem cunostinta se pastreaza înca si azi . Punerea în valoare a traditiilo populare a obiceiurilor, a jocurilor, a cântecului, a doinei, a poeziei, a legendelor, a operei literare în general, sub îndemnul crestinesc al preotilor din bisericile si manastirile noastre, pastrarea portului popular traditional îmbracând copii înca din anii gradinitei si a scolii, satira, teatrul, umorul, eseuri, prezentate în manifestarile culturale ale comunei muzeu Ciocanesti la serbarile noastre, fac din acest minunat colt al Bucovinei, un loc unde merita sa vii, sa poposesti si sa revii cu drag, tu trecator, tu calatorule, tu om de stiinta,

filozof, carturar, medic, tu bade Ilie, tu domnule Jean, - sa stii si sa vezi cu ochii tai aceasta mica Elvetie cum se chema odinioara.

Sa vezi Muzeul National al Oualor Încondeiate , sa vezi cu ochii tai ce valori traditionale de neegalat are acest popor, adunate în timpul trecut, aduse la Ciocanesti în viitor pentru a le fi prezentata, zona cu traditiile ei.

Festivalul National al Oualor Încondeiate scoate la lumina traditia national - româneasca si provoaca la o reprezentare a autenticului pe plan european si de ce nu si mondial.

Reluarea si punerea în valoare cu caracter artistic dar si economic-traditia plutasilor, dar si a plutaritului de pe valea bistritei, Ciocanestiul având marea onoare de a avea în viata un numar important de ,"Academicieni " ai plutaritului ,confera comunei Ciocanesti posibilitatea de a completa paleta traditionalului autentic.

Aurul – podoaba a Bucovinei, a Bistritei Aurii - menit de asemeni de a constitui una din valorile traditionale prin reluarea expolatarii cu caracter turistic, asa cum odinioara înfrumuseta sabia, arcul, buzduganul, dar si înobilând ritualul tainic al casatoriei prin inelul ce consfinteste cununia, una din cele mai mari taine administrate de credinta noastra ortodoxa traditionala, aparata cu pretul vietii prin traditii din cele mai vechi timpuri ne reprezinta.

Ospitalitatea Ciocanesteana ,parte a ospitalitatii Bucovinene, cu alese traditii în ierarhia primirilor de oaspeti, recunoscuta de toti cei ce au avut parte de ea, pastrata si în zilele noastre cuprinde în primul rând educatia de la parinti, mosi si stramosi, dar si cea primita de la dascalii nostri din toate timpurile dar si din ziua de azi,de la educatori la preot si care tot în mod traditional se pastraza pe cît posibil nealterata ceia ce face ca trecatorul sa se mai întoarca cu drag.

Pastravul si apa curata, simboluri ale curateniei sufletesti al existentei noastre, ridicate la rang de festivitate nationala prin Festivalul National al Pastravului la Ciocanesti, duc pe mai departe traditia de a pastra curatenia de orice fel a apei, care împreuna cu aerul înseamna si latura de baza a existentei vietii noastre, nu oricum ci asa cum au mostenit-o. Participând la Festivalul National al Obiceiurilor si Traditiilor Populare , veti putea vedea ca traditia se pastreaza si este dusa mai departe de batrânii , tinerii si copii satului .

Pretuind înaintasii cât si stradaniile lor, asezate la loc de cinste lucrarile ce ne-au ramas de la ei, obiecte, haine, unele confectionate de mâna lor, sunt asezate la loc de cinste în primul muzeu al comunei, realizat de credinciosii din satul Botos, precum si locul ce se pregateste în a aseza obiectele donate de ciocanesteni în muzeul comunei Ciocanesti, din centrul localitatii noastre.

Din punct de vedere geografic comuna turistica Ciocanesti , este asezata în partea de sud - vest a judetului Suceava, la o distanta de 106 km de resedinta de judet. Comuna este dispusa de o parte si de alta a râului Bistrita Aurie, si a drumului national 18, pe o distanta de 16 km în bazinul superior al râului Bistrita, la o altitudine de 800-900 m pe vale, cuprinzând sectorul cu albia majora si terasele, arie în care se afla satele componente Ciocanesti si Botos si zone de versant si culme.

Comuna Ciocanesti este asezata din punct de vedere geografic în partea de nord a carpatilor Orientali în subtinutul muntilor zonei cristaline mezozoice-grupa nordica. Teritoriul Comunei Ciocanesti include portiuni din doua subunitati montane distincte : muntii Suhard si Obcina Mestecanisului.

