:al$$,,Wri]

" r$ljfr I 'TRTUMFUL vrnTm pntv*SE'

':,1i,

/,.'i '"'l.

.i .l

-Ji

Editor: Dan Iulian MirgSritRedactor: Mirela Ivan NobelTehnoredactare: Adriana Andreiag

Coperta: Andrei Mirgirit

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiOLTEANU, ANTOANETA

Sovietland : triumful vielii private / Antoaneta Olteanu. -TArgovigte : Cetatea de scaun 2019

Conline bibliografieIndexISBN 978-60 6-537 -457 -7

94

Toate drepturile de reproducere, integral sau parfial, prin orice mijloace,inclusiv stocarea neautorizatd tn sisteme de cdutare sunt rezeNate.

Reproducerea se poateface doar cu acordul scris aI editurii, cu excepfia unorscurte pasaje care pot constitui obiectul recenziilor Ei prezentdrilor.

Aceastd carte a apdrut cu sprijinullnstitutului de lnvestigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romdnesc.

Conlinutul volumului nu reprezintd obligatoriu pozilia oficiald a acestuia.

ISBN 978-60 6-537 -457 -7

Copyright Editura Cetatea de Scaun, TArgovigte, zorg

email: editura@cetateadescaun.ro www.cetateadescaun.ro

Cuprins

in loc de introducere: Moscova' ce oraq frumos!............-.-..9

CAte ceva despre confort ....................21

Ascetismul bolgevic ...........21

Noua putere ;i lipsa confortului .--"..'.' 24

Reminiscenfe capitaliste in NEP .....'..26

Nout5li incredibile .-.'..'..--- z8

Telefonul .......'.3r

Ctiza alimentelor............... ................ 35

Ralionalizirile. Alimente pe cartele..."............ "....35Cozile........ ......44

Deficitul - de la cartele la pile........ .....-".....-".......54

Magazine cu circuit inchis........ "'.....'.'57Instituliile de alimentafie publ ici (Ob ; c epif ).................... 59

Restaurantele............. -----.. 59

Alte tipuri de unitSli de alimentagie publici .""...67

Localuri, cafenele, cabarete ale scriitorilor.............' .'..----'.......77

Cantinele.. ...-.-.74

Fabricile-buc5terii...... ......................77

Cantinele din fabrici ....'.83

Biuturile. ..........91

Consumul de alcool .......91

Vodca........ ....'............... 95

Campaniile antialcoolice................ .'............... 105

Din in;elepciunea viefii......... .......'.112

Locuinlele ........115

Criza locuinfelor '.....-.--"'.rL7

Implicagiile ideologice gi politice ale restrAngerii.......'.....-....r24

Apartamentele comunale............. ....-o6

I

6 Antoaneta Olteanu

Noile planuri de urbanism............ .....t3rComunele. ......r33

Hruqciovki .....138

La case noi, interioare noi ..............r51

Casele de vacanfi (dqci) ......................153

Bunurile industriale............... .....,.,,,r1;7Vremuri noi............. ........ 16o

Transportul in comun...................;........... ..,.....r:67

Tramvaiele .....t67Autobuzele ......................r74

Metroul .........176

Automobilele ............. ..... 183

Transportul pe calea ferati......... .......187

Existi o modi sovietici? ..................r9rHainele de piele ...............19r

Proletarii cenugii...... .......r93Stiliaghi - o pati de culoare ..........;......................2o5

inceputul sfrrgitului. B1ugii......... .......atjPetrecerea timpului 1iber......... ........2:r7

Parcurile de culturi gi odihni... ........ zr8

Casele de odihni.. ...........22o

Dansurile.. ....,225Barzii ,........229

Viafa in mediul rural .......zjjModul de via!5 al liranilor .................233

Foametea.. ....237

Riscoalele. .....245Munca la colhoz... ...........252

Obligapile fiscale ............257

Copiii niminui.. ...............26rOrfelinatul ..... z6r

Cergetorii.. .....263

Sovietland. Triumful viefii private 7

Sirbitorile in fami1ie............... ........265Bradul de Anul Nou gi revelionul.. .....267

