Tudor Arghezi Flori de Mucigai 2

5
Tudor Arghezi – “Flori de mucigai” Perioada interbelică lansează în literatura română o serie de poeți și scriitori care îmbrățișează curentele moderne, aduse de schimbarea culturală și în spațiul autohton. Considerat a doua mare personalitate poetică, dupa Eminescu, Tudor Arghezi scrie o operă unica în versuri și proză orietată pe o tematică diversă. Cele patru mari teme ce se regăsesc în opera poetică se diversifică în subteme și ipostaze. 1. Poezia filozofică urmărește ca temă majoră contradicția esențială văzută în ipostaza filozof. Subtemele urmăresc: arta poetică (volumul „Cuvinte potrivite” – anul 1928) confruntarea cu ideea de divin, poetul reușind să impună 3 tedințe în raportul eul liric divinitate supunerea față de Dumnezeu condamnarea acestuia negarea și confruntarea cu ideea non-ființei, a morții, pe care o vede în dublă ipostaza moartea ca un joc menit să-i obișnuiască pe copii cu ideea dispariției părinților („De-a v-ați ascunselea”) moartea în sens radical, cea care duce la dispariția a tot („Duhovnicească”) 2. Poezia socială, a doua mare temă pentru care volumul reprezentativ în care se dezvoltă tehnica esteticii urâtului, o primă tendintă a temei este „Flori de mucigai”. Marile evenimente sociale se regăsesc în volumul „1907 – Peisage”, iar omul în evoluția sa este cântat în volumul „Cântare omului”. 3. Poezia iubirii ocupă un loc aparte în volumul „Versuri de seară”. Apar aici tendințe în abordarea temei: iubita văzută în ipostaza de femeie casnică, soție, stăpână a universului exterior, dar nu și a inimii poetului, de exemplu mireasa și iubita dorită, visată, dar refuzată în momentul împlinirii acesteia („Melancolia”) 4. Tema jocului în poezia ludică a „Boabei’ si „Fărâmei”, poezie destinată atât celor mici, cât și adulților.

description

a

Transcript of Tudor Arghezi Flori de Mucigai 2

  • Tudor Arghezi Flori de mucigai Perioada interbelic lanseaz n literatura romn o serie de poei i scriitori care

    mbrieaz curentele moderne, aduse de schimbarea cultural i n spaiul

    autohton. Considerat a doua mare personalitate poetic, dupa Eminescu, Tudor

    Arghezi scrie o oper unica n versuri i proz orietat pe o tematic divers.

    Cele patru mari teme ce se regsesc n opera poetic se diversific n subteme i ipostaze.

    1. Poezia filozofic urmrete ca tem major contradicia esenial vzut n ipostaza

    filozof.

    Subtemele urmresc:

    arta poetic (volumul Cuvinte potrivite anul 1928)

    confruntarea cu ideea de divin, poetul reuind s impun 3 tedine n raportul

    eul liric divinitate

    supunerea fa de Dumnezeu

    condamnarea acestuia

    negarea i confruntarea cu ideea non-fiinei, a morii, pe care o vede n dubl

    ipostaza

    moartea ca un joc menit s-i obinuiasc pe copii cu ideea dispariiei

    prinilor (De-a v-ai ascunselea)

    moartea n sens radical, cea care duce la dispariia a tot (Duhovniceasc)

    2. Poezia social, a doua mare tem pentru care volumul reprezentativ n care se dezvolt

    tehnica esteticii urtului, o prim tendint a temei este Flori de mucigai. Marile

    evenimente sociale se regsesc n volumul 1907 Peisage, iar omul n evoluia sa este

    cntat n volumul Cntare omului.

    3. Poezia iubirii ocup un loc aparte n volumul Versuri de sear. Apar aici tendine n

    abordarea temei: iubita vzut n ipostaza de femeie casnic, soie, stpn a universului

    exterior, dar nu i a inimii poetului, de exemplu mireasa i iubita dorit, visat, dar

    refuzat n momentul mplinirii acesteia (Melancolia)

    4. Tema jocului n poezia ludic a Boabei si Frmei, poezie destinat att celor

    mici, ct i adulilor.

