Tudor ArgheziPrima varianta pentru biografiePe numele su adevrat Ion N. Theodorescu, Tudor Arghezi s-a nscut n 1880, la Bucureti si se stinge din viata pe data de 14 iulie 1967 . Are, cum i plcea s recunoasc, rdcini olteneti, n Crbuneti, judeul Gorj. Copilria sa nu este una tocmai fericit. Este obligat s lucreze precum custode i biat de prvlie. De la 19 ani, pn n 1904, merge la mnstirea Cernica, aceast perioad dovedindu-se ulterior una ce i-a pus foarte mult amprenta asupra scrisului su. Cltorete n Elveia, Frana i Italia. Totui din 1910 existena sa de rtcire se ncheie brusc. Din 1948 se retrage din viaa public la Mrior, crile sale fiind interzise de regimul comunist.Reabilitarea sa se va face ncet, dar nu vor lipsi nici compromisurile cu regimul. Din numeroasele mrturii s-a pstrat o fire ce nu i pierde deloc prospeimea, dovedind de multe ori o personalitate electrizant i plin de umor.Este cunoscut n primul rnd ca poet, dar este i unul dintre cei mai mari pamfletari. Apublicat, de asemenea, i proz. Debuteaz cu versuri n 1886, cu pseudonimul Ion Theo, nLiga ortodox a lui Al. Macedonski ce i intuiete imediat talentul. Primul volum de versuri iapare destul de trziu, la vrsta de 47 de ani, cu un titlu cutat: Cuvinte potrivite. n 1955 este ales membru al Academiei Romne i, ca o ncununare deplin a activitii sale, n1965, primete Premiul Herder, supranumit i Nobelul Estului, printre scriitori romni care aumai primit acest premiu numrndu-se Nichita Stnescu, Adrian Marino, Ana Blandiana sau Marin Sorescu.A doua varianta pentru biografieMie mi se pare mai ok asta :))Tudor Arghezi a trit ntr-o via de om ct alii n zece. A fost clugrul Iosif de la Mnstirea Cernica i diacon. A muncit n strintate ca bijutier i ceasornicar. Nu i-a ncheiat studiile liceale, a fcut nchisoare de dou ori din cauza convingerilor politice exprimate ca ziarist. A fost interzis de comuniti, trind la limita supravieuirii din vnzarea cireelor de la Mrior. Orice via de om ncepe de mai multe ori, spunea Tudor Arghezi i acesta pare a fi principiul dup care i-a trit destinul ntortocheat i fabulos deopotriv. Tudor Argezi este unul dintre cei mai prolifici autori din literatura romn i unul dintre poeii cu o important contribuie la dezvoltarea liricii romneti. n spatele autorului lui Zdrean i al Florilor de mucigai st o personalitate complex i un destin remarcabil. Arghezi a avut de-alungul vieii peste zece meserii, a oscilat ntre credin i ndoial n relaia cu Dumnezeu i a fcut nchisoare pentru convingerile exprimate ca publicist. A fost favorizat de unele regimuri i interzis de altele, fiind considerat ntr-o vreme dumanul poporului, iar n alta poet naional. Tudor Arghezi, pe numele su adevrat Ion N. Theodorescu, s-a nscut la Bucureti, pe 21 mai 1880 si s-a stins din viata pe 14 iulie 1967. Tatl, Nae Theodorescu, era originar din Gorj. A fost nevoit s se ntrein singur nc de la vrsta de 11 ani, din cauza situaiei financiare precare a familiei. ntre 1887 i 1891 a fost elev al colii primare Petrache Poenaru. A urmat iniial cursurile gimnaziului Dimitrie Cantemir i mai apoi pe cele ale liceului Sfntul Sava din Bucureti. Ca elev, i-a ctigat banii de ntreinere dnd meditaii. La 16 ani s-a angajat custode la o expoziie de pictur. A abandonat studiile la 18 ani, fr s susin Bacalaureatul. La 18 ani era deja angajat ca laborant la o fabric de zahr din Chitila.A folosit pentru prima dat pseudonimul Tudor Arghezi n perioada 1897-1899, pe