Triburi si sate din sud-estul Europei - Paul H. Stahl si sate din sud-estul... · Materialelor...

Redactor: Eugenia P etre

Copertd: I onul Ardel eanu- P ai ciTehnoredactot: Ro di c a B o acd

Secretar de redacfie: Paulina Ldmdsanu

Coperta'. Casl, tdrdneasca, de tip ba[canic,

de p e v ale a TeIe aj enulut

foto {Paull(. Stah[) re56.

O 2018 Editura PaideiaStr. TudorArghezi nr. 15, sector 2

Bucure;ti, Romdniatel.: 021.316.82.10

e-mail: offi [email protected]

www.cadourialese.ro

ISBN 978-60 6-7 48-242-3 paidela

PauIH. Stahl

Triburi Vi satedin sud-escu I Eu ropei

Structuri socialelstructuri magice

. f.s Teltsloase

Traducere de Worica Nicolau

CUPRINS

364 / Paul H. Stahl

intrajutorarea ......................................... I 1 9Tribul - <pleme>...... ......,...... 122

Adundrile.... ..................... 126

Grecii ...................... 133

Regiunea Mani............ ............ 133

Gospoddria - <fameliu ....134Femeile....... .......................138Neamul ..........142

Anoya, un sat de munte din Creta ..............147Satul Elympos din insula Karpathos.... .......152Crescdtorii de animale transhumanli .......... I 60

Romf,nii..... ..............169Gospoddria (<casa) ............... 169

A) intemeierea unei noi gospoddrii.......169B) Grupul domestic: alcatuire

gi ierarhie.... ................. 177Grupul domestic Ai alcdtuirea casei....... 184Numele gospoddriei. ......... 188Numele gi semnele de proprietate........ 193

Proprietatea qi transmiterea ei .............. I 98AbsenJa actelor scrise........... .................204Repartizarea muncii ..........207

Satu1............ ........209Proprietatea gi munca..... ..................... 209Comunitatea sdteascd gi adunarea

siteascd....... ..................217<f ara>, confederaJia sdteascd. .................... 225

PARTEAA DOUA .....................231Structuri sociale, structuri magice qi

religioase ..............233Divinitatea protectoare a triburilor

albaneze .........234< Slavo slavilor din sud........ ...................... 238Capelele neamurilor grecegti ..................... 246Structura religioasd a teritoriului sdtesc

romAnesc....

Tiburi gi sate din sud-estul Europei I 365

Teritoriul..... ...................... 255

Satul............ ...................... 260

Biserica gi cimitirul .......... 265

Raiul........... .......................271

PARTEAA TREIA .................. 275

Comparafii gi ipoteze .................277Gospodirie sau familie ...........283Sdngele gi consangvinitatea......... ............... 285

Fatafdrd frati qi matriarhatul .,.................. 289

Baqtinagul gi strdinul.... ...........293Democra{ia primitivd qi bdtrdnii .... ............. 298

Bibliografie .............305

{l

ALBANEZII:REGIUNEA TRIBALA

In Peninsula Balcanicd s-a pdstrat p6nd la ince-putul secolului al XX-lea ultima regiune tribalSeuropeand; populatii de expresie alban ezd, slavd sau

romanicd se invecineazd. Este vorba de o regidnecuprinzdnd nordul Albaniei, Muntenegrul vecin gi

vestul Macedoniei. Fie cd este vorba de populajiide expresie romanicd (numite valahi de vecinii lor),fie de populatii albaneze sau slave, formatiunilelor'sociale sunt de mare interes. Triburile vorbescuna din aceste trei limbi: aromdnd, albanezd sau

sdrbo-croatd; unele sunt amestecate, carezultat al

unui proces de pierdere a identitdlii etnice sau ca

ramag(d a unei strdvechi origini comune.Materialelor culese de istorici despre viata tribu-

rilor europene in Evul Mediu li se adaugd obser-vaJiile directe ale sociologiei gi etnologiei. in felulacesta s-a putut remarca functionarea acestor triburipe baza dreptului cutumiar ori s-a putut urmdrimodul in care s-a constituit statul Muntenegru pe

baza principiilor care amintesc de cele ce stau laoriginea statelor din Evul Mediu.