Jumatatea vestica a teritoriului comunei Ciocanesti, între pârâul Diaca si pârâul Suharzel, pe dreapta Bistritei Aurii, apartine muntilor Suhard, este constituita din versanti care coboara spre nord-est din culmea principala, bine evidentiata în peisaj prin înaltimile Vf. Icoana(1593 m), Vf. Faroane (1715 m).

Relieful este fragmentat de numerosi afluenti care coboara spre bistrita Aurie, ( pârâul Diaca, pârâul Humoru , pârâul Recele , pârâul Suharzel ).

Partea nord-estica si estica a zonei situate dintre pârâul Andronic si pârâul Brezuta, apartine Obcinei Mestecanisului, fiind limitata de culmea montana principala care constituie si cumpana apelor dintre râul Bistrita Aurie si Moldova

Paralel cu aceast a culme (spre vest) este prezent un aliniament de înaltimi, date de prezenta calcarelor cristaline, Vf. Botosu mare 1473 m, Vf. Orata 1388 m, Vf. Oita 1294 m, Vf. Capraria 1249 m.

În Obcina Mestecanisului, relieful prezinta si numeroase sei, ceea ce permite trecerea cu usurinta dintr-un bazin hidrografic în altul. Asezarea geografica a comunei Ciocanesti în aceasta parte a Carpatilor Orientali, are o serie de consecinte asupra climei, vegetatiei si solurilor.

Ramura montana înalta din jurul comunei bareaza calea maselor de aer, încât se realizeaza un climat de relativa adapostire, cu o dinamica a atmosferei la nivelul solului în general mai moderata, precipitatii mai reduse si frecvente inversiuni termice.

Comuna Ciocanesti este asezata de o parte si de alta a râului Bistrita Aurie,pe albia majora , într-un sector în care valea este larga între comunele :Cârlibaba (N-NV), Dorna Candrenilor (V), Fundul Moldovei (NE), Pojorâta (E) si Vatra Dornei (SE).

Comuna Ciocanesti este în ansamblu o regiune umeda, ceea ce permite dezvoltarea padurilor de molid si a pajistilor bogate. Comuna Muzeu Ciocanesti s-a gasit de timpuriu pe o artera de circulatie foarte cautata, în mijlocul sectiunii muntoase pe care o strabate drumul care prin curmatura Mestecanisului (1096 m) si Depresiunea Dornelor , pasul Tihuta (1227 m), face legatura Moldovei de nord cu Ardealul. Dinspre Maramures ,prin pasul Prislop (1414 m) si pe valea Bistritei Aurii se poate ajunge în Depresiunea Dornelor si mai departe prin pasul Paltinis (1205 m).

Scurt istoric al Comunei Muzeu Ciocanesti

Comuna Muzeu Ciocanesti este atestata documentar din anul 1400, într-un hrisov prin care se consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Ciocanesti a fost prima asezare locuita aparuta în calea ctitorilor Moldovei, incepând cu Bogdan si Dragos, întemeietorul de tara, pâna la Stefan Cel Mare si Sfânt, în secolul al XV - lea si continuand cu al ti domni ai Moldovei care au venit in Cioc anesti, unde pe lânga sufl et românesc, au g asit mesteri f aurari pentru armele lor. De aici vine si denumirea comunei Ciocanesti, de la mesterii « ciocanari de arme » din atelierele lui Stefan cel Mare, din aceasta zona, care I-au ajutat sa apere si sa pastreze pentru noi si pentru « urmasii urmasilor nostri », pamântul sfânt si roditor al Moldovei.

În anul 1774, localitatea Ciocanesti este amintita în documente austriece, odata cu anexarea Nord-Vestului Moldovei, denumit ulterior „Bucovina „(Tara Padurilor de Fagi în traducere), la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji.

Baronul Enzenberg, al doilea Guvernator militar al Bucovinei, a dispus despagubiri masive în zona Dornelor pentru asezarea colonistilor germani, în vederea exploatarii unor zacaminte de fier si mangan.

În anul 1918, consecinta a Tratatului de la Paris-Verssailles, Bucovina, din care facea parte si localitatea Ciocanesti, revine României prin suprimarea unei nedreptati istorice care a durat 144 de ani.

Cu toate acestea trecând peste influientele austriece, predominante în localitatile vecine, Ciocanestiul si-a pastrat autenticitatea si specificul românesc, lucru ilustrat si astazi în existenta si mentinerea ornamentelor si motivelor nationale traditionale viu colorate, nu numai pe costumele populare ci si pe cladirile si locuintele cetatenilor din comuna.

 

Descrierea comunei Muzeu Ciocanesti

În Ciocanesti exista o biserica ortodoxa din lemn, construita in secolui al XIX-lea, în anul 1859.

