TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul...

281
1 TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI PROBLEME ŞI PERSPECTIVE

Transcript of TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul...

Page 1: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

1

TRAFICUL DE FIIN�E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI

PROBLEME ŞI PERSPECTIVE

Page 2: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

2

© ONG-urile membre ale Re�elei ARIADNE ( listate în pagina 4 ) împreun� cu rapoartele lor

Page 3: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

3

RE�EAUA ARIADNE împotriva

Traficului de Fiin�e Umane din Sud-Estul şi Estul Europei

PROIECT COMUN CU PRIVIRE LA SITUA�IA TRAFICULUI DE FIIN�E UMANE ÎN DOUASPREZECE ��RI REPREZENTATE ÎN

RE�EA

Editat de

Centrul de Ap�rare al Drepturilor Omului ( Coordonatorul Re�elei )

Co-sponsorizat de Ministerul Afacerilor Externe al Greciei (HELLENIC AID)

Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei şi Ambasada Canadei în Grecia

Page 4: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

4

ONG-urile membre ale Re�elei ARIADNE Albania Ø Centrul Albanez de Reabilitare

pentru Victimele Traumelor şi Torturilor ARCT

Ø Asocia�ia ‘Folositor pentru Femeile Albaneze’

Bosnia şi Her�egovina Ø Asocia�ia “Zena B&H”

Mostar Bulgaria Ø Centrul de Asisten�� pentru

Supravie�uitorii Torturii - ACET

Ø Funda�ia Bulgar� de Studiu a Genurilor – BGRF

Croa�ia Ø Centrul de Drept Croat –

CLC Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia Ø Asocia�ia pentru suportul şi

protec�ia familiilor şi a copiilor afla�i în pericol “FOR HAPPY CHILDHOOD”

Ø Comitetul pentru Drepturile Omului din Helsinki al Republicii Macedonia

Grecia

Ø Asocia�ia pentru Ajutorul Social al Tinerilor - ARSIS

Ø Centrul de Ap�rare al Drepturilor Omului – KEPAD

Moldova Ø Centrul de Protec�ie şi

Promovare a Drepturilor Femeilor “ La Strada “

România Ø ARCA - Forumul Român

pentru Refugia�i şi Migran�i Serbia Ø Comitetul Avoca�ilor Drep-

turilor Omului – YUCOM Kosovo (administrat de UNMIK) Ø Centrul de Protec�ie a

Copiilor şi Femeilor Muntenegru Ø Asocia�ia Femeilor

Muntenegre Turcia Ø Funda�ia de Dezvoltare a

Resurselor Umane– HRDF Ucraina

Page 5: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

5

Ø Centrul Interna�ional al Drepturilor Femeilor “ La Strada” Ucraina

Page 6: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

6

Cercetare

Editare

Centrul de Ap�rare al Drepturilor Omului (KEPAD) Maria Vassiliou Stamatia Kyriazi Olga Fylaktaki Theofania Antoniou Maria Vogiatzi Danai Azaria Efie Simiakaki Stavroula Pouloupati

Albania ARCT Valmira Skendi ‘Folositor pentru Femeile Albaneze’ Sevim Arbana

Bosnia & Her�egovina Echipa “Zena B&H” Mostar

Bulgaria ACET, BGRF Genoveva Tisheva Iliana Stoycheva

Croa�ia CLC Lovorka Marinović

FYROM MHC, “Happy child-hood” Verica Stamenkova Trajkova Bobi Badarevski Zarko Trajanoski

Grecia KEPAD, ARSIS Stamatia Kyriazi Sophia Liakou Olga Fylaktaki

Moldova “La Strada” Moldova Tatiana Fomina Ana Revenco

Muntenegru Asocia�ia Femeilor Muntenegrene Mirjana Vlahovic

România ARCA Stoian Gina Maria

Serbia YUCOM Zorka Kovacevic

Kosovo CPWC Naime Sherifi Kaltrina Kelmendi Valdete Qahili

Turcia HRDF Tuba Dundar

Ucraina “La Strada” Ukraine Kateryna Levchenko Olga Kalashnyk Ludmila Kovalchuk Tetyana Doroshok Mariana Evsyukova Kateryna Cherepakha

Page 7: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

7

CUPRINS

Introducere 7 Rapoartele na�ionale ale ONG-urilor membre ale Re�elei ARIADNE:

Albania 10

Bosnia and Her�egovina 25

Bulgaria 42

Croa�ia 63

Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia 83

Grecia 103

Moldova 123

Muntenegru 159

România 172

Serbia 191

Kosovo 211

Turcia 228

Ucraina 248

Anex� 277

Page 8: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

8

INTRODUCERE

La ini�iativa Centrului de Ap�rare a Drepturilor Omului (KEPAD), Re�eaua ARIADNE ce lupt� împotriva Traficului de Fiin�e Umane în SE-ul �i E-ul Europei a fost înfiin�at� în Iunie 2005, având sediul în Atena, Grecia. Membrii fondatori ai acestei Re�ele sunt 17 organiza�ii neguvernamentale (ONG-uri) din 12 ��ri aflate în regiunea de SE şi E a Europei (Albania, Bosnia & Her�egovina, Bulgaria, Croa�ia, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia1, Grecia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Turcia şi Ucraina). KEPAD a fost desemnat ca şi Coordonator al Re�elei.

Principalul obiectiv al Re�elei este acela de a realiza o cooperare strâns� între ��rile de provenien��, tranzit şi destina�ie a victimelor, pentru dezvoltarea activit��ilor de combatere a traficului de fiin�e umane ce vin în sprijinul victimelor şi pentru prevenirea acestui fenomen.

Prezenta publica�ie este rezultatul primului proiect comun al Re�elei, prezentat ca �Raportul Situa�iei Actuale a Traficului de Fiin�e umane� în doisprezece ��ri reprezentate în Re�ea. Rapoartele na�ionale con�inute în acest volum au fost concepute în urma unei cercet�ri conduse de ONG-uri, în cooperare cu unii factori de decizie guvernamentali, organiza�ii interna�ionale şi alte ONG-uri locale ce se confruntau cu aceast� problem� în respectivele ��ri.

Obiectivul acestui proiect este de a identifica deficien�ele, lacunele sau aspectele neglijate ale combaterii traficului de fiin�e umane pentru a putea face recomand�ri asupra îmbun�t��irii situa�iei în ��rile participante.

În baza acestei evalu�ri a situa�iei şi a nevoilor, membrii Re�elei vor începe prin adoptarea unui plan de ac�iune pentru viitoare proiecte ce se vor adresa priorit��ilor identificate de ONG-uri şi al�i parteneri pentru ��rile lor, în domeniul traficului de fiin�e umane.

1 Autorii raportului na�ional al acestei ��ri folosesc numele constitu�ional al ��rii lor, acesta nefiind folosit oficial de Na�iunile Unite, Uniunea European� şi Consiliul Europei.

Page 9: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

9

Publica�ia scris� în englez� este tradus� în limba fiec�rei ��ri implicate în proiect.

Publica�iile vor fi distribuite agen�ilor guvernamentali, organiza�iilor interna�ionale şi altor p�r�i interesate ce se confrunt� cu traficul de fiin�e umane.

Grupurile tinta ale proiect sunt: a. Victimele şi poten�ialele victime ale traficului de fiin�e

umane (beneficiarii direc�i), femeile, copiii şi b�rba�ii care sunt de obicei victime ale unor fenomene sociale ca s�r�cie, şomaj, lips� de educa�ie şi instruire, etc.

b. Agen�ii guvernamentali şi institu�iile implicate în combaterea traficului de fiin�e umane, pe m�sur� ce vor conştientiza situa�ia actual� a acestui domeniu, atât în ��rile lor, cât şi în cele învecinate (de provenien��, tranzit şi destina�ie).

c. Publicul larg, care va conştientiza problemele referitoare la traficul de fiin�e umane şi aceia care sunt capabili s� contribuie la efortul colectiv de îmbun�t��ire a situa�iei.

d. ONG-urile (beneficiarii indirec�i), care-şi vor însuma cunoştin�ele şi abilit��ile pentru a declanşa o ac�iune comun� bine coordonat� împotriva traficului de fiin�e umane.

Rapoartele na�ionale vor fi actualizate în fiecare an, atât pentru a include schimb�ri în legea traficului de fiin�e umane şi în implementarea acesteia, cât şi în practica ce tinde spre îmbun�t��irea situa�iei în acest domeniu.

Acest proiect comun este co-sponsorizat de Ministerul Afacerilor Externe al Greciei (HELLENIC AID), Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei şi de Ambasada Canadei din Grecia.

El a fost finalizat în cooperare cu Organiza�ia Interna�ional� a Migra�iei (OIM), Delega�ia în Grecia şi Coordonatorul Specializat al Pactului de Stabilitate pentru SE-ul Europei, Biroul din Tesalonik.

Centrul de Ap�rare a Drepturilor Omului, în numele tuturor partenerilor Re�elei, doreşte s�-şi exprime aprecierea şi mul�umirile

Page 10: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

10

c�tre to�i agen�ii guvernamentali, organiza�iile interna�ionale şi alte ONG-uri pentru pre�ioasa lor contribu�ie la cercetarea şi, mai ales, implementarea acestui proiect.

La final, dorim s� subliniem faptul c� datele existente în fiecare din rapoartele na�ionale apar�in ONG-urilor individuale, autorii acestor cercet�ri, si nu neap�rat redactorilor organiza�iei ce coordoneaz� Re�eaua sau celor ce au ajutat ca aceast� publica�ie s� fie posibil�.

Maria Vassiliou

Preşedinte Centrul Ap�r�rii Drepturilor Omului

Page 11: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

11

ALBANIA I. Introducere

Albania, cu o popula�ie de 3, 2 milioane de locuitori, localizat� la Sud-Vestul Peninsulei Balcanice, a fost una dintre cele mai pu�in cunoscute ��ri din Europa. Între anii 1944 şi 1991, ea a fost sub domina�ia regimului comunist totalitar care a izolat-o de restul lumii. De la c�derea Guvernului comunist, Albania a fost în tranzi�ie social�, politic� şi economic�. Datorit� pozi�iei geografice, cale de acces pentru ��rile estice, Albania a devenit �ar� de tranzit spre vest pentru cet��enii str�ini precum Kurzii, Chinezii, Românii, Moldovenii, etc. În acest context, Albania nu este doar o �ar� de provenien��, ci şi una de tranzit a femeilor din Moldova, Rusia, România, Bulgaria, etc., traficate în ��rile din vest. Datorit� naturii complexe a fenomenului de trafic de fiin�e umane, a caracterului retras al activit��ii şi a lipsei de informa�ii, este dificil� identificarea dezvolt�rii lui în timp şi a num�rului real al femeilor vândute pentru prostitu�ie. Conform Departamentului de Stat al Na�iunilor Unite, Raportul Anual al Traficului de Fiin�e Umane din 2006, eliberat pe 5 Iunie 2006, Albania s-a men�inut pe locul 2 la num�rul de persoane traficate, mutându-se de pe locul 3 pe care se afla în 2002.

O parte mai delicat� a traficului de fiin�e umane este traficul de copii în scopuri infrac�ionale, cum ar fi cerşitul şi furatul. Traficul de copii pentru vânz�ri de organe este o alt� form� a traficului. În acest raport, Albania este, în primul rând, identificat� ca �ar� de provenien�� a femeilor şi copiilor vându�i în scopul exploat�rii sexuale şi prin munc�. Victimele sunt transportate spre Grecia şi Italia, multe ajungând mai departe, în Marea Britanie, Fran�a, Belgia, Germania şi Olanda. Traficul intern din Albania şi re-traficarea victimelor în alte ��ri a r�mas o problem� în 2005. Rapoartele referitoare la traficul de copii rromi şi egipteni în scopul muncii for�ate şi cerşitului, continu� s� apar�.

Page 12: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

12

II. Cadrul Na�ional Legal A. Legea Na�ional�

Legisla�ia albanez� împotriva traficului de fiin�e umane a fost adoptat� pentru a se confrunta cu acest fenomen. Legea 8733 din 24 Ianuarie 2001 specific�: “traficul de fiin�e umane, traficul de femei pentru prostitu�ie, traficul de copii având ca scop ob�inerea de beneficii materiale sau de alt fel este pedepsit cu închisoare de la cinci la dou�zeci de ani, sau chiar cu închisoare pe via��”. Articolul 110/a se refer� la traficul de fiin�e umane, articolul 114/b la traficul de femei pentru prostitu�ie, iar articolul 128/b are în vedere traficul de copii. Conform acestei legi, pedeapsa aferent� traficului de fiin�e umane a crescut şi a fost introdus� o nou� defini�ie a traficului de fiin�e umane, în conformitate cu defini�ia Protocolului de la Palermo.

“Traficul de fiin�e umane se refer� la recrutarea, transportul, transferul, ad�postirea sau primirea de persoane, prin amenin�are de recurgere sau prin recurgere la for�� ori la alte forme de constrângere, prin r�pire, fraud�, înşel�ciune, abuz de autoritate sau de o situa�ie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de pl��i ori avantaje pentru a ob�ine consim��mântul unei persoane având autoritate asupra alteia în scopul exploat�rii. Exploatarea con�ine, cel pu�in, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexual�, munc� sau serviciile for�ate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe”.

Din Iunie 2001, conform Legisla�iei Albaneze, to�i oamenii trafica�i, femei şi copii, sunt considera�i victime ale traficului de fiin�e umane şi nu sunt pedepsi�i, chiar şi în cazul în care au comis un act infrac�ional în timpul exploat�rii, precum exercitarea prostitu�iei, trecerea ilegal� a frontierei, etc. De atunci, o parte din femeile care practicau prostitu�ia şi copiii recruta�i au fost ajuta�i s� ias� din re�eaua traficului de fiin�e umane, f�r� ca vreunul dintre ei s� fie acuzat penal.

În cadrul modific�rilor implementate legisla�iei, �intind spre îmbun�t��irea procesului de prevenire şi combatere a traficului de fiin�e umane, Consiliul Miniştrilor a aprobat amendamentul ataşat

Page 13: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

13

articolului 298 din Codul Penal, cu scopul de a trata efectiv problema reprezentat� de traficul de fiin�e umane. Moratoriumul pentru mijloacele de naviga�ie2, care a propus organizarea opera�iunii “Calm Sea”, a fost, de asemenea, aprobat.

B. Acorduri Bilaterale Regionale

• Republica Albania a încheiat Acorduri privind reprimirea persoanelor la grani�� şi permisiunea tranzit�rii acesteia, cu urm�toarele ��ri: Republica Italia, la 11. 09. 1997, Consiliul Federal al Elve�iei, la 02. 02. 2000, Republica Ungaria, la 20. 03. 2001, Regatul Belgiei, la 17. 04. 2002, Republica Bulgaria, la 07. 06. 2002, Republica România, la 07. 06. 2002, Regatul Unit al Marii Britanii �i Irlandei de Nord, la 15. 10. 2003 (intrat în vigoare la 16. 08. 2005), Republica Croa�ia, la 28. 01. 2003 (intrat în vigoare la 15. 06. 2005) şi Consiliul European, la 14. 04. 2005.

• La 27. 02. 2006, a fost semnat un Acord între Guvernul Republicii Albania şi cel al Republicii Grecia, referitor la repatrierea şi protejarea minorilor neînso�i�i, victime ale traficului de fiin�e umane.

• Protocolul de Implementare a Acordului dintre UE şi Statele Benelux (Belgia, Olanda, Luxemburg), a fost semnat la 09. 06. 2005.

• Acordul dintre Consiliul Miniştrilor al Republicii Albania şi Consiliul Federal Elve�ian, asupra cooper�rii poli�iei în lupta împotriva infrac�iunii, a fost semnat la 21. 09. 2005.

C. Planul Na�ional de Ac�iune Cadrul Strategic şi Planul Na�ional de Ac�iune împotriva

Traficului de Fiin�e Umane 2005-2007 au fost proiectate pe baza experien�elor şi lec�iilor înv��ate de la toate institu�iile na�ionale responsabile pentru implementarea Strategiei Na�ionale Anti-trafic 2001-2004 a Albaniei şi au alc�tuit forma guvernamental� final� a 2 Acesta este un Moratorium pentru mijloacele de naviga�ie aprobat pe trei ani, cu scopul de a preveni traficul de persoane pe mare.

Page 14: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

14

Planului Na�ional de Ac�iune din perioada 2003-2004. Scopul acestui ultim Plan, acelaşi cu cel al Planului Na�ional de Ac�iune din 2003-2004, este de a consolida progresul f�cut din perioada proiect�rii Strategiei Na�ionale Albaneze Anti-trafic 2000-2001, de a dezvolta noi metode legale şi institu�ionale, adaptate la caracterul variabil al fenomenului de trafic de fiin�e umane şi, de asemenea, de a dezvolta metode statistice sistematice, precise şi verificabile pentru a evalua rezultatele.

Planul de Ac�iune din 2005-2007 acoper� necesit��ile Albaniei în urm�toarele domenii principale:

• Anchetarea şi investigarea penal� a crimelor s�vârşite prin traficul de fiin�e umane;

• Ajutorul şi protec�ia victimelor şi martorilor;

• Prevenirea traficului de fiin�e umane şi a extinderii acestuia;

• Stabilitea unui cadru coordinativ.

III. Cadrul General A. Dezvoltarea abilit��ilor

Datorit� rolului-cheie al poli�iei în combaterea traficului de fiin�e umane, Academia de Poli�ie a introdus în programul educa�ional studierea materiei referitoare la traficul de fiin�e umane. În Albania şi în afara acesteia au fost �inute cursuri de instruire şi organizate întâlniri regionale, având ca teme de discu�ie solu�iile anti-trafic, cu participarea poli�iei, a procurorului şi a reprezentan�ilor tribunalului.

Cursurile de instruire sunt organizate pentru angaja�ii poli�iei din toat� �ara, doritori de a oferi asisten�� din punct de vedere legal şi psihologic copiilor, martorilor şi victimelor atât actuale, cât şi poten�iale. Alte cursuri comune de instruire referitoare la drepturile omului, cu prec�dere ale victimelor traficului de fiin�e umane, au loc pentru to�i angaja�ii Oficiului de Procuratur� şi cei ai Tribunalului. Cursuri speciale de instruire sunt organizate pentru personalul feminin al poli�iei şi pentru angaja�ii Oficiului de Procuratur� şi cei ai

Page 15: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

15

Tribunalelor, c�rora le-au fost atribuite responsabilit��i speciale legate de problemele traficului de fiin�e umane.

La nivel local, Ordinul 139 din 19. 06. 2006 al Prim-Ministrului prevede constituirea de Comitete Regionale împotriva Traficului de Fiin�e Umane. Aceste comitete, conduse de prefec�ii delega�i, sunt formate din reprezentan�i ai Departamentelor Regionale de Poli�ie, departamentelor educa�ionale, Guvernului local şi serviciilor sociale, ai Oficiului de Procuratur�, oficiilor regionale ale Serviciilor Informa�ionale de Stat, etc. În semn de respect fa�� de func�ionarea Comitetelor locale Anti-trafic, au fost organizate cursuri de instruire teoretice şi practice ce au jucat un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen.

Urm�rind intensificarea rolului de identificare, protec�ie şi sus�inere a victimelor pe care îl au angaja�ii s�i din Tirana şi din str�in�tate şi a cooper�rii acestora cu autorit��ile din ��rile principale de destina�ie a victimelor, Ministerului Afacerilor Externe Albanez (MFA) ia m�suri, împreun� cu autorit��ile competente, pentru instruirea angaja�ilor consulari. Instruirea se bazeaz� pe acordarea asisten�ei victimelor traficului de fiin�e umane. Pentru a organiza aceste module de preg�tire, Ministerul beneficiaz� de ajutorul Academiei de Diploma�ie, solicitând şi ajutorul altor organiza�ii guvernamentale şi neguvernamentale.

OIM actioneaza in vederea dezvoltarii capacitatilor structurale ale statului, reprezentat de Biroul de Ocupare a For�ei de Munc� , astfel încât s� furnizeze informa�ii cu privire la metodele legale de migrare, activit��ile împotriva traficului de fiin�e umane, întoarcerea şi reintegrarea migran�ilor (inclusiv victimele traficului de fiin�e umane). Aceasta organizeaz�, de asemenea, sesiuni de preg�tire pentru personalul acestor birouri din şase regiuni selectate.

B. Mecanisme de Analiz�, Cercetare şi Monitorizare

Un rol important în monitorizarea strategiei de implementare îl joac� nivelul politic şi cel tehnologic. În acest context, a fost stabilit Comitetul Guvernamental împotriva Traficului de Fiin�e Umane ce func�ioneaz� sub conducerea Ministerului de Interne, fiind compus din reprezentan�i de nivel politic înalt ai institu�iilor

Page 16: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

16

centrale, responsabili cu prevenirea şi lupta împotriva traficului de fiin�e umane în zonele respective. Un Coordonator Na�ional, Vice Ministrul Biroului Intern Anti-trafic, a fost numit ca factor cheie pentru o coordonare bun� a eforturilor anti-trafic la nivel na�ional şi interna�ional.

Bazându-se pe Ordinul 203 din 19. 12. 2005 al Primului-Ministru, al�turi de Coordonatorul Na�ional, a fost înfiin�at� o Unitate Anti-Trafic pentru a sus�ine structurile existente în prevenirea şi lupta împotriva traficului de fiin�e umane. Îndatoririle principale ale acesteia sunt:

• Monitorizarea activit��ii institu�iilor îns�rcinate cu implementarea Strategiei Na�ionale;

• Coordonarea îndatoririlor acestor institu�ii;

• Colectarea informa�iilor �i datelor referitoare la fiecare caz în parte legat de acest fenomen. Guvernul a stabilit Autoritatea Responsabil� ca fiind un

Mecanism Na�ional de Referire (RNM) pentru cazurile victimelor traficate la nivel na�ional şi, pentru a asigura protec�ia acestora, semneaz� acorduri cu Autorit��ile Responsabile pentru RNM din ��rile vecine, cum ar fi Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, Kosovo şi Muntenegru, dar şi cu ��rile de destina�ie ca Italia, Germania şi Anglia.

Mai mult, Ministerele de Interne, Afaceri Externe şi Muncii, ca şi Centrele de Protec�ie a Victimelor Traficate au pus la punct baze de date în care personalul înregistreaz� cazurile victimelor deportate în Albania.

C. Cooperarea şi Rela�ionarea la Nivel Regional şi

Na�ional

O strâns� cooperare a fost stabilit� între Centrul Linza (Centrul Na�ional pentru Victimele Traficului de Fiin�e Umane), Ministerul de Interne, Poli�ia Na�ional� (Oficiile Anti-Trafic şi Poli�ia Vamal�) şi Biroul de Procuratur�, pentru cazul în spe��, ini�ierea proceselor penale şi pentru protec�ia victimelor. În acest context, a

Page 17: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

17

fost conceput� o form� special� de inregistrare a victimelor traficului de fiin�e umane cu scopul de a le acorda asisten�a necesar�. Ministerele Muncii, Rela�iilor Sociale şi Oportunit��ilor Egale va coopera cu institu�ia ce va întocmi aceast� eviden��.

Cooperarea dintre Ministerul Muncii, Rela�iilor Sociale şi Oportunit��ilor Egale (MoLSAEO) şi societatea civil� pentru combaterea traficului de fiin�e umane este îmbun�t��it� din punct de vedere al sus�inerii, protec�iei şi reabilit�rii victimelor traficului de fiin�e umane şi familiilor acestora. MoLSAEO coopereaz� cu ONG-uri ce ofer� servicii de prevenire, sus�inere, reabilitare şi reintegrare, etc. Acordurile de cooperare dintre ONG-urile locale şi cele interna�ionale, implicate în lupta împotriva traficului de fiin�e umane, vor fi încheiate în curând şi vor preciza obliga�iile şi responsabilit��ile acestui parteneriat, inclusiv modul de distribuire a informa�iilor sau de raportate a rezultatelor.

D. Mobilizarea Resurselor Fondurile destinate activit��ilor anti-trafic provin din

activit��ile de strângere de fonduri sus�inute de Stat şi de ONG-uri. Principala organiza�ie interna�ional� activ� în aceast� regiune

este OSCE. În mod specific, Biroul OSCE pentru Institu�iile Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) st� în fruntea eforturilor interna�ionale de a combate şi preveni traficul de fiin�e umane. Misiunile OSCE joac� un rol important în îndeplinirea eforturilor anti-trafic în ��rile gazd�.

Consiliul Europei şi Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie (OIM) sunt active în domeniul prevenirii, asisten�ei şi protec�iei victimelor. Agen�iile Na�iunilor Unite cuprind Biroul Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului, Fondul Copiilor Na�iunilor Unite (UNICEF), Fondul Popula�iei Na�iunilor Unite, Înaltul Comisariat pentru Refugia�i al Na�iunilor Unite, Fondul Na�iunilor Unite de Dezvoltare a Femeilor, Programul de Dezvoltare a Na�iunilor Unite, Institutul de Cercetare a Infrac�iunii şi Justi�iei Inter-regionale al Na�iunilor Unite şi Oficiul Împotriva Drogurilor şi Infrac�iunilor al Na�iunilor Unite. Alte organiza�ii sunt

Page 18: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

18

Organiza�ia Interna�ional� a Muncii, Centrul Interna�ional de Dezvoltare a Politicii Migra�iei şi Europol.

USAID, cu programele sale şi guverne precum cel al Norvegiei, Greciei, Olandei, Germaniei, Suediei, etc., ajut� la efortul comun pentru prevenirea efectiv�, asisten�a şi protec�ia victimelor traficului de fiin�e umane.

IV. Implementarea legilor anti-trafic

A. Prevenire şi conştientizare Importante m�suri de prevenire şi programe educa�ionale sunt

sus�inute datorit� suportului financiar oferit de Guvern. Mass-media şi alte metode de informare sunt folosite cu scopul de a înv��a şi informa eficient popula�ia, în special femeile, copiii şi alte grupuri considerate �inte vulnerabile. În acest context, urm�rind ob�inerea unei bune cooper�ri inter-institu�ionale, sunt organizate întâlniri tematice la care particip� ONG-urilor CAAHT, ICPMD, USAID, OIM, Comunit��ile Religioase şi Coali�ia “Uniunea Împotriva Traficului de Copii”. Acestea desf�şoar� urm�toarele activit��i:

• Documentare referitoare la traficul de fiin�e umane pe canalele TV locale şi na�ionale;

• Publica�ii periodice în ziarul “Mesuesi” şi în presa zilnic�;

• Campanii de conştientizare şi prevenire sus�inute în zone rurale din diferite regiuni. Centrul Linza, sus�inut de OIM, a preg�tit şi distribuit bro�uri

bilingve (în albanez� şi englez�). Alte ONG-uri au f�cut acelaşi lucru cu ajutorul donatorilor. MFA contribuie atât la preg�tirea broşurilor anti-trafic, cât şi la distribuirea lor în ��rile de tranzit şi destina�ie a victimelor. Aceste broşuri sunt publicate de c�tre ONG-uri, de asemenea, în dou� limbi. În cadrul procesului de prevenire a traficului de fiin�e umane, adresat în special grupurilor �int� aflate în pericol, Ministerul Educa�iei şi Ştiin�ei a publicat pe data de 29. 03. 2006 Alineatul Nr. 6 pentru înscrierea la �coal� a studen�ilor rromi ce nu au certificat de na�tere.

Page 19: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

19

Toate institu�iile guvernamentale şi ONG-urile care aveau în vedere copii, au organizat seminarii, au distribuit materiale informative familiilor cu probleme sociale, nivel sc�zut de educa�ie şi comunit��ii rromilor.

Trebuie accentuat faptul c� aproape 600 de studen�i şi 200 de femei apar�inând comunit��ilor vulnerabile au fost informa�i asupra fenomenului şi a pericolelor pe care le prezint�. Activit��ile împotriva traficului de fiin�e umane sunt incluse în planul anual �colar şi în schema educa�ional� a fiec�rei clase. În plus, în cooperare cu UNICEF, va fi organizat un program de instruire a profesorilor ce le predau studen�ilor imobiliza�i. Pentru a sus�ine aceste activit��i sunt organizate vizite şi întâlniri tematice între oficialii regionali ai Ministerelor de Educa�ie şi Ştiin��. Este creat, de asemenea, un mecanism de evaluare ce urm�reşte estimarea eficacit��ii şi impactului metodologiilor folosite. Acest mecanism va contribui la consolidarea metodelor eficiente de prevenire a traficului de fiin�e umane în şcolile regionale.

Conform Ordinului 34, din 08. 12. 2004, pentru implementarea proiectului �Second Chance� (A doua �ans�), este promovat sistemul educa�ional al studen�ilor care au abandonat şcoala şi a celor imobiliza�i din cauza repercusiunilor depunerii m�rturiei impotriva trafican�ilor. Similar, datorit� Ordinului 394, din 23. 02. 2004, referitor la taxele asupra sistemului profesional de educa�ie, elaborat de Ministerul Muncii, Problemelor Sociale şi Egalit��ii de Şanse, femeile traficate, m�ritate sau nu, beneficiaz� de cursuri gratuite oferite de centre profesionale de educa�ie.

Vizite de studiu şi pentru schimb de experien�� sunt organizate între reprezentan�ii Ministerului Educa�iei şi Ştiin�ei, Delega�iile OIM în Albania, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia şi Kosovo.

Serviciul pentru Ocuparea For�elor de Munc� şi Birourile Regionale de Angajare ofer� informa�ii privind locuri de munc� disponibile, recomand�ri şi interven�ii persoanelor înregistrate f�r� loc de munc� şi care se afla în c�utarea unuia. ONG-urile ofer� cursuri de instruire, iar centrele sociale coopereaz� cu birourile men�ionate mai sus. Sunt implementate trei Programe de Îndrumare spre Locurile de Munc�, prin intermediul c�rora au fost angajate

Page 20: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

20

aproximativ 500 de femei cu probleme sociale, dintre care 217 provenind din familii s�race, 86 de na�ionalitate rrom, 54 mame singure, 100 mame a mai multor copii, etc.

Având în vedere aceste aspecte, a început implementarea celei de-a doua faze a proiectului regional, ILO-Migrant: Posibilit��i de angajare, educa�ie profesional� �i m�suri de natur� politic� asupra migra�iei destinate prevenirii �i sc�derii traficului de femei din Albania, Moldova �i Ucraina. Proiectul urm�reşte, printre altele, alocarea micro-creditelor intreprinderilor private pentru femeile ex-traficate, cu scopul reintegr�rii lor şi a prevenirii creşterii num�rului de poten�iale victime ale traficului de fiin�e umane.

Pentru a sc�dea pericolul reprezentat de traficul de fiin�e umane, Guvernul �inteşte spre a oferi publicului informa�ii eficiente despre modalit��ile legale de migra�ie. Noul proiect de lege referitor la informarea asupra riscurilor migra�iei ilegale include câteva prevederi pentru prevenirea traficului de fiin�e umane.

Concluzii ONG-urile care lucreaz� pe problemele de trafic de fiin�e umane organizeaz� mai multe activit��i, coordonarea acestora devenind imperativ� în viitor.

B. Protec�ie şi Asisten�� Centrul de Reintegrare s-a deschis la jum�tatea lunii Februarie

2002 pentru a asigura protec�ie temporar�, consiliere medical� şi psihologic�, întoarcerea în �ar� şi ajutorul în reintegrarea victimelor traficului din Albania. Activit��ile acestuia se axeaz� pe identificarea şi selectarea beneficiarilor, g�zduire pe termen scurt sau mediu în vederea reîntregirii familiei şi ajutor pentru reintegrarea victimelor, inclusiv educa�ie şi preg�tire, precum şi ajutor în g�sirea unui loc de munc� prin m�rirea num�rului de locuri de munc� din zon�.

În Iulie 2003, Guvernul a inaugurat Centrul Na�ional de Primire a Victimelor Traficului (NRCVT) pentru adul�i şi copii, cunoscut înainte sub denumirea de Centrul Linza. Centrul Na�ional de Primire are un loc bine stabilit în cadrul Strategiei Na�ionale Împotriva Traficului de Fiin�e Umane şi Copii, fiind o institu�ie ce

Page 21: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

21

opereaz� sub autoritatea Serviciului Social (MoLSAEO3), în strâns� cooperare cu Ministerul de Interne şi OIM.

O prioritate important� a fost şi implementarea unei metode cuprinz�toare de protec�ie a victimelor. NCFVT acord� o aten�ie special� îmbun�t��irii condi�iilor de reabilitare şi continu� s� ofere servicii de calitate pentru trei grupuri �int�:

• Femei traficate (m�ritate sau singure), sau în pericol de a fi traficate;

• Copii neintegra�i social şi în pericol de a fi trafica�i;

• Migran�ii ilegali. Personalul NCFVT coopereaz� cu toate institu�iile care intr� în

contact cu victimele, precum punctele de control vamal şi comisariatele de poli�ie, pentru a asigura ajutor victimelor. În toate cazurile, personalul Centrului conduce interviuri bazate pe un chestionar elaborat cu ajutorul donatorilor interna�ionali şi pe necesit��ile stabilite.

Centrul stabileşte o leg�tur� între angaja�ii poli�iei şi cei ai procuraturii pentru ca victimele s� fie protejate. De exemplu, în toate punctele de grani��, pe unde deporta�ii sunt returna�i, ofi�erii vamali îi intervieveaz� în parte pentru a identifica şi proteja poten�ialele victime.

NCFVT încearc�, de asemenea, s� ridice nivelul gradului de conştientizare a victimelor asupra TFU pentru a le determina pe acestea s�-şi denun�e trafican�ii. Astfel, le sunt oferite informa�ii privind drepturile lor la protec�ie şi riscurile la care se supun dac� depun sau nu m�rturie. Conform legii referitoare la protec�ia martorilor şi colaboratorilor Justi�iei, Centrul continu� s� asiste victimele traficate ce şi-au denun�at trafican�ii şi mai au nevoie de protec�ie, chiar şi dup� finalizarea procesului.

Pe parcursul anului 2005, 127 de persoane au fost cazate şi ajutate în Centrul Linza, 116 fiind cazuri noi, iar 11 din 2004. 15 dintre ele şi-au denun�at trafican�ii. În şase cazuri, procesul a fost concluzionat în favoarea victimelor, iar trei cazuri mai sunt înc� în proces. O baz�

3 Ministerul Muncii, Politicilor Sociale şi Egalit��ii de Şanse

Page 22: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

22

de date a luat fiin�� în Linza, în Serviciul Social de Stat şi în MoLSAEO, actualizându-se regulat.

Poli�ia a organizat întâlniri ad hoc într-un ad�post ONG “Vatra” în Vlora. În majoritatea cazurilor, poli�ia a interogat victimele în sediile poli�iei înaintea trimiterii lor la ad�post.

Datorit� Autorit��ii Responsabile (vezi II b) şi a cooper�rii dintre aceasta şi celelalte p�r�i implicate, a fost pus la dispozi�ia popula�iei din toat� �ara o linie telefonic� la care se poate cere ajutor. Aceasta asista victimele în vederea denun��rii altor cazuri de trafic de fiin�e umane şi ofer� ajutor tuturor cet��enilor care au nevoie de el, sau celor ce au informa�ii despre acest fenomen.

ONG-urile aşteapt� ob�inerea autoriza�iei de a presta servicii sociale ce vin în sprijinul persoanelor ce au nevoie de ajutor, având ca sus�inere Hot�rârea 564 din 12. 08. 2005 a Consiliului Miniştrilor. Pân� acum, sunt aproape 30 de ONG-uri licen�iate ce ofer� servicii în vederea prevenirii, sprijinirii, reabilit�rii şi reintegr�rii victimelor traficului de fiin�e umane. ONG-urile cu cel mai mare impact în domeniul serviciilor de prevenire, sprijinire, reabilitare şi reintegrare sunt “Centrul Vatra”, “Alt� Viziune”, “Diferent şi Egal”, Serviciul Social Interna�ional, “P�mântul oamenilor”, “Ajutor pentru Copii”, Centrul Comunitar Ballsh, Comisia Interna�ional� pentru Migran�i, “Salva�i Copiii”, Clinica Legal� a Copiiilor, “Destinat femeilor albaneze”, Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie “Strehëza”, Linia telefonic� de consultan�� a femeilor, Centrul Albanez pentru Protec�ia Drepturilor Copilului, Coali�ia ONG-urilor “Împreun� Împotriva Traficului de Copii”.

C. Aducerea în Instan��

Unul dintre principalele obiective anti-trafic este acela de a intensifica cercet�rile penale asupra cazurilor de trafic şi condamn�rile trafican�ilor. Acesta a fost stabilit în baza cooper�rii între Autorit��ile Poli�iei şi Biroul de Procuratur�. Implementarea unei metode cuprinz�toare de protec�ie a victimelor ce depun m�rturie împotriva trafican�ilor a fost, de asemenea, o prioritate.

Noua Lege privind Protec�ia Martorilor urm�reşte s� asigure protec�ia legal�, fizic� şi a identit��ii tuturor

Page 23: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

23

victimelor/martorilor unor infrac�iuni, ne�inând cont de participarea acestora în Programul de Protec�ie a Martorilor. Ministerul Justi�iei, în colaborare cu Biroul Procurorului General, Ministerul de Interne şi Ministerul Finan�elor au luat o decizie executiv� a legii privind protec�ia martorilor. În urma acestei hot�râri, a fost creat un sector de protejare a martorilor în cadrul Ministerului de Interne – Directoratul Crimei Organizate.

În cadrul imbunatatirii sistemului judiciar, un pas important îl constituie ini�ierea procesului de dotare a Cur�ii Infrac�iunilor Severe cu bazele necesare tehnice pentru protec�ia şi securitatea victimelor care depun m�rturie într-un proces prin intermediul “video-conferin�ei”. Urm�rind acest proces, sunt f�cu�i paşi importan�i în protejarea identit��ii tuturor martorilor/victimelor în timpul procedurilor juridice şi în revizuirea procedeului de compensare a acestor victime din bunurile confiscate.

Având în vedere aceste statistici şi luând în considerare programul de protec�ie a martorilor, se poate spune c�:

• În 2005, au fost unsprezece martori care au beneficiat de m�surile de protec�ie speciale, incluzând relocarea. În plus, au fost luate m�suri provizorii de protec�ie, pe o durat� de o lun�, acestea fiind cerute de cinsprezece martori. În ceea ce priveşte traficul de fiin�e umane a existat un caz de relocare a martorului.

• În 2005, nou� victime ale traficului de fiin�e umane au cooperat cu Departamentele de Poli�ie şi şi-au denun�at trafican�ii. Adoptarea Legii asupra str�inilor este în curs. Aceast� lege va

include prevederi privind permisele de reziden�� temporar� a victimelor traficului de fiin�e umane, în conformitate cu standardele interna�ionale. Sectorul de Emigra�ie împreun� cu poli�ia vamale permit distribuirea acestor permisii.

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

Toate organiza�iile ce se confrunt� cu problema traficului de copii, împreun� cu reprezentan�i ai Guvernului şi ai organiza�iilor guvernamentale au format o coali�ie a ONG-urilor numit� To�i Împotriva Traficului de Copii. BKTF-Albania administreaz� ONACT - Re�eaua Opera�ional� de Propagand� şi de Advocacy împotriva

Page 24: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

24

Traficului de Copii pentru reducerea vulnerabilit��ii copiilor din Albania la traficul de fiin�e umane prin promovarea unor servicii eficiente, re�ele şi cercet�ri asupra combaterii fenomenului.

VI. DEFICIEN�E

• Legisla�ia Protec�iei Martorilor nu este înc� implementat� în totalitate.

• Sunt foarte multe impedimente în procesul de identificare a persoanelor traficate.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Urm�toarea list� de recomand�ri este dat� luând în considerare deficien�ele şi concluziile con�inute în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei. RECOMAND�RI 1. Ar trebui f�cute schimb�ri institu�ionale, structurale şi

organizatorice în domeniul combaterii traficului de fiin�e umane. 2. Condi�iile sociale trebuie îmbun�t��ite, în special pentru a

sc�dea rata s�r�ciei, urm�rind împiedicarea expunerii grupurilor sociale vulnerabile la traficul de fiin�e umane.

3. Asisten�a victimelor traficului de fiin�e umane ar trebui îmbun�t��it�, în principiu prin crearea mai multor programe de integrare.

4. Eforturile de conştientizare public� ar trebui organizate şi intensificate.

5. Capacit��ile anti-trafic ar trebui intensificate şi îmbun�t��ite. 6. Colaborarea între toate institu�iile din domeniu, atât cele din �ar�, cât şi din str�in�tate ar trebui consolidat�. Coordonarea dintre ONG-uri şi organiza�iile interna�ionale ar trebui, de asemenea, înt�rit�.

Page 25: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

25

LIST� DE ABREVIERI

CAAHT Ac�iunea Coordonat� Împotriva Traficului de

Fiin�e Umane ILO Organiza�ia Interna�ional� a Muncii OIM Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie ICPMD Centrul Interna�ional pentru Dezvoltarea

Politicii Migra�iei MFA Ministerul Afacerilor Externe MoLSAEO Ministerul Muncii, Problemelor Sociale şi

Egalit��ii de Şanse NCFVT Centrul Na�ional de Acomodare a Victimelor

Traficului de Fiin�e Umane NRCVT Centrul Na�ional de Primire a Victimelor

Traficului de Fiin�e Umane RNM Mecanismul Na�ional De Referire USAID Agen�ia pentru Dezvoltare Interna�ional� a

Na�iunilor Unite UNICEF Fondul Copiilor Na�iunilor Unite TFU Trafic de Fiin�e Umane PNA Planul Na�ional de Ac�iune

Page 26: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

26

BOSNIA HER�EGOVINA

I. Introducere Bosnia Her�egovina (BH) este o �ar� situat� în Sud-Estul

Europei, mai concret, în Balcanii de Vest. ��rile învecinate sunt Croa�ia în Nord, Nord-Vest şi Sud, iar Serbia şi Muntenegru în Est. Are ieşire la Marea Adriatic� pe o lungime de 32 de kilometri de litoral, în partea Sudic�. Grani�ele BH sunt în principiu mun�i şi râuri.

BH şi-a câştigat independen�a în 1992. În afara confrunt�rii cu provoc�rile determinate de recenta independen��, �ara a fost împov�rat� cu nevoia de recuperare dup� consecin�ele de lung� durat� ale r�zboiului care a durat aproape patru ani şi cu tranzi�ia politic� de la socialism şi economie socialist� la democra�ie şi economie de pia��. Având în vedere trecutul istoric şi pozi�ionarea geografic� a BH, traficul de fiin�e umane (TFU) a g�sit condi�iile perfecte pentru a înflori.

BH este o �ar� s�rac�, în tranzi�ie, unde copiii, femeile şi b�rba�ii sunt �inte uşoare ale TFU practicat de re�elele de crim� organizat�. Este imposibil de determinat precis când au fost înregistrate primele cazuri de TFU în BH deoarece for�ele de ordine au clasificat acest fenomen în categoria prostitu�iei. Luând în considerare acest aspect, putem concluziona c�, atunci când TFU a ap�rut pentru prima dat� în BH nu au fost luate m�suri de creştere a gradului de conştientizare privind acest tip de infrac�iune şi victimele ei. Creşterea continu� a num�rului de cazuri a dus la recunoaşterea complexit��ii acestui fenomen şi la nevoia de a face paşii necesari în scopul prevenirii şi suprim�rii TFU.

• Rezultatele cercet�rii au aratat c� cele mai importante motive pentru care oamenii ajung s� fie trafica�i sunt, în general, s�r�cia, statutul socio-economic scazut, violen�a în familie, influen�a anumitor grupuri şi lipsa inform�rii4. Persoanele afectate în mod direct de aceste

4 Cercet�ri realizate de UNICEF, Salva�i Copiii Norvegia în 2003 şi de Barbara Limanowska “Traficul de Fiin�e Umane în Sud-Estul Europei” UNICEF/UNOHCHR/OSCE ODIHR

Page 27: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

27

circumstan�e doresc s� migreze în ��ri bogate pentru a avea un trai mai bun şi condi�ii de via�� decente. În acest context, sunt pr�zi uşoare pentru trafican�i. ONG-urile au fost primele organiza�ii care au observat proble-ma TFU şi au oferit asisten�� şi suport victimelor. În 1999, ZENA B&H, al�turi de ONG-ul “Lara” din Beijing a creat un sondaj pentru United Nations Voluntary Trust Fund for Contemporary Forms of Slavery. Rezultatele acestuia au ar�tat c� problema traficului de femei este cea mai r�spândit�5; datorit� acestui fapt au început s� abordeze serios problema. Cu toate c� activit��ile anti-trafic în acea perioada erau foarte riscante, cei ce au putut contribui la aceast� cauz� s-au aliat organiza�iilor. Institu�iile de stat s-au al�turat ONG-urilor. La începutul anului 2003, Statul a început s� se confrunte cu aceast� problem� folosindu-se de cercet�rile şi experien�a ONG-urilor.

Situa�ia actual� referitoare la TFU în Bosnia şi Her�egovina este satisf�c�toare datorit� bunei cooper�ri dintre Guvern şi organiza�iile locale, interna�ionale şi neguvernamentale. Mecanismele şi institu�iile de combatere a TFU sunt în continu� dezvoltare. ONG-urile ce ofer� sprijin victimelor au asigurat temporar locuin�e, asisten�� şi protec�ie pentru 66 de poten�iale victime ale TFU în anul 2005 (44 cet��eni str�ini şi 22 din Bosnia şi Her�egovina). Cet��enii str�ini vin în special din Serbia, Muntenegru, Moldova, România, Ucraina, Rusia, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, China, Belarus şi Croa�ia. Treisprezece victime (30% din victime) erau minore6. Comparativ cu anii anteriori, în special cu 2002, când 225 de victime beneficiau de ad�post, num�rul cet��enilor str�ini trafica�i a sc�zut, în timp ce num�rul victimelor din rândul cet��enilor autohtoni a crescut.

5 Cercet�ri realizate de ZENA B&H Mostar şi LARA Bjeljina în 1999, sus�inute de United Nations Voluntary Trust Fund for Contemporary Forms of Slavery. 6 Raport asupra traficului de fiin�e umane şi imigratiei ilegale în BH pentru 2005.

Page 28: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

28

II. Cadrul Na�ional Legal A. Legea Na�ional�

Potrivit conven�iilor interna�ionale listate în Anexa 1, BH a implementat o reform� a legisla�iei în vigoare promulgând:

• Codul Penal al BH

• Legea Procedurii Penale a BH

• Legea în Tribunalul BH

• Legea în Biroul Procurorului din BH

• Legea protec�iei martorilor afla�i sub amenin�are şi a martorilor vulnerabili

• Legea referitoare la programul de protec�ie a martorilor

• Legea referitoare la agen�iile de stat pentru investiga�ie şi protec�ie

• Legea privind grani�ele Statului

• Legea privind controlul şi asigurarea grani�elor

• Legea privind deplasarea, stabilirea migran�ilor şi azilul acordat acestora

• Legea privind egalitatea sexelor

• Legea privind violen�a domestic�

În plus, au fost create institu�ii pentru implementarea legilor mai sus men�ionate.

Traficul de fiin�e umane este o infrac�iune doar conform Codului Penal BH. Codul Penal Federal, Codul Penal al Republicii Srpska şi al Districtului Brcko se ocup� doar de cei care solicit� şi încurajeaz� TFU. Doar Curtea de Justi�ie a BH are jurisdic�ie s� audieze şi s� judece cazurile legate de TFU.

B. Acorduri Bilaterale BH a încheiat Acorduri de Reintegrare cu Suedia, Norvegia,

Danemarca şi România şi a ini�iat negocieri pentru a încheia

Page 29: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

29

acorduri similare cu ��ri precum Moldova, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, Albania, Bulgaria şi Turcia.

C. Planul Na�ional de Ac�iune În Noiembrie 2001, Grupul Na�ional pentru combaterea

traficului de fiin�e umane, a fost înfiin�at pentru a proiecta Planul Na�ional de Ac�iune (PNA). Grupul este compus din reprezentan�i ai Ministerului Drepturilor Omului, Justi�iei, Siguran�ei Na�ionale, Afacerilor Externe şi din reprezentan�i ai Biroului Procurorului General şi ai Serviciilor Vamale. Planul Na�ional de Ac�iune pentru combaterea TFU a fost promulgat de Consiliul de Miniştri al BH la 6 Decembrie 2001.

Un nou Plan Na�ional de Ac�iune pentru combaterea traficului de fiin�e umane pe perioada 2005 - 2007 a fost adoptat în 2005. Acest PNA cuprinde urm�toarele capitole:

• Cadrul de ajutorare;

• Prevenirea;

• Protec�ia victimelor şi martorilor;

• Acuzarea penal� şi cooperarea interna�ional�. Ministerul Siguran�ei Na�ionale nominalizeaz� o persoan�

pentru pozi�ia de Coordonator Na�ional pentru combaterea TFU, care este, ulterior, acceptat� de c�tre Consiliul de Miniştri. Coordonatorul Na�ional, împreun� cu ‘Grupul Na�ional’ urm�resc şi coordoneaz� implementarea m�surilor şi activit��ilor prev�zute în Planul de Ac�iune. Având în vedere nevoia de concentrare a eforturilor în combaterea traficului de copii, un Subgrup pentru copii a fost creat în Martie 2004.

Chiar dac� responsabilit��ile Coordonatorului Na�ional nu sunt înc� definite precis, el/ea coopereaz� cu Ofi�erii de Leg�tur� şi cu For�ele de Ordine pentru Combaterea Violen�ei. Scopul ultimului men�ionat este acela de a dezvolta activit��ile anti-trafic la cel mai înalt nivel, bazându-se pe reprezentan�i ai Biroului Procurorului, pe Serviciul Grani�elor Statului, pe Agen�ia de Stat pentru Investiga�ie şi Protec�ie (SIPA) şi pe poli�ia financiar�.

Page 30: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

30

Concluzii

• În PNA pentru combaterea TFU revizuit 2005-2007, nu au fost incluse capitolele privind repatrierea victimelor. Totodat�, pe lâng� asigurarea acomod�rii şi asisten�ei în timpul şederii în ad�post, victima, originar� din BH, are nevoie de asisten�� pentru procedurile de repatriere/socializare/reintegrare, pentru a-şi rec�p�ta încrederea în sine şi pentru a deveni un membru activ al societ��ii. Asisten�a inadecvat� şi necuprinz�toare a victimelor duce la posibilitatea ca ele s� fie din nou prinse în capcanele TFU şi s�-şi piard� definitiv încrederea în sine.

• Chiar dac�, pân� acum, pu�ine victime din BH au fost repatriate, ar trebui inclus în Planul Na�ional de Ac�iune un capitol relevant care s� men�ioneze m�surile şi activit��ile de repatriere şi reintegrare şi care s� desemneze persoanele responsabile pentru implementarea acestora.

III. Cadrul General A. Dezvoltarea Abilit��ilor

În conformitate cu PNA, institu�iile de stat şi ONG-urile sus�in regulat cursuri de preg�tire pentru dezvoltarea aptitudinilor şi pentru educarea oficialit��ilor Statului. În cooperare cu Centrul de Educare a Judec�torilor şi Procurorilor şi cu Comisia Judec�toreasc� a Districtului Brcko, ofi�erii de poli�ie, membri ai Centrului pentru securitate public� din Republica Srpska şi ai Ministerului de Interne cantonal, judec�torii �i procurorii din întreaga �ar� au participat la seminarii asupra TFU. În timpul acestor seminarii, au fost prezentate proceduri relevante legale interna�ionale şi de stat şi munca depus� de poli�ie, de Biroul Procurorului şi de Serviciul vamal, în acest domeniu.

Seminariile au fost organizate în ideea de a intra în contact cu poten�iale victime ale TFU şi pentru a se prezenta Registrul Regulamentelor privind victimele str�ine ale TFU, administrarea datelor, monitorizarea, evaluarea �i revizia (în cadrul programului CARDS EU – finan�at de UE ). În plus, au fost realizate seminarii

Page 31: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

31

pentru informare public�. Mai multe vizite de studiu au fost organizate pentru membrii Grupului de Stat. Ocazional, reprezentan�i ai ONG-urilor au participat la aceste sesiuni de studiu.

B. Mecanisme de Analiz�, Cercetare şi Monitorizare

Pentru a promova coordonarea dintre Biroul Coordonatorului de Stat şi Organiza�iile Neguvernamentale şi Interna�ionale, la fiecare trei luni au fost organizate întâlniri periodice de referire. Aceste întâlniri au asigurat o baz� pentru schimbul de informa�ii privind ac�iunile planificate şi implementate, precum şi pentru coordonarea şi armonizarea ac�iunilor de acest tip, având ca scop evitarea ac�iunilor duplicitare şi regularizarea cheltuielilor.

Pentru a contracara în mod efficient TFU, este necesar� analiza,

printr-un sistem bine definit, a factorilor ce influen�eaz� acest fenomen. De aceea Coordonatorul de Stat, în cooperare cu UNICEF, a numit un expert regional pentru a face un raport, a cerceta şi a analiza situa�ia în acest domeniu, concentrându-se asupra indicatorilor num�rului în creştere de victime ale TFU. Acest raport este important deoarece este prima recenzie analitic� a acestei noi tendin�e şi prezint� structurile disponibile pentru ajutarea victimelor TFU. Este, de asemenea, important s� eviden�iem semnifica�ia Raportului Preliminar privind Violen�a Împotriva Copiilor întocmit de Consiliul pentru Copii, în special în privin�a concluziilor acestuia legate de problema traficului de copii.

C. Cooperarea şi Rela�ionarea la Nivel Regional şi Na�ional

ONG-urile şi institu�iile de stat, individual sau împreun�, sunt membre ale numeroaselor re�ele regionale pentru prevenirea TFU (INTERPOL, EUROPOL, SECI, RING etc). Acestea au reuşit s� promoveze colaborarea regional� în diferite probleme. Merit� s� amintim de cooperarea strâns� creat� între Ministerul Siguran�ei, INTERPOL, EUROPOL şi Centrul pentru Ini�iativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (Centrul SECI), dar şi de angajamentul

Page 32: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

32

Ministerului de a preg�ti Conven�ia asupra Cooper�rii Poli�iei pentru Sud-Estul Europei.

Asocia�ia “ZENA B&H” a stabilit o bun� cooperare cu membrii ONG ai re�elei croate anti-trafic PETRA. Aceasta este, de asemenea, membr� a re�elei ARIADNE împotriva TFU în Estul şi Sud-Estul Europei.

D. Mobilizarea Resurselor

Fondurile de la Consiliul de Miniştri, UNICEF şi Delega�ia Permanent� a Islandei la OSCE asigur� implementarea acestor activit��i. În afara de USAID, OIM, Star Network of World Learn-ing (SNWL), a mai contribuit cu fonduri pentru combaterea TFU şi CRS.

IV. Implementarea Legilor Anti-Trafic

A. Prevenire şi Conştientizare

ONG-urile locale şi interna�ionale, precum şi Autorit��ile din BH au sus�inut numeroase campanii de cre�tere a gradului de con�tientizare în ultimii ani. Grupurile �int� au fost:

• institu�iile responsabile pentru implementarea legii în BH (ofi�erii de poli�ie, birourile de emigr�ri şi Serviciile Vamale);

• elevii din şcolile gimnaziale şi primare;

• şi, indirect, întreaga popula�ie a BH.

Aceste organiza�ii au condus mai multe campanii în 2005. Au luat în considerare mai multe grupuri �int�: p�rin�i şi profesori, b�rba�i – poten�iali clien�i (aceast� campanie de prevenire, prima din aceast� �ar� care se ocup� de aceste grupuri �int�, precum şi colaborarea cu b�rba�ii reprezint� proiectul pilot al Asocia�iei “Zena B&H” Mostar).

Page 33: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

33

Grupul pentru Prevenire �i Cre�tere Economic� lucreaz� sub tutela Grupului de Stat pentru combaterea TFU �i Emigrare Ilegal�. Acest Grup a planificat activit��i care vor fi duse la cap�t în cooperare cu alte grupuri, autorit��i şi organiza�ii locale şi interna�ionale. Activit��i similare precum dezvoltarea unei programe �colare care s� includ� recunoaşterea pericolului reprezentat de TFU, promovarea egalit��ii între sexe, amenin�area HIV/SIDA, precum şi conştientizarea leg�turii dintre dependen�a de droguri, recrutarea şi prostitu�ia for�at� de c�tre re�ele criminale, sunt puse în practic�.

Un exemplu interesant de campanie preventiv� este publicarea de c�tre Asocia�ia “Zena B&H” MOSTAR în 20000 de exemplare a unei c�r�i cu poveşti reale scris� chiar de c�tre victime, ce a fost vândut� la pre�ul modic de 1 euro. Fondurile strânse au fost trimise c�tre ad�posturile pentru victimele TFU.

Programe ce indic� principalele cauze (factori socio-economici) în ��rile

de origine şi destina�ie

Pentru o lung� perioad�, BH a fost o �ar� de tranzit şi destina�ie pentru victimele TFU. Chiar dac� ONG-urile au avertizat opinia public� asupra pericolului ca �ara s� devin� o �ar� de origine, institu�iile de stat nu s-au aratat dispuse s� se ocupe de aceast� problem�.

Cercet�rile f�cute de mai multe organiza�ii locale şi interna�ionale arat� c� motivele pentru care oamenii cad în capcanele TFU sunt7:

• S�r�cia;

• Statut socio-economic sc�zut;

• Violen�a domestic�;

• Lipsa informa�iei;

• Influen�a negativ� a anturajului.

7 Cercetare realizat� de UNICEF şi Salva�i Copiii Norvegia în 2002 şi 2003

Page 34: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

34

În plus, cercet�rile privind nivelul de informare a popula�iei asupra TFU denot� faptul c� gradul de conştientizare public� a crescut mai mult în zona urban� decât în zona rural�. Astfel, victimele, provin în majoritatea cazurilor din zona rural�8.

Deocamdat�, proiectele şi activit��ile pentru îmbun�t��irea economic� a BH nu �intesc c�tre eradicarea s�r�ciei şi îmbun�t��irea nivelului socio-economic. Ca argument la aceast� afirma�ie st� num�rul sc�zut de oameni înregistra�i la Biroul Teritorial de Munc� şi puterea mic� de cump�rare.

Chiar şi aşa, Planul Na�ional de Ac�iune din 2005-2007 prevede într-un capitol, ca obiectiv, îmbun�t��irea condi�iilor sociale �i economice ale grupurilor vulnerabile din punct de vedere social. Pentru a îndeplini acest obiectiv, se asigur� ajutor pentru implementarea programelor na�ionale adresate dezvoltarii economice a femeilor. R�mâne de v�zut în ce m�sur� acest obiectiv va fi îndeplinit.

B. Protec�ie şi Asisten��

Din 1999, Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie (OIM) are un rol de conducere în a asigura reintegrarea victimelor TFU. Acest lucru se datoreaz� faptului c� OIM a fost singura organiza�ie care a implementat activit��ile de repatriere.

Acomodarea victimelor în Centrele de Primire depinde de acceptul lor şi de repatrierea în ��rile de origine. Luând în considerare faptul c� procesul de repatriere condus de organiza�iile interna�ionale nu a fost stabil, Ministerul Drepturilor Omului şi Refugia�ilor (MHRR), conform articolului 3 al Planului Na�ional de Ac�iune, a dezvoltat un proiect pentru stabilirea Centrelor de Primire a victimelor TFU. Scopul era s� asigure o mai bun� orientare a victimelor asupra drepturilor lor, o perioad� mai lung� de reabilitare şi s� faciliteze propagarea informa�iei. În toat� �ara nu exist� o linie telefonic� destinat� victimelor TFU sau persoanelor ce necesit� ajutor din acest punct de vedere. Numai ONG-urile ofer� acest gen de servicii.

8 Cercetare realizat� de ZENA B&H şi sus�inut� de BHRN în 2006

Page 35: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

35

În acel moment, unele ONG-uri dezvoltaser� deja planuri pentru asigurarea asisten�ei victimelor TFU. Participarea lor la înfiin�area Centrelor de Primire a victimelor a fost limitat� datorit� lipsei de fonduri, chiar dac� trei membrii ai coali�iei RING ar fi fost capabili s� asigure asisten�� direct� pentru 100 de femei în perioada 1999-2000. Toate aceste ONG-uri ofer� servicii de îngrijire medical�, consiliere, ajutor legal şi alte forme de sus�inere. De asemenea, au fost emise Instruc�iuni Provizorii privind tratarea victimelor TFU. Aceste instruc�iuni au stabilit regulile şi codul comun pentru toate autorit��ile de stat şi alte entit��i ce urm�reau suprimarea TFU.

MHRR a semnat un Protocol de Cooperare cu un num�r de ONG-uri membre ale re�elei RING. Acest protocol aduce câteva supliment�ri instruc�iunilor provizorii pentru tratarea victimelor TFU. Aceste instruc�iuni sunt înc� în vigoare chiar dac� acum exist� o versiune mai detaliat� a acestora.

