Tulburarile Fobice
-
Upload
guest5989655 -
Category
Education
-
view
2.128 -
download
8
Transcript of Tulburarile Fobice
TULBURARILE FOBICE
CRITERII DSM IVA. Frici persistente si irationale, excesive si nerezonabile
determinate de prezenta sau anticiparea unui obiect specific sau o situatie.
B. Expunerea la stimulul fobic provoaca invariabil un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica situational sau situational predispus.
C. Persoana recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila.
D. Situatia fobica este evitata, sau altfel indurata cu multa anxietate si suferinta.
E. Comportamentul de evitare, anticiparea anxioasa sau suferinta interfera marcat cu rutina normala a pacientului, functionarea academica sau ocupationala sau activitatile sociale.
F. Anxietatea, atacurile de panica, comportamentul de evitare asociate cu un obiect sau o situatie specifice, nu sunt mai bine evaluate in cadrul ator afectiuni (…).
TIPUL:– Animale– Mediu natural– Sange-injectii-ranire– Situationale– Alt tip
PREVALENTA: ~12%; > la femeiCursul natural este cronic; procent modest (~16%)
remisiuni spontane.ASPECTE GENETICE:
studiile familiale: rudele probanzilor au un risc de 3 ori mai mare decat lotul de control pentru fobii simple (FREDRIKSON, 1997)studiile pe gemeni (concordanta > pentru fobia de animale)
Explicatie posibila: diateza pentru anxietate, care se poate manifesta printr-o gama larga de plangeri anxioase.
DEBUT: precoce 7-9 ani pentru fobiile de animale, de mediu, sange-injectii; ~20 de ani claustrofobia
Fricile specifice sunt comune la copii de 4-6 ani (71%) ating apogeul la 7-9 ani (87%) pentru a scadea catre 10-12 ani (68%) (Muris, 2000)
Fricile usoare sunt un fenomen de dezvoltare tranzitoriu in procesul de dezvoltare cognitiva a copilului.
Majoritatea dispar spontanUn subgrup va amplifica aceste frici, probabil din
cauza trasaturilor temperamentale genetice (ex: inhibitia comportamentala, afectivitatea negativa).
TEORIA CONDITIONARII CLASICE (Watson & Rayner – 1920, studiul “micul Albert”)Agentul fobic (stimulul conditionat, SC) initial nu produce frica.Stimulul neconditionat: agent care in mod natural produce frica (raspuns neconditionat).Asocierea stimulului conditionat cu stimulul neconditionat va determina asocierea raspunsului de frica si cu stimulul conditionat.Astfel, stimulul conditionat va fi ulterior capabil sa declanseze singur raspunsul de frica (raspuns conditionat).Astfel stimulul conditionat s-a transformat intr-un obiect fobic.
TEORIA CELOR 2 STADII (Mowrer, 1960)baza teoretica a tratamentului de expunerestadiul 1: asocierea SC cu SNC === raspuns conditionatstadiul 2: raspunsul de frica la SC poate fi redus prin evitare (stare pozitiva) == reintarirea comportamentului de evitare == parte integranta a fobiei == subiectul nu mai poate aprecia faptul ca SNC nu mai exista.
Modelling si informatia negativa
ASPECTE PSIHODINAMICE:Ganduri, impulsuri agresive sau sexuale tind sa scape din inconstient === anxietate semnal === activarea mecanismelor specifice de aparare ale egoului: deplasarea (redirectionarea anxietatii asociata unei surse inconstiente catre un substitut constient)proiectia (prin care sursa anxietatii este proiectata in afara)evitarea (comportament stabil prin care contactul cus timulul fobic este inalturat).
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:– Atacul de panica– Agorafobia– Fobia sociala– Tulburarea de stres posttraumatic– Tulburarea obsesiv-compulsiva
TRATAMENT:Terapie cognitiv comportamentala:
expunere, interventii cognitive pentru corectarea interpretarilor
catastrofice.
FOBIA SOCIALA
GENERALITATI
Descrisa initial de Marks si Gelder ca “frica de a manca, bea, tremura, vorbi, scrie etc. in prezenta altor persoane” pentru a nu parea ridicol.
DSM III include fobia sociala
DSM III R include tipul generalizat
CRITERII DSM IVA. Frica marcata si persistenta de una sau mai multe situatii sociale
in care este expusa unor persoane necunoscute sau posibilei examinari a celorlalti. Subiectul se teme ca va actiona intr-un fel (sau va avea simptome anxioase) care va fi umilitor sau stanjenitor pentru el.
B. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape invariabil anxietate (sub forma unui atac de panica).
C. Persoana recunoaste frica excesiva si nerezonabila.D. Situatiile sociale care provoaca frica sunt evitate sau suportate cu
teama intensa si discomfort.E. Evitarea, anxietatea anticipatorie sau suferinta in situatia sociala
fobogena interfera marcat cu functionarea sociala normala a subiectului.
F. Sub 18 ani sunt necesare 6 luni de evolutie.G. Teama sau evitarea nu sunt consecinta fiziologica directa a unei
substante sau conditii medicale sau a altei tulburari mintale.
TRASATURI CLINICE
• Situatii trigger obisnuite:– Vorbitul in public– Mancatul, scrisul, intalnirea unor persoane noi sau de
sex opus, mersul la o petrecere, intalnirea cu autoritati.
• Simptome clinice:– Fizice (neurovegetative), – Cognitive (cognitii maladaptative despre situatiile
sociale),– Comportamentale (evitarea fobica).
DEBUT:copilarie si adolescentarar dupa 25 anidebutul precoce (>15 ani) este asociat cu risc crescut de comorbiditate (depresie)
COMORBIDITATE (crescuta: 70-80%):tulburare de panica cu agorafobietulburare anxioasa generalizataepisod depresiv majordependenta de substante si alcooltulburarile de personalitate
===== creste severitatea anxietatii socialecreste disabilitateacreste suicidul
EVOLUTIA:cronicarar tratataconsecinte asupra calitatii vietii (scoala, profesie, relatii interpersonale)
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:– Timiditatea normala– Tulburarea de personalitate de tip evitant– Tulburarea de panica (cu/fara agorafobie)– Tulburarea de personalitate de tip schizoid– Tulburarea dismorfica
TRATAMENTUL:scop:
reducerea anxietatii si a comportamentului de evitare
tratarea afectiunilor comorbidetratamentul farmacologic:
SSRIInhibitorii reversibili de MAO-A