Regiunea este putin cunoscutd, studiile apro-fundate - rare. Am ales pentru aceastdprezentarccazul triburilor albaneze din nord, gheghii, numiJiqi malisori - munteni; adaug publicaliilor gi infor-matiilor mai vechi rezultatele studiilor recente,

20 I Paul H. Stahl

publicate de cercetdtorii albanezi, care imbogilescsubstan{ial domeniul.

Mulli albanezi trdiesc in afarla granilelor statu-lui lor; ii gdsim mai ales in Iugoslavia (Islami,1981, pp. 255 qi urm.), in Grecia, in Italia (Kellner1972). Datd. fiind departarea de regiunea locuitdde majoritatea acestei populalii, apar diferenlemarcanteintre diferitele grupuri, degi adeseaanumiteelemente amintesc de originea comunS. DacS

in paginile care urmeazd se dau unele informaliidespre albanezii din {nrile vecine (Iugoslavia,Grecia), esentialul prezentdrii are drept obiect re-giunea situatd in nordul Albaniei, care a pdstrat

cel mai mult caracteristicile trecutului, inlesnindcomparatia cu alte societdJi tradilionale balcanice.Ca qi pentru celelalte capitole ale acestui studiu,esenlialul textului are drept obiect societatea, aqa

cum a funclionat ea, in secolul al XIX-lea qi lainceputul secolului al XX-lea.

cosP oDAnrA ksHTiiPr>)

Albanezii desemneazd cea mai micd unitatesocial6 a ilor, gospoddria, cu numele de casd *<shtepil> (Gjergji, 1982,p.177) sau <shpi> (Zojzi,1977). Margaret Hasluck afirmd cd acest numeeste cel dat incdperii originare a casei, care are gi

funcjia de bucdtirie (1954, p. 18).Aceastd situatiecorespunde cu cea existentd la alte popula{iibalcanice unde numele incdperii originare care

cuprinde o vatrd desemneazd cu timpul o lntreagdcasd alcdtuitd din mai multe incdperi (de exemplu,<kudo la slavii din sud qi <casa> la romdni).

Cum existenla unei case inseamnd gi existentaunei vetre, gospoddria albanezilor poate fi desem-

natd gi prin cuvintele <<vriten sau <vatrd> - vatrd(Georgescu, 1963, p. 80); cuvdntul este acelaqi laromdni - <<vatrd> gi constituie unul din cuvintele

Tibui gi sate din sud-estul Europei I 21

comune ale fondului iliro-trac (Rusu,l959, p. 130).

Cuvintele <<zjarr>> - vatrd, foc, sau <tym> - fumsunt gi ele folosite pentru a desemna gospoddria.

Regdsim deci toate aceste nume cu dublu inlelesfolosite in Europa pentru a desemna gospoddria; inschimb, nu gisim aici un cuvdnt folosit exclusivpentru a desemna gospodbria (<household> pentru

englezi).Culegerea de drept cutumiar publicati de

Gjeiov afirmd cd ,,orice casd de unde iese fumtrebuie sd aibd pdmdntul ei" (par. 213; a se vedea

Si Valentini, 1945, p. 111), ceea ce inseamndcd orice casi locuit6 semnaleazd existen{a uneiunitdti sociale care are drepturi asupra proprietaliisatului, fratriei, tribului. Aceasta pune in lumindincf, o asemdnare cu alte societd]i balcanice, in care

stdpdnirea unei case instalate pe mogia unui grupinseamnd apartenenJa locuitorilor ei la acel grup,

cu obligaliile gi drepturile pe care le implicd oasemenea situa{ie (Gjergji, 1982, p. 777). ,,Oricecasd locuitf, are partea sa din proprietitile satului"sustine dreptul cutumiar (Gjeiov, par. 215). ,,CasadeJine o curte, o gridin6, podgorii gi terenuri cul-tivabile, fbnete, garduri, drumuri, poteci" (Gjeiov,par.214).