Datorit� lipsei de planuri de stat pentru reintegrarea victimelor TFU, Ministerul Siguran�ei a semnat, în Martie 2005, Acorduri de Cooperare cu urm�toarele ONG-uri: Lara Bijeljina, Medica Zenica, Medjenarodini Forum Sildarnosti (Forumul Interna�ional pentru Solidaritate), Grupul Interna�ional EMMAUS Tuzla, La strada MOSTAR şi “Zena B&H” MOSTAR. Aceste Acorduri stabilesc drepturile şi obliga�iile tuturor semnatarilor acordului privind asigurarea de ad�posturi pentru victimele TFU. În concordan�� cu acest acord, ONG-urile au obliga�ia de a transporta victimele la ad�posturi şi de a le asigura reintegrarea, hrana şi îngrijirea medical� de care au nevoie. Fondurile necesare trebuie strânse din dona�ii şi prin alte mijloace. Ministerul Siguran�ei supravegheaz� munca ONG-urilor în acest

domeniu. În Iulie 2005, în Vlasic, PROCEDURA de tratare a victimelor

TFU din BH a fost semnat� de urm�toarele institu�ii de stat şi independente: Coordonatorul de Stat pentru combaterea TFU şi a migra�iei ilegale, Federa�ia Biroului de Procuratur� al BH, Biroul de Procuratur� al Districtului Brcko, Serviciul Vamal de Stat, Ministerul Siguran�ei – Departamentul pentru Azil şi Migra�ie, Ministerul de Interne al Republicii Srpska, Agen�ia de Stat pentru

Page 36: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

36

Investigare şi Protec�ie, Federa�ia Ministerului Siguran�ei şi Departamentul de Poli�ie din Districtul Brcko.

În Iulie 2004, în concordan�� cu Legea privind migra�ia şi şederea str�inilor şi persoanelor doritoare de azil, adoptat� de c�tre Ministerul Siguran�ei, acesta din urma şi ONG-ul ‘Vasa Prava’ (Drepturile Tale) au semnat un acord privind asisten�a legal� gratuit� oferit� poten�ialelor victime ale TFU. Asisten�a legal� gratuit� include, printre altele, asigurarea consilierii juridice, întocmirea diferitelor certificate şi documente, precum şi reprezentarea juridic� în instan��.

Datorit� neg�rii existen�ei TFU, Planul Na�ional de Ac�iune nu include prevederi privind repatrierea victimelor, acest lucru fiind f�cut de ONG-uri. Primul caz de repatriere este un bun exemplu. Fata a fost trimis� înapoi din Italia. OIM Italia a asigurat ONG-ului “Zena B&H” Mostar ce a primit fata, un venit mic, dar semnificativ pentru repatrierea şi reintegrarea acesteia.

A fost format şi un Grup Tematic pentru protec�ia victimelor �i martorilor violen�ei. Acesta se ocup� cu identificarea unui cadru legal existent, întocmirea unor analize relevante, comparându-le cu standardele interna�ionale şi identificând aspectele practice ale acestei probleme. În acest context, se preg�teşte un Manual cu Instruc�iuni pentru Protec�ia Victimelor Domestice ale TFU ce subliniaz� şi aspectul protej�rii martorilor, în contextul situa�iei generale a BH. Aceasta este o tem� deosebit de complex� şi solicitant�. Este important s� men�ion�m c� victimelor şi martorilor le sunt asigurate cazare, ajutor legal, îngrijire medical� şi repatriere.

C. Aducerea în Instan��

Cadrul legal a fost f�cut astfel încât s� permit� acuzarea efectiv� a trafican�ilor. Totuşi, este necesar� o dezvoltare viitoare a resurselor tehnice şi profesionale, precum şi o cooperare între agen�ii şi Biroul Procurorului pentru o implementare eficient�.

Biroul Procurorului din BH este autoritatea competent� pentru acuzarea trafican�ilor. Tribunalul BH a rezolvat deja cu succes cazuri legate de TFU.

Page 37: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

37

Conform Regulamentului Agen�iei pentru Investiga�ie �i Protec�ie (SIPA), agen�ia este responsabil� pentru prevenirea şi investigarea infrac�iunilor din jurisdic�ia tribunalului BH, inclusiv infrac�iuni legate de TFU. Echipa pentru Suprimarea TFU �i a Exploat�rii Sexuale este parte a Departamentului Criminalistic şi de Investiga�ii a SIPA şi are ca sarcin� principal� prevenirea, investigarea şi suprimarea infrac�iunilor aflate în jurisdic�ia Tribunalului BH (Articolul 185 - Abolirea Sclaviei şi Transportul de Sclavi, Articolul 186 - Traficul de Fiin�e Umane, Articolul 187 - Recrutarea Interna�ional� în Scopul Prostitu�iei, Articolul 188 - Re�inerea Ilegal� a Documentelor de Identitate, Articolul 189 - R�pirea de Persoane, conform Codului Penal al BH). Mai departe, au fost formate alte Echipe în sediile SIPA, în birourile regionale din Sarajevo, Banja Luka şi în MOSTAR. Exist�, de asemenea, planuri pentru înfiin�area de birouri regionale în localit��ile Brcko şi Tuzla.

Parlamentul a adoptat, în 2004, dou� Legi; Legea privind Organizarea Grani�elor Statului şi Legea privind controlul şi supravegherea grani�elor, ce au stabilit jurisdic�ia Servicului Vamal de Stat în controlul şi supravegherea grani�elor. Aceste legi formeaz� un cadru legal pentru suprimarea migra�iei ilegale şi a TFU.

Parlamentul a adoptat Legea privind programul de protec�ie a martorilor, ce asigur� un cadru legal pentru un program mai eficient de protec�ie a martorilor, inclusiv pentru cazurile de TFU. Legea permite protejarea identit��ii martorilor şi confiden�ialitatea declara�iilor. La sfârşitul anului 2004 s-a format un Departament pentru protec�ia martorilor în cadrul SIPA, iar victimele care deja depuseser� m�rturie au primit ad�post şi protec�ie conform statutului de victime sub protec�ie. Pentru o implementare mai eficient�, structurile SIPA, în special capacit��ile acestor departamente trebuie dezvoltate, în timp ce cooperarea interna�ional� în domeniul protec�iei martorilor trebuie promovat�.

În 2005, departamentele competente în implementarea Legilor din BH au înaintat Biroului de Procuratur� 36 de rapoarte împotriva a 59 de indivizi ce aveau leg�tur� cu TFU. Acesta a investigat un total de 68 de cazuri de TFU şi de alte infrac�iuni asem�n�toare, dintre care 37 investiga�ii au fost ini�iate în 2005, în timp ce alte 312 au început

Page 38: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

38

în 2004 şi au continuat în 2005. Birourile de Procuratur� au adus 24 de acuza�ii împotriva trafican�ilor şi a sus�in�torilor altor acte penale asem�n�toare, în timp ce tribunalele au confirmat 26 de acuza�ii. Pân� la sfârşitul anului 2005, 39 de investiga�ii au r�mas neterminate, urmând s� continue în 2006. În 2005, 17 indivizi au fost condamna�i şi trimişi la închisoare de Tribunalele din BH9.

Concluzii

• Angaja�ii institu�iilor de stat nu sunt pe deplin instrui�i pentru a implementa legile în vigoare. Ei sunt lipsi�i de sensibilitate când intr� în contact direct cu victimele TFU, în special cu copiii. Procentajul femeilor ce muncesc împotriva TFU în Institu�iile de Stat (în special Serviciile vamale de stat), este foarte sc�zut;

• Este lips� de resurse umane şi materiale în institu�iile ce se confrunt� cu TFU;

• Este lips� de cooperare între ofi�erii de teren;

• Nu exist� o baz� de date care s� cuprind� num�rul real de victime traficate în BH;

• Problema referitoare la mariajele fictive: trafican�ii se c�s�toresc cu fete, poten�iale victime ale TFU, în �ara de origine şi le aduc apoi legal în BH. Odat� ajunse în BH, aceştia le for�eaz� s� se prostitueze.

• Lips� de fonduri în institu�ii şi ONG-uri.

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

•••• Buna cooperare între ONG-urile locale, institu�iile interna�ionale şi cele de stat a contribuit la procesul de rezolvare

9 Raportul privind TFU şi migra�ia ilegal� în BH în 2005

Page 39: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

39

a unui num�r mare de probleme. Primele rezultate arat� c� m�surile adoptate vor fi constructive şi aplicabile în practic�.

•••• Ac�iunile întreprinse datorit� cooper�rii între ONG-uri şi sectorul public, incluzând Acordurile men�ionate anterior, implementarea cadrului legal, organizarea de excursii în str�in�tate, seminarii şi cercuri de studiu în �ar� destinate studierii TFU. Cooperarea dintre ONG-uri şi Guvern este satisf�c�toare, iar institu�iile de stat sunt întotdeauna preg�tite s� urmeze recomand�rile oferite de ONG-uri.

•••• În afara ajutorului oferit de UMCOR şi USAID, un important sprijin acordat efortului ONG-urilor pentru combaterea TFU a fost oferit de c�tre UN OHCHR – departamentul din BH, Biroul de Procuratur� al Federa�iei BH, Curtea Constitu�ional� a BH şi Biroul Coordonatorului de Stat.

•••• Un exemplu de bun� practic� este publicarea c�r�ii “Marguerite poate fi sora ta, fiica, o prieten�. . . ”. Aceasta este o parte a campaniei asocia�iei “Zena B&H” ce a fost înfiin�at� în 2004. Este o colec�ie de povestiri adev�rate şocante scrise de victimele TFU (aten�ia a fost asupra faptului c� povestirile erau scrise de victimele TFU din BH şi din toat� Europa). Femeile victime ce au fost de acord s�-şi publice povestea au contribuit semnificativ la sporirea gradului de conştientizare a publicului asupra TFU.

•••• Este notabil faptul c� ONG-urile din toat� lumea, inclusiv cele din BH, Fran�a, Serbia şi din Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia public� de dou� ori pe lun� ziarul START B&H.

VI. DEFICIEN�E

•••• Prima şi cea mai important� problem� a victimelor TFU este procesul de reintegrare. Toate proiectele implementate de ONG-uri şi de agen�iile de stat se axeaz� pe m�suri de asigurare a asisten�ei victimelor, asemenea acomod�rii în centrele de protec�ie. Totuşi, acestea nu s-au ocupat suficient de reintegrarea victimelor, adic� de socializarea lor. Cazurile victimelor nu mai sunt urm�rite din momentul în care acestea pleac� din ad�post.

Page 40: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

40

Este anevoioas� urm�rirea rezultatelor în urma excluderii sociale a victimelor şi a dificult��ilor acestora de încadrare pe pia�a muncii. De aceea, victimele risc� s� reintre în ciclul TFU.

•••• Se observ� o lips� de cooperare �i coordonare eficient� în urm�rirea cazurilor victimelor între ��rile de origine, tranzit şi destina�ie a acestora.

•••• ONG-urile care se confrunt� în special cu TFU au întâlnit problema resurselor financiare limitate.

•••• În ciuda importan�ei campaniilor de con�tientizare asupra TFU, este evident c� acestea nu sunt suficiente pentru prevenirea fenomenului. În vreme ce zonele centrale urbane sunt acoperite din punct de vedere al campaniilor, zonele rurale sunt neglijate.

•••• Desi Planul Na�ional de Ac�iune asigur� dezvoltarea economic� a grupurilor vulnerabile, cazurile fundamentale socio-economice privind TFU nu au fost îndeajuns analizate.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Urm�toarea list� de recomand�ri este dat� luând în considerare deficien�ele şi concluziile con�inute în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI

a. Este necesar� o mai bun� consolidare a procesului de reintegrare a victimelor TFU repatriate.

b. O mai bun� coordonare �i cooperare între guvernele regionale �i ONG-uri.

c. Strategiile de reducere a riscurilor ar trebui s� fie bazate pe rezultatele cercet�rilor. Considerând c� rezultatele cercet�rilor arat� cauzele principale ale TFU, ar trebui acordat� mai mult� aten�ie strategiilor adresate acestor cauze socio-economice (în general statutul socio-economic sc�zut, violen�a domestic� etc. ).

d. Ar trebui oferite ONG-urilor, în special celor din ��rile de origine cu experien�� considerabil�, atât suport financiar �i

Page 41: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

41

material, cât şi resurse umane şi materiale pentru prevenire, asisten�� şi reintegrare. Este foarte important� axarea pe protec�ia victimelor originare din BH, asigurarea educa�iei, recalific�rii, calific�rii adi�ionale şi accesului acestora pe pia�a muncii, acomodarea şi consilierea sistematic�.

e. Din punct de vedere al activit��ilor legate de sporirea con�tientiz�rii opiniei publice, este necesar� axarea pe oraşele/satele mici de unde provine majoritatea victimelor. Materiale printate ar trebui distribuite în sate şi ar trebui �inute seminarii, cu participarea b�rba�ilor interesa�i s� afle mai multe despre aceast� problem�. În plus, mici sume ar trebui oferite participan�ilor pentru a motiva interesul acestora, presupunând c� mai tarziu vor deveni mai interesa�i de discu�ie.

Page 42: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

42

LIST� DE ABREVIERI

ARIADNE Re�ea de ONG-uri împotriva TFU în Sud-Estul şi Estul-ul Europei

B&H Boznia şi Her�egovina CARDS Program finan�at de Uniunea European�:

Asisten�a Comunitar� pentru Reconstruc�ie, Dezvoltare şi Stabilizare CRS Serviciul Catolic de Ajutorare EMMAUS Adunarea Interna�ional� împotriva s�r�ciei EU Uniunea European� EUROPOL Oficiul de Poli�ie European FYROM Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia LARA ONG în BH INTERPOL Poli�ia Interna�ional� IOM Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie MHRR Ministerul pentru Drepturile Omului şi pentru

Refugia�i NAP Planul Na�ional de Ac�iune (Planul la nivel de

Stat) OSCE Organiza�ia pentru Securitate şi Cooperare în

Europa ODIHR Biroul OSCE pentru Institu�ii Democratice şi Drepturile Omului PETRA Re�ea Balcanic� la nivel de Stat RING Re�ea Regional� pentru prevenirea TFU SECI Ini�iativa de Cooperare în Sud-Estul Europei SIPA Agen�ia de Stat pentru Investiga�ie şi

Protec�ie UMCOR Comitetul Unit Metodist pentru Ajutorare UNICEF Fondul Copiilor Na�iunilor Unite UNOHCHR Biroul Înaltului Comisar al Na�iunilor Unite

pentru Drepturile Omului

Page 43: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

43

USAID Agen�ia Na�iunilor Unite pentru Dezvoltare Interna�ional�

ZENA ONG în B&H.

Page 44: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

44

BULGARIA

I. Introducere

Republica Bulgaria este situat� în Sud-Estul Europei şi în Estul Peninsulei Balcanice. Are grani�a cu Marea Neagr� în Est, cu România în Nord, cu Serbia, Muntenegru şi Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia în Vest, cu Grecia în Sud şi cu Turcia în Sud-Est.

TFU, în special traficul de femei, este o problem� serioas� pentru Bulgaria, aceasta fiind o �ar� de origine, destina�ie şi tranzit. Problema a fost recunoscut� în Raportul de Progres din 2005 al Comisiei Europene privind ascensiunea Bulgariei c�tre Uniunea European�, în Raportul Drepturilor Omului 2005 al Departamentul de Stat al Na�iunilor Unite şi de c�tre Departamentul de Stat al Bulgariei. Raportul Departamentului de Stat privind TFU al Na�iunilor Unite, publicat în Iunie 2006, arat� c� Bulgaria este o �ar� de origine, tranzit şi destina�ie pentru femei şi fete traficate din România, Moldova, Rusia, Ucraina, Armenia, Liban şi Asia Central�, în sau prin Bulgaria spre Germania, Fran�a, Italia, Olanda, Belgia, Cehia, FYROM şi Kosovo pentru a fi abuzate sexual. Potrivit “Raportului Bulgariei privind Drepturile Omului şi TFU 2005” întocmit de Departamentul de Stat al Na�iunilor Unite, bazat pe surse guvernamentale şi ONG-uri, majoritatea victimelor sunt femei şi fete traficate pentru a fi abuzate sexual. Potrivit surselor ONG şi a celor guvernamentale, femeile tinere cu vârsta cuprins� între 18 şi 24 ani, cu un nivel sc�zut de educa�ie şi rela�ii familiale dificile sunt cel mai traficat grup. În ultimii ani, în ciuda sc�derii ratei şomajului, multe femei, victime ale TFU nu au avut posibilitatea de a g�si un loc de munc� corespunz�tor educa�iei şi abilit��ilor lor.

Mai mul�i copii rromi au fost trafica�i în Bulgaria şi în str�in�tate, fiind obliga�i s� fure. În 2005 autorit��ile austriece au identificat 700 de copii rromi trafica�i din Bulgaria spre Austria, obliga�i s� cerşeasc� şi exploata�i sexual în scop comercial. Ministerul de Interne a observat o creştere a num�rului b�rba�ilor şi b�ie�ilor trafica�i în scopul muncii for�ate.

Page 45: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

45

O nou� tendin�� este traficul de nou-n�scu�i; femeile gravide trec grani�a pentru a naşte în str�in�tate şi a-şi vinde copiii. În cel mai recent raport, Interpolul sus�ine c� bulgarii au devenit incontestabilii lideri ai circuitului traficului cu nou-n�scu�i care este investigat în Grecia, Italia, Fran�a şi Portugalia. S-a observat c� cele mai mari re�ele de trafican�i de fiin�e umane duc în Grecia.

Conform datelor oferite de Birourile specializate în Lupta Împotriva Crimei Organizate ale Ministerului de Interne, exist� o strâns� leg�tur� între TFU şi crima organizat�. În anul 2002, Birourile au identificat 42 grupuri ale crimei organizate implicate în traficul de femei în vederea exploat�rii sexuale, 14 grupuri ale crimei organizate implicate în migra�ia ilegal�, 5 grupuri ale crimei organizate oferind locuri de munc� în str�in�tate şi dou� grupuri implicate în falsificarea paşapoartelor, c�r�ilor de credit, etc.

Guvernul Bulgariei nu a atins în totalitate standardele interna�ionale minime pentru combaterea TFU; în orice caz, face tot posibilul pentru a le îndeplini. În anul 2004, Guvernul a adoptat o postur� mai “activ�” pentru prevenirea fenomenului şi protec�ia victimelor. Şi-a sporit eforturile de executare şi a f�cut paşi importan�i pentru a implementa legisla�ia împotriva trafican�ilor, inclusiv adoptarea unei strategii na�ionale şi a unei legisla�ii cuprinz�toare de protec�ie a victimelor-martori.

II. Cadrul Na�ional Legal A. Legea Na�ional�

Legea pentru combaterea TFU10, adoptat� în anul 2003, este documentul legal de baz� în legisla�ia bulgar� împotriva TFU, în timp ce Codul Penal a fost amendat în anul 2002.11 Amândou� docu-mentele au urmat ratific�rii Protocolului de la Palermo.

Legea pentru combaterea TFU, publicat� pe 20 Mai 2003 în Monitorul Oficial a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 2004 şi a fost revizuit� în Octombrie 2005. Aceasta dezbate urm�toarele probleme: a) puterea şi competen�a institu�iilor de stat în lupta cu 10 SG Nr. 46/2003 11 SG Nr. 92/ 2002

Page 46: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

46

trafican�ii şi cu re�elele lor; b) situa�ia şi obiectivele ad�posturilor, centrelor şi comisiilor înfiin�ate corespunz�tor necesit��ilor; c) m�surile de prevenire; d) m�surile de protec�ie, mai ales a femeilor şi copiilor. Una dintre cele mai importante aspecte ale legii este oferirea de protec�ie special� victimelor care coopereaz� cu autorit��ile ce sus�in investiga�iile.

În anul 2004 au fost emise dou� norme bazate pe noua lege: Norma privind organizarea şi activit��ile Comisiei Na�ionale pentru combaterea TFU şi Norma privind ad�posturile şi centrele pentru protec�ia şi ajutorul victimelor TFU. Centrele sunt create de c�tre comisiile locale pentru combaterea TFU. Ad�posturile sunt stabilite de Comisia Na�ional�, la sugestia comisiilor locale sau de c�tre persoanele fizice şi juridice care sunt înregistrate în Registrul special al Comisiei Na�ionale. Aceste norme nu au fost înc� adoptate.

În Codul Penal, în plus fa�� de defini�ia amendata a crimei organizate (Art. 93, item 20), au fost introduse alte amendamente pentru a condamna diferitele forme de traficare şi actele ce faciliteaz� TFU. Asemenea acte, pedepsite mult mai sever, pot include: r�pirea cu inten�ia de supunere la acte vicioase sau prostitu�ie (Art 152 paragraful 3 idem 4); silirea de a comite acte de prostitu�ie (Art. 155 PC); sechestrarea unei persoane cu scopul de o supune la acte de prostitu�ie (Art. 156, neamendat).

Când infrac�iunea de TFU este la nivelul mai multor ��ri, se aplic� urm�toarele articole: 159a, 159b şi 159c. Partea cea mai important� a Art. 159a cuprinde toate elementele TFU incluse în Protocolul de la Palermo. TFU f�r� consim��mântul victimei este pedepsit. Sunt men�ionate şi mijloacele folosite: uzul for�ei, înşelaciunea, abuzul de putere, etc. Cea mai sever� pedeaps�, de la 5 la 15 ani închisoare, se aplic� în cazurile cu urm�ri grave sau când crima este comis� în contextul unei opera�iuni din cadrul unui grup de crim� organizat�.

Un nou proiect de lege, adoptat ca solu�ie la una dintre cele mai crude cazuri de TFU este amendamentul Codului Penal privind traficarea femeilor cu scopul de a-şi comercializa copiii. Pedeapsa propus� pentru astfel de cazuri este şi mai sever�.

Page 47: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

47

În ceea ce priveşte Procedura Penal�, victimelor nu le este permis, în respectivele stadii, s� îşi apere drepturile corect, dup� cum prevede Protocolul de le Palermo. Conform Codului Procedurii Penale, victima nu este parte în faza de investiga�ii şi nu poate constitui parte acuzatoare. De aceea, doar în faza de judecat� aceasta poate cere compensa�ii. Aceste limit�ri priveaz� victimele (de cele mai multe ori femeia) de dreptul de a participa la procedura legal� şi de a-şi urm�ri interesele sau a cere compensa�ii pentru daunele suportate. Mai mult, nu exist� protec�ie special� pentru victimele femei. Ca rezultat, multe femei refuz� s� apar� în justi�ie şi s� îşi asume rolul de acuzator privat. Aceast� situa�ie faciliteaz� munca avocatului ap�r�rii şi este motivul principal pentru care în multe cazuri de TFU pedepsele impuse nu corespund cu gravitatea crimelor comise. Chiar dac� victimele care colaboreaz� cu investigatorii sunt puse sub protec�ie social�, acestora le este dificil s� colaboreze datorit� condi�iilor impuse de normele procedurilor penale şi de lipsa protec�iei efective a drepturilor lor. Legisla�ia privind protec�ia martorilor, adoptat� în Noiembrie 2004, nu a fost pe deplin implementat� pân� la sfârşitul anului din cauza lipsei fondurilor.

Concluzii

• Nu exist� o sec�iune referitoare la drepturile victimelor.

• Capitolul privind Protec�ia şi Ajutorarea Victimelor TFU se axeaz� pe m�suri de protec�ie şi administrative. Protec�ia şi ajutorul sunt asigurate numai victimelor care colaboreaz� cu investigatorii, plasând astfel majoritatea victimelor într-o pozi�ie mai pu�in favorabil� pe durata proceselor. Protec�ia victimelor nu ar trebui asigurat� doar sub condi�ia punerii la dispozi�ie de probe sau a cooper�rii cu sistemul judiciar şi alte autorit��i.

• Nu exist� un drept bine definit privind ajutorul legal care ar asigura o reprezentare just� a interesului victimelor în timpul procedurii penale.

• Actul Promo�ional de Angajare ar trebui s� specifice clar c� victimele TFU fac parte din categoria grupurilor

Page 48: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

48

vulnerabile, ca o m�sur� de reabilitare şi incluziune. • Perioada de o lun� pentru reflec�ie, perioad� în care

victimele se decid în privin�a colabor�rii cu autorit��ile, este foarte scurt� pentru femeile care au suferit o traum� sever�.

• Nu exist� o specifica�ie clar� c� victimele au compensa�ii garantate de lege; aceasta ar trebui specificat� în legisla�ie.

• În lege nu este identificat� o abordare a sexelor victimelor. Nu exist� o prevedere explicit� privind protec�ia femeilor victime, nici în Legea propriu-zis�, nici în capitolul Prevenire sau în capitolul ce prevede func�ionarea ad�posturilor.

• Pedepsele acordate trafican�ilor nu sunt destul de aspre încât s� descurajeze crima organizat�. Sunt oarecum nedrepte comparativ cu durerea şi suferin�a victimelor.

• Solu�ia adoptat� în leg�tur� cu vânzarea de copii care pedepseşte mamele ce îşi vând copii este înc� în dezbatere. Dac� nu se face nimic pentru a contracara cauzele principale pentru care mamele îşi vând copiii, femeile vor fi în continuare victimizate şi refractare în cooperarea cu autorit��ile pentru a m�rturisi împotriva trafican�ilor.

• Garan�iile pentru protec�ia martorilor specificate de articolul 97 din Codul de Procedura Penal nu sunt suficiente pentru victimele TFU.

• Schimb�rile în Codul Penal şi adoptarea noii Legi indic� faptul c� Guvernul Bulgariei a considerat TFU mai mult ca o problem� de crim� organizat�, decât ca o violare clar� a drepturilor omului. Totuşi, legisla�ia privind protejarea drepturilor omului ale victimelor TFU mai trebuie îmbun�t��it� pentru a se ridica la standardele interna�ionale.

B. Na�ional Action Plan

Legea privind combaterea TFU pune bazele unei Comisii Na�ionale care r�spunde în fa�a Consiliului de Miniştri. Aceasta este prezidat� de Delegatul Primului Ministru şi doi vice-preşedin�i. Comisia Na�ional� este compus� din reprezentan�i ai Ministerelor şi

Page 49: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

49

agen�iilor implicate în activit��i anti-trafic, cum ar fi Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Politicii Sociale, Ministerul Justi�iei (articolul 4 din lege), etc. ONG-urile sunt, de asemenea, invitate s� participe la întâlniri. Principala tem� a Comisiei Na�ionale este s� coordoneze şi s� controleze implementarea politicii na�ionale cu privire la combaterea TFU şi protec�ia victimelor. Mai mult, conform Legii, comisiile locale se subordoneaz� Comisiei Na�ionale. Mandatul acestora include implementarea politicii na�ionale la nivel local şi prezentarea rapoartelor anuale Comisiei Na�ionale. Comisia Na�ional� întocmeşte programe/rapoarte anuale asupra prevenirii, luptei împotriva TFU şi protec�iei victimelor, pe care le supune aprob�rii Consiliului de Miniştri. Deocamdat�, nu au fost f�cute publice astfel de rapoarte şi nu exist� un site web oficial al Comisiei Na�ionale sau alt� surs� care s� prezinte activit��ile sale de analiz�, cercetare şi monitorizare.

În Ianuarie 2005, Comisia Na�ional� Anti-trafic a �inut o a doua întâlnire, adoptând Strategia Na�ional� Anti-trafic. Totuşi, pân� la sfârşitul anului, Comisia nu a avut întâlniri regulate, nu a pus bazele unui secretariat func�ional şi nu a format comisiile regionale anti-trafic prev�zute în strategia na�ional�.

În 2005 şi 2006, Guvernul a aprobat Programul Na�ional pentru combaterea �i prevenirea TFU �i protec�ia victimelor. Programul cuprinde m�suri institu�ionale, aplicarea de structuri administrative pentru prevenirea TFU şi protejarea victimelor. Pentru implementarea Programului sunt numite 17 institu�ii guvernamentale dintre care 8 ministere. Cu cele mai sus men�ionate colaboreaz� şi alte agen�ii na�ionale şi interna�ionale cum ar fi : OIM Sofia, Ministerul Muncii şi Politicii Sociale, Justi�iei, Educa�iei şi Ştiin�ei şi Agen�ia pentru Protec�ia Copilului.

Agen�ia de Stat pentru Protec�ia Copilului (SACP) este singura institu�ie care opereaz� în domeniul protec�iei copilului împotriva TFU. Agen�ia a adoptat un Plan Na�ional de Ac�iune împotriva exploat�rii sexuale a copiilor. Obiectivele principale includ sporirea gradului de conştientizare a opiniei publice asupra exploat�rii sexuale a copiilor, dezvoltarea de mecanisme preventive, îmbun�t��irea calific�rii personalului şi sensibilizarea publicului

Page 50: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

50

fa�� de aceast� problem�. În vederea protej�rii, Planul Na�ional al Agen�iei pentru Protec�ia Copilului se ocup� cu armonizarea legisla�iei na�ionale cu standardele interna�ionale şi îmbun�t��irea m�surilor de protec�ie a drepturilor copiilor victime. Aceste obiective sunt urm�rite prin:

• Amendamentul Codului de Procedur� Penal� (PPC).

• Asigurarea confiden�ialit��ii m�rturiei victimelor (înregis-tr�rilor).

• Respectarea dreptului copiilor de a sta într-un loc sigur pe perioada investiga�iei.

• Crearea de mecanisme, inclusiv financiare pentru repatrierea copiilor nedori�i.

Planul prevede capitole speciale privind informarea şi cooperarea interna�ional� pentru crearea unor leg�turi şi a unui schimb de informa�ii între institu�iile responsabile. Planul stabileşte, de asemenea, postul de Coordonator Na�ional ale c�rui activit��i sunt coordonate de Ministerul de Interne şi Liderul SACP.

Comments

• Comisia Na�ional� are o raz� mare de competen�� îns� nu func�ioneaz� cum ar trebui. Mai exact, nu a fost alocat un buget special pentru construirea de ad�posturi, centre şi comisii. Nu a fost acordat nici un fel de ajutor pentru astfel de centre create de ONG-uri, nici pentru prevenirea TFU în 2005. De fapt, dup� mai mult de doi ani de la intrarea în vigoare, Legea nu a fost implementat�, iar Comisia Na�ional� exist� mai mult pe hârtie.

• Problema coordon�rii efective a cooper�rii şi schimbului de informa�ii între toate institu�iile şi organiza�iile implicate în implementarea Programului Na�ional, nu a fost înc� rezolvat�.

Page 51: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

51

III. Cadrul General A. Dezvoltarea abilit��ilor

Documentele oficiale prev�d o serie de m�suri. Programul Na�ional vizeaz� înfiin�area de comisii anti-trafic la nivel local pe infrastructura municipalit��ii. Conform Programului, nu sunt alocate fonduri speciale pentru comisiile municipale, iar resursele financiare pentru comisiile locale trebuie strânse din proiecte.

Al doilea Capitol al Programului vizeaz� prevenirea TFU şi sporirea gradului de conştientizare asupra TFU. El include m�suri, asemenea educa�iei speciale în şcoli, instruirii ofi�erilor de poli�ie şi juri�tilor care lucreaz� în mod direct cu victimele TFU, precum şi a ofi�erilor consulari de la ambasadele Bulgariei. De asemenea, sunt vizate distribuirea de materiale publicitare şi ini�ierea unor campanii de informare public�. Al treilea şi al patrulea Capitol al Programului prev�d educarea şi instruirea personalului, precum şi protec�ia, reabilitarea �i reintegrarea victimelor TFU.

Cele mai de succes ini�iative din ultimii trei ani au fost duse la bun sfârşit de organiza�ii precum OIM în cadrul unui proiect finan�at de USAID, de ONG-uri precum Funda�ia Nadia, Asocia�ia Burgas, Asocia�ia Animus, Care Bulgaria, Asocia�ia DEMETRA şi de alte organiza�ii locale ce au avut ca scop instruirea poli�iei, sectorului judec�toresc şi autorit��ilor locale.

Organiza�iile mai sus men�ionate, împreun� cu Face to Face şi cu Alian�a Femeilor pentru Dezvoltare au organizat programe în �coli atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, dar şi cursuri şi discu�ii între tineri. În timpul acestor evenimente, aten�ia a fost acordat� în special necesit��ii dezvolt�rii abilit��ilor de prevenire a traficului de copii.

Cooperarea interna�ional� este una dintre principalele practici pentru dezvoltarea abilit��ilor. Vizitele de studiu şi seminariile de preg�tire au fost organizate de agen�ii şi organiza�ii americane, olandeze şi ONG-uri, dar şi de Ini�iativa Balcanica ACTA împotriva TFU şi corup�iei etc. O varietate de materiale informative destinate

Page 52: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

52

prevenirii a fost creat� de OIM, Animus şi alte ONG-uri men�ionate mai sus.

Concluzii

• Datorit� lipsei cooper�rii şi coordon�rii efective între toate institu�iile implicate în implementare, Programul Na�ional nu a fost implementat integral.

• Guvernul ar trebui s� ia m�suri concrete de a m�ri capacitatea de protec�ie a victimelor prin a se asigura c� toate Comisiile Anti-trafic sunt stabilite şi sus�inute.

• O grija principal� este lipsa resurselor financiare având în vedere c� toate activit��ile men�ionate mai sus sunt în principal suportate de bugetele ONG-urilor şi de resursele alocate proiectului.

B. Mecanisme de Analiz�, Cercetare şi Monitorizare

Deocamdat� nu exist� mecanisme specifice cercet�rii, monitoriz�rii, analiz�rii şi raport�rii num�rului de persoane traficate. Comisia Na�ional� pentru combaterea TFU coordoneaz� şi controleaz� implementarea politicii na�ionale anti-trafic, în timp ce comisiile locale ar trebui s� ac�ioneze la nivel local. Legea cere atât Comisiei Na�ionale, cât şi celor locale s� predea Rapoarte Anuale.

Rapoartele preg�tite de Ministerul de Interne se axeaz� în principal pe combaterea crimei organizate. Aceste Rapoarte nu sunt oficiale şi nu au fost disponibile publicului. Numai ONG-urile, în principal cele men�ionate mai sus, au coordonat cercet�rile, analizele şi monitoriz�rile prezente în rapoarte. O cercetare recent� a fost sus�inut� de Funda�ia Bulgar� de Studiu a Genurilor şi de Agen�ia de sondaj MBMD. Aceasta urm�rea identificarea problemelor curente în procesul de prevenire a TFU cu scopul exploat�rii sexuale şi prostitu�rii, f�când referire, de asemenea, la cererea de servicii sexuale. Ea a concluzionat c� implementarea legii la nivelul prevederii este ineficient�. Activitatea institu�iilor de stat în domeniul TFU este considerat� nesatisf�c�toare.

Page 53: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

53

Concluzii

• Guvernul ar trebui s� asigure consolidarea datelor cu privire la TFU pentru a separa statisticile privind r�pirea str�inilor de cele referitoare la TFU.

• Nici un raport anual nu a fost f�cut public pân� acum, chiar dac� Comisia Na�ional� nu are un site oficial sau alt� modalitate de vzualizare a activit��ilor de monitorizare, cercetare şi analiz�.

C. Cooperare şi Rela�ionare la Nivel Na�ional şi Regional

Ini�iativele guvernamentale pentru cooperare regional� în cadrul UE s-au axat mai mult pe combaterea crimei organizate şi a migr�rii ilegale, decât pe protejarea victimelor TFU.

În contrast, re�elele ONG, asemenea “La Strada”, împreun� cu Asocia�ia Animus au pus accent pe protec�ia victimelor. Coali�ia ONG-urilor Împotriva Traficului de Femei şi Asocia�ia Femeilor Europene (CATW) implementeaz� un proiect de prevenire finan�at de Guvernul Na�iunilor Unite şi cel al Suediei. Filiala bulgar� a EWL este coordonat� de Funda�ia Bulgar� de Studiu a Genurilor (BGRF).

Re�eaua Balcanic� a Drepturilor Omului (BHRN), sub coordonarea lui BGRF, este activ� în dezvoltarea şi implementarea programelor de prevenire.

Re�eaua ARIADNE, o re�ea nou înfiin�at�, coordonat� de Centrul Ap�r�rii Drepturilor Omului din Grecia, are ca obiectiv îmbun�t��irea unei strânse coopera�ii nu numai între ONG-urile regionale, dar şi între ONG-uri, guverne şi organiza�ii inter-guvernamentale în domeniul prevenirii şi combaterii TFU.

D. Mobilizarea resurselor

Nu exist� un buget special alocat de Guvernul Bulgariei ONG-urilor. Totuşi, institu�iile guvernamentale se bazeaz� pe activit��ile ONG-urilor, atât din punct de vedere al conştientiz�rii şi prevenirii TFU, cât şi al serviciilor oferite victimelor. De aceea, ONG-urile din

Page 54: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

54

Bulgaria sunt sus�inute financiar de donatori str�ini, asemenea USAID, Fondul Global pentru Femei, ambasadele str�ine din Bulgaria, alte mici dona�ii, etc.

Organiza�ia pentru Securitate �i Cooperare în Europa (OSCE) şi în particular, Biroul OSCE pentru institu�iile Democratice şi Drepturile Omului ODIHR sunt în fruntea eforturilor interna�ionale de combatere şi prevenire a TFU. Misiunile de teren ale OSCE, joac� un rol vital în sus�inerea eforturilor anti-trafic în ��rile gazd�.

Al�i actori activi sunt: Consiliul Europei şi Agen�iile UN, incluzând Biroul Na�iunilor Unite al Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului, Fondul Copiilor Na�iunilor Unite, Fondul Popula�iei Na�iunilor Unite, Înaltul Comisariat pentru Refugia�i, Fondul Dezvolt�rii Femeilor, Programul de Dezvoltare a Na�iunilor Unite, Institutul Interna�ional de Cercetare a Crimei şi Justi�iei Inter-regionale al Na�iunilor Unite şi Biroul Na�iunilor Unite împotriva Crimei şi Drogurilor. Alte organiza�ii sunt: Organiza�ia Interna�ional� a Muncii (OIM), Centrul Interna�ional de Dezvoltare a Politicilor Migra�iei şi Europol. Rolul acestora nu este atât financiar, cât de a influen�a politica împotriva TFU din Bulgaria. Principalul sponsor care a sus�inut OIM Sofia în ultimii 3-4 ani a fost USAID.

O alt� surs� financiar� este Programul Danez împotriva TFU pus în aplicare în special de agen�ii interna�ionale (I.O.) şi ONG-uri mai ales în Belarus, Moldova şi Ucraina. Componenta regional� a Programului a inclus, de asemenea, Bulgaria şi România. Obiectivul Programului este s� sus�in� autorit��ile na�ionale, OIM şi ONG-urile pentru a combate TFU prin m�suri de prevenire/ajutorare, protec�ie /asisten�� şi prin intensificarea Legilor. În plus, în perioada 2005-2006, Bulgaria s-a aflat printre cele 12 ��ri care au primit asisten�� în lupta împotriva TFU din ini�iativa unei Uniuni Guvernamentale a Na�iunilor Unite cu Suedia. Guvernele Na�iunilor Unite şi Suediei au contribuit financiar la un proiect de prevenire condus de Coali�ia împotriva Traficului de Femei (CAITF) şi de Asocia�ia Femeilor Europene (EWL).

Page 55: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

55

Concluzii Dac� Guvernul nu va asigura ajutor financiar din bugetul na�ional ac�iunii ONG-urilor, ini�iativele mai sus men�ionate şi realiz�rile actuale vor fi întrerupte, experien�a câştigat� fiind pierdut�. Victimele TFU care se bazeaz� pe serviciile ONG-urilor vor avea de suferit.

III. Implementarea Legilor Anti-Trafic

A. Prevenire �i Con�tientizare

Guvernul Bulgariei a adoptat în 2005-2006 dou� Programe Na�ionale Anti-trafic. Programele s-au suprapus, iar activit��ile incluse în programul din 2005, dar neimplementate înc�, sunt transferate în 2006. Majoritatea activit��ilor din 2006 sunt programate pentru Decembrie 2006, fapt ce îi va permite Guvernului s� le amane pentru 2007. Deseori, Guvernul a declarat c� ini�iativele de prevenire �intesc grupurile vulnerabile, incluzând copiii str�zii, pentru a le oferi servicii de educa�ie, psihologice şi de plasare a acestora în custodie protectiv�. Totuşi, nu exist� o strategie special� pentru sus�inerea şi împuternicirea femeilor în domeniul economic şi al educa�iei.

Un num�r semnificativ de programe de prevenire şi conştientizare au fost implementate de c�tre ONG-uri. Proiectul de prevenire sus�inut de Coali�ia Împotriva Traficului de Femei (CATW) şi de Asocia�ia Femeilor Europene (EWL) tinde s� combat� TFU pentru exploatare sexual�, f�când referire la violen�a împotriva femeilor, cererea serviciilor pe care acestea le ofer� şi la leg�turile dintre prostitu�ie şi TFU. În fiecare �ar� din Sud-Estul Europei implicat� în Proiect au fost organizate campanii de supraveghere şi informare. Violarea drepturilor socio-economice ale femeilor şi tinerelor fete reprezint� motivul principal pentru traficare şi prostitu�ie.

O alt� ini�iativ� ce urm�rea prevenirea TFU a fost implementat� de Re�eaua Balcanic� a Drepturilor Omului (BHRN). Reprezentan�ii membrilor BHRN din 6 ��ri din Balcania, afla�i sub coordonarea BGRF au ini�iat un sondaj pentru

Page 56: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

56

identificarea cazurilor de TFU a celor mai vulnerabile grupuri, a leg�turilor dintre TFU şi serviciile sexuale pl�tite şi a modurilor de îmbun�t��ire a cooper�rii dintre ONG-uri şi institu�iile guvernamentale. Sondajul efectuat în Bulgaria arat� c� tinerele femei bulgare cu vârsta cuprins� între 18 şi 24 ani sunt motivate s� treac� grani�ele pentru oferte bune de locuri de munc� gen chelner, au-pairs şi dansatoare în ��rile din Centrul şi Vestul Europei. În locul acestui loc de munc�, ele sunt obligate s� presteze servicii sexuale pentru clien�i. Tendin�a arat� c� un num�r în creştere de fete foarte tinere presteaz� asemenea servicii în Bulgaria. Majoritatea cazurilor sunt legate de TFU extern şi intern.

Concluzii

• Comisia Na�ional� nu este eficient� şi nu poate coordona implementarea programelor men�ionate.

• Pân� acum nu a fost stabilit� o cooperare efectiv� între institu�iile guvernamentale şi ONG-uri în domeniul prevenirii, educa�iei şi a activit��ilor de creştere a gradului de conştientizare a opiniei publice.

• Guvernul trebuie s�-şi direc�ioneze eforturile astfel încât s� îmbun�t��easc� situa�ia economic� în special a grupurilor vulnerabile şi s� ia m�suri de garantare a securit��ii în munc� şi a protec�iei sociale.

• Strategiile de prevenire ar trebui s� fie pe termen lung şi s� tind� spre a reduce s�r�cia, spre dezvoltarea structurilor sociale şi s� ofere oportunit��i economice femeilor şi fetelor.

B. Protec�ie şi Asisten��

OIM-Sofia este principala agen�ie de referire care asist� victimele bulgare la revenirea în Bulgaria şi cet��enii str�ini repatria�i din Bulgaria. Organiza�ia sus�ine numai victimele ce sunt de acord s� participe la programul de repatriere. Guvernul Bulgariei a adoptat o prevedere special� prin care acord� victimelor TFU reziden�� şi permise de munc�, în timp ce particip� la procedurile juridice de combatere a TFU.

Page 57: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

57

Bulgaria are un centru de urgen�� în Sofia, condus de Asocia�ia Animus, ce ofer� posibilit��i limitate de acomodare de pân� la 8 zile pentru victimele violen�ei domestice şi TFU. În provincie mai sunt înc� 3 centre cu capacitate limitat�. Singurul refugiu exlusiv pentru victimele TFU este administrat de Biroul OIM Sofia. În Sofia, Asocia�ia Animus r�spunde 24 de ore la linia telefonic� pus� la dispozi�ia victimelor. Alte linii telefonice cu capacitate limitat� sunt, de asemenea, puse la dispozi�ie de c�tre ONG-uri.

Help Line este cel mai cunoscut şi accesibil program pentru supravie�uitorii violen�ei. Help Line ofer� singura oportunitate anonim� pentru sprijin psihologic şi în�elegere. Acest serviciu este potrivit femeilor care tr�iesc în violen��, dar care nu sunt înc� preg�tite s� fac� paşi în schimbarea acestui lucru, femeilor care au observat primul semn de violen�� domestic� şi necesit� consultan�� şi femeilor victime ale violen�ei ce au nevoie de asisten�� în luarea unor decizii. Help Line are o baz� de date cu structuri specializate de asisten�� pe care femeile le pot folosi pentru a ob�ine ajutor. Într-o situa�ie de criz�, urm�rind un incident recent, consultan�ii Help Line dezvolt� un plan de securitate şi trimit femeia la Unitatea de Urgen�� sau la alt� institu�ie adecvat�. Asocia�ia Animus, Asocia�ia Demetra şi alte ONG-uri sunt specializate în sus�inerea de cursuri de dezvoltare a abilit��ilor poten�ialelor organiza�ii ce vor s� ofere servicii victimelor TFU.

C. Aducerea în instan��

Conform Raportului Departamentului de Stat din 2004 al Na�iunilor Unite, Guvernul a raportat în acel an 7 condamn�ri şi 27 de acuza�ii pentru cazuri suspectate de TFU, în conformitate cu noile prevederi ale Codului Penal. În timpul perioadei de raportare, Serviciul Na�ional de Investi�ie a redactat un manual metodologic pentru investigarea cazurilor de TFU care a fost, de asemenea, distribuit Poli�iei. Ulterior, Guvernul a raportat aproape 900 de sentin�e pentru acuza�ii legate de TFU, incluzând prostitu�ia for�at�, împingerea spre prostitu�ie şi contrabandarea persoanelor. Treizeci şi patru de verdicte pentru TFU au fost anun�ate în 200512. 12 2006 Raportul Guvernului US privind Traficul de Persoane

Page 58: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

58

Momentan nu exist� date valabile referitoare la dezvoltarea programelor de facilitare a acuz�rii trafican�ilor.

Chiar dac� înal�i oficiali ai Guvernului şi-au exprimat public opinia asupra TFU şi nu exist� dovezi referitoare la implicarea Guvernului în activit��i de TFU, la nivel institu�ional, oficiali ai legii au fost raporta�i ca fiind implica�i în corup�ia legat� de TFU13. Notabil este c�, în 2004, Serviciul de Procuratur� şi Serviciul Militar de Procuratur� au f�cut un num�r semnificativ de acuza�ii anti-corup�ie din care au rezultat peste 100 de condamn�ri pentru infrac�iuni comise de oficiali. În acelaşi an, Guvernul Bulgariei a extins campania anti-corup�ie şi a focalizat aten�ia acesteia pe corup�ia la nivel înalt (printre oficialit��i).

În Noiembrie 2004, Guvernul Bulgariei a adoptat legisla�ia protec�iei martorilor care are ca obiect de activitate asigurarea nevoilor şi respectarea drepturilor victimelor TFU. Aceast� legisla�ie asigur� m�suri speciale de protec�ie a victimelor şi familiilor lor ce coopereaz� cu autorit��ile în investigarea şi judecarea trafican�ilor. Guvernul a raportat câteva cazuri în care au fost implementate aceste m�suri de protec�ie. Ministerul de Interne a identificat şi asistat 474 victime ale TFU, în 2004.

Concluzii

• Guvernul ar trebui s�-şi arate inten�ia de a contracara complicitatea în cazurile de TFU prin ac�iuni judec�toreşti viguroase şi prin condamn�ri.

• Semne clare de corup�ie au fost descoperite. Câ�iva ofi�eri ai legii şi alte autorit��i guvernamentale, inclusiv autorit��ile locale şi oficialii obişnui�i au facilitat TFU. Totuşi nu s-au descoperit eviden�e ale complicit��ii oficialilor. Oficialii au acceptat deseori mit� pentru a ignora TFU, iar unii dintre ei puteau fi mai implica�i. Cei implica�i în facilitarea TFU erau de nivel sc�zut din punct

13 Idem

Page 59: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

59

de vedere al pozi�iei de conducere, cel mai des oficiali din mediul rural sau vamal insuficient pl�ti�i.14

IV. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

Ini�iativele luate în principal de ONG-uri urm�resc nu numai organizarea de campanii şi activit��i de succes, ci şi stabilirea unei strânse cooper�ri între autorit��ile locale şi na�ionale pentru a dezvolta strategiile şi ac�iunile comune. Printre cele mai de succes ac�iuni de creştere a gradului de conştientizare public� şi prevenire sunt:

• Cooperarea Public-Privat pentru Prevenirea TFU �i a Exploat�rii Sexuale a Minorilor în Industria Turismului �i Transporturilor. Proiectul este implementat ca un efort comun de c�tre Funda�ia Animus, Agen�ia de Stat pentru Protec�ia Copilului, ONG-ul Australian Respect - Institutul pentru Turism Integrativ şi Dezvoltare şi de Organiza�ia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)/Biroul Activit��ilor Economice (OCEEA) şi de mediu (OCEA). Acesta tinde spre a introduce o nou� abordare în combaterea TFU şi exploatarea sexual� a copiilor, prin introducerea Codului de Conduit� pentru Prevenirea TFU şi a Exploat�rii Sexuale a Copiilor în Turism, în industria transporturilor şi turismului din Bulgaria. Codul Bulgariei este o parte a unui efort sus�inut în toat� lumea. El a fost elaborat în baza Codului de Conduit� pentru Protec�ia Copilului fa�� de Exploatarea Sexual� în Turism şi Transporturi, cuprins în programul ‘Încet�rii Prostitu�iei Copilului, Pornografiei cu Copii şi Traficului de Copii pentru Scopuri Sexuale’ (ECPAT) Interna�ional, care este sus�inut de UNICEF şi de Organiza�ia Turismului Lumii. Reprezentan�ii Guvernului sectorului neguvernamental şi cel privat au luat parte la acest proces.

• Ministerul Afacerilor Interne şi câ�iva Membrii ai Parlamentului ai a 40-a Adunare Na�ional� au propus public legalizarea

14 Reprezentan�ii BGRF au îndoieli asupra deosebirii cazurilor de corup�ie, între cele mai putin grave şi cele de la nivel înalt.

Page 60: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

60

prostitu�iei. Funda�ia Bulgar� de Studiu a Genurilor a respins aceast� idee şi a luat ini�iativa de a trimite o scrisoare deschis� Ministerului, care s� fie difuzat� de media. În aceast� scrisoare sus�inut� de Asocia�ia Femeilor Europene, au fost expuse argumente împotriva legaliz�rii prostitu�iei. În 2006 au fost organizate de c�tre ONG-uri o conferin�� interna�ional� şi mai multe întâlniri ale Membrilor Parlamentului cu reprezentan�i ai anumitor institu�ii, prin care se urm�rea motivarea unei dezbateri publice care s� ia în considerare rezultatele eventualei legaliz�ri a prostitu�iei. Majoritatea ONG-urilor reprezentate de femeile bulgare au declarat c� legalizarea prostitu�iei ar fi un cadou pentru proxene�i, trafican�i şi c�, datorit� transform�rii acestei afaceri într-una legal�, industria sexual� ar deveni una prosper� pentru întreprinz�tori din acest domeniu. Legalizarea prostitu�iei şi industria sexului promoveaz� TFU destinat sexului. În acest context, ONG-urile reprezentate de femeile bulgare au reuşit pentru prima dat� s� provoace o dezbatere public� a problemei privind prostitu�ia şi leg�turile dintre prostitu�ie şi TFU. În consecin��, institu�iile publice au fost prevenite în luarea oric�ror decizii privind prostitu�ia, în timp ce aten�ia lor s-a axat pe nevoia unei implement�ri reale şi efective a legisla�iei TFU.

V. DEFICIEN�E

• Lipsa informa�iilor oficiale (date, tendin�e, cercet�ri, rezultatele analizelor) puse la dispozi�ia publicului. Singura surs� public� este Raportul Na�ional asupra Drepturilor Omului şi a TFU al Departamentului de Stat al Na�iunilor Unite. Nici m�car OIM Bulgaria nu ofer� statistici publicului. Aceasta înv�luieşte în cea�� problema TFU şi limiteaz�/împiedic� munca ONG-urilor.

• Lipsa suportului guvernamental sus�inut acordat ONG-urilor în lupta împotriva TFU. Institu�iile bulgare au început s� munceasc� în direc�ia realiz�rii unei cooper�ri sus�inute între ONG-uri. Aceasta se reflect� în munca ONG-urilor, luând în considerare c� f�r� suport sus�inut şi obiective şi acorduri pe

Page 61: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

61

termen lung nu se pot atinge rezultate semnificative, ci doar o munc� fragmentat� şi f�r� perspective pe termen lung.

• Absen�a unei strânse colabor�ri între organiza�ii/institu�ii guvernamentale şi neguvernamentale şi lipsa de coordonare între institu�ii şi ONG-uri.

• Lipsa educa�iei privind TFU în �coli.

• Lipsa instruirilor speciale pentru jurnalişti. Mass-media nu este suficient folosit� în combaterea TFU.

• Lipsa procedurilor eficiente de monitorizare la nivelul prevenirii, acuz�rii şi protec�iei.

• Lipsa unei re�ele na�ionale mass-media şi a unor organiza�ii guvernamentale şi neguvernamentale ce lupt� împotriva TFU.

• Lipsa site-urilor web şi a forumurilor destinate schimbului de expertize profesionale, informa�ii �i sfaturi destinate victimelor.

• Lipsa oportunit��ilor pe pia�a muncii pentru fete şi tinere femei.

• Lipsa programelor şi strategiilor de reintegrare.

VI. STABILIREA NECESIT��ILOR

Urm�toarea list� de recomand�ri este dat� luând în considerare deficien�ele şi concluziile con�inute în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI

• Implementarea legisla�iei, în special în 2005, poate fi considerat� s�rac� în ciuda acordurilor formale cu standardele interna�ionale şi cu mecanismul guvernamental pentru combaterea TFU. Structurile nou introduse asigur� ONG-urilor oportunit��i clare de participare la prevenirea, combaterea TFU şi la sus�inerea şi reabilitarea victimelor. De aceea, ONG-urile pot dezvolta o mai puternic� abordare a drepturilor omului. Din

Page 62: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

62

p�cate, Guvernul nu a propus sus�inerea consistent� a acestui proiect.

• Pentru a implementa într-un mod cât mai eficient ac�iuni comune şi a promova cooper�ri strânse ar trebui organizate sesiuni comune sau particulare de preg�tire a poli�iei, procurorilor �i ONG-urilor. Instruirea special� a ofi�erilor de poli�ie asupra drepturilor victimelor are o mare importan��. Ar trebui s� se recurg� la o abordare interdisciplinar� şi de împuternicire, iar ONG-urile ar trebui s� aib� acelaşi rol ca şi institu�iile guvernamentale.

• Este important s� antrenezi membrii armatei şi delega�iile p�cii asupra TFU.

• �intind spre elaborarea unei strategii preventive eficiente împotriva TFU şi spre analizarea mecanismelor de traficare şi exploatare sexual� folosite de grupurile ce practic� crima organizat�, ar trebui organizate studii de cercetare �i expertiz�.

• Sondaje speciale ar trebui realizate pentru a se axa pe aspectele cererii �i ofertei

• Ar trebui realizate mai multe schimburi de informa�ii �i de bune practici între ONG-uri, lucr�tori sociali şi alte organiza�ii ce lucreaz� cu victimele din ��rile de origine, destina�ie şi tranzit.

• Rolul principal al ONG-urilor necesit� recunoaştere, suport financiar şi ajutor în eforturile de sporire a gradului de conştientizare public�. ONG-urile ar trebui împuternicite s� ia în subordine şi alte activit��i legate de TFU.

• Ar trebui asigurat suport financiar semnificativ pentru toate organiza�iile ce se confrunt� cu TFU.

• În domeniul prevenirii ar trebui elaborat� o strategie na�ional� cuprinz�toare, punându-se accent pe drepturi sociale, educa�ie, s�n�tate, ocupa�ie, pia�a muncii şi oportunit��i economice, eradicarea s�r�ciei, etc.

Page 63: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

63

• Campaniile de cre�tere a con�tientiz�rii publice trebuie s� reprezinte o activitate obişnuit�, nu o activitate organizat� din când în când în unele zone.

• Victimele TFU trebuie recunoscute ca victimele unor crime serioase şi s� ob�in� accesul la o gam� variat� de servicii, precum ad�post, suport legal şi îngrijire medical�. Nevoile speciale ale copiilor şi femeilor trebuie recunoscute.

• Ar trebui s� existe mai multe linii telefonice destinate victimelor, acestea fiind folosite ca surse independente de informare, consiliere şi sf�tuire pentru victimele TFU.

Page 64: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

64

LIST OF ABBREVIATIONS

ACTA Ini�iativa Balcanic� împotriva TFU şi Corup�iei

ARIADNE Re�eaua de ONG-uri împotriva TFU în SE-ul şi E-ul Europei

BHRN Re�eaua Balcanic� de ONG-uri pentru Drepturile Omului

BGRF Funda�ia Bulgar� de Cercetare şi Dezvoltare Care Bulgaria ONG Interna�ional CATW Coali�ia împotriva TFU ECPAT Încetarea Prostitu�iei, a Pornografiei cu Copii şi

a Trafic�rii Interna�ionale a Copilului în Scopuri Sexuale

EWL Asocia�ia Femeilor Europene FYROM Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia IOM Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie MBMD Agen�ie de vot MP Membru al Parlamentului OCEEA Biroul OSCE pentru activit��i economice şi de

mediu ODIHR Biroul OSCE pentru Drepturile Omului şi

Institu�ii Democratice OSCE Organiza�ia pentru Securitate şi Cooperare în

Europa PC Codul Penal PPC Codul de Procedur� Penal� SACP Agen�ia Statului pentr Protec�ia Copilului SG Gazeta Statului (Monitorul Oficial) UNICEF Fondul Copiilor Na�iunilor Unite USAID Agen�ia Na�iunilor Unite pentru Dezvoltare

Interna�ional� UN Na�iunile Unite

Page 65: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

65

Page 66: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

66

CROA�IA

I. Introducere Republica Croa�ia este învecinat� la Nord-Vest de Slovenia, la

Nord-Est de Ungaria, de Serbia, Bosnia şi Her�egovina la Nord şi Sud, de Muntenegru şi de Marea Adriatic� la Vest. Croa�ia este calea de trecere a migran�ilor dinspre Est spre Vest. În afar� de pozi�ia geografic� ce o face potrivit� pentru migra�ie, Croa�ia, ca şi alte ��ri din Sud-Estul Europei, a trecut printr-o tranzi�ie de ordin social, politic şi economic, în timp ce r�zboiul a sus�inut instabilitatea sa politic� şi lipsa unei infrastructuri legale şi tehnice. Acestea au facilitat apari�ia aşa-numitului “ Coridor Balcanic “ folosit pentru migran�i şi trafican�i, fiind un mediu favorabil TFU.

Înainte de mijlocul anilor `90, principala rut� a migra�iei era prin Ungaria. În ultimii ani, au fost folosite noi rute ce conduceau spre Croa�ia prin Bosnia şi Her�egovina şi din Croa�ia spre Slovenia sau peste mare, de pe coasta Croa�iei spre Italia. Alte rute comune sunt din Muntenegru spre regiunea Dubrovik şi din Serbia spre Croa�ia / Slovenia.

SERBIA AND MONTENEGRO

zemlje polazišta

tranzitne zemlje

zemlje odredišta

În timpul primei jum�t��i a anilor `90, atât personalul

interna�ional şi militar intern cât şi elita politic� şi economic� au beneficiat de pe urma TFU. În a doua jum�tate a anilor `90, TFU s-a extins pe spa�iul croat, afacerile trafican�ilor având bazele în oraşele turistice şi în bazele militare. La sfârşitul anilor ’90 au ap�rut schimb�ri semnificative în ceea ce priveşte aspectele organiza�ionale şi cele opera�ionale în Croa�ia.

Page 67: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

67

Din punct de vedere al tipurilor de TFU, Croa�ia este mai mult o �ar� de tranzit a TFU, dar conform eviden�elor actuale15, ea devine o �ar� de destina�ie. Din 41 de victime identificate în Croa�ia, din Iulie 2002 pân� la sfârşitul lui 2005, 25 erau cet��eni str�ini, iar 12 erau autohtoni, fapt ce dovedeşte c� Croa�ia este o surs� a TFU. Croa�ia este, de asemenea, o �ar� care experimenteaz� creşterea TFU (TFU intern).

Datorit� naturii înşel�toare şi periculoase a TFU, este dificil� constatarea unui num�r exact de persoane traficate, în special femeile şi minorii trafica�i pentru exploatare sexual�. Este, de asemenea, dificil s� urm�reşti dezvoltarea structurii TFU.

Concluzii Elementele cheie şi eviden�a aproximativ� colectate de OIM Zagreb permit sus�inerea urm�toarelor observa�ii:

• Schemele de TFU includ TFU na�ional, prin care femeile sunt traficate în şi în afara Bosniei şi Her�egovinei, în Croa�ia fiind folosit� în special o tactic� de evitare a detect�rii de c�tre poli�ie, dar şi o schem� flexibil� destinat� acomod�rii la cererile periodice;

• TFU se dezvolt� ca o opera�iune de sezon pe baza turismului interna�ional;

• Femeile traficate sunt din ce în ce mai exploatate sexual în apartamente, sub supravegherea proxene�ilor sau aşa numi�ilor “iubi�i”;

• Se observ� un num�r în creştere de femei tinere ce vin în Croa�ia cu viz� de turist prin agen�ii ce se ofer� s� le ajute s� se m�rite în Croa�ia;

• Num�rul permiselor de munc� ale muncitorilor str�ini veni�i s� munceasc� în Croa�ia a crescut semnificativ în ultimii 7 ani;

• Num�rul minorilor neînso�i�i v�zu�i ca poten�iale victime sau deja victime ale TFU este în continu� creştere;

15 Raportul Anual privind Combaterea TFU, bazat pe statistici oficiale.

Page 68: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

68

• Înfruntându-se cu lipsa dansatoarelor autohtone, proprietarii cluburilor de noapte aduc dansatoare, în principal din ��ri Est Europene.