Obiceiurile viegii de familie....... ....... z8o

Iubire, sex............. ........ z8o

Botezul .....284La vremuri noi, nume noi............. ...............285

Nunta........ .................. 286

inmormAntarea.......... ...................28g

Nostalgia dupi URSS........ ................295

intre nostalgie gi aprecierea critici a realitililor sovietice ...295

Chestionarele............. ....... 3olNostalgie vs antinostalgie.......... ........3o8

Tabel cronologic al principalelor evenimente .................. 3a7

8ib1iografie............... ........373

Abrevieri. ........182

Indice de nume ...............389

20 Antoaneta Olteanu

cu o pAnzi de cort. O observafie aseminitoare o fXcea, in anulr8rz, guvernatorul Fiodor Rostopcin, care se plAngea gi el ci nu etransportati carnea in cirule acoperite, drept pentru care a luatmisuri in acest sens. Misurile nu au durat decAt doi ani, pAni lainlocuirea guvernatorului...'

Aceasti realitate compoziti descrisi mai sus poate fi con-

sideratS, credem, o caracteristici a intregii societili sovietice.

Oameni care au inci un nivel de viafi scizut, alituri de cuceririale gtiinfei qi tehnicii care-i fac invidiogi gi pe capitaliqtiioccidentali. ZgArie-nori gi maghernile, papornile gi basmale,

ciorapi de nylon qi magini de curSlat zipada... Aqa cum am spus,

majoritatea populafiei era inci departe chiar de acel nivel de

civilizalie de mediu urban care existase in vechiul regim. Cred ciacesta este lucrul pe care trebuie s5-l avem mereu in minte cAnd

luim la cunogtinfd de ,,realizirile" puterii sovietice in edificareanoii civilizafii. Pentru acei oameni din fotografiile anacronice totce oferea statul sovietic, in concurenla sa perpetud cu lumea

capitalisti, era ceva nou, nemaivlzut qi extrem de folositor.Sistemul de propagandS, care avea un rol uria; gi in reclama

agresivi care se fXcea noilor produse, de la cele alimentare la

cele de uz casnic, de la marile intreprinderi gi baraje, autobuze gi

rachete cosmice, era mereu pregitit si introduci in viafa gi

congtiinfa cetSlenilor elementele de nou care ftceau parte dinprogramul de comunizare.

' Vaskin, op.cit., p.r9. ' Simon Sebag Montefiore, Stalin. Curtea ;arului rogu, Ed. Polirom, laqi, zot 4, p.55.

Cite ceva despre confort

Ascetismul bolsevic

Modelul ascetismului in viafa bolgevicilor ar veni, la prima

vedere, din cel al categoriei sociale predominante a membrilor lor,

qi anume al muncitorilor. Mai ales cei cu congtiinfi politici nu erau

deloc interesali de un confort ,,burghez", mulqumindu-se cu

condilii de trai decente. Nu acelaqi lucru il putem spune despre

liderii lor. Chiar in perioada in care au fost prigonili de Ohrana

!arist5, fie ci locuiau in striinitate sau in exil, prin Siberia,

condi$ile de trai, oarecum modeste, nu erau in niciun caz austere.

in fapt, partidul, mai cu seami din fondurile ilegale, le asigura nunumai minimum de supraviefuire, ci chiar un trai decent. E de

infeles c5, imediat dupi preluarea puterii, s-a permanentizat qi s-a

oficializat aceasti ,,intrefinere" a liderilor gi marilor funqionari de

partid gi de stat din bugetul de stat.