CAnd se construiegte o casi noud qi s-a terminatmontarea acoperipului, primul lucru care se faceeste aprinderea focului (Dida,1981, p. 194); cuacest prilej se observi traiectoria primului fumpentru a ghici care va fi soarta noii unitaf socialecareva locui acolo gi se incearci evitarea stingeriifocului, cdci aceasta poate aduce ghinion grupului(Dida, p. 195). Un grup domestic care.se separ[,dar pdstreazdrelalii strdnse, afirmd cd in continuareconstituie un singur foc (Zojzi, 1977,p.792). C6,nd

ultimul reprezentarft masculin al unei gospodiriimoare (ceea ce atrage dupd sine disparijia acesteia,

fetele neav6nd dreptul sd mogteneascd pdmdntul)

,,se ddr6md vatra din camera lui, pe locul ei

22 I Paul H.Stahl

pundndu-se un mdnunchi de mdrdcini" (Degrand,

1901, pp. 51-52).Grupul domestic albanez este alcdtuit de obicei

din mai multe cupluri cdsdtorite; aceastd situalieeste pusl in evident[ de numele dat gospoddriei;

Mark Krasniqi (1971, p. a%) consemneazd laalbanezii iugoslavi numele de <shpija e forte>

- casd putemicd; in cdmpia Pologului am gdsitnumele de <dere e madhe> - poartd mare (a se

vedea qi Tufai, p. a3l).

Grupul domestic

Iatd cum descrie un preot un grup domesticalbanez:,jn a doua seard am fost invitali de unanume Lhesch Mihidhi, un mo$neag nostim, plin deprejudecdji... Numeroasa lui familie era compusddin 35 de persoane, toti buni cregtini; el era octo-genar... avea gospoddria aSezatd pe culmea unuideal, in vecindtatea unei pdduri de stejari. Pozitia ofrcea plicuti gi curtea intinsd inconjuratd de ziduricuprindea in interior 12 sau 13 colibe, numdrullor corespunzdnd celui al fiilor lui cdsdtoriti care

locuiau impreund cu e1..." (Val entini, 19 69, p. I 3 6).Aceastd descriere, ficutd la sfdrgitul secoluluial XIX-lea, este tipicl pentru gospoddriile dinvechime gi pentru Albania de nord; intr-adevdr,grupul domestic se compune din mai multe cupluricisdtorite care trdiesc qi muncesc impreund incadrul unei singure unitdli sociale. Aceste grupuridomestice par a fi mai frecvente decdt cele ale

slavilor din sud gi au supravieluit mai mult timp.Am cercetat in 1978, in Iugoslavia, astfel degrupuri in regiunile in care albanezii gi slavii trdiaucabuni vecini; grupurile numeroase ale slavilor dinsud displruserd in acel timp (Tufai,1978). AnchetaVerei Erlich este edificatoare in aceastd privinld,deoarece acoperd intreg teritoriul Iugoslaviei;rdspunsurile la intrebarea privind momentul in

Tibui gi sate din sud-estul Europei I 23

care marile grupuri domestice au disp6rut aratd

ci gospodbriile albaneze sunt ultimele atinse de

evolu{ia modern6, marea crizd economica din 1930

constituind momentul in care schimbdrile le atinggi pe ele (Erlich, 1966, p. 46).

Descrierile grupurilor domestice numeroaseabundS, citez cdteva dintre ele. ,,in marele {inutHaimeli, cel mai mare din Zadrima... familiile au20,40 Si chiar 50 de persoane fiecare. $i acum cdtivaani exista o familie numitd Miloti care nvmdra 102persoane" afirmi un preot in l93l (Valentini, 1969,p. 259). Gopi evi6 ( I 8 8 1, p. 3 17) vorbegte de familiialbaneze compuse din ,,50, 100 gi chiar 200 de