II. CADRUL NA�IONAL LEGAL

A. Legea Na�ional�

Republica Croa�ia a ratificat Conven�ia UN împotriva Crimei Transna�ionale Organizate şi Protocolul UN de Prevenire, Suprimare şi Pedepsire a TFU. Urm�rind ratificarea, institu�iile na�ionale au început armonizarea cadrului legislativ na�ional prin Conven�ia şi Protocolul UN mai sus men�ionat. Deşi armonizarea este înc� în progres, amendamentele Codului Penal din Iulie 2004 au marcat un semnificativ progres al cadrului legislativ pentru protec�ia victimelor TFU, condamnarea trafican�ilor şi co-organizatorilor crimei. Mai precis, Ministerul de Interne a furnizat “Instruc�iuni asupra procedurii de reperare a reziden�ei victimelor TFU“, îmbun�t��ind m�surile de protec�ie a acestora prin recunoaşterea statutului lor. Totuşi, din moment ce victimele TFU nu sunt men�ionate ca beneficiare în nici o lege, cadrul legal adecvat şi prevederile specifice înc� încorporate în legisla�ia na�ional� au scopul de a îmbun�t��i protec�ia şi asisten�a victimelor TFU. În afar� de dispozi�ia men�ionat� anterior, urm�toarea lege creeaz� un cadru legislativ corespunz�tor pentru protec�ia victimelor TFU: Actul Protec�iei Martorilor, Actul Procedurilor Criminale, Actul Azilului, Actul Legal de r�spundere a persoanelor criminale, Legea în Cur�ile Juvenile.

Croa�ia a semnat şi ratificat Conven�ia UN asupra Drepturilor Copilului. Aderarea Croa�iei la aceast� Conven�ie nu este, totuşi, men�ionat� în Actul Migran�ilor, fapt ce nu regleaz� deloc problema copiilor ce sunt victime ale TFU. În timp ce copiii, în general, sunt îndrept��i�i s� aib� acces la educa�ie, dreptul nu este momentan garantat copiilor g�si�i într-o situa�ie de migra�ie ilegal� sau ca victime ale TFU. Credem c� vulnerabilitatea social� a copiilor trebuie luat� în vedere prin încorporarea prevederilor specifice legale ce reflect� protec�ia intereselor minorilor şi prin

Page 69: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

69

stabilirea de institu�ii specializate pentru asisten�� şi protec�ie a minorilor str�ini16 neînso�i�i.

B. Planul Na�ional de Ac�iune

La sfârşitul anilor ’90 şi începutul lui 2000, atacul împotriva activit��ilor de TFU a fost început de c�tre organiza�ii interna�ionale şi a fost continuat cu prec�dere de OIM şi câteva ONG-uri na�ionale. Rezultatele cercet�rilor ONG-urilor/OIM “Traficul de Femei şi Copii pentru Exploatare Sexual�; Un studiu de evaluare: Gravitatea Problemei şi Nevoia de a Combate TFU în Croa�ia” au servit ca baz� pentru dezvoltarea politicii na�ionale şi, dup� publicarea acestora în anul 2002, Guvernul croat a plasat lupta împotriva TFU pe lista priorit��ilor. În Iulie 2002 a fost stabilit Comitetul Na�ional pentru Suprimarea TFU, iar în Noiembrie 2002 a fost adoptat primul “ Plan Na�ional de Ac�iune” pentru suprimarea TFU. În Decembrie 2004, “ Strategia na�ional� pentru suprimarea TFU 2005-2008” a fost adoptat� de Guvernul croat. Pe lâng� introducere, Planul include şi urm�toarele capitole: cadrul legislativ, asisten�a şi protejarea victimelor, prevenirea, educa�ia, cooperarea şi coordonarea activit��ilor interna�ionale. Planul Anual Opera�ional este preg�tit şi conceput pe baza Strategiei Na�ionale. Prin intermediul Comitetului Na�ional, a fost înfiin�at� o Subgrup� a Suprim�rii Traficului de Copii şi un “Plan Na�ional pentru Combaterea Traficului de Copii� pe doi ani, adoptat în Octombrie 2005, ce are urm�toarele componente: Cadru Legislativ, Identificare a Victimelor, Detectare, Judecare şi Sanc�ionare a Autorilor de TFU, Asisten�� şi Protec�ie a Victimelor, Prevenire, Educa�ie, Coordonare a Activit��ilor şi Cooperare Interna�ional�.

C. Bilateral Agreements

Croa�ia signed 23 Readmission Agreements with the following countries: Albania, Austria, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Czech

16 Republica Croa�ia a câştigat statutul de candidat în UE în Iunie 2004 şi a ini�iat sesiuni de negociere cu UE în Octombrie 2005. S-a stabilit c� legisla�ia na�ional� trebuie s� fie perfect adaptat� la cea european� (Acquis Communautaire).

Page 70: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

70

Republic, Estonia, France, Greece, Iceland, Italy, Latvia, Lithuania, Hungary, the Former Yugoslav Republic of Macedonia, Norway, Poland, Romania, Slovakia, Slovenia, Serbia and Montenegro, Sweden, and one Readmission Agreement covers the three Benelux countries: Bel-gium, the Netherlands and Luxembourg. The agreements with Spain, Ukraine and Cyprus are pending signing, or are în the course of nego-tiations. Also the Republic of Croa�ia took the initiative and started negotiations with Moldova. Readmission agreements that were signed and ratified before the RoC started using the EU specimen would be amended and aligned accordingly.

III. GENERAL FRAMEWORK

A. Capacity Building

În afara de OIM, nici o alt� organiza�ie interna�ional� sau neguvernamental� nu a muncit sistematic în combaterea TFU din Croa�ia, pân� în 2002. Între 2000 şi 2002 au fost ini�iate activit��i de combatere a TFU în incercarea de a uni to�i partenerii na�ionali relevan�i. Scopul uniunii a fost de a asigura stabilitatea institu�iilor na�ionale prin dezvoltarea institu�ional� a aabilit��ilor, aceasta f�cându-i pe partenerii na�ionali capabili s� asigure servicii de combatere a TFU.

Astfel, în 2002, institu�iile na�ionale şi ONG-urile au ar�tat un interes crescut în domeniul TFU, fapt demonstrat prîntr-un num�r de întruniri, seminarii, instruiri, vizite de studiu şi conferin�e interna�ionale organizate de Ministerul S�n�t��ii şi Asisten�ei Sociale, Ministerul de Interne, Biroul Guvernamental pentru Drepturile Omului şi ONG-uri. Conferin�e regionale şi sesiuni de “instructaj al instructorilor” sunt sus�inute regulat de c�tre oficiali politici croa�i ale c�ror declara�ii sunt frecvent discutate, iar jurnaliştii sunt din ce în ce mai interesa�i de acest fenomen. Toate acestea sunt, de asemenea, rezultatul programelor de instruire şi a vizitelor de studiu organizate pentru ofi�eri de poli�ie, procurori de stat, judec�tori, lucr�tori sociali, jurnalişti şi ONG-uri.

OIM şi Departamentul Crimei Organizate a Ministerului de Interne au dezvoltat şi implementat un program de instruire pe mai multe nivele pentru ofi�erii de poli�ie specializa�i în crima

Page 71: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

71

organizat�, folosit ca model pentru viitoarele instruiri în combaterea TFU. OIM, în cooperare cu ONG-ul “Centrul Croat de Lege pentru personalul diplomatic şi consular”, implementeaz�, de asemenea, acelaşi tip de program de instruire pentru poli�iştii de frontier�.

Programele de instruire destinate judec�torilor şi procurorilor au fost realizate ca f�când parte din Programul Pactului de Stabilitate “Implementarea Modulelor de Instruire a Judec�torilor şi Procurorilor împotriva TFU”. Programele de instruire în zona rural� au fost organizare de Ministerul de Justi�ie şi ONG-urile na�ionale.

ONG-urile au, de asemenea, un rol activ în programele de instruire dedicate lucr�torilor sociali, psihologilor, studen�ilor şi activiştilor ONG. Unsprezece ONG-uri au înfiin�at re�eaua anti-trafic “PETRA”. Cu siguran�� şi alte ONG-uri sunt active în implementarea activit��ilor de combatere a TFU. Activan�ii ONG-urilor au participat şi la instruiri interna�ionale, seminarii şi vizite de studiu.

B. Mecanisme de Analiz�, Cercetare şi Monitorizare

În anul 2001-2002 OIM Zagreb, în parteneriat cu organiza�ia na�ional� neguvernamental� “ Centrul pentru Studierea Tranzi�iei şi a Societ��ii Civile” a condus prima cercetare pe teren cu scopul de a determina structura, dimensiunea şi nivelul TFU în Croa�ia. Pân� atunci problema a fost ignorat� sau chiar negat� de c�tre institu�iile na�ionale şi guvernamentale. Rezultatele cercet�rilor au servit ca baz� pentru dezvoltarea unor politici na�ionale de combatere a TFU. În 2004, OIM a condus cercetarea “TFU în ochii tinerilor din Croa�ia” ce a stat la baza dezvolt�rii educa�iei preventive împotriva TFU în licee. Aceste dou� studii au fost singurele cercet�ri f�cute în Croa�ia la momentul respectiv.

Comitetul Na�ional pentru Suprimarea TFU este principalul organism responsabil pentru implementarea şi coordonarea activit��ilor de combatere a TFU ce sunt în concordan�� cu Planul Na�ional de Ac�iune. Biroul Guvernamental al Drepturilor Omului joac� rol de Secretariat al Comitetului Na�ional, preg�teşte sesiuni şi asigur� implementarea concluziilor şi activit��ilor. Şeful Oficiului este tot un coordonator al Comitetului Na�ional. Coordonatorul

Page 72: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

72

Na�ional este ales de c�tre Guvernul Croa�iei şi are rolul de a coordona şi monitoriza implementarea NAP. La sfârşitul fiec�rui an, Biroul Guvernamental al Drepturilor Omului preg�teşte raportul anual ce trebuie acceptat de Guvern.

C. Cooperare şi Rela�ionare la Nivel Regional şi Na�ional

Îmbun�t��irea cooper�rii interna�ionale este un proces actual, iar to�i partenerii na�ionali particip� activ la un num�r ridicat de ini�iative CT interna�ionale şi regionale cum ar fi: seminarii, instruiri, întâlniri, vizite de studiu şi re�ele.

În 2003, Coordonatorul Na�ional Croat a ini�iat întâlniri regulate a coordonatorilor na�ionali pentru a discuta despre cele mai bune alternative şi pentru a îmbun�t��i cooperarea regional�. Din p�cate aceast� ini�iativ� regional� a eşuat.

MoL a men�inut o permanent� leg�tur� de cooperare cu for�ele de ordine din regiune, precum şi la nivel interna�ional cu Interpol, Europol şi Centrul Regional SECI pentru combaterea crimei organizate.

ONG-urile na�ionale au cooperat, de asemenea, cu ONG-urile regionale şi sunt participan�i activi în re�elele regionale şi interna�ionale de ONG-uri care lupt� împotriva TFU. ONG-urile din regiune au origanizat re�eaua regional� ACTA pentru a monitoriza şi înfrunta corup�ia şi TFU.

D. Mobilizarea Resurselor

Comitetul Na�ional pentru Suprimarea TFU este compus din reprezentan�ii tuturor institu�iilor guvernamentale relevante, ONG-urilor na�ionale şi media, în timp ce OIM a semnat un Memorandum de În�elegere cu Biroul Guvernamental al Drepturilor Omului, oferindu-i acestuia un statut consultativ. Preşedintele Comitetului

Concluzii Momentan se observ� lipsa mecanismelor independente de monitorizare a programelor de combatere a TFU şi analizelor continue a tendin�elor şi structurilor TFU .

Page 73: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

73

Na�ional este delegatul Primului-Ministru, iar Coordonatorul Na�ional este şeful Biroului Guvernamental pentru Drepturile Omului. Biroul Guvernamental Croat pentru Drepturile Omului este privit ca Secretariat al Comitetului Na�ional şi coordoneaz� activit��ile institu�iilor competente în combaterea TFU, din Croa�ia. Cu scopul de a fi mai eficient şi a se axa pe problemele legate de cazurile specifice, Coordonatorul Na�ional a înfiin�at Echipa Opera�ional�. Echipa Opera�ional� se comport� ca mâna de lucru a Comitetului Na�ional, având 20 de membri. Echipa Opera�ional� sus�ine întâlniri în fiecare lun�, schimb� informa�ii şi încearc� s� rezolve situa�ii legate de asisten�a şi protec�ia victimelor.

Peste 20 de ONG-uri implementeaz� diferite activit��i CT. Unsprezece dintre ele particip� la re�eaua na�ional� de ONG-uri PETRA. Deşi mai multe ONG-uri au implementat proiecte CT în domeniu, numai membrii re�elei PETRA sunt şi membrii Comitetului Na�ional.

IV. IMPLEMENTAREA LEGILOR ANTI-TRAFIC

În ultimii 5 ani, mai multe ini�iative anti-trafic au fost lansate de c�tre OIM, Biroul Guvernului pentru Drepturile Omului şi de câteva ONG-uri na�ionale pentru a construi o infrastructura împotriva TFU şi pentru a îmbun�t��i opera�ionalitatea acesteia prin asisten��,

Concluzii

• Deşi Guvernul Croa�iei asigur� finan�area institu�iilor guvernamentale (Ministere şi Birouri) pentru a lupta împotriva TFU, efortul nu este înc� suficient, iar programele se bazeaz� pe finan��rile preluate de la donatorii interna�ionali.

• Lipsa cooper�rii între ONG-uri duce la un impact sc�zut al acestora asupra societ��ii, la rela�ii de comunicare slabe şi la lipsa încrederii pe care acestea le-o inspir� victimelor.

Page 74: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

74

protec�ie şi sistem de referire îmbun�t��ite şi grad ridicat de conştientizare asupra pericolului TFU.

A. Prevenire şi Conştientizare

Înc� din 2003, Biroul Guvernului pentru Drepturile Omului, Ministerul de Interne, Crucea Roşie Croa�ia, ONG-uri şi OIM au realizat câteva campanii Mass-media de informare a popula�iei, dovedind c� prevenirea şi sporirea conştientiz�rii sunt paşi importan�i pentru combaterea TFU. De asemenea, au avut loc mai multe campanii conduse de ONG-uri locale, publicul �int� fiind adolescen�ii.

A fost pus la dispozi�ia publicului un telefon SOS nr: 0800 77 99 valabil pe tot teritoriul Croa�iei, ca parte a procesului de conştientizare, ini�iat de OIM şi Biroul Guvernamental pentru Drepturile Omului. Linia telefonic� SOS este gratuit� şi func�ioneaz� 24 ore cu ajutorul a trei ONG-uri situate în Vukovar, Zagreb şi Split.

Ministerul Ştiin�ei, Educa�iei şi Sportului a recunoscut necesitatea educa�iei copiilor ca m�sur� de prevenire. În cooperare cu OIM, Ministerul a dezvoltat şi introdus în programa şcolar� un modul educa�ional de lupt� împotriva TFU. În cadrul programelor de educa�ie preventiv�, prioritatea a fost acordat� anti-traficului, în timpul anilor şcolari 2004-2005 şi 2005-2006. În timpul anului şcolar 2005-2006, în cadrul proiectului regional al OIM referitor la educa�ia anti-trafic, a fost introdus un modul educa�ional anti-trafic în programa şcolilor primare. Şase ONG-uri na�ionale au fost autorizate s� �in� astfel de cursuri în cadrul cooper�rii destinate reviziei programei şcolare.

B. Protec�ie şi Asisten��

Protec�ia şi asisten�a victimelor au fost implementate pas cu pas prin dezvoltarea abilit��ilor necesare, de c�tre institu�ii guvernamentale şi organiza�ii neguvernamentale, pân� la realizarea unui Sistem Na�ional de Referire, un sistem pentru protejarea şi identificarea victimelor TFU. Sistemul de referire prevede ca un

Page 75: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

75

ofi�er de poli�ie s� fie activ 24 de ore şi, în plus, ca 26 de poli�işti s� vin� din diverse zone ale ��rii pentru a lua interviuri preliminarii. Mai mult, OIM, ce coordoneaz� programul de asisten��, informeaz� membrii echipei mobile asupra necesit��ii de a ob�ine identific�ri oficiale şi de a asigura acomodarea şi asisten�a victimelor TFU. Aceste echipe mobile sunt constituite din membrii Crucei Roşii din Croa�ia şi al�i membrii califica�i ai altor ONG-uri preg�ti�i s� r�spund� cât mai repede, s� protejeze şi s� asiste victimele în 4 regiuni diferite ale Croa�iei.

Odat� identificate, victimele sunt duse la un ad�post (condus de ONG) sau unul din cele 3 centre de recep�ie temporar� (condus de Crucea Roşie a Croa�iei) localizate la adrese secrete, unde primesc urm�toarele tipuri de asisten��: medical�, psihologic�, legal�, de reintegrare (documente de transport, permisii de reziden��) şi de siguran��. Întoarcerea în condi�ii de siguran�� este asigurat� pentru cei ce vor s� se întoarc� voluntar. Comitetul Na�ional pune bazele metodelor de identificare, protec�ie şi asisten�� a victimelor TFU, prîntr-un set de protocoale ce includ: Protocolul asupra Detect�rii şi Ingrijirii Victimelor, Instruc�iuni pentru Intervievarea Migran�ilor ce au Statut Ilegal şi a Altor Persoane ce Sunt Suspectate a Fi Victime ale TFU şi Regulile de Procedur� în Ad�posturi. Luând în considerare faptul c� Legea Str�inilor prevede eliberarea unui permis de reziden�� temporar� (Art. 37) oric�rei persoane care are un motiv justificat de şedere, Ministerul de Interne a eliberat în 2004 “Instruc�iuni privind procedeele de stabilire a reziden�ei victimelor TFU”. Aceste instruc�iuni specifice şederii temporare a victimelor TFU includ o perioad� de gândire (reflec�ie) şi permis de reziden�� pentru 1 an, cu posibilitatea de prelungire indiferent dac� victimele colaboreaz� sau nu cu autorit��ile acuz�rii.

În ultimii ani, ONG-urile na�ionale şi CRC, în cooperare cu OIM au ajutat 41 de victime prin stabilirea de ad�posturi şi de centre de prevenire. Dou�zeci şi nou� (29) dintre cele 41 de victime erau de na�ionalitate str�in� (Bosnia şi Her�egovina 4, Maroc 1, Cameron 1, Moldova 6, România 5, Rusia 1, Slovacia 1, Serbia şi Muntenegru 4, Ucraina 4, f�r� cet��enie 1), iar 12 erau de na�ionalitate croat� (29%).

Page 76: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

76

Majoritatea victimelor erau femei adulte între 18 şi 25 ani.

Analiza caracteristicilor victimelor a ar�tat tendin�a ca

persoanele tinere, sub 18 ani, s� fie exploatate. Şapte dintre cele 41 de victime ale TFU asistate (17%), erau minori neînso�i�i (UaM).

. Patru dintre cele 41 victime ale TFU identificate erau b�rba�i,

dintre care unul era un b�trân handicapat for�at s� cerşeasc�, iar al�i 3 erau exploata�i prin munc�.

Statistica realizat� pe genuri pe durata mai multor ani arat� în felul urm�tor:

Page 77: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

77

În ceea ce priveşte tipul de exploatare, cele mai multe victime

(49%) au fost exploatate sexual. Unele victime au experimentat ambele tipuri de exploatere: sexual� sau prin munc�, iar unii au fost exploata�i numai prin munc�.

Tipul de exploatare sexual� Prin

munc�

Pentru comiterea

delicven�elor combinat� N/A 20 5 2 10 4

Page 78: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

78

Repatrierea a fost organizat� pentru 28 de victime ale TFU. Procesul a inclus eliberarea de documente pentru transport, în cooperare cu ambasadele ��rilor de origine, taxa de reinstalare (în numerar) şi organizarea repatrierii voluntare a victimelor de c�tre OIM. Minorii şi persoanele bolnave au fost înso�i�i de personalul OIM pe tot parcursul c�l�toriei.

Conform datelor disponibile17, din ce în ce mai multe femei croate

aplic� pentru slujbe în Europa de Vest. În aceast� situa�ie, femeile devin victime ale TFU, fiind for�ate s� se prostitueze sau s� fure, cerşeasc�, etc. Doar 5 din cele 12 victime de na�ionalitate croat� au fost trimite c�tre OIM şi parteneri ONG şi au participat de bun� voie la programul de reintegrare.

Conform NAP, Ministerul Croat al S�n�t��ii şi Asisten�ei Sociale (MoHSW) este institu�ia responsabil� pentru protec�ia şi asisten�a victimelor TFU, dar nu are capacitatea de a administra activit��ile destinate combaterii TFU.

17 Statisticile na�ionale oficiale

Concluzii

• Deşi Echipa Opera�ional� pentru Suprimarea TFU condus� de Coordonatorul Na�ional şi compus� din anumi�i prestatori de servicii organizeaz� întâlniri regulate cu scopul de a îmbun�t��i asisten�a, atât expertiza MoHSW, cât şi capacit��ile sale tehnice şi financiare trebuie îmbun�t��ite.

Page 79: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

79

C. Aducerea în instan��

Un important element al combaterii TFU este crearea unei legisla�ii potrivite pentru atingerea acestui scop. Acesta este recunoscut de grupul de exper�i CE împotriva TFU, care declar� c� ‘o abordare complet� asupra TFU trebuie s� se axeze pe pedepsirea trafican�ilor sau a celor ce se folosesc de serviciile oferite de aceştia’. F�r� nici o îndoial�, pedepsirea trafican�ilor nu numai c� trimite un mesaj clar altor infractori, acela c� afacerile lor criminale vor fi pedepsite, dar câştig�, de asemenea, încrederea victimelor în sistemul judiciar şi dorin�a de a depune m�rturie împotriva trafican�ilor.

Republica Croa�ia a adoptat un cadru legislativ adecvat şi, conform Codului Penal, trafican�ii ar trebui condamna�i la închisoare pe o perioad� de la 1 la 10 ani, iar dac� exploateaz� un copil sau un minor18, ar trebui s� primeasc� pedeapsa cu închisoarea pe o perioad� de minim 5 ani.

18 Din perspectiva legisla�iei croate, copilul are vârsta pân� la 14 ani, minorul foarte tân�r are între 14 şi 16 ani, iar minorul-adolescent are între 16 şi 18 ani.

Concluzii Pe lâng� o legisla�ie adecvat�, este indicat� supravegherea implement�rii legii şi compararea rezultatelor ultimelor sentin�e aplicate infrac�iunii. Când compar�m num�rul de victime ale TFU cu cel al condamn�rilor legate de TFU, putem concluziona c� num�rul de condamn�ri este mult mai mic decât num�rul de victime raportate:

2002 2003 2004 2005 Victime 7 8 19 7 Condamn�ri 1 2 4 6 Din p�cate, pân� în prezent, a fost raportat un singur verdict final asupra unui caz de TFU şi condamnat la închisoare un singur f�ptaş, pe o durat� de 9 ani .

Page 80: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

80

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

• Ministerul de Interne (MoI) şi OIM au implementat un proiect educa�ional de 16 luni de combatere a TFU. Grupul �int� era un grup de 26 de poli�işti de pe tot teritoriul Croa�iei, specializa�i în crima organizat�. Acest proiect avea ca scop principal atât îmbun�t��irea cunoştin�elor teoretice şi a aptitudinilor practice conform standardelor UE, cât şi ob�inerea sensibilit��ii necesare pentru a aplica aceste cunoştin�e în îndatoririle lor zilnice şi de a folosi informa�iile câştigate la nivel local. Instructorii erau exper�i interna�ionali din Italia, Belgia, Germania şi Interpol. În func�ie de subiectele dezb�tute în cadrul programelor de instruire, reprezentan�i ai altor institu�ii au fost invita�i s� participe: procurori de stat, judec�tori, activişti ai ONG-urilor şi al�i reprezentan�i ai diferitelor ministere. Pe lâng� aceste prezent�ri, metodele de instruc�ie au inclus: munca în echipa, asisten�a supervizat� pentru încep�tori, simul�ri ale situa�iilor reale. Rezultatele proiectului sunt: instruirea a 26 de exper�i şi instructori, crearea unei re�ele a ofi�erilor de poli�ie, o cooperare mai bun� între sectoare şi parteneri, producerea de materiale promo�ionale pentru MoI, transferul continuu de cunoştin�e, prin intermediul unor seminarii specializate, c�tre poli�işti. De asemenea, acest model educa�ional a fost recunoscut la nivel interna�ional şi apoi a servit ca model de creare a materialelor de instruc�ie pentru investigatorii specializa�i în combaterea TFU, în regiunea vestic� a balcanilor, prin intermediul proiectului regional CARGS/CARPO.

• Prima campanie de informare public� a fost înfiin�at� în 2002-2003 având sloganul “Traficul de fiin�e umane este realitatea noastr�. Haide s� îl oprim!”. Linia SOS na�ional� a fost înfiin�at� în cadrul campaniei. Contactul direct cu cet��enii a fost promovat, astfel fiind influen�a�i oamenii din toate regiunile ��rii, îmbun�t��ite rela�iile dintre denominatiunile crestine şi înt�rite cooper�rile dintre partenerii ce lupt� pentru combaterea TFU. Campania a sus�inut noi ini�iative, încurajând tinerii s� se implice şi motivând oamenii s� vorbeasc� în public despre acest fenomen. Conform a dou� sondaje de opinie,

Page 81: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

81

campania a contribuit direct la creşterea gradului de informare a 15 % din popula�ie asupra formelor de TFU. Campania a fost premiat� la GOLDEN BELL, ca fiind cea mai cuprinz�toare şi inovatoare campanie social� a anului 2003.

• În Croa�ia a fost recunoscut c� cea mai bun� modalitate de a preveni TFU este de a informa prin sistemul educa�ional. Materiile de combatere a TFU, din programa şcolilor primare şi liceelor au fost create de c�tre exper�ii OIM şi ai Ministerului de Ştiin�e, Educa�ie şi Sport. Pentru a se asigura succesul proiectului, un grup de profesori a fost instruit pentru a putea transmite informa�iile de CT colegilor. În ultimii doi ani şcolari, prioritatea a fost dat� subiectului CT. Ministerul a adaptat obiectivele educa�ionale, con�inutul şi abordarea pedagogic� la nevoile elevilor, pe diferite clase de vârste. În consecin��, obiectivele au avut în vedere, în principal, atât recunoaşterea pericolelor şi riscurilor, cât şi îmbun�t��irea abilit��ilor de luare a deciziilor şi de adoptare a comportamentului potrivit în aceste situa�ii. Lucrând în şcoli, educatorii au participat, de asemenea, la creşterea sensibilit��ii p�rin�ilor, gardienilor şi a comunit��ii locale asupra acestei probleme. Importan�a includerii ONG-urilor în procesul educ�rii studen�ilor a fost recunoscut�, iar Ministerul a autorizat 6 ONG-uri pentru a se ocupa, de asemenea, sesiuni de instruire, folosindu-se de materiale actualizate şi aprobate.

• O femeie identificat� ca victim� a TFU, în Septembrie 2003, c�reia i-au fost acordate, în afara asisten�ei ini�iale, ad�post, ajutor legal, medical şi psihologic, a decis singur� s� depun� m�rturie împotriva trafican�ilor. Dispozi�iile pentru stabilirea reziden�ei victimelor nu fuseser� înc� date de Minister, iar Legea în vigoare la timpul respectiv nu prevedea posibilitatea legaliz�rii statutului ei. Totuşi, Departamentul Problemelor de Control şi Administrative din cadrul Ministerului de Interne a legalizat situa�ia femeii în Croa�ia şi i-a acordat un “permis de reziden�� pentru un an”.

Page 82: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

82

VI. DEFICIEN�E

• Exist� deficien�e ale mecanismelor de analiz�, monitorizare, raportare şi schimb de informa�ii.

• Exist� caren�e în legisla�ia na�ional� privind ajutorul acordat victimelor TFU, acestea nefiind men�ionate ca beneficiare în vreo lege (Actul Str�inilor, Legea privind Ajutor Social şi Medical).

• Chiar dac� au existat progrese semnificative în schimbarea Codului Penal, a fost f�cut prea pu�in efort în domeniul acuz�rii vinova�ilor, efort ce este esen�ial în lupta cu TFU. Judec�torii şi procurorii nu sunt înc� destul de conştien�i sau preg�ti�i pentru a implementa Legea şi, cu atât mai pu�in pentru a finaliza cazurile şi a condamna trafican�ii.

• Chiar dac� problemele privind TFU au atins un nivel mai ridicat în agenda guvernamental�, m�surile efective în domeniul cre�rii şi armoniz�rii coordon�rii inter-institu�ionale, r�mân inadecvate pentru a face fa�� cu succes tuturor provoc�rilor.

• Exist� deficien�e în coordonarea între agen�ii şi în interiorul acestora, precum şi în cooperarea şi schimbul de informa�ii între ONG-uri şi institu�iile guvernamentale.

• Exist� deficien�e în coordonarea între agen�ii şi în interiorul acestora, precum şi în cooperarea şi schimbul de informa�ii între ONG-uri şi institu�iile guvernamentale.

• Calitatea asisten�ei şi protec�iei victimelor TFU plasate în centre conduse de institu�ii guvernamentale se afl� la un nivel s�rac.

• Deşi Ministerul S�n�t��ii şi Asisten�ei Sociale a pus problema Protocolului pentru Determinarea Condi�iilor de S�n�tate a Victimelor Traficate şi a tratamentului medical aplicat acestora, serviciile medicale pentru victimele TFU sunt oferite ad-hoc.

• Legile na�ionale nu reglementeaz� problema minorilor trafica�i, sau a minorilor str�ini neînso�i�i, fapt pentru care drepturilor lor fundamentale, asemenea educa�iei, nu sunt garantate.

Page 83: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

83

• Nu exist� centre specializate pentru victimele minore ale TFU, atât pentru cei str�ini, cât şi pentru cei na�ionali, aceştia fiind caza�i în prezent în centrele destinate unor activit��i sociale. Lucr�torii sociali nu sunt instrui�i şi nici sensibili la aceste probleme şi nu colaboreaz� cu ONG-urile, furnizori de servicii profesionale victimelor TFU. Este dificil atât pentru asisten�ii sociali, cât şi pentru victimele TFU s� rela�ioneze eficient, în special datorit� diferen�elor în cultura şi limba acestora. Nu exist� m�suri speciale care s� satisfac� nevoile sociale ale minorilor str�ini, victime ale TFU.

• Nu exist� m�suri speciale care s� promoveze integrarea str�inilor, nici reintegrarea victimelor TFU întoarse în �ar�.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Urm�toarea list� de recomand�ri este dat� luând în considerare deficien�ele şi concluziile con�inute în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI

• Actul Str�inilor ar trebui amendat conform acquis-ului UE asupra migra�iei şi conform lipsurilor identificate. Prevederile legale specifice combaterii TFU ar trebui introduse dup� cum urmeaz�: 1) procedura de reglementare a permisiilor de reziden�� a victimelor TFU; 2) asisten�a legal� acordat� victimelor în sala de judecat�; 3) subzisten�a; 4) asisten�a social� şi medical�; 5) siguran�a şi securitatea de baz�; 6) programe de integrare (instruiri voca�ionale, orientare cultural� şi social�, cursuri de limbi str�ine); 7) întoarcerea în siguran�� în �ar�.

• Este necesar� introducerea în Actul Str�inilor a unor prevederi legale specifice care s� aib� în vedere protec�ia intereselor mi-norilor şi a minorilor neînso�i�i.

• Mecanismul independent de monitorizare trebuie stabilit pentru a îmbun�t��i implement�rile activit��ilor împotriva TFU.

Page 84: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

84

• Cooper�rile inter-sectoriale şi cele dintre institu�iile guvernamentale şi dintre institu�iile guvernamentale şi ONG-uri ar trebui fortificate.

• Dezvoltarea abilit��ilor institu�iilor guvernamentale ar trebui sus�inut� pentru a asigura o mai bun� impunere a legii.

• Sunt necesare viitoare sesiuni de instruire a tuturor celor ce lucreaz� în domeniul combaterii TFU (poli�işti, judec�tori, procurori, personalul consulatului, asisten�i sociali, ONG-uri).

• Viitoare sesiuni de instruire a ONG-urilor sunt necesare pentru a descoperi şi stabili o re�ea de ONG-uri coordonat� şi eficient�.

• Este nevoie urgent� de înfiin�are a unui c�min pentru minorii victime ale TFU, pentru a li se oferi asisten�� şi protec�ie profesionale (mediu familial s�n�tos, educa�ie, îngrijire medical� şi psihologic�, reprezentare legal� adecvat�).

• Este necesar ca victimele TFU s� aib� acces la serviciul medical din toat� Croa�ia, unde sunt stabilite echipele mobile şi centrele de reabilitare.

• Programele specializate de reintegrare a victimelor TFU sunt necesare, acestea incluzând c�minele, consultan�a familial�, instruirea voca�ional�, locurile de munc� şi asisten�a pe termen lung şi implic� urm�rirea şi monitorizarea fiec�rui caz în parte.

Page 85: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

85

LIST� DE ABREVIERI

ACTA: Ac�iunea Anti-Corup�ie şi Anti-Trafic CARDS: Program finan�at de UE: Asisten��

Comunitar� pentru Reconstruire, Dezvoltare şi Stabilizare

CARPO: Proiectul Regional al Poli�iei CRC: Crucea Roşie a Croa�iei CT: Combaterea TFU GI: Institu�ie Guvernamental� IOM: Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie MoHSW: Ministerul S�n�t��ii şi Asisten�ei Sociale MoI: Ministerul de Interne NAP: Planul Na�ional de Ac�iune SECI: Ini�iativa de Cooperare în Sud-Estul Europei TiP: Trafic de Persoane VoT: Victime ale TFU UaM: Minori Neînso�i�i

Page 86: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

86

REPUBLICA MACEDONIA19

I. Introducere

Republica Macedonia este o �ar� continental� mic�, pozi�ionat� în inima Peninsulei Balcanice. �ara a trecut printr-o perioad� lung� de tranzi�ie, caracterizat� prin s�r�cirea unui mare segment al popula�iei. Instabilitatea zonei, datorat� r�zboaielor recente din Balcani şi situa�ia de tranzi�ie, care submineaz� climatul favorabil investi�iilor a contribuit la o creştere a nesiguran�ei sociale. Regimul de vize strict impus, care s-a v�zut sim�it prin limitarea mobilit��ii persoanelor şi bunurilor, a ad�ugat înc� un element negativ condi�iilor generale nefavorabile ale ��rii. Corup�ia este o alt� problem� serioas� care submineaz� eforturile de combatere a TFU.

Republica Macedonia este considerat� a fi un drum de întâlnire pentru trafican�ii de droguri, de arme şi fiin�e umane pe ruta Balcanic�. În ultimii 4 ani, trafican�ii de fiin�e umane au devenit liderii activit��ii criminale în �ar�. Percep�ia Macedoniei ca o �ar� de tranzit şi de destina�ie a traficului interna�ional de femei s-a schimbat treptat. În prezent, Republica Macedonia este considerat� a fi o surs� de tranzit şi, într-o m�sur� nesemnificativ�, �ar� de destina�ie pentru femeile şi copii trafica�i în scopuri de exploatare sexual�20. Pe deasupra, traficul intern este recunoscut ca parte a problemei, dar Guvernul neag� aceast� ipotez�.

Nivelul ridicat de s�r�cie şi şomaj sunt cele mai importante motive din cauza c�rora tinerii lupt� pentru oportunit��ile de a pleca din �ar�. Nivelul sc�zut al educa�iei şi lipsa informa�iilor îi fac s� devin� victime aproape sigure ale TFU. Potrivit datelor oferite de OIM, 756 de victime ale TFU au fost identificate, asistate şi repatriate în ��rile lor în ultimii 4 ani (12% fiind copii)21. Potrivit 19 Autorii folosesc numele constitu�ional al ��rii lor. 20 Raportul privind TFU, eliberat de Biroul de Monitorizare şi Combatere a TFU, 5 Iunie, 2006, http://www. state. gov/g/tip/rls/tiprpt/2006/65989. htm 21 Conform OIM, grupul victimelor TFU asistate în Centrul Tranzit din Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia dpdv al ��rii de origine, era format dup� cum urmeaz�: 47. 99% (359) proveneau din Moldova; 30. 61% (229) din România;

Page 87: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

87

aceloraşi statistici, majoritatea victimelor (un procent neaşteptat, de 90%) nu ştiau c� vor fi victime ale abuzurilor sexuale.

Conform analizelor f�cute de Ministerul de Interne, majoritatea victimelor traficate au intrat ilegal în �ar� sau au fost mutate prin intermediul re�elelor de migra�ie ilegal�. Potrivit surselor Ministerului de Interne, victimele vin din dou� centre de recrutare: Chişin�u (Moldova) şi Odessa (Ucraina). De acolo, ei sunt transporta�i într-un centru de colectare din Timişoara. Destina�ia lor este, de obicei Grecia, Turcia, Orientul Mijlociu, Boznia şi Her�egovina, Kosovo şi Vestul Macedoniei.

Republica Macedonia îşi contruieşte treptat o politic� cuprinz�toare şi o re�ea de institu�ii pentru combaterea TFU. În orice caz, eforturile au fost mai ales îndreptate spre problemele traficului de femei în scopul exploat�rii sexuale22. Rapoartele recente ale UNICEF, OSCE, Departamentul de Stat al Na�iunilor Unite şi ale altor Organiza�ii Interna�ionale şi ONG-uri, dezv�luie TFU prin şi din Macedonia23 ca fiind o problem� urgent� ce nu trebuie neglijat� de Guvern.

10. 96% (82) din Uraina; 3. 88% (29) din Bulgaria; 0. 26% (2) din Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia; unele victime proveneau din alte ��ri balcanice şi din ��ri ale Fostei Uniuni Sovietice. Majoritatea victimelor asistate - 60. 96% aveau între 18 – 24 ani; 62. 56% erau singuri; 59. 62% erau f�r� copii şi 34. 09% erau p�rin�i. (Una dintre victime era un b�iat cu vârsta cuprins� între 14 şi 17 ani). 22 Impus în special tinerelor fete provenite din Fosta Uniune Sovietic� şi celor ce obişnuiau s� apar�in� grupului de state socialiste (Moldova, România, Rusia, Belarus, Ucraina şi Bulgaria). 23 Din p�cate, în prezent, nu dispunem de informa�ii referitoare la întinderea, num�rul şi caracteristicile traficului de copii, femei şi b�rba�i în şi din Macedonia. Exist� o cercetare în desf�şurare asupra traficului intern, condus� de Asocia�ia “For Happy Childhood” ( Pentru o Copilarie Fericit�) şi sus�inut� de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei. Rezultatele finale vor fi publicate la sfârşitul lunii Septembrie. Datele ini�iale ar�tau c� fenomenul chiar exist�. O alt� cercetare este “Research on Trafficking în Children” (Cercetare asupra Traficului de Copii) condus� de Institutul pentru Munc� şi Politic� Social� şi sus�inut� de UNICEF.

Page 88: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

88

II. Cadrul Na�ional Legal A. Legea Na�ional�

Migra�ia ilegal� este reglementat� în legisla�ia na�ional� de c�tre Legea privind Trecerea Frontierei şi Migra�ia în apropierea Frontierei24, precum şi de Legea privind Migra�ia şi Reziden�a Str�inilor.25

TFU a fost recunoscut ca un act criminal odat� cu adoptarea Legii schimb�rii şi amendamentelor asupra Codului Penal al Macedoniei26. Prevederile legale asupra TFU (418-a) au fost redefinite în 200427 şi învinov��esc recrutarea, transportul, transferul, g�zduirea sau primirea de copii cu scopul de a-i folosi la munca for�at�, în interiorul sau în afara grani�elor. De asemenea, exploatarea include prostitu�ia, munca for�at�, sclavia sau practicile similare sclaviei şi traficul de organe. În urma revizuirii, au fost introduse pedepse severe pentru autorii acestor crime, precum şi confiscarea mijloacelor folosite la s�vârşirea crimei/infrac�iunii.

Legea introduce dou� noi articole: Traficarea migran�ilor (Art. 418-b)28 şi Organizarea unui grup sau încurajarea comiterii TFU şi a contraband�rii migran�ilor (art 418-c)29. O nou� lege pentru protec�ia martorilor a fost, de asemenea, adoptat� în 2005. Prostitu�ia nu este un act criminal, ci o ofens� la adresa administra�iei. Medierea

24 Gazeta Oficial� a Republicii Macedonia Nr. 36/92, 66/92, 26/93 şi 45/02. 25“ Gazeta Oficial� a Republicii Macedonia”. Nr. 36/92, 66/92, 26/93 şi 45/02. 26 Gazeta Oficial� a Republicii Macedonia Nr. 04/02. 27 Legea privind schimb�rile şi amendamentele aplicate Codului Penal (Gazeta Oficial� a Republicii Macedonia Nr. 04/02) 28 Articolul 418 (b) “Migran�ii de contraband�” prevede sanc�iuni aplicabile persoanelor care, folosind for�a sau amenin��ri serioase asupra corpului sau chiar a vie�ii unei alte persoane, prin r�pire, fraud�, abuz de putere sau prin ac�iunea de a profita de sl�biciunea altei persoane, transport� ilegal migran�i peste grani��, dar şi persoanelor care produc, achizi�ioneaz� sau de�in paşapoarte false cu asemenea inten�ii. 29 Articolul 418 (c) penalizeaz� organizarea “unui grup, unei bande sau a altor leg�turi cu inten�ia de a comite TFU şi contraband� cu migran�i”. Acest articol prevede şi o exceptie; dac� un membru al grupului se retrage din grup înainte de a comite o crim� ca membru sau în numele grupului, acesta este absolvit de orice vin�.

Page 89: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

89

privind prostitu�ia (Art. 191) aduce sanc�iuni împotriva unei persoane ce recruteaz�, instig�, stimuleaz� sau împinge pe cineva la prostitu�ie sau împotriva unei persoane ce atrage o persoan� c�tre alt� persoan� în scopul prostitu�iei.

B. Bilateral Agreements

Dorind s� contribuie la dezvoltarea rela�iilor bilaterale, Guvernul Macedoniei a semnat acorduri de cooperare în lupta împotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilegal de narcotice, migra�ia ilegal� şi alte acte criminale cu: Albania, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru, România, Slovenia, Fran�a, Ucraina, Confedera�ia Suedez� şi Regatul Norvegiei. �inta acestor acorduri este de a îmbun�t��i cooperarea în

prevenirea şi condamnarea crimei organizate. Acordurile prescriu o comunicare direct� între Ministerul de Interne şi Poli�ie.

Pe baza Acordurilor men�ionate mai sus, au fost semnate documente ca: Protocolul Stabilirii Direc�iilor şi Modulelor de Cooperare în Domeniul Controlului Vamal şi de Prevenire a Migra�iei ilegale între Ministerul de Interne al Republicii Macedonia şi ministerele relevante ale Bulgariei, Albaniei şi Greciei. Cooperarea vamei cu ��rile învecinate este bazat� pe acorduri bilaterale interna�ionale ce au în vedere o anumit� zon� de cooperare. Ulterior, s-au realizat uniuni între institu�iile competente împotriva TFU, pentru a coopera pe o anumit� zon� de interes aflat� în statele ce au semnat acordul.

Cooperarea cu ��rile învecinate este, de asemenea, men�inut� prin întruniri variate, regulate sau ad-hoc, în timpul c�rora au loc discu�ii şi se g�sesc solu�ii pentru diferite tipuri de probleme ce pot ap�rea în cooperarea cu autoritatile vamale În particular, cooperarea cu ��rile învecinate este dup� cum urmeaz�:

În baza Acordului de Stabilizare �i Asociere a Macedoniei cu Uniunea European�30, a fost ridicat� problema semn�rii unui Acord de Reintegrare cu UE, la Prima Întrunire a Consiliului de Stabilizare şi Asociere a UE cu Republica Macedonia. Ar trebui notat, de

30 Capitolul VII – Justi�ie şi Afaceri Interne, Articolul 76

Page 90: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

90

asemenea, c� Republica Macedonia a semnat Acorduri de Reintegrare cu urm�toarele state: Albania, Bulgaria, Italia, Confedera�ia Suedez�, Slovenia, Fran�a, Slovacia, Croa�ia, România, Germania şi Ungaria.

C. Planul Na�ional de Ac�iune

Programul Na�ional pentru combaterea TFU şi migrare ilegal� este momentan politica de baz� anti-trafic. El exprim� conformitatea Macedoniei cu principiile Protocolului de la Palermo şi cu scopul lui de a dezvolta şi implementa o campanie na�ional�.

Programul Na�ional adoptat în 2002, este compus din �ase p�r�i: activit��ile legale31, ac�iunile preventive32, asisten�a şi ajutorul oferite victimelor TFU33, repatrierea şi reintegrarea victimelor34, instruirea personalului35 şi coordonarea activit��ilor de 31 În particular, schimb�rile şi amendamentele Codului Penal aplicate cu scopul de a îmbun�t��i legisla�ia na�ional� şi de a crea o baz� legal� pentru a eficientiza ac�iunea împotriva TFU. 32 De exemplu, identificarea şi reducerea factorilor economici şi sociali ce duc la creşterea num�rului de femei şi copii-victime ale TFU; identificarea nivelelor violen�ei domestice şi a influen�ei sale economice şi sociale asupra femeilor şi copiilor; ini�ierea proiectului de cercetare a problemelor legate de TFU şi migra�ia ilegal�; preg�tirea şi prezentarea indicatorilor statistici din acest domeniu etc. 33 Îmbun�t��irea condi�iilor pentru o repatriere sigur� prin m�suri de protejare şi asistare a victimelor TFU. Stabilirea centrelor de tranzit, în care victimele TFU beneficiaz� de acomodare, hran�, translator, informa�ii asupra drepturilor lor, protec�ie social� şi medical� şi asisten�a legal�, a fost stabilit� ca scop. 34 Asigur� victimelor dreptul la repatriere şi reintegrare, conform instrumentelor na�ionale sau prin diferite mecanisme: încheierea acordurilor bilaterale şi multilaterale de cooperare în procesul de repatriere a victimelor; reglarea situa�iei financiare în timpul dobândirii dreptului la repatriere; stabilirea cooper�rii între centrele de recep�ie şi organiza�iile neguvernamentale; preg�tirea programelor de stabilire în ��rile slab dezvoltate. 35 Programul propune o serie de activit��i educa�ionale specifice: înt�rirea capacit��ilor institu�ionale în Republica Macedonia prin instruire cuprinz�toare, activit��i de colaborare şi schimb de informa�ii; stabilirea unei colabor�ri practice a tuturor institu�iilor guvernamentale şi neguvernamentale

Page 91: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

91

c�tre Uniunea Combaterii Traficului de Fiin�e Umane (sub conducerea Departamentului poli�iei criminalistice al Ministerului Afacerilor Interne)36, Comisia Na�ional� şi de Secretariatul pentru Combaterea Traficului de Fiin�e Umane şi Migra�iei Ilegale în Republica Macedonia37. În acest context, Strategia pentru Combaterea Traficului de Fiin�e Umane �i Migra�iei Ilegale, ca şi Planul Na�ional de Ac�iune au fost adoptate de Guvern în 21. 03. 2006.

Concluzii Atât Planul Strategic, cât şi Planul Na�ional de Ac�iune nu au luat în considerare dou� aspecte principale:

• Politica actual� anti-trafic nu este influen�at� de genul victimelor, nici bazat� pe drepturile omului38. De exemplu, perspectiva bazat� pe drepturile omului este men�ionat� numai în contextul “Dezvolt�rii abilit��ilor “39, nef�cându-se referire la drepturile omului în Planul de Ac�iune, unde acest obiectiv strategic este elaborat într-o m�sur� mai mare.

• Drepturile femeilor nu erau men�ionate în mod explicit în Planul de Ac�iune şi cel Strategic40. Totuşi, un ONG local a

din Republica Macedonia şi a mecanismelor de cooperare la nivel na�ional şi regional; educarea personalului operativ al Ministerului de Interne, implicat direct în anchetele poli�iei asupra cazurilor de TFU; instruirea personalului judiciar al institu�iilor criminalistice; educarea avoca�ilor pentru o reprezentare specific� a victimelor TFU. 36 Acesta coordoneaz� activit��ile opera�ive pentru identificarea şi condamnarea autorilor actelor penale şi va conduce sistemul informativ de date 37 Comisia Na�ional� propune un program anti-trafic Guvernului Macedoniei şi este responsabil� cu promovarea şi coordonarea programului, în urma adopt�rii lui de c�tre Guvern. 38 Pentru alte analize vezi Perspectiva asupra Sexelor în Traficul de Fiin�e Umane, Centrul de Studiu a Genurilor, Institutul Euro-Balcanic, Skopje, 2004. 39 Dezvoltarea abilit��ilor subiec�ilor de stat şi str�ini pentru combaterea TFU prin abordarea bazat� pe drepturile omului. 40 Implicit, în contextul Educa�iei, exist� men�ionarea unei nevoi pentru o program� ce adopt� o abordare multidisciplinar�, întemeiat� pe principiile drepturilor omului, a egalit��ii sexelor şi a nediscrimin�rii. De asemenea, în

Page 92: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

92

dezv�luit mai multe aspecte legate de violarea drepturilor omului ale victimelor TFU41, în Raportul referitor la implementarea CEDAW.

III. CADRUL GENERAL

A. Dezvoltarea Abilit��ilor

Lista urm�toare prezint� proiectele de dezvoltare a abilit��ilor ce au fost implementate de mai multi agen�i cheie: Ministerul de Interne:

• Politica comunitara in strategia si implementarea proiectului, De-partamentul pentru Dezvoltare Internationala (DFID) implemen-tata de Atos Consulting, Great Britain;

• Restructurarea poli�iei (II şi III), Asisten�a Comunitar� pentru Reconstruc�ie, Dezvoltare şi Sus�inere (CARDS) 2001 şi 2004, Agen�ia European� pentru Reconstruc�ie (EAR);

• Îmbun�t��irea implement�rii competen�ei Ministerului de Interne, Înaltului Comisar pentru Refugia�i al Na�iunilor Unite (UNHCR);

• Sus�inerea Academiei de Poli�ie (ÎI) CARDS 2003, EAR.

contextul Prevenirii, Planul de Ac�iune prevede realizarea de campanii pentru egalitatea sexelor şi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare în 2006. 41 Vezi CEDAW, Shadow Report, ESSE, Skopje, 2005, p. 12: “Observa�iile misiunilor OSCE afirm� c� nu toate femeile sunt aduse în ad�posturi. Mai mult, deoarece ad�posturile accept� doar acele victime care sunt dispuse s� se întoarc� în �ara de origine, femeile traficate care nu doresc s� ia parte în programul OIM nu au alt� alegere decât de a fi deportate. Victimele TFU traficate intern nu sunt deloc identificate. Deseori, victimele TFU refuz� ajutorul disponibil la centrele de ad�post, fie nu caut� ajutor deloc, de teama repatrierii, deport�rii sau condamn�rii publice în �ara de origine, sau s� fac� fa�� acelor probleme care au dus la traficarea lor: s�r�cie, discriminare, educa�ie precar� şi oportunit��ile de angajare.

Page 93: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

93

Poli�ia Vamal�:

• Vehicule pentru poli�ia vamal�, CARDS 2003 (na�ional), agen�ie de implementare, EAR;

• Dezvoltarea unei facilit��i pentru Centrul de Coordonare Managerial� Na�ional� Vamal� şi pentru Poli�ia Vamal�, CARDS 2004 (na�ional), EAR;

• Asigurarea echipamentului necesar poli�iei vamale “TETRA”, CARDS 2004 (na�ional), EAR;

• EXBS-Controlul Exportului şi Securitatea grani�ei, USA, Ambasada USA;

• Suportul şi coordonarea strategiilor de management a grani�elor ��rilor Balcanice de Vest, CARDS 2002 (regional), Ministerul de Interne (MoI);

• Program de cooperare inter-statal în Sud-Estul Europei (SEE) (OSCCP), organiza�ia de implementare şi finantare a securit��ii şi cooperarea în Europa (OSCE), Viena;

• Plan de ac�iune pentru managementul vamal integrat, CARDS 2002, EAR;

• Dezvoltarea sistemelor IBM de procesare a datelor, CARDS 2003 (na�ional), EAR;

• Plan Strategic şi de Ac�iune a Managementului Vamal Integrat, CARDS 2002, EAR;

• Puncte de trecere a grani�ei: re�ele de comunica�ie, CARDS 2001, EAR.

Poli�ia Criminalistic�:

• Dezvoltarea de sisteme politice func�ionale şi de încredere, sporirea eficien�ei în combaterea principalelor activit��i penale şi a cooper�rii poli�iei (CARPO), CARDS 2002 (regional);

• Sus�inerea dezvolt�rii managementului registraturii poli�iei şi a capacit��ii de analiz� legal�, CARDS 2004, EAR;

Page 94: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

94

Interpol:

• Modernizarea Biroului Central Na�ional al Interpolului în cele 5 ��ri CARDS a regiunii balcanice, CARDS 2001 (regional), OIM;

• Probleme de Migra�ie şi Înstr�inare;

• Asisten�a tehnic� pentru a devolta şi implementa un Plan Na�ional de Ac�iune pentru migra�ie şi azil, CARDS 2002, EAR;

• Dezvoltarea viitoare a strategiilor de migra�ie şi azil, a legisla�iei şi a planului de ac�iune, CARDS 2003, EAR;

• Înfiin�area unui cadru legal şi institu�ional în domeniul azilului, migra�iei şi a problemei vizelor, CARDS 2002 (regional);

Comisia Na�ional� pentru lupta împotriva TFU �i migra�iei ilegale:

• Îmbun�t��irea Strategiilor Implementate pentru Planurile Na�ionale de Ac�iune Anti-trafic în ��rile SAP, programul regional CARDS: sus�inerea societ��ii civile pentru reducerea crimei inter-statale, incluzând ac�iuni regionale ce ajut� la combaterea TFU şi ini�iative anti-corup�ie;

• Combaterea TFU: Activit��i de Prevenire şi Dezvoltarea Abilit��ilor în Kosovo, Republica Macedonia, Finlanda, OIM;

• Înt�rirea capacit��ilor de impunere a legii pentru lupta împotriva TFU în Sud-Estul Europei, Olanda, Elve�ia, Centrul Interna�ional pentru Dezvoltarea Politicilor Migra�iei/ Programul de Dezvoltare a Na�iunilor Unite (ICMPD/UNDP) România;

• Îmbun�t��irea capacit��ilor de lupt� împotriva TFU şi a migra�iei ilegale, OIM;

• Îmbun�t��irea Strategiilor Implementate pentru Planurile Na�ionale de Ac�iune Anti-trafic în ��rile SAP, în concordan�� cu îmbun�t��irea Strategiilor Implementate pentru Planurile Na�ionale de Ac�iune Anti-trafic în Bulgaria, Moldova şi România, în cadrul programului regional CARDS ce reprezint� suportul societ��ii civile în lupta împotriva crimei

Page 95: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

95

inter-statale, acest suport incluzând ac�iuni regionale îndreptate spre lupta împotriva TFU şi ini�iative anti-corup�ie, CARDS(regional), ICMPD;

• Reziden�� 2005, Organiza�ia pentru Securitate şi Cooperare în Europa/Agen�ia pentru Dezvoltarea Interna�ional� a Na�iunilor Unite OSCE/USAID, Open Gate/La Strada Macedonia.

Reformele Sistemului Judiciar:

• “Traficul de fiin�e umane”- dou� întruniri de consiliere cu un num�r total de 144 participan�i, dintre care 75 judec�tori şi 35 participan�i de la Procuratur�;

• “Traficul de fiin�e umane - implementarea manualului regional pentru instruirea judec�torilor şi procurorilor “ 3 seminarii cu asisten�a financiar� a OSCE, Biroul pentru Institu�ia Democratica şi Drepturile Omului, un num�r de 89 participan�i dintre care 44 judec�tori, doi colaboratori profesionali şi 28 procurori.

• Dezvoltarea şi instruirea procurorilor (OPDAT) – cu participarea a 8 judec�tori (Organiza�ia Consultarii asupra “Traficului de Fiin�e Umane” în colaborare cu ambasada SUA din Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia – Program al Ministerului Justi�iei în SUA destinat asisten�ei, dezvolt�rii şi instruirii asupra condamn�rii).

• Manual pentru instruirea judec�torilor şi procurorilor publici în lupt� împotriva TFU - pentru to�i ajutorii de procurori publici care nu au avut oportunitatea de a participa la unul dintre cele 5 seminarii ce au avut loc şi în care s-a dezbatut acest subiect.42

42 În cadrul implement�rii proiectului regional al Pactului de Stabilitate privind TFU în colaborare cu ambasada SUA în Republica Macedonia – (OPDAT), Centrul pentru educa�ie continu� a Uniunii judec�torilor în Republica Macedonia.

Page 96: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

96

B. Mecanisme de Analiz�, Cercetare şi Monitorizare

Înc� nu a început o cercetare guvernamental� sistematic� asupra diferitelor aspecte ale TFU în societate. Totuşi, ar trebui men�ionate43 mai multe proiecte de cercetare neguvernametale.

Chiar dac� în capitolul Strategie, cercetarea şi analiza nu ne sunt prezentate ca fiind dou� chestiuni separate, în capitolul Educa�ie separarea lor este v�zut� ca un lucru prioritar. Acesta se refer� la ini�ierea şi realizarea proiectelor de cercetare legate de studierea TFU şi a fenomenului specific, în principiu studierea cauzelor (factorilor) acestui fenomen social complex sau tip de infrac�iune44.

În a doua parte a Planului de Ac�iune, sub titlul de Prevenire este definit un alt obiectiv - identificarea cauzelor şi consecin�elor TFU şi studierea fenomenului în general şi mai ales în Republica Macedonia. Scopul se presupune a fi ob�inut prin m�rirea num�rului de activit��i de cercetare a aspectelor TFU prin analize şi condi�ii, date, rapoarte şi prin stabilirea cooper�rii cu centrele de cercetare regionale relevante. Conform Planului de Ac�iune, Comisia Na�ional� ar trebui s� preg�teasc� un raport public în 2006 şi s� desemneze un Reporter Na�ional.

C. Cooperare şi Rela�ionare la nivel regional şi na�ional

Cooperarea bilateral� şi multilateral� a Macedoniei dezvoltat� pentru a combate TFU a fost de obicei condus� de Ministerul de Interne. Cooperarea cu ��rile învecinate şi cu alte ��ri din regiune a fost dezvoltat� şi îmbun�t��it� prin ratificarea mai multor acorduri interna�ionale împotriva crimei organizate.

Un num�r de ONG-uri locale ce dezvolt� şi implementeaz� programe în domeniul TFU sunt implicate în re�eaua Asocia�ia Civil� ONG în combaterea TFU peste grani�e. Aceast� re�ea a fost format� în urm� cu 18 luni de c�tre 12 ONG-uri din diferite 43 De exemplu, Abordarea Genurilor în TFU, Centrul de Cercet�ri asupra Genurilor, Institutul Euro-Balcanic, Skopje 2004, ”Prevenirea TFU (perceperea poten�ialelor victime şi poten�ialilor clien�i)”, Comitetul de le Helsinki pentru Drepturile Omului al Republicii Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, 2006; 44 “Strategia pentru combaterea TFU şi a migra�iei ilegale în Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia”, Skopje, Martie 2006, p. 14

Page 97: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

97

oraşe ale Macedoniei. Aceste ONG-uri au experien�� în proiecte legate de prevenirea TFU45. Ele au stabilit, de asemenea, o cooperare cu centrele legale pentru munca social�, sta�iile de poli�ie şi birourile locale de ocupare a for�elor de munc�. Vama colaboreaz� cu alte re�ele din �ar� cum ar fi: Open gate-La Strada şi Citizens Initiatives-Antico 46. Membrii ONG-urilor ce fac parte din re�ea sunt, de asemenea, membrii Secretariatului Comisiei Na�ionale pentru TFU.

D. Mobilizarea Resurselor

În timpul ultimilor câ�iva ani, au fost alocate fonduri pentru proiecte legate de TFU, sus�inute de organiza�ii inter-guvernamentale, guvernamentale, interna�ionale şi locale, în timp ce patru Ministere (Justi�ie, de Interne, al Muncii şi Politicii Sociale şi Educa�iei) muncesc strategic la problema TFU. În încercarea de a preveni, combate şi a distruge fenomenul, exist� o mobilizare considerabil� a societ��ii civile. Au fost, de asemenea, contribu�ii semnificative din partea mai multor organiza�ii interna�ionale/inter-guvernamentale (UNICEF, Ini�iativa Cooperativ� în Sud-Estul Europei (SECI), Poli�ia Interna�ional�-INTERPOL, OSCE, USAID, ICMPD, Kvinna till kvinna, Agen�ia Interna�ional� de Dezvoltare a Suediei (SIDA), OIM) şi a mai multor guverne, prin ambasadele lor (în special ambasadele Norvegiei, SUA, Suediei).

IV. IMPLEMENTAREA LEGILOR ANTI-TRAFIC

A. Prevenire şi Conştientizare

Mai multe proiecte de prevenire şi conştientizare au fost implementate în special de agen�i neguvernamentali. De exemplu, 45 Activit��i comune ale re�elei celor 12 ONG-uri: Campania Na�ional�-“TFU exist�”-sus�inut de postere şi campanii de educare ale mai multor institu�ii implicate în combaterea TFU în Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia: ”Taie Lan�ul”; ”Stop TFU”; ”Sunt îngrijorat. Nu sunt de vânzare-Street Drama”. 46 Asocia�ia “Pentru o Copil�rie Fericit�”, este de asemena membr� şi are cea mai mare experien�� în ajutorarea şi consilierea VoT în centrul de Tranzit.

