Tudor Arghezi (1880-1967) poet, prozator si publicist roman, se naste la Bucuresti pe numele sau adevarat Ion N. Teodorescu.Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi este o grupare de cinci poezii cu tema religioasa: Adam si Eva, Paradisul, Porunca, Pacatul si Pedeapsa. Ele s-au publicat in august 1944 in Revista Fundatiilor Regale. Inspirandu-se din Vechiul Testament, Tudor Arghezi ofera in ciclul de poezii Tablouri Bibilce (Versuri de Abecedar) o viziune personala necanonica a modului cum Dumnezeu i-a conceput pe primii oameni, Adam si Eva. Pastrand coordonatele textului biblic, autorul construieste un univers diferit, marcat de puternice accceste ludice. Tema joc si joaca impreuna cu tema divinitatii ocupa un loc important in opera argheziana si, mai ales, in cele doua poezii unde ludicul este mai prezent in prima poezie (Porunca), decat in cea de-a doua poezie (Pedeapsa), iar tema divinitatii este mai prezenta in cea de-a doua poezie, decat in prima.In poezia „Porunca”, Tudor Arghezi prezinta existenta fericita pe care o duce prima pereche in Rai. Aici traiul nu poate fi decat idilic, programul zilnic este facut dupa voia fiecaruia, constrangerile de orice fel lipsesc, nimeni nu ii impiedica pe Adam si Eva sa vietuiasca potrivit bunului plac, asa ca „totul era de gluma si de joaca”. Intr-o zi insa Dumnezeu stabileste prin intaile porunci o interdictie, Adam si Eva nu se pot atinge de roadele pomului, altfel ii asteapta o pedeapsa crancena si dreapta. Dar tocmai pentru ca este interzis, fructul plin de must exercita asupra Evei o irezistibila tentatie.In poezia „Pedeapsa”, Tudor Arghezi infariseaza consecintele incalcarii cuvantului divin. Adam si Eva ignora interdictia pusa de Dumnezeu si, gratie omniprezentei Lui, sunt prinsi asupra faptului implinit cand nici nu inghitisera o-mbucatura din rodul pomului. La judecata fiecare isi declina responsabilitatea si in consecinta, pedepsind minciuna, Dumnezeu ii izgoneste din Rai afara, in furtuna.Titlurile celor doua poezii sunt simple, fiind alcatuite dintr-un substantiv comun articulat hotarat enclitic „-a”. Titlurile celor doua poezii sunt sugestive pentru ilustrarea ideii ca omul risca o pedeapsa divina daca va incalca poruncile si randuielile biblice.Din punct de vedere structural, poezia „Porunca” este alcatuita din cinci strofe inegale ca intindere, in timp ce poezia „Pedeapsa” este alcatuita din cinci catrene si un distih final. O asemanare structurala o reprezinta rima imperecheata.Din punct de vedere stilistic, caracterul ludic este dat de limbajul jovial utilizat de poet pentru a surprinde tema creatiei. Prin caracterul ludic, autorul vrea sa ironizeze subtil si sa dea o nota caracteristica operelor sale. In poezia „Porunca”, caracterul ludic este mai profund, mai accentuat decat in cea de-a doua. Cele doua poezii au in comun o continuitate a subiectului biblic.Pe de alta parte, cele doua poezii se diferentiaza , in primul rand, prin stilurile pe care le adopta. Poezia „Porunca” are un caracter modernist, in timp ce poezia „Pedeapsa” are un caracter clasic, asemenea poeziilor vechi. Fiind o opera lirica in versuri, autorul Tudor Arghezi isi exprima in mod direct, nemijlocit, gandurile, sentimentele, trairile. Opera lirica dezvaluie complexitatea lumii interioare si viziunea unica desrep lumea filtrata prin prisma subiectivitatii poetului.In opinia mea, autorul imbina cu virtuozitate in discursul sau liric cateva dintre temele marcante din literatura universala si romaneasca. Din punctul meu de vedere cele doua poezii pot fi considerate un omagiu adus divinitatii in care autorul descrie cu ironie viata

primilor oameni pe pamant, Adam si Eva. Inca de la inceput imperfectiunea primilor oameni este pusa pe seama creatorului lor, Dumnezeu.