TURI ERETICE ALE P RINTE LUI ARSENIE BOCA. · PDF fileBiserică a toată lumea, nu pot fi...

26
ÎNV ĂȚĂTURI ERETICE ALE P ĂRINTE LUI ARSENIE BOCA. ANATEMATIZAT DE TOATE CELE 7 SFINTE SINOADE ECUMENICE Unii ar spune că au avut folos din scrierile Părintelui Arsenie Boca fiindcă este un mare combatant al avorturilor, beției și furturilor. Din păcate, însă, această apologetică împotriva patimilor trupești este un praf în ochii creștinilor ca nu vacă sfinția sa propovăduia (prin învățătură și exemplu personal) pati- mile sufletești cu mult mai rele și mai păgubitoare cum sunt slava deșartă, asprimea față de frați, pofta de tot felul de plăceri mascate de conviețuirea decentă la arătare (deci mai grave fiindcă nu se pot depista, rturisi și combate). Iar aceasta nu este opinia noastră, ci experiența în Sfântul Duh al Sfintei Biserici. Pe lângă cele spuse, mai trebuie se știe mai ales aceasta, care e de mare trebuință tuturor celor ce râvnesc dobândească virtutea și se sârguiesc ocolească catul: cu cât e sufletul neasemănat mai bun decât trupul, și mai distins și mai cinstit în multe și foarte însemnate privințe, cu atât sunt și virtuțile sufletești mai bune decât cele trupești, mai ales cele cari imită pe Dumnezeu și poartă nume dumnezeești. Cu totul dimpotrivă trebuie să socotim despre pă- catele sufletești că se deosebesc de patimile trupești în ce privește efectele lor și pedeapsa lor, măcar că acest lucru îl uită mulți, fără știu cum. Beția, curvia, preacurvia, furtul și cele apropiate acestora, oricât sunt de urîte la arătare celor evlavioși și celor ce fug de ele, sau le pedepsesc, nu pricinuiesc atâta durere celor ce stăruiesc în ele fără se îndrepte, în com- parație cu patimile sufletești, cari sunt cu mult mai rele și mai grele ca acelea și cari duc la starea dracilor și la osânda veșnică rânduită acelora, pe cei stăpâniți de ele. E vorba de pismă, de pomenirea răului, de răutate, de învârtoșare și de iubirea de argint, care-i rădăcina tuturor relelor, după Apostol, și de cele asemenea. [...] Patimi sufletești sunt acestea: uitarea, nepăsarea și neștiința.2 Când ochiul sufletului, sau mintea, e întunecat de acestea trei, e luat apoi în stăpânire de toate patimile cari sunt acestea: neevlavia, credința strâmsau toată erezia, blasfemia, iuțimea, mânia, amărăciu- nea, înfurierea năpraznică, ura de oameni, pomenirea răului, vorbirea de rău, osândirea, întristarea fără temei, frica, lașitatea, cearta, rivalitatea, pisma, slava deșartă, mândria, - țărnicia, minciuna, necredința, sgârcenia, iubirea de materie, împătimirea, afecțiunea pen- tru cele mântești, trânvia, micimea de suflet, nemulțumirea, cârtirea, înfumurarea, - rerea de sine, trufia, îngâmfarea, iubirea de stăpânire, dorința de a plăcea oamenilor, vicle- nia, nerușinarea, nesimțirea, lingușirea, înșelăciunea, ironia, duplicitatea, învoirea cu - catele părții pătimașe și gândirea deasă la ele, rătăcirea gândurilor, iubirea de sine, care e maica și rădăcina tuturor relelor, iubirea de argint, reaua nărăvire și răutatea. Iar patimi trupești sunt: lăcomia pântecelui, nesăturarea, desfătarea, beția, mâncarea pe ascuns, iubirea de plăceri felurite, curvia, preacurvia, desfrâul, necurăția, amestecarea sângelui [incestul], stricarea pruncilor, împreunarea cu dobitoacele, poftele rele și toate patimile urîte șl protiv- nice firii, furtul, jefuirea celor sfinte [sacrilegiul], hoția, uciderea, orice moleșire trupească și bucurie de voile trupului mai ales când trupul e sănătos, ghicirile, descântecele, farmecele, prezicerile, iubirea de podoabe, ușurătatea, moliciunile, înfrumusețările, vopsirea feții, pierderea vremii, umblarea fără rost, jocurile de noroc, reaua și pătimașa întrebuințare a lucrurilor dulci ale lumii, viața iubitoare de trup, care, îngroșând mintea, o face mân- tească și dobitocească și nu o lasă niciodată tindă spre Dumnezeu și spre lucrarea virtu- ților După cum vedem, Părintele Arsenie Boca nu a combătut toate patimile trupești, ci pe unele, ca de exem- plu ghicitul și prezicerile (și nu numai cum se va desprinde din studiul vieții sfinției sale, cu caractere îngroșate mai sus) le-a și practicat. Dar patimile sufletești mai grave nici car nu le observă sau înțelege. De aici și întunecarea rațională pâla a cădea în erezii. De aceea, ca poafi depistat cu ușurință de Ortodocși, Dumnezeu a îngăduit ca Părintele Arsenie Boca se dea pe față în năvala zbuciumaa scrierilor sale cu niște scăpări mult mai evidente, de necon- testat, ca nu fim amăgiți de subtilitatea patimilor sufletești propovăduite de sfinția sa. Aceste scăpări sunt erezii date anatema la Sfintele Sinoade Ecumenice, astfel , dacă s-ar întîmpla prin presiunea politică ca vreun Sinod Local fie amăgit -l canonizeze ca Sfânt, actul nu fie valabil, fiindcă nici un Sfânt nu poate fi dat anatema de vreun Sinod Ecumenic, gura infailibilă a lui Hristos. Multe Sinoade locale Ortodoxe au greșit în timp, dar Sfintele Sinoade Ecumenice niciodată. Hotarele cele veșnice trasate de Întreaga Sfântă