Page 98: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

98

OIM, în cooperare cu unele ONG-uri au realizat patru campanii de conştientizare şi au sus�inut treispezece campanii ONG, în perioada 2001-2004. Un num�r semnificativ de campanii pentru creşterea gradului de conştientizare public� realizate de ONG-uri au fost sus�inute de OSCE.

Sectorul de Rela�ii cu Publicul al Ambasadei Americane a sus�inut o important� campanie de prevenire realizat� de ONG şi alte activit��i, asemenea distribu�iei de pliante şi broşuri de prevenire şi a asigur�rii de suport legal şi asisten�� VoT. O parte din aceste ac�iuni au fost sus�inute de alte ambasade. Majoritatea activit��ilor de prevenire au fost implementate de asocia�iile “For happy childhood” şi Open Gate-La Strada, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, în cooperare cu partenerii ONG.

Pe parcursul anului 2005, Guvernul a condus şi sus�inut programe de instruire specializate pentru judec�tori, procurori, poli�ie şi lucr�tori sociali, multe dintre acestea axându-se pe prevenirea TFU şi identificarea victimelor actuale sau poten�iale. Ministerul Muncii şi Politicii Sociale a organizat o serie de sesiuni de instruire pt lucr�torii sociali din toate cele 27 de centre sociale din �ar�. Acesta a creat, de asemenea, un mecanism na�ional de procesare pentru victimele TFU, ca fiind un mecanism de identificare a poten�ialelor victime şi de creştere a conştientiz�rii în rândul institu�iilor publice şi guvernamentale asupra problemelor TFU47.

Concluzii Deşi Programul Na�ional vizeaz� un num�r de activit��i de prevenire, majoritatea proiectelor de prevenire şi conştientizare au fost implementate de ONG-uri, în timp ce Guvernul a oferit numai sus�inere non-financiar�.

B. Protec�ie şi Asisten��

Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, respectând şi implementând principiul interna�ional de baz� pentru protec�ia 47 Centrele NMR au preg�tit fluturaşe şi au luat direct leg�tura cu comunit��ile locale. Serviciile de prevenire se axeaz� mai mult pe grupurile vulnerabile.

Page 99: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

99

victimelor48, le ofer� acestora protec�ie adecvat� în centrul de tranzit pentru victimele str�ine şi ad�post cet��enilor din Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, destinat victimelor traficate în sau în afara ��rii. Victimele au dreptul la protec�ie din momentul în care sunt identificate şi eliberate de sub domina�ia trafican�ilor. Protec�ia victimelor dureaza pân� când acestea sunt repatriate în �ara de origine, dac� sunt cet��eni str�ini. Dreptul la protec�ie exist� pentru toate victimele violen�ei, indifferent de decizia victimelor de a colabora sau nu cu autorit��ile şi de a da m�rturie de acuzare a infrac�iunii sau de a raporta infrac�iunea.

Centrul de Tranzit pentru victimele str�ine este administrat de trei organiza�ii: Ministerul Afacerilor Interne, OIM şi ONG-ul “For happy childhood”. Fiecare dintre aceste organiza�ii are o func�ie specific� în îngrijirea, protec�ia şi asisten�a victimelor. Aceste institu�ii asigur� victimelor acomodare, asisten�� medical�, psihologic� �i legal�, educa�ie, consiliere, ocupa�ie �i psihoterapie. Aceste principii sunt aplicate din momentul identific�rii TFU ca o adev�rat� problem�, în 2000 şi admiterii faptului c� Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia este atât o �ar� de tranzit, cât şi de destina�ie pentru un num�r enorm de cet��eni str�ini trafica�i49.

OIM a sus�inut interviurile pentru identificarea victimelor, a oferit suport medical şi legal şi a organizat repatrierea lor în ��rile de origine. Asocia�ia “For happy childhood” se ocup� de administra�ia zilnic�, organizeaz� şi asigur� asisten�� psihosocial�, activit��i sociale, educa�ionale, consiliere şi terapie50. Programul este implementat prin grupuri de lucru individuale, de

48 “…orice persoan� care a îndurat violen�e, experien�e traumatice are dreptul fundamental de a fi ajutat din punct de vedere medical, legal şi psihologic” 49 S-a pus mult accent pe problema VoT str�ine şi a fost prezentat� de OIM înaintea institu�iilor guvernamentale ca fiind una foarte serioas�. S-a estimat c� în acea perioad�, 2000 pân� la 3000 de femei str�ine traficate existau în Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia. În acelaşi timp s-a pus problema construirii unui ad�post. Identificând aceast� nevoie, Ministerul Afacerilor Externe al Macedoniei a pus bazele, în Aprilie 2001, unui Centru de Tranzit pentru victimle str�ine ale TFU. 50Activit��ile Asocia�iei sunt sus�inute şi administrate de OIM.

Page 100: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

100

c�tre echipe profesionale compuse din psihologi şi lucr�tori sociali51. Scopul este de a ob�ine stabilitatea psihic� a victimelor, de a sc�dea reac�iile post-traumatice, de a ajuta la reabilitare şi resocializare şi de a dezvolta un proiect personal pentru viitorul acestora prin preg�tirea reintegr�rii lor în ��rile de origine52. Pentru victimele minore exist� un program special de reintegrare şi reabilitare.

Pe o perioad� de 4 ani, 765 victime ale TFU au fost asistate de Centrul de Tranzit. 322 de femei şi copii (12% dintre aceştia fiind sub 18 ani53) au beneficiat de asisten�� psihosocial�, consiliere, educa�ie şi terapie. Aproximativ 80% dintre femei şi tinerele femei (depinzând de perioadele de şedere în ad�posturile oferite victimelor) au beneficiat de instruire profesional�54. Toate femeile protejate au primit educa�ie medical� pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexual� şi de dependen�a de droguri. 51 Scopul proiectului “Interven�ie psihologic�, educa�ie şi reabilitare pentru femeile victime aflate în Centrul de Tranzit” const� în îmbun�t��irea abilit��ilor femeilor de reintegrare în societate prin consiliere psihologic� şi legal� şi prin cursuri de calificare. 52 Procesul este implementat în urm�torul fel: dup� plasarea victimelor în centre, un membru al echipei psihologice este denumit ca şi mentor al victimei şi în acelaşi timp monitorizeaz� starea victimei din momentul în care ajunge în centru şi pân� pleac�. Victima are o perioad� de acomodare cu noul mediu. Lungimea acestei perioade este decis� de c�tre psiholog şi este în concordan�� cu condi�ia psihic� a victimei, nivelul de stres şi trauma. În aceasta perioad�, victima primeşte toate informa�iile necesare în limba matern�: o evaluare psihologic� a condi�iilor, nevoilor şi abilit��ilor victimei este, de asemenea, întreprins�. Potrivit acestei evalu�ri, se preg�teşte un program individual de participare în programul general-individual sau în grup. 53 În procesul admiterii victimelor, condi�ia psihologic� a victimelor a fost m�surat� cu teste de stres MMPI şi de investiga�ii clinice profunde. Înainte de repatriere, condi�ia lor psihologic� a fost din nou m�surat�, iar echipa responsabil� cu aceste teste a preg�tit un raport pe care l-a înaintat echipei OIM din ��rile de origine. Rezultatele arat� c� în 75% din cazuri, nivelul de stres manifestat de victime este minim. Problemele psihologice, precum insomnia, anxietatea, depresia şi deregl�rile psihosomatice au sc�zut cu 63% în cazul femeilor care au petrecut un timp suficient în centru. Rezultatele nu au fost la fel de încurajatoare în cazul femeilor care au petrecut o perioad� scurt� în centru (de la o s�pt�mân� pân� la 22 de zile). 54 Aproximativ 60% din victimele care au participat la seminariile de instruire (cusut, coafur�, art�, englez�, cosmetic� şi yoga) pentru m�car dou� luni au primit diplome.

Page 101: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

101

Toate femeile protejate au fost repatriate şi transferate în ��rile de origine. Repatrierea victimelor este organizat� de Agen�ia Informa�ional� a Macedoniei (MIA) şi OIM. Prioritate a repatrierii, serviciile pentru combaterea crimei organizate şi a TFU au realizat o evaluare a riscurilor legate de condi�ia victimelor şi de mediul lor familial/social. Având acest scop, ei au colaborat cu ministerul referent din �ara de origine a victimelor.

În Iunie 2005, dup� identificarea ca victime ale TFU a primilor cet��eni macedonieni, a fost deschis de c�tre ONG-ul �Open Gate�55 un centru de ajutor pentru victimele locale. Centrul de ad�post pentru victimele TFU, cet��eni autohtoni, a fost întemeiat acum un an şi asigur� condi�ii favorabile de ad�post, securitate şi hrana victimelor, fiind, de asemenea, responsabil cu administrarea zilnic� a centrului. Pân� acum, treisprezece victime macedoniene ale TFU au fost asistate în acest centru, iar trei victime sunt sus�inute în acest moment.

Concluzii Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia nu a adoptat înc� legi pentru şederea temporar� în �ar� a VoT sau pentru protec�ia drepturilor omului în cazul acestora.

C. Aducerea în instan��

Ministerul Justi�iei şi Ministerul de Interne au interzis, în 2003, publicarea datelor referitoare la cazurile înregistrate56. Nu exist� date valabile referitoare la judecarea infractorilor, în 2005, de la Biroul Public de Procuratur�. Conform Raportului Departamentului de Stat al SUA din 2006, Guvernul şi ONG-urile au raportat descreşterea

55 Ad�postul pentru victimele TFU finan�at de c�tre USAID şi OSCE. 56 Conform datelor nepublicate pentru 2004 (sursa: Comisia Na�ional�), Ministerul de Interne, în 2004, a depus 64 de acuza�ii şi rapoarte împotriva a 92 de persoane. Au existat 33 de acte de TFU comise de 56 de persoane; m�surile luate pentru cei ce au intermediat în vreun fel prostitu�ia, în num�r de 23 şi comise de 25 de persoane.

Page 102: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

102

num�rului de cazuri de TFU în 2005, în timp ce, ”Guvernul a m�rit semnificativ num�rul cazurilor judecate”57.

În ceea ce priveşte dreptul victimelor în procedura justi�iar�, analiza asupra practicilor tribunalelor locale confirm� faptul c� exist� deficien�e serioase: exercitarea drepturilor la compensa�ie pentru r�ul suportat este problematic�, dreptul p�r�ii v�t�mate de a aduce noi eviden�e a fost limitat� în mai multe cazuri şi, referitor la drepturile victimelor la protec�ie, m�surile de exprimare a martorilor speciali nu au fost aplicate de tribunal (în afara camerei de judecat�)58.

În cazul victimelor devenite martori cele mai multe victime nu au fost sf�tuite asupra dreptului de a nu r�spunde la anumite întreb�ri (obligatorii conform legii) şi sunt indica�ii c� martorii nu au fost informa�i asupra dreptului de a ascunde anumite date personale59. Al�i indicatori ai ineficien�ei politicii de acuzare a Macedoniei referitor la TFU sunt: durata extins� a procedurilor penale, pozi�ia excesiv de indulgent� a tribunalelor în pedepsirea trafican�ilor, utilizarea rar� a prevederilor privind confiscarea propriet��ii în proceduri penale, republicarea verdictelor.

Concluzii În ciuda faptului c� în 2005, în 73% din cazurile ajunse în tribunal, victima nu a fost doar martor, ci şi parte v�t�mat� ce a apelat la plângere legal�, 15 cazuri încheiate fiind cazuri de

57 Raportul Departamentului de Stat : ”2006 Raportul privind TFU în Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia”: ”în 2005, cur�ile judec�toreşti din Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia au judecat 35 de cazuri comise de 80 de persoane, comparativ cu 22 de cazuri în 2004. Guvernul a asigurat condamnarea a 22 de trafican�i, cu sentin�e variind de la 3 la 9 ani; 8 cazuri au foat achitate, chiar dac� Guvernul a f�cut apel la achitare în multe dintre cazuri. ” 58 A existat un caz în care martorul a fost ascultat prin intermediul unei videoconferin�e ( persoanele acuzate şi publicul puteau doar asculta martorul, f�r� s�-l vad�). Totuşi, în nici unul din cazuri, curtea nu a decis evacuarea acuzatorului din sal�. În unul din cazuri, ofi�erii responsabili cu securitatea victimei au fost chiar ruga�i s� p�r�seasc� sala de judecat� la cerera avocatului ap�r�rii, chiar dac� audierea era public�. 59 Observa�ie f�cut� de Coali�ia pentru Procese Juste. Vezi ”Suprimarea TFU în Cur�ile na�ionale” Skopje, Noiembrie 2005

Page 103: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

103

intermediere a prostitu�iei şi TFU, nici una dintre plângerile privind v�t�marea nematerial� nu a fost rezolvat�.

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

• Instituirea Secretariatului pentru combaterea TFU şi a Sub-comisiei pentru combaterea traficului de copii din cadrul Comisiei Na�ionale.

• Adaptarea unei Strategii Na�ionale cuprinz�toare şi a Planului Na�ional de Ac�iune pentru combaterea TFU.

• Modul multi-institu�ional de protec�ie a cet��enilor str�ini deveni�i victime, stabilit în Centrul de Tranzit, fapt ce implic� trei subiec�i cu diferite misiuni, profile şi activit��i.

• Eforturi semnificative privind dezvoltarea abilit��ilor şi mobilizarea resurselor.

• Folosirea videoconferin�elor cu scopul de a auzi un martor în timpul procesului.

VI. DEFICIEN�E

• Lipsa transparen�ei în activitatea Comisiei Na�ionale şi a ministerelor membre.

• Lipsa unei baze de date na�ionale oficiale care s� cuprind� victimele TFU.

• Lipsa unei abord�ri a drepturilor omului în politica de combatere a TFU a Republicii Macedonia. În particular, lipsa mecanismelor eficiente pentru protejarea drepturilor omului ale victimelor.

• Lipsa diferen�ierii sexelor în politica de combatere a TFU a Republicii Macedonia, luând în considerare c� TFU este un fenomen influen�at de genul victimelor.

• Politica anti-trafic nu este suficient diferen�iat� de politica de combatere a medierii în dirijarea prostitu�iei şi de politica împotriva migra�iei ilegale. În acest context, Statul între�ine

Page 104: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

104

mai multe activit��i împotriva prostitu�iei decât împotriva exploat�rii f�cute în prostitu�ie.

• Lipsa cercet�rilor sus�inute de Stat şi a analizelor asupra numeroaselor aspecte ale fenomenului.

• Lipsa prevederilor privind �ederea temporar� a victimelor TFU.

• Exist� dificult��i evidente în exercitarea dreptului victimelor la compensa�ie.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Lista de recomand�ri de mai jos este stabilit� luând în considerare deficien�ele şi observa�iile incluse în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI

• Ar trebui realizat� o baz� de date cuprinz�toare cu activit��ile existente, în administrarea Comisiei Na�ionale şi ar trebui dele-gat� o persoan� s� se ocupe de rela�ii publice.

• Ar trebui realizat� o baz� de date cuprinz�toare cu victimele traficului de fiin�e umane.

• Fenomenul trebuie v�zut ca înc�lcare flagrant� a drepturilor omului şi ca discriminare de gen mai degrab� decât o simpl� problem� de siguran�a na�ional�.

• Ar trebui adoptate legi referitoare la: a) statutul victimelor traficu-lui de fiin�e umane; b) garantarea efectiva a protec�iei drep-turilor victimei, inclusive dreptulla compensare c) şederea tempo-rar� a victimelor, introducând o perioada de reflec�ie de minim 30 de zile.

Page 105: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

105

• Ar trebui ratificate protocoale precise pentru identificarea victime-lor TFU şi disocierea acestora de victimele exploat�rii sexuale.

• Statul ar trebui s� sponsorizeze înfiin�area unui centru pentru cercetare, analiz� �i documenta�ie.

Page 106: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

106

GRECIA

I. Introducere

Grecia este situat� în Sudul Peninsulei Balcanice. Se învecineaz� cu Albania, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, Serbia şi Bulgaria la Nord şi cu Turcia la Nord-Est şi Est. Este înconjurat� de Marea Adriatic� în partea de Vest şi de Marea Mediteran� în Sud.

Grecia a fost tot timpul o �ar� de origine a migran�ilor. Acest rol a fost inversat atunci când, la începutul anilor 90, Grecia a devenit o �ar� de destina�ie a migran�ilor. Din p�cate, aceasta a devenit, de asemenea, �ar� de destina�ie a victimelor TFU ce veneau atât din statele învecinate, cât şi din Africa sau Asia. Comer�ul cu fiin�e umane a venit în Grecia în principal datorit� pozi�iei geografice, a prosperit��ii din punct de vedere economic, a apartenen�ei la UE şi din cauza transform�rilor sociale, economice şi politice din ��rile învecinate Greciei, ap�rute dup� c�derea Zidului Berlinului. Conform datelor oficiale oferite de Ministerul Ordinii Publice al Greciei60, majoritatea victimelor TFU proveneau din Albania, România, Moldova şi Ucraina.

Chiar dac� aceste date nu fac diferen�a între tipurile de victime, ONG-urile ce asigur� asisten�� şi suport victimelor sus�in c� majoritatea victimelor identificate sunt femei şi copii trafica�i în scopul exploat�rii sexuale61.

60 Conform statisticilor oficiale oferite de Ministerul Ordinii Publice, în 2003, 93 de VoT au fost identificate, dintre care 31 proveneau din Rusia, 14 din Ucraina, 10 din Moldova şi 10 din România; în 2004, au fost identificate 181 de VoT, dintre care 50 din Rusia, 41 din România, 21 din Ucraina, 10 din Bulgaria, 10 din Moldova şi 9 din Albania; în 2005, 137 de VoT au fost identificate, dintre care 53 din România, 28 din Rusia, 12 din Ucraina şi 9 din Bulgaria. Din cele 137 de VoT identificate în 2005, 104 sunt femei, 29 b�rba�i şi 4 minori, www. ydt. gr. 61 Interviurile cu reprezentan�ii ONG KLIMAKA (Dafni Kapetanaki, în 15-02-2006), ONG EKKYTHKA (Anda Koublommati, în 3-04-2006), ONG KATHV (Fani Galatsopoulou, în 2-05-2006) şi ONG SOLIDARITY (Katerina Trakaniari, în 25-05-2006). Toate aceste ONG-uri conduc ad�posturi pentru VoT.

Page 107: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

107

Conform Ministerului Ordinii Publice62 al Greciei şi Organiza�iei Na�ionale a Migra�iei (OIM)63, se dezvolt� un nou fenomen numit „happy trafficking” (trafic voluntar); victimele se bucur� de un grad limitat de libertate şi de o mic� recompens� financiar� în schimbul serviciilor oferite. Ca rezultat, pe m�sur� ce num�rul victimelor creşte constant, probabilitatea ca acestea s� depun� plângere împotriva trafican�ilor lor se diminueaz�.

II. CADRUL NA�IONAL LEGAL �. Legea Na�ional�

Pân� în 2002, cadrul legal de combatere a TFU din Grecia a fost ineficient. Din 2002, au fost, totuşi, adoptate trei documente legale de baz� ce urm�reau îmbun�t��irea legisla�iei referitoare la combaterea TFU: Legea 3064/2002 ce amendeaz� articolele relevante din Codul Penal grec; Decretul Preziden�ial 233/2003 ce prevedea forme de asisten�� şi suport pentru victimele TFU; Legea 3386/2005 ce prevedea permise de reziden��.

Cele mai importante aspecte ale cadrului legal anti-trafic revizuit, sunt urm�toarele:

• Legisla�ia elen� este acum aliniat� la standardele interna�ionale şi ale UE. Toate formele de TFU sunt luate în considerare, ex: traficul cu scopul exploat�rii sexuale şi în munc�, traficul de organe sau traficul în scopuri militare.

• Traficul de fiin�e umane este o crim�. În urma unei amenzi primite, criminalii sunt pedepsi�i cu închisoarea cu pân� la 10 ani. În cazul unor circumstan�e agravante (victime juvenile, abuz de autoritate, r�ni grave asupra victimei sau moartea acesteia, activit��i de trafic exercitate ca profesie), TFU este pedepsit cu cel pu�in 10 ani de închisoare şi cu o amend� de pân� la 10000 de euro. Noua legisla�ie prevede pedepse cu închisoarea de cel

62 Interviu cu Tonia Andreakou, reprezentanta Unit��ii de Poli�ie Central� din Atena, ce opereaz� sub tutela Ministerului Ordinii Publice din Grecia, în 11. 05. 2006. 63 Prezentarea Preşedintelui OIM, Misiunea din Grecia, Daniel Esdras, în Conferin�a OIM privind Repatrierea VoT în 15. 05. 2006.

Page 108: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

108

pu�in 6 luni împotriva celor ce se folosesc de serviciile victimelor (clien�i).

• Odat� ce victimele sunt identificate de procurorul în cauz� ca fiind victime ale TFU, Legea elen� le ofer� protec�ie şi asisten�� social�, medical� şi psihologic�. O list� cu serviciile de asisten�� psihologic� este inclus� în Anexa Decretului Preziden�ial.

• Prevederi speciale de protec�ie au fost rezervate copiilor victime.

• Victimele TFU au dreptul la o perioad� de gândire de o lun� ce este desemnat� de procurorul competent, pentru a le l�sa s� decid� dac� vor coopera sau nu cu autorit��ile, pentru condamnarea trafican�ilor lor. În aceast� perioad�, victimele nu pot fi deportate şi se vor bucura de toate privilegiile acordate victimelor identificate, cu excep�ia permisului de reziden��. Aceast� prevedere s-a dovedit a fi folositoare pentru a evita deportarea victimelor TFU înainte ca acestea s� fie identificate.

• Victimele identificate care coopereaz� cu autorit��ile pentru condamnarea trafican�ilor, sunt îndrept��ite, conform legisla�iei elene, s� primeasc� un permis de reziden�� pe o perioad� de 1 an, reînnoibil, f�r� a fi obliga�i s� pl�teasc� taxa cerut� în mod obişnuit; acest permis este, de asemenea, valid şi pentru munc�, oferindu-le victimelor acces legitim pe pia�a muncii. Victimele sunt îndrept��ite s�-şi reînnoiasc� permisele de reziden�� înainte ca procedura penal� s� fie terminat�. Din acel moment, ei pot aplica pentru permis de reziden��, având un alt statut (mariaj, loc de munc�, etc.).

• Legisla�ia elen� nu prevede un sistem explicit de procesare a victimelor. Comitetul Inter-ministerial, format pentru a monitoriza implementarea legisla�iei anti-trafic (vezi para. II b), a pus bazele unui astfel de sistem de referire (vezi III(b)) coordonat de Centrul Na�ional de Solidaritate Social� (EKKA).

Concluzii

• Nu exist� clauze legale în Legea elen� care s� expliciteze modul de ap�rare a VoT. De aceea, victimele pot fi judecate

Page 109: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

109

împreun� cu trafican�ii lor pentru violarea prevederilor legale referitoare la migra�ie.

• ONG-uri reprezentative ce intr� în contact cu victimele TFU, au criticat perioada de reflec�ie de o lun�, considerând-o prea scurt� pentru a le permite victimelor s� scape de sub influen�a trafican�ilor64.

• Limitarea acord�rii permiselor de reziden�� numai VoT ce coopereaz� cu autorit��ile pentru acuzarea trafican�ilor, a fost criticat� datorit� eşecului de a asigura protec�ia drepturilor omului în cazul tuturor victimelor.

• Chiar dac� Legea prevede pedepsirea utilizatorilor de servicii oferite de VoT, este dificil de a aduce în procedurile penale eviden�e solide asupra gradului de conştientizare sau inten�iei acuzatului.

• Sistemul justi�iar este slab, iar ONG-urile, Statul şi personajele interna�ionale nu au ob�inut înc� o colaborare eficient�.

�. Acorduri bilaterale

Grecia a semnat urm�toarele Acorduri Bilaterale semnificative cu ��rile învecinate:

• Acord bilateral cu Albania asupra repatrierii minorilor neînso�i�i, f�cându-se referire la particularit��ile traficului de copii din Albania spre Grecia şi la necesitatea în creştere a protec�iei copiilor victime. Acordul urm�reşte asigurarea unei primiri adecvate a copiilor victime repatria�i în Albania.

• Memorandum de în�elegere a ac�iunilor Centrului împotriva TFU în Avlona, Albania (Legea 3298/2004). Scopul Centrului este atât de a func�iona ca un punct de colectare şi distribuire a informa�iilor în cazurile de TFU, cât şi de a promova şi

64 Discu�ii privind permisele de reziden�� pentru VoT, a 3 a întâlnire a Forumului Diplomatic, organizat� de OIM, Ministerul Afacerilor Externe, 21. 02. 2006.

Page 110: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

110

administra în acelaşi timp, cooperarea poli�iei în ��rile implicate. Memorandumul a fost semnat de c�tre urm�toarele ��ri: Grecia, Albania, Germania �i Italia.

Concluzii

• Acordul Bilateral cu Albania este o cheie important� în protec�ia copiilor victime. Totuşi concluzionarea acestuia a fost amânat� excesiv.

• Ar trebui concluzionate acorduri similare între Grecia şi alte ��ri învecinate, la nivelul Statului, cu scopul de a înt�ri cooperarea în Sud-Estul şi Estul Europei.

C. Planul Na�ional de Ac�iune

În August 2004 a fost adoptat un Plan Na�ional de Ac�iune (NAP) cuprinz�tor, referitor la prevenirea, acuzarea TFU şi proteja-rea victimelor. Acesta a fost creat de c�tre Comitetul Inter-ministerial, în colaborare cu Secretariatele Generale ale nou� ministere competente (Ministerul Justi�iei, Finan�elor, Afacerilor Externe, Ordinii publice, Educa�iei, de Interne (reprezentat de Secretariatul General pentru Egalitate), Muncii şi S�n�t��ii). Acest Comitet este îns�rcinat cu implementarea NAP, ce acoper� o gam� întreag� de ac�iuni referitoare la TFU (revenire, protec�ie, acuzare).

În contextul muncii depuse de Comitetul Inter-ministerial şi a cooper�rii acestuia cu comunitatea ONG-urilor, a fost semnat, în Decembrie 2005, un Memorandum de Cooperare ce stabilea modul de rela�ionare între institu�iile de stat (OIM şi ONG-uri) şi avea ca scop eficientizarea combaterii numeroaselor aspecte ale acestui fenomen.

III. CADRUL GENERAL

A. Dezvoltarea Abilit��ilor

a. Educarea judec�torilor �i procurorilor publici

Conform legisla�iei elene pentru combaterea TFU, procurorii şi judec�torii joac� un rol cheie în judecarea trafican�ilor şi în

Page 111: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

111

identificarea şi protejarea victimelor. Cursuri speciale au fost introduse în programa de studii a Şcolii Na�ionale a Judec�torilor pentru a veni în întâmpinarea nevoii de creştere a gradului de conştientizare public�.

Totuşi, datorit� faptului c� aceste cursuri prezint� doar informa�ii generale, deci insuficiente, �coala Na�ional� a Judec�torilor sus�ine anual în Komotini seminarii educa�ionale pentru actualii func�ionari juridici.

Grecia particip� la implementarea celor dou� programe finan�ate de UE, AGIS 1 (2003-2005), AGIS 2 (2005-2007), ce urm�resc dezvoltarea unei re�ele de cooperare între ONG-uri şi institu�iile de stat pentru a elabora o strategie anti-trafic cuprinz�toare. În prezent, instruirea judec�torilor şi procurorilor pentru identificarea, protejarea şi sus�inerea victimelor prin folosirea eficient� a procedurii penale este un element cheie al programului AGIS. Metodologia acestuia este bazat� pe “instruirea instructorilor” prin studiu de caz, prezent�ri pe roluri, schimburi de opinii asupra ac�iunilor eficiente şi întâlniri la mese rotunde. În cadrul AGIS, în afar� de judec�tori şi procurori, mai sunt implica�i şi al�i profesionişti ce intr� în contact cu victimele TFU (psihologi, asisten�i sociali, oficiali de grad înalt ai poli�iei, avoca�i). Profesioniştii nou preg�ti�i vor folosi pentru a-şi instrui colegii la nivel na�ional un manual cuprinz�tor utilizat ca suport al proiectului.

b. Educarea personalului poli�iei

Conform legii elene, rolul poli�iei este crucial în procedurile de combatere a TFU, în special în identificarea victimelor acestuia. Procurorul responsabil cu identificarea victimelor ia decizii, pe baza eviden�elor ob�inute de la ofi�erii de poli�ie. Odat� ce o persoan� este identificat� ca victima a TFU, acesteia îi sunt asigurate protec�ie şi asisten�� legale. De aceea, este obligatoriu ca ofi�erii de poli�ie s� beneficieze de instruire special� pentru a p�zi drepturile omului ale victimelor.

În anii academici 2003-2004 şi 2004-2005, Academia de Poli�ie a inclus în orar materia de studiu “Traficul de fiin�e umane” (pentru

Page 112: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

112

combaterea fenomenului, identificarea victimelor, asigurarea de asisten�� şi protec�ie victimelor) şi a organizat seminarii speciale pentru ofi�erii de poli�ie. În plus fa�� de asta, sec�iunea elen� a Asocia�iei Interna�ionale de Poli�ie (AIP) a organizat în 2005 seminarii de cre�tere a gradului de con�tientizare pentru ofi�erii de poli�ie în opt oraşe din Grecia (Ioannina, Komotini, Rhodes, Trikala, Heraklion, Pireus, Thessaloniki, Tripoli).

OIM a organizat, de asemenea, în Decembrie 2005, programe de instruire pentru ofi�erii de poli�ie afla�i la frontiera dintre Albania şi Grecia.

Concluzii

• Rezultatele actuale arat� c� instruirea procurorilor şi judec�torilor în identificarea şi protejarea victimelor TFU nu a fost suficient� sau eficient� 65.

• Ini�iativele de instruire a personalului de poli�ie au fost, de asemenea, criticate ca fiind insuficiente şi ineficiente 66.

B. Mecanisme de Analiz�, Cercetare şi Monitorizare

În Grecia nu exist� un sistem oficial, detaliat şi metodic de cercetare �i evaluare pentru a constitui rapoarte asupra TFU din �ar�.

Comitetul Inter-ministerial (vezi para. I(c)) se reuneşte de dou� ori pe lun�, avându-l ca preşedinte pe Secretarul General al Ministerului de Justi�ie şi coordoneaz� implementarea diferitelor prevederi ale Legii 3064/2002 şi ale Decretului Preziden�ial 233/2003. Comitetul este responsabil cu monitorizarea 65 Interviu cu Maria Malouhou, procurorul desemnat cu urm�rirea cazurilor de TFU, în 12-05-2006. 66 Interviuri cu reprezentan�ii ONG KLIMAKA (Dafni Kapetanaki, în 15-02-2006), ONG EKKYTHKA (Anda Koublommati, în 3-04-2006), ONG KATHV (Fani Galatsopoulou, în 2-05-2006); interviu cu Maria Malouhou, procurorul desemnat cu urm�rirea cazurilor de TFU, în 12-05-2006; interviu cu reprezentan�ii OIM, Angela Courniachtou, responsabil� cu procedurile de repatriere, la 18-05-2006.

Page 113: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

113

implement�rii cadrului legal anti-trafic, fiind în strâns� cooperare cu OIM şi cu 12 ONG-uri ce se confrunt�, de asemenea, cu implementarea proiectelor de combatere a TFU. Comitetul numeşte Coordonatorul Na�ional al activit��ilor de combatere a TFU.

Din Aprilie 2001, sub protec�ia Ministerului Ordinii Publice din Grecia a fost constituit� o institu�ie coordonatoare numit� Comitetul Special, ce avea ca scop dezvoltarea unei politici cuprinz�toare de combatere a TFU şi monitorizarea eficien�ei legisla�iei anti-trafic şi a opera�iilor anti-trafic f�cute de Statul grec. Acest Comitet (Unitate de Interzicere a TFU – OKEA) este format din Şeful Poli�iei elene (preşedintele comitetului), un reprezentant OIM, reprezentan�i ai Ministerului S�n�t��ii, Muncii şi de Interne, oficiali de înalt grad ai poli�iei şi sociologi.

Concluzii Recent OKEA şi-a pierdut eficien�a de care d�dea dovad� când a intrat în ac�iune.

C. Cooperare şi Rela�ionare la Nivel Regional şi Na�ional

Guvernul a negociat acorduri bilaterale cu ��rile de origine a VoT. Acesta particip� la ini�iative regionale cum ar fi SECI (Ini�iativa de Cooperare din Sud-Estul Europei) şi B-SEC (Cooperarea Economic� Marea Neagr�). Datorit� acestor ini�iative au loc activit��i de creştere a gradului de conştientizare aspectelor TFU, ce tind spre a combate acest fenomen v�zut ca o form� a crimei organizate. Guvernul elen a cooperat, pentru combaterea TFU, considerat ca prioritate în agendele tuturor, de asemenea, cu Organiza�ia pentru Securitate �i Cooperare în Europa �i cu Pactul de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei.

La ini�iativa Centrului pentru Ap�rarea Drepturilor Omului, la nivelul ONG-urilor, este stabilit un important element al cooper�rii regionale: Re�eaua ARIADNE. Aceasta leag� 17 ONG-uri din 12 ��ri din Sud-Estul şi Estul Europei (Albania, Bosnia şi Her�egovina, Bulgaria, Croa�ia, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, Grecia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Kosovo, Turcia şi Ucraina). Ea îşi are sediul în Atena. Re�eaua urm�reşte dezvoltarea

Page 114: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

114

unei strânse cooper�ri între ONG-urile din regiune, pentru combaterea TFU şi pentru protejarea şi asistarea victimelor.

La nivel na�ional, în momentul de fa�� func�ioneaz� un forum diplomatic înfiin�at la sfârşitul anului 2005, din ini�iativa OIM. Forumul este compus din reprezentan�i ai ministerelor competente, organiza�iilor interna�ionale, autorit��ilor diplomatice din ��rile de origine şi ai ONG-urilor. Misiunea acestuia este de a stabili o strâns� cooperare între institu�iile implicate în combaterea TFU şi de a le coordona activit��ile. OIM organizeaz� întrunirile forumului pe o baz� sistematic�, axându-se pe problemele actuale.

D. Mobilizarea resurselor

Ministerul Afacerilor Externe al Greciei este principala surs� de finan�are a activit��ilor anti-trafic prestate de organiza�iile interna�ionale şi de ONG-uri. Finan�area face parte din politica Ministerului de a finan�a proiectele de dezvoltare şi ajutor umanitar. În anii 2004-2006, bugetul total oferit de Minister activit��ilor anti-trafic a atins aproximativ 5 mil. Euro.

USAID, institu�ia american� pentru ajutor umanitar, a fost foarte activ� în regiunea balcanic� în ultimii 10 ani. Una dintre politicile prioritare ale USAID este de a finan�a activit��ile anti-trafic. Astfel, mai multe ONG-uri din Grecia au primit fonduri de la USAID pentru implementarea proiectelor anti-trafic.

UE a dezvoltat programe de finan�are (PHARE, STOP, DAPHNE, AGIS, EQUALS, etc) pentru a combate crima organizat� şi TFU. Aceste fonduri nu sunt dedicate numai statelor membre, ci şi ��rilor învecinate (în curs de integrare). Organiza�iile interna�ionale, institu�iile de stat şi ONG-urile stabilite în Grecia au profitat de aceste finan��ri pentru a-şi dezvolta proiectele anti-trafic.

Ministerele Afacerilor Externe ale Norvegiei, Olandei şi Canadei sus�in finan�area ini�iativelor ONG-urilor elene în domeniul activit��ilor de combatere a TFU din Sud-Estul Europei.

Page 115: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

115

IV. Implementarea legilor anti-trafic

A. Prevenire şi Conştientizare

Campaniile de cre�tere a gradului de con�tientizare a publicului asupra TFU au fost organizate în Grecia numai în ultimii trei ani. Secretariatul General pentru Egalitate, supravegheat de Ministerul de Interne elen, a organizat campanii de informare public� şi a folosit reclame tv pentru a creşte gradul de conştientizare asupra TFU. Principala agen�ie de implementare a acestuia este Centrul de Cercetare pentru Egalitatea Sexelor, ce activeaz� în cinci oraşe elene. Campanii de creştere a gradului de conştientizare au fost, de asemenea, organizate de OIM şi câteva ONG-uri (STOP NOW, ARSIS), acestea folosindu-se de reclame radio şi tv.

Din 1998, ONG-ul ACT-UP a implementat un proiect de prevenire şi creştere a gradului de conştientizare ce se axeaz� pe oferirea de informa�ii privind virusul HIV şi alte boli cu transmitere sexual� grupurilor sociale vulnerabile (migran�i, victime ale TFU, prostituate, etc.). Elementul inovativ al proiectului este c� membrii ACT UP interac�ioneaza cu persoanele din grupurile �int� în locu-rile în care aceştia pot fi întâlni�i de obicei: baruri, discoteci (preve-nire ad hoc)..

Activit��ile de creştere a gradului de conştientizare au fost întreprinse şi în cadrul programului ASPIDDA: combaterea exploat�rii, crearea perspectivelor în cadrul ini�iativei Comunit��ii EQUAL (OIM, Universitatea din Atena, Centrul Grec de Cercetare şi Sus�inere a Victimelor Abuzurilor şi Excluderii Sociale (EKYTHKKA), Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturilor şi Altor Forme de Abuz (KATAV), Institutul de Politic� a Migr�rii (IMEPO), ONG-ul Solidaritatea şi Centrul de Ap�rare a Drepturilor Omului (KEPAD).

B. Protec�ie şi Asisten�� a. Ad�posturi �i linii telefonice

Conform Memorandumului de Cooperare semnat între ministerele competente, OIM şi ONG-uri, Centrul Na�ional pentru Solidaritate Social� (EKKA) activeaz� ca şi coordonator al

Page 116: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

116

agen�iilor principale de referire de stat şi ONG-uri pentru protec�ia VoT.

EKKA, supravegheat� de Ministerul S�n�t��ii al Greciei, pune la dispozi�ia publicului o linie telefonic� (197) disponibil� non-stop ce urm�reşte asigurarea de asisten�� direct� victimelor abuzurilor şi TFU. Aceasta conduce, de asemenea, patru c�mine, dintre care unul este destinat victimelor TFU şi asigur� acomodare pe termen scurt, consiliere şi suport psihologic femeilor şi copiilor, victimelor abuzurilor şi/sau TFU. Dup� o perioad� scurt� de acomodare şi tratament, victimele identificate sunt trimise în centrele de reabilitare conduse de ONG-uri.

NGO-run shelters, accommodating victims of trafficking are the following:

• EKKYTHKA (Sud în Ioannina) conduce din Mai 2004, un c�min cu 13 locuri destinate femeilor şi copiilor VoT (identificate sau poten�iale) şi ale violen�ei în familie. C�minele au g�zduit deja 41 de victime ce au beneficiat de suport medical, psihologic şi de consiliere legal�. EKKYTHA sus�ine, de asemenea, o linie telefonic� (26510-78810) pentru acordarea de asisten�� direct� victimelor.

• KATHV (Sud în Tesalonik) conduce, de la sfârşitul anului 2004, un ad�post de 10 persoane pentru femeile şi copiii identifica�i ca victime sau poten�iale victime ale TFU sau ale violen�ei în familie. C�minul ofer�, de asemenea, suport psihologic şi consiliere, dar şi instruire voca�ional�. Acesta a g�zduit deja 13 victime.

• KLIMAKA (Sud în Atena) conduce din 2005 un ad�post de 12 locuri pentru femeile str�ine, victime ale TFU (poten�iale sau identificate) sau ale abuzului, violen�ei în familie sau torturii. Centrul asigur� suport medical, psihologic, legal, consiliere şi instruire voca�ional�. Acesta a asigurat deja reabilitarea a cinci victime.

• ONG-ul Solidarity (localizat în Atena) conduce, din Ianuarie 2006, un c�min cu 15 locuri (cu posibilitatea de extindere) pentru femei şi copii victime ale TFU (poten�iale sau identificate) şi ale

Page 117: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

117

violen�ei în familie. Ad�postul asigur� atât consiliere şi suport medical, psihologic şi legal, cât şi cursuri de limba greac� şi de calculatoare. ONG-ul Solidaritatea conduce şi o linie telefonic� gratuit� (800-11-37-777) pentru asisten�a direct� a VoT. Urm�toarele ONG-uri conduc, de asemenea, centre de

acomodare a femeilor victime ale abuzului, violen�ei în familie şi TFU: Asocia�ia Femeilor Europene, Centrul pentru Sus�inerea Familiei (DESO. Mama Ad�postit�) şi Centrul pentru Femeile şi Copiii Abuza�i (Storgi). Medecins du Monde a condus, de asemenea, un centru pentru VoT ce a fost închis în August 2005 datorit� lipsei de fonduri.

Concluzii Autorit��ile municipalit��ii au fost şi ele implicate în protejarea femeilor abuzate, prin asigurarea de ad�post şi îngrijire social� (exemplu: Municipiul Atena). Totuşi, datorit� lipsei personalului instruit adecvat, aceste centre au reuşit rar s� controleze cazurile victimelor TFU.

b. Asisten�a Legal�

Monitorul Elen din Helsinki �i Consiliul Elen pentru Refu-gia�i implementeaz� proiecte pentru asigurarea de asisten�� legal� gratuit� victimelor TFU. Asocia�ia Elen� BAR asigur� aju-tor legal gratuit persoanelor care declar� şi demonstreaz� c� nu-şi pot permite reprezentare legal�.

c. Munca de Teren

Urm�toarele ONG-uri au implementat munca de teren ce tinde s� asigure protec�ie şi asisten�� directe VoT:

• ARSIS: a implementat, din 1998, în cooperare cu Terre des Hommes, organiza�ie umanitar� şi cu alte ONG-uri, programe destinate combaterii traficului de copii. Metodologia lor const� în: a) munca de teren f�cut� de echipe formate din doi profesionişti ce urm�resc oferirea de suport copiilor în pericol sau VoT şi exploat�rii de orice fel; b) suport �i protec�ie: folosirea tuturor metodelor legale institu�ionale pentru a asigura protec�ie şi suport copiilor; c) înregistrarea cazurilor �i

Page 118: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

118

cercetare social�; d) i: în cooperare cu poli�ia, procurorul pentru juvenili şi cu ONG-urile partenere din ��rile de origine.

• ACT UP: intr� în contact cu victimele în locurile în care sunt de obicei exploatate (baruri) şi le ofer� imediat tratament medical pentru bolile cu transmitere sexual�. ACT UP abordeaz� clien�ii victimelor f�cându-i conştien�i şi oferindu-le informa�ii privind TFU.

• NEA ZOI: urm�reşte VoT în zonele de exploatare şi le ofer� informa�ii referitoare la serviciile de sus�inere şi asisten�� pe care le pot primi de la organiza�ii. Aceasta între�ine contactul cu victimele şi le ofer� asisten�� social� şi psihologic�.

d. Repatrierea

Victimele identificate şi poten�iale ale TFU care declar� c� şi-ar dori s� se întoarc� în ��rile de origine urm�resc procedurile de repatriere ce au fost dezvoltate şi implementate de OIM, în cooperare cu ambasadele ��rilor de origine ale acestora. OIM ofer� victimelor documente valide de c�l�torie (paşaport, sau cartele de trecere, conform legisla�iei na�ionale) şi bilete de întoarcere în �ara natal�. Condi�iile transportului sunt alese astfel încât s� ofere o c�l�torie scurt� şi sigur�. Victimele sunt primite de misionarii OIM din ��rile de origine şi sunt asista�i pân� când ajung la destina�ia final�. În 2003-2005, OIM a asistat la repatrierea a 55 femei victime ale TFU67.

C. Aducerea în instan��

Dup� cum am men�ionat mai sus, în paragraful Ia, conform Legii 3064/2002, procurorii sunt responsabili cu identificarea unei persoane ca fiind victim� a TFU. Odat� identificate, victimele sunt îndrept��ite s� beneficieze de protec�ie şi asisten��, dup� cum e men�ionat în paragraful IIIb. În ceea ce priveşte copii neînso�i�i, procurorul juvenililor este numit de lege ca gardianul civil al acestora.

67 Interviu cu reprezentan�ii OIM, Angela Courniachtou, responsabil� pentru procedura de repatriere, din 18-05-2006.

Page 119: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

119

În 2004, un procuror a fost îns�rcinat de c�tre Şeful Biroului de Procuratur� din Atena (Maria Malouhou) s� urm�reasca cazurile de TFU care au trecut prin procesul de acuzare şi condamnare. Conform datelor oficiale oferite de Secretariatul General al Ministerul de Justi�ie Grec68, de când a intrat în vigoare noua legisla�ie anti-trafic, au fost ini�iate 412 procese şi au fost aduse în fata cur�ii 216 cazuri de TFU; din 327 cazuri, 284 de acuza�i au fost g�si�i vinova�i.

În Septembrie 2002, Unitatea Central� de Poli�ie Anti-Trafic a fost stabilit� în Directoratul General de Poli�ie din Attica, sub auspiciile Directoratului de Securitate. În prezent, 14 unit��i de poli�ie anti-trafic opereaz� în toat� Grecia sub coordonarea Unit��ii Centrale men�ionate anterior. În plus, alte dou� noi departamente de combatere a TFU îşi desf�şoar� activitatea în cadrul Departamentului de Crim� Organizat�. Aceste unit��i men�in o strâns� cooperare cu Interpol, Europol, Eurojust şi ambasadele str�ine, consulatele şi leg�turile lor cu poli�ia.

Toate sta�iile de poli�ie din �ar� sunt necesare pentru a oferi poten�ialelor victime manualul special distribuit de Ministerul Ordinii Publice şi care prezint� în 14 limbi informa�ii referioare la drepturile victimelor TFU. Sta�iile de poli�ie au obliga�ia de a trimite cazurile suspecte de TFU la cea mai apropiat� unitate anti-trafic.

Concluzii

• Ac�iunile poli�iei de captivare a trafican�ilor sunt criticate69 pentru c� nu sunt sofisticate şi bine organizate. Deoarece aceste ac�iuni au loc f�r� cercet�rile prealabile necesare, victimele sunt deseori judecate împreun� cu trafican�ii.

• Interven�ia psihologic� destinat� sus�inerii victimelor este important� în toate stagiile procedurii de judecat� pentru a garanta atât protec�ia victimelor, cât şi eficien�a judec�rii trafican�ilor. O astfel de procedur� ar trebui

68 Informa�ie oferit� de Biroul Secretariatului General al Ministerului de Justi�ie în Documentul 36190/12-04-2006. 69 Interviu cu Maria Malouhou, procurorul desemnat cu urm�rirea cazurilor de TFU, din 12-05-2006.

Page 120: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

120

institu�ionalizat�.

• Chiar dac� a fost dezvoltat sistemul de protejare a victimelor, acesta nu este folosit decât dac� exist� eviden�e solide ce atest� implicarea unei re�ele de crim� organizat�. Fiind dificil� urm�rirea acestor cazuri, martorii şi victimele nu sunt întotdeauna proteja�i.

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

• Memorandumul de Cooperare semnat în Decembrie 2005 între ministerele competente, OIM şi 12 ONG-uri, este un pas important c�tre o strategie anti-trafic mai bine organizat�. Acesta contruieşte un cadru de cooperare între agen�ii anti-trafic, înt�rindu-le colaboarea. Apoi le faciliteaz� activit��ile, aducându-le la un nivel înalt prin evitarea repet�rii lor şi prin stabilirea unui sistem de referire care este, totuşi, neoficial. Acesta este primul pas spre o strâns� şi eficient� cooperare şi coordonare între agen�ii competen�i.

• Forumul Diplomatic organizat de OIM s-a dovedit a fi foarte important pentru colaboarea dintre reprezentan�ii cheie, de stat, ONG-uri, organiza�iile interna�ionale şi agen�iile altor state ce sunt efectiv implicate în combaterea TFU. Punctul forte al Forumului este acela c� stabileşte un dialog sistematic între to�i participan�ii, incluzând pentru prima oar� reprezentan�i ai guvernelor ��rilor de origine şi accetuând astfel importan�a cooper�rii între ��rile de origine, tranzit şi destina�ie. Acesta g�zduieşte discu�ii pentru a elabora şi rezolva problemele ce reprezint� o provocare şi care pot ap�rea în timpul protej�rii şi sus�inerii victimelor TFU, asemenea cazurilor de pierdere a paşaportului, procedurilor de repatriere a victimelor, problemelor referitoare la permisele de reziden��, etc.

• Participan�ii la proiectul AGIS II au subliniat în unanimitate importan�a programului de “instruire a intructorilor” pentru o

Page 121: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

121

strategie70 general� şi eficient� în combaterea TFU. Sesiunile de instruire au fost interactive şi au ajutat la creşterea gadului de conştientizare a profesioniştilor ce intr� frecvent în contact cu VoT. Datorit� faptului c� structura proiectului necesit� o analiz� continu� a informa�iilor şi cunoştin�elor ob�inute, sunt programate în viitorul apropiat sesiuni profesionale de ins-truire.

• Permisele de reziden�� acordate victimelor identificate ale TFU le ofer� acestora accesul pe pia�a muncii. Acest element este foarte important pentru eficien�a şi durabilitatea reintegr�rii sociale a victimelor care s-au decis s� r�mân� în �ara de destina�ie.

• Manualul pentru VoT distribuit la sec�iile de poli�ie din toat� �ara este o form� excep�ional� de informare. El poate fi folositor pentru identificarea eficient� a VoT. Fiind tradus în 14 limbi, acesta con�ine atât o list� cu drepturile victimelor, cât şi o list� cu caracteristicile ce disting clar cazurile de TFU. Manualul poate fi folosit atât de ofi�erii de poli�ie, cât şi de poten�ialele victime.

VI. DEFICIEN�E

• Lipsa unei coordon�ri eficiente între participan�ii principali.

• Lipsa unei instruiri eficiente a poli�iei şi a autorit��ilor juduciare, dar şi a altor profesionişti ce intr� în contact cu victimele: doctori, asisten�i sociali, psihologi.

• Cadrul legal şi implementarea lui nu garanteaz� c� victimele nu vor mai fi judecate al�turi de trafican�ii lor şi c� se va evita deportarea.

70 Interviu cu Maria Malouhou, procurorul desemnat cu urm�rirea cazurilor de TFU, din 26-06-2006 şi cu Angela Courniachtou, reprezentant OIM, responsabil� pentru procedura de repatriere, din 04-07-2006.

Page 122: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

122

• Ac�iunile poli�iei de capturare a trafican�ilor nu sunt precedate de cercet�ri; aceasta duce, de obicei, la judecarea victimelor împreun� cu trafican�ii lor.

• Rolul ONG-urilor nu a fost pe deplin recunoscut, iar autorit��ile competente nu au avut suficient în vedere experien�a acestora de a lucra cu victimele.

• Oferirea de permise de reziden�� numai victimelor ce coopereaz� cu autorit��ile, las� victimele c�rora le este fric�, neprotejate.

• Sistemul de referire slab şi lipsa unei baze de date actual�, analitic� şi sistematic�.

• Sistemul de protejare a victimelor se aplic� pentru a proteja victimele şi martorii numai când dau m�rturie împotriva trafican�ilor şi, rar, împotriva re�elelor de crim� organizat� implicate.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Lista de recomand�ri de mai jos este stabilit� luând în considerare deficien�ele şi observa�iile incluse în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI 1. Legea ar trebui s� con�in� m�suri de suspendare a acuz�rii

victimelor pe perioada judec�rii trafican�ilor. 2. Ar trebui încheiate mai multe acorduri bilaterale cu ��rile

învecinate pentru a consolida cooperarea regional� la nivel de stat din punct de vedere al protec�iei victimelor.

3. Instruirea ofi�erilor de poli�ie ar fi mai eficient� dac� ar avea o form� interactiv�, ci nu una bazat� pe seminarii. Metodologia programului AGIS ar putea fi urm�rit� pentru a ob�ine rezulta-tele dorite.

4. Un sistem oficial de �inere a eviden�ei, înregistrare a noilor tendin�e şi de stabilire a necesit��ilor ar trebui creat şi pus în aplicare, posibil sub auspiciile Comitetului Inter-ministerial sau

Page 123: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

123

OKEA. Un sistem oficial de referire ar trebui s� înlocuiasc� actualul mecanism neoficial existent.

5. Ac�iunile poli�iei de capturare a trafican�ilor ar trebui puse în aplicare dup� o investiga�ie detaliat� pentru a evita judecarea victimelor împreun� cu trafican�ii. Ministerul S�n�t��ii ar putea oferi serviciile Inspectorului de S�n�tate înainte ca poli�ia s� investigheze zonele în care se suspecteaz� c� au loc activit��i de exploatare a victimelor.

6. Ar trebui stabilit un post special de procuror absolut competent în tratarea cazurilor de TFU şi în coordonarea muncii altor procurori. Acest lucru poate fi realizat luând exemplul Procurorului Anti-Terorism, ce posed� competen�� absolut� în cazurile de terorism.

7. Rolul ONG-urilor în implementarea cadrului legal anti-trafic ar trebui consolidat. Un pas important împotriva TFU ar fi institu�ionalizarea rolului ONG-urilor în procedura de identificare a victimelor, pentru a evita deportarea acestora şi a le garanta protec�ia drepturilor lor.

8. Sistemul de protejare a martorilor ar trebui revizuit. Având în vedere dificultatea de a colecta eviden�e împotriva re�elelor de crim� organizat�, protec�ia martorilor ar trebui extins� şi asupra cazurilor în care nu exist� eviden�e solide c� acestea au leg�tur� cu crima organizat�.

9. Interven�ia psihologic� pentru suportul victimelor în toate stagiile procedurii de judecare ar trebui institu�ionalizat�, înt�rind astfel contribu�ia valoroas� a exper�ilor ONG în ac�iunile infrac�ionale.

10. Rolul autorit��ilor municipalit��ii în protejarea victimelor ar trebui promovat, acesta fiind mai aproape de societate şi, în anumite cazuri de�inând deja infrastructura cerut�.

11. Pentru a creşte respectul fa�� de demnitatea uman�, ar trebui introduse în şcoli cursuri de educare asupra drepturilor omului, acest aspect fiind unul imperativ pentru Grecia şi pentru toate ��rile de origine şi destina�ie a VoT.

Page 124: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

124

12. Guvernul elen ar trebui s� ratifice cât mai repede Protocolul Na�iunilor Unite împotriva TFU �i Conven�ia Consiliului Europei de a ac�iona împotriva TFU.

LIST� DE ABREVIERI

ACT-UP ONG elen�

AGIS I, AGIS II Programe Finan�ate de UE pentru a Sus�ine din punct de vedere Legal Cooperarea

ARSIS ONG elen� ASPIDDA Parteneriat pentru Combaterea Discrimin�rii pe

Pia�a Muncii B-SEC Coopera�ia Economic� Marea Neagr� DESO Centrul pentru Sus�inerea familiilor EKKA Centrul Na�ional pentru Solidaritate Social� EKYTHKKA Centrul Elen pentru Cercetare şi Suport al

Victimelor Abuzului şi Excluderii Sociale EUROJUST Unitatea de Cooperare Judiciar� a UE EUROPOL Oficiul European de Poli�ie GCR Consiliul Elen pentru Refugia�i IMEPO Institutul Politicii Migra�iei

Page 125: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

125

INTERPOL Poli�ia Interna�ional� IPA Asocia�ia Interna�ional� de Poli�ie IOM Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie KATHV Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii

sau Altor Forme de Abuz KEPAD Centrul pentru Ap�rarea Drepturilor Omului NAP Planul Na�ional de Ac�iune OKEA Unitatea pentru Interzicerea Traficului de Per-

soane OSCE Organiza�ia pentru Securitate şi Cooperare în

Europa SECI Ini�iativa de Cooperare în Sud-Estul Europei SPSE Pactul de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei USAID Agen�ia SUA pentru Dezvoltarea

Interna�ional� YDAS Departamentul de Cooperare pentru

Dezvoltarea Interna�ional� (YDAS)/Hellenic Aid

Page 126: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

126

REPUBLICA MOLDOVA

I. Introducere

Republica Moldova este o �ar� f�r� ieşire la mare în Europa de Est, localizat� între România la Vest şi Ucraina la Sud-Est. Conform ultimului raport al Departamentului de Stat din SUA “Traficul de Fiin�e umane71” din 5 Iunie 2006, Republica Moldova este în mod constant o �ar� de origine a TFU. La nivel mai mic, Moldova este, de asemenea, �ar� de tranzit pentru victimele TFU ce pleac� din Uniunea Sovietic� spre Europa. Cel mai des, VoT sunt femei şi copii transporta�i în special pentru a fi exploata�i sexual în Turcia, Rusia, ��rile estice (inclusiv Emiratele Arabe Unite şi Israel) şi cele europene. Totuşi, b�rba�ii moldoveni devin şi ei victime ale TFU: ei sunt vându�i în Statele Baltice şi alte ��ri ale Uniunii Sovietice pentru a fi exploata�i din punct de vedere al muncii în construc�ii şi în agricultur�.

Informa�ia men�ionat� anterior este, de asemenea, confirmat� în cel de al doilea raport anual al Punctului Regional de Triaj (condus� de Organiza�ia Interna�ional� pentru Migran�i), publicat în 2005. Conform acestui raport, cet��enii moldoveni au fost exploata�i, în 2000-2004, în 32 de ��ri în care exploatarea sexual� r�mâne, în aceşti ani, principala form� de exploatare (de la 74% la 89% de victime într-un alt an). Acest raport men�ioneaz� c� au fost cazuri de exploatare a for�ei de munc� şi c� din ce în ce mai mul�i moldoveni sunt trafica�i pentru a cerşi sau a comite infrac�iuni. Minorii reprezint� un procent ridicat între victimele traficate pentru a cerşi şi a comite infrac�iuni (39% în 2004)72. Majoritatea cazurilor victimele TFU erau indivizi singuri. În acelaşi timp, au fost cazuri de traficare a unei familii (mama şi copil). Anumi�i cet��eni erau trafica�i în �ar�, fapt ce a dus la apari�ia TFU intern în Moldova.

71 Departamentul de Stat al Na�iunilor Unite, Raportul “Traficul de Persoane”, 2006. Poate fi descarcat de pe internet www. state. gov/g/tip/rls/tiprpt/2006. 72 Al 2 lea Raport Anual asupra Victimelor TFU în Sud-Estul Europei, 2005. Raportul Na�ional, Republica Moldova. Geneva, 2005, p. 4.

Page 127: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

127

Conform unei cercet�ri conduse de Centrul Interna�ional “La Strada” Moldova, femeile s�race din zonele rurale, f�r� profesie73, constituie principalul grup de femei traficate în Moldova. S�r�cia şi şomajul şi, în acelaşi timp, lipsa de oferte pe pia�a muncii din Moldova sunt motivele care împing tinerii peste grani�� şi îi fac s� accepte ofertele trafican�ilor. Violen�a domestic� este adesea unul dintre factorii determinan�i pentru victime. Mai multe ONG-uri au f�cut studii care au ar�tat c� peste 80% dintre victimele TFU au fost expuse la violen�a în familie. Ofertele de comercian�i de victime sunt la mare cerere întrucat, pe lâng� excesul de for�� de munc� din Moldova, nu exist� nici o posibilitate de angajare legal� peste grani��, obligând majoritatea emigran�ilor moldoveni s� lucreze ilegal. Vârsta de recrutare a victimelor TFU se extinde în fiecare an. Dac� acum câ�iva ani cele mai multe victime aveau între 18 şi 25 de ani, acum oamenii peste 25 de ani şi copiii devin victime. Metodele de recrutare şi transport ale victimelor peste grani��, precum şi formele de exploatare devin din ce în ce mai variate. Num�rul de recrut�ri pe Internet, precum şi propunerile false de cerere în c�s�torie creşte constant. Au existat chiar şi cazuri în care victimele din Moldova au fost destinate extragerii de organe şi tesutu-ri.

În ciuda faptului c� se ştie c� TFU este foarte r�spândit în Moldova, nu este posibil� o estimare exact� a dimensiunilor fenomenului, în principal fiindc� are un caracter ascuns. În plus, sistemul de colectare a datelor în Moldova nu este uniform. Fiecare participant în ac�iunea de contracarare a TFU acumuleaz� date în func�ie de un algoritm propriu şi, în concluzie, informa�ia nu poate fi comparat� la nivel na�ional. Totuşi, dac� lu�m în considerare pericolul r�spândirii fenomenului în societate, în ultimii ani, Guvernul a aprobat un num�r de m�suri legislative, organizatorice şi administrative care asigur� combaterea fenomenului.

Concluzii

73 “Traficul de Persoane în Moldova, Concluzii, Tendin�e, Recomand�ri”. Centrul Interna�ional pentru Protejarea şi Promovarea Drepturilor Femeilor “La Strada”, Chişin�u, 2005, p. 49.

Page 128: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

128

Conform unui sondaj sus�inut de Centrul Interna�ional “La Strada” în 2005 în Republica Moldova şi aplicat anumitor specialişti experimenta�i în combaterea traficului de persoane, ar fi fost posibil� stabilizarea situa�iei în acest domeniu, în urm�torii doi ani. În ciuda faptului c� principalii factori economici (s�r�cie şi şomaj) care genereaz� creşterea traficului de fiin�e umane din �ar� şi continu� s� influen�eze negativ situa�ia, m�surile de combatere a traficului de fiin�e umane luate de Guvernul Republicii Moldova în 2001-2005, cu sus�inerea societ��ii civile şi a Comunit��ii Interna�ionale, au f�cut posibil� prevenirea extinderii fenomenului în �ar� şi a înr�ut��irii situa�iei.