Comuna , pastreaza bogate si nealterate fonduri etnografice, folclorice si marturii despre stravechile ocupatii ale locuitorilor acestor meleaguri, despre datini si obiceiuri, cântece si dansuri, arta portului popular, mestesuguri artistice.

Costumul popular, este specific zonei etnografice a tarii Dornelor, care se distinge prin camasa femeiasca cu altita, baticul de pe cap cu motive geometrice, catrinta tesuta cu âarste si motive florale brodate cu acul. Costumul barbatesc se distinge prin camasa alba cu broderie alba de matase, itari din lâna si chimir de piele brodat cu margele colorate. Ca piesa comuna pentru portul femeiesc si pentru cel barbatesc, se distinge bondita brodata cu motive florale colorate.

Locuitorii acestor meleaguri au pastrat cu sfintenie ocupatiile traditionale: cresterea animalelor, exploatarea fondului forestier, probând capacitatea de adaptare a populatiei la factorii specifici de mediu.

Casele din aceast a zona se individuali zeaz a prin zugraveala exterioara .

Comuna Ciocanesti, se afla situata pe o arter a de circulatie importanta, tocmai în mijlocul sectiunii montane pe care o strabate DN 18, prin curmatura dintre Iacobeni -pasul Prislop si face legatura între nordul Moldovei si Ardeal.

Principala cale rutiera ce traverseaza comuna, este DN 18 Iacobeni -Cârlibaba - Borsa, ce traverseaza satele Ciocanesti si Botos.La aceasta retea de comunicatie, se adauga o retea de drumuri comunale si locale, de acces catre locuintele cetatenilor comunei Ciocanesti, catre pensiunile agroturistice numeroase din aceasta zona, catre pasunile comunale, paduri sau schituri. Acestea poarta de obicei denumirea pârâului sau vaii din apropiere:Brezuta, Recele, Puiu, Oita, Orata, Botosel, Colacu, Scorusu, Humoru etc.

În comuna Ciocanesti, au loc anual manifestari cu o însemnatate deosebita la dezvoltarea patrimoniului cultural national si universal:

 

Festivalul National al Oualor Încondeiate

Festivalul National al Pastravului

Festivalul National de Datini si Obiceiuri din strabuni

Aceste manifestari social-culturale, reusesc sa reuneasca o participare extrem de numeroasa si de valoroasa în acelasi timp prin varietate si bun gust.

Astfel, anul acesta la «Festivalul National al Oualor Încondeiate»,si- au anuntat prezenta peste 100 de încondeietori din toata tara, programul manifestarilor cuprinzând cu generozitate momente poetice, câtece religioase, serate teatrale, momente vesele expozitii cu specific artizanal , focuri de artificii si de tabara, cine traditionale, si concursul de oua încondeiate.

Acest festival se relizeaza în fiecare an, anul acesta ajungând la editia a VII-a, si se va desfasura pe durata a trei zile. Participa încondeietori de oua din tara si din strainatate, organizându-se concursul de incondeiat oua ,premiate fiind talentele care pastreaza stilurile autentice dar si creatia noua în spiritul artei traditionale,fiind identificate pâna la cea de-a treia editie inclusiv, 15 sectiuni la nivel de tara.

Tinerele talente îsi gasesc locul printre participanti si concurenti,dar si printre câstigatorii de premii.

La Ciocanesti functioneaza o scoala de arta a încondeierii oualor, condusa de cele mai talentate încondeietoare, scoala fregventata atât de copii din localitate , din tara ,dar si din strainatate.

În programul Festivalului sunt cuprinse si alte activit ati culturale traditionale inclusiv expozitii de creatii artistice din diferite domenii de arta populara traditionala.

« Festivalul National al Pastravului », este la fel de cuprinzator în manifestari : corale crestine, spectacole omagiale, momente religioase, comemorari istorice, plutarit concursuri de, pescuit sportiv, gastronomice,parada portuiui popular, spectacole folclorice si de divertisment, expozitii, degustari de vinuri, muzica de fanfara, baluri, mese câmpenesti si cine traditionale.

Organizatorii sunt – Primaria Comunei Ciocanesti,-Casa de Cultura”Florin Gheuca” din Ciocanesti, Scoala generala de 8 ani Ciocanesti, Ministerul Culturii prin structurile în domeniu de la nivelul Jude tului Suceava, oameni de afaceri din tara si nu numai, populatia locala ,presa ,radioul, televiziunea, alte structuri turistice, oameni de cultur a si arta , sponsori iubitori de arta traditionala populara , din tara si strainatate , personalitati ale vietii publice.