ingi", aceastd ultimb cifrd este probabil exageratl,nefiind niciodatd confirmatd de un alt cercetdtor.Margare t Has luc k (19 5 4, p. 29) sustine cd grupuriledomestice care depdqesc doudzeci de persoane suntnumeroase qi semnaleazd dou5, cuprinzdnd unul 65gi celSlalt 95 de persoane. Mark Krasniqi (1979,pp.237 qi urm.) semnaleazl,asemenea grupuri gi laalbanezii din regiunea Kossovo; astfel, el descrieun grup compus din 83 de persoane gi cuprinzdndl6 cupluri cdsdtorite; intr-un alt capitol al aceleiaqilucrdri (pp. 250 qi urm.) ei constatf, cd in l97l nu-mdrul mediu de persoane pe grup domestic este,la albanezii din regiune, de 8, dar unul din aceste

grupuri numbrd 93 de persoane. Tot el enumerdun intreg qir de grupuri domestice numeroase dinaceeagi regiune (1982, pp.27-36); doud depdqesc

60 de persoane, un altul o sutd de persoane, alteleau 80, 85, 82,30,85 sau 45 de membri (a se vedeagi Krasniqi, 1971, p.493). Nu departe de Skopjeam vdzut, instalat intr-o locuinti mare de lemn, ungrup de aproximativ 80 de persoane (in 1965).

Schimbdrile politice survenite in Albania gi

transformdrile profunde care au urmat au influenJatgi grupurile domestice. Una din caracteristicile ce

au evoluat cel mai mult este aceea a numdruluide persoane apar{indtoare grupului domestic.

24 I Paul H. Stahl

in cea mai mare parte a cazurilor anchetate se

constat6 prezen\a frecventd de grupuri formatedin trei cupluri cdsdtorite. Evolutia cdtre grupuricu un singur cuplu cdsdtorit sau cel mult doud este

evidentd. intr-o analizd cu caracter general avAnd

ca obiect evolulia familiei albaneze contemporane,

Alfred Uii (1970, p. 170) prezintd aceastd situatiein sensul men{ionat mai sus. Constatdrile lui sunt

confirmate de anchetele lui Andromaqi Gjergji(1976, p. 93; 1982, p. 89) qi de cele ale lui NaumGuxho (1976, pp. 10a-106).

Dacd se examineazd structura grupurilor domes-tice se disting aceleagi categorii existente la slaviidin sud sau la alte popula{ii organizate in grupuridomestice numeroase. Existd un gef qi o femeie-gef, membri bdrba\i, care au drepturi mai mari decdtcele ale femeilor mdritate, fete qi, in sfdrgit, copii.Toli muncesc cot la cot pe aceea6i proprietate, sub

comanda unui conducdtor; locuiesc impreund sau

in apropiere, in aceeaqi curte; veniturile le impart.Toti membrii sunt hrdnifi, imbrdcati, ingriji{i.

in afard de distinclia intre bdrba{i qi femei qi

intre capul gospoddriei qi cei pe care-i dkijeazdtrebuie semnalatd distinclia intre pdrin{i pi copii;printre bdieli se disting cel mai mare gi cel mai mic.Gjeiov (par. 58-63) descrie drepturile fiecdruia. Se

poate adduga faptul cd gi printre seniorii albanezis-au semnalat grupuri domestice organizate inacelagi fel (Krasniqi, 1971, p. a9\.

Casa

Doud elemente caracteristice trecutului acestei

societdli influen\eazd alcdf.ljrea casei; primul se

datoreazd, faptului cd mai multe cupluri locuiescimpreunS; al doilea, ci ne afldm in fata unei societdliin care toli bdrbalii sunt inarmati, in care vendetta gi

micile rbzboaie locale sunt endemice. Prin urmare

vom gdsi mai ales forme de locuire care amintesc

Tribui gi sate din sud-estul Europei I 25

de cele ale societdtii vecine din Muntenegru gi chiarale unor societd{i mai indepdrtate, dar asemindtorstructurate (de exemplu cele din Caucaz).