II. Cadrul Na�ional Legal

A. Legea Na�ional�

În afar� de m�surile luate pentru îmbun�t��irea actelor legislative şi normative de combatere a TFU în Republica Moldova, mai merit� men�ionate urm�toarele:

a. Adoptarea actelor legislative speciale ale Republicii Moldova pentru combaterea TFU

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un num�r de standarde na�ionale de combatere a TFU:

La 20 Octombrie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea Prevenirii �i Combaterii TFU74. Beneficiind de sus�inerea Comunit��ii Interna�ionale şi de participarea activ� a societ��ii civile, proiectarea legii a durat doi ani. Exper�ii interna�ionali ai Consiliului Europei au asistat la stabilirea prevederilor legale pentru a fi în conformitate cu prevederile acordurilor interna�ionale. Legea a influen�at structura institu�ional� a ac�iunilor de combatere a TFU din �ar�, obliga�iile agen�ilor implica�i, principale directive de combatere, drepturile victimelor, etc.

74 Legea Republicii Moldova asupra Prevenirii şi Combaterii TFU Nr. 241-XVI din 20 Octombrie 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, Nr. 164 -167, art. 812).

Page 129: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

129

Parlamentul Republicii Moldova a stabilit, de asemenea, pedepse stricte pentru TFU. Articolul 165 din Codul Penal al Republicii Moldova prevede sentin�a cu închisoarea de pân� la 25 de ani pentru aceast� infrac�iune75. Acesta include, de asemenea, un num�r de prevederi care stipuleaz� pedepse pentru infrac�iuni similare, asemenea muncii for�ate (Art. 168 din Codul Penal), sclaviei şi practicilor similare sclaviei (Art. 167 din Codul Penal), transportului ilegal de copii în afara ��rii (Art. 207 din Codul Penal), etc.

b. Generalizarea Activit��ilor Tribunalelor

Luând în considerare daunele pe care le poate cauza TFU şi necesitatea unei aplic�ri corecte şi uniforme a legisla�iei privind acest fenomen, Plenul Cur�ii Supreme de Justi�ie a Republicii Moldova a decis, în Noiembrie 2004, ca toate tribunalele s� aplice legisla�ia corespunz�toare conform Art. 165 şi 206 din Codul Penal şi a adoptat Decizia Aplic�rii Prevederilor Legislative în Cazurile de TFU �i Trafic de Copii, în concordan�� cu normele legislative interna�ionale din acest domeniu76. Plenul analizeaz� separat defini�iile tuturor termenilor incluşi în Art. 165 şi 206 din Codul Penal, din combinarea c�rora rezult� infrac�iunea de TFU (ex: recrutare, sechestrare, manipulare, “a profita de condi�ia vulnerabil� a unei persoane”, exploatare comercial� sexual�, etc).

B. Acorduri bilaterale

a. Cooperarea Interna�ional� a For�elor de Ordine

Republica Moldova a semnat un num�r de acorduri multilaterale şi bilaterale cu alte ��ri pentru combaterea crimelor, incluzând TFU, printre care se num�ra urm�toarele acorduri:

• În 1998 – cu ��rile CIS;

75 Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985–XV din 18 Aprilie, 2002 (Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2002, Nr. 128-129, art. 1012). 76 Decizia Plenului Cur�ii Supreme de Justi�ie a Republicii Moldova asupra “Aplic�rii prevederilor legale în cazurile de TFU şi de trafic de copii” Nr. 37 din 22. 11. 2004 �. Baza de date a Cur�ii Supreme de Justi�ie a Republicii Moldova, 2005, Nr. 8 p. 4.

Page 130: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

130

• În 1999 – cu Turcia, România şi Ucraina;

• În 2000 – cu Estonia;

• În 2001 – cu Uzbekistan;

• În 2002 – cu Italia şi Belarus;

• n 2003 – cu Republica Ceha, Israel şi Lituania. În 2006, au fost ini�iate negocierile pentru a semna un acord

bilateral cu Guvernul ��rilor Unite Arabe pentru prevenirea, combaterea şi pedepsirea TFU. Totuşi, rela�iile interna�ionale ale ofi�erilor For�elor de Ordine ale Republicii Moldova sunt dificile din cauza lipsei cunoştin�elor de limba englez�.

Concluzii Este necesar s� se ia m�suri pentru ca For�ele de Ordine ale Republicii Moldova s� înve�e limba englez� pentru a putea primi coordonare interna�ional�.

C. Planul Na�ional de Ac�iune

Guvernul Republicii Moldova a adoptat un num�r de acte normative pentru combaterea TFU:

• Decizia Guvernului Republicii Moldova Nr 1219, din 9 Noiembrie 2001, privind Aprobarea Structurii Nominale a Comitetului Na�ional de Combatere a TFU şi a Planului Na�ional de Prevenire �i Combatere a TFU77 constituie primul act normativ. Acest act a lansat strategia anti-trafic, a determinat structura Comitetului Na�ional Anti-trafic şi a aprobat primul Plan Na�ional de Combatere a TFU. Comitetul este o structura axat� pe mai multe departamente care coordoneaz� combaterea TFU.

• În August 2005, Guvernul a aprobat un nou Plan Na�ional de Prevenire şi Combatere a TFU78, dezvoltat în concordan�� cu

77 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, Nr. 136-138, art. 1274. 78 Decizia Guvernului Republicii Moldova Nr. 903 din 25 August 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, Nr. 119-122, art 987)

Page 131: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

131

standardele europene împotriva TFU şi luând în vedere cele mai bune proceduri în domeniu. Planul asigur� reglementarea unui num�r mare de evenimente în acest domeniu în perioada 2005-2006.

• În August 2005, Guvernul a aprobat şi normele pentru Comitetul Na�ional Anti-trafic79, care determin� structura nominal�, func�iile şi statutul Comitetului, atribu�iile Preşedintelui şi Secretarului, frecven�a întrunirilor, etc. Conform prevederilor, reprezentan�ii organiza�iilor neguvernamentale şi inter-guvernamantale care sunt participan�i activi în combaterea TFU, pot participa la şedin�ele Comitetului având un vot consultativ. Acesta din urm� este o important� eviden�� a reformelor democratice ce au loc în Moldova.

Concluzii

• În prezent exist� o baz� legal� şi normativ� pentru combatere TFU. Moldova a ratificat conven�iile interna�ionale în acest domeniu şi a adoptat o lege special� ce regleaz� rela�iile dintre agen�ii implica�i în combaterea TFU, având în vedere Codul Penal care prevede pedepse dure pentru trafican�i, precum şi acte normative ale Guvernului ce asigur� implementarea actelor legislative mai sus men�ionate. Totuşi, este loc pentru îmbun�t��iri în baza normativ�. Aceasta se poate realiza luând în calcul experien�a For�elor de Ordine, realizând studii detaliate, precum şi prin implementarea, când este necesar, de noi abord�ri strategice pentru a dep�şi problema TFU ce necesit� amendamente legislative.

• Un num�r de ini�iative legale ale Guvernului au fost f�cute cu participarea direct� a ONG-urilor; aceast� opera�iune arat� clar c� Guvernul recunoaşte din ce în ce mai mult rolul ONG-urilor în combaterea TFU.

79 Decizia Guvernului Republicii Moldova Nr. 775 din 1 August 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, Nr. 107-109, art 865)

Page 132: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

132

III. Cadrul General

A. Dezvoltarea Abilit��ilor

Programele de dezvoltare a abilit��ilor au un caracter permanent şi includ instruire, seminarii, vizite de studiu �i de schimb de experien�� şi materiale metodologice speciale. Aceste programe pot fi divizate condi�ionat în trei categorii: acelea axate pe îmbun�t��irea aptitudinilor în domeniul asisten�ei şi protec�iei victimelor, vizând ofi�erii de poli�ie, procurorii, judec�torii, vameşii, ofi�erii misiunilor diplomatice, agen�ii pentru protec�ia copilului, asisten�ii sociali şi psihologii, acelea care urm�resc îmbun�t��irea cunoştin�elor şi aptitudinilor în domeniul prevenirii şi conştientiz�rii TFU, vizând profesorii, educatorii, jurnaliştii, asisten�ii sociali, ofi�erii de poli�ie, preo�ii, etc şi, în final, acelea ce urm�resc îmbun�t��irea abilit��ilor în domeniul acuz�rii TFU şi a impunerii legii.

Aceste eforturi au fost concluzionate prin includerea problemei TFU în programa formal� şi/sau recomandat� de instruire a unor grupuri profesionale, asemenea ofi�erilor de poli�ie şi profesorilor. Programele au inclus, de asemenea, ini�iativele de instruire a instructurilor (TOT) care au permis formarea unui grup na�ional de exper�i capabili s�-şi ofere cunoştin�ele şi abilit��ile câştigate.

Aceste programe sunt în principal realizate cu ajutorul şi participarea organiza�iilor inter-guvernamentale: (OIM, OSCE, ILO, UNICEF şi al�ii) şi neguvernamentale din Republica Moldova.

Concluzii

• În prezent, principalele grupuri de specialişti a c�ror munc� este legat� de combaterea TFU au primit instructajul minim sau standard în acest domeniu. Deseori, exist� schimb�ri în personalul agen�iilor competente generate de fluctua�iile ap�rute în structura Guvernului: alegeri, etc. De aceea, venirea noului personal necesit� dezvoltarea continu� a acestor programe de instruire. Importan�a dezvolt�rii acestor programe este impus� de noile tendin�e ale fenomenului de TFU, de îmbog��irea constant� şi dezvoltarea cadrului legal şi de extinderea infrastructurii asisten�ei şi a institu�iilor

Page 133: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

133

implicate.

• Standardizarea şi institu�ionalizarea programelor de instruire şi a celor de recalificare ar trebui promovat�.

• Programele de calificare s-au dezvoltat de la programe de con�tientizare, la cele de specializare profesional�, fiind adaptate noilor forme ale TFU (ex: pentru poli�ie – de la conştientizarea general� a TFU, la investiga�ii active ale cazurilor de TFU; pentru asisten�i sociali – de la cunoaşterea general� a TFU şi de la factorii determinan�i, la asisten�a persoanelor traficate, etc). Calitatea acestor programe este în continu� îmbun�t��ire, oferind informa�ii mai detaliate şi sistematizate.

• Este important� adaptarea con�inutului programelor de instruire la legisla�ia Republicii Moldova în domeniul combaterii TFU, ci nu doar limitarea acestuia sau axarea pe legea şi practica interna�ional�.

• Este nevoie de a dezvolta programe de instruire cuprinz�toare pentru specialiştii ce intr� în contact cu poten�ialele victime ale TFU.

B. Mecanisme de Analiz�, Cercetare şi Monitorizare

Unele cercet�ri din Republica Moldova au fost f�cute asupra problemei reprezentate de TFU. Majoritatea cercet�rilor au fost realizate cu ajutorul şi participarea organiza�iilor interna�ionale şi, la nivel mai mic, de c�tre ONG-urile locale, chiar dac� acestea pot oferi informa�ii colectate pe teren.

Rezultatele studiilor efectuate au ar�tat c� situa�ia TFU este instabil�. Trafican�ii au reac�ionat prompt la m�surile anti-trafic prin modificarea modurilor de recrutare, grupurilor �int�, traseelor de tranzit şi ��rilor de destina�ie, modurilor de manipulare a victimelor, metodelor de a le exploata.

În Februarie 2006, Comitetul Na�ional Anti-trafic a decis realizarea unui sistem de monitorizare a implement�rii Planului Na�ional pentru Prevenirea şi Suprimarea TFU. Comitetul

Page 134: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

134

Na�ional a aprobat un model de raport pentru monitorizarea activit��ilor anti-trafic, a stabilit periodicitatea acestora (de dou� ori pe an= 25 Iulie şi 30 Ianuarie) şi a delegat persoanele responsabile pentru colectarea datelor şi procesarea lor.

M�surile luate sunt menite s� asigure colectarea de date sigure referitoare la combaterea TFU din �ar� şi implementarea organizat� a programelor relevante.

Pentru a crea un sistem de monitorizare este necesar un Plan Na�ional detaliat şi concret de prevenire şi suprimare a TFU. Este necesar s� fi capabil s� controlezi implementarea Planului şi s� modifici aspectele acesteia dac� e necesar.

Concluzii

• În general, cel mai mare obstacol în conducerea unei cercet�ri este lipsa unui sistem unitar de administrare a informa�iilor la nivel inter-departamental, în domeniul TFU. Acesta trebuie s� exprime situa�ia real� din punct de vedere cantitativ, al num�rului de victime identificate/asistate, profilele lor şi experien�ele din timpul trafic�rii. Lipsa unui astfel de sistem reprezint� un obstacol major în realizarea analizelor profunde permanente, în înregistrarea prompt� şi în reac�ionarea imediat� la nevoile descoperite şi la tendin�e.

• Este absolut necesar� continuarea acestor studii deoarece ele ne ofer� date pentru a în�elege mai bine dezvoltarea fenomenului în �ar�, pentru a descoperi tendin�ele şi, la final, pentru a dezvolta propuneri şi recomand�ri la adresa strategiilor şi tacticilor de combatere a TFU.

• Este necesar� realizarea studiilor în profunzime asupra numeroaselor aspecte ale fenomenului de TFU în Moldova (exploatarea for�ei de munc�). Acesta, pe lâng� alte metode, ar ajuta la dezvoltarea unui sistem de indicatori, pe bazele c�ruia ar fi posibil� identificarea cazurilor de TFU pentru exploatare în munc� şi astfel, ar fi asigurat accesul la toate categoriile de victime ce necesit� asisten��.

• Exist� nevoia de a aranja sistematic informa�iile despre TFU, adic� de a organiza informa�iile, analizele şi schimburile de

Page 135: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

135

experien�� dintre institu�iile implicate în procesul de combatere a TFU. Este vital� existen�a unui organism central european pentru colectarea şi sistematizarea informa�iilor. Acest organism ar putea fi, de asemenea, responsabil cu r�spândirea rezultatelor studiilor realizate şi a altor informa�ii. Este necesar� stabilirea ini�ial�, de c�tre acest centru, a informa�iilor care revin fiec�rui participant, ordinea lor, sistemul şi metodele de schimb.

• Monitorizarea şi evaluarea în mod regulat a m�surilor aplicate permit dezvoltarea propunerilor şi adaptarea Planului. Acestea pot îmbun�t��i considerabil sistemul anti-trafic.

C. Cooperare şi Rela�ionare la Nivel Regional şi Na�ional

Principalele m�suri organiza�ionale pentru combaterea TFU luate de Guvernul Republicii Moldova sunt crea�ia unui organism special de asisten�� al acestuia: Comitetul Na�ional Anti-trafic (numit mai departe – Comitet Na�ional). În Noiembrie 2001, Comitetul Na�ional a fost creat pentru a coordona activit��ile anti-trafic din Moldova80.

a. Structura Oficial� a Comitetului Na�ional Anti-trafic

Comitetul Na�ional este condus de Delegatul Primului Ministru al Republicii Moldova. În afar� de preşedinte, Comitetul Na�ional este format din Delegatul Ministerului de Afaceri Interne, un Secretar şi paisprezece membri – preşedin�i ai diferitelor ministere, departamente şi alte institu�ii. Munca lor se axeaz� atât pe prevenirea TFU, oferirea de asisten�� şi protec�ie victimelor, cât şi pe aducerea în instan�� a persoanelor acuzate pentru TFU. Comitetul coopereaz� strâns cu: Ministerul Justi�iei, cel al S�n�t��ii şi Solidarit��ii Sociale, al Afacerilor Externe şi Integr�rii Europene, al Afacerilor Interne, al Educa�iei, Tineretului şi Sporturilor, al Dezvolt�rii Informa�ionale şi Culturii, al Turismului, al Serviciilor Vamale, dar şi cu Biroul Na�ional pentru

80 Activit��ile Comitetului Na�ional sunt stabilite conform Legii Prevenirii şi Suprim�rii TFU a Republicii Moldova Nr. 241-XVI din 20 Noiembrie 2005 şi conform Reglement�rilor Comitetului Na�ional Anti-Trafic aprobate prin Hot�rârea Guvernului Republicii Moldova din 1 August 2005 Nr. 775.

Page 136: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

136

Migra�ie, Biroul Preşedintelui Republicii Moldova, Serviciul de Informa�ii şi Securitate, Biroul Primarului Municipiului Chişin�u.

Structura nominal� a Comitetului Na�ional este aprobat� de Guvern81. În afar� de reprezentan�ii institu�iilor guvernamentale, Comitetul Na�ional poate include reprezentan�i ai organiza�iilor neguvernamentale şi inter-guvernamentale, ce particip� activ la combaterea TFU, chiar dac� au drept numai la vot deliberativ.

Guvernul nu a hot�rât, înc�, oficial, structura nominal� a Comitetului Na�ional din punct de vedere al reprezentan�ilor societ��ii civile şi ai comunit��ii interna�ionale. Totuşi, reprezentan�i ai anumitor organiza�ii guvernamentale sau neguvernamentale, sau ai altor structuri sunt, de obicei, invita�i la întrunirile Comitetului Na�ional. Dintre aceştia pot fi men�iona�i:

b. Organiza�iile Interna�ionale

• Centrul Interna�ional pentru Protec�ia şi Promovarea Drepturilor Femeilor �La Strada� (Moldova) ce conduce o Linie Telefonic� Na�ional� Interurban�, gratuit� şi ofer� consiliere persoanelor traficate şi informa�ii asupra riscului migra�iei ilegale şi a pericolelor generate de TFU. Centrul realizeaz�, de asemenea, campanii de prevenire şi de creştere a gradului de conştientizare asupra TFU, programe de instruire pentru diferite grupuri profesionale, sesiuni de instruire voca�ional� şi umanitar�, cercet�ri şi expertize legale pentru Guvern, facilitând accesul persoanelor traficate la asisten��, incluzând aici salvarea din locurile de exploatare şi repatrierea acestora;

• Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei (Moldova) – singura ONG care asigur� asisten�� legal� victimelor TFU şi reprezentare la tribunal. Acesta are patru sedii în B�l�i, Ungheni, C�uşeni şi Cahul. CPTF realizeaz� activit��i de creştere a gradului de conştientizare şi ofer� oportunit��i de dezvoltare a unor mici afaceri persoanelor traficate;

81 Art 8 din Legea asupra Prevenirii şi Suprim�rii TFU a Republicii Moldova.

Page 137: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

137

• Salva�i Copiii (Moldova) – asist� la procesul de repatriere, asigur� îngrijire medical� şi asisten�� psihologic� şi umanitar� copiilor victime ale TFU, ofer� ad�post, asisten�� social� şi instruire voca�ional�;

• Terre des hommes – ONG francez�, ce sus�ine activit��i de asisten�� a minorilor trafica�i, incluzând repatrierea, asisten�� social� şi umanitar�, îngrijire medical� şi educa�ie; programele includ şi copii cu dificult��i sau cei în pericol de a fi trafica�i;

• Winrock Interna�ional – ONG american� ce implementeaz� programe de prevenire a violen�ei domestice şi a traficului de femei prin realizarea activit��ilor de creştere a gradului de conştientizare şi de consiliere şi prin oferirea oportunit��ilor de dezvoltare a unor afaceri;

• Consor�iul Italian de Solidaritate – ONG care implementeaz� programe pentru victimele TFU, oferindu-le posibilitatea de a-şi deschide mici afaceri;

• IREX – ONG american� care conduce un program ce vizeaz� reducerea vulnerabilit��ii grupurilor de risc major, în special a femeilor, prin intermediul dezvolt�rii comunit��ii şi înt�ririi acesteia;

• ABA-CEELI - ONG american� care realizeaz� cercet�ri legale şi asigur� expertiza Guvernului în domeniul anti-traficului; c. Organiza�ii Inter-gurvenamentale �i de alt tip

• Misiunea OIM în Moldova administreaz� singurul ad�post pentru persoanele care au avut de suferit în urma TFU, incluzând minori, asigurându-le acestora asisten�� imediat� şi pe termen lung; realizeaz� programe de calificare profesional� a for�elor de ordine, desf�şoar� şi sus�ine programe de creştere a gradului de conştientizare, precum şi programe privind abordarea migra�iei;

• Misiunea OSCE în Moldova asigur� asisten�� institu�iilor guvernamentale ce dezvolt� o baz� legal� şi institu�ional� pentru procedurile legale anti-trafic; aceasta sus�ine eforturile anti-trafic f�cute de ONG-urilor, incluzând protec�ia şi

Page 138: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

138

asisten�a victimelor TFU, precum şi programe de instruire a for�elor de ordine. G�zduieşte în fiecare lun� întruniri ale participan�ilor la activit��ile anti-trafic din Moldova, cu scopul de a coordona ac�iunile organiza�iilor donatoare;

• ILO-IPEC (Organiza�ia Interna�ional� a Muncii – Programul Interna�ional de Suprimare a Exploat�rii Copiilor în Munc�) face studii cu privire la exploatarea copilului; suport� costurile Guvernului şi ale societ��ii civile în prevenirea exploat�rii copilului şi traficului de copii şi în reabilitarea şi reintegrarea copiilor victime ale TFU;

• ILO-Migrant (Organiza�ia Interna�ional� a Muncii – Programul Interna�ional pentru Migra�ie) asigur� asisten�� Guvernului în adoptarea unei politici adecvate asupra migra�iei şi legisla�iei; ia m�suri pentru o bun� administrare a migra�iei for�ei de munc� şi pentru prevenirea TFU. Sus�ine programe pentru reducerea vulnerabilit��ii şi dezvoltarea micilor oportunit��i de afaceri pentru victimele poten�iale sau actuale ale TFU;

• Fondul Copiilor Na�iunilor Unite (UNICEF) şi Programul Na�iunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) sus�in programe educa�ionale pentru copii, în scopul prevenirii cazurilor de abuz asupra copiilor; realizeaz� activit��i ce urm�resc prevenirea şomajului şi TFU, precum şi programe de reabilitare pentru victimele minore ale TFU.

• Ambasada UN şi USAID au avut un rol activ în domeniul anti-trafic în Moldova. d. Func�ionarea Comitetului Na�ional

Normele privind Comitetul Na�ional Anti-trafic82 definesc statutul legal al Comitetului şi competen�a sa, autorizându-i activit��ile. Potrivit prevederilor, Comitetul Na�ional este un organism consultativ aflat sub auspiciile Guvernului Republicii

82 Normele sunt aprobate prin Hot�rârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 775 din 1 August 2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, Nr. 107-109, p. 865.

Page 139: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

139

Moldova. În concluzie, deciizile Comitetului Na�ional sunt de o natur� consultativ�. Deciziile sunt luate prin majoritate de voturi, cu condi�ia ca dou� treimi din membrii Comitetului Na�ional s� fie prezen�i. Trebuie men�ionat faptul c� Articolul 17 din aceste Norme stipuleaz� c�, dac� decizia Comitetului Na�ional este semnat� de Primul Ministru, aceasta este obligatorie pentru toate institu�iile şi autorit��ile publice. Acest act normativ a fost contestat de c�tre mul�i avoca�i şi nu a fost pus în practic�.

Comitetul Na�ional este menit s� m�reasc� eficien�a eforturilor organiza�iilor de combatere a TFU la nivel na�ional. Are obiectivul de a colecta şi organiza informa�iile despre situa�ia şi dimensiunea TFU în �ar�, precum şi de a dezvolta propuneri de combatere a acestor fenomene negative. Comitetul Na�ional trebuie s� monitorizeze implementarea Planului Na�ional Anti-Trafic şi s� informeze Guvernul şi societatea civil� asupra procesului de implementare.

Comitetul Na�ional nu posed� un organism func�ional care s� men�in� o activitate eficient�.

Concluzii

• Lipsa unui secretariat eficient este o deficien�� în activitatea Comitetului Na�ional. Atribu�iile Secretariatului Comitetului sunt preluate de Inspectorul �ef al Centrului de Combatare a TFU, sub autoritatea Ministerului de Afaceri Externe, îns�rcinat cu principalele îndatoriri ale poli�iei. Aceste lipse duc la o fragmentare a muncii Comitetului Na�ional, la lipsa de coordonare şi de precizie în luarea deciziilor.

• Statutul Comitetului Na�ional, precum şi a altor structuri inter-departamentale este nedefinit. În practic�, deciziile Comitetului Na�ional nu sunt luate colectiv, ci doar de o persoan�, f�r� a fi supuse la vot. Autoritatea Comitetului Na�ional este determinat� de pozi�ia de rang înalt a Preşedintelui sau– Delegatul Primului Ministru al Republicii Moldova.

• Structura nominal� a Comitetului Na�ional - reprezentan�ii

Page 140: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

140

societ��ii civile şi ai comunit��ii interna�ionale- nu este înc� definit�. Mai mult, nu exist� o procedur� care s� reglementeze aderarea ONG-urilor moldovene la Comitetul Na�ional.

• Nu este clar de ce ONG-urile membre ale Comitetului Na�ional au dreptul doar la un vot deliberativ în procesul de luare a deciziilor, dac� însuşi Comitetul Na�ional este doar un corp consultativ, iar deciziile sale sunt, de fapt, recomand�ri.

e. Coordonarea Regional� a Activit��ilor

La nivel regional, în concordan�� cu Articolul 10 al Legii privind Prevenirea şi Suprimarea TFU a Republicii Moldova, organizarea şi coordonarea combaterii TFU sunt realizate de c�tre comisiile teritoriale/locale precum şi de administra�ia public� local�. Comisiile teritoriale anti-trafic sunt responsabile pentru implementarea m�surilor stipulate de c�tre Planul Na�ional. Ele monitorizeaz� activit��ile de prevenire şi suprimare a TFU în zon� şi asigur� asisten�� organiza�iilor ce se ocup� de aceast� problem�.

Totuşi, în practic�, membrii comisiilor teritoriale au doar cunoştin�ele de baz� despre problemele TFU, precum şi despre modalit��ile de combatere a acestui fenomen. De aceea, eforturile comisiilor teritoriale sunt ocazionale. Pentru a demara activit��ile comisiilor teritoriale, Comitetul Na�ional realizeaz� întâlniri cu anumi�i invita�i în centrele regionale.

Concluzii La nivel regional nu este acordat� o aten�ie particular� problemei TFU în Republica Moldova. Este necesar s� se organizeze şedin�e de instruire a membrilor comisiilor teritoriale, atât cu privire la TFU, cât şi la activit��ile de combatere a acestuia.

Page 141: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

141

D. Mobilizarea Resurselor

În prezent, resursele necesare implement�rii planurilor de ac�iune pentru combaterea TFU, adoptate de c�tre Guvernul Republicii Moldova, nu vin de la bugetul de stat. În general, m�surile de combatere a TFU sunt luate având în vedere fondurile date de asisten�a interna�ional�. Asisten�a din partea Statului se limiteaz� la participarea reprezentan�ilor institu�iilor interna�ionale în implementarea diverselor programe.

Ministerele Republicii Moldova, precum şi Administra�ia Public� Local� nu au resursele necesare pentru a urm�ri procedurile aplicate în restul lumii şi a aloca subven�ii ONG-urilor pentru implementarea programelor anti-trafic.

Concluzii Situa�ia descris� este alarmant�, având în vedere desf�şurarea viitoare nu numai a programelor, ci şi a ONG-urilor ce între�in activit��i anti-trafic, dup� ce asisten�a şi suportul interna�ional vor înceta s� existe.

IV. Implementarea legilor anti-trafic

A. Prevenire şi Conştientizare

Prevenirea TFU este cea mai important� parte a eforturilor anti-trafic, deoarece ajut� oamenii s� evite situa�ii periculoase şi previne r�spândirea fenomenului în societate. M�surile luate în Moldova pot fi împ�r�ite în dou� categorii:

• Sporirea gradului de conştientizare a opiniei publice privind TFU;

• Reducerea riscurilor pentru grupurile vulnerabile social.

a. Sporirea gradului de con�tientizare

În prezent, majoritatea ONG-urilor se ocup� cu sporirea gradului de conştientizare a fenomenului de TFU de c�tre grupurile predispuse la risc şi a opiniei publice în Republica Moldova. Sunt

Page 142: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

142

sus�inute activit��i educa�ionale pentru grupuri predispuse la risc (şcolari, studen�i, absolven�i etc) în vederea în�elegerii, recunoaşterii pericolelor şi încuraj�rii în luarea m�surilor de prevenire. Aceste activit��i vizeaz� reprezentan�ii mass-mediei, autorit��ile publice locale, func�ionarii, preo�ii, profesorii, urm�rind îmbun�t��irea aptitudinilor în vederea transmiterii mesajelor anti-trafic.

Ministerul Educa�iei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova sus�ine activit��ile anumitor ONG-uri. Ghidul Metodologic pentru prevenirea traficului de femei, dezvoltat de Centrul Interna�ional “La Strada” în 2002, destinat profesorilor de liceu, a fost aprobat de Ministerul Educa�iei83 şi recomandat ca material suplimentar pentru cursurile “noi şi legea” şi “educa�ia familiei”. Cursurile de instruire pentru grupurile predispuse la risc sunt sus�inute de activişti ONG. În instruire sunt folosite documentare şi filme ce au ca subiect TFU.

Pe parcursul anilor 2001-2005, organiza�ii precum OIM, Centrul Interna�ional “La Strada” şi Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei au ini�iat campanii anuale de conştientizare care au inclus: Nu eşti o marf�, Stop traficului de femei, Lilia forever. Au fost utilizate numeroase mijloace de informare, inclusiv ecranizare gratuit� de filme educative în cinematografe, seminarii de educare, emisiuni tv şi radio, postere, distribuire de materiale educa�ionale. Aceste campanii au promovat o linie telefonic� Hot Line ca surs� de informare privind TFU şi migrarea.

Linia telefonic� gratuit� na�ional� din Moldova – 0800 77777 – este condus� de Centrul Interna�ional “La Strada”. Prin aceast� linie telefonic� non stop se pot pune întreb�ri şi se pot cere sfaturi privind migrarea şi prevenirea TFU. Apelurile sunt gratuite pe teritoriul Republicii Moldovei. De asemenea, este disponibil� şi pentru apeluri interna�ionale non stop la (0037322) 233309. La începutul anului 2006, OIM şi “La Strada” au deschis o linie telefonic� pentru regiunea Transnistria, pe malul stâng al râului Nistru, condus� de ONG-ul Interaction. 83 Hot�rârea Consiliului Na�ional asupra Programei şi Evalu�rii Nr. 04-12-3387 din 6 Noiembrie 2002.

Page 143: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

143

În Moldova, alte ONG-uri, printre care “Salva�i copiii”, “IREX-Consiliul Interna�ional de Schimburi şi Cercetare” şi “Winrock Interna�ional” au organizat, în diferite regiuni ale ��rii, campanii de informare şi conştientizare a TFU. Winrock Interna�ional a stabilit linii de informare regionale şi implementeaz� instruiri de creştere a abilit��ilor femeilor din zona rural�. Un num�r de ONG-uri din zona rural� r�spândesc afişe informa�ionale şi broşuri pentru grupurile de risc, public� reviste despre problema TFU şi îşi folosesc web-site-ul pentru a publica informa�ii despre aceast� problem�.

Concluzii

• În general, se poate concluziona c� aceste eforturi de creştere a gradului de conştientizare şi-au atins obiectivele într-o anumit� m�sur� şi c� problema TFU este bine cunoscut� popula�iei din Republica Moldova. Conform unui studiu recent84, 77. 5% din tinerii cu vârste între 18 şi 29 de ani şi 80. 6% din cei între 30 şi 39 de ani sunt conştien�i de existen�a fenomenului de TFU, recunosc c� este o problem� foarte serioas� pentru �ara lor şi admit c�, împreun� cu alte ini�iative, campania de conştientizare a ajutat la stabilizarea situa�iei.

• Una din cele mai importante canale de r�spândire a informa�iei este reprezentat� de mass-media şi, în mod particular, de televiziune. Anumite agen�ii promoveaz� în mod permanent difuzarea unor variate filme na�ionale şi interna�ionale cu teme legate de TFU. Oricum, reprezentan�ii ONG-urilor întâmpin� probleme în plasarea reclamelor sociale în mass-media, deoarece aceast� ac�iune este foarte scump�.

• În prezent, accesul la reclama social� este dificil. Este necesar� dezvoltarea anumitor m�suri de sus�inere a

84 Cercetare sus�inut� de Comunitatea Sociologic� şi Centrul de Studiu al Genurilor al Moldovei, asupra impactului Campaniei Sociale “I Care About” (Îmi Pas�) ce urm�rea eliminarea stigmei persoanelor traficate şi extinderea c�ilor de acces a acestor persoane la asisten�a oferit� de Centrul “La Strada” din Noiembrie 2005 pân� în Mai 2006. Raport eliberat în August 2006.

Page 144: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

144

reclamei sociale. b. Diminuarea vulnerabilit��ii

Activit��ile de reducere a vulnerabilit��ii au fost realizate pentru grupurile de risc, în special fete şi femei din zonele rurale, din familii s�race şi “cu probleme”. Programele din acest domeniu ar trebui în principal concentrate pe asigurarea accesului la instruire voca�ional� şi la asisten�� pentru g�sirea unui loc de munc�.

Trebuie men�ionat c� astfel de programe au început s� fie implementate în Moldova abia în ultimii doi ani. Exemple ale accesului liber la instruire voca�ional�, orient�rii pe pia�a muncii şi facilit�rii angaj�rii, accesului la consulta�ii şi subven�ii pentru lansarea unor mici afaceri, la sistemul general de înv���mânt, la ajutor umanitar şi formal, sunt oferite în special de OIM, ILO-IPEC, prin partenerii ei “La Strada” şi “Centrul pentru asisten�a în afaceri”, “Winrock Interna�ional”, “Terre des Homes”, UNDP.

Eforturile ONG-urilor şi ale comunit��ii interna�ionale sunt, de asemenea, cuplate cu m�suri luate de stat şi includ, printre altele, extinderea c�ilor de acces gratuit al tinerilor la instruire profesional� şi la posibilitatile de angajare. Fostul sistem educa�ional al şcolilor secundare gratuite din Moldova a decazut în ultimii ani. Guvernul aloca, momentan, resurse de la buget pentru a oferi mese gratuite acelor şcoli şi pentru a furniza un anumit num�r de locuri destinat instruirii profesionale, finan�ate în totalitate de stat din 2005. Totuşi, num�rul unor astfel de locuri este înc� foarte limitat, iar aceste m�suri sunt evident inadecvate.

Concluzii

• Este nevoie de programe economice speciale de sus�inere pentru absolven�ii internatelor şi orfelinatelor deoarece aceştia sunt cei mai vulnerabili la TFU.

• Un obstacol în implementarea acestor programe îl consti-tuie lipsa unui sistem adecvat de instruire voca�ional�, în zonele rurale. De aceea, deplasarea în zonele urbane pen-tru o perioad� lung� de timp pe perioada cursului creeaz� cursantului multe inconvenien�e, inclusiv cele le-

Page 145: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

145

gate de costurile adi�ionale; alt obstacol este reprezentat de dezvoltarea slab� a pie�ei muncii în zonele rurale, atât din punct de vedere al num�rului limitat de locuri de munc�, cât şi al remuner�rii insuficiente, etc.

• Este necesar s� se ia m�suri pentru a se acorda accesul liber la instruire profesional� popula�iei s�race şi m�suri menite s� dezvolte pia�a muncii în zonele rurale.

• Pentru prevenirea TFU este, de asemenea, necesar� lupta împotriva violen�ei domestice.

B. Protec�ie şi Asisten��

a. Identificarea cazurilor de Trafic de Fiin�e Umane

În prezent, victimele provenind din Moldova ale traficului de fiin�e umane sunt identificate în principal de:

• În prezent, victimele provenind din Moldova ale traficului de fiin�e umane sunt identificate în principal de.

• Poli�ia Republicii Moldova, atunci când proceseaz� informa�iile despre crimele comise în �ar�.

• ONG-urile sau organiza�iile la care se adreseaz� victimele în persoan� sau care primesc telefoane de la victime sau rudele lor. Studiul realizat de Centrul Interna�ional “La Strada” în 200585 a

scos la iveal� un num�r de probleme în domeniul identific�rii vic-timelor traficului de fiin�e umane, incluzând lipsa unei defini�ii ofi-ciale a termenului de “identificare”, a unei proceduri şi a criteriilor pentru identificarea unei victime. Studiul a descoperit şi faptul c� sis-temul de identificare a victimelor TFU nu este destul de dezvoltat în Moldova. Multe poten�iale canale capabile s� primeasc� informa�ii despre diverse cazuri de TFU nu sunt utilizate înc� (serviciul de frontier�, corpurile diplomatice interna�ionale ale Republicii Moldo-va, serviciul social, etc.).

85 “Identificarea victimelor TFU”. Editia tematica “La Strada Express”, Nr. 2. Centrul Interna�ional de protec�ie a Drepturilor Femeilor “La Strada”, 2006

Page 146: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

146

Concluzii

Este necesar s�:

• Se elaboreze o metod� clar� de identificare a victimelor TFU bazat� pe reglement�rile legale na�ionale şi orientat� spre so-lu�ionarea unor probleme specifice ale Republicii Moldova;

• Se dezvolte un sistem de identificare a victimelor diferitelor tipu-ri de crime legate de TFU, bazat pe definirea TFU, informa�ii despre cazuri de TFU, studii sociologice şi psihologice pe aceast� tem�;

• Se dezvolte recomand�ri pentru identificarea victimelor TFU pentru for�ele de ordine şi pentru ONG-uri, bazate pe legisla�ia na�ional�.

• Se dezvolte în continuare cooperarea dintre poli�ie şi ONG-uri în domeniul identificarii VoT, deoarece victimele prefer� s� vorbeasc� cu reprezentan�ii ONG-urilor.

Trebuie men�ionat faptul c� aceast� cooperare între institu�iile Statului şi ONG-uri în identificarea victimelor TFU şi trimiterea lor c�tre asisten�� complex� şi protec�ie, reprezint� elementul principal al Mecanismului Na�ional de Referire (NRM)86, o nou� strategie european� pentru combaterea TFU. NRM ajut� atât la rezolvarea problemelor de identificare şi asisten�� a victimelor TFU, cât şi la îmbun�t��irea întregului sistem de combatere a crimei în �ar�.

Concluzii Este necesar� realizarea unui sistem de cooperare în cadrul NRM pentru trimiterea VoT în locurile unde vor primi asisten�a necesar�.

86 “Mecanisme cu referire la victimele TFU la nivel na�ional. Uniunea for�elor pentru a proteja drepturile victimelor TFU. ”Manual Aplicabil OSCE/BDIHR, Warsaw, 2004

Page 147: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

147

b. Asisten�a Repatrierii �i Evaluarea Riscului

În prezent, cele dou� mari organisme implicate în repatrierea persoanelor traficate în Republica Moldova sunt reprezentantele diplomatice ale acesteia peste hotare şi OIM. De obicei, victimele nu au documente de identificare şi, astfel, misiunea reprezentativ� a Moldovei ac�ioneaz� prin identificarea persoanelor şi elibereaz� actele lor de transport.

Conform Articolului 19 din Legea Republicii Moldova despre Prevenirea şi Suprimarea Traficului de Fiin�e Umane, Ministerul Afacerilor Externe şi Integr�rii Europene, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Dezvolt�rii Informa�iei, ar trebui s� elaboreze şi s� aprobe reglement�rile procedurii de repatriere a victimelor TFU. În prezent, acest document se afl� în ultimul stadiu al elabor�rii.

Repatrierea VoT prezint� deseori elemente negative. Victimele înfrunt� aceleaşi probleme pe care le aveau înainte de plecare: lipsa sursei permanente de trai, datorii, probleme familiale, etc. Pe lâng� asta, ele trebuie s� se ocupe de probleme adi�ionale, cum ar fi pro-bleme de s�n�tate, traume psihologice şi frica de neintegrare social� dac� se va cunoaşte trecutul lor. Dac� o victima m�rturiseşte poli�iei din �ara de destina�ie, el/ea se teme de r�zbunarea trafican�ilor.

Protocolul de Prevenire, Suprimare �i Pedepsire a TFU, în Special Femei �i Copii, completând Conven�ia Na�iunilor Unite împotriva Crimei Organizate Transna�ionale spune urm�toarele:

“Când un stat membru repatriaz� o victim� a traficului de fiin�e umane c�tre alt stat membru al c�rui victima este ceta�ean sau în care el/ ea, la momentul intr�rii pe teritoriul statului gazd� are dreptul la reziden�� permanent�, astfel de repatriere ar trebui f�cut� cu grija corespunz�toare pentru siguran�a acelei persoane şi pentru procedurile legale, legate de faptul c� acea persoan� este o victima a TFU, iar repatrierea ar fi preferabil s� fie volutar�. . . ”87

87 Protocolul de Prevenire, Suprimare şi Pedepsire a TFU, în Special Femei şi Copii, completând Conven�ia Na�iunilor Unite Împotriva Crimei Organizate transna�ionale, 2000,

Page 148: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

148

În realitate, riscul repatrierii victimei nu este întotdeauna evaluat.

O parte dintre ele, dup� ce sunt readuse în Moldova continu� s� înfrunte problemele c�rora nu le pot face fa�� şi încep s� caute noi oportunit��i de angajare peste hotare. Statisticile OIM au ar�tat c� în 2001-2004 o medie de 8% din victime (de la 12% în 2001 la 4. 3% în 2004) au fost traficate în mod repetat88. Reprezentan�ii structurilor oficiale din ��rile de destina�ie ar trebui s� evalueze riscul repatrierii persoanelor care au devenit victime ale TFU şi, dac� este necesar, s� caute alternative pentru o astfel de repatriere.

Concluzii Republica Moldova are obliga�ia de a proteja interesele cet��enilor s�i, care au devenit VoT. Astfel, este necesar s� se semneze acorduri bilaterale cu ��rile de destina�ie, obligându-le pe acestea s� evalueze riscul repatrierii victimelor şi s� caute alternative la aceasta.

c. Ad�posturi, Asisten�� Medical�, Psihologic� �i Umanitar�

Din 2001, a fost creat un ad�post specializat pentru victimele TFU în Republica Moldova, administrat de reprezentan�ii Misiunii OIM în Moldova. El este situat în Chişin�u, capitala Republicii Moldova. În 2004, UNICEF a asistat deschiderea şi echiparea unei sec�ii separate pentru victimele copii. Ad�postul, finan�at de comunitatea interna�ional� în locul Guvernului, ofer� asisten�� gratuit� de reabilitare pe termen mediu celor ce accept� voluntar acest serviciu. Victimele TFU primesc asisten�� medical� direct în ad�postul unde sunt trimişi la întoarcerea în Moldova. Probleme în furnizarea asisten�ei medicale apar când este vorba despre o interven�ie serioas�, ca opera�ia. Moldova a introdus un sistem de asigur�ri de s�n�tate de stat şi asisten�� medical� gratuit� acordat� numai celor care au poli�a de asigurare medical�.

Vezi: http://www. un. org/russian/documen/convents/orgcrime. pdf 88 Al II lea Raport Anual asupra Victimelor TFU în Sud-Estul Europei, 2005. Raport Na�ional al Republicii Moldova. OIM, Geneva, 2005, p. 24.

Page 149: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

149

În general, ad�postul specializat al OIM ofer� beneficiarilor oportunitatea de a sta acolo pân� la 3 luni care, în mod normal, sunt de ajuns pentru recuperare. Oricum, în practic�, sunt cazuri când o victima necesit� o reabilitare pe teren lung – un an sau chiar mai mult. Cateodat�, şederile temporare pe o durat� mai lung� sunt cruciale pentru cei care nu au rude, au fost marginaliza�i de familiile lor, sunt mame singure sau primesc instruire profesional� în alt loc decât cel de reziden��. În aceste cazuri este o problem� a le acorda asisten�� pe termen lung.

Recent, în Moldova, au fost depuse eforturi pentru a dezvolta o re�ea de servicii care s� asiste victimele la locul lor de reziden��. Astfel, UNDP a ajutat deja la deschiderea a trei ad�posturi în diferite jude�e ale Republicii Moldova. Este în plan deschiderea a înc� cinci astfel de ad�posturi. Foarte des, victimele TFU au nevoie de ajutor umanitar, ca îmbr�c�minte, remedii igienice, etc. Centrul Interna�ional “La Strada” (Moldova) asigur� astfel de asisten��.

Concluzii Este necesar� stabilirea de ad�posturi/servicii de asisten�� pe termen lung, unde victimele TFU pot beneficia de asisten�a necesar� cel pu�in un an.

d. Accesul la educa�ia profesional� � Angajarea �i

dezvoltarea afacerilor mici � Reintegrarea social� a victimelor

Conform standardelor interna�ionale, victimele TFU au dreptul la educa�ie profesional�. În prezent, misiunea OIM în Moldova, „La Strada” şi CPTW furnizeaz�, în principal, o astfel de asisten��, având în vedere acordurile semnate cu Agen�ia Na�ional� de Ocupare a For�ei de Munc� şi Ministerul Economiei şi Comer�ului. Victimele care nu au o profesie sau au una care nu mai este cerut� pe pia�a muncii, sunt, în general, instruite în domeniul frizeriei, culinar şi croitoriei sau în alte domenii cerute pe pia�a muncii. Foştii studen�i ai institu�iilor de Înv���mânt Universitar sunt asista�i pentru reintegrare, taxele lor de şcolarizare fiind acoperite. Acest program a fost implementat de Centrul Interna�ional „La Strada”, Moldova, cu ajutorul Misiunii OSCE în Moldova din 2002.

Page 150: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

150

Victimele sunt, de asemenea, asistate la c�utarea unui loc de munc� de departamentele locale ale Agen�iei Na�ionale pentru Ocuparea For�ei de Munc� şi Ministerul Economiei şi Comer�ului. Acest gen de asisten�� întâlneşte un impediment în nivelul înalt al şomajului, dar şi în nivelul sc�zut al salariilor oferite. Misiunea OIM în Moldova şi CPW ofer� victimelor posibilitatea de a-şi deschide mici afaceri. Exist� un criteriu am�nun�it de selec�ie a participan�ilor la acest program, astfel c� este necesar ca aceştia s� posede anumite abilit��i pentru a-şi putea organiza propria afacere. Câştig�torii concursului sunt instrui�i special, asista�i în elaborarea unui plan de afaceri şi li se ofer� mici ajutoare pentru cumpararea echipamentului necesar, a materialelor, etc.

Scopul principal al activit��ilor men�ionate mai sus (asigurând acces la educa�ie şi angajare) este de a asigura reintegrarea victimelor şi de a preveni implicarea repetat� a acestor oameni în TFU. În mod notabil, reintegrarea social� a VoT, exploatate timp de un an sau mai mult, este un proces încet şi dificil. Foarte des, starea psihologic� a victimelor nu le permite s� se concentreze la o anumit� activitate pentru o perioad� mai lung� de timp sau s� lucreze într-un mod satisfac�tor. Din aceast� cauz�, ONG-urile care ofer� asisten�� victimelor TFU desf�şoar� un proces pe termen lung, monitorizând progresul acestor oameni şi îi ajut� în dep�şirea problemelor psihologice.

Concluzii Este necesar s� se desf�şoare monitoriz�ri pe termen lung al progresului înregistrat de victimele TFU pentru a le feri de implicarea în situa�ii similare.

e. Asisten�a Legal�

Victimele TFU sunt asistate pentru a-şi face noi documente şi beneficiaz� de îndrum�ri legale în ceea ce priveşte familia, locuin�a şi alte probleme. Asisten�a este oferit� de un ONG specializat, Centrul pentru prevenirea traficului de femei.

Page 151: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

151

f. Accesul la Proceduri Legale Civile �i Compensare

Victimele TFU au dreptul de a primi o desp�gubire în contul suferin�ei îndurate89. Desp�gubirea pentru suferin�a îndurat� este foarte important� pentru victimele TFU, ea fiind privit� ca o manifestare a justi�iei. Desp�gubirea poate avea un efect de prevenire sau de reabilitare, întrucât ofer� victimelor oportunitatea de a începe o nou� via�� când ajung în �ara de origine şi le fereşte de a ajunge din nou în mâinile trafican�ilor90.

O victim� a TFU poate cere compensa�ii pentru pierderi materiale/morale prin intermediul unui proces, conform procedurilor legale91.

Concluzii

• Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei este singura ONG care ofer� asisten�� legal� victimelor TFU şi le reprezint� la proces. Angaja�ii acestei organiza�ii ajut� victimele s� ob�in� o desp�gubire. Dar, conform spuselor acestora, este practic imposibil s� ob�ii desp�gubire pentru victimele TFU. Deşi autorit��ile judiciare au decis ca o desp�gubire s� fie pl�tit� victimelor, din p�cate criminalii reuşesc s� se sustrag� de la plata obliga�iilor neînregistrând bunurile pe numele lor, astfel, la final pare c� nu exist� nimic ce poate fi confiscat pentru plata desp�gubirilor.

• Este important ca victimele s� fie informate din timp despre drepturile lor la o desp�gubire şi s� fie sprijinite legal în intentarea proceselor împotriva s�vârşitorilor infrac�iunii.

89 Conform p�r�ii a 2 a a Art. 23 al Legii asupra Prevenirii şi Suprim�rii TFU a Republicii Moldova 90 “Mecanismul Na�ional de Referire cu privire la victimele TFU. For�ele Unite pentru Protejarea Victimelor TFU. ” Ghid Practic. OSCE/ODIHR, Warsaw, 2004, p. 97. 91 Regulile ce duc la intentarea unor astfel de procese sunt cuprinse în Capitolul I al sectiunii VII al Codului de Procedura Penal� al Republicii Moldova.

Page 152: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

152

D. Aducerea în instan��

a. Punerea sub urm�rire �i condamnarea criminalilor

Conform Codului de Procedur� Penal� a Republicii Moldova92, urm�toarele organe au autoritatea de a formula puneri sub urm�rire:

• Ministerul Afacerilor Interne;

• Serviciul de Securitate şi Informa�ii al Republicii Moldova;

• Departamentul Vamal;

• Centrul pentru Combaterea Infrac�iunilor Economice şi a Corup�iei.

Sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova exist� o subdiviziune specializat�: Centrul pentru Combaterea Traficului de Fiin�e Umane. Aceasta este singura subdiviziune a organelor interne formate în ��rile CSI specializat� în combaterea TFU. Crearea unei astfel de subdiviziuni specializate în Moldova a fost decis� din cauza extinderii TFU în ultimii ani. În 2005, în Republica Moldova, au fost înregistrate 344 de infrac�iuni privind TFU, incluzând 240 cazuri penale conform Art 165 al Codului Penal “Traficul de Fiin�e Umane” şi 104 conform Art 206 “Traficul de Copii”.

În orice caz, ofi�erii ce se ocup� cu astfel de reclama�ii nu au reuşit s� adune suficiente dovezi pentru a duce în instan�� cazurile respective. Conform informa�iilor Biroului General de Reclama�ii, în anul 2005, 222 de cazuri penale referitoare la TFU au fost înaintate tribunalelor (192 privind Art 165 al Codului Penal şi 30 privind Art 206 al Codului Penal). În plus, analizele arat� c� majoritatea cazurilor penale men�ionate au fost rejudecate în baza Art 220 al Codului Penal “Proxenetismul”, f�r� examinarea tribunalului. În ciuda unui num�r mare de cazuri aduse în instan�� în 2005, numai 36 de persoane au fost condamnate conform Art 165 al Codului Penal şi 19 conform Art 206 al Codului Penal.

Cercet�rile asupra cazurilor penale referitoare la TFU, scoaterea ilegal� din �ar� a copiilor şi proxenetismul, examinate de cur�ile de

92 Nr. 122-XV

Page 153: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

153

judecat� în 2004 şi în primele nou� luni ale 200593, au fost efectuate de Curtea Suprem� de Justi�ie a Republicii Moldova. Aceasta a demascat un num�r de înc�lc�ri ale legii şi nereguli în judecarea cazurilor. Din datele Cur�ii Supreme de Justi�ie reiese c� în mai mult de 50% din cazurile analizate, ac�iunile învinui�ilor au fost încadrate sub inciden�a Art 220 şi altor articole, în locul Art 165.

Pe lâng� toate acestea, tribunalele au comis urm�toarele contraven�ii:

• Achitarea nefondat� a unor persone care au participat la TFU;

• Lipsa de confiden�ialitate a cazurilor în ciuda nevoii de a garanta dreptul la intimitate al victimelor;

• Achitarea acuza�ilor în baza în�elegerilor voluntare ale vic-timelor exploat�rii, care sub lege interna�ional�, nu influen�eaz� evaluarea penal� şi legal� a cazurilor respec-tive;

• Rejudecarea greşit� a cazurilor ce duce la amânarea suplimentar� a pedepsei, fapt datorat neaten�iei;

• Percep�ia fals� conform c�reia recrutarea este o tentativ� de crim�, în ciuda faptului c� aceasta reprezint� chiar ac�iunea principal� în cadrul TFU.

În cazurile analizate, tribunalele au recurs la interogarea victimelor în prezenta avoca�ilor şi a rudelor.

În opinia Cur�ii Supreme de Justi�ie a Republicii Moldova, “aceste înc�lc�ri ale legii sunt cauzate de faptul c� anumi�i judec�tori nu cunosc bine legisla�ia, de lipsa practicii şi experien�ei privind aplicarea acestei legisla�ii”.

Concluzii

• Este necesar� organizarea de programe de instruire

93 Informa�ii privind Practica Juridic� Generalizata în Cazurile de TFU, Trafic de Copii, Trecere Ilegal� a Copiilor În Afara ��rii şi de Proxene�ism. Buletinul Cur�ii Supreme a Republicii Moldova 2006, Nr. 5, p. 34.

Page 154: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

154

specializate pentru organele de aducere în instan�� a infractorilor şi pentru judec�tori.

• Este necesar� consolidarea bazei materiale a organelor de aplicare a legii. Este necesar� dezvoltarea unei baze normative pentru reclama�ii penale pentru a diferen�ia clar infrac�iunile.

• Este necesar� construirea de proceduri legale pentru reclamarea trafican�ilor de persoane şi a victimelor acestora.

b. Protection of Witnesses

Legisla�ia Republicii Moldova privind Protec�ia Victimelor, Martorilor �i a Altor Persoane Participante în Procedurile Legale94 stipuleaz� o serie de m�suri pentru protec�ia vie�ii, s�n�t��ii, drepturilor şi intereselor persoanelor implicate în proceduri legale, precum şi a membrilor familiilor lor şi a apropia�ilor. Depinzând de circumstan�e speciale, legea stipuleaz� m�suri obişnuite şi extraordinare. M�surile obişnuite sunt:

• Protec�ia vie�ii, casei şi a propriet��ii;

• Furnizarea de protec�ie individual� special�, comunica�ie şi m�suri de notificare a pericolului;

• Plasarea temporar� într-un loc sigur;

• Nedivulgarea de informa�ii despre persoana aflat� sub protec�ie.

M�surile extraordinare sunt:

• Schimbarea locului de munc� sau de studiu;

• Schimbarea locuin�ei, cu asigurarea unei alternative de locuit;

• Emiterea unei c�r�i de identitate cu alte date; schimbarea înf��iş�rii;

94 Nr. 71458-XIII, din 28 Ianuarie 1998.

Page 155: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

155

• Audieri private.

Concluzii

• În majoritatea cazurilor, lipsa implicarii statutului înseamn� interzicerea implement�rii legii. În doar câteva ocazii, Ministerul de Interne în cooperare cu OIM şi CPTW au asigurat protec�ie modic� victimelor.

• Este necesar� dezvoltarea unui sistem de protec�ie a martorilor în Republica Moldova şi aplicarea m�surilor stipulate de legisla�ie pentru protec�ia acestora.

În 2000, Moldova a devenit membru al SECI – o organiza�ie inter-guvernamental� a 12 ��ri din Sud-Estul Europei. Aceast� organiza�ie coordoneaz� ac�iunea organelor de aplicare a legii în statele membre, având ca obiectiv combaterea infrac�iunilor transna�ionale. Obiectivul principal al acestei organiza�ii localizate în Bucureşti, România, este de a asigura un schimb rapid şi eficient de informa�ii privind diverse infrac�iuni, incluzând TFU. Acest schimb este asigurat de ofi�eri specialişti în comunica�ie, reprezentan�i ai ��rilor membre, care lucreaz� permanent la sediu. Mai mult, organiza�ia furnizeaz� asisten�� în eliberarea şi repatrierea victimelor infrac�iunilor din teritoriul celorlalte state membre, în urm�rirea criminalilor, etc. În 2005, prima videoconferin�� pentru m�rturie într-o examinare a tribunalului, ce a avut loc în alt� �ar�, a fost organizat� cu sprijinul SECI. La acea conferin��, un cet��ean al Republicii Moldova, victima a TFU desf�şurat pe teritoriul Fostei Republici Iugoslave Macedonia, a depus m�rturie prin mijloace vizuale de comunicare pentru curtea examinatoare din acea �ar�. Sprijinul SECI este foarte important pentru organele de impunere a legii din Republica Moldova, care nu dispun de mijloace financiare pentru a combate crima organizat� transna�ional�.

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

Cele mai bune practici ale sistemului moldovean de combatere a TFU se reg�sesc în acest raport, în capitolele respective.

Page 156: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

156

VI. DEFICIEN�E

Deficien�ele acestui sistem pot fi reg�site în acest raport, în capitolele respective.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Lista de recomand�ri de mai jos este stabilit� luând în considerare deficien�ele şi observa�iile incluse în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI

Pentru îmbun�t��irea sistemului anti-trafic în �ar� se recomand� adoptarea urm�toarelor m�suri: 1. Dezvoltarea abilit��ilor: este nevoie de programe bine

organizate pentru a antrena specialişti care s� între în contact cu poten�ialele victime ale TFU.

2. Management de Cercetare �i Informa�ional: este necesar� sistematizarea colect�rii de informa�ii despre TFU, organizarea de cercet�ri, analize şi schimburi de informa�ii între participan�ii la combaterea TFU. Este nevoie de stabilirea unui corp central responsabil cu colectarea şi sistematizarea informa�iei şi pentru familiarizarea participan�ilor la combaterea TFU cu rezultatele studiului şi cu alte informa�ii importante. Este necesar s� se determine de ce tip de informa�ii au nevoie participan�ii şi s� se stabileasc� o procedur� de colectare, sistematizare şi schimb de informa�ii.

3. Coordonarea ac�iunilor:

• Comitetul Na�ional Anti-Trafic nu are un Secretariat permanent func�ional. Este necesar� formarea unei subdiviziuni speciale (1-2 unit��i) în afara Guvernului Republicii Moldova pentru a combate TFU.

• Reprezentan�ii societ��ii civile şi a structurilor inter-guvernamentale nu sunt aproba�i oficial de Guvern. Este necesar� includerea reprezentan�ilor ONG ce lucreaz� în acest domeniu în structura oficial� a Comitetului Na�ional.

Page 157: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

157

• Republica Moldova nu acord� suficient� aten�ie problemei TFU la nivel regional. Este necesar� organizarea de programe de instruire pentru membrii comisiilor teritoriale în problema TFU şi combaterea ei.

4. Mobilizarea resurselor: În prezent, activit��ile de combatere a TFU în Moldova sunt finan�ate, în principal, prin ajutor interna�ional. Statul ar trebui s� aloce resurse de la buget pentru a suporta combaterea acestui fenomen în �ar�.

5. Prevenirea traficului de fiin�e umane:

• Este necesar� dezvoltarea de m�suri de stat pentru a finan�a reclama social�.

• Pentru a suporta eventualele riscuri, este necesar s� se ia m�suri de stat pentru a asigura acces liber la instruire profesional� pentru popula�ia s�rac�.

• Pentru a preveni infrac�iunile de TFU, este necesar� lupta împotriva violen�ei domestice.

6. Asisten�a �i protec�ia victimelor traficului de fiin�e umane Se impune:

• Dezvoltarea unei defini�ii clare a victimelor TFU bazate pe reglement�ri na�ionale şi orientate spre solu�ionarea problemelor specifice ��rii;

• Dezvoltarea unui sistem indicator pentru identificarea victimelor TFU bazat pe definirea TFU, pe datele care s� reflecte TFU, pe studii psihologice şi sociale în domeniu;

• Formularea de recomand�ri organelor competente şi ONG-urilor pentru identificarea victimelor TFU, având în vedere legisla�ia na�ional�.

• Crearea unui sistem de cooperare în cadrul NRM pentru a fi posibil� îndrumarea victimelor TFU spre locurile în care pot primi asisten��;

• Semnarea de acorduri bilaterale cu ��rile de destina�ie, stipulând obliga�ia acestor ��ri de a estima riscul repatrierii victimelor TFU şi de a c�uta alternative pentru aceasta;

Page 158: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

158

• Deschiderea de ad�posturi pe termen lung, unde victimele TFU pot sta şi primi asisten�a necesar� pentru cel pu�in un an;

• Monitorizarea pe termen lung a reintegr�rii victimelor TFU, cu scopul de a le sus�ine şi de a preveni implicarea lor repetat� în astfel de procese.

• Dezvoltarea un sistem de protec�ie a martorilor în Republica Moldova şi de a aplica m�surile stipulate de legisla�ie pentru protec�ia acestora. Informarea în timp util a victimele TFU asupra drepturilor la desp�gubire şi asisten�� legal� în procesele civile împotriva trafican�ilor, în limitele reglement�rilor.

7. Aducerea în instan�� a vinova�ilor de trafic de fiin�e umane:

Este necesar�:

• Organizarea de programe de instruire pentru specialiştii institu�iilor criminalistice şi pentru judec�tori. Este necesar� consolidarea bazei materiale a institu�iilor de impunere a legii.

• Dezvoltarea bazei normative a acuz�rii cazurilor de TFU şi de proxenetism pentru a diferen�ia aceste dou� ilegalit�ti.

• Luarea m�surilor pentru a oferi ofi�erilor organelor acuzatoare din Republica Moldova cursuri în englez� pentru a promova comunicarea interna�ional�.