Transcript of TURI ERETICE ALE P RINTE LUI ARSENIE BOCA. · PDF fileBiserică a toată lumea, nu pot fi...

  • NVTURI ERETICE ALE PRINTE LUI ARSENIE BOCA.

    ANATEMATIZAT DE TOATE CELE 7 SFINTE SINOADE

    ECUMENICE

    Unii ar spune c au avut folos din scrierile Printelui Arsenie Boca fiindc este un mare combatant al

    avorturilor, beiei i furturilor. Din pcate, ns, aceast apologetic mpotriva patimilor trupeti este un

    praf n ochii cretinilor ca s nu vad c sfinia sa propovduia (prin nvtur i exemplu personal) pati-

    mile sufleteti cu mult mai rele i mai pgubitoare cum sunt slava deart, asprimea fa de frai, pofta de

    tot felul de plceri mascate de convieuirea decent la artare (deci mai grave fiindc nu se pot depista,

    mrturisi i combate). Iar aceasta nu este opinia noastr, ci experiena n Sfntul Duh al Sfintei Biserici.

    Pe lng cele spuse, mai trebuie s se tie mai ales aceasta, care e de mare trebuin tuturor

    celor ce rvnesc s dobndeasc virtutea i se srguiesc s ocoleasc pcatul: cu ct e sufletul

    neasemnat mai bun dect trupul, i mai distins i mai cinstit n multe i foarte nsemnate

    privine, cu att sunt i virtuile sufleteti mai bune dect cele trupeti, mai ales cele cari imit

    pe Dumnezeu i poart nume dumnezeeti. Cu totul dimpotriv trebuie s socotim despre p-

    catele sufleteti c se deosebesc de patimile trupeti n ce privete efectele lor i pedeapsa lor,

    mcar c acest lucru l uit muli, fr s tiu cum. Beia, curvia, preacurvia, furtul i cele

    apropiate acestora, orict sunt de urte la artare celor evlavioi i celor ce fug de ele, sau le

    pedepsesc, nu pricinuiesc atta durere celor ce struiesc n ele fr s se ndrepte, n com-

    paraie cu patimile sufleteti, cari sunt cu mult mai rele i mai grele ca acelea i cari duc la

    starea dracilor i la osnda venic rnduit acelora, pe cei stpnii de ele. E vorba de

    pism, de pomenirea rului, de rutate, de nvrtoare i de iubirea de argint, care-i rdcina

    tuturor relelor, dup Apostol, i de cele asemenea.