Miscarile artistice din cadrul comunitatii ciocanestene, sunt bine conturate de catre Ansamblul folcloric « Bistrita Aurie » si Ansamblul folcloric de copii si tineret « Bistricioara ».

La Ciocanesti apare periodicul cultural - informativ «JURNAL DE CIOCANESTI »

ZONA CIOC ANESTI- se evidentieaza mai ales prin bogata sa zestre etnografica si folclorica.

Satul Ciocanesti , prin frumusetea de unicat a caselor sale, este o adevarata localitate-muzeu. Chiar daca Ciocanestiul pare un simplu sat de munte, locuitorii au facut din comuna lor un adevarat obiectiv turistic. Calatorii care au trecut pe aici au ramas impresionati de Muzeul Satului , o casa veche care apartine batrânei Leontina.

Între zidurile decorate cu motive populare sunt asezate la loc de cinste covoare, carpete si stergare lucrate într-o viata de taranca. Micul muzeu cuprinde si costume populare traditionale din zona Bucovinei, pastrate cu grija de gazda. Pe mesele din cele doua camarute sunt expuse fotografii înramate cu grupurile de straini care au trecut pragul muzeului.

Batrâna Leontina, trecuta de 80 de ani, locuieste în casuta de alaturi, într-o camaruta cu un singur pat, care tine loc si de bucatarie. Îsi duce singura batrânetile si se bucura când turistii îi viziteaza casa si ies pe poarta cu lumina si încantare în suflet.

Cele mai multe familii din localitate poart a numele de Ciocan, de unde provine si denumirea comunei Ciocanesti. Aici locuiau vechii artizani de arme din timpul voievozilor Bogdan, Dragos si Stefan cel Mare. Legenda spune ca sageata care a marcat locul altarului de la Manastirea Putna a fost facuta de ciocanarii de aici si aurita cu aur din Bistrita Aurie.

Pe aceste locuri se mai vad si astazi semnele lasate de vechea îndeletnicire a oamenilor din zona: exploatarea aurului din Bistrita. Pe malurile râului exista înca mari movile de pamânt ramase dupa ce localnicii de odinioara cerneau nisipurile Bistritei.

Casele din comuna sunt ornate cu motive traditionale care se regasesc pe bunditele, catrintele, camasile si alte obiecte din portul popular al românilor.

În comuna Ciocanesti functioneaza numeroase si importante unitati cu caracter social - cultural:

- Ludoteca ,,La Furnica" (prima din Bucovina ), în comuna Ciocanesti; din anul 1999

- Casa de cultura ,,Florin Gheuca " din satul Ciocanesti;

- Biblioteca comunala ,, Florin Gheuca " Ciocanesti;

-Casa muzeu ,, Taran Leonina " în satul Ciocanesti;

Sezonul turistic în cornuna Ciocanesti, are un caracter permanent. Traseele turistice extraordinare prin frumusetea locurilor :

- Traseul turistic Brezuta -Vf, Tolovanu - 3 km;

- Obcina Mestecanisului - 6 km; -Cabana Mestecanis. - 7 km,

-Traseul turistic Colacu: - Biserica Adormirii Maicii Domnului , . 0 , 5km ;

- Poiana Runcului – 2 km ; - Cimitirul Eroilor – 3 km ;

- Drumul Tatarilor –3,5 km; -Cabana Mestecanis –8 km.

-Traseul turistic Pârâul Suti - Plaiul Târsului - 2,5 km;

- Bâtca Târsului - 4 km; - Bâtca sesii Suhard - 6 km.

- Traseul turistic Recele - Plaiul lui Ivan - 4 km;

- Schitul Sfânta Cruce - 6 km ; - Muntele Suhard - 7 km ;

-Vârful Farauani - 5 km, -Traseul turistic Oita:

-Primul popas voievodal sec.XIV – 1km; - Vârful Pinului - 2 km ;

- Pe stera ciocanarilor –4 km; -Vârful Oi ta –5 km;

-Manastirea Orata –8 km; -Comuna Fundu Moldovei – 11km.