• Dezvoltarea m�surilor legale pentru punerea sub acuzare a trafican�ilor.

Page 159: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

159

LISTĂ DE ABREVIERI

CIS Comunitatea Statelor Independente CPTW Centrul de Prevenire a Traficului de Femei ILO Organiza�ia Interna�ional� a Muncii IOM Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie IPEC Programul Interna�ional pentru Suprimarea

Muncii Juvenile IREX Comitetul Interna�ional de Cercetare şi Schimb

de Informa�ii NRM Mecanismul Na�ional de Referire OSCE Organiza�ia pentru Securitatea şi Cooperarea în

Europa SECI Ini�iativa de Cooperare Sud-Est European� UNDP Programul Na�iunilor Unite pentru Dezvoltare UNICEF Funda�ia Copiilor Na�iunilor Unite USAID Agen�ia Na�iunilor Unite pentru Dezvoltare

Interna�ional�

Page 160: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

160

MUNTENEGRU

I. Introducere

Situat în Peninsula Balcanic�, Muntenegru a fost una din ��rile componente a Fostei Republici Iugoslave, iar mai apoi a devenit parte a unei Federa�ii cu Serbia. În 2006, a devenit �ar� independent�. Se învecineaz� cu Bosnia şi Her�egovina la Nord-Vest, Serbia în Nord-Est, Albania la Sud-Est şi Croa�ia la Sud-Vest. Se învecineaz�, de asemenea, cu Italia, dincolo de Marea Adriatic�.

Luând în considerare schimb�rile cauzate de criza social� din ultima decad� şi de dec�derea ��rii, ca, de asemenea, a întregii regiuni balcanice şi a Europei de Est, Muntenegru este, în special, implicat� în TFU. Schimb�ri dure şi tragice au avut loc în aceste zone pe durata conflictelor şi r�zboaielor, precum sc�derea condi�iilor de trai şi creşterea ratei şomajului. Ca rezultat, daune grave au fost aduse asupra dezvolt�rii şi func�ion�rii familiei.

Oficial, în conformitate cu Biroul Coordonatorului Na�ional, Muntenegru este o �ar� de tranzi�ie. Dar, conform informa�iilor prev�zute de ONG-uri în leg�tur� cu aceast� problem�95, Muntenegru este atât o �ar� de destina�ie, cât şi de origine a victimelor. Din p�cate nu exist� informa�ii despre victimele din Muntenegru care ajung în ��ri str�ine. Aceste estim�ri sunt bazate pe apelurile date la liniile de urgen�� (SOS) pentru ajutorarea victimelor TFU. Aceste apeluri au fost efectuate de oameni care îşi c�utau rudele disp�rute, b�nuindu-le victime ale TFU.

Potrivit statisticilor efectuate de Asocia�ia Femeilor din Muntenegru (MWL)96, majoritatea femeilor care devin victime ale TFU sunt din Ucraina, România, Albania, Lituania şi Serbia. Totuşi, nu numai femeile devin victime ale TFU. În Muntenegru, patru b�rba�i din Bangladesh şi înc� patru din Ucraina au fost identifica�i ca victime ale TFU, fiind for�a�i s� munceasc� pe parcursul anilor 2004-2005.

95 Asocia�ia Femeilor din Muntenegru şi Ad�postul Femeilor 96 Asocia�ia Femeilor din Muntenegru conduce un centru de ad�post pentru victimele TFU.

Page 161: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

161

Mai mult, este important de re�inut c� un mare procent al victimelor traficate sunt copii97, care reprezint�, de fapt, cel mai vulnerabil grup pentru trafican�i.

�. Cadrul Na�ional Legal

A. Legea Na�ional�

Nu exist� o defini�ie exact� pentru victimele TFU în Legisla�ia Muntenegr�. Un instrument interna�ional folosit în special de procurori, atunci când au de-a face cu cazuri de TFU, este Declara�ia Principiilor de Baz� ale Justi�iei pentru Victimele Infrac�iunilor şi a Abuzului de Putere, adoptat� în 1985. Declara�ia defineşte ca victime pe aceia care sufer� v�t�m�ri de natur� fizic� sau mental�, sunt supuşi la suferin�e emotionale sau pierderi economice sau care sunt constant priva�i de drepturile lor.

Codul Penal din Muntenegru (Art. 444), definind TFU ca o infrac�iune, stabileşte urm�toarele reguli:

• Persoana care recruteaz�, transport�, transfer�, ori preia o alt� persoan�, prin amenin�are ori prin uz de for�� sau prin alte forme de constrângere, de r�pire, de fraud�, de înşel�ciune, de abuz de putere, ori profitând de vulnerabilitate, ori prin dare ori primire de beneficii pentru a ob�ine consim��mântul asupra altei persoane, în scopul exploat�rii sexuale, prostitu�iei ori altor forme de exploatare, muncii for�ate ori serviciilor, sclaviei ori practicilor asem�n�toare sclaviei, înrobirii ori îndep�rt�rii unor organe, folosirii în scopuri militare, este condamnat la închisoare de la unu la zece ani.

• În cazul victimelor minore sunt aplicate aceleaşi pedepse, chiar dac� infrac�iunea este comis� f�r� abuz de putere, amenin-�are sau de alt tip.

• În cazul victimelor minore, infractorii sunt condamna�i la cel pu�in trei ani de închisoare.

• În cazul unor leziuni fizice grave asupra victimelor, infractorii sunt condamna�i de la unu la doisprezece ani de închisoare.

97 Persoanele sub 18 ani sunt considerate copii.

Page 162: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

162

• În cazul mor�ii victimei, criminalii sunt condamna�i la zece ani de închisoare.

• Dac� infrac�iunea este comis� în grupuri organizate, f�ptaşii sunt condamna�i la cel pu�in cinci ani de închisoare.

Traficul persoanelor în scopul adop�iei (Art. 445)

• O persoan� care priveaz� un copil mai mic de paisperzece ani, de adop�ia lui, ori care adopt� o astfel de persoan�, care îi negociaz� adoptarea, care cumpar�, vinde ori livreaz� o persoan� cu vârsta mai mic� de paisprezece ani, ori care o transport�, îi ofer� ad�post, ori care ascunde aceast� persoan�, este condamnat� la închisoare pe o perioad� de la unu la cinci ani.

• Când infrac�iunea mai sus men�ionat� este comis� de c�tre un grup de persoane, într-o manier� organizat�, r�u-f�c�torii sunt condamna�i la cel pu�in trei ani de închisoare.

Sclavia �i situa�iile asem�n�toare sclaviei (Art. 446)

• O persoan� care supune alt� persoan� la sclavie sau la situa�ii asem�n�toare, care o cumpar� sau o vinde, care o paseaz� unei alte persoane, sau care negociaz� pentru ea, ori care sus�ine alt� persoan� pentru a-şi vinde libertatea, este condamnat� la închisoare de la unu la zece ani.

• O persoan� ce transport� o alt� persoan� dintr-o �ar� în alta, în scopul supunerii la sclavie sau la condi�ii asem�n�toare, este condamnat� la închisoare de la şase luni la cinci ani.

• Dac� infrac�iunea de mai sus este comis� asupra unui copil, f�ptaşii sunt condamna�i cu închisoare de la cinci la cincisprezece ani.

B. Acorduri bilaterale

Procesul de ratificare a conven�iilor interna�ionale a început de când Muntenegru a devenit, recent, independent�. Din acelaşi motiv, nici un acord bilateral sau Conven�ie Interna�ional� nu au fost ratificate pân� acum de Muntenegru, ca stat independent.

Page 163: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

163

Planul Na�ional de Ac�iune

În 2005 a fost adoptat� Strategia Na�ional� a Guvernului din Muntenegru, pentru combaterea TFU. Aceasta con�ine trei p�r�i: condamnarea infractorilor, protejarea victimelor şi prevenirea TFU.

III. Cadrul General

A. Dezvoltarea abilit��ilor Urm�toarele agen�ii implementeaz� activit��i de dezvoltare a

abilit��ilor în Muntenegru: Organiza�ii neguveramentale:

• Asocia�ia Femeilor Muntenegre (MWL);

• Ad�postul Femeilor. Organiza�ii guvernamentale:

• Coordonatorul Na�ional pentru combaterea TFU;

• Echipa Special� a Poli�iei pentru Combaterea TFU. Organiza�ii interna�ionale:

• Organiza�ia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE);

• Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie (IOM). Aceste dou� organiza�ii interna�ionale au jucat un rol extrem de

important în combaterea TFU în Muntenegru, ambele ca donatoare şi ca şi co-organizatori ai multor proiecte semnificative ale ONG, precum sesiuni de preg�tire pentru elevi de orice nivel, pentru persoanele ce lucreaz� în asigur�ri, pentru cadrele medicale şi pentru angaja�ii poli�iei. Datoria OIM-ului este, de asemenea, de a furniza repatrierea victimelor- de a le ajuta s� se întoarc� tefere în �ara de origine.

Multe ONG-uri din Muntenegru, precum Asocia�ia Femeilor Muntenegre, linia telefonic� pentru apeluri de urgen�� (SOS) ce vine în sprijinul victimelor violen�ei domestice, Salva�i copiii din UK, Noi Orizonturi şi Stella, au organizat activit��i de preg�tire în domeniul prevenirii traficului sexual cu diverse grupuri �int� (elevi, studen�i, ofi�eri de poli�ie, profesori, comunit��ile locale,

Page 164: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

164

directorii de spitale) în tot Muntenegrul. Aceste sesiuni de preg�tire au fost organizate în grupe de câte patru zile, trei, dou�, ori o singur� zi de seminar, unde participan�ii au f�cut cunoştin�� cu problema TFU.

B. Mecanisme de analiz�, cercetare şi monitorizare

Proiectul Consiliului de Conducere, un grup format din toate agen�iile, la nivel interna�ional, statal sau doar la nivelul ONG-urilor, care se ocup� cu problema TFU în Muntenegru a fost stabilit în 2004. Consiliul este convocat la fiecare trei luni, iar principalele sale activit��i includ evaluarea situa�iei şi schimbul de informa�ii, stabilind, de asemenea, ce activit��i se vor mai dezvolta.

Moderatorul acestui proiect este Coordonatorul Na�ional pentru lupta împotriva traficului de drepturi ale omului.

C. Cooperare şi Rela�ionare la Nivel Regional şi Na�ional

La nivel na�ional, în 2005, un Memorandum de Cooperare şi În�elegere a fost semnat între Ministerul S�n�t��ii, Poli�ie, Centrele pentru Ajutor Social şi Munc� şi Asocia�ia Femeilor Muntenegre. Acest instrument urm�reşte promovarea unei mai bune percep�ii a fenomenului de TFU prin colaborarea institu�iilor mai sus men�ionate, îmbun�t��irea colabor�rii dintre acestea şi furnizarea consecvent� a unei mai bune protec�ii victimelor.

Func�ia Coordonatorului Na�ional a fost stabilit� în 2002. De atunci, Muntenegru a stabilit trei Coordonatori Na�ionali. Datoria sa principal� este s� sincronizeze eforturile tuturor institu�iilor din Muntenegru- guvernamentale sau neguvernamentale- în combaterea TFU.

În plus, Proiectul Consiliului de Conducere (vezi II b), la care particip� Asocia�ia Femeilor Muntenegre, Ad�postul Femeilor, Echipa Special� a Poli�iei, Biroul pentru Egalitatea Sexelor, UNICEF, USAID şi Salva�i Copiii, este un organism înfiin�at pentru a îmbun�t��i cooperarea între diverşi agen�i anti-trafic ce opereaz� în Muntenegru.

Page 165: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

165

La nivel inter-statal, ��rile balcanice, împreun� cu Croa�ia, au întemeiat Re�eaua Petra, pentru a face schimb de experien�� şi de informa�ii despre victimele TFU şi pentru a-şi înt�ri cooperarea în combaterea TFU. Activit��ile sale includ coordonarea serviciilor oferite prin linia telefonic� de urgen�� SOS şi a ad�posturilor destinate victimelor TFU.

La nivelul ONG-urilor, Re�eaua ARIADNE reprezint� un pas în plus pentru eforturile depuse înspre consolidarea cooper�rii regionale împotriva fenomenului de TFU. Re�eaua a fost întemeiat� în Iunie 2005 şi are un rol semnificativ în combaterea TFU la nivel regional. Coordonatorul acestei re�ele este Centrul Ap�r�rii Drepturilor Omului (KEPAD), stabilit în Grecia. Membrii acestei re�ele sunt ��rile Est-Europene şi Sud-Est Europene, cele mai afectate de traficul de fiin�e umane.

Un alt important instrument al cooper�rii regionale este Re�eaua UNODC, coordonat� de Biroul UNODC din Viena. În aceast� Re�ea, ��rile balcanice şi Est-europene sunt reprezentate prin participarea câte unui ONG din fiecare �ar� (Muntenegru este reprezentat de MWL). Re�eaua UNODC a organizat o campanie care include producerea şi distribuirea de postere, c�r�i poştale şi filme. Atât re�eaua, cât şi campania au avut success şi au trezit interesul media.

Mobilizarea resurselor

În Muntenegru nu sunt alocate fonduri din bugetul Statului pentru activit��ile anti-trafic, cu excep�ia ac�iunilor Ad�postului şi a func�ion�rii Echipei Speciale a Poli�iei.

Resursele financiare sunt furnizate ONG-urilor prin fonduri str�ine precum OSCE, Fondul Global pentru Femei şi Grija Interna�ional�.

IV. Implementarea Legilor Anti-trafic

A. Prevenire şi conştientizare

Campaniile de cre�tere a gradului de con�tientizare au fost organizate în Muntenegru din 2001, urm�rind informarea public�

Page 166: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

166

asupra TFU. În 2001-2002, OIM a organizat “Ea poate fi fiica ta, sora sau so�ia”, iar în 2003-2004, campaniile “Ajut-o”. În 2004, UNODC a organizat campania “Sun� pentru a cere ajutor”. În 2005, au fost realizate înc� dou� campanii: ”Traficul de fiin�e umane-problema mea, a ta, a noastr�, o problem� social� şi global�” şi “S� oprim t�cerea”, de c�tre CARE Interna�ional şi de Biroul pentru Institu�ii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR activeaz� sub conducerea OSCE).

Aceste campanii au ridicat nivelul de informare asupra TFU din Muntenegru, în principal, prin distribuirea materialelor informa�ionale (postere, carduri, pungi cu dulcuri, materiale video) sau prin organizarea de sesiuni publice şi mese rotunde.

În plus, cursuri de intruire pentru prevenirea TFU au avut loc în licee şi şcoli elementare, pe tot teritoriul Muntenegrului. Aceste cursuri de instruire au fost organizate de Salva�i Copiii, Asocia�ia Femeilor Muntenegre, cu participarea tuturor institu�iilor Statului implicate în combaterea TFU, incluzând Poli�ia şi Coordonatorul Na�ional.

B. Protec�ie şi Asisten��

a. Ad�posturi pentru victimele TFU

Un ad�post pentru victimele TFU a fost înfiin�at pentru a asigura acomodarea victimelor pân� la repatrierea lor în siguran�� sau întoarcerea într-o ter�� �ar�. Ad�postul a fost înfiin�at la ini�iativa Guvernului din Muntenegru şi func�ioneaz� sub administra�ia Asocia�iei Femeilor Muntenegre. El g�zduieşte, în principal, femei şi copii victime ale TFU, dar, în unele cazuri, ad�posteşte şi b�rba�i. În acele cazuri, femeile şi copii au fost caza�i separat de b�rba�i.

Ad�postul asigur� cazare de la dou� s�pt�mâni la câteva luni, pentru a ajuta victimele s� treac� peste experien�a traumatizant� avut�. Asigur�, de asemenea, mâncare, asisten�� medical�, suport psihologic şi consiliere legal�. Activiştii MWL înso�esc victimele la poli�ie, împreun� cu medici, avoca�i sau psihologi şi îi sus�in financiar în timpul proceselor. În ad�post este �inut� o

Page 167: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

167

baz� de date ce con�ine informa�ii cu privire la profilele victimelor, durata şederii lor în ad�post experien�a tr�ita de aceştia şi nevoile lor.

În 2004, 10 victime s-au instalat în ad�post; în 2005, 28 iar în 2006, 3 victime98. Pentru a-şi atinge scopurile şi luând în considerare faptul c� re�elele trafican�ilor sunt puternice şi bine organizate, centrul func�ioneaz� datorit� stransei cooper�ri între organiza�ia MWL şi Guvernul din Muntenegru, Ministerul Afacerilor Interne, Justi�iei, S�n�t��ii, Muncii şi Protec�iei Sociale, Educa�iei pre-cum şi OIM şi OSCE.

Principalele obiective ale centrului sunt listate mai jos:

• Asigurarea unui loc sigur victimelor traficate în timpul şederii lor în Muntenegru şi dup� ce se întorc în �ara de origine.

• Asigurarea de asisten�� medical�, legal� şi psihologic� victimelor.

• Men�inerea unei baze de date a victimelor traficate. Informa�ia este transmis�, ulterior, poli�iei.

• Sus�inerea OIM în întocmirea documentelor de c�l�torie pentru repatrierea victimelor.

• Dezvoltarea cooper�rii cu Coordonatorul Na�ional, institu�iile guvernamentale, ONG-urile şi organiza�iile interna�ionale cu scopul de a crea o re�ea comun� pentru combaterea TFU.

• Îmbun�t��irea cooper�rii între centrele regionale, prin schimburi de informa�ii şi expertize sau prin organizarea campaniilor de creştere a gradului de conştientizare public� asupra TFU.

• Dezvoltarea de mecanisme pentru colectarea şi schimbul de informa�ii între institu�iile guvernamentale, ONG-uri şi organiza�iile interna�ionale.

98 În 2004, zece victime au fost cazate, dintre care patru erau femei, patru b�rba�i, un minor şi un copil; în 2005, din 28 de victime, treisprezece au fost femei, patru b�rba�i şi unsprezece minori.

Page 168: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

168

Grupurile �int� ale activit��ilor centrelor anti-trafic sunt ur-m�toarele:

• Victimele traficului, femeile şi copii implica�i în industria sexului, cerşit şi alte forme de munc� for�at�.

• Societatea în general.

Concluzii Asisten�a psihologic� este considerat� necesar� de c�tre activiştii care muncesc în centru. Pentru a îndeplini acest lucru, MWL lucreaz� la asigurarea ajutorului psihologic personalului s�u.

b Linii SOS pentru victimele TFU (2001-2006)

Unul dintre cele mai importante componente ale programului de protec�ie pentru victimele traficului este linia SOS, ce joac� un rol semnificativ în domeniul educa�iei şi al sporirii gradului de conştientizare. Linia SOS este condus� de ONG-ul MWL. Activit��ile liniei SOS includ urm�toarele: • Linia SOS este deschis� 24 de ore pe zi, pentru a asigura

asisten�� permanent� poten�ialelor victime şi cet��enilor care au nevoie de informa�ii.

• Victimelor le sunt oferite sfaturi, informa�ii şi alternative

posibile. • Cet��enilor le sunt oferite informa�ii asupra TFU. • Este promovat� comunicarea constant� între: echipe speciale

ale poli�iei, ONG-uri şi organiza�ii interna�ionale, pentru a oferi mai mult ajutor victimelor şi pentru a fi mai eficien�i în lupta contra TFU.

• Activit��ile sunt coordonate şi experien�ele schimbate între alte ONG-uri pentru a colecta informa�ii despre victime, trafican�i şi rute/locuri unde traficul are loc sau locatii suspicioase unde re�elele de trafican�i se r�spândesc

Page 169: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

169

• Informa�iile colectate prin liniile SOS sunt adunate într-o baz� de date.

• Activiştii liniei SOS lucreaz� pentru prevenirea şi educarea grupurilor �int� - femei, tineri cet��eni, reprezentan�i ai institu�iilor, prin diferite activit��i şi ini�iative precum campanii media, seminarii, chestionare.

În timpul anului 2005, linia SOS a primit 832 de apeluri,

proximativ dou� pe zi. Majoritatea acestor apeluri (33%) au fost primite în Septembrie, Octombrie şi Noiembrie dup� realizarea unei campanii media – Traficul de Fiin�e Umane – Al meu, Al t�u, Al nostru, Problem� global� şi social�. – ca parte a programului interna�ional Care organizat de MWL şi grupul femeilor Stella, femeile pentru un viitor mai bun şi New Horizont şi alte organiza�ii. Apelurile99 primite au fost f�cute în mare parte de oameni tineri, institu�ii, victime şi foste victime100. C. Acuzare

Echipa Special� de Poli�ie a fost fondat� în 2004 şi are 5 membri la nivel na�ional, aceast� echip� are subdiviziuni în toate cele 7 centre ale Securit��ii din Muntenegru. . Misiunea lor este s� controleze şi s� dirijeze activit��ile privind descoperirea, combaterea şi suprimarea traficului. Dup� ce au primit un caz de la linia SOS, echia special� de poli�ie ia m�surile corespunzatoare

99 Apelurile primate au fost categorizate astfel: -62% (514 apeluri) de la cet��eni, în special persoane tinere, care sunt interesate de fenomensi de variatele forme de trafic; -informative 18% (149) apeluri de la persoane tinere sau parintii acestora-ce verificau ofertele agen�iilor sau ofertele delocuri de munca de pe internet; -apeluri de la mass media sau institu�ii 11 % (92); -apeluri de la victime (de obicei e la rudele acestora) sau foste victime, sau cet��eni ce au raportat locatii suspicioase 9 % (77) 100 Fostele victime sunt persoane ce au fost protejate şi cazate în Centru şi care dup� recuperare, s-au intors în �ara de origine, au informat MWL prin linia SOS despre condi�ia curent�; acesta le- pus in legatur� cu ONG-urile din �ara lor, care i-au ajutat în g�sirea unei slujbe sau primirea de instruire şi educa�ie.

Page 170: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

170

pentru a rezolva cazul. . Când o victim� ce necesit� acomodare şi protec�ie este descoperit�, aceştia contacteaz� ad�postul şi aduc victimele în acesta, unde persoanei respective îi este asigurat ad�post, ajutor şi protec�ie. În ultimii ani, în Muntenegru au fost deschise multe procese, dar numai 4 din ele au fost finalizate.

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

• Trei persoane din Muntenegru şi una din Ucraina au fost condamnate la 14 ani de închisoare pentru traficul de fiin�e umane. În acest caz, 4 persoane au fost ilegal aduse din Ucraina pentru munc� for�at�.

• Victimele anterioare care au fost cazate în ad�post dup� repatriere de obicei informeaz� MWL despre situa�iile lor actuale. MWL încearc� s� stabileasca un contact cu ONG-uri din ��rile victimelor pentru a le asista în procesul de reintegrare.

VI. DEFICIEN�E

• Au fost semnalate întârzieri notabile în procedurile proceselor, ceea ce a dus la p�r�sirea Muntenegrului de c�tre multe victime, martori, f�r� a primi vreo desp�gubire, sau inaintea consamn�rii acuzatiilor.

• Lipsa de judec�tori şi procurori specializa�i în cazuri de trafic.

• Lipsa fondurilor pentru activit��ile anti-trafic.

• Lipsa mecanismelor de monitorizare sistematic� şi eficient�.

• Sunt şi factori suplimentari darotit� c�rora traficul de fiin�e umane şi trecerea ilegal� a victimlor sunt considerate atât fenomene diferite, ca şi folosirea deceptiei a for�ei şi a constrangerii în scopul exploat�rii. Acesti factori adi�ionali sunt uneori evidenti dau greu de demontrat f�r� investiga�ii amanuntite.

Page 171: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

171

VII. STABILIREA NEVOILOR

Lista de recomand�ri de mai jos este stabilit� luând în considerare deficien�ele şi observa�iile incluse în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI

1. Schimb�rile sociale trebuie analizate şi noi metode trebuie dezvoltate pentru ca societatea din Muntenegru s� fac� progrese în special în imbun�t��irea nivelului de protec�ie social� şi grija p�rin�ilor fa�� de copii.

2. Sistemul legal trebuie s� pun� la dispozi�ie procurori şi judec�tori speciali pentru cazurile de trafic uman pentru a deveni mai eficient în acordarea drept��ii pentru victime.

3. Persoanele traficate trebuie identificate ca victime. Ajutorul trebuie s� fie asigurat acestora indiferent de statutul lor sau al trafican�ilor (aresta�i, judeca�i, elibera�i).

4. Protec�ia trebuie asigurat� şi membrilor de familie ale victime-lor.

5. Factorii care diferen�ieaz� traficul uman de r�pirea migran�ilor trebuie clar identificat în timpul investiga�iei poli�iei.

Page 172: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

172

LISTA DE ABREVIERI

ARIADNE Re�eaua ONG împotriva TFU în Sud Estul şi E Europei

CARE Interna�ional ONG interna�ional OIM Organiza�ia interna�ional� pentru mi-

grare MWL Asocia�ia Femeilor din Muntenegru ODIHR Oficiul OSCE pentru institu�iile

democratice şi drepturile omului OSCE Organiza�ia pentru securitate şi cooperare

în Europa PETRA Network Re�ea balcanic� la nivel de stat UNODC Oficiul Na�iunilor Unite pentru Droguri

şi Infrac�iuni UNICEF Fondul pentru Copii al Na�iunilor Unite USAID Agen�ia Na�iunilor Unite pentru

Dezvoltare Interna�ional�

Page 173: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

173

ROMÂNIA

I. Introducere

Evolu�ia economic� şi social� în România, din anii 1990, a facilitat o stratificare social� foarte rapid� şi indirect, crearea unui segment de popula�ie expus traficului. Spre sfârşitul anilor 90 şi la începutul noului deceniu, învecinarea geografic� cu conflictul din fostele ��ri Iugoslave a dus la m�rirea fenomenului TFU în România.

La nivel regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a dus la o creştere rapid� a fenomenului. Conform statisticilor interna�ionale, România este o �ar� de origine şi de tranzit a cercurilor mari de trafic de femei ce provin în principal din Asia, dar şi din ��rile vecine precum: Ucraina, Moldova şi Belarus. ��rile de destina�ie sunt fostele Republici Iugoslave, în special pe teritoriul Kosovo, precum şi Turcia şi Grecia sau ��ri din Europa de Vest. Poli�ia Român� a identificat anumite rute de trafic pe parcursul ultimilor ani. Aceste rute de trafic se bazeaz� pe legisla�ia ��rii de destina�ie şi/sau pe structura cercurilor de trafican�i şi istoria acestora pe o anumit� rut�. Conform experien�ei Poli�iei Romane101, prima rut� de trafic porneşte în Republica Moldova, traverseaz� România şi, prin Ungaria, ajunge în Europa de Vest, în special în Fran�a şi Germania. A doua rut� începe din Serbia, Belgrad – un centru renumit pentru TFU – şi continu� c�tre celelalte foste state Iugoslave şi apoi spre Italia şi Grecia. A treia rut� traverseaz� Bulgaria şi se îndreapt� spre Grecia sau Turcia, sau înspre Italia prin Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia şi Albania.

În timpul ultimei decade, TFU a devenit o problem� major� atât pe plan na�ional cât şi la nivel interna�ional; o problem� care se deterioreaz� constant. Acest fenomen nu este frecvent; are implica�ii profunde sociale şi economice şi afecteaz� un num�r mare de indivizi şi ��ri. În forma s� cea mai evident�, TFU const� în exploatarea femeilor şi a copiilor în industria sexual�, cerşit şi munc� for�at�. Formularea politicilor de prevenire şi combatere a TFU este atacat� de o serie de dificult��i ce se ridic�, în special, 101 Statisticile Inspectoratului General al Poli�iei Romane

Page 174: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

174

datorit� cunoaşterii insuficiente a dimensiunilor reale ale fenomenului. Acest fapt se datoreaz� traficului excesiv de fiin�e umane şi bunuri peste grani��. În plus, faptul c� TFU apare şi în activit��i care par legale, aduce obscurit��i fenomenului. Agen�iile de munc� intermediare pot, de exemplu, s� promit� locuri de munc� legale, dar, în momentul ajungerii în �ara de destina�ie, s� pun� în practic� activit��i ilegale de exploatare.

România este o �ar� de origine şi de tranzit a femeilor şi a copiilor în scopul exploat�rii sociale. Femeile din Moldova, Ucraina şi Rusia sunt tranzitate prin România spre Italia, Spania, Germania, Grecia, Fran�a, Austria şi Canada. Existau rapoarte care eviden�iau faptul c� b�ie�ii şi tinerii b�rba�i romani erau trafica�i c�tre ��rile din Europa de Est pentru a fi exploata�i sexuali. Fetele românce sunt traficate în �ar� pentru exloatare sexual�, iar b�ie�ii sunt tranzita�i din Estul şi Nordul României spre oraşe, cu scopul de a fi puşi la munc� for�at� sau s� comit� furturi m�runte102.

Este de aşteptat c� în urma integr�rii în UE, România s� devin� �ar� de destina�ie a TFU, pe m�sur� ce va atrage persoane din ��rile învecinate mai pu�in dezvoltate, drept pentru care este necesar� dezvoltarea unui sistem eficient, capabil s� înfrunte un mare num�r de cet��eni str�ini trafica�i în România ce vor avea nevoie de asisten�� şi repatriere.

Statisticile oferite de for�ele de ordine sau de OIM sunt incomplete şi redau doar o fa�� a fenomenului şi anume persoanele acuzate sau victimile repatriate. ��rile din SE Europei, inclusiv România, fac eforturi pentru îmbun�t��irea sistemelor de colectare a datelor necesare pentru a asigura o baz� mai bun� pentru politica anti-trafic şi pentru o abordare adecvat� a cazurilor socio-economice multiple ale fenomenului.

102 “Strategia Na�ional� Anti-Trafic 2006-2010”, UNICEF România

Page 175: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

175

II. Cadrul Na�ional Legal

A. Legea Na�ional�

Legisla�ia na�ional� anti-trafic a intrat în vigoare în 2001-2003, permi�ând for�elor de ordine s� ac�ioneze pentru a limita traficul şi s� alinieze România la standardele interna�ionale relevante.

Laws adopted to counter trafficking în human beings are the fol-lowing:

• Legea 678/2001 cu privire la prevenirea �i combaterea TFU;

• G. D/216/2001 cu acordul Planului Na�ional de Ac�iune pentru prevenirea şi combaterea TFU;

• Legea 682/2002 privind programul de protec�ie a martorilor;

• Legea 565/2002 cu privire la ratificarea Conven�iei UN împotriva Crimei Organizate Transna�ionale şi Protocolul Suplimentar;

• Legea 9/2003 cu privire la prevenirea �i combaterea crimei organizate;

• G. D 299/2003 cu privire la aprobarea prevederilor pentru implementarea legii 678/2001; • Legea 656/2002 împotriva sp�l�rii banilor.

B. Acorduri bilaterale

Nici unul din câte ştim noi.

C. Planul Na�ional de Ac�iune

Realizarea Planului pentru prevenirea �i combaterea traficului de copii este produsul Grupului Inter-ministerial şi a beneficiat de expertiza organiza�iilor experimentale în domeniul traficului de copii, asemenea UNICEF, Organiza�ia Interna�ional� a Muncii, OIM, UNDP şi Salva�i Copiii. Grupul Inter-ministerial, în cooperare cu Direc�ia General� pentru Combaterea Crimei Organizate şi Anti-drog DGCCOA a g�zduit, în Martie 2004, o dezbatere privind

Page 176: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

176

proiectul de schi�are a planului la care au participat mai mult de 50 specialişti.

În prim�vara anului 2001, în urma unei ini�iative a Ministerului de Interne, Afacerilor Externe şi al Justi�iei, exper�ii din Grupul Inter-ministerial au realizat Planul Na�ional de Ac�iune pentru combaterea TFU. Planul a fost un efort comun al Ministerelor Educa�iei, Muncii, Tineretului şi Culturii. Formând o adunare ad-hoc, specialiştii organiza�iilor guvernamentale, neguvernamentale şi interna�ionale au elaborat forma final� a Planului, care a fost adoptat ulterior prin decizie guvernamental� în 2001. Planul stabileşte obiective pe trei direc�ii strategice: prevenirea, acuzarea şi protec�ia victimelor TFU în concordan�� cu recomand�rile Pactului de Stabilitate pentru SE Europei, de când aceast� organiza�ie şi-a asumat responsabilitatea de a implementa Conven�ia UN cu privire la Crima Organizat� şi Protocoale Suplimentare.

Crearea unui sistem de ac�iune eficient împotriva traficului de fiin�e umane este una din cerin�ele pe care România trebuie s� le îndeplineasc� pentru procesul de integrare în UE. În concordan�� cu tendin�a interna�ional� de prevenire şi lupt� împotriva TFU, Guvernul României a f�cut din acestea o prioritate. În acest context, Strategia Na�ional� Anti-trafic şi Planul Na�ional de Ac�iune conex au fost adoptate ca instrumente necesare procesului de inte-grare a României în UE.

Strategia Na�ional� Anti-trafic (NATS) se axeaz� pe ac�iuni de prevenire şi combatere a TFU în perioada 2006-2010. Strategia va fi implementat� prîntr-un Plan Na�ional de Ac�iune (NAPA) pentru prevenirea şi combaterea TFU, în perioada 2006-2007103.

Concluzii Dup� trei ani de la aprobarea Planului, au fost identificate avantaje şi dezavantaje asupra valorii sale practice.

• elaborarea acestuia demonstreaz� angajamentul guvernamental de a combate TFU;

103 “Strategia Na�ional� Anti-Trafic 2006-2010”, UNICEF România

Page 177: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

177

• faciliteaz� dezvoltarea cooper�rii între agen�iile na�ionale şi societatea civil�;

• creeaz� posibilitatea de a folosi experien�a for�elor de ordine în campanile de prevenire;

• permite îmbun�t��irea cooper�rii dintre România şi partenerii s�i interna�ionali;

• stabileşte sarcini pentru toate institu�iile guvernamentale/neguvernamentale competente;

• nu asigur� un anumit buget nici la nivel guvernamental, nici pentru ONG-uri;

• nu stabileşte un cadru permanent pentru cooperare;

• nu dezvolt� un sistem eficient de coordonare între diferite institu�ii implicate;

• unele activit��i au fost descrise la modul general şi, în consecin��, este dificil� urm�rirea rezultatelor lor;

• combaterea TFU din perspectiva prevenirii acestuia şi protec�iei victimelor nu este clar definit. Accentul este pus pe acuzarea trafican�ilor104.

III. Cadrul General

A. Dezvoltarea abilit��ilor

Autorit��ile române au luat la cunoştin�� nevoia pentru instruire na�ional� şi regionala ca f�când parte din strategia de prevenire şi combatere a TFU. Sunt organizate sesiuni de instruire regulate ce se adreseaz� tuturor for�elor de ordine implicate în acest domeniu. Instructajul se bazeaz� pe Manualul Celor Mai Bune Practici ale For�elor de Ordine în Combaterea TFU din Sud-Estul Europei, proiectat de UNDP România şi recunoscut ca standard regional în acest domeniu. Dou� întruniri na�ionale ale ofi�erilor for�elor de ordine ce se ocup� de cazurile de TFU au avut loc, fiind

104 Raportul Anual Român,

Page 178: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

178

sus�inute financiar de c�tre FBI, Centrul Regional al SECI şi UMDP România.

Aproape 200 de participan�i, incluzând ofi�eri de poli�ie, vameşi au luat parte la şedin��.

Concluzii

• Întrunirile au fost o oportunitate excelent� pentru a face schimb de experien�� şi de cele mai bune practici în domeniu, pentru a armoniza metodele de investiga�ii în cazul traficului de fiin�e umane şi pentru a stabili standarde na�ionale.

• Toate organiza�iile interna�ionale şi ONG-urile, în cooperare cu structurile guvernamentale au pus la punct programe de instruire pentru for�ele de ordine, personalul serviciilor sociale, profesori, medici, etc.

B. Mecanisme de cercetare, analiz� şi monitorizare

Existenta unui sistem de statistica complex este esen�ial� pentru analiza cauzelor TFU şi identificarea grupurilor de risc, precum şi pentru dezvoltarea unui segment de poli�ie anti-trafic corespunz�tor. Ca şi toate activit��ile ilegale, traficul de personae are o parte invizibil� considerabil�, care nu poate fi cuprins� în nici o baz� de date sau analiz�. În afara de lips� de date, care este imposibil de evitat, este totuşi un deficit serios de date în România.

Responsabilit��ile institu�ionale, colectarea şi procesarea datelor privind TFU se bazeaz� pe:

• Centrul de resurse al Departamentului de Combatere a

Crimei (DOCC) în domeniul acuz�rii; • Inspectoratul General al Poli�iei Vamale (GIBP), ca o parte

integrant� a îndatoririlor sale, raporteaz� numai cazurile de TFU legate de imigrare;

• Oficiul Na�ional de Prevenire a TFU (NOPT) al Instituttului de Prevenire şi Cercetare a Crimei, care a fost

Page 179: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

179

reorganizat în Ianuarie 2006, în Agen�ia Na�ional� Anti-trafic în domeniul de prevenire şi asisten��;

• Autoritatea Na�ional� pentru Protec�ia Copilului (NAPRC), care a început organizarea unei baze de date ce monitorizeaza traficul de copii. NAPRC raporteaza numai cazuri de minori neinsotit care au fost repatriate, f�r� s� distinga tipul de abuzz sau exploatare la care aceştia au fost supusi;

• Baz� de date OIM cu privire la victimele traficului.

Datele existente acoper� în principal cazurile de exploatare sexual�. Informa�iile privind alte forme de trafic, cum ar fi acela al c�rui scop este exploatarea prin munc� sau ob�inerea de organe, sunt precare şi insuficiente pentru o analiz� statistic�.

Având un an de activitate, Grupul Inter-ministerial a lucrat în continuu pentru monitorizatea activit��ilor conduse de agen�iile de stat, în concordan�� cu Planul Na�ional de Ac�iune pentru prevenirea şi combaterea TFU. . Deşi Grupul Inter-ministerial nu are puterea de a lua decizii asupra organiza�iilor guvernamentale stabilite prin G. D. 1216/2001, membrii acestuia au f�cut eforturi pentru a forma un forum în care sunt discutate liber probleme semnificative ale traficului de persone. Forumul este, de asemenea, o modalitate valoroasa de monitorizare a implement�rii planului, facilitându-i atingerea obiectivelor.

Concluzii

• Guvernul României nu se adapteaz� în totalitate standardelor minime pentru eliminarea traficului. Totuşi, face eforturi mari pentru a se adapta acelor standarde. România şi-a m�rit eforturile de impunere a Legii şi a f�cut paşi spre îmbun�t��irea coordon�rii Guvernamentale prin crearea, în 2005, a Agen�iei de Prevenire a TFU. Aceasta va fi finan�at� din bugetul de stat şi va avea autoritatea de a directiona alte ONG-uri în luarea anumitor ini�iative anti-trafic.

• Majoritatea institu�iilor din acest domeniu au început abia de curând s� raporteze datele pe care le au. În consecin��, datele

Page 180: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

180

existente nu permit realizarea unei analize dinamice.

• Datele disponibile nu sunt m�surabile şi nu sunt tot timpul consistente. Datele nu sunt centralizate într-o singur� baz� de date, accesibil� tuturor organiza�iilor guvernamentale şi neguvernamentale, cu competente în domeniu105 Datele disponibile nu sunt m�surabile şi nu sunt tot timpul consistente. Datele nu sunt centralizate într-o singur� baz� de date, accesibil� tuturor organiza�iilor guvernamentale şi neguvernamentale, cu competente în domeniu.

• De exemplu, sunt câteva institu�ii care furnizeaz� date-GIBP, DOCC, NAPRC, NOPT-fiecare lucrând cu date/rapoarte care nu sunt interconectate;

• Poli�ia Vamal� asigur� date despre minorii care se intorc în �ar�.

• NAPRC asigur� date despre minorii intorşi în �ar�, date care sunt prelucrate de aurorit��i dup� anumite specificatii.

• Centrul de resurse din DOCC asigur� date despre copiii victime rapora�i de c�tre poli�ie.

• Centrul de resurse din DOCC a ini�iat, în 2004, dezvoltarea unei baze de date pentru victimele traficului uman. Aceast� baz� de date include diferite forme de trafic uman: prostitu�ie, munc� for�at�, cerşit, etc. Pentru ca o persoan� s� fie raportat� ca victim� a traficului, trebuie s� îndeplineasc� m�car una din aceste condi�ii: s� completeze o declaratie sau o plângere, în care s� specifice faptul c� este o victim� a traficului; s� fie verificat, într-o investiga�ie a poli�iei, c� persoana este parte v�t�mat� ca urma unei ac�iuni a unei re�ele de trafican�i; s� fie descoperita în urma unui raid al poli�iei.

• În absen�a unui sistem integrat de identificare �i procesare a victimelor, datele colectate Centrul de Resurse al DOCC depin, în ultima instan��, de interpretarea fiecaruia a notiunii de victima.

105 “Strategia Naţională Anti-trafic 2006-2010”, UNICEF România

Page 181: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

181

• Monitorizarea nu e sus�inut� în toate sferele de ac�iune, în special în acordarea de ajutor victimelor. Victimele traficului uman sunt înregistrate sub form� de „cazuri sociale” în vederea accesului la programe de reintegrare social� (educa�ie, ob�inerea unui loc e munc�), sau, uneori pentru asigurarea de servicii medicale. În aceste circumstan�e, nu este posibil s� se determine num�rul/propor�ia victimelor traficului uman ce au primit asisten��.

• Absen�a unui sistem de identificare şi procesare a victimelor şi lipsa unor proceduri clare de cooperare inter-institu�ional� privind adunarea, schimbul şi accesul de date reduce considerabil capacitatea sistemului de a produce statistici şi analize cauzale care s� ghideze pe viitor ac�iunile şi politicile anti-trafic.

C. Cooperarea şi Rela�ionarea la Nivel Na�ional şi Regional

Au fost dezvoltate diferite ini�iative privind costruirea unei relationari efective. Acestea includ mai multi factori: Organiza�iile Interna�ionale, ONG-urile şi institu�iile guvernamentale cu rol în prevenirea, ajutorarea vitimelor şi acuzarea trafican�ilor. De exemplu, re�eaua OIM şi toate ONG-urile care lucreaz� cu aceasta, reprezint� un bun exemplu în acest domeniu.

D. Mobilizarea Resurselor

Fondurile pentru activit��ile anti-trafic sunt asigurate de bugetele ministerelor competente. Deocamdat�, estim�rile costurilor privind aceste activit��i nu sunt disponibile nici unuia dintre ministrele implicate (Ministerul Administra�iei şi Afacerilor Interne, Public şi al Justi�iei).

Campanii de prevenire au fost dezvoltate în parteneriat cu institu�ii publice şi organiza�ii ale societ��ii civile, organiza�ii interna�ionale şi media. Nici în aceste proiecte nu exist� costuri estimative.

În domeniul dezvolt�rii de institu�ii pentru ajutorarea victimelor, mare parte din resursele financiare alocate activit��ilor anti-trafic vin

Page 182: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

182

din partea organiza�iilor interna�ionale. Cu privire la activit��ile de ajutorare a victimelor, ministerele competente-Ministerul S�n�t��ii, Muncii, Solidaritatii Sociale şi Familiei şi Educa�iei şi Cercet�rii-nu au publicat cheltuieli relevante. Doar Departamentul General de Asisten�� şi Protec�ie a Copilului are posibilitatea s� evalueze fondurile îndreptate direct c�tre ajutorarea victimelor TFU106.

Privind repatrierea românilor, ce sunt victime ale TFU intrna�ional, Ministerul de Afaceri Externe şi misiunile diplomatice romane nu primesc fonduri de la bugetul statului pentru a asigura asisten�� victimelor. Momentan, sistemul se bazeaz� pe donatori locali (în ��rile de destina�ie) sau organiza�ii interna�ionale pentru a finan�a repatrierea victimelor sau pentru asigurarea altor forme de asisten�� precum bugete pentru reintegrarea victimelor.

Cncluzii

• Nu este posibil� realizarea unei analize precise asupra bugetului pentru activit��ile anti-trafic, nici asigurarea de prevederi privind resursele financiare pentru Planul Na�ional de Ac�iune 2006-2007.

• Odat� ce România se alatur� Uniunii Europene, se aşteapt� ca finan��rile interna�ionale s� scad� considerabil. Din acest motiv este vital� g�sirea unei solu�ii de construie a unui sistem fiabil şi g�sirea de noi surse de finan�are. De aceea, în perioada 2006-2007, în vederea acces�rii fondurilor interna�ionale, a devenit o prioritate construirea unui sistem eficient şi performant de identificare, la nivel intern, a victimelor de na�ionalitate român� sau str�in�, de ajutorare şi, dac� este posibil, de repatriere a acestora107.

106 Bugetele centrelor publice sunt considerate insuficiente de managerii acestora 107 “Strategia Na�ional� Anti-Trafic 2006-2010”, UNICEF România

Page 183: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

183

IV. Implementarea Legilor anti-trafic

A. Prevenire şi conştientizare

În perioada 2001-2005, institu�iile statului, în parteneriat cu organiza�ii ale societ��ii civile, mass media şi organiza�ii interna�ionale au întreprins campanii preventive.

Studii reprezentative asupra popula�iei României arat� c� marea majoritate a popula�iei (85%) a auzit despre TFU. Sub coordonarea Institului de Prevenire şi Cercetare a Infrac�iunii (ICRP), în asociatie cu Biroul Na�ional pentru Prevenirea TFU (NOPT), 42 de divizii de prevenire a TFU au fost infiintate, la nivel de Inspectorate de Poli�ie. Aceste divizii conduc campanii de informare şi de conştientizare, împreun� cu agen�ii locali de poli�ie şi cu reprezentan�i ai ONG-urilor, ce sunt activi în domeniul prevenirii fenomenului. Dar, în lipsa finan��rilor, implementarea de ac�iuni preventive anti-trafic este conditionat� de existenta de ONG-uri active în domeniu şi priorit��ile sponsorilor.

Mai mult de 3000 de elevi au participat la seminarii şi lectii în şcoli publice privind sporirea gradului de conştientizare opiniei publice în 2005. Guvernul a finan�at un program na�ional axat pe problema traficului de copii. Panouri, postere anti-trafic şi alte materiale anti-trafic au fost distribuite în şcoli.

Concluzii Campaniile de informare public� au fost eficiente. Totuşi, în lipsa unui sistem de coordonare na�ional�, ac�iunile preventive nu au acoperit tot teritoriul ��rii în mod egal. De exemplu, partea de Sud a ��rii, care reprezint� principala surs� a victimelor traficate, nu beneficiaz� de resurse financiare sau umane ce sunt necesare pentru implementarea m�surilor preventive.

Page 184: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

184

B. Protec�ie şi Asisten��

În Ianuarie 2006, şapte ad�posturi de ajutorare pentru victimele adulte ale TFU au fost infiin�ate prin Legea 678/2001. Înc� dou� centre sunt pe cale s� devin� opera�ionale în partea de Sud a României. Cu ajutorul Programului de Interes Na�ional 415/2004, 12 centre de tranzit pentru copiii victime ale TFU au fost deschise.

În plus, din Ianuarie 2006, exist� şi un centru pentru femeile repatriate, victime ale TFU, construit pe baza in�elegerii dintre Guvernul Romanei şi OIM (GD 1226/2001). Înc� 3 centre sunt conduse de ONG-uri: ADPARE în Bucuresti; Reaching out în Arges; şi Genera�ie Tân�r� în Timiş. Alte centre asigur� asisten�� pe termen lung.

Concluzii În general, ONG-urile asigur� asisten�� pe termen lung,

în vreme ce agen�iile conduse de stat sunt preg�tite pentru cazurile de urgen��. Totuşi, în cazul copiilor victime, unele centre asigur� asisten�� pe termen lung, precum şi servicii de reintegrare social�.

Harta facilit��ilor de asisten�� pe teritoriul României108

108 “STRATEGIA NA�IONAL� ANTI-TRAFIC 2006 – 2010”, UNICEF

România

Page 185: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

185

Centre publice realizate în concordan�� cu Legea 678/2001 şi PNI 415. Servicii reziden�iale pe termen lung (ONG-uri) Servicii de o zi (ONG-uri)

Concluzii • Victimelor le-a fost asigurat ajutor social, medical şi

legal, chiar dac�, pe alocuri, calitatea acestora şi facilit��ile oferite de institu�iile de stat las� de dorit.

• Problemele legate de finan�are au determinat închiderea şi redeschiderea mai multor ad�posturi.

• Centrele sunt prev�zute doar pentru a asigura cazare pe termen scurt; victimelor le este permis s� stea în centru doar pentru 10 zile, termen ce poate fi extins pân� la 3 luni pentru adul�i şi 6 luni pentru minori şi, în circumstan�e speciale, pentru o perioad� de peste 3 luni este nevoie de o cerere judec�toreasc�.

• Funding issues prompted the closure and reopening of several shelters.

• Poli�iei şi procurorilor le este cerut s� informeze victimele asupra posibilit��ii şederii într-un ad�post, dar în practic�, cele mai multe victime nu utilizeaz� centrele din cauza perioadei scurte de ajutor oferite şi lipsei încrederii victimelor în institu�iile şi procedurile Statului.

Page 186: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

186

• Doar 29 din cele 175 de victime ajutate de Guvern au utilizat ad�posturile conduse de Stat. Victimele continu� s� primeasc� cea mai mare parte a asisten�ei de la ONG-uri, chiar dac� acestea primesc anumite fonduri guvernamentale pentru ajutorarea victimelor.

• Per total, asisten�a a fost inconsistent� şi inadecvat� 109.

C. Aducerea în instan��

În domeniul acuz�rii juridice, institu�iile implicate sunt urm�toarele:

• MAIA Ministerul Administra�iei şi Afacerilor Interne

• DOCC Departamentul de Combatere a Crimei Organizate, prin centrele sale regionale, dar şi prin serviciile de combatere a crimei organizate subordonate Inspectoratelor Locale de Poli�ie.

• Centrul de resurse, o structura a c�rui scop este

acela de a colecta şi procesa toate datele primite de la toate structurile cu indatoriri în combaterea TFU.

• GIBP Inspectoratul General al Poli�iei Vamale, prin structurile sale teritoriale (servicii şi personal) specializat în TFU.

• PM Ministerul Afacerilor Publice. • DIOCT Departamentul de Investiga�ii a Crimei

Organizate şi a Terorismului. • MJ Ministerul Justi�iei. • Re�eaua Na�ional� de Judec�tori (compussa din

56 de judec�tori), a fost înfiin�at� pe 2 Iulie 2004 şi este specializata pe cazurile de TFU.

• Cooperarea regional� şi inter-de stat (SECI). Concluzii

109 Departamentul de Stat al SUA Raport TIP 2006, România

Page 187: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

187

Guvernul României şi-a imbun�t��it în mod considerabil, în ultimul an, legisla�ia privind combaterea TFU. Poli�ia Român� a întreprins în 2005, 231 de investiga�ii. 124 de cazuri au fost judecate, rezultând condamnarea a 235 de trafican�i. Aceasta demonstreaz� o creştere de 100 de procente comparativ cu anul 2004 (peste 103 trafican�i). Din cei 235 de trafican�i, condamna�i în 2005, 137 au fost condamna�i la închisoare, în timp ce 98 au primit sentin�e ce nu prevedeau închisoarea. 64 de trafican�i au fost condamna�i de la 1 la 5 ani de închisoare. 64 au fost condamna�i de la 5 la 10 ani de închisoare 110.

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

Studiu de caz

�Ana�

Condi�iile precedente TFU Ana a crescut într-un orfelinat şi, la vârsta de 14 ani a

fost reunit� cu familia. Mama s� era foarte grav bolnava, iar tat�l alcoolic şi agresiv. Sora sa era handicapat� din punct de vedere mental şi fratele sau, alcoolic. La 16 ani, Ana s-a decis

110 Idem.

Page 188: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

188

s� se c�s�toreasc�. So�ul s�u era alcoolic şi foarte agresiv şi, la scurt timp dup� începerea c�s�toriei, Ana a devenit o victim� a violen�ei domestice. La 20 de ani, f�r� mâncare şi f�r� suport emo�ional din partea familiei, dup� o mul�ime de agresiuni, Ana a fugit din casa so�ului la o vecin�.

Recrutarea pentru TFU Dup� dou� s�pt�mâni în casa vecinei (o prieten� de la orfelinat), un român i-a propus Anei s� mearg� în Grecia pentru 3 luni pentru a munci într-un restaurant. Barbatul i-a promis c� va deschide un cont bancar în România, pentru a-i putea trimite bani fiicei sale. Ea a cerut o s�pt�mân� de gândire, îns� el a determinat-o s�-i inmâneze lui Buletinul de Identitate în vederea ob�inerii unui paşaport.

Transportul

Dup� o s�pt�mân�, acel barbat a venit şi i-a cerut Anei s�-l inso�easc� pân� la maşin� pentru a merge la poli�ie şi a semna pentru eliberarea pasaportului. Nu a fost adev�rat; au mers direct spre grani�a cu Serbia şi au trecut ilegal frontiera. În Serbia, Ana a realizat c� este în alt �ar� din cauza denumirilor localit��ilor. A început s� pun� intrebari, dar i s-a spus c� este vândut�.

Exploatarea De la o „cas� de vânz�ri”, Ana a fost cump�rat� de

patronul sârb al unui sexy club. Acesta i-a spus c� îi este datoare şi c� trebuie s� munceasc� timp de şase luni pentru a-şi plati datoria şi abia apoi va putea pleca acas�.

În prima noapte la club, Ana a fost violat� de un client, deoarece a refuzat s� între�in� rela�ii sexuale cu acesta.

Deoarece nu s-a comportat „bine” cu clien�ii, patronul a vândut-o unui club asem�n�tor dup� o lun�.

Din acest club, Ana a fost vândut� mai departe în alte

Page 189: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

189

zece cluburi în Serbia şi Yugoslavia. Aceast� perioad� a �inut mai bine de doi ani. În tot acest timp, Ana a fost for�at� s� ofere servicii sexuale, s� cur��e în cluburile respective, s� bea împreun� cu clien�ii şi s� fac� striptease. În aceşti doi ani, a devenit alcoolica şi a supravie�uit doar cu gândul la fiica sa. A reuşit s� scape dîntr-un club în Yugoslavia, dar poli�iştii de la Vama au b�tut-o şi au vândut-o mai departe.

Evadarea

În timpul unei razii a politiei, când un patron de club a

ascuns-o într-o cas� privat�, Ana a reuşit s� scape cu ajutorul unui client. Clientul a ajutat-o s� treac� grani�a în Kosovo şi a îndrumat-o înspre Consulatul României. De aici a fost trimis� într-un ad�post OIM în Pristina, unde a primit ajutor timp de o lun�.

Ajutor pentru repatriere

Ana a fost repatriat� de OIM România şi este în programul de ajutor din Aprilie 2003. Victima a primit ajutor la grani�� şi escort� Dup� dou� s�pt�mâni în casa vecinei (o prieten� de la orfelinat), un român i-a propus Anei s� mearg� în Grecia pentru 3 luni pentru a munci într-un restaurant. Barbatul i-a promis c� va deschide un cont bancar în România, pentru a-i putea trimite bani fiicei sale. Ea a cerut o s�pt�mân� de gândire, îns� el a determinat-o s�-i inmâneze lui Buletinul de Identitate în vederea ob�inerii unui paşaport.

Transportul

Dup� o s�pt�mân�, acel barbat a venit şi i-a cerut Anei s�-l inso�easc� pân� la maşin� pentru a merge la poli�ie şi a semna pentru eliberarea pasaportului. Nu a fost adev�rat; au mers direct spre grani�a cu Serbia şi au trecut ilegal frontiera. În Serbia, Ana a realizat c� este în alt �ar� din cauza denumirilor localit��ilor. A început s� pun� intrebari, dar i

Page 190: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

190

s-a spus c� este vândut�.

Exploatarea De la o „cas� de vânz�ri”, Ana a fost cump�rat� de

patronul sârb al unui sexy club. Acesta i-a spus c� îi este datoare şi c� trebuie s� munceasc� timp de şase luni pentru a-şi plati datoria şi abia apoi va putea pleca acas�.

În prima noapte la club, Ana a fost violat� de un client, deoarece a refuzat s� între�in� rela�ii sexuale cu acesta.

Deoarece nu s-a comportat „bine” cu clien�ii, patronul a vândut-o unui club asem�n�tor dup� o lun�.

Din acest club, Ana a fost vândut� mai departe în alte zece cluburi în Serbia şi Yugoslavia. Aceast� perioad� a �inut mai bine de doi ani. În tot acest timp, Ana a fost for�at� s� ofere servicii sexuale, s� cur��e în cluburile respective, s� bea împreun� cu clien�ii şi s� fac� striptease. În aceşti doi ani, a devenit alcoolica şi a supravie�uit doar cu gândul la fiica sa. A reuşit s� scape dîntr-un club în Yugoslavia, dar poli�iştii de la Vama au b�tut-o şi au vândut-o mai departe.

Evadarea În timpul unei razii a politiei, când un patron de club a

ascuns-o într-o cas� privat�, Ana a reuşit s� scape cu ajutorul unui client. Clientul a ajutat-o s� treac� grani�a în Kosovo şi a îndrumat-o înspre Consulatul României. De aici a fost trimis� într-un ad�post OIM în Pristina, unde a primit ajutor timp de o lun�.

Ajutor pentru repatriere

Page 191: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

191

Ana a fost repatriat� de OIM România şi este în

programul de ajutor din Aprilie 2003. Victima a primit ajutor la grani�� şi escort�.

Ajutor pentru reintegrare • Asisten�� în momente de criz�

Când victima s-a intors, prima ac�iune a fost s� o ajute s� îşi intâlneasc� fiica.

Şi-a vizitat familia şi a întâlnit o situa�ie foarte grav�: fetita era într-un orfelinat, familia avea o mul�ime de datorii la între�inere, casa nu mai avea lumina sau alte utilit��i. Victima a cerut s� fie acceptat� într-un ad�post.

Ana a primit ad�post într-un centru OIM pentru 8 luni unde a fost ajutat� din punct de vedere medical şi unde a beneficiat de educa�ie pentru dezvoltarea de aptitudini sociale. În aceast� perioad� a primit ajutor de la ADPARE, care a constat în demersuri pentu procurarea actelor de identitate, ajutor psihologic, legal şi cursuri de calificare.

Rezultate: În primele 8 luni de ajutor, Ana a divortat de so�ul

s�u, a trecut peste problema legat� de alcoolism, a terminat calificarea în coafura şi s-a şi angajat într-un salon de coafur�.

A intrat în program cu multiple simptome de stress posttraumatic (socio-fobie, încredere scazut� în sine şi alte persoane, respect de sine sc�zut, probleme de memorie, coşmaruri, amintiri recurente); în timpul acestei perioade simptomele s-au diminuat.

Asisten�� pe termen lung Dup� prima perioad� de ajutorare, Ana a fost

inclus� în programul de ajutorare pe termen lung de la ADPARE. Metoda de ajutorare a fost Case-Mangement.

Page 192: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

192

A primit protec�ie într-un apartament şi şi-a g�sit o alt� slujb� mai bine pl�tit� într-o fabric� de ciocolat�. Victima a înv��at s� îşi administreze singur� banii şi, pas cu pas, este pe drumul de a deveni iar independent�. Legal, a primit iar dreptul s� fie împreun� cu fiica sa. Continu� s� primeasc� ajutor şi terapie pentru a o ajuta la reintegrare.

VI. DEFICIEN�E

• Guvernul României nu se aliniaz� nici cu minimul standardelor interna�ionale pentru eliminarea traficului.

• Statisticele existente, oferite de agen�iile legale na�ionale sau de OIM sunt înc� incomplete.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Lista de recomand�ri de mai jos este stabilit� luând în considerare deficien�ele şi observa�iile incluse în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI 111

• În vederea ader�rii României la UE, este pertinent pentru �ar� s� îşi dezvolte un sistem eficient care s� se ocupe cu un mare num�r de persoane de na�ionalitati str�ine, care sunt traficate pe teritoriul României şi care au nevoie de ajutor şi repatriere,

• România trebuie s� îşi îmbun�t��easc� metodele de identificare a victimelor şi de stabilire a unui sistem de procesare func�ional.

• Guvernul ar trebui s� lucreze indeaproape cu ONG-urile anti-trafic şi s� le asigure fonduri stabile.

• Poli�ia ar trebui mai bine instruit� pentru a informa victimele de serviciile oferite de ONG-uri. Deoarece multe victime au ales s� nu beneficieze de servicile ad�posturilor de stat, Guvernul ar

111 conform Raportului TIP 2006 al Departmentului de Stat

Page 193: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

193

trebui s� dezvolte strategii care s� ofere serviciile cerute victimelor.

• Guvernul nu ar trebui s� amendeze sau s� penalizeze în vreun fel victimele traficului.