in funclie de starea economici, aceste condigii au fluctuat de

la unele relativ austere la altele de lux (bolgevic). PAni in anii 3o,de exemplu, ,,acegti potentafi duceau o viafi simplS in palatele

de la I(remlin, inspirafi de misiunea lor revolulionari sincerS, cu

obligatoria ,,modestie bolqevic5". CorupEia gi extravaganla nuerau inci larg rispAndite: intr-adevir, sofiile membrilor BirouluiPolitic de-abia igi permiteau si-gi imbrace copiii, gi noile arhive

ne arati ci gi Stalin rimAnea uneori fXri bani..."'in anul 1928,

cdnd a descoperit mobili noui in apartamentul siu, a fostextrem de supirat:,,Se pare ci cineva din administrafie sau GPU

a adus nigte mobild... contrar ordinului meu, care am zis ci

22 Antoaneta Olteanu

mobila veche este foarte bun5!"' E proverbiali gi mantaua luiStalin (in fapt, intreg costumul militar pe care il purta): degi

uzati, a fost purtati cu indArjire de Stalin, nepermilAndniciodati si i se faci un rAnd nou de haine.

Nu este de mirare ci acest cult al ascetismului era rlspAnditgi la oamenii simpli. Mai ales ci nici nu aveau posibilitSli, nicichiar speranle ca modul lor de viafi si se schimbe prea mult inbine. Plus ci inlelegeau mult mai bine dificult5lile prin care

trecea fara gi nu prea vedeau in curAnd progrese semnificative.

Idealiqtii bolgevici ai anilor zo au ftcut un cult dinmodul de viat,i spartan. Ei au mogtenit un element puternicde ascetism din perioada ilegalitSgii, sursa valorilor lor gi aprincipiilor in primii ani ai regimului sovietic. Respingereaproprietiqilor materiale era centrali in cultura gi ideologiaintellighengiei socialiste ruse, care incerca si scape de oricesemn de spirit domestic mic-burghez - bibelouri de pesemineu, canari cantdtori, plantele, mobilierul tapipt,portretele de familie gi alte obiecte banale ale vetrei familiei- orientdndu-se spre o existenfl din ce in ce mai sever6. (...)

in imaginagia bolgevici, acest mod de viafi simplu era oform5 de eliberare de societatea burghezi in care oameniifuseserl inrobigi de cultul proprietSlii. in Cimentul (tgz1,),

romanul extrem de influent al lui Fiodor Gladkov, un birbatgi o femeie, ambii activigti de partid, isi sacrifici fericireapersonal5 ;i-gi pirisesc casa gi fiica pentru a ajuta lareconstruirea unei fabrici de ciment distruse in timpulRizboiului Civil. CAnd sotul ei Gleb incepe sI ducl dorulvechiului confort domestic al casei lor, sofia lui iireaminte;te repede scopul mai inalt al viefii lor: ,,Vrei nigteflori fi:umoase si infloreasci la fereastrl gi un pat plin cuperne? Nu, Gleb, iarna triiesc intr-o cameri neincdlziti gi

minAnc in bucitiria comuni. Vezi tu, sunt, om, cetifeansovietic liber".

'Apud Montefiore, op.cit., p.56.

' Orlando Figes, The Whisperers. Private Life in Stalin's Russia, Picador, NewYork, zoo7, pp.r4-r5.

Sovietland. Triumful viefii private 23

Un prim moment de crizi a fost dezvoltarea economice

impetuoasi din perioada NEP-ului, cAnd firile mai slabe au cedat

ispitei gi partidul a fost cuprins, chiar la vArf,, de frisoanele ,,im-

burghezirii". in pofida unor voci nemulgumite care sanclionau

asemenea comportamente, oamenii au continuat si se bucure de

luxul burghez.

in rAndul bolgevicilor exista o atitudine la fel de auster5

referitor la infiligarea personali - haine moderne, coafurielaborate, bijuterii, parfumuri gi cosmetice, toate erau

denumite prin intermediul cuvdntului vulgar bif. ,,Oameniinoi" ai avangardei partidului se imbricau cu haine sirnple -de pseudo-proletari sau semi-militare - frri nici o urml de

podoabS. in timpul NEP-ului, cAnd liderii bolgevici erau

nemulpmili cI partidul poate fi corupt de confortul 9itentafiile culturii ,,burgheze" care deodati devenise

accesibili pentru €i, aceste atitudini spaltane erau

promovate ca un simbol al puritiqii ideologice'.