Iatd cum descrie Lucy Garnett (1917, p. 5) celemai simple forme de locuire: ,,Colibele au doarun nivel gi cuprind doub incdperi, una folositdca depozit pentru produse, cealaltd servind dreptcamerd de zi gi' dormitor. Focul se face pe josqi fumul iese printr-o gaurd fbcutd in acoperiq;mobilierul se limiteazd la c6teva saltele qi velinte,o <sofra> - mdsula joasd la care se mdndncd dupdmoda turceascd, un vas de arcnd, pentru alimentesau doud vase de lemn, c6teva linguri, un <<ibric>

de anrnd gi o lampd portabilS". Aceste constructii,dispdrute in satele de cdmpie, s-au pdstrat maimult timp in regiunile de munte locuite de pdstori(Krasniqi, 197 0, pp. 380 9i urm.).

Prezen\a mai multor cupluri poate generatrei tipuri diferite de construclii; existd mai int6iacela in care grupul intreg locuieqte intr-o singurdclSdire care poate fi de tipul descris in paragrafulprecedent; toatd lumea se ingrdmddegte in ea, in-clusiv animalele. Putem intdlni o casd centrald,mare, inconjuratd de cdsute cu o singurd incdpere,situate intr-o singurd curte, cain cazul descris deun preot, care mdrhrrisegte: ,,Aga e obiceiul pe

aceste meleaguri. Cdnd cineva se qdsitoreqte, ise construiegte o colibd de scdnduri acoperitd cupam6nt Si aSezatd in curte, de doi metri pe trei,asta fiind camera nuptiald a unui cuplu" (Valentini,1969,p.136).

O organizare diferitd a habitatului, mai des

intdlnitS, este aceea in care incdperile ocupate de

cupluri sunt situate sub acelaqi acoperiq, invecindn-du-se cu incdperea principald, eventual cu o camerddestinatd oaspetilor; aceasta din urmd se intdlnegteadesea, dat fiind rolul pe care iljoacd ospitalitateainvia[a albanezilor (Krasniqi, 1979, pp. 453 gi urm.).,,Fiecare cuplu are nevoie de o incdpere separatd

26 I Paul H. Stahl

pentru dormit... un anumit numdr de camere se

gntpeazd separat, uneori pe un nivel, de obicei pe

doud, rareori pe mai multe. O a doua formd este

aceea in care o camer[ este construitd deasupra

altora intr-un tum cu doud, trei sau chiar patru

niveluri" (Hasluck, 1954, p. 18). ,,O gospodind,

de obicei cea mai vdrstnicd, pregdtegte mdncareapentru toatd familia, face curSlenie in bucdtdrie,

in camera birbatilor gi in propria ei camerd de

dormit (dacd are una in afafi de bucdtdrie); ea nu

va intra niciodatd ?ntr-o camer6. care apat\ine unuibdrbat cdsdtorit, chiar daci ar fi vorba de a fiuluiei" (Hasluck, 1954, p.28). Aceste camere locuitede cupluri dau inspre curte sau mai int6i inspre uncoridor (Krasniqi, 1979, p. 406); ele se numesc

<kiler>; cuplul cdsitorit doarme impreund cu copiiisdi necSsitori\i (I?asniqi, 1971, p. a98). Aceste

camere pot fi aqezate la parter sau la primul etaj,

deasupra cramelor sau pivnijel.or (Mukha, 7979,p. 259; 1982, p.221).

Faptul cd trebuiau sd se apere dd naqtere uneiaqezdri specifice, dispersate, cu gospodiriile plasate

in mij locul terenurilor cultivabile (D e gr and, 19 0 l,p. 125), pe locurile cele mai inalte gi in case cu

alurd fortific atd (Bourcart, 1921, p. I 78).,,Fiecatecasd este crenelatd sau strdbdtutd de deschideri

ascunse cu o tencuiald exterioarS, qi totdeauna ea

este izolatL,'dincolo de,bdtaia de armd a unei alte

locuinte. Familiile aceleiagi cete sau de originecomunA, desprinzdndu-se ca ramuri colaterale ale

strlmoqului din care descind, formeazdpe egaloane

tabere in jurul unei coline sau pe un platou abrupt,

in aqa fel incdt sd se poatd ajuta reciproc, frrd ainceta sd fie in gardd fald de acliunile oamenilordin propriul lor neam (phara)" (Pouqueville, 1826,