    [...]Patimi sufleteti sunt acestea: uitarea, nepsarea i netiina.2 Cnd ochiul sufletului,

    sau mintea, e ntunecat de acestea trei, e luat apoi n stpnire de toate patimile cari sunt

    acestea: neevlavia, credina strmb sau toat erezia, blasfemia, iuimea, mnia, amrciu-

    nea, nfurierea npraznic, ura de oameni, pomenirea rului, vorbirea de ru, osndirea,

    ntristarea fr temei, frica, laitatea, cearta, rivalitatea, pisma, slava deart, mndria, f-

    rnicia, minciuna, necredina, sgrcenia, iubirea de materie, mptimirea, afeciunea pen-

    tru cele pmnteti, trndvia, micimea de suflet, nemulumirea, crtirea, nfumurarea, p-

    rerea de sine, trufia, ngmfarea, iubirea de stpnire, dorina de a plcea oamenilor, vicle-

    nia, neruinarea, nesimirea, linguirea, nelciunea, ironia, duplicitatea, nvoirea cu p-

    catele prii ptimae i gndirea deas la ele, rtcirea gndurilor, iubirea de sine, care e

    maica i rdcina tuturor relelor, iubirea de argint, reaua nrvire i rutatea. Iar patimi

    trupeti sunt: lcomia pntecelui, nesturarea, desftarea, beia, mncarea pe ascuns, iubirea

    de plceri felurite, curvia, preacurvia, desfrul, necuria, amestecarea sngelui [incestul],

    stricarea pruncilor, mpreunarea cu dobitoacele, poftele rele i toate patimile urte l protiv-

    nice firii, furtul, jefuirea celor sfinte [sacrilegiul], hoia, uciderea, orice moleire trupeasc i

    bucurie de voile trupului mai ales cnd trupul e sntos, ghicirile, descntecele, farmecele,

    prezicerile, iubirea de podoabe, uurtatea, moliciunile, nfrumuserile, vopsirea feii,

    pierderea vremii, umblarea fr rost, jocurile de noroc, reaua i ptimaa ntrebuinare a

    lucrurilor dulci ale lumii, viaa iubitoare de trup, care, ngrond mintea, o face pmn-

    teasc i dobitoceasc i nu o las niciodat s tind spre Dumnezeu i spre lucrarea virtu-

    ilor

    Dup cum vedem, Printele Arsenie Boca nu a combtut toate patimile trupeti, ci pe unele, ca de exem-

    plu ghicitul i prezicerile (i nu numai cum se va desprinde din studiul vieii sfiniei sale, cu caractere

    ngroate mai sus) le-a i practicat. Dar patimile sufleteti mai grave nici mcar nu le observ sau nelege.

    De aici i ntunecarea raional pn la a cdea n erezii.

    De aceea, ca s poat fi depistat cu uurin de Ortodoci, Dumnezeu a ngduit ca Printele Arsenie

    Boca s se dea pe fa n nvala zbuciumat a scrierilor sale cu nite scpri mult mai evidente, de necon-

    testat, ca s nu fim amgii de subtilitatea patimilor sufleteti propovduite de sfinia sa. Aceste scpri

    sunt erezii date anatema la Sfintele Sinoade Ecumenice, astfel c, dac s-ar ntmpla prin presiunea politic

    ca vreun Sinod Local s fie amgit s-l canonizeze ca Sfnt, actul s nu fie valabil, fiindc nici un Sfnt nu

    poate fi dat anatema de vreun Sinod Ecumenic, gura infailibil a lui Hristos. Multe Sinoade locale Ortodoxe

    au greit n timp, dar Sfintele Sinoade Ecumenice niciodat. Hotarele cele venice trasate de ntreaga Sfnt

  • Biseric a toat lumea, nu pot fi mutate de nici o Biseric local, nici de mai multe.

    Fiindc am pomenit c nvturile Printelui Arsenie Boca sunt date anatema la toate Sfintele Sinoade

    Ecumenice, s le enumerm pe scurt, deoarece, cu mila lui Dumnezeu, studiul mai amnunit despre

    acestea se gsete aici:

    https://888adevarul8despre8arsenieboca8.wordpress.com/dreptul-canonic-ortodox/a-despre-ortodoxia-

    neindoielnica-a-credintei-celui-despre-care-se-trateaza/f-invataturile-eretice-scrise-ale-parintelui-arsenie-

    boca/

    i cine vrea s neleag cum de sunt citatele de mai jos, din scrierile Printelui Arsenie Boca, nvturi

    eretice, s citeasc acolo explicaia, dup Sfinii Prini, mai pe larg.

    1. I. NVTURA ARIAN. ANATEMA SFNTULUI SINOD I ECUMENIC

    Aceasta este provenit de la Origen. Deci Printele Arsenie Boca este dat anatema de Sfntul Sinod 1

    Ecumenic.

    Datorit necunoaterii teologiei persoanei avea i nvtura arian, dat anatema la Sfntul Sinod 1

    Ecumenic:

    A-I scrie o carte, chiar bun, a rmas i rmne o neputin; pentru c Iisus e singurul om

    care nu i-a dezminit niciodat obria divin. Iar a scrie o Via a lui Dumnezeu, nici a

    ndrzni nu se poate. Singura carte pe care o scriem - i o scriem i fr s vrem - e cartea

    vieii noastre, cu care mergem naintea Lui. i mergem nu odat, la sfritul vieii, ci n fiecare

    zi i n tot ceasul, pentru c El e atotprezent i n categoriile vieii noastre.