Page 194: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

194

LISTA ABREVIERILOR

CPI Inspectorate poli�iei locale DGCCOA Direc�ia General� pentru Combaterea

Crimei Organizate şi a Drogurilor DIOCT Departamentul de Investiga�ie a Acuzatilor

de Crim� Organizat� şi Terorism DOCC Departamentul de Combatere a Crimei

Organizate FBI US Biroul Federal de Investiga�ie OIM Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie GIBP Inspectoratul General al Poli�iei Vamale ICRP Institutul de cercetare şi prevenire a crimei ILO Organiza�ia Interna�ional� a Muncii UNDP Programul de dezvoltare a Na�iunilor Unite MAIA Ministerul Administra�iei şi Afacerilor

Interne MJ Ministerul Justi�iei NATA Agen�ia Na�ional� Anti-Trafic

NATS Strategia Na�ional� Anti-trafic NAPA Planul Na�ional de Ac�iune NAPRC Autoritatea Na�ional� pentru Protec�ia

Copilului NOPT Biroul Na�ional pentru prevenirea TFU PM Ministerul Afacerilor Publice SECI Ini�iativa de Cooperare din Sud-Estul

Europei

Page 195: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

195

SERBIA112

I. Introducere

Serbia este situat� în SE-ul Europei, fiind învecinat� de Albania, Bosnia şi Her�egovina, Bulgaria, Croa�ia, Ungaria, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia, România şi Munenegru. Traficul de fiin�e umane este o problem� serioas� şi complex� în Serbia. Este dificil� delimitarea scopului şi caraceristicilor ei, datorit� fapului c� un num�r foarte mic de victime cere ajutorul poli�iei sau organiza�iilor ce le-ar putea oferi asisten��. Din moment ce nu exist� un sistem unic de monitorizare şi analiz�, se înregistreaz� date numeroase şi diferite asupra acestei probleme, ele fiind colectate din mai multe surse: Guvern, organiza�ii interna�ionale şi neguvernamentale. În plus, informa�iile valabile despre traficul de femei sunt numeroase, în timp ce acelea despre traficul de copii sau de b�rba�i sunt sporadice şi insuficiente pentru a servi unei concluzii generale.

Serbia este, în principal, o �ar� de tranzit, dar şi de origine şi destina�ie temporar� a victimelor traficului de fiin�e umane. 112 La începutul acestui studio, Serbia era una din membrele Uniunii Statale a Serbiei şi Muntenegrului (S&M). Prevederile Cartei Constitu�ionale şi Cartei Drepturilor Omului şi Minorita�ilor şi Liberta�ilor Civile(mai apoi, Carta Drepturilor Omului ), adoptate in 2003, aplicate in uniunea S&M au permis o mai buna în�elegere legala a drepturilor omului. Totuşi, incompatibilitatea constitu�iilor şi legilor Serbiei şi Muntenegrului cu prvederile constitu�ionale ale Uniunii S&M(Carta Constitu�ional� şi Carta Drepturilor Omului) continu� s� reprezinte un obstacol in exercitarea dreptu-rilor omului prev�zute de Carta Drepturilor Omului. Chiar dac� Carta Drep-turilor Omului prevede o aplicare direct� şi se adreseaz� par�ial incompatibilit��ii mai sus men�ionate, întârzierile în adoptarea unor noi Constitu�ii, în special in Serbia, au rezultat într-o armonizare înceat� şi ineficient� a legisla�iilor statelor member cu standardele Europene şi interna�ionale. Constitu�ia curent�, creat� şi adoptat� în timpul regimului Milosevici, potrivit� pentru a servi unui regim totalitar şi dictatorial şi nu unuia democratic, înc� este în uz in Serbia. Totuşi, Serbia este in curs de adoptare a unei noi constitu�ii ce aspir� la standarde democratice şi principiile societ��ii civile. Se sper�, ca noua Constitu�ie va pune bazele pentru respectarea deplin� a drepturilor şi libert��ilor umane şi va asigura eficien�a institu�iilor.

Page 196: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

196

În ceea ce priveşte femeile-victime, Serbia este atât o �ar� de tranzit, origine şi destina�ie permanent� sau temporar�, cât şi una ce se confrunt� cu traficul intern de femei sârbe. Majoritatea femeilor-victime sunt cet��eni str�ini şi provin cel mai des din România, Rusia, Ucraina, Moldova. Drumurile parcurse de femeile traficate încep, de obicei, în ��ri ale fostei Uniuni Sovietice (Ucraina şi Modova), trec prin România, Bulgaria şi ocazional Ungaria şi se încheie în Serbia şi Muntenegru. Victimele intr� legal sau ilegal în Serbia, pe jos sau prin alte metode de transport. Re�elele traficului de femei se extind, via Serbia, din Nord c�tre Sud (spre Kosovo şi Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia sau spre Muntenegru şi apoi, mai departe, spre Italia sau Albania), din Est spre Vest (spre Republica Srpska şi Croa�ia) sau spre Nord (spre Ungaria). Belgrad este locul obişnuit de oprire a acestor drumuri pentru toate victimele (zon� de tranzit sau de destina�ie). Femeile sârbe devin victime atât ale traficului intern, cât şi ale traficului extern, în special ale celui din Bosnia, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia şi Italia. De luat în considerare este faptul c� traficul intern de femei (de cet��enie sârb� sau str�in�) este condus prin canale de trafic transna�ionale. Principalele leg�turi ale acestui lan� sunt atât oraşele mari şi împrejurimile lor, în special Belgrad şi Novi Sad, cât şi oraşele situate în apropierea grani�elor, Novi Pazar fiind considerat loc de destina�ie temporar�, dar şi permanent� în special pentru femeile sârbe.

Cu privire la victimele b�rba�i, Serbia este mai mult o �ar� de tranzit pentru victimele TFU, chiar dac� exist� unele indica�ii c� ar fi şi o �ar� de origine.Conform cerecet�rilor de la “Victimology Society of Serbia”, cet��eni chinezi şi în special b�rba�i din ��rile din Europa de Est sunt implica�i în munca ilegal�.Totuşi, datele disponibile nu asigur� suficiente informa�ii dac� exist� sau nu astfel de cazuri de trafic.

În ceea ce priveşte traficul de copii,Serbia este mai mult o �ar� de origine (în special în ce priveşte copiii rromi), dar şi o �ar� de transit şi de şedere temporar� pentru fetele minore,care ,împreun� cu femeile adulte, sunt incluse în re�ele organizate e trafic de femei cu scopul exploat�rii sexuale.Traficul de copii are loc şi in Serbia; sunt implica�iu copii de na�ionalitate sârb�.

Page 197: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

197

Sursele din care provin vicimele sunt oraşe mici, iar destina�iile sunt Belgrad, Novi Pazar şi Nis. Traficul de copii din Serbia are o extindere considerabil� şi constituie o form� periculoas� a crimei organizate. Cele mai întâlnite victime sunt fetele tinere din Serbia, la fel de multe de origine rrom�, cât şi de alte na�ionalit��i. Victimele sunt, de asemenea, copii str�ini afla�i în canale de trafic transna�ional.

Conform datelor recente şi rapoartelor organiza�iilor şi agen�iilor locale şi interna�ionale, traficul de fiin�e umane din Serbia arat� tendin�e de creştere, mai ales traficul de copii, majoritatea acestora fiind rromi. Traficul intern creşte şi el. Conform datelor de�inute de ONG-urile ASTRA, 70% din victimele traficului de fiin�e umane sunt din Serbia, iar 44% din acestea sunt copii. De asemenea, ultimul raport al Departamentului de Stat concluzioneaz� c�, în timpul anului trecut, Serbia nu a înaintat în combaterea traficului de fiin�e umane.

F�r� îndoial�, în 2005, legisla�ia Serbiei a f�cut câteva progrese în aceast� direc�ie. De exemplu, au fost adoptate noi legi ce includ standardele fundamentale interna�ionale şi europene. Totuşi, implementarea legilor r�mâne o problem� în Serbia. Lipsa implement�rii împiedic� beneficierea de drepturile garantate. Tribunalele şi institu�iile administrative din Serbia aplic� sporadic norme interna�ionale, în primul rând fiindc� patru ani au aplicat numai legisla�ia na�ional�, iar în al doilea rând, fiindc� nu cunosc foarte bine tratatele interna�ionale ce leag� Serbia de Muntenegru (S&M).

În timpul implement�rii proiectului, dou� lucruri i-au influen�at rezultatele şi progresul. În primul rând, adoptarea noii legisla�ii în Serbia: Codul Penal intrat în vigoare la 1 Ianuarie 2006, Legea asupra programului de protec�ie a participan�ilor la procedurile penale, intrat� în vigoare la 1 Ianuarie 2006 şi noul Cod de Procedur� Penal� (CPC) ce va intra în vigoare la 1 Iunie 2007. Acest cadru legislativ are o dubl� consecin��; pe de o parte, tot ce este prezentat în acest studiu se refer� la prevederi şi practici dezvoltate sub regimul legislativ precedent; pe de alt� parte este o dubl� analiz� a Legii Criminalistice anterioare şi a prevederilor Codului Penal actual. În al doilea rând, în urma rezultatelor referendumului din Muntenegru,

Page 198: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

198

Uniunea dintre Serbia şi Muntenegru a încetat s� existe. Acest fapt ridic� numeroase întreb�ri privind drepturile garantate şi prescrise în Capitolul Constitu�ional şi în Capitolul Drepturilor Omului şi Minorit��ilor şi a Libert��ilor Civile.

ONG-urile active în domeniul traficului de fiin�e umane consider� c� principalul obstacol împotriva traficului de fiin�e umane se reg�seşte în sectorul judiciar. În ultimii ani, poli�ia a f�cut progrese semnificative în aceast� problem�. Totuşi, sectorul judiciar este un punct sensibil al acestui sistem pentru c� nu implementeaz� legisla�ia existent�.

Concluzii

• În prezent, cadrul legislativ existent, în ciuda includerii unor noi prevederi şi solu�ii, nu este suficient pentru a asigura protec�ie deplin� şi eficient� drepturilor şi libert��ilor cet��enilor. Sistemul sârb sufer� de o „boal�” continu�, în cazurile în care institu�iile nu func�ioneaz� şi sunt consecvent incapabile s� impun� legea.

• În timp ce poli�ia a f�cut progrese în ceea ce priveşte cazurile de TFU, sectorul judiciar r�mâne înc�, un punct sensibil al implement�rii legisla�iei anti-trafic. Principala responsabilitate este de a asista victimele traficului de fiin�e umane şi de a creşte gradul de conştientizare, grij� ce cade numai asupra ONG-urilor.

II. Cadrul Na�ional Legal

a. Principalele caracteristici ale sistemului na�ional legal

Acest capitol prezint� principalele caracteristici ale legisla�iei na�ionale ce au influen�� asupra drepturilor omului, dar şi asupra eficien�ei în protejarea victimelor traficului de fiin�e umane şi în pedepsidea infractorilor din acest domeniu.

În 2005, Serbia a adoptat noi coduri penale, civile şi procedurale de impunere a legii, îns� unele dintre ele au intrat în vigoare abia în 2006. Codul Penal din Serbia este în conformitate cu standardele interna�ionale, chiar dac� deviaz� de la ele în prevederile legate de traficul de fiin�e umane, r�piri de persoane şi munc� for�at�.

Page 199: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

199

Codul a redus, de asemenea, unele penalit��i şi a micşorat sanc�iunile minime pentru infrac�iuni severe, fapt ce este cu atât mai ciudat deoarece Serbia face parte din statele cu numeroase cazuri de r�pire şi trafic de fiin�e umane.

Acest fapt determin� o preocupare deosebit� asupra aspectului c� politica judiciar� pe probleme de infrac�ionalitate impune reguli mai îng�duitoare decât legisla�ia îns�şi, iar tribunalele adjudeca în mod frecvent pedepse mai mici sau chiar le suspend�.

Concluzii Carateristicile generale ale legisla�iei na�ionale nu iau în considerare remedii legale efective împotriva proceselor penale lungi113 şi exagerate şi, astfel, exist� o intensific�rii lipsei de încredere în legi. 114

b. Legisla�ia anti-trafic

În ultimii ani au fost f�cu�i paşi importan�i în schimbarea codului penal cu privire la contraven�iile cele mai grave.

Traficul de fiin�e umane a fost introdus ca infrac�iune în legisla�ia sârb� de c�tre recentul Cod de Legi ale Republicii Sârbe în articolul 111a. Defini�ia TFU ce este folosit� în acest articol este în

113 Consiliul Administrativ din adrul Cur�ii Supreme a Serbiei este autorizat s� judece cazuri nerezolvate în timp util, dar nu este împuternicit s� acorde desp�gubiri 114 Neîncrederea sporit� în ceea ce priveşte sistemul judiciar-tribunalele şi judec�torii-creeaz� preocup�ri. Conform unei cercet�ri condus� de Centrul pentru Drepturile Omului Belgrad, mai mult de jum�tate din cei chestiona�i cred c� judec�torii sunt ineficien�i şi influen�abili de politic şi, dac� dreptu-rilelor ar fi violate, ar apela mai degrab� la oameni influen�i decât la tribunale. De asemenea, conform ultimului studio CESID cet��enii au mai mult� încre-dere in ONG-uri decât în Guvern, Parlament, sistemul Judiciar şi partidele poli-tice. Exist� impresia c� ramura executiv� se implic� adesea în munca sitemului judiciar şi c� legisla�ia influen�eaz� decizia tribunalelor şi adoptarea legisla�iei. De asemenea, se crede c� adoptarea legilor se face în urma unui consens al partidelor politice şi nu ca parte a strtegiei adoptate pentru reforma legal� şi economic�.

Page 200: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

200

mare parte bazat� pe Protocolul de la Palermo asupra TFU. Cuprinderea acestui articol în Codul de Legi al Serbiei, care a pus bazele dezvolt�rii legisla�iei anti-trafic, a fost rezultatul unor eforturi adunate şi a unei continue cooper�ri între Ministerul de Interne, Afacerilor Sociale şi Ministerul Justi�iei, ONG-ul local (societatea victimologic� din Serbia, ASTRA, Consiliere împotriva violen�ei casnice) şi comunitatea interna�ional� (OSCE, OIM şi UNOHCHR).

Noul Cod Penal al Serbiei con�ine o mic� modificare şi o mai bun� definire a infrac�iunii de trafic de fiin�e umane (art. 388). Include câteva metode noi de a comite contraven�ii penale (re�inerea actelor de identitate, darea sau primirea de bani sau a altor beneficii) şi câteva noi motive de a comite o infrac�iune (pentru strângere de profit, munc� for�at�, alte forme de exploatare sexual�, pentru sclavie ori ceva asem�n�tor sclaviei).

Dac� aşa zisa contraven�ie penal� a fost comis�, f�ptaşul va fi pedepsit cu închisoarea de la doi la zece ani; dac� victima moare pedeapsa nu va fi mai mic� de zece ani de închisoare, iar dac� infrac�iunea a fost comis� într-o organiza�ie, pedeapsa nu va fi mai mic� de cinci ani de închisoare. În timp ce vechiul Cod Penal prevedea c� dac� victima are mai pu�in de paisprezece ani f�ptaşul va fi pedepsit chiar dac� nu a folosit for�a, amenin�area ori alte mijloace de a comite contraven�ia, clauza relevant� a noului Cod Penal extinde aceast� protec�ie c�tre to�i minorii, fapt ce reprezint� o îmbun�t��ire notabil�. Noul Cod Penal al Serbiei, prescrie, de asemenea, ca o contraven�ie aparte, traficul de copii în vederea adop�iei (art. 389). Pedepsele prev�zute pentru pentru acest act sunt cu închisoarea de la unu la cinci ani şi, dac� se dovedeşte c� infrac�iunea a fost comis� ca profesie sau într-o manier� organizat� de c�tre mai mul�i indivizi, pedeapsa va fi nu mai mic� de trei ani de închisoare. 115

Clauzele privind traficul de fiin�e umane prev�d ca şi contraven�ie, printre altele, îndepartarea unui organ al corpului (art.

115 O situa�ie similar� exist�în cazul infrac�iunii de înrobire(Art. 390 codul Penal Sârb), unde sentin�a minim� de 3 ani de închisoare a fost redus� de la 1 an la 10 ani de închisoare.

Page 201: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

201

388 (1) Codul Penal al Serbiei) pentru transplant. Clauza separat� despre îndepartarea for�at� a organelor sau a unor p�r�i a corpului care a existat în Codul Penal al Serbiei din Aprilie 2003 (Art. 54a al Codului Penal precedent) nu este inclus în noul Cod Penal al Serbiei, care, recent, deviaz� de la standardele interna�ionale stabilite în Recomandarea Nr. 1611 (2003) a Adun�rii Parlamentare CoE pentru traficul de organe. Recomandarea subliniaz� importan�a amend�rii legisla�iei cu dispozi�ii relevante şi pedepse pentru trafican�ii de organe, dar şi pentru personalul medical implicat în transplantarea ilegal� a p�r�ilor corpului uman. Traficul de organe este totuşi explicit interzis doar de fostul Act federal asupra Condi�iilor de Îndep�rtare şi Transplant a P�r�ilor Corpului Uman (Sl. list SFRJ, 63/90, 22/91; Sl. list SRJ, 28/96).

Actul de Deplasare şi Reşedin�� a Str�inilor (Art. 34, para. 4. SL list SRJ, 68/02) nu con�ine clauze privind permisiile de şedere temporar� pentru victimele traficului de fiin�e umane, deşi dup� lege, acordarea reziden�ei a fost adoptat� în 2004. În orice caz, legisla�ia referitoare la str�ini şi nevoile lor de azil are nevoie de modernizare şi de conformare cu standarde interna�ionale relevante pentru a prevedea un mai mare grad de protec�ie.116

Concluzii

• Documentul HR (Art. 13)interzice înrobirea, iar Constitu�ia Serbiei, care nu prevede interzicerea sclaviei, ar trebui pus� în

116 Dispozi�iile asupra trecerii ilegale a frontierei (Art. 350, para. 1 Codul Pe-nal Sârb) prev�d o sentin�� maxim� de 1 an pentru o persoan� ce a încercat sau reuşit trecerea frontierei f�r� un certificate authentic şi care a fost înarmat� sau a recurs la violen��. Noul Cod Penal Sârb interzice TFU (Art. 350, para. 2), prev�zând ca orice persoan� ce are ca scop ob�inerea de profit prin ajutarea unei alte persone f�r� cet��enie S&M s� între, tranziteze sau s� r�mân� illegal în S&M, va fi condamnat� cu închisoarea de la 3 luni la 6 ani. Punerea în pericol a vie�ii sau s�n�t��ii unui migrant illegal este descris� ca o circumstan�� agravant� şi pedepsit� cu închisoarea de la 1 la 10 ani (Art. 350 (3)). Noul Cod Penal Sârb nu exonereaz� imigran�ii ilegali de r�spunderea penal� chiar dac� aceştia devin victime ale infrac�iunii descrise în Paragraful 3 Art. 350, ceea ce reprezint� o devia�ie de la standardele stabilite în Protocolul Nr. 2 (Art. 5).

Page 202: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

202

concordan�� în aceast� privin�� cu Documentul HR, dar, fiindc� acest lucru nu se va intampla, va fi încorporat în Constitu�ie.

• Luând în considerare dezvoltarea formelor moderne de sclavie, r�mâne neclar motivul pentru care cei care dezvolt� politica Serbiei au diminuat pedepsele. Mai mult, Codul Penal al Serbiei stipuleaz� transportul persoanelor înrobite “de la o �ar� la alta” ca o condi�ie preliminar� pentru o contraven�ie. În orice caz, formularea clauzelor specific� faptul c� transportul sclavilor nu este o infrac�iune dac� nu este comis� în interiorul unei ��rii.

• În plus, câteva analize asupra practic�rii trasplantului de organe (referitor la Articolul 14. al Legii Liniştii şi Ordinii Publice şi la Articolele 106 şi 107 ale Legii privind deplasarea sau domicilierea str�inilor) arat� cazuri de prostitu�ie sau de migr�ri (i)legale care pot ascunde de fapt cazuri de trafic de organe.

B. Acorduri bilaterale

C. Planul Na�ional de Ac�iune

Un Plan Na�ional de Ac�iune (NAP) legat de TFU nu exist� în Serbia, nici (pân� în acest moment)nu exist� planuri pentru dezvoltarea unui NAP pe termen lung.

Echipele delegate pentru dezbaterea acestui proiect s-au întâlnit de câteva ori pentru pentru a preg�ti planurile în domeniile lor, care se presupune a se combina şi a forma NAP-ul pentru combaterea traficului. . Primul schi�� a Nap-ului a fost prezentat� în 2001 c�tre Sarcina de For�� pentru Pactul Stabilit��ii. Acest NAP trebuia s� furnizeze un model de cooperare între agen�ii şi s� descrie domeniile de ac�iune la nivel federal. Consiliul de Conducere ini�ial a dezvoltat, de asemenea şi a acceptat un model de sistem de referire pentru victimele traficului în forma aşa numitului “Mecanismul Na�ional de Referire şi Echipa Mobil�”. În Aprilie 2002, structura FRY anti-trafic a introdus un Coordonator Na�ional pentru Fiin�e Umane pentru Republica Serbiei care a fost

Page 203: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

203

programata în cadrul Ministerului de Interne al Serbiei, pentru a prelua raspunderea asupra cre�rii stucturii anti-trafic la nivelul Republicii Serbiei. În Mai 2002, aceast� nou numit a convocat o intrunire proaspatei stabilite Echipe Na�ionale în Traficul de Fiin�e Umane. . Echipa, care în Aprilie 2003 s-a intrunit de trei ori, care cuprinde reprezentan�i din Guvern, din ONG-uri şi din organiza�iile interna�ionale (vezi structura acesteia în ANEXA III). Cu noua Uniune de stat între Serbia şi Muntenegru munca anti-trafic a fos dus� de c�tre dou� echipe, fiecare cu propriul lor Coordonator Na�ional. . Echipa Serbiei pentru combaterea traficului de fiin�e umane a adoptat un program de munc� care, inter alia, a anticipat activit��ile mai sus men�ionate în Ministerul de Interne al Serbiei. Urm�rind acest program, au fost formate Echipe Speciale ale Poli�iei pentru combaterea traficului în cadrul Ministerului de Interne în Iulie 2002, cuprinzând reprezentan�i din toate departamentele din Ministerul. Oricum, dup� cum s-a mai spus în Serbia nu exist� NAP pentru combaterea traficului la nivel general. Exist� doar un plan de munc� al Echipei Na�ionale, care a fost adoptat de c�tre organiza�iile guvernamentale şi sus�inute de c�tre ONG.

III. Cadrul General

A. Dezvoltarea de abilit��i

În observa�iile sale din concluzieprivind Raportul Ini�ial despre implementarea ICCPR în S&M în perioada 1992-2002, Comitetul a observat lipsa aparenta de îngrijorare privind traficul de femei şi copii din partea oficialilor, procurorilor şi judec�torilor. Nu exist� sesiuni de preg�tire organizate şi coordonate pentru oficiali în drepturile omului şi în consecin�� nici în traficul uman. Drepturile omului nu fac parte din curriculum din şcoli şi facult��i, dac� cineva va primi acest tip de educa�ie este mai mult o problem� de alegere a acelei persoane decât de un concept strategie şi educa�ie general�. Lipsa de conştientizare a fost în mos particular exprimat�, în problema traficului de copii şi de oameni, ca şi dezechilibrul în disponibilitatea educa�iei între oficialii din Belgrad şi acei din alte p�r�i a Serbiei. Oricum, situa�ia privind acest aspect de-abia s-a imbun�t��it, cel pu�in cu privire la reprezentan�ii poli�iei.

Page 204: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

204

În perioada 2001 şi 2002, în jur de 350 de membrii ai Ministerului de Interne din Serbia au participt la sesiuni de instructaje despre traficul de fiin�e umane. Seminariile au fost organizate de c�tre organiza�iile interna�ionale (OSCE, OIM, UNFPA şi Comitetul Interna�ional pentru Migra�ie şi Dezvoltare Politic�)de c�tre ONG-uri domestice şi de c�tre Ministerul de Interne. Acest num�r de membri instrui�i ai Ministerului Sârbesc a crescut în 2005 la 800.

Sesiunile de instruire de aplicare a Legilor pentru func�ionari, în leg�tur� cu drepturile omului în general şi cu traficul uman în special, sunt conduse şi organizate doar de ONG-uri şi organiza�ii interna�ionale. În acest raport, putem observa: instruirea procurorilor şi judec�torilor este f�cut� de Centrul Juridic de Instruire (Belgrad), misiunea OSCE la S&M asocia�ia judec�torilor împotriva infrac�iunilor criminale; instruirile poli�iştilor sunt oferite în special de misiunea OSCE în Serbia şi Muntenegru, instruirea celorlalte oficialit��i (ministrii reprezentativi) sunt f�cute de c�tre ONG-uri. Liderul ONG-urilor la acest capitol este ASTRA, care a �inut instruiri nu numai pentru oficialii statului, dar şi pentru studen�i, adolescen�i, alte ONG-uri şi jurnalişti.

Concluzii

• În general, Guvernul are o atitudine mai mult pasiv� decât activ� în privin�a dezvolt�rii de abilit��i şi creşterea cunoştiin�elor în leg�tur� cu problema traficului cu fiin�e umane.

• Cercet�rile recente f�cute de ONG-ul Societatea Victimelor din Serbia arat� c� sunt diferen�e mari de cunoaştere a problemei traficului cu fiin�e umane printre oficialit��ile relevante ale guvernului. Printre cei care au cunoştin�e asupra legii traficului cu fiin�e umane, sunt angajatii din c�minele studen�eşti şi angaja�ii asisten�ei sociale. Cunoştiin�e foarte bune în traficul cu fiin�e umane au fost descoperite în sectorul judiciar, procurori şi poli�işti locali.

Page 205: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

205

B. Mecanismele de analiz�, cercetare şi monitorizare

Nu este nici o analiz� sau cercetare în implementarea legisla�iei anti-trafic sau complezan�� cu standardele interna�ionale existente / obligatorii, conduse de stat, cu excep�ia “Sondajelor în practicarea delictelor autorit��ilor în Belgrad referindu-se la prostitu�ie şi migra�ia (i)legal� ca incidente ce pot ascunde traficul cu fiin�e umane”. Acest sondaj de opinie a fost condus de Asocia�ia Magistratilor din Serbia. Subiectul sondajului a fost decizia final� luat� în anul 2002 de Asocia�ia magistratilor conform art 14 din Legea Ordinii Publice şi a Pacii a Serbiei şi articolele 106 şi 107 ale Legii Plecarii şi Stationarii Str�inilor pe teritoriul FRY (conduce migra�ia ilegal�). Cea mai important� caracteristica a existen�ei analizelor şi cercet�rilor în Serbia se concentreaz� pe traficul cu femei, în timp ce aspectele traficului cu b�rba�i şi copii este neglijat. Chiar şi cercet�rile traficului cu femei au o arie restrans�, deoarece ei se concentreaz� mai mult asupra factorilor care contribuie la apara�ia traficului cu femei şi asupra atitudinii cet��enilor în acesta privin��. Din acest motiv datele din acesta cercetare nu redau informa�ii adecvate acestui domeniu şi caracteristici ale traficului cu femei.117

117Principalele cercet�ri în acest domeniu sunt, pân� în prezent: TFU în Ser-bia(condos de Asocia�ia Victimelor din Serbia cu support OSCE); Traficul de copii (în cooperare cu Organiza�ia Salva�i Copiii din România,ASTRA a con-dos primul sondaj na�ional şi a întocmit raporturi privind situa�ia traficului de copoii din Serbia);Sondaje privind atitudinea studen�ilor şi elevilor privind tra-ficul sexual in Belgrad(ASTRA în 2002); Sondaj în mass media privind imaginea traficului sexual(Condus de ASTRA în S&M şi publicarea a 240 de articole între anii 1998 şi 2001 şi în 2002); Raportul Bianual al ASTRA 2002/03 şi 2004/05; Raportul Alternativ al Comitetului Na�iunilor Unite al Drepturilor Omului(la ini�iativa ASTRA,Centrul Drepturilor Copiilor şi Centrul Legal Umanitar); Ra-portul Alternativ al Comitetului pentru Drepturile Economice, Sociale şi Cultu-rale (Centrul Drepturilor Copiilor, Centrul pentru Drepturile Umane din Bel-grad, Grupul 484 şi ASTRA, au creat un Raport Alternativ privind Implementa-rea Conven�iei Interna�ionale pentru Drepturile Economice, Sociale şi Cultu-rale în Serbia,ce a fost prezentat în fa�a Comitetului pentru Drepturile Econo-mice, Sociale şi Culturale în data de 13 Mai 2005).

Page 206: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

206

C. Regional cooperation and networking

În aceast� sec�iune, atât re�eaua na�ional� cât şi cea regional� vor fi prezente în stabilirea cooper�rii între ONG din zona de trafic uman. La nivel na�ional exist� :Re�eaua ASTRA (cuprinde grupuri de femei din Voivodina, Centrul şi Sudul Serbiei), Re�eaua Încrederea (acum câ�iva ani, la ini�iativa Centrului de Traum� datorat� Incestului din Belgrad, aceast� re�ea, format� din institu�ii şi ONG care se ocupau cu violen�a în familie, în special asupra copiilor şi a femeilor, a fost înfiin�at�), Re�eaua CHRIS (cuprinde 6 Oficii pentru drepturile omului din Serbia, active în asigurarea de ajutor legal gratuit şi reprezentan�i legali victimelor ce au suferit violari ale dreptului uman).

La nivel regional, exist� dou� re�ele opera�ionale: ACTA (Ac�iunea Anti Corup�ie Anti Trafic), fondat� în Iunie 2004, este o organiza�ie interna�ional�, regional�, neguvernamental�, pledând pentru o societate eliberat� de trafic şi corup�ie, în care se intrunesc 11 ONG na�ionale din regiune. Re�eaua ARIADNE împotriva traficului cu fiin�e umane în SE şi E Europei, pentru combaterea fenomenului de trafic prin intermediul cooper�rii dintre �ara de origine şi cea de tranzit/destina�ia a victimelor, fondat� în 2005, intruneşte 17 ONG.

D. Mobilizarea resurselor

Nu exist� fonduri guvernamentale disponibile pentru traficul uman şi în Serbia conceptul de fonduri private este subdezvoltat pentru moment. ONG-urile joac� un rol important în sprijinirea luptei împotriva traficului uman prin ini�ierea unor schimb�ri legislative şi introducerea mecanismelor necesare. Totuşi, ONG-urile sunt dependente total de fondurile primite de la donatorii externi, ambasade şi agen�ii şi în consecin�� depind de schimbul de politici. Principalii donatori care ajut� activit��ile ONG în acest segment sunt : OSCE, the Canadian Interna�ional Development Agency, Swiss Agency for Development and Coopera�ion, Comisia European�, Asocia�ia “Salva�i Copiii”, Ambasada Britanica în Bel-grad, Geneva Global Inc, Catholic Relief Service.

Page 207: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

207

IV. Implementarea Legilor Anti-trafic

A. Prevenirea şi Conştientizarea

Comitetul pentru Drepturile Umane, în articolul nr. 28, paragraful 12 şi 30, recomand� membrilor statului s� ia m�suri la nivel na�ional şi interna�ional pentru a proteja femeile şi copiii, incluzând şi femeile şi copiii str�ini, împotriva viol�rii drepturilor acestora, cum ar fi traficul peste grani�e, prostitu�ia for�at� şi alte forme de munc� for�at� deghizata drept diverse servicii personale. Deşi abordarea este direct�, totuşi se observ� lipsa de importan�� şi valoare acordat� recomand�rii.

Cea mai important� campanie pentru conştientizarea opiniei publice care a avut loc în ultimii ani a fost: � Deschide ochii� din 2002 pân� în. A fost una dintre primele campanii organizate în Serbia şi a fost ini�iat� şi guvernat� de ONG ASTRA. Principalele scopuri au fost: s� se fac� vizibila problema traficului de femei; aducerea la cunoştin�� pentru institu�iile statului şi a publicului în general a problemei traficului de femei; s� inaugureze o cooperare între agen�ii ONG care se ocup� cu problemele traficului şi institu�iile statului; �Exist� o solutie� din 2004 pân� în 2005. A fost organizat� şi guvernat� de ASTRA în cooperare cu Oficiul Anti drog şi Crim� al Natinunilor Unite. Scopurile principale, în afar� de informarea publicului în general asupra tuturor aspectelor traficului uman, au fost de a incuraja victimele, poten�ialele victime şi apropiatii acestora s� caute informa�ii şi ajutor şi în acelaşi timp s� motiveze cet��enii s� ajute victimele de trafic uman; �Sala�i copiii de traficul uman� din 2005. este ini�iat� de organiza�ia “Salva�i copiii”, cu ajutorul Ambasadei Marii Britanii la Belgrad. Aceast� campanie este, de asemenea, o invita�ie adresat� tuturor agen�iilor şi oficialilor responsabili cu protec�ia copiilor de a se reuni. Activit��i secundare vor fi c�utarea factorilor de risc ce duc la traficul uman şi ac�iuni de instruire în jude�ele Raska şi Jablanicki; �Traficul de copii � realitatea noastr�� din 2006. este guvernat� de ASTRA cu suportul organiza�iei “Salva�i copiii”. Aceasta este o campanie media la scara larga dedicat� prevenirii şi luptei împotriva traficului uman.

Page 208: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

208

B. Protec�ie şi Asisten��

a. Protec�ia martorilor/victimelor

M�rturia unei victime-martor la audierea general� are un rol crucial în procesele intentate trafican�ilor de oameni. Amendamentele CPC (Sl. list SRJ, 68/02), au fost adoptate în 2002 şi prescriu datoria cur�ii de apel de a proteja martorul şi a victimei de insulte, amenin��ri sau de orice alt fel de ofens� (Art. 109). Avocatul acuz�rii este înzestrat cu puteri speciale când i se acord� un caz ce are leg�tur� cu crima organizat� – avocatul poate cere protec�ie special� pentru un martor, colaboratorul unui martor şi membrii familei sale (Art. 504p). Amendamente ale Actului privind organizarea şi jurisdic�ia partilor statului în combaterea crimei organizate dau dreptul cur�ii de a decide asupra datelor personale ale unui martor sau a p�r�ii p�gubite la cererea acesteia (art 15) şi, dac� este imposibil s� asigure prezen�a martorilor sau a p�r�ii v�t�mate, aceştia pot fi interoga�i prin intermediul unei conferin�e video sau cu ajutorul consilierilor legali (Art 151). Dispozi�iile luate în considerare pentru protec�ia martorilor au fost incorporate în legisla�ie.

Serviciul de coordonare a protec�iei victimelor traficului uman este opera�ional din Martie 2004 şi în luna Iulie a aceluiaşi an Ministerul de Interne al Serbiei a dat o dispozi�ie privind sta�ionarea temporar� a str�inilor în �ar� – victime ale traficului cu fiin�e umane.

În data de 29 Septembrie 2005 Adunarea Serbiei a adoptat Decretul Protec�iei Participan�ilor la Procedurile Criminale, care acord� m�suri extraordinare de protec�ie în cazul crimelor

Concluzii Abordarea preventiv� nu este o parte a procedurii de stat; este mai degrab� specific� stilului de lucru al ONG-urilor. ONG-urile sunt foarte active în acest domeniu şi au întreprins ac�iuni la scar� larg� şi au jucat un rol crucial în recunoaşterea traficului uman şi lupta împotriva acestuia în Serbia.

Page 209: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

209

extraordinar de grave şi în cazul crimei organizate. Actul prescrie 4 tipuri de m�suri de protec�ie: protec�ie psihic� a unei persoane sau propriet�ti, facilit��i de schimbare a reziden�ei sau de transferare în alt� închisoare, ascundere a identit��ii şi a datelor personale, iar în final, schimbare a identit��ii. Acesta prevede cooperarea interna�ional� în implementarea Programului bazat pe acordurile interna�ionale ratificate sau pe reciprocitate. Actul urmeaz� a fi implementat la 1 Ianuarie 2006

b. Asisten�� pentru victime

O victim� are dreptul la un avocat din oficiu pe parcursul procedurilor penale. Avocatul are dreptul s� verifice documentele, s� se implice în toate activit��ile pe timpul procedurilor, s� prezinte dovezi, s� examineze acuzatorii, martorii, s� evalueze pagubele, s� trag� concluzii. Avocatul poate, de asemenea, s� îşi asume rolul de acuzator dac� procurolul îşi retrage acuzatiile. Din acest motiv, este necesar s� se asigure victimelor ajutor de c�tre avoca�i profesionişti şi aten�i care sunt gata s� lupte împotriva misoginismului şi xenofobiei şi s�-şi asume riscuri personale şi diferite forme de obstruc�ie. Din moment ce nici victima şi nici avocatul nu au statutul de parte, ci doar de participant în procedur�, tribunalul nu este obligat s� le pun� la dispozi�ie rechizitoriul, dovezile criminalistice sau chiar verdictul. Victima nu are dreptul de apel împotriva sentin�ei decât în partea judeca�ii ce priveşte costurile, sau dac� procurorul public şi-a asumat acuzarea f�cut� de victim� ca o plângere private. Din acest motiv, cooperarea cu procurorii publici este vital� pentru protec�ia drepturilor personale ale victimelor, din moment ce aceasta esre singura modalitate ca argumenta�ia avocatului s� fie luat� în considerare la apelul procurorului. Ajutorul legal al victimelor TFU, care sunt de obicei în pozitii vulnerabile şi f�r� mijloace pentru a-şi asigura reprezentanta profesionist� în tribunal, este asigurat doar de ONG-urile care se ocup� cu problemele de TFU sau legate de drepturile omului, în general.

În observa�iile concluzive ale Raportului Ini�ial asupra implement�rii ICCPR în S&M în perioada1992-2002, Comitetul HR a subliniat faptul c� adaporturile şi liniile SOS hotline sunt conduse

Page 210: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

210

de ONG-uri care, de asemenea, au organizat campanii de conştientizare a opiniei publice şi regret� lips� implic�rii adecvate a autorit��ilor în aceste ini�iative. Comitetul recomand� S&M s� ia m�suri decisive pentru prevenirea TFU şi s� impun� sanc�iuni r�u-f�c�torilor.

Nu exist� nici un ad�post sau vreo linie SOS pentru victimele care fug de traficul uman, asigurat� sau coordonat� de c�tre stat. Asisten�� direct� şi suportul pentru victimele traficului de fiin�e umane în Serbia sunt asigurate de c�tre ASTRA, OIM şi Ad�postul pentru victime ale traficului de fiin�e umane. O “linie SOS” pentru cet��enii care au suferit în orice fel în urma viol�rii drepturilor omului a fost activate de c�tre Ministerul drepturilor omului şi al minoritatilor118, dar chiar şi când era func�ionala, activitatea s� principal� era de a preda plângerile cet��enilor la alte organiza�ii, în principal c�tre ONG care asigurau ajutor legal gratuit. În 2005, mai multe centre pentru probleme sociale şi-au deschis linii SOS proprii, de asemenea, dar aceste linii telefonice sunt fie pentru ajutor pentru femeile care au suferit violen�e fie pentru copii.

Ad�postul pentru victime ale traficului uman coordonat de c�tre Vesna Stanojevic este unic în Serbia. Acest ad�post a jucat un rol crucial în schimbarea aplic�rii legii de c�tre oficialii responsabili cu traficul de oameni şi asisten�� direct� acordat� victimelor, în special celor de origine str�in�.

118 Acest Minister a existat in Fosta Uniune S/M

Concluzii

• Se poate trage concluzia c� amendamentele din legisla�ie în vigoare acum, fac posibil� o protec�ie adecvat� victimelor traficului de fiin�e umane în timpul proceselor şi uşureaz� situa�ia în general .

• Ad�posturile guvernate de c�tre ONG nu sunt independente şi depind de dona�ii. Lipsa abord�rii sistematice a statului combinat� cu legile inadecvate, amenint� s� pun� în pericol pozi�ia deja vulnerabil� a victimelor traficului de fiin�e umane.

Page 211: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

211

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

1. �viden�a actului criminal, poate fi oferit� în lipsa declara�iei victimei (lipsa m�rturiei victimei este, de multe ori, principalul obstacol pentru a începe procedura penal� sau principalul motiv de a anula una deja început�). Spre exemplu, un poli�ist care a observat într-un bar, sub lista de b�uturi, o schi�� a unei femei goale f�r� pre�, (ceea ce implic� faptul c� pre�ul trebuie negociat) foloseşte acea schi�� ca eviden�� a medierii prostitu�iei. De asemenea, el a observat c� în anumite Moteluri, numerele camerelor clipeau când camera era liber�/disponibil�. Poli�istul a observat, de asemenea, c� Biroul Procurorului şi poli�ia nu sunt destul de active din moment ce ar putea folosi avertismente scrise şi ar putea ac�iona pe baza acestora.

2. Echipa Na�ional� de Combatere a TFU, ca un exemplu de coo-perare între organismele Statului şi ONG-uri. Acest exemplu ar trebui urmat pentru o viitoare institu�ionalizare a cooper�rii între Guvern şi ONG-uri.

3. Victima (fata) fuge de la traficant, se adreseaz� poli�iei şi cere ajutor; poli�ia îi asigur� protec�ia adecvat�, iar victima depune m�rturie împotriva agresorului.

4. Judec�torul are grij� de victim�: îi ofer� un psiholog, un doctor şi un expert şi ia declara�ii de la victim� la cererea altui judec�tor.

VI. DEFICIEN�E

• Sistemul judiciar este un punct slab al sistemului deoarece nu aplic� legisla�ia existent�. Principala dificultate în asisten�a victimelor traficului de fiin�e umane şi a unei inform�ri mai bune a popula�iei în privin�a acestui subiect cade doar pe umerii ONG.

• Avocatul public nu expune şi viol�rile drepturilor omului; investiga�iile poli�iei în aceast� breş� sunt lungi şi eşueaz� în a da rezultate satisf�c�toare. Procesele dureaz� MULT, f�r� un motiv anume. Legile sunt astfel aplicate cu o dificultate sporit�, crescând insecuritatea legal� a cet��enilor.

Page 212: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

212

• În mod contrar legisla�iei anterioare, noul Cod Penal al Serbiei nu prescrie forma calificat� a unei crime, dac� aceasta este comis� împotriva mai multor persoane, prin r�pire sau într-o manier� brutal� sau degradant�. Având în vedere faptul c� victimele sunt tratate, de obicei, cu brutalitate, c� deseori este implicat� mai mult de o singur� persoan� şi c� Primul Protocol prevede r�pirea ca fiind una dintre metodele de a comite o crim� (Art. 3 (a)), r�mâne neclar de ce m�surile de precau�ie relevate au fost excluse din Codul Penal. Sc�derea sentin�ei de la minim 5 ani la minim 3 ani de închisoare pentru traficul de minori, constituie cel mare defect al noului Cod Penal al Serbiei.

• Legisla�ia local� nu incrimineaz� cumpararea serviciilor asigurate de c�tre victimele traficului de fiin�e umane. În acest sens, Recomandarea 1545 (2002) a întrunirii Parlamentului CoE cu privire la campania anti-trafic insist� pe pedepsirea celor care au beneficiat cu bun� ştiin�a de servicii sexuale de la o femeie care este victim� a traficului de fiin�e umane.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Lista de recomand�ri de mai jos este stabilit� luând în considerare deficien�ele şi observa�iile incluse în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI

1. Transportul persoanelor r�pite trebuie s� fie prev�zut întotdeauna ca o crim�, f�r� a se �ine cont dac� cei r�pi�i sunt transfera�i peste grani�e sau r�mân în �ar�. Politica judiciara ar fi, astfel, direc�ionat� nu numai asupra trafican�ilor de oameni, ci şi împotriva celor care înlesnesc acele servicii.

2. Mandatul Primului Comitet de combatere a TFU, lansat de Coordonatorul Na�ional asupra activit��ilor anti-trafic (numit de Guvernul FRY în Aprilie 2001) pentru “Dezvoltarea unei strategii de coordonare pe termen lung împotriva TFU”, ar trebui s� acopere urm�toarele domenii: prevenire şi creştere a gradului

Page 213: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

213

de conştientizare, protec�ie a victimelor, impunere a legii şi colectare de informa�ii.

3. Adoptarea unui Plan Na�ional de Ac�iune de combatere a traficului de fiin�e umane pentru a asigura o abordare sistematic� şi cuprinz�toare în ceea ce priveşte abordarea aceastei probleme;

4. Dezvoltarea conceptului de m�suri preventive; 5. Guvernul ar trebui s� adopte o abordare pro-activ� a

activit��ilor de prevenire, dezvoltare a abilit��ilor şi creştere a gradului de conştientizare în acest domeniu, având în vedere:

• Creşterea num�rului de servicii de asisten�� pentru victimele TFU, impunerea unor standarde şi dezvoltarea serviciilor pentru protec�ia martorilor;

• Includerea tuturor oficialilor relevan�i în programe educa�ionale legate de traficul de fiin�e umane, �inându-se cont de reprezentativitatea geografic� a fiec�ruia;

• Realizarea de viitoare cercet�ri cu privire la traficul de fiin�e umane în Serbia, în special privind traficul de copii şi b�rba�i.

• Îmbun�t��irea cooper�rii între Guvern şi ONG-uri în acest domeniu şi adoptarea protocolului care specific� clar atribu�iile şi obliga�iile fiec�ruia.

• Monitorizarea aplic�rii legilor şi mecanismelor de performan�� a Guvernului în problema traficului de fiin�e umane;

• Îmbun�t��irea eficien�ei sistemului judiciar în audierea cazurilor de trafic de fiin�e umane.

Page 214: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

214

LIST� DE ABREVIERI

CESID Centrul pentru Vot Liber şi Democra�ie CoE Consiliul Europei CPC Codul de Procedur� Penal� FRY Fosta Republic� Iugoslavia FYROM Fosta Republica Iugoslav� a Macedoniei ICCPR Pactul Interna�ional cu privire la Drepturile

Civile şi Politice IOM Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie OSCE Organiza�ia pentru Cooperare şi Securitate în

Europa SFRJ SRJ UNOHCHR Biroul Înaltului Comisar al Na�iunilor Unite

pentru Drepturile Omului UNFPA Fondul Popula�iei Na�iunilor Unite

NOT� Momentan, Serbia ia în considerare adoptarea unui Act formal pentru a-şi confirma adeziunea la tratatele privind drepturilor omului, pe care celelalte state membre ale uniunii le-au ratificat

Page 215: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

215

KOSOVO

I. Introducere

Kosovo, situat� în Peninsula Balcanic�, a fost mul�i ani una dintre entit��ile constituente ale Fostei Republici Iugoslave. Ea are grani�e cu Albania, Muntenegru, Serbia şi Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia. 119 Popula�ia din Kosovo este de peste dou� milioane, din care peste 90% este de etnie albanez� (musulman� sau catolic�), iar restul este reprezentat� de sârbi, egipteni, rromi, ashkali, turci şi alte minorit��i. Din Iunie 1999, UNMIK are rol administra�ie civil� interimar� condus� de Na�iunile Unite, conform Mo�iunii 1244 a Consiliului de Securitate al Na�iunilor Unite adoptat� în cadrul Capitolului VII al C�r�ii Na�iunilor Unite. Responsabilit��ile UNMIK sunt prezidate de Reprezentantul Special al Secretarului General (SRSG). For�a de men�inere a p�cii (KFOR) ac�ioneaz� conform mo�iunii 1244; raporteaz� direct în fa�a NATO şi este responsabil� pentru p�strarea securit��ii şi conducerea opera�iunilor de pace în regiune.

Kosovo a fost identificat� ca o regiune de destina�ie şi, la un nivel mai pu�in extins, de origine a tranzitului de femei şi fete. Rutele

119 UNMIK a fost înfiin�at la 10 Iunie 1999, atunci când Consiliul de Securitate a autorizat prin mo�iunea 1244 ca Secretariatul General s� stabileasc� în re-giunea Kosovo, o administra�ie interimar� civil� condus� de UN, sub care popula�ia s-ar putea bucura progresiv de autonomie. În special, rezolu�ia Consiliului de Securitate Nr. 1244 îî permite UNMIK: s� aib� func�ii admi-nistrative civile de baz�, s� promoveze stabilirea autonomiei şi autoguvern�rii în Kosovo, s� faciliteze un process politic care s� determine viitorul statut al Kosovo, s� coordoneze ajutoarele umanitare ale tuturor agen�iilor interna�ionale, s� ajute la reconstruc�ia infrastructurii, men�inerea legii civile şi a ordinii, s� promoveze drepturile omului, s� asigure întoarcerea sigur� şi necondi�ionat� a refugia�ilor la casele lor din Kosovo. Lucrând îndeaproape cu oamenii şi liderii din Kosovo, Misiunea asigur� tot spectrul de func�ii ad-ministrative esen�iale şi servicii ce acoper� domenii precum s�n�tate şi educa�ie, bancar şi financiar, poştei şi telecomunica�iilor şi legea şi ordinea. În Ianuarie 2000, Departamente Administrative Interimare Comune au fost create; În Octombrie 2000 au avut loc alegeri localeîn treizeci de municipalit��i din Kosovo; în Mai 2001, noul Cadru Constitu�ional din Kosovo a fost adoptat. În Noiembrie 2001 au avut loc alegeri na�ionale.

Page 216: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

216

principale în Kosovo par s� vin� din Nord, de peste grani�a cu Serbia şi prin Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia. Unele femei au fost tranzitate din Muntenegru şi Albania. Au fost semnalate şi câteva cazuri de femei care au fost aduse în Kosovo cu avionul, din Turcia, Austria şi Elve�ia. 120

În Kosovo, fetele şi femeile traficate sunt �inta major�, în primul rând pentru exploatarea sexual�, pentru prostituarea for�at�, dar şi pentru munca for�at�, incluzând cerşitul şi munca manual�. Majori-tatea victimelor ce apar�in din Kosovo sunt exploatate în Kosovo, dar un procent substan�ial este trimis peste grani��.

Unitatea pentru Investigarea TFU �i Prostitu�iei (TPIU) de�ine o baz� de date pentru toate femeile str�ine care au intrat în contact cu poli�ia, în special în timpul raziilor în baruri. În 2000, 340 de femei erau înregistrate în aceast� baz� de date. Din 2001, conform aceleiaşi surse, num�rul de victime de origine str�in� a crescut. Totuşi, în 2002, a ap�rut o mic� schimbare în tiparul traficului ce implic� victime domestice121. TPIU a observat c� trafican�ii şi-au transferat activitatea din locuri publice, în reziden�e private. În acelaşi timp, femeile intervievate par a avea salarii bune şi condi�ii bune de via�� şi s-ar putea, în concluzie, s� lucreze voluntar în industria sexului (happy trafficking).

120 Traficul de Fiin�şe Umane în Sud-Estul Europei 2003, publicat de UNDP. 121 TPIU a identificat 391 de cazuri. Conform arhivelor TPIU, în 2001, au fost identificate 5 victime din Kosovo şi 167 de victime str�ine; în 2002, 3 Kosovar identified victims and 86 foreign victims; în 2003, no Kosovar, but 34 foreign victims were identified; în 2004, twelve Kosovar and 35 foreign victims were identified; and în 2005, 18 Kosovar victims and 31 foreign ones were identified. According to the same source, traffickers who were arrested în 2004 were: 43 Kosovars, 20 Albanians, four Bulgarians, one Moldovan, one Romanian, and one of unknown na�ionality. În 2005, traffickers arrested were: 45 Kosovars, 31 Albanians, three Bulgarians, two Moldovans, four Ukrainians, two Roma-nians, one Serb and two of other na�ionalities. According to OIM, în 1999, only two victims were identified; în 2000, there were 114 identified victims; în 2001, 136 victims were identified; în 2002, 85 victims were identified; în 2003, 44; în 2004, 34, and; until June 2005, only six victims were identified.

Page 217: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

217

Observând trecutul familial al victimelor traficului de persoane, este clar c� acestea provin din cele mai vulnerabile grupuri sociale. În cele mai multe cazuri, s�r�cia, probleme în familie, educa�ia precar� şi valorile tradi�ionale ce motiveaz� discriminarea femeilor şi a fetelor, formeaz� un mediu, în cadrul c�ruia, victimele au tr�it deja experien�e de violen�� domestic� sau sexual�. Asemenea anturaje influen�eaz� fetele şi femeile, f�cându-le mai vulnerabile la TFU şi le submineaz� reintegrarea social�, expunându-le la re-traficare.

Opinia general� în Kosovo, împ�rt�şit� de multe ONG-uri locale, este c� TFU din Kosovo se poate extinde datorit� declinului economic şi creşterii ratei şomajului, în special printre femeile tinere. Deşi exist� pu�ine eviden�e care s� ateste c� femeile din Kosovo sunt traficate peste grani��, situa�ia economic� deteriorant�, creşterea ratei şomajului şi a s�r�ciei, schimb�rile în structura familiilor, violen�a împotriva femeilor şi tendin�a spre o prostitu�ie mai vizibil� şi acceptat�, pot contribui la devenirea regiunii Kosovo surs� de femei şi fete traficate peste grani��.

II. Cadrul Na�ional Legal

A. Legisla�ia Intern�

Conform Normei UNMIK 2001/09 bazat� pe Cadrul Constitu�ional al Guvernului Autonom din Kosovo, principalele instrumente legale interna�ionale ale drepturilor omului sunt direct aplicabile în legisla�ia intern� din Kosovo.

În legisla�ia intern� exist� câteva instrumente legale care reglementeaz� TFU şi fenomenele legate de acesta:

• Norma UNMIK 2001/4 privind prohibi�ia TFU în Kosovo, promulgat� în Ianuarie 2001;

• Directiva Administrativ� 2005/03 privind implementarea Normei UNMIK 2001/04 în leg�tur� cu Numirea Coordonatorului de Ajutorare a Victimelor din cadrul Departamentului de Justi�ie;

Page 218: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

218

• Codul Penal Provizoriu şi Codul de Procedur� Penal� din Kosovo con�in capitole speciale cu privire la TFU, suplimentând Norma UNMIK 2001/04.

Concluzii Datorit� faptului c� Kosovo este înc� în procesul de definitivare a statutului ei şi, de aceea, trece printr-o perioad� de tranzi�ie, toate legile sunt bazate pe normele UNMIK. Alte legi în Kosovo sunt de natur� interimar�. De aceea, datorit� statutului legal incert, în Kosovo nu exist� înc� un tabel cu Conven�iile Interna�ionale. Ratificate.

B. Planul de Ac�iune

Proiectarea Planului de Ac�iune a fost ini�iat� în Martie 2002 şi a fost continuat�, în mai multe faze, din Iunie 2004 pân� în Aprilie 2005. Va fi activ� pân� în 2007, adic� pân� la stabilirea Mecanismelor Ac�iunilor de Referire în Kosovo, ce va avea loc în acel an. Planul de Ac�iune are o structur� bazat� pe standarde UE �i interna�ionale. Acesta urmeaz� un model acceptat în Mai 2004 de toate ��rile din regiune, ca parte a proiectului EU CARDS privind Îmbun�t��irea Strategiilor de Implementare a Planurilor Na�ionale Anti-trafic în ��rile din SE Europei. Acest model a fost dezvoltat de Centrul Interna�ional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migra�ie (ICMPD). Adi�ional, Planul de Ac�iune a luat în considerare UNICEF/Indicatorii Pactului de Stabilitate privind protec�ia drepturilor copiilor-victime ale TFU.

III. Cadrul General A. Dezvoltarea Abilit��ilor

Membrii Echipei Inter-institu�ionale Anti-TFU au indicat nevoia sus�inerii cursurilor pentru implementarea Planului Na�ional de combatere a TFU. A fost creeat un grup de lucru cu scopul a fi realizat� o Directiv� Administrativ� pentru implementarea Normei Nr. 2001/4 privind Interzicerea TFU în Kosovo, incluzând reprezentan��

Page 219: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

219

legal�, sf�tuire şi ad�postire temporar�. Directiva Administrativ� subliniaz�, de asemenea, competen�ele Unit��ii de Ajutorare şi Advocacy a Victimelor (VAAU) şi ale Coordonatorului de Ajutorare a Victimelor. VAAU este responsabil� pentru creerea de structuri adecvate. Proiectul privind Directiva Administrativ� a fost depus la Biroul UNMIK de Afaceri Legale în Aprilie 2002.

Secretariatul Anti-trafic, din cadrul Biroului Bunei Guvern�ri (OGG), a dezvoltat şi realizat un program de instruire, în cooperare cu Ministerul Justi�iei, OIM, OSCE, ad�postul pentru victimele str�ine ale TFU şi ale prostitu�iei for�ate (PVPT) şi Unitatea de Investigare a TFU din cadrul Poli�iei Kosovo (KPS/HTIU).

Mai multe cursuri de instruire privind monitorizarea muncii for�ate efectuate de copii, incluzând TFU, sunt organizate de c�tre Ministerul Justi�iei (MoJ), cu ajutorul Organiza�iei Interna�ionale a Muncii (ILO) şi Programul Interna�ional pentru Eliminarea Muncii Copiilor (IPEC). KPS/HTIU a finalizat al patrulea curs privind investigarea TFU. Obiectivul principal al acestor întâlniri a fost preg�tirea ofi�erilor de poli�ie pentru munca de teren. Agen�iile partenere în aceste activit��i au fost Academia de Poli�ie, Biroul Procurorului, OIM şi MoJ. OGG şi OIM au �inut cursuri/seminarii privind TFU pentru studen�ii de la psihologie, pedagogie, sociologie şi jurnalism. În plus, au fost �inute cursuri de instruire privind TFU �i rolul �colilor în prevenirea acestuia. Şaptesprezece instructori pe probleme asem�n�toare din Ministerul Educa�iei, Ştiin�ei şi Tehnologiei au participat la aceste sesiuni de instruire.

Ministerul Muncii şi Protec�iei Sociale (MLSW), în cooperare cu OIM, a organizat un curs de instruire de dou� zile pe tema reintegr�rii victimelor domestice ale TFU, urm�rind o mai bun� implementare a proiectelor anti -trafic. La acest curs au participat atât beneficiarii direc�i, cât şi câte un angajat de la fiecare Centru de Probleme Sociale din Kosovo, adic� 30 de angaja�i în total (patru dintre ei din partea minorit��ii sârbe). Ministerul S�n�t��ii s-a implicat în sporirea gradului de con�tientizare a angaja�ilor din domeniul s�n�t��ii asupra problemelor de s�n�tate ale victimelor TFU şi la asigurarea de ajutor acestora, subliniindu-le rolul în procesul de reintegrare a victimelor. În plus, alte activit��i pentru

Page 220: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

220

dezvoltarea abilit��ilor angaja�ilor din domeniul s�n�t��ii sunt implementate pentru prevenirea direct� a TFU.

A fost organizat un curs de trei zile pentru operatorii de Linii telefonice de Ajutor, la care au participat 13 persoane. O sesiune de preg�tire privind Asisten�a �i Reintegrarea victimelor TFU a fost organizat� pentru partenerii guvernamentali şi neguvernamentali, la care au participat 23 de persoane, dintre care 8 avoca�i de la MoJ. Acelaşi curs a fost �inut şi pentru 26 de angaja�i ai Centrelor de Munc� Social� (CSW), precum şi pentru personalul ad�posturilor.

În plus, OIM a realizat patru prezent�ri cu privire la repatrierea �i reintegrarea victimelor TFU într-un sediu organizat de c�tre Asocia�ia Norma. Grupurile vizate ale acestei instruiri au fost femeile locale, ONG-urile şi oficialii municipalit��ii responsabili cu problemele legate de discriminarea sexual�. OIM a organizat sesiuni de instruire pentru procurori şi investigatori, cu scopul de a dezvolta capacitatea de identificare a victimelor. Tema a fost: În�elegerea ac�iunilor anti-trafic, consolidarea cadrului instiu�ional şi al justi�iei. OIM a fost invitat� de c�tre KPS s� participe la prezentarea ini�iativei anti-trafic în Kosovo şi s� discute despre implicarea ei în acest domeniu.

PVPT au fost implicat în seminarii de cre�tere a gradului de con�tientizare a persoanelor ce au fost cazate în ad�postul lor. În acelaşi timp, acest centru a fost implicat în programe ce vizau îmbun�t��irea cooper�rii dintre tineret şi poli�ie, cu scopul de a reduce num�rul cazurilor de TFU în Kosovo.

B. Mecanisme de Analiz�, Cercetare şi Monitorizare OGG face momentan eforturi pentru a stabili un Sistem de

Monitorizare, Stabilire şi Revizuire a Strategiei Anti-Trafic şi Planul de Ac�iune, cu scopul de a le implementa progresul şi impactul în combaterea TFU şi protec�ia victimelor TFU în toate stagiile.

C. Cooperare şi Rela�ionare la Nivel Regional şi Na�ional

Coordonatorul Na�ional pentru Combaterea TFU, Director al Biroului de Consiliere asupra Bunei Guvern�ri (AOGG), este sus�inut de c�tre un Secretariat şi de Echipa de Combatere a TFU

Page 221: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

221

din Kosovo (Grup Inter-Institu�ional) în misiunea lui de implementare a activit��ilor prev�zute în Planul de Ac�iune. Secretariatul AOGG a fost stabilit pentru a sus�ine Coordonatorul Na�ional şi Echipa sa. Acesta particip� şi la ini�iativele anti-trafic ale altor organiza�ii, precum sus�inerea OIM în perfec�ionarea institu�iilor locale implicate în combaterea TFU şi dezvoltarea Termenilor de Referin�� pentru Echipa Kosovo. Termenii de Referin�� urm�resc combaterea TFU prin crearea unui Grup Inter-institu�ional, propus de Consiliul Specialiştilor Europei, ce a fost sus�inut de consultan�a Misiunii OSCE în Kosovo.

Grupul pentru Asisten�� Direct� �i Ajutor pentru Victimele Str�ine ale TFU a fost înfiin�at, conform Procedurilor Standard de Operare (SOP), dezvoltat în 2000, actualizat în 2004 şi intrat în vigoare din Decembrie 2004 (vezi III b). Grupul este compus din : Poli�ia UNMIK, HTIU, Departamentul de Justi�ie, Unitatea UNMIK pentru Asisten�� şi Ajutorare a Victimelor TFU, OIM- Misiunea în Kosovo, Unitatea pentru Combaterea TFU, OSCE- Misiunea în Kosovo, Departmentul Drepturilor Omului şi For�ele de Ordine, MLSW, ONG-uri.