IlI, p. 246). Aceste locuinte fortifi cate sunt comune

]dranilor qi seniorilor: ,,in linuturile muntoase

casele beilor (seniorilor) sau ale cdpeteniilor sunt

inconjurate de ziduri groase ca nigte adevdrate

Tribui gi sate din sud-estul Europei I 27

fortAretre, strdbdtute de deschideri pentru a puteatrage cu puqca" (Garnett, 1917, p. 5; a se vedea gi

Valentini, 1969, pp. 232 qi 249).Cuplurile diferite ale unui grup domestic ocupd

gi aici, fiecare o camerd separatd. Aceastd camerdpoate fi cuprinsd in insaSi clddirea fortificatd(Thomo, 1981, pp. 106 qi 108), numitd <kulo, a

cdrei formd este deseori apropiatd de aceea a unuitum. Tot in aceste <kulo existd o camerd pentruprimirea prietenilor, folositd gi ca incdpere de

intrunire a grupului; ocazional, o singurd incdperepoate indeplini ambele functii (Riza, 1976, pp.171 qi urm.). Camerele separate ale cuplurilor maipot fi plasate intr-o construcJie vecind, lipitd de

<kulu, in care se refugiazi la nevoie (Krasniqi,1979,p.425; Mukha, 1982,p.136 qi 1980, p.221).Brqnislav Kojii (1973, p.74) face cunoscut unasemenea model. Camerele sunt a;ezate la partergi la etaj; ele dau toate intr-un coridor ce duce spreparterul gi primul etaj al tumului, care are gi un altreileanivel. Jacques Bourcart(1921, p. 180) aduce

o precizare ce cwacterizeazilrcla\iile acestei formede locuinld cu conditiile trecutului: ,,... <kula>a luat nagtere din nesiguran{a pe care o creeazdvendetta... Marile <kulo> din Cdmpia Korda gi

din Golloberda, in nord-estul locului Ohrida...au rezistat distrugerilor sistematice ale turcilorcare le-au asediat dupd moartea lui Ali Paga... ingeneral, numai etajul ultim este locuit, tot interioruleste ocupat de scard, a cdrei apdrare pe paliere e

pregdtitd cu grijS; acoperiqul este din pietre platefoarte grele, gteu de deplasat de cdtre agresor.<Kulu este inconjurat6 de construcJii ugoare, quregi grajduri; in cdteva tinuturi musulmane, ca in.MaJi, locuin{afemeilor este aldturi de <kular>, qi are

ferestre mari". intr-adevdr, in timpul unei vendetta,bdrbatii sunt supuqi atacurilor adversarilor qi se

refugiazd" in turn, neieqind nici pentru muncileagricole, lSsate in seama femeilor.

28 I Paul H. Stahl

in sf6rgit, trebuie semnalatd o ultimd formd de

locuire, aparcntmai recentd. in cAmpia Pologului,in satele albaneze musulmane, amvdzut case a$e-

zateincurti mari, imprejmuite cu garduri din lemnmasiv, inalte, care te opresc s5 privegti in interiorulcurfilor. Dacd prin tradilie o singurd casd strdngea

laolaltd pe toatd lumea, in constructiile recente

(unde grupul domestic cel mai des intdlnit este cel al

fra{ilor care locuiesc impreund) fiecare are propria

sa casd. Deci nu mai este vorba de o incdpere

pentru flecare cuplu, ci de o adevdratdcasd cu doub

niveluri, in care fiecare locuiegte cu solia gi copiiiIui, chiar dacd munca este organizatd in comun pe

o proprietate comun6, chiar dacd mAncarea este

pregdtitl la un loc Ai copiii sunt crescuti in aceeagi

curte. Locuintele grupurilor domestice numeroase,

ocupate de mai multe cupluri clsatorite au in anu-

mite privinJe caracteristici comune in toatd Europa,

cele albaneze situdndu-se astfel intr-un ansamblu

vast, ce poartd amprenta compozi{iei grupului

domestic (stahl P.H., 1991).