$i aceasti viziune nu era neap5rat legati de primii ani ai

legimului sovietic sau de anumite perioade de crrzi.Simpatizanfii regimului erau extrem de ingelegitori atAt inperioada de deficit, de probleme de tot felul, cit gi in momentele

de abundenqi, cAnd erau destul de moderali, de prudenli fagi de

tentafiile consumismului:,,Eram oameni sovietici (sov/<i).

Triiam pentru convingerile noastre in fericirea viitoare a

societigii noastre, nu pentru satisfacerea nevoilor noastre"2.

Mai tArziu, in perioada de aur a epocii sovietice, chiar Stalin

a dat semnalul permiterii luxului in viafa cetifenilor sovietici, inrnisura posibilului, mai ales a celor etalon, care meritau din plinun asemenea mod de viafi.

'Idem,ppl5-r6.' Cf. Figes, op.cit., pl6.

24 Antoaneta Olteanu

Noua putere qi lipsa confortului

La Petrograd, la numai doi ani de la revolufie, situalia se

degradase atAt de mult, incAt lipsa combustibilului, pentru

incilzire sau prepararea hranei, atinsese cote impresionante,

afectAnd nu traiul, ci chiar viafa locuitorilor. Chiar bolqevicii

recuno$teau in ziarul ,,Pravda" ci va fi nevoie in continuare de

sacrificii pentru instaurarea socialismului: nu trebuie sI ne

temem qi si recunoagtem adevirul ci oamenii trebuie si se

pregiteasci de noi sacrificii; in aceste luni de iarni, ianuarie 9i

februarie, doul treimi din populalie vor muri probabil de foame

gi frig'. incilzirea centrali nu mai funcfiona din iarna anului

r9r8. Pentru pregitirea mesei apiruseri niqte sobe mici, burjuiki,in care se putea biga orice Pentru ars, dar puterea de preparare

era mici (un fel de mAncare dura cAteva ore) gi erau neplicute,

pentru ci fumegau groaznic. Apa nu ajunge decAt pAni la etajul

unu, mai apoi locatarii o duc pAni la apartamentele lor cu

cildirile. $i curentul electric era restricfionat - nu exista este totqi, daci da, funcliona numai doui ore.

in primii cinci ani de la revolufie la Moscova nu a funcfionatincilzirea centralS, fapt ce a dus la degradarea accentuati a

multor case. O alti mare problemi o constituia apa, apa caldi 9i

accesul la baie. Pentru ci multe locuinfe nu aveau baie privati 9ipentru ci in apartamentele comune baia devenea qi ea un lux, 9iin condiliile lipsei de combustibil pentru incilzire, cetigenii

sovietici erau departe de a respecta normele de igienl personali.

De aceea in anul t92o ainceput si funcfioneze Comisia SanitariExtraordinari. intre r ;i ro aprilie, ea a organizat ,,SiptimAnab5ii" gi ,,SiptimAna tunsului gi birbieritului". in aceasti

perioadS, moscovilii, pe baza unui permis pentru baie, aveau

' I(ornelia lcin, Petrograd v ryt9 godu v vospominaniah Olghi Ivanovni Vendrih, invol. Piotr Bunf ak (red.), Russkoe zarubejie i slavianskii mir, Belgrad, zor3, p'82.