vremea cnd ncepuse s publice poezii i proz scurt n reviste. Aa cum va explica mai trziu, a ales pseudonimul Tudor Arghezi, mbinnd numele de familie al tatului (Theodorescu-Tudor) cu denumirea latin a Argeului (Argesis). Despre primele scrieri ale adolescentului poet, Alexandru Macedonski spunea: Acest tnr, la o vrst cnd eu gngveam versul, rupe cu o cutezan fr margini, dar pn astzi coronat de cel mai stralucit succes, cu toat tehnica versificrii, cu toate banalitile de imagini i idei, ce mult vreme au fost socotite, la noi si n strintate, ca o culme a poeticii i a artei. Universul liricii argheziene:Cele patru mari teme ce se regasesc in opera poetica diversifica in subteme si ipostaze. 1.Poezie filozoficaArta poetica( "Testament")Confruntarea cu ideea de divin, poetul reusind sa impuna 3 tendinte in raportul eul liric-divinitate:- supunerea fata de D-zeu si condamnarea acestuia- negarea (de ex. Psalmii arghezieni in nr de 16, unul singur, Psalmul de toamna abordand tema iubirii, publicati majoritatea in volumul Cuvinte potrivite) - confruntarea cu ideea non-fiintei, a mortii, pe care poetul o vede in dubla ipostaza: moartea ca un joc menit sa-i obisnuiasca pe copii cu ideea disparitiei parintilor (de-a v-ati ascunselea) si moartea in sens radical, cea care duce la disparitia a tot (duhovniceasca).2.Poezie socialaEstetica uratului(Flori de mucegai)Marile evenimente sociale se regasesc in volumul (1907 Peisage)Omul in evolutia sa este cantat in volumul Cantare omului3.Poezia de dragoste-reticenta si amanare a clipei de iubire(in Cuvinte potrivite)-implinire erotica de tip casnic(Carticica de seara)4.Poezia jocului (Carticica de seara)Un loc apare il ocupa tema jocului regasita in poezia ludica a boalei, faramei, poezie destinata atat celor mici cat si adultilor (buruieni, martisoare, cantec de adormit Mitzura).Din nvturile lui Arghezi Nu e destul s fii bun. Trebuie s fii bun de ceva De la intenie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilitii Dezva-te s respeci faada pn ce n-ai vzut interiorul A avea mult nseamn adesea a stpni puin Un lene sau un incapabil se rzbun cu scuza moral c n-a avut noroc. Orice via de om ncepe de mai multe ori Viaa noastr oscileaz ntre dou contradicii: datoria de a spune adevrul i necesitatea de a-l ascunde Sperana este un vis cu ochii deschii.Particularitati ale modernismului -poezia este expresia unei constiinte framantate ,in perpetua cautare ,osciland intre stari contradictorii sau incompatibile-tentatia absolutului-existenta unor "categorii negative" privind vizunea asupra lumii -estetica uratului si crestinismului in ruinaEstetica uratului -cultiva grotescul ,trivialul,atrocele ,monstruosul alaturi de gratios,tonalitati sumbre alaturi de optimism-libertatea absoluta a inspiratiei-Prima data in literatura romana: implinirea prin iubirea de tip casnic , ipostaza femeie -sotie-Caracteristicile limbajului poetic -ambiguitate si expresivitate-Schimbari esentiale la nivel lexical si sintactic-Limbaj socant prin asocieri socante- de termeni argotici, religiosi, arhaisme, neologisme, expresii populare, cuvinte banale-poezia -"esenta de cuvinte"-Rolul poetului -"de a potrivi cuintele", "nici o jucarie nu e mai frumoasa ca jucaria de vorbe"-sparge tiparele sintactice si topice: "sintaxa se dezarticuleaza"-fantezie metaforica,epitetul rar,oximoronul-cultivarea versului liber sau combinarea diversa a unor elemente ale prozodiei clasice