    Tema obriei divine a omului este larg dezbtut de Printele Arsenie Boca. Mrturisim c acest

    termen, puin folosit azi, dar de o semnificaie uimitor de frumoas, l-am descoperit cu mult bucurie

    tocmai datorit acestui studiu, lucru pentru care trebuie s-i mulumim Printelui Arsenie Boca. Din

    nefericire sfinia sa i d un sens eretic, datorit nelmuririlor sale dogmatice. Cu mila lui Dumnezeu i

    ajutorul Sfntului Cuvios Maxim Mrturisitorul, datorit ostenelilor Printelui Profesor Dumitru Stniloae,

    am reuit s deselenim hiurile gndite ale folosirii sale n opera scriitorului de la Prislop i ne-am

    cam ngrozit. Dei recunoate c Domnul nostru Iisus Hristos este i Dumnezeu, (dup cum i Arie a

    declarat n chip viclean aceasta, fiind constrns), dei l dezavueaz n scris, dup cum am citit mai sus, pe

    Arie, pictnd (datorit antropozofiei pe care o iubea att de mult), pe arianul Wulfila, n altar, cu nimb n

    biserica Drgnescu, preacuvioia sa se face prta din plin arianismului, atrgnd asupra sa anatemele

    Sfntului Sinod 1 Ecumenic, repetate de toate celelalte 6. Dar nu numai att, chiar i aceast teorie a

    obriei divine a omului rstlmcit de preacuvioia sa arat o mare necunoatere antropologic i

    teologic (datorit creia, de-a lungul ntregilor sale scrieri, tot i patineaz cuvntul ntre termeni i noiuni

    fcndu-i nvturile nclcite i pgubitoare cum or fi putut unii s-l compare cu Printele Profesor

    Dumitru Stniloae?), dezvluindu-i ntunericul de tip arian.

    Spunnd c Iisus e singurul om care nu i-a dezminit niciodat obria divin face un amestec

    eretic ntre obriile oamenilor i obria lui Hristos, cuprinznd n aceast fraz dou erezii: 1. pe Iisus l

    numete simplu om (iat arianismul), dei este Dumnezeu omul; 2. nou ne d obrie divin (iat

    panteismul), dei avem obrie creat, chemat a primi n dar viaa lui Hristos, deci a deveni dumnezei

    dup har.

    Ce oare vrea s spun sfinia sa cu aceasta? Ori n ce fel am tlcui-o, tot erezie iese.

    Ce ne nva Sfnta Biseric Ortodox? Iat ce:

    Mntuitorul are dou nateri, noi, trei obrii. El are naterea Dumnezeiasc i cea omeneasc, iar noi

    obriile din creaie, din Adam cel vechi i cea mai uimitoare naterea de sus (Sfntul Botez, mbrcarea

    n Hristos, Adam cel nou, obrie nu dup fire ci dup har).

    B. Naterile lui Hristos: 1. Despre naterea Dumnezeiasc a Fiului lui Dumnezeu:

    Naterea din Tat fr de mam, mai nainte de toi vecii, nu o putem numi cu adevrat obrie deoarece

    nu are nceput, fiind nezidit. O putem numi obrie numai dac numim cauzarea obrie.

    Este clar c oamenii nu pot avea acest fel de obrie divin, fiind zidii. Adic i ei sunt cauzai de

    Dumnezeu, dar nu prin natere, ci prin facere n timp. Unicul Fiu al lui Dumnezeu nscut, iar nu fcut este

    Domnul nostru Iisus Hristos.

    https://888adevarul8despre8arsenieboca8.wordpress.com/dreptul-canonic-ortodox/a-despre-ortodoxia-neindoielnica-a-credintei-celui-despre-care-se-trateaza/f-invataturile-eretice-scrise-ale-parintelui-arsenie-boca/https://888adevarul8despre8arsenieboca8.wordpress.com/dreptul-canonic-ortodox/a-despre-ortodoxia-neindoielnica-a-credintei-celui-despre-care-se-trateaza/f-invataturile-eretice-scrise-ale-parintelui-arsenie-boca/https://888adevarul8despre8arsenieboca8.wordpress.com/dreptul-canonic-ortodox/a-despre-ortodoxia-neindoielnica-a-credintei-celui-despre-care-se-trateaza/f-inva