Sovietland. Triumful viegii private 25

dreptul si faci baie tn orice insitulie de profil gi si se tundi gi

radi in orice frizerie, gratuit.Pe 3 februarie r9zo, moscovitul Nikita Okunev nota in

jurnalul siu: ,,incet, incet pierdem toate institufiile civilizatepentru ducerea unui mod de viali sinitos: nu mai avem

tramvai, incilzire centralS, parlial iluminatul electric qi apa

curenti (uneori zile intregi nu primim curent gi api). Iar azi s-a

intAmplat ceva gi cu canalizatea, aqa ci closetele (cel pufin incasa noastri de cinci etaje) sunt inchise Pentru orice locatar"'.

Curentul electric gi iluminatul cu gaz ar fost reluate, duplrevolufie gi Rizboiul Civil, abia la r septembrie rgz4, dar nu peste

tot. Oricum, la ora p.3o noaptea, felinarele erau stinse de

personal specializat. Felinarele cu gaz au dispirut abia lasffirgitul anilor zo3.

in cheie umoristici, aceasti perioadi de crizi e surprinsifoarte bine in romanul VifeIuI de a.ur:,,in acele vremuri tulburitot ce era f5urit de mAna omeneascl ftcea omului un serviciu

mai prost decAt inainte: casele nu te apirau de frig, mAncarea nute situra, lumina electrici se aprindea numai cAnd se ftcea cAte

o razie mare ca si fie pringi dezertorii gi bandilii, apa ajungea

numai pAni la parter, iar tramvaiele nu funcfionau deloc..."a

Cu toate campaniile de propagandd, anii 3o, gloriogi inprivinfa marii industrii, care era politica de stat, nu reuqesc

deloc si solufioneze elemente banale de confort. in multelocalitSli (avem in vedere oragele, evident), drumurile nu erau

asfaltate, iar iluminatul urban exista doar in centrul lor. in anul

r93B la Stalingrad nu exista sistem de canalizare. in Liuberfi, din

' G.V. Andreevski, Povsednevnaia jizn' Moskvi v stalinskuiu epohu. 192o-193o-e,

Molodaia gvardia, Moscova, zor8, p.423.' Apud M.I. Vostrigev, Moslcva stalinskaja. Bol;aia illiustrirovannaia letopis',Moscova, Ed. Algoritm-Eksmo, zoo8.I Andreevski, op.cit., p.zt.4 Ilf gi Petrov, VigeIuI de aur, traducere de I. Flavius gi M. Leicand, Ed. Cartea

lusi, Bucureqti, 1957, p.57.

l,

z6 Antoaneta Olteanu

regiunea Moscova, nu exista decAt o singuri baie pentru cei

65.ooo de locuitori ai lui.

Reminiscenfe capitaliste in NEP

Interesant este faptul ci detensionarea adusi de NEP areadus la via!5 obiceiuri gi niravuri proaste din vechiul regim.

Un asemenea obicei il constiuiau jocurile de noroc.

in articolul Petrogradul vesel, apirut in ziarul ,,Poslednie

novosti" de la Paris din 7 iunie r9zz, se votbeqte despre

reanimarea caselor de jocuri de noroc, un fel de cazinouri de mai

micl amploare, acceptate de stat pentru ci aduceau venituriconsiderabile la buget: ,,Pe Nevski existi <<Monte Carlot>, unde infolosul statului se duc z5%o dintre sumele <<rulate>>. Pentru a se

colecta acest <<impozit>>, au fost numili comisari speciali.

CAEtigul ajunge la roo de miliarde. Ele sunt imediat schimbate invaluti striinS, pentru care existi mereu la indemAni speculanfi

servili"'. O problemi importanti o constituia, de pild5, patima

pentru jocurile de noroc, in care erau folosili banii statului' Era

vorba de bani obflnufi adesea in urma mitei 9i a artificiilorfinanciare, care rimAneau adesea nepedepsite. DupI cum

spuneau agenfii CeI(a, jucitorii erau frecvent escroci, dar 9i

angajafi sovietici,,cheltuitori".Tot din sursele agenfilor, fonduri de stat, chiar qi din cele

alocate salariilor, erau cheltuite pe ba4chete, chefuri qi achizilia

de obiecte de lux care apiruseri din nou in vAnzare'. De multe

ori se ajungea la anchetele oficiale in urma plAngerilor fXcute intimpul adunirilor de citre muncitori, care nu aveau nicio pirerebuni despre conducerea intreprinderilor.