  • Poezia arghezian elemente de modernism Poezia este expresia unei contiine frmntate, aflate n perpetu cutare, oscilnd

    ntre stri contradictorii sau incompatibile.

    Tentaia absolutului

    Existena unor categorii negative

    Tehnica estetica urtului i cretinismul n ruin

    nclcarea conveniilor i a regulilor

    Llibertatea absolut a inspiraiei

    Poezia poate transfigura realitile de alt dat respinse

    Lumea marginalizat a hoilor i criminalilor ascunde un mesaj optimist: mizeria

    sau pcatul nu distrug fondul de umanitate

    nfieaz pentru prima dat n poezia romn mplinirea prin iubirea de tip casnic

    i ipostaza femeii soie

    Limbajul poetic: ambiguitate, expresivitate, magia limbajului i fort sa de sugestie

    se realizeaz prin schimbri eseniale la nivel lexical i sintactic

    Limbajul ocant aduce neateptate asocieri lexicale de termeni argotici, religioi,

    arhaisme, neologism, expresii populare, cuvinte banale

    Rolul poetului este de a potrivi cuvintele, sparge tiparele opice i sintactice (se

    creeaz un nou limbaj poetic, fantezia metaforic, se cultiv epitetul rar,

    oximoronul, iar metafora provoac o contaminare de lucruri obiective i logic

    incompatibile

    nnoiri prozodice (cultivarea versului liber sau combinarea divers a unor elemente

    ale prozodiei clasice)

    n anul 1930, poetul publica volumul Poarta neagr, n care surprinde o lume de

    margine de Bucureti, o lume a tlharilor, hoilor i criminalilor, nevalorificat

    moral. n anul 1931, prin publicarea volumului Flori de mucigai, poetul, aplicnd

    tehnica esteticii urtului, valorifica moral mediul marginalizat, incluznd mediul

    nchisorilor.

    Titlul volumului este sugestiv cu privire la valorificarea artelor poetice n

    exprimarea concepiei despre univers. Titlul poeziei, omonim cu cel al volumului,

    surprinde n mod artistic concepia arghezian asupra poeziei sociale.

    Opera literar Flori de mucigai aparine genului liric i este o art poetica

    modern.

  • Arta poetic crez literar, arta de a scrie prin care poetul i transmite concepia sau viziunea

    asupra universului poeziei i procesului de creaie.

    Modernismul orientare cultural manifestat la nceputul secolului 20, n care noul i

    inovaia formelor se opuneau valorilor de tip tradiional.

    Titlul Din punct de vedere morfologic, titlul este format din dou substantive comune, care, denotativ

    plante cu florescen i putreziciune, degradare, dezintegrare. Din punct de vedere conotativ

    titlul este un oximoron care dezvolt n textul poetic dou cmpuri antitetice.

    Florile exprim sublimul, sensibilul, emoia pe care poetul o transpune n stihuri. n cmpul

    semantic, se regsesc sintagme precum stihuri, unghia ngereasc, unghiile de la mna

    stng, stihuri fr an, stihuri de groap, stihurile de acum.

    Cmpul semantic al mucegaiului este semnificativ pentru ceea ce definete un mediu al

    carcerei, nepropice actului creator i lipsit de amprenta divinitii. Din acest cmp se remarc

    sintagme precum prete de firid goala, tencuial, ntuneric, singurtate, puterile

    neajutate, mprejurul.

    Legtura dintre semnificaia esteticii urtului care reprezint esena poeziei i titlu este dat de

    metafora unghiile de la mna stng. Aceast metafora arat poezia imperfect, dar care

    totui trebuie scris pentru c menirea poetului este de a crea.

    Tema Tema poeziei este creaia i efortul pe care poetul l depune. Apare i condiia n care poetul i

    piede virtuile. Motivele literare prezente n text sunt prete, stihuri, unghia.