- Traseul turistic Botosel -Poiana cocosilor –2,5 km;

-Schitul Sfintii Apostoli Petru si Pavel-3 km; -Vîrful Boto s –4 km;

-Manastirea Orata –6 km; -Traseul turistic Diaca

- Pârâul Omul – 4 km ; - Izvorul Borcut – 8 km ;

- Poiana Alunis –10 km; -Vârful Omul – 13 km;

 

Calendarul anual al evenimentelor din comuna Muzeu Ciocanesti-Bucovina

Calendarul evenimentelor si manifestarilor din comuna Ciocanesti, atrage anual un numar important de turisti si oameni de cultura în aceste locuri binecuvantate de Dumnezeu si se prezinta astfe:

Nr.Crt Perioada din an Evenimente -Manifest ari1 1-2 ianuarie Anul nou. Plugu sor la Ciocanesti2 6 ianuarie Chiralesa la Manastirea Sfânta Cruce Suhard, Sfintii Petru si Pavel –

vf. Botos ,si bisericile din Ciocanesti si Botos3 februarie Cupa Suhard – sporturi de iarna4 martie Festivalul Na tional al Oualor Încondeiate5 aprilie Coco sul de munte la rotit6 aprilie Pa stele la Ciocanesti – Bucovina7 17 mai Înaltarea Domnului – Hramul schitului Sfintii Petru si Pavel –

vf.Botos8 15 iunie-25 iulie Marea rezervatie rhododendron (bujorul Rodnei) ,vf. Omu , schitul

Sfintii Apostoli Petru si Pavel vf.Botos ,Pestera Ciocanarilor9 14-16 august Festivalul National al Pastravului10 15 august Hramul Bisericii “ Adormirea Maicii Domnului “ Ciocanesti11 16 august si toata

varaPluta pe Bistrita –Serbarea Stânii turistice

12 13 septembrie Boncanitul cerbului13 14 septembrie Balmos , la Rascolul stânii14 8 septembrie Hramul Bisericii din satul Boto s15 14 septembrie Hramul Manastirii Sfânta Cruce –Suhard16 17 octombrie Toamna la Cioc anesti –Apus de soare pe “Bâtca Armanului”-Suhard17 18 noiembrie Balul gospodarilor (lasatul secului)18 6 decembrie Solii lui Mos Nicolae19 24 decembrie Colinzi de Craciun20 25-27 Decembrie Festivalul Obiceiurilor si Traditiilor Populare din Moldova ,Ardeal si

Maramures

Pensiuni agroturistice din comuna Muzeu Ciocanesti

 

În comuna Cioc a nesti exista o retea agroturistica dezvoltata, cu un numar de 15 pensiuni omologate si un numar de 15 pensiuni agroturistice in curs de omolgare. Pensiunile omologate sunt clasificate la 1, 2, s i 3 margarete :

 

Nr PENSIUNE NR.CAMERE NR. LOCURI DE Clasificare

Crt.CAZRE

margarete1 LAURENTIA 3 6-8 22 OLGUTA 6 12 23 VIORICA 8 16 24 VICTORIA 4 8-10 25 DAFINA 3 6-8 26 CATALINA 4 8 27 DANA 3 6 28 VERA 3 6-8 29 ANGELA 2 4-8 210 MIHAELA 4 8 211 SC.GABIMAR 9 18 312 VLADIMIR 4 10 2 **13 CECILIA 3 6 314 OITA 5 10 315 BR ADUTUL 8 23 3

 

 

 

•  Pe tot cuprinsul comunei Ciocanesti se pot practica o multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valente culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânatoare si pescuit, turismul pentru echitatie, turismul pentru sporturile de iarna, turismul de congrese si reuniuni, turismul de odihna, recreere si agrement. Turismul cultural prezint a mari posibilitati de atractie pentru turistii straini. În plus, o atractie deosebita a zonei o constituie numeroasele activitati artizanale ce au loc aici : pictarea icoanelor , încondeierea ou alelor (20 de ateliere de artizanat), mestesugul lemnului, sculptori în lemn, tesutul si lucraturile din piele, blanarie, masti populare.

•  Turismul balnear necesita multe îmbunatatiri pe linia modernizarii bazei materiale.

•  Turismul rural , forma particulara de turism, mai complexa, cuprinzând atât activitatea turistica propriu-zisa (cazare, pensiune, circulatie turistica, prestare de servicii suplimentare), cât si cea economica (de regula agricola), gaseste în comunele Ciocanesti si Cârlibaba premise favorabile de dezvoltare.

Spatiul rural dispune de un bogat potential turistic care exista atât în zonele montane, cât si în cele submontane.

Pe lânga monumentele istorice si naturale interesul turistic este crescut de existenta unor valoroase resurse în câmpul biodiversitatii. Au aparut ONG-uri care se ocupa de asemenea

activitati, cum sunt: Agentia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural – ANTREC, Federatia Româna de Dezvoltare Montana si Rurala – FRDMR, Asociatia “GEC Bucovina” etc.

•  Turismul de tranzit necesita îmbunatatiri multiple legate de modernizarea si extinderea cailor rutiere si feroviare, cât si a serviciilor aferente.