' Apud L.V. Borisova, Trudovte otnoEenia

Sobranie, Moscova, zoo6, p.r87.' Borisova, op.cit., pl69.

v sovetskoi Rossii (t98-t924),

Sovietland. Triumful viefii private 27

Am vizut ci la vArf nu era numai ascetism. Unul dintre cei mai

democrafi lideri, aga de iubit de populalie, era Serghei IGrov. Era

risfilatul Partidului, aga ci era normal ca ;i apartamentul lui de

cinci-gase camere, care depSgea, evident, restriqiile locative, si fiemobilat cum se cuvine. I(irov avea un frigider american uriag,

,,General Motors", de ultimi generafie (in URSS se aflau numai zece

asemenea exemplare); apoi, ca mare iubitor de muzici, dispunea de

numeroasi aparaturi de profil: o radioli, un patefon, un gramofon

cu difuzor gi unul firi difuzor, un radio cu lSmpi'.

Paradoxal, degi este vorba de un apanaj al realitililor din

vechiul regim, munca servitoarelor a fost multi vreme perrnisi inURSS. Asta qi pentru ci era destul de greu si cAgtige ceva Pentrusubzisten!5 femeile din mediul rural. Inilial femeile erau angajate

prin telefon, dar, pe misuri ce pretenfiile angajatorilor cregteau, s-a

apelat la bursa muncii. Astfel, bursa muncii recunogtea meseria de

servitoare, care se bucura qi de un sindicat propriu. Angajatorii erau

obligali si le pliteasci un salariu minimal de 5 ruble, s5le acopere

asigurarea socialS; trebuia si le dea concediu, haine speciale, un

registru pentru evidenlele salariale, iar la plecarea din slujb5, un

ajutor. in condilile crizei locative, este evident ci servitoarea nu

avea cum si beneficieze de camera proprie; de un pat, da. Acesta

era amplasat pe hol, in antreu sau in bucitirie. Din anul :1929, dacd

angajatorul triia trtr-un apartament comunal, pentru patul

servitoarei trebuia si aibi acceptul vecinilor de apartament'.

Condigia de bazi pentru a putea dispune de o servitoare era ca gi

femeia din familia respectivi si aibi un loc de muncS: ,,Am avut o

sewitoare, chiar dou5, cAnd fiica mea era micufi. Erau ieftine, insigreu de gisit. Mergeam la colhoz gi alegeam o fati - orice fati i9i

dorqte si fugi de viala grea de acolo gi si lucreze la orag - gi apoi

trebuia si vorbesc cu qeful de colhoz. Lui, fireqte, ii displScea si

' Montefiore, op.cit., p.62.

" Andreevski, op. cit., p.428.

z8 Antoaneta Olteanu

piardi o lucritoare, dar daci aveai pile, frceai rost de servitoare..."'

in cazul de mai sus, sofia cAgtiga 3oo de ruble pe luni, din care iipl5tea servitoarei 18 ruble lunar, la care se adiugau masa qi cazarea

(de reguli, in bucitirie). Servitoarele au fost o prezenli obignuiti

in societatea sovietici pAni in anii 6o.