Ierarhia grupului domestic

Capul de gospoddrie este totdeauna un bdr-

bat; autoritatea lui este o continuare fireascd asuprematiei bdrbategti asupra femeilor gi copiilor:

,,Rdzboinicul orgolios, se considerd scutit de

munca manuald; el pretinde ingrijirile, sprijinulgi ajutorul celor care depind de el gi nu intrd indetaliile domestice decdt pentru a face troc sau a

vinde surplusul produselor. El igi incarci nevasta

cu un sac plin cu mdrfuri pe care ea le duce lapia\6; el este singurul stdpdn al bdnetului agonisitqi de{indtorul cheilor sub care sunt Jinute obiectele

de oarecare valoare. Ocupalia sa este s6-gi intretindarmele, s6 se ingrijeascd de incdlldmintea sa, de

confeclionarea cartuqelor, de conservarea muni-

tiilor sale de rdzboi; gi restul timpului il petrece

Tnburi gi sate din sud-estul Europei I 29

fumdnd sau veget6nd". Descrierea fdcutd in secolulal XIX-lea de Pouqueville (1826,II1, p. 272) con-firmd caracteristicile re{inute de alti autori. Aceastd

descriere amintegte de locul bdrbatului in societateamuntenegreand din aceeaqi epoc6, cu diferenJacd drepturile capului de gospoddrie par gi maiaccentuate in societatea alb anezd.

Este numit <<zoti i shtdpis> sau (zot shpije> inregiunea Kossovo din lugoslavia, ceea ce inseamndcapul gospoddriei (Krasniqi, 1982, p. 44): in Alba-nia este desemnat prin acelagi nume (Zojzi,1977,p. 191) sau prin (plab - bdtrenul (Zojzi, 1977,p. 190), <<tatzot>> - pdrinte stdpdn (Zojzi, 1977,p. 190; Nova, 1977, p.277) sau <babzot), ceea

ce inseamnd acelaqi lucru (Zojzi, 1977, p. 190;7972, p.28). El poate avea uneori un ajutor sau

chiar doud (Krasniqi, 1971, p.494). Este cap de

gospoddrie atdta timp c6t triiegte gi este capabil sd

conducd grupul; dacd este ales pentru o perioadd

nedeterminatl, poate fi totugi revocat de membriigrupului siu. Funclia sa este uneori transmisibil5,de obicei cdtre fiul cel mai mare sau cdtre cel maivdrstnic dintre bdrbatii grupului (Gjeiov, par. 63).Dacd moare capul de gospoddrie qi in familie nuexistdnici un bdrbat adult, fratele sdu, care locuiegteintr-o altd gospodarie, sau fratele sotiei sale devinpentru o perioadi tranzitorie capi de gospoddrie inlocul lui (Hasluck, 1954, p.34).

Dttpd. Gjeiov (par. 20) capul de gospoddrie

ocupd primul loc in gospoddria sa, chiar daci existdpersoane mai in vdrst6; el dispune de propriile sale

arme, de un cal; administreazd bunurile grupuluisbu, vinde, cumpdri terenuri, animale, unelte,poate sd imprumute sau sd fie garant, construiegtecase, dependinte, stabilegte munca oamenilordin gospodhrie, repartizeazd vinil, rachiul, iipedepsegte pe membrii grupului sdu (priv6ndu-ide hrand, de arme, leg6ndu-i sau inchiz6ndu-i ?n

casd sau chiar alungdndu-i). El trebuie sd acfioneze

Triburi si sate din sud-estul Europei - Paul H. Stahl si sate din sud-estul... · Materialelor...

Documents

Transcript of Triburi si sate din sud-estul Europei - Paul H. Stahl si sate din sud-estul... · Materialelor...