•  Turismul pentru vânatoare si pescuit , ca si cel pentru practicarea sporturilor nautice necesita a fi promovat având în vedere potentialul existent - cinegetic, piscicol si hidrografic.

•  Turismul pentru echitatie -S-au pus bazele turismului ecvestru, construindu-se un adapost pentru 10 cai dar si pentru calareti cu mini pista de calarie.

•  Turismul pentru sporturi de iarna este practicat în zona , dar acesta poate cunoaste o extindere mult mai mare.

•  Turismul extrem se poate desfasura într-un mediu in care conditiile geografice sunt favorabile ( peisaje naturale atractive, obiective naturale originale etc.). Ca parte componenta a turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventura, cuprinzând activitati specifice: alpinismul, parapanta, calatoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding extrem, etc. Muntii celor doua comune ofera excelente conditii pentru practicarea unor activitati ce tin de turismul de aventura. În perioada verii, Muntii Suhard mai ales, sunt pe placul celor care doresc sa faca drumetii sau sa se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creasta, sport cunoscut sub numele de mountain – biking. În zona se pot organiza, de asemenea, activitati specifice sporturilor extreme si turismului de aventura cum ar fi: river – rafting-ul, mountain – biking – ul. Un alt sport extrem practicat la Ciocanesti este parapanta, datorita conditiilor deosebite oferite de Muntii Suhardului, în special în Vârful Ousorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a parapantei si deltaplanului.

Alpinismul este practicat mai ales în Suhard, atât vara, cât si iarna. Escalada sportiva începe în luna mai si se termina în octombrie.

Traversarea tiroliana ( lansarea asigurata, pe coarda întinsa între 2 puncte fixe – pereti de stânca, copaci, maluri etc.), alaturi de rapel ( coborâre controlata pe coarda asigurata pe lânga un perete de stânca) sunt alte activitati sportive extreme ce pot fi practicate în zona.

Raftingul-ul ( lb. engleza – whitewater rafting – rafting de apa alba) este una dintre cele mai rapid dezvoltate activitati sportive si de agrement în aer liber si presupune coborârea într-o barca gonflabila a unui râu cu apa repede. Alaturi de acesta, whitewater kayaking ( creek kayaking – parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari, pe distante cuprinse între 50 m, pâna la câteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe portiuni mici de râu, cu vârtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice ) se poate practica pe râul Bistrita Aurie. Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate în cele doua comune sunt: orientarea ( utilizând hatti, busole, enomenele meteo si astrologice, reperele naturale etc.), paintball ( lupta simulata între doua echipe dotate cu arme speciale ce lanseaza bile cu vopsea ), supravietuirea ( în salbaticie, în conditii ostile), caving ( incursiune ghidata în pestera, orientare si depasirea unor variate obstacole).

•  Turismul de recreere, odihna si agrement trebuie extins prin amenajari mai ales în comuna Cârlibaba.

Turismul de vânatoare/ cinegetic , este practicat în Ciocanesti si Cârlibaba datorita conditiilor deosebit de favorabile existente

http://www.ciocanestibucovina.eu/descriere_comuna.html

http://www.ciocanestibucovina.eu/descriere_comuna.html

Comuna Ciocăneşti, avanpost al primăverilor creştineAvând ca perioadă de desfăşurare începutul Postului Mare, festivalul tinde să ocupe un loc important între manifestările tradiţionale prepascale din Bucovina şi din ţară.

În acest an, evenimentul s-a desfăşurat pe parcursul zilelor de 24, 25 şi 26 februarie, la Casa de Cultură ,,Florin Gheuca” din Ciocăneşti, în organizarea Consiliului Judeţean Suceava, a Centrului Cultural ,,Bucovina”, a Primăriei şi Consiliului Local Ciocăneşti, a Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Vatra Dornei, a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural, filiala Suceava, şi a Asociaţiei Culturale ,,Vatra Satului”.

Cele trei zile ale programului festivalului au cuprins, în afara tradiţionalelor concursuri de ouă încondeiate şi de încondeiat ouă, de gastronomie şi de interpretare muzicală la instrumente tradiţionale (bucium, trâmbiţă, corn, fluier, cobză) şi o serie de activităţi cu caracter informativ (Simpozionul ,,Tradiţii de Paşti în România şi în lume”), precum şi o serie de spectacole folclorice ce au culminat cu evoluţia concurenţilor înscrişi la faza zonală a Festivalului-concurs judeţean de folclor ,,Comori de suflet românesc”, ediţia a X-a.