$i viafa continua si uimeasci:

[,a Moscova ap5ruseri in acea weme automobile noi, cu

faruri de cristal, gi circulau pe strizi proaspeli parvenili care

purtau tichiufe de lutru gi paltoane ciptugite cu biber.

incepuserl si fie la modi botinele gotice cu vArful asculit 9iservietele cu curele qi mAnere ca geamantanele. CuvAntul

,,cet51ean" incepuse si inl5ture obignuitul ,,tovar5;" gi nigte

tineri care sesizaserl repede in ce consti bucuria viefii s-aulansat prin restaurante in dansuri ca one step ,,Dixi" qi chiarfox-trot-ul ,,Floarea soatelui". Tot oragul rlsuna de strigltelebirjarilor de lux, iar in didirea mare a ComisariatuluiPoporului pentru Afacerile Externe croitorul Jurkevici cosea

zi gi noapte fracuri pentru diplomafii sovietici care plecau

peste hotare...'

in perioad NEP-ului, un loc bun la teatru costi roo de

milioane; amenda locatarilor pentru neducerea gunoiului dincasi este de 6oo de milioane, iar o cilStorie cu birjarul costicAteva zeci de milioane.

Noutili incredibile

Perioada NEP-ului a adus pentru moscovili tot felul de

lucruri minunate, dar probabil ci printre acestea cea mai

incredibili oferti era aceea de a merge la casa de vacanfi cu

aeroplanul. Pentru a populariza transportul aerian se {bceau

' Apud Sheila Fitzpatrich Sfd/inismul de fiecare zi. ViaYa

sovieticd a anilor t9jo, Ed. Corint, Bucureqti, zo16, p.r97.

' Ilf gi Petrov, op.cit., p.58.

cotidiand in Rusia

Sovietland. Triumful viefii private 2'9

numeroase campanii care ofereau astfel zboruri de plicere,

plimbiri aeriene'.

La sfhrgitul anilor zo, la Biroul de informafii din Moscova

puteai primi informalii gratuite despre adresele qi telefoanele

tuturor institufiilor din Moscova gi despre funcliile celor care

lucrau acolo. Se puteau afla de asemenea informalii despre

traseele tramvaielor sau ale autobuzelor, despre mersul

trenurilor, avioanelor gi vapoarelor, despre locurile libere dinhoteluri, despre tarifele de la pogti, telegraf gi vami, despre

impozite, repertoriul teatrelor gi al cinematografelor, nofiunijuridice legate de locuinle, pimAnt, impozite, procese I'a. Pentru

zo de copeici puteai afla adresa unui locuitor al Moscovei sau

informafii despre stadiul unui proces. Tot la acelagi pref puteai

afla pre;urile de la piegele din orag gi cursul valutar (inci din

timpul NEP-ului se deschiseseri case de schimb valutar)''La sfArgitul anilor 3o, unele strizi ale oragului, in centru,

erau curiqate cu ajutorul tehnicii. in anul r93B funclionau r89 de

magini de miturat gi 89 de dispozitive de stropit qi spilat' Iarna,

pentru curilarea zipezli, erau folosite 2r9 magini pentru

adunatul z5ipezii,53 de camioane mari pentru transportul ei 9i 14

rnagini de imprfutiat nisipr. Dar Moscova era un ora9 etalon' inllumeroase ora;e mai mici (Voronej, Stalingrad, Novosibirsk,

Dnepropetrovsk etc.) nu exista sistem de canalizare gi, multe

clintre ele, deqi aflate in preajma unor hidrocentrale puternice,

nici curent electric pAnd la sfhrgitul anilor 3oa. Imaginea

ori;elului Leninsk din Siberia, care poarti un nume de

rezonanfi mare, este semnificativi:

Cu o populagie de peste 8o.ooo de locuitori (...),

Leninsk-Kuznefk este extrem de inapoiat la capitolele

' Borisova, op.cit., p.r86.' Andreevski, op.cit., p.45.t [dem, p.44.a Fitzpatrick, op.cit., p.nz.