    Structura operei Opera este structurat n 3 pri.

    1. Prima parte este cuprins ntre primul vers i al 8-lea semnificnd

    nchisoarea, locul ngust format de 4 perei prin care lumina intr doar

    printr-o mic fereastr.

    2. A doua secven cuprinde urmtoarele 4 versuri momentul n care

    ntmpina obstacole i si pierde inspiraia.

    3. A treia secven este constituit de ultima strof a poeziei n care se

    repet ideea de singurtate i reprezint nevoia eului liric de a aborda un

    nou tip de versuri

  • Analiza poeziei Flori de mucigai Tudor Arghezi

    Le-am scris cu unghia pe tencuial mediul carcerei

    Pe un prete de firid goal, - lipsa creaiei, golul din mintea eului

    Pe ntuneric, n singurtate, - eul liric devine propriul Dumnezeu

    Cu puterile neajutate

    Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul obiecte totemice, apostolii fiind simboluri, spirit de observaie Care au lucrat mprejurul

    Lui Luca, lui Marcu i lui Ioan. imperfeciune prin prezena a doar 3 apostoli

    Sunt stihuri fr an, - pierderea noiunii timpului

    Stihuri de groap, - reprezint moartea

    De sete de ap dualitatea apei, dorina de renatere

    i de foame de scrum, - renatere (Pasrea Phoenix)

    Stihurile de acum. versuri specifice doar acelui moment

    Cnd mi s-a tocit unghia ngereasc metafora = harul divin, inspiraie care dispare,

    Am lsat-o s creasc eul liric ncearca s i-l nsueasc,

    i nu mi-a crescut - crezndu-se Dumnezeu, dar rmne

    Sau nu o am mai cunoscut. la acea neputin

    Era ntuneric. Ploaia btea departe, afar. dualitatea apei, ploaia care degradeaz

    i m durea mna ca o ghiar - efort creator dureros, simbol al maleficului

    Neputincioas s se strng - este subliniat neputina

    i m-am silit s scriu cu unghiile de la mna stng. ncearc s-si readuc inspiraia,

    contientiznd ca doar prin poezie i pote menine condiia uman; ultimul vers exprim o

    poezie ntoars n care sentimentul neputinei estompeaz tririle negative; el nu renun

    Poezia se axeaz pe substantive care se opun mediului creator tencuial,

    ntuneric, ploaia, prete de firid goal mediul i substantive

    creatoare stihuri. Verbele definesc actul creator att ca mod de a scrie

    poezie ct i ca nfiinare a ei am scris, sunt.

  • Substantivele se organizeaz n figuri de stil moderne: oximoronul

    flori de mucigai i metafora unghia ngereasc. Rolul acestora este

    subliniat prin folosirea terminilor religioi Luca, Marcu, Ioan,

    taurul, leul, vulturul. Ca figuri de stil avem epitetul firid goal,

    enumeraiile nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul i Lui Luca, lui

    Marcu i lui Ioan, comparaia M durea mna ca o ghiar. Ca i

    imagini artistice avem imaginile vizuale Era ntuneric, Ploaia btea

    departe, afar, imagini dinamice m-am silit s scriu cu unghiile de la

    mna stng.

    Modurile de expunere sunt descrierea artistic i monologul liric adresat

    n form confesiv. Mediul nchisorii i poezia creat sunt evideniate

    descriptiv. Durerea interioar a eului i neputina sunt evideniate

    confesiv. Ca urmare, lirismul devine subiect. Mrcile lexico gramaticale

    prin care este evideniat prezena eului poetic sunt verbele la persoana I

    am scris, am cunoscut, am lsat, pronumele personale i reflexive la

    persoana I singular mi, m, monologul liric adresat le-am scris cu

    unghia pe tencuial.

    Ca urmare a celor menionate anterior, opera Flori de mucigai este o

    art poetic modern.