Ca o recunoaştere a valorii şi importanţei sale pe tărâmul promovării culturii tradiţionale, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate a fost inclus, ca de altfel şi în anii anteriori, în proiectul amplu al Consiliului Judeţean Suceava ,,Paştele în Bucovina”.

Vineri, 24 februarie, la Muzeul Oului Încondeiat din Ciocăneşti au debutat, începând cu ora 16, lucrările Simpozionului ,,Tradiţii de Paşti în România şi în lume”, din programul căruia au făcut parte subiecte pe teme tradiţional-creştine, istorice, etnografice, lingvistice, de promovare culturală şi turistică, precum şi lansări de carte. Deschiderea lucrărilor simpozionului a fost onorată de prezenţa Î.P.S. Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, însoţit de un sobor de preoţi parohi din Ciocăneşti şi din comunele învecinate, precum şi de stareţii mănăstirilor şi schiturilor de pe cuprinsul arhiepiscopiei. S-a oficiat un Te Deum în care au fost pomenite personalităţile care şi-au pus amprenta asupra evoluţiei cultural-artistice şi sociale a comunei

Ciocăneşti: oameni de ştiinţă, scriitori, preoţi, dar şi gospodari ai localităţii de la care cei de astăzi au moştenit datele esenţiale ale specificului local ciocăneştean. Cu acest prilej, Muzeul Ouălor Încondeiate a vernisat o amplă expoziţie de fotografie documentară, cu imagini ilustrând portul popular de pe Valea Bistriţei Aurii şi o serie de ocupaţii tradiţionale specifice: plutăritul, cărăuşia, ţesutul, strânsul fânului etc.

Gheorghe Tomoioagă, primarul comunei Ciocăneşti, localitate inclusă oficial pe lista celor mai frumoase localităţi din România, a prezentat (în avanpremiera lansării sale la nivel naţional), ,,Ghidul celor mai frumoase sate din România”, proiect iniţiat de Asociaţia celor mai frumoase sate din România.

Cea de-a doua lucrare lansată cu acest prilej a fost ,,Ghidul iubitorului de folclor”, editat de Centrul Cultural ,,Bucovina” prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, al cărui conţinut a fost adus în atenţia publicului de doamna muzicolog dr. Constanţa Cristescu, consultant artistic al Centrului Cultural ,,Bucovina”.

Cea de-a doua zi a fost dedicată concursurilor şi a debutat printr-o spectaculoasă paradă a portului popular, a călăreţilor şi trâmbiţaşilor ce au însoţit cele două mascote ale festivalului: oul uriaş, pictat cu imaginea domnitorului Ştefan cel Mare şi uriaşa coşarcă de Paşte.

În cuvântul de deschidere, domnul Vasile Ilie, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, şi domnul Dumitru Pardău, deputat, au subliniat importanţa organizării unor manifestări cu tematică cultural-tradiţională în contextul social-cultural actual.

După o scurtă slujbă religioasă, a fost declarat deschis Concursul de ouă încondeiate şi de încondeiat ouă, la care s-au înscris 112 concurenţi din zone reprezentative ale judeţelor Suceava şi Botoşani.

Juriul, constituit din specialişti ai Centrului Cultural ,,Bucovina” şi din reprezentanţi ai oficialităţilor locale din Ciocăneşti, a constatat faptul că ediţia din acest s-a remarcat prin prezenţa numeroasă şi excepţional de valoroasă a încondeietorilor huţuli, precum şi evoluţia calitativă neaşteptată a oului pictat, specific zonei Dornelor.

Marele Premiu al Festivalului a fost obţinut de Cercul Micilor Meşteşugari din Poiana Stampei, coordonaţi de prof. Dorina Paicu, iar Premiul „Norbert Ioan Novac” (instituit exclusiv pentru categoria ,,copii”) a fost adjudecat de Grupul de încondeietori din Rogojeşti, judeţul Botoşani, coordonaţi de doamna Celica Nistor.

Au fost decernate trei premii pentru promovarea culturii tradiţionale peste hotare, doamnelor Maria Zinici (Rădăuţi), Ileana Hotopilă (Ulma) şi Nicoleta Irimescu (Dorna Candreni), precum şi diplome de excelenţă familiei Bejenari Maricica şi Florin din Rădăuţi şi celor trei încondeietoare ce au reprezentat localitatea Putna.

Pentru secţiunile „ou încondeiat tradiţional”, „ou pictat”, „ou decorat cu mărgele”, „ou decorat cu ceară în relief”, „ou în tuş” şi „ou cu imagini religioase” precum şi pentru categoria ,,creaţie”, au fost decernate 35 de premii întâi.