30 Antoaneta Olteanu

culturi gi facilit5li (...). Din cei 8o de lcn de strizi, numai ostradi este pavat5, gi nici aceea in totalitate. Din pricini cinu avem drumuri, treceri de pietoni, trotuare etc.

corespunzitoate, noroaiele sunt aga de adAnci prim5vara gi

toamna, ci muncitorii intAmpini dificultigi cAnd merg lamunci sau se intorc acasi, iar gcolile se inchid. $i ilumirntulstradal este necorespunzitor. Doar centrul este iluminat, pe

o distan!5 de 3 krn, restul oras,ului, ca si nu mai vorbim de

periferie, fiind cufundat in intuneric'.

in anii 30, un pregedinte de colhoz diduse ordin ca toate

casele din sat si aibi la ferestre cate doui ghivece de flori; un

altul didea amenzi usturltoare daci oamenii nu-gi spilaudugumelele, nu legau cAinii gi daci aveau un limbaj nepoliticos'

La Stalingrad, in anul 1938, o decizie orSgeneasci nu permitea

cet5genilor si urce in tramvai cu haine murdare; la Astrahan

puteai primi amendi daci purtai pil5rie'. La nivel oficial inalterau criticate gi ridiculizate aceste hotirAri cel pufin ciudate,

chiar daci uneori la bazi erau nigte raliuni de infeles. Iati cum

se comenta acest lucru la o intrunire a procurorilor raionali:

Procurorul belorus: Sovietul din raionul Turov apublicat o rezoluqie obligatorie prin care se interzicebStrAnilor gi copiilor si aprindi chibrituri, ca misuri deprevenire a incendiilor, abaterile fiind amendate cu 1oo

de ruble.Mginski: Chiar gi in bucitirie.Voci din sali: Zici ci e din RevizoruIluiGogol.Procurorul belorus: Sovietul oiSgenesc din Recifa a

publicat o rezolulie obligatorie care spunea cI tofiproprietarii de apartamente gi gefii de instituqii erau obligagi

sI construiasci trotuare asfaltate qi s5-qi zugriveasciclSdirile. in plus, tot prin rezolule se stabilea gi culoarea

vopselei, de pild5, verde-aprins pentru Strada SovieticS,

galben-intens pentru Strada Lenin, albastru pentru Strada

'Apud Fitzpatrick, op.cif., p.rg." Fitzpatrick, op.cit., p.82, 8+.

Sovietland. Triumful viefii private 3r

Cooperativei gi verde-inchis pentru restul. incilcarea acestei

rezoluqii era pedepsiti cu o amendl de roo de ruble'.

Telefonul

Sistemul de telefonie a apirut in Rusia inci de la sfirqitul

secolului al XIX-lea - la Moscova, in anul 1882. inainte de

revolu;ie telefoane se intAlneau in maioritatea insituliilor de

stat, precum gi in apartamentele persoanelor cu stare. in anul

ryr4laMoscova existau deja 4.ooo de abonaqi. in anul 1898 a fost

deschisi prima linie interurbanS, Petersburg - Moscova. in ceea

ce priveqte telefoanele publice, in anul r9r7,la Moscova, existau

7r de astfel de aparate.

in anii zo-3o, a continuat dezvoltarea refelei de telefonie. inanul 1927, s-a deschis prima linie internalionali, intre Moscova

;i Varqovia. Un pas important este frcut in anul 1933, cAnd

primele telefoane publice incep si apari pe coridoarele aparta-

mentelor comunale qi in scirile blocurilor. Fiecare abonat pri-megte o cheie de la cutia in care este pus telefonul, care trebuia

folosit doar in caz de nevoie2.

in ceea ce privette nomenclatura, Lenin a fost cel care a

dezvoltat folosirea sistemului de telefonie. in biroul siu de laIftemlin avea doui telefoane de model vechi. Dar pentru ca

telefonistele si nu asculte conversafiile de la vAr{, a dat ordin si fieinstalati in IGemlin o mici stalie telefonici automati care mai apoi

a fost luati in grija I(GB, care supraveghea buna ei desfigurare

(linia de telefonie speciali). Mai tArziu nomenclatura a beneficiat

de un sistem de telefonie ce asigura legitura directi intre

instituqiile importante, care aveau numere formate din patru cifre

'Apud Fitzpatrick, op.cit., p.85.

'Vostriqev, op.cit..