Între laureaţii acestei ediţii a festivalului s-au remarcat şi încondeietorii din Ciocăneşti, care au primit premii speciale ale juriului, atât la categoria „adulţi”, cât şi la categoria „copii”.

Concursul de interpretare muzicală la instrumente arhaice s-a constituit într-un adevărat spectacol, apreciat de public şi datorită prezenţei unor rapsozi îndrăgiţi: fluieraşii din Stulpicani şi membrii Grupului Folcloric ,,Floare de mălin” din Mălini. Remarcând originalitatea fiecăruia dintre participanţi, juriul (constituit din consultanţi artistici ai Centrului Cultural Bucovina), a decis decernarea câte unui premiu special pentru fiecare concurent în parte.

De un interes deosebit s-a bucurat şi concursul de gastronomie, desfăşurat pe două secţiuni: ,,coşuri pascale” şi „produse tradiţionale de post şi de Paşti”. Aici au atras atenţia reprezentanţii Parohiei Botoş şi ai comunei Ciocăneşti, precum şi cei ai Asociaţiei Culturale ,,Vechea Bucovină” Poiana Stampei şi ANTREC România, filiala Suceava.

După festivităţile de premiere şi evoluţiile unor artişti locali şi invitaţi, Casa de Cultură ,,Florin Gheuca” a găzduit Balul Festivalului, având-o ca invitată specială pe interpreta Adriana Bucevschi, însoţită de formaţia ,,Pro-muzic” din Suceava.

Ziua de duminică a fost dedicată folclorului muzical-coregrafic, spectacolul organizat în aer liber fiind deschis de formaţiile concurente la faza zonală a Festivalului-concurs judeţean de folclor ,,Comori de Suflet Românesc”, urmaţi de formaţii şi solişti îndrăgiţi, din zona Dornelor, din judeţul Suceava şi din Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud).

DescriereSituat intre Obcinile Mestecanisului si Masivul Suhard, pe malul Bistritei Aurii, Ciocanestiul este un loc inzestrat de Dumnezeu cu nenumarate frumuseti. Cine calca pe aceste meleaguri revine mereu, atras de legendele si stralucirea lor. Istoricii consemneaza ca Muntele Suhard a fost primit "de Alexandru cel Bun ca danie de domnie de la doamna sa Ana, cu prilejul inscaunarii sale".

Cele mai multe familii din localitate poarta numele de Ciocan, de unde provine si denumirea comunei Ciocanesti. Aici locuiau vechii artizani de arme din timpul voievozilor Bogdan, Dragos si Stefan cel Mare. Legenda spune ca sageata care a marcat locul altarului de la Manastirea Putna a fost facuta de ciocanarii de aici si aurita cu aur din Bistrita Aurie.

Pe aceste locuri se mai vad si astazi semnele lasate de vechea indeletnicire a oamenilor din zona: exploatarea aurului din Bistrita. Pe malurile raului exista inca mari movile de pamant ramase dupa ce localnicii de odinioara cerneau nisipurile Bistritei.

Casele din comuna sunt ornate cu motive traditionale care se regasesc pe bunditele, catrintele, camasile si alte obiecte din portul popular al romanilor.

Citeste mai mult: http://www.hoinari.ro/casele-pictate-ciocanesti-bucovina-11423720040623.php#ixzz29Ls8xLrW

numărJudeţul SuceavaTotal 245

Hoteluri şi moteluri 34

Hanuri turistice -

Cabane turistice 7

Campinguri şi unităţi tip căsută 4

Vile turistice 19

Tabere de elevi şi preşcolari -

Pensiuni turistice urbane 62

Sate de vacanţă -

Pensiuni turistice rurale 107

Hoteluri pentru tineret -

Hosteluri 8

Popasuri turistice 2

Spaţii de cazare pe nave -

Bungalouri 2

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Judeţul Suceava

Capacitate de cazare

Sosiri(mii)

Înnoptări(mii)

Indicii de utilizarenetă a capacităţiiîn funcţiuneExistentă

(locuri)În funcţiune(mii locuri-zile)

(%)

2000 5269 1335,4 153,5 480,3 36

2001 5034 1421,1 151,4 461,1 32,4

2002 5192 1399,5 162,4 406,7 29,1

2003 5577 1640,8 162,5 423,2 25,8

2004 5755 1760,8 187,4 432,4 24,6

2005 6526 1932,6 192,1 435,2 22,5

2006 7012 2056,7 211,0 500,3 24,3

2007 6831 2087,4 226,3 535,1 25,6

2008 7029 2101,8 229,1 530,1 25,2

2009 7554 2176,4 209,7 479,4 22,0

2010 8033 2263,6 194,4 460,6 20,3