D. Mobilizarea Resurselor

Principalii donatori ce au contribuit la implementarea activit��ilor anti-trafic în Kosovo sunt: Bugetul Consolidat al Kosovo-KCB (Institu�ie Guvernamental�); OSCE, Salva�i Copiii; UNICEF; OIM; UNMIK Pillars I and III; Kvinna Till Kvinna; NOVIB; Christian Aid; Fondul Popula�iei Na�iunilor Unite (UNFPA); Pactul de Stabilitate; Biroul pentru Institu�iile Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR); Centrul comitetului Catolic “La Faim” şi pentru Dezvoltare (CCFD).

IV. Implementarea Legilor Anti-trafic

Sunt f�cute eforturi pentru implementarea legilor anti-trafic, comform cerin�elor instrumentelor interna�ionale (Protocolul privind TFU al UN). Implementarea cadrului se bazeaz� pe trei directive: prevenire, acuzare şi protec�ie.

Page 222: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

222

A. Prevenire şi Conştientizare

Cadrul de prevenire al Kosovo este institu�ionalizat şi va fi opera�ional din 2007. El are 3 obiective principale:

• Con�tientizarea consecin�elor TFU, prcum şi cadrul legal anti-trafic

• Reducerea cererii de servicii oferite de c�tre victime.

• Reducerea vulnerabilit��ii poten�ialelor victime. Principalele activit��i ale Cadrului de Prevenire includ:

• Identificarea nivelului de con�tientizare a TFU în grupurile de risc ridicat, precum şi a cererii pentru serviciile oferite de victime, urmate de organizarea de campanii multidisciplinare şi multi-lingvistice de conştientizare, vizând grupurile de risc ridicat.

• Monitorizarea implement�rii strategiei de educa�ie şi a activit��ilor de prevenire a abandon�rii şcolii de c�tre fete şi alte grupuri vulnerabile;

• Revizuirea legisla�iei muncii, pentru a asigura protec�ia copiilor care muncesc.

• Advocacy pentru agen�iile deja implicate în programe de dezvol-tare economic� pentru a fi incluse în proiectele acestora grupurile cu risc ridicat şi victimele traficate, urm�rind îmbun�t��irea sta-tutului economic al acestora.

• Monitorizarea coordon�rii implement�rii Planului de Ac�iune cu privire la diferen�ele de gen şi a Planului de Ac�iune anti-trafic.

Activit��ile men�ionate mai sus sunt implementate de urm�toarele agen�ii:

Biroul Primului Ministru (OPM), AOGG, MEST, MLSW, Poli�ia, Institutul de Politic� Social�, UNICEF, ILO, OIM, OSCE, Salva�i Copiii, Biroul Comisarului, Asocia�ia Jurnaliştilor din Kosovo, Ministerul Justi�iei, S�n�t��ii, Departmentul de Justi�ie, IPEC, Ministerul Economiei şi Finan�elor, Camera Economic� din Kosovo, Sindicatul Angaja�ilor din Kosovo şi alte agen�ii, precum UNDP, Banca Mondial�, al�turi de al�i parteneri, precum Biroul de Ajutor

Page 223: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

223

Legal OLA, Biroul Problemelor privind diferentele de Gen, Fondul de Dezvoltare al Femeilor al UN (UNIFEM), Comitetele pentru Egalitatea Genurilor, Comitetele Municipale şi Grupurile Inter-ministeriale.

B. Protec�ie şi Asisten��

Cadrul legal de protec�ie a victimelor din Kosovo este institu�ionalizat şi va fi pus în vigoare înainte de 2007. Acesta stabileşte urm�toarele obiective:

• Asisten�a victimelor şi protec�ia lor social�, inclusiv stabilirea m�surilor standard de identificare a victimelor.

• Cooperare între toate institu�iile ce asigur� protec�ie, pentru a asigura asisten�� (medical�, psihologic�, financiar�, educa�ie, cazare) victimelor ce au supravie�uit traficului de fiin�e umane.

• Reintegrarea/ includerea în societate, luând în considerare nevoile speciale ale victimelor repatriate. Principalele activit��i ale acestui Program de Protejare a

victimelor sunt:

• Stabilirea procedurilor de identificare şi de referire a victimelor de c�tre Poli�ie. Dezvoltarea unor indicatori standard de identificare a victimelor pentru to�i angaja�ii centrelor de ajutor destinate victimelor traficului de fiin�e umane. Dezvoltarea şi implementarea anumitor standarde serviciilor oferite victimelor, dar şi a metodelor tip de abordare a anumitor cazuri.

• Analizarea şi finalizarea Procedurilor Standard de Operare (SOP) pentru victimele din �ar� sau str�ine ale traficului de fiin�e umane.

• Stabilirea de proceduri referitoare la perioada de reflec�ie oferit� victimelor.

• Îmbun�t��irea capacit��ilor de coordonare �i monitorizare a muncii şi a analizelor sanitare f�cute victimelor identificate. Dezvoltarea capacit��ilor de monitorizare a cazurilor urm�toare şi a celor reluate. Dezvoltarea proiectelor de creştere a

Page 224: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

224

gradului de conştientizare public� asupra traficului de fiin�e umane pentru a preveni stigmatizarea victimelor.

• Instruirea poli�iei şi a altor personaje implicate, în identificarea victimelor. La 6 Dec 2004, membrii Grupului pentru Acordarea Asisten�ei

Directe �i a Suportului Victimelor TFU au semnat un acord prin care autorizau func�ionarea Procedurilor Standard de Operare pentru victimele de na�ionalitate str�in�. Scopul acestui acord este de a clarifica responsabilit��ile fiec�rei agen�ii, pentru a stabili o strâns� cooperare şi coordonare în cadrul sistemului. Amendamentul Procedurilor Standard de Operare urm�reşte adaptarea asisten�ei oferite victimelor interne ale TFU la necesit��ile acestora. Acesta include, printre altele, partenerii recent implica�i, în special Departamentul de Justi�ie UNMIK şi Unitatea pentru Consilierea Victimelor (VAAU), Ministerul Muncii şi Solidarit��ii Sociale, dar şi ONG-urile locale şi interna�ionale.

O linie telefonic� pentru asisten�� direct� destinat� victimelor este condus� de OIM.

Asisten�a victimelor traficului de fiin�e umane este oferit� de diverse agen�ii, ce sunt, în general, în strâns� cooperare cu UNMIK Pillar I Sec�ia de Sus�inere şi Advocacy a Victimelor a Departamentului de Justi�ie, Poli�ia, OSCE, OIM şi o re�ea de ONG-uri locale şi interna�ionale. Mai mult, ONG-urile joac� un rol important în asigurarea de servicii ce au leg�tur� direct� cu MLSW, asemenea serviciilor medicale, psihologice, educa�ionale (necertificare), de consiliere familial�, de instruire voca�ional�, ajutoarelor materiale, producerii de venituri, consilierii în g�sirea unui loc de munc� şi serviciilor de dezvoltare a abilit��ilor personale.

TPIU, OSCE, OIM şi PVPT sunt membrii ai Grupului de Coordonare a Asisten�ei Directe în Combaterea Traficului de Fiin�e Umane. Acest grup, oficial cunoscut sub numele de Grupul pentru Coordonarea Ad�posturilor destinate victimelor, este organismul principal de combatere a TFU în Kosovo, fiind responsabil pentru asistarea femeilor traficate în Kosovo. El pune la dispozi�ia publicului un forum de discu�ii asupra cazurilor individuale sau aupra nevoilor generale ale beneficiarilor de servicii oferite de acest

Page 225: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

225

grup. De asemenea, acesta asigur� accesul la c�minele de reabilitare tuturor victimelor traficului de fiin�e umane, f�r� a �ine cont dac� acestea inten�ioneaz� s� coopereze cu autorit��ile în investiga�iile pe care le fac. Securitatea personalului acestor c�mine, men�inerea confiden�ialit��ii informa�iilor ob�inute şi siguran�a victimelor TFU beneficiaz� de aten�ie special� în cadrul acestui grup.

Exist� dou� ad�posturi anti-trafic în Kosovo şi anume: Interim Secure Facility (ISF) pentru victimele traficate în �ar�, înfiin�at de TPIU şi VAAU şi PVPT-Ad�postul pentru Victimele Interna�ionale ale Traficului de Fiin�e Umane �i Prostitu�iei For�ate. În toate centrele sunt satisf�cute nevoile de baz�, conform principiilor UNICEF/ Indicatorilor Pactului de Stabilitate. În timpul acomod�rii în aceste centre, victimelor le sunt oferite oportunit��i de instruire ce le vor facilita reintegrarea, angajarea şi independen�a şi le vor spori competitivitatea dup� experien�ele traumatizante.

Conform SOP, UNMIK, OSCE şi OIM, în cooperare cu oficiile lor de leg�tur�, au responsabilitatea de a repatria victimele TFU ce sunt de na�ionalitate str�in�. Cooperând cu ��rile de origine, ei le asigur� victimelor documentele de c�l�torie necesare întoarcerii în �ar�.

Diferite agen�ii ce îşi desf�şoar� activit��ile sub coordonarea Ministerului Muncii �i Solidarit��ii Sociale ofer� servicii de reintegrare victimelor, acestea beneficiind de suport imediat. De exemplu, Unitatea pentru Advocacy şi Asistare a Victimelor TFU (VAAU) asigur� asisten�� şi reprezentare legal�, serviciile lor legale fiind finan�ate de OIM. OIM joac� un rol important în asigurarea de servicii de reintegrare şi men�ine o strâns� cooperare cu toate agen�iile, atât guvernamentale, cât şi neguvernamentale, ce se ocup� de victimele TFU122. În acelaşi timp, multe agen�ii guvernamentale, asemenea Centrului pentru Solidaritate Social�, sunt implicate direct în aceste activit��i. Ministerul Educa�iei, în leg�tur� direct� cu ONG-urile locale, ofer� cursuri de recuperare a claselor primare şi secundare victimelor.

122 OSCE, Asisten�� Direct� Standard Aplicabil� oficial

Page 226: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

226

C. Aducerea în instan��

Cadrul legal al procesului de aducere în instan�� a trafican�ilor este institu�ionalizat în Kosovo şi va intra în vigoare pân� în 2007. Acesta prezint� urm�toare obiective:

• Stabilirea unui mecanism pentru schimburile de experien�� dintre ONG-uri, poli�ie şi alte for�e de ordine pentru condamnarea trafican�ilor.

• Promovarea capacit��ii institu�ionale a poli�iei şi a sistemului judiciar de a combate traficul de fiin�e umane.

• Stabilirea de prevederi speciale pentru protec�ia victimelor-martori.

• Creşterea nivelului de coordonare între agen�iile competente. Principalele activit��i ale acestei proceduri legale cuprind:

• Monitorizarea în detaliu a judec�torilor şi procurorilor ce se ocup� de cazurile de TFU.

• Instruirea judec�torilor, procurorilor şi ofi�erilor de poli�ie asupra: impactului psihologic al TFU asupra victimelor; folosirii eviden�elor date de exper�i; tehnicilor eficiente şi precise de intervievare a persoanelor traficate; investiga�iilor crimelor organizate, incluzând ac�iunile sub acoperire; confisc�rii bunurilor.

• Instruirea judec�torilor, procurorilor, avoca�ilor şi a altor persoane pentru a fi capabili s� asigure protec�ie în timpul audierilor publice şi s� manipuleze informa�ii delicate ce au o importan�� deosebit� pentru copiii martori.

• Instruirea asisten�ilor sociali şi a altor sus�in�tori ai victimelor în intervievarea copiilor.

• Organizarea de întruniri la masa rotund� cu participarea judec�torilor şi procurorilor pentru a-i antrena în analizarea cazurilor de TFU.

• Instruirea intensiv� a procurorilor na�ionali selecta�i de c�tre procurorii ce au f�cut expertize speciale.

Page 227: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

227

• area unei baze de date a cazurilor TFU accesibile tribunalelor, poli�iei şi DoJ.

• Crearea unei echipe na�ionale formate din procurori şi ofi�eri de poli�ie care s� promoveze cooperarea interna�ional�, supravegherea şi coordonarea cazurilor.

• Strângerea de fonduri rapide pentru opera�iunile sub acoperire.

• Schimbarea manualului politicilor poli�iei astfel incat sa facili-teze promovarea in cadrul TPIU, cu scopul de a minimiza impactul schimbarilor de cadre.

• Recrutarea mai multor ofi�eri femei în sistemul TFU. Resurse tehnice valabile pentru sistemul TFU.

• Concluzionarea acordurilor bilaterale de extr�dare a infractorilor.

• Modificarea Codului Penal de Procedur� pentru a permite folosirea în tribunale a efectului generat de declara�iile victimelor.

• Stabilirea unei echipe de judec�tori şi unei echipe de procurori care s� se specializeze pe cazurile de TFU.

• Organizarea de instrumente judiciare asupra cazurilor de TFU la care s� participe judec�tori na�ionali şi interna�ionali.

• Stabilirea unui punct de leg�tur� între TFU şi unitatea de sp�lare a banilor.

Actorii implica�i în activit��ile men�ionate mai sus sunt: DoJ şi Departamentul de Administra�ie Judiciar� (MPS); KJI;

Biroul Procurorului Public al Kosovo (OPPK); MLSW; OPM; KPSS; Directoratul Crimei Organizate (Pillar I); KPS; Procurorii; THBS; Biroul Procurorului Şef din Kosovo; Biroul Suportului Legal (OPM); Preşedin�ii Tribunalelor Districtelor şi Unitatea Investiga�iilor Financiare (DOC).

V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

• Advocacy pentru repatriere:: CPWC a realizat repatrierea unei victime traficate spre Kosovo. Victima, trimis� de OIM c�tre CPWC, a fost cazat� şi a primit tratamentul adecvat. În timpul

Page 228: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

228

caz�rii, CPWC a contactat alte centre din regiune şi a incercat s� între în contact cu familia ei pentru a-i stabili întoarcerea acas�. Reprezentan�ii CPWC şi CSW au reuşit, în cele din urm�, s� conving� victima şi familia acesteia c� cel mai bun mod de reintegrare este de a se întoarce în familie. Cazul a fost încheiat cu succes, în timp ce CPWC înc� monitorizeaz� condi�ia victimei prin contactele cu CSW şi cu familia acesteia.

• Advocacy la institu�iilor medicale: De când a început s� se implice în ac�iuni de combatere a TFU, CPWC a oferit suport unei victime minore, îns�rcinate, aflate la Clinica de Obstetric� Ginecologic�.

VI. DEFICIEN�E

• Lipsa institu�iilor care s� asigure programe de reabilitare pe termen lung, în special pentru victimele ce sufer� de tulbur�ri de personalitate severe.

• Lipsa unui sistem eficient de protec�ie a martorilor.

• Lipsa fondurilor pentru stabilirea unui sistem na�ional avansat de referire anti-trafic.

• Dificult��i în asigurarea unei identific�ri exacte şi a unui tratament adecvat victimelor TFU.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Lista de recomand�ri de mai jos este stabilit� luând în considerare deficien�ele şi observa�iile incluse în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI 1. Ar trebui dezvoltat un sistem unic de colectare a datelor între to�i

partenerii ce asist� victimele TFU, pentru a avea o imagine clar� a num�rului de cazuri şi a tendin�elor fenomenului şi pentru a beneficia de un sistem eficient al schimburilor de informa�ie.

Page 229: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

229

2. Ar trebui consolidat� participarea femeilor şi copiilor la ini�iativele de cre�tere a gradului de con�tientizare asupra egalit��ii sexelor şi drepturilor femeilor şi copiilor.

3. Prevederea oportunit��ilor egale ale fetelor de a avea acces la educa�ie şi pe pia�a muncii sunt obligatorii, pentru ca acestea s� nu depind� de membrii familiei sau de alte persoane care s� profite de vulnerabilitatea lor.

4. Ar trebui stabilite mai multe structuri adecvate de sus�inere a fetelor �i femeilor ce sunt victime ale infrac�iunilor de natur� sexual�.

5. Luând în considerare faptul c� Kosovo trece printr-o perioad� de tranzit, în care riscul apari�iei TFU este ridicat, sunt cerute mai multe controale vamale riguroase şi strânse cooper�ri între ��rile din SE-ul Europei pentru a preveni acest fenomen.

6. Ar trebui stabilit un sistem eficient de protec�ie a martorilor pentru a garanta drepturile victimelor-martori.

Page 230: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

230

LIST� DE ABREVIERI

AOGG Biroul de Consiliere pentru o Bun� Guvernare CARDS Program finan�at de UE: Asisten��

Comunitar� pentru Reconstruc�ie, Dezvoltare şi Stabilizare

CCFD Centrul Catolic La Faim şi pentru Dezvoltare CPWC Centrul pentru Protec�ia Femeii şi Copilului CSW Centrele pentru Munc� Social� DOC Sec�iunea pentru Investiga�ii Financiare DoJ Departamentul de Justi�ie FYROM Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia ICMPD Centrul Interna�ional pentru Dezvoltarea Poli-

ticii Migra�iei ILO Organiza�ia Interna�ional� a Muncii IOM Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie IPEC Programul Interna�ional pentru Eliminarea

Muncii Infantile ISF Facilitati interimare de securitate KCB Bugetul Consolidat al Kosovo KFOR For�a de Men�inere a P�cii din Kosovo KJI Institu�iile Judiciare din Kosovo KPS Serviciul de Poli�ie din Kosovo KPS/HTIU Serviciul de Poli�ie din Kosovo/Unitatea de

Investiga�ie privind TFU MEST Ministerul Educa�iei, Ştiin�ei şi Tehnologiei MLSW Ministerul Muncii şi Protec�iei Sociale MoJ Ministerul Justi�iei MPS Departmentul Administra�iei Judiciare NATO Asocia�ia Tratatelor Nord Atlantice NOVIB Programul Interna�ional pentru Eliminarea

S�r�ciei

Page 231: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

231

ODIHR Biroul OSCE pentru Institu�iile Democratice şi Drepturile Omului

OGG Biroul Bunei Guvern�ri OLA Biroul pentru Suportul Legal OSCE Organiza�ia pentru Securitate şi Cooperare în

Europa OPM Biroul Primului Ministru OPPK Biroul Procurorului Public din Kosovo PVPT Ad�post pentru Victimele Str�ine ale TFU şi

Prostitu�iei SOPs Procedurile Standard de Operare SRSG Reprezentantul Securit��ii al Secretarului Gen-

eral THB Traficul de Fiin�e Umane TPIU Unitatea de Investiga�ie pentru TFU şi

Prostitu�ie UNDP Programul de Dezvoltare al Na�iunilor Unite UNFPA Fondul Popula�iei al Na�iunilor Unite UNICEF Fondul Copiilor al Na�iunilor Unite UNIFEM Fondul de Dezvoltare a Femeilor al Na�iunilor

Unite UNMIK Misiunea Administrativ� Interimar� a

Na�iunilor Unite VAAU Unitatea de Advocacy şi Asistare a Victimelor

Page 232: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

232

TURCIA

I. Introducere

Situat� în Nord-Estul M�rii Mediterane, Sud-Estul Europei şi Sud-Vestul Asiei, Turcia este la intersec�ia unui num�r mare de culturi. Turcia este înconjurat� de Marea Neagr� la Nord şi de Marea Egee la Vest. Vecinii s�i sunt Grecia şi Bulgaria la Vest, Rusia, Ucraina şi România la Nord (prin intermediul M�rii Negre), Georgia, Armenia, Azerbaijan şi Iran la Est, Siria şi Irac la Sud.

Tradi�ional o �ar� de emigrare, Turcia a devenit un punct de atrac�ie pentru fluxul de emigr�ri ilegale dup� 1990. Num�rul în creştere de emigran�i din diferite anturaje este reprezentat de aceia care au intrat în Turcia, în principal sub form� de turişti. În timp ce majoritatea celor sosi�i spre sfârşitul anilor 1980 proveneau din Balcani, componen�a Turciei s-a schimbat odat� cu pr�buşirea URSS-ului; na�ionalii fostelor state Sovietice, întâlnind crize economice acute şi înfruntând sc�derea standardelor de via��, au devenit grupul principal de migran�i ce vizau Turcia. În acest context, Turcia a devenit, în principal o �ar� de destina�ie pentru victimele TFU.

Majoritatea cazurilor implic� femei care au fost traficate pentru prostitu�ie for�at�. Statisticile Na�ionale123 arat� c� majoritatea femeilor au fost aduse din Moldova, Rusia şi Ucraina. Totuşi, cet��enii din Kurdistan, Uzbekistan, România, Azerbaijan, Kazakstan, Turkmeninstan, Georgia şi Belarus sunt, de asemenea, identificate printre victime.

Conform Statisticilor Na�ionale124, un total de 239 victime ale TFU au fost identificate de autorit��ile Statului, în 2004. Aceast� cifr� a fost de 256 în 2005 şi de 138 pentru prima jum�tate a anului 2006. Totuşi, nu este posibil s� se estimeze num�rul exact de victime din Turcia. Nu exist� nici un caz înregistrat de victime de origine turc� traficate peste grani��.

123 Directoratul General al Securit��ii, Departamentele Str�inilor, Frontierelor şi Problemelor legale de Azil, “Combaterea Traficului de Fiin�e Umane în Tur-cia” prezentare difuzat� într-o întâlnire. 124 Idem

Page 233: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

233

Conform Funda�iei pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (HRDF), statistic, majoritatea (61 procente) din victimele ajunse în ad�postul HRDF au între 18 şi 24 de ani. Urmeaz� victimele între 25 şi 30 de ani cu 25,5 % ,iar apoi victimele peste 30 de ani cu 11%. Minorii identifica�i reprezint� 2,7 % din totalul de victime identifi-cate. Statisticile privind vârsta oferite de OIM, sunt similare.

II. Cadrul Na�ional Legal

A. Na�ional Law

Prima prevedere legal� care a inclus definirea termenului de TFU a fost Art 201/b din Codul Penal, care a fost revizuit în 2002. Art. 201/b a inclus pedepse grele pentru trafican�i, inclusive închisoare de la cinci la zece ani.

Noul Penal Cod Penal al Turciei, care a fost introdus la 1 Iunie 2005, include de asemena defini�ia TFU (Art. 80) şi stipuleaz� închi-soare de la opt la doisprezece ani şi o amend� penal� egal� cu zece mii de zile. Include, de asemenea, m�suri de securitate pentru entit��ile legale implicate în TFU. Traficul de Fiin�e Umane / Articolul 80;

• O persoan� care procur� sau r�peşte, ia sau transport� per-soane dîntr-un loc într-altul sau g�zduieşte persoane cu inten�ia de a le for�a s� lucreze, s� presteze un serviciu sau s� le supun� sclaviei ori altor practici similare, ori vrea s� le foloseasc� pentru trafic de organe cu ajutorul amenin��rilor, presiunii, for�ei sau violen�ei, prin abuz de autoritate, prin înşel�ciune, sau prin ob�inerea acceptului profitând de oportunit��ile pe care le are, va fi condamnat� la închisoare de la opt la doisprezece ani sau îi va fi dat� o amend� judiciar� de pân� la zece mii de zile.

• Consim��mântul victimelor va fi invalidat în cazul în care ac�iunile ce constituie crima au fost f�cute cu scopurile men�ionate în primul paragraf.

• În cazul aducerii de persoane cu vârsta sub optsprezece ani cu scopurile men�ionate în primul paragraf, precum şi r�pirea aces-tora, mutarea sau trimiterea lor dîntr-un loc într-altul sau

Page 234: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

234

ad�postirea lor, infractorul va fi pedepsit, indiferent dac� a f�cut aceste lucruri sub amenin�are, presiune, for�� ori violen��, sau prin abuz de autoritate, prin înşel�ciune, ori prin ob�inerea consim��mântului.

• M�suri preventive de securitate vor fi aplicate tuturor entit��ilor legale cu privire la aceste infrac�iuni.

Concluzii Dovezile arat� c�, datorit� defini�iei limitate utilizate în Articolul 80, aplicarea acesteia nu este întotdeauna posibil�. În astfel de cazu-ri, Articolul 227125 privind prostitu�ia se aplic�. Articolul 80 ar tre-bui modificat pentru a acoperi toate formele posibile de TFU.

125 Prostitu�ia / Articolul 227; - Persoana care instig� copilul la prostitu�ie, faciliteaz� acest lucru, asigur� ad�post sau mediaz� prostitu�ia infantil�, va fi condamnat� la închisoare de la patru la zece ani sau amend� penal� echivalent� cu zece mii de zile în lire turceşti. Ac�iunile preg�titoare sunt, de asemenea, pedepsite ca o infrac�iune comis�. - Persoana care instig� pe cineva la prostitu�ie, faciliteaz� acest lucru, asigur� ad�post sau mediaz� prostitu�ia, va fi condamnat la închisoare de la doi la patru ani sau amend� penal� echivalent� cu trei mii de zile în lire turceşti. Beneficierea, par�ial� sau integral�, de profituri a unei persoane ce se prostitueaz�, este privit� ca instigare la prostitu�ie. - Persoana care permite ca o persoan� s� între şi s� ias� din �ar� pentru prostitu�ie va fi pedepsit� în termenii prev�zu�i mai sus. - Pedepsele men�ionate mai sus vor fi crescute de la jum�tate pâna la de dou� ori pentru persoanele care procur� sau instig� pe cineva la prostitu�ie prin uzul for�ei, coerci�iei sau prin abuzarea acestora. - Aceste pedepse vor fi crescute cu jum�tate dac� infrac�iunile sunt comise de so� ,persoane din familie, care au adoptat un copil, tutori, educatori, profesori sau de al�ii care sunt responsabili cu protec�ia acestora şi au comis aceste abu-zuri în timpul serviciului public. - Aceste pedepse vor fi crescute cu jum�tate dac� infrac�iunile sunt comise în cadrul unei re�ele de crim� organizat�. -M�suri preventive de securitate vor fi luate în privin�a entit��ilor legale cu privire la aceste infrac�iuni. -Persoana care este prostituat� va fi tratat� sau i se va asigura terapie.

Page 235: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

235

Alte legi şi reglement�ri legate de TFU

• Conform Legii asupra Acord�rii Permisiilor de Munc� pentru Str�ini, Ministerul Muncii şi Securit��ii Sociale este autorizat s� elibereze orice form� de permis de munc�. Angajarea în serviciile domestice este posibil� conform legii. Aceasta urm�reşte asigurarea de protec�ie legal� str�inilor împotriva exploat�rii pe pia�a muncii şi extinde precau�ia legal� şi administrativ� asupra acordurilor private. Ministerul Muncii şi Securit��ii Sociale a preg�tit un model de contract atât în turc�, cât şi în limba solicitantului de permis de munc�.

• În concordan�� cu amendamentul Legii Cet��eanului, o perioad� de prob� de trei ani este necesar� pentru primirea de cet��enie turc� prin c�s�torie. Cei ce au o slujb� incompatibil� cu c�s�toria, sau care nu împart aceeaşi cas� cu so�ul, nu vor reuşi s� capete cet��enie turc�.

• Reglementarea Transportului pe Şosea, intrat� în vigoare pe 25 Februa-rie 2004, sus�ine c� permisul de conducere va fi suspendat trei ani dac� beneficiarul este condamnat pentru o infrac�iune ce implic� TFU.

• Ministerul S�n�t��ii a f�cut schimb�ri legislative şi adminis-trative necesare pentru a asigura tratament medical gratuit la spi-talele de stat victimelor TFU.

• Ministerul de Interne a autorizat ca autorit��ile provinciale ad-ministrative sa emit�, când este necesar, vize umanitare şi pre-mise de �edere temporar� victimelor, pentru a le permite aces-tora sa r�mân� în Turcia pentru reabilitare şi tratament. Durata unui permis este de pân� la 6 luni şi poate fi extins�.

B. Acorduri Bilaterale

Turcia a semnat 64 de Acorduri de Cooperare în domeniul securit��ii, cu 52 de ��ri, pentru cooperarea cu scopul combaterii crimei organizate şi a terorismului. Toate acordurile au amendamente privind cooperarea pentru combaterea migra�iei ilegale şi a TFU.

Page 236: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

236

Protocoalele de cooperare au fost propuse şi Georgiei, Bulgariei, Ro-mâniei, Moldovei, Federa�iei Ruse, Azerbaidjanului, Belarusului, Uz-bekistanului, Ucrainei pentru a activa clauzele relevante ale acordurilor amintite.

Pe parcursul ultimilor trei ani, Ministerul de Interne al Turciei a semnat urm�torul Memorandum de În�elegere cu Ministerul de Interne al urm�toarelor ��ri:

• Protocolul adi�ional de Implementare a Art. 1 al Acordului de Cooperare împotriva Crimei, semnat între Guvernul Turciei, Gu-vernul Ucrainei (7 Iunie 2005) şi al Moldovei (8 Februarie 2006).

• Memorandumul de În�elegere între Ministerul de Interne al Tur-ciei şi Ministerul Afacerilor Interne al Belarus asupra Cooper�rii în domeniul Combaterii TFU şi Migra�iei Ilegale (28 Iulie 2004).

• Protocolul între Turcia şi Georgia privind implementarea Art. al- 9 -lea al Acordului pentru Combaterea Terorismului, Crimei Or-ganizate şi a altor Crime Majore, semnat între Turcia, Georgia şi Republica Azerbaijan (10 Martie 2005).

Aceste acorduri includ prevederi pentru a facilita urm�toarele zone: • schimbul de informa�ii referitoare atât la trafican�i, cât şi la

victime; • proceduri de investigare incluzând opera�ii comune; • îndrept��irea victimelor de a beneficia de servicii şi

facilit��i; • sporirea gradului de conştientizare; • informa�ii cu privire la dezvoltarea cadrului legislativ în do-

meniul TFU şi în domeniile legate de acesta.

C. Planul Na�ional de Ac�iune

Adoptat în 2003, Planul Na�ional de Ac�iune al Turciei cuprinde doisprezece puncte de ac�iune pentru a preveni şi combate TFU. O scurt� prezentare a acestui plan ar fi urm�toarea: • Stabilirea de centre. • Asigurarea întoarcerii în siguran�� a victimelor TFU. • Stabilirea unei linii telefonice de urgen�� gratuit�.

Page 237: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

237

• Amendamentul Art. 5 al Legii Cet��eniei (Nr. 403)126 conform c�ruia pentru ob�inerea cet��eniei turce este nevoie de o perioad� de prob� de 3 ani.

• Acordarea de vize umanitare pentru victimele TFU. • Participarea institu�iilor de men�inere a legii în proiecte de ins-

truire anti-trafic. • O lege special� a protec�iei martorilor, care s� includ� şi vic-

timele martore traficate. • Ministerul Muncii şi Protec�iei Sociale este desemnat ca singura

autoritate ce poate elibera permise de munc� pentru str�ini în Turcia (Legea privind acordarea permiselor de munc�)127.

• ONG-urile sunt încurajate s� se implice în lupta anti-trafic • Înregistrarea de statistici detaliate de c�tre Directoratul General

de Statistic� şi de c�tre Biroul de Caziere din cadrul Ministeru-lui Justi�iei.

• Tratamentul şi reabilitarea victimelor sunt asigurate128. • Ajutorul este acordat victimelor TFU conform Legii privind Fon-

dul de Încurajare al Sprijinului Social şi Solidarit��ii. • Emiterea de afişe informative privind TFU pentru a ajuta la spo-

rirea conştientiz�rii publice. Guvernul turc este în proces de modificare a PNA; un colectiv de

munc� a fost stabilit, compus din reprezentan�i activi ai ONG-urilor din zon�, precum şi reprezentan�i ai organismelor guvernamentale, pentru a se ocupa de aceast� modificare.

III. Cadrul General

A. Dezvoltarea Abilit��ilor

Au fost organizate o serie de cursuri de instruire pentru diferite grupuri tinta în Turcia; Principalii organizatori sunt: Ministerul de In-terne, OIM şi Fundatia pentru Dezvoltarea Drepturilor Omului.

126 Legea a fost aprobat� de Parlament pe 6 Iunie 2003 127 Legea Nr. 4817. Legea a fost aprobat� de Parlament pe 27 Februarie 2003. 128 Tratament medical gratuit conform Reglement�rii Nr. 2003/6565 a Consi-liului de Miniştri din 5 Decembrie 2003

Page 238: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

238

Institu�iile �int� Num�r de Participan�i

Organiza�ia ce asigur� programul de instruire

MoI- Directoratul General pentru Securitate

148 MoI (în cooperare cu TAIEX şi ICMPD SP)

MoI- Directoratul General pentru Securitate

154 HRDF

MoI- Directoratul General pentru Securitate

81 IOM

MoI- Comandamentul General pen-tru Jandarmerie

256 IOM

MoI- Comandamentul General pen-tru Jandarmerie

36 studen�i

IOM

Ministerul de Justi�ie 64 HRDF ONG-urile şi autorit��ile locale 75 IOM Asocia�ia Bar 81 IOM Operatorii Help line ai Poli�iei 34 IOM

Directoratul General pentru Securitate asigur� cursuri de intruire interne pentru membrii s�i. Începând cu 2004, module privind TFU au fost ad�ugate în programa acestor cursuri. Un total de 332 de ofi�ri de poli�ie au participat la aceste cursuri în 2004; num�rul toa-tal al participan�ilor a fost 515 în 2005 şi 201 în prima jum�tate a anului 2006.

În plus fa�� de cursurile men�ionate deasupra, au fost organi-zate o serie de seminarii na�ionale de c�tre diferite organiza�ii. Reprezentan�i ONG, ofi�eri de poli�ie, judec�tori şi procurori au participat la seminarii interna�ionale şi cursuri de instruire.

Au fost elaborate mai multe manuale pentru combaterea TFU. Momentan, un studiu este implementat pentru a standardiza modulele de training ce vor fi folosite în instruirea for�elor de ordine.

Page 239: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

239

Manualul THB Distribuit în 2003 de c�tre Di-rectoratul General pentru Securi-tate (GDS) spre toate proviciile

Centrul Interna�ional de Dezvoltare pentru Migra�ie (ICMPD) - Manualul Instructorilor

Dezvoltat şi adaptat printr-o se-rie de seminarii de c�tre ex-per�ii ICMPD şi folosit in pro-gramele de instruire ale ICMPD

AGIS Manualul Instructorului Momentan în proces de adaptare realizat de GDS.

Manualul asupra Combaterii Traficului de Persoane (TIP) - Manual

Dezvoltat şi folosit de Coman-damentul General pentru Jan-darmerie în programele de preg�tire

Ghidul asupra Combaterii Traficului de Persoane

Dezvoltat de GDS, va fi distri-buit sec�iilor de poli�ie din toat� Turcia.

B. Mecanisme de analiz�, cercetare şi monitorizare

Creşterea num�rului de migran�i ilegali a dus la înfiin�area unui nou departament în Ministerul de Interne, responsabil cu migrarea ilegal� (Biroul de migrare ilegal�) în 1997. Ministerul de Afaceri Externe a înfiin�at în 2001 Unitatea pentru Combaterea Migra�iei Ilegale. Aceste dou� organiza�ii sunt active în combaterea TFU în Turcia. Sub auspiciile Ministerului de Afaceri Externe, a fost desem-nat un Coordonator Na�ional pentru cooperare interna�ional� şi

Concluzii

• Num�rul programelor de instruire a ofi�erilor for�elor de or-dine ar trebui s� creasc� dat fiind faptul ca ofi�erii guvernamen-tali sunt obliga�i s�-şi schimbe postul regulat.

• Instruirea ar trebui s� fie continu�, luând în considerare faptul ca mecanismele de combatere a TFU se înnoiesc, iar noi instrumente se dezvolt� pe plan interna�ional .

• Ar trebui asigurat� standardizarea modulelor de instruire.

Page 240: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

240

coordonare na�ional�. For�a Operativ� Na�ional�, ce este compus� din exper�i apar�inând mai multor organiza�ii şi ONG-uri, s-a întrunit pentru prima oar� în Octombrie 2002. FON pentru combaterea TFU se reuneşte de dou� ori pe an. Acest forum multi-disciplinar monitorizeaz� şi coordoneaz� implementarea ac�iunilor anti-trafic în Turcia. Dac� anumite probleme necesit� o aten�ie special�, sunt convocate grupuri ad-hoc pentru a discuta şi rezolva aceste probleme (ex. modalit��i de cazare, probleme de s�n�tate, etc..).

Compilarea de date şi informa�ii referitoare la TFU sunt insufi-ciente în Turcia. Pân� acum nu a fost emis vreun raport oficial. Gu-vernul şi ONG-urile preg�tesc rapoarte doar pentru uz intern. OIM a realizat dou� rapoarte na�ionale despre TFU; primul a fost emis în 2004, iar al 2 lea în 2006.

Concluzii

• Exist� lips� de mecanisme de analiz� cercetare şi monitori-zare. Mecanismul na�ional pentru combaterea TFU ar trebui revizuit.

• Rapoartele anuale con�in informa�ii despre num�rul victime-lor identificate, serviciile oferite, instruirea agen�ilor Guvernu-lui, autorit��ile responsabile pentru diferite aspecte ale comba-terii TFU ar trebui preg�tite şi f�cute publice de c�tre Gu-vern.

C. Cooperare şi Rela�ionare la Nivel Regional şi Na�ional

Acorduri de cooperare între ONG-uri şi organismele de lege Directoratul General pentru Securitate din cadrul Ministerului de

Interne turc, a adoptat dou� Protocoale, unul cu HRDF (4 Septem-brie 2003) şi unul cu Funda�ia Solidarit��ii Femeilor (31 Octombrie 2005). În plus, Comandamentul General al Jandarmeriei a semnat un Acord de Cooperare cu HRDF (14 Iunie 2004).

Obiectivul acestor acorduri este s� determine responsabilit��ile par-tenerilor în cadrul Programului de Combatere a TFU. Organismele de impu-nere a legii şi ONG-urile sunt parteneri. Rolul acestor organisme a

Page 241: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

241

fost definit ca institu�ii ce sus�in programul şi, pentru ofertan�ii de servicii ulteriori, ca agen�ii de implementare a programului. În plus, sunt luate m�suri de prevenire (conştientizare, advocacy, etc.) şi de dezvoltare a abilit��ilor (training, rela�ionare între ONG-uri), Acorduri de Cooperare între organismele de impunere a legii şi ONG-uri, axate pe identificarea, referirea şi repatrierea victimelor str�ine ale TFU.

Acorduri de cooperare între autorit��ile municipale şi ONG-uri HRDF a semnat un Protocol cu Municipalitatea Metropolitan�

a Istambul (29 Iunie 2004). Obiectivul acestuia este de a determina res-ponsabilitatea partenerilor din cadrul Programului “Deschiderea şi Func�ionarea Ad�posturilor pentru Femeile Victime ale TFU”.

Eforturi pentru rela�ionare Guvernul Turc a f�cut eforturi în ceea ce priveşte rela�ionarea în

afara Acordurilor de Cooperare. Recent, la mijlocul lui 2006, a avut loc o întâlnire a reprezentan�ilor ambasadelor mai multor ��ri, ini�iat� de Directoratul General pentru Securitate cu scopul de a discuta despre posibilit��ile de cooperare şi pentru a rezolva pro-blemele existente.

ONG-urile au ini�iat rela�ii de cooperare şi rela�ionare cu ONG-urile din alte ��ri. HRDF a devenit membru al Re�elei ARIADNE împotriva TFU în SE-ul şi E-ul Europei, în Iunie 2005.

D. Mobilizarea Resurselor

Persoanele care doneaz� fonduri pentru programele anti-trafic sunt pu�ine în Turcia. În afar� de Guvernul Turciei care include dou� corpuri administrative locale şi anume Municipalitatea Metropolitan� din Istambul şi din Ankara, Guvernul Statelor Unite, UE, Banca Mondial�, SIDA (Agen�ia de dezvoltare a Elve�iei), Guvernul Norvegiei şi Fondul Philip Morris au donat fonduri pentru câteva activit��i anti-trafic. De asemenea, Ambasadele Olandei, Da-nemarc�i, Suediei, Canadei, precum şi Consiliul Britanic, Serviciile Catolice de Ajutorare/Bulgaria şi câteva agen�ii ale Na�iunilor Unite au donat fonduri mai mici pentru avtivit��i în desf�şurare.

Page 242: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

242

Datorit� num�rului mic de fonduri, ONG-urile nu sunt destul de active în domeniul combaterii TFU.

Concluzii Exist� o nevoie urgent� pentru acordarea de fonduri de c�tre do-natorii na�ionali şi interna�ionali, nu doar pentru întâlniri, ci şi pen-tru ajutorarea efectiv� a victimelor.

IV. Implementarea Legilor Anti-trafic

A. Prevenire şi Conştientizare

Mai multe campanii de creştere a gradului de conştientizare au fost realizate în ultimii trei ani în Turcia. Primul Ministru-Directoratul Ge-neral al Statutului Femeii a convocat trei manifest�ri publice în 2002, 2003 şi 2006. Evenimentul cel mai recent organizat de c�tre Directorat în Antalya a fost o conferin�� interna�ional� unde re-prezentan�ii guvernelor, ONG-urilor şi agen�iilor inter-guvernamentale din Rusia, Belarus, Moldova, Ucraina, Azerbaidjan, Georgia, Uzbekistan, Kyrgyzstan şi Turcia s-au întâlnit şi au discutat posibilit��ile cooper�rii inter-statale.

HRDF a organizat o conferin�� interna�ional� în Istambul în 2004, în cooperare cu CRS Bulgaria, cu participarea reprezentan�ilor agen�iilor guvernamentale şi ONG-urilor din Mol-dova, Bulgaria, România şi Turcia. Medecins du Monde- Grecia, împreun� cu ONG-ul “Intena�ional Blue Crescent” a organizat dou� meetinguri na�ionale pentru a trata problema şi s-a folosit de media pentru a creşte interesul public.

In prezent, varietatea şi cantitatea de material printat cu privire la acest aspect este limitat�. Exist� o linie de urgen�� administrat� de OIM în colaborare cu Guvernul Turc. OIM a realizat şi distribuit 500.000 de tipizate informative în aeroporturile Atatürk şi Sabiha Gökçen, în portul Karaköy din Istabul, în aeroportul din Anta-lia şi în portul Trabzon, punând afişe în aceste porturi pentru a pro-mova linia telefonic� hotline. Mai recent OIM a lansat o campanie

Page 243: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

243

intitulat� “Ai v�zut-o pe mama?” Materialul despre prevenire este, de asemenea, distribuit în câteva din ��rile de origine.

B. Protection and Assistance

În prezent, scopul mecanismului na�ional de referire este repa-trierea în siguran�� a cet��enilor str�ini care devin victime ale TFU în Turcia. Sistemul de referire nu furnizeaz� dispozi�ii pentru cazurile în care victima ar sta în Turcia pentru perioade mai lungi de timp.

Exist� dou� ad�posturi care ofer� servicii victimelor TFU în Turcia. O persoan� traficat� este incredintata fie ad�postului din Istanbul, fie celui din Ankara de c�tre Poli�ia Na�ional� Turc�. Exist� un Decret al Cabinetului care stabileşte c�rui ad�post îi va fi atribuit� persoana traficat� odat� ce aceasta va fi identificat� în afara Istanbulului sau Ankarei. Ambele ad�posturi au adrese secrete care sunt cunoscute doar de un num�r limitat de su-praveghetori.

Funda�ia de Dezvoltare a Resurselor Umane (HRDF), fondat� în 1988, este o organiza�ie neguvernamental� a Turciei activ� în domeniul popul�rii şi dezvolt�rii, punând accent pe promovarea drepturilor la via�� şi la s�n�tate şi pe înt�rirea popula�iei aflat� în condi�ii de risc. HRDF a întemeiat primul ad�post pentru victime ale TFU din Turcia în Noiembrie 2004, în Istanbul. Acest ad�post cu capacitatea de zece paturi a g�zduit mai mult de 260 de victime pân� la mijlocul anului 2006.

Ad�postul din Ankara este administrat de c�tre Funda�ia pentru Solidaritatea Femeii (WFS). Ad�postul din Ankara a fost deschis în Septembrie 2005, în cooperare cu OIM, având capacitatea de unspre-zece paturi.

Ambele ad�posturi asigur� consiliere psihologic� şi faciliteaz� accesul la asisten�� medical� gratuit�, oferind g�zduire şi asisten�� social�. Repatrierea victimelor este garantat� de c�tre OIM, în colaborare cu HRDF în Istanbul şi în colaborare cu WFS-ul în Ankara. Asisten�a legal� limitat� este furnizat� victimelor prin eforturile organiza�iilor neguvernamentale.

Page 244: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

244

Persoanele traficate c�tre Turcia pot cere un permis umanitar de reziden�� reînnoibil, pe durata a şase luni, care este emis de c�tre Departamentul Na�ional al Poli�iei pentru Str�ini, Grani�e şi Azil. Bun�voin�a victimei de a coopera cu autorit��ile în investigarea şi pedepsirea infractorilor nu este o condi�ie preliminar� pentru primi-rea acestui permis.Viza poate fi extins� la cerere. În orice caz, m�surile luate pentru asisten�a victimelor nu se aplic� în cazul şederii pe o mai lung� durat�, ceea ce face problematic� folosirea vizelor umanitare.

Exist� o linie telefonic� anti-trafic 157.Aceasta linie este administrat� de c�tre OIM în colaborare cu Guvernul Turc şi lucreaz� 24 de ore din 24 şi 7 zile pe s�pt�mân�. Este asistat� de c�tre vorbitori de turc�, rus�, român� şi englez�, iar apelurile rele-vante sunt raportate direct c�tre Poli�ia Na�ional� Turc� sau c�tre Jandarmerie prin telefon ori prin e-mail, în respectiva zon� geografic�. Agen�iile legale de aplicare a legii ac�ioneaz� în func�ie de aceste apeluri pentru a salva persoanele aflate în pericol.

Mai exist�, de asemenea, dou� linii adi�ionale de urgen�� ac-tive în Turcia, linia de ajutorare pus� la dispozi�ie de Poli�ie (155) şi linia de urgen�� a jandarmeriei (156). Aceste linii sunt folosite în special de clien�i ce vor s� raporteze victimele traficate.

Concluzii

• Majoritatea componentelor serviciilor pentru asisten�a victime-lor sunt, în present, sponsorizate de surse interna�ionale. O solu�ie încurajatoare ar trebui dezvoltat� pentru ca aceste ser-vicii s� fie continuate.

• Mecanismul na�ional de referire ar trebui s� includ� solu�ii diferite de aceea reprezentat� de repatriere pentru victimele aflate în condi�ii de risc.

• Consilierea legal� ar trebui s� fac� parte din programul de asisten�� a victimelor TFU.

• Utilizarea structurilor guvernamentale pentru asisten�a victime-lor este limitat�. Institu�iile existente ar putea fi modificate

Page 245: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

245

pentru a fi apte s� stea la dispozi�ia victimelor TFU mai bine prin garantarea implic�rii organiza�iilor neguvernamentale în proces.

C. Aducerea în instan��

Autorit��ile judiciare: Nu exist� un department specializat în Mi-nisterul de Justi�ie pentru cazurile de TFU; totuşi, judec�torii şi pro-curorii iau cursuri na�ionale şi interna�ionale de preg�tire şi particip� la seminarii pentru a-şi dezvolta abilit��ile în acest dome-niu.

Dispozi�iile existente ce reglementeaz� statutul victimelor în procedurile penale au relevan�� practic� limitat� în problemele de TFU. Persoanele traficate nu particip� la procedurile tribunalelor datorit� faptului ca aceştia s-au întors deja în ��rile de ori-gine.Victimele depun m�rturie, de obicei, la începutul procesului de investigare, cât timp sunt înc� în Turcia. Dac� acest lucru nu este posibil pentru c� victima deja s-a întors în �ara sa, sau dac� sunt necesare declara�ii ulterioare pentru procesul în cauz�, declara�iile pot fi ob�inute folosind canale interna�ionale de cooperare. Atâta timp cât exist� Acorduri de Cooperare Bilaterale (ex. cu Ucraina sau Belarus) care permit luarea declara�iei martorului aflat peste grani�� şi transimiterea acesteia în tribunalele turceşti, aceast� procedur� ar trebui pus� în practic�. Câteodat� este aproape imposibil� g�sirea victimelor în ��rile acestora de origine.

Conform legii procedurale penale turceşti, responsabilitatea lu�rii de m�suri procedurale pentru protec�ia drepturilor victimelor care particip� ca martori în procesele penale, revine procurorului. Exist� m�suri precum intervieverea martorului-victim� într-un loc secret , p�strarea confiden�ialit��ii asupra identit��ii victimei, interogarea acesteia în spatele unei oglinzi pentru a se evita confruntarea cu acuza-tul, ori prin echipamente video. Tehnica de ultim� or� ar putea fi, de asemenea, pe baza Protocoalelor Bilaterale, folosit� pentru a ob�ine m�rturii ale victimelor aflate în str�in�tate, incluzând persoanele traficate care s-au întors în ��rile lor de origine.

Un proiect de lege privind protec�ia martorului care se aplic�, de asemenea, victimelor traficate ce sunt şi martori în proces, se

Page 246: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

246

pl�nuieşte a intra în for�� în anul 2006. Acesta acoper� doar acele ofense cu o pedeaps� mai mare de zece ani ce includ traficul de fiin�e umane în conformitate cu Art. 80 al Codului Penal.

Autorit��ile de poli�ie: Ministerul de Interne Turc joac� un rol decisiv în coordonarea opera�ional� a rezultatelor cu privire la iden-tificarea, raportarea victimelor şi investigarea trafican�ilor. Directora-tul General de Securitate şi Comandamentul General al Jandarmeriei sunt responsabile pentru combaterea traficului de fiin�e umane. Am-bele corpuri au unit��i speciale care au de-a face cu str�inii şi cu crima organizat�. Poli�ia şi Jandarmeria lucreaz� în strâns� cola-borare cu organiza�ii neguvernamentale şi interna�ionale.

Guvernul Turc a început un Proiect European intitulat Consolidarea Institu�iilor în Lupta Împotriva Traficului de Fiinte Umane care este im-plementat împreun� de Poli�ia Na�ional� Turc�, Agen�ia de Poli�ie Criminalistic� a Berlinului şi de Institutul Boltzmann al Drepturilor Omului din Viena. Scopul acestui proiect de 18 luni este s� preg�teasc� Turcia atât pentru a se alinia standardelor minime pentru suprimarea traficului de fiinte umane, cât şi pentru a consolida institu�iile ce se confrunt� cu TFU, pentru a adopta o strategie anti-trafic şi pentru a implementa un plan de ac�iune în în acest domeniu.

Concluzii Ca precau�e necesar�, ar trebui f�cute modific�ri ale proceselor astfel încât s� garanteze participarea ori reprezentarea victimelor în procedurile ce au loc în tribunal.

V. CELE MAI BUNE PRACTICI � EXAMPLE

• Colaborarea OG-ONG: HRDF a ini�iat Programul de Comba-tere a TFU în 2003 şi a determinat Ministerul de Interne s� sem-neze un Protocol pentru colaborarea şi func�ionarea adecvat� a p�r�ilor implicate în acest domeniu. Directoratul General al Securit��ii al MoI a r�spuns imediat şi pozitiv; un Protocol a fost semnat în 2003. De atunci, toate victimele identificate au fost imediat direc�ionate de c�tre poli�ie spre ad�postul HRDF-

Page 247: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

247

ului. Aceleaşi proceduri au fost urmate un an mai târziu în înfiin�area ad�postului Ankara.

• Cooperararea Bilateral�: O femeie din Azeri a fost identificat� ca victima a TFU în Turcia. În timpul interviev�rii s-a descoperit c� trafican�ii l-au amenin�at pe fiul ei ce locuia în Baku. Poli�ia turc� a contactat INTERPOL-ul şi poli�ia din Azeri şi, cu spri-jinul acestora, b�iatul a fost dus într-un un mediu sigur. Victima din Azeri a acceptat s� colaboreze cu poli�ia turc� dup� ce aceasta a fost informat� despre cele întâmplate.

• Crearea de retele ONG �i Colaborarea OG-ONG: O organiza�ie neguvernamental� dintr-o �ar� surs� a contactat HRDF-ul pentru a face o denun�are. Pe baza detaliilor de�inute, HRDF a contactat poli�ia turc� şi a furnizat informa�iile. Poli�ia turc� a realizat un raid la adresa furnizat� de c�tre ONG şi a cerut HRDF-ului s� trimit� unul dintre consilieri a pentru a asista la procesul de identificare a victimelor înso�indu-le.

• Cooperarea Regional�: Echipa de poli�ie a Turciei împreun� cu cea a României au organizat raiduri simultane la adresele ante-rior identificate ale trafican�ilor din Bucureşti şi Istanbul printr-o opera�iune coordonat� de SECI; trafican�ii prinşi la aceste adrese au fost aresta�i.

• Cooperararea Bilateral�: Poli�ia turc� a ac�ionat în func�ie de o denun�are care venit� de la Ambasada Belarusului. Informa�ia furnizat� de c�tre ambasad� a fost abordat� printr-o investiga�ie dificil� şi ulterior a fost efectuat un raid la aceste adrese, iar trafican�ii g�si�i acolo au fost aresta�i.

VI. DEFICIEN�E

• Punerea în aplicare a prevederilor Articolului 80 nu este mereu posibil� datorit� defini�iei limitate prezentate în acest articol. În asemenea cazuri este aplicat un articol privind prostitu�ie (Art.227).

• Trainingul pentru impunerea legii trebuie îmbun�t��it.

Page 248: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

248

• Mecanismele existente de identificare a victimelor nu garanteaz� c� toate victimele vor fi identificate şi protejate.

• Este lips� de mecanisme de analiz�, cercetare �i monitori-zare.

• Utilizarea structurilor guvernamentale pentru asisten�a victime-lor este limitat�.

• Este lips� de fonduri pentru proiectele de sprijinire a victimelor. Majoritatea serviciilor de asisten�� a victimelor sunt în prezent sponsorizate de c�tre surse interna�ionale.

• Mecanismul na�ional de referire este limitat doar la repatrierea victimelor.

• Sistemul legal de consiliere pentru victime este sub-dezvoltat.

• Lipsa coordon�rii regionale între agen�iile competente ale ��rilor de origine şi de destina�ie ar putea ducela re-traficarea victimei.

• Participarea victimelor la procese nu este garantat�. În consecin��, pedepsirea trafican�ilor nu este eficient�.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Lista de recomand�ri de mai jos este stabilit� luând în considerare deficien�ele şi observa�iile incluse în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei.

RECOMAND�RI

• Articolul 80 ar trebui modificat pentru a acoperi toate posibilele forme ale TFU.

• Trainingul pentru impunerea legii ar trebui s� acopere un num�r mai mare de ofi�eri având în vedere faptul c� ofi�erii Guvernului sunt obliga�i s�-şi schimbe periodic locul de munc�.

Page 249: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

249

• Training ar trebui s� fie continuu şi actualizat luând în conside-rare mecanismele progressive de combatere a TFU şi noile ins-trumente dezvoltate pe plan interna�ional.

• Ar trebui asigurat� standardizarea modulelor de training.

• Ar trebui realizate mecanisme mai performante de identificare a victimelor pentru ca toate persoanele traficate s� fie protejate.

• Mecanismul na�ional de combatere a TFU ar trebui restructurat astfel încât s� includ� mecanisme de analiz�, cercetare şi moni-torizare.

• Ar trebui realizate şi publicate rapoarte anuale care s� con�in� informa�ii privind num�rul de victime identificate, serviciile ofe-rite, training-urile oferite ofi�erilor guvernamentali, autorit��ile responsabile pentru diferite aspecte referitoare la combaterea TFU.

• Structurile guvernamentale pentru asisten�a victimelor ar trebui modificate pentru a putea sus�ine victimele TFU, garantând im-plicarea ONG-ului în acest process.

• Donatorii na�ionali şi interna�ionali ar trebui încuraja�i s� fur-nizeze fonduri nu numai pentru întâlniri şi conferin�e, ci si pen-tru asisten�a practic� a victimelor. O solu�ie încurajatoarea ar trebui dezvoltat� pentru continuitatea sponsoriz�rii acestor ser-vicii.

• Mecanismul na�ional de referire ar trebui s� includ� solu�ii diferite de repatriere a victimelor aflate în condi�ii de risc.

• Ar trebui dezvoltate servicii de consiliere legal�.

• Legile, reglement�rile şi serviciile ar trebui armonizate în interio-rul regiunii şi un mecanism de comunicare ar trebui construit între ��rile de origine şi de destina�ie care ar trebui, de asemenea, s� asigure metodele de ducere la bun sfârşit a eforturilor de repa-triere şi reintegrare pentru a se evita re-victimizarea.

• Ar trebui f�cute modific�ri pentru a se asigura participarea vic-timelor la procesele penale.

Page 250: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

250

• �inând cont c�, datorit� vulnerabilit��ii lor, refugia�ii şi per-soanele aflate în c�utarea azilului ar putea reprezenta subiec�i ai trafic�rii şi c� persoanele traficate ar putea fi eligibile pentru sta-tutul de refugia�i, leg�tura dintre aceste dou� condi�ii ar tre-bui în general recunoscut� şi dezvoltat� ulterior.

Page 251: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

251

LISTA DE ABREVIERI

AGIS Program finan�at de UE ARIADNE Re�eau ONG-urilor Împotriva Traficului de

Persoane în Sud-Estul si Estul Europei CRS GDS Directoratul General al Securit��ii HRDF Funda�ia pentru Dezvoltare a Resurselor

Umane HT Trafic de Fiin�e Umane ICMPD SP Centrul Interna�ional pentru Dezvoltarea Poli-

ticii Migra�iei ILO Organiza�ia Interna�ional� a Muncii INTERPOL Poli�ia Interna�ional� IOM Organiza�ia Interna�ional� pentru Migra�ie MoI Ministerul de Interne NGO Organiza�ie Neguvernamental� SECI Ini�iativa de Cooperare Sud-Est European� SIDA Agen�ie de Dezvoltare Suedez� TAIEX Unitate de Asisten�� Tehnic� a Schimbului de

Informa�ii THB Traficul de Fiin�e Umane TIP Trafic de Persoane VoTs Victims of Trafficking în Human Beings USSR Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice WFS Funda�ie pentru Solidaritatea Femeii

Page 252: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

252

UCRAINA

I. Introducere

Ucraina este situat� în Estul Europei. Se învecineaz� cu Rusia la Nord-Est, Belarus la Nord, Polonia, Slovacia şi Ungaria la Vest, România şi Moldova la Sud-Vest şi Marea Neagr� la Sud.

Momentan, cet��enii care emigreaz� din Ucraina, pleac� pentru a c�uta peste grani�e posibilit��i mai bune de angajare, datorit� situa�iei economice slabe din �ar�, care a condus la o rat� a şomajului ridicat�. Ineficien�a reformelor economice şi politice, corup�ia oficialilor, natura doar declarativ� a politicii sociale, diferen�a crescând� între minoritatea înst�rit� şi clasa de jos majoritar� şi aştept�rile neîndeplinite a primilor ani de democra�ie, au dus la lipsa de încredere într-o schimbare în bine a ��rii. Astfel, emigrarea este considerat� nu doar un mijloc de a rezolva temporar problemele financiare, dar şi un mod de via�� şi o strategie pentru carier� a noii genera�ii. În prezent, salariile extrem de mici, sub limita s�r�ciei, chiar şi pentru slujbele ce necesit� facultate (doctori, personal medical, profesori, majoritatea acestora fiind femei), sunt considerate pricipala cauz� a s�r�ciei, ducând la degradarea condi�iilor de trai a cet��enilor ucrainieni şi – în cele din urm� – la creşterea criminalit��ii în societate. Înc� un factor care sporeşte dorin�a de a p�r�si �ara este violen�a împotriva femeilor, în special violen�a domestic�. Experien�a dobândit� lucrând cu femei-victime ale traficului de fiin�e umane demonstreaz� c� violen�a domestic� determin� femeile s� caute condi�ii de trai mai bune în afara ��rii.

Conform sondajului folosit, aproape cinci milioane de ucrainieni au lucrat în afara ��rii cel pu�in un an. Un million dintre aceştia au lucrat în Rusia; în timpul sezoanelor de mobilitate ridicat�, num�rul acestora creşte la trei milioane. Mul�i cet��eni ucrainieni consider� greşit majoritatea ��rilor din fosta Uniune Sovietic� sigure, întrucât majoritatea oamenilor în�eleg limba rus�. De aceea, integrarea în aceste ��ri nu este aşa de complicat� precum în cele “str�ine”, fapt ce face din aceste grani�e o rut� perfect� pentru TFU.

Principalele trasee de TFU din Ucraina sunt urm�toarele: din Republica Autonom� a Crimeei c�tre Turcia, Emiratele Unite Arabe,

Page 253: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

253

Portugalia, Cipru, Israel, Siria şi Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia; din Donetsk, Lugansk şi Kharkiv c�tre Rusia, Serbia, Turcia, Liban, Fosta Republic� Iugoslav� Macedonia şi Israel; din regiunea Termopile c�tre Italia, Portugalia şi Spania; din regiunea Zakarpatsky c�tre Polonia, Ungaria, Republica Ceh� şi România.

Printre obiectivele primare de cercetare purtate de c�tre Ucraina pentru evaluarea fenomenului de TFU, se remarc� studiul cu privire la dorin�a cet��enilor de a p�r�si �ara129. Rezultatul unuia dintre ultimele studii este dezam�gitor: 47% dintre cet��enii sub 40 de ani sunt dispuşi s� emigreze şi doar 10 % dintre aceştia vor s� r�mân� în Ucraina pentru toat� via�a, 21% pentru câ�iva ani, 16% pentru câteva luni. Asta înseamn� c� aproape 50% din popula�ie apar�ine grupului de risc, ei putând deveni cu uşurin�� victimele unei re�ele de TFU. Conform studiilor efectuate de c�tre Institutul de Stat pentru Probleme de Familie şi Tineret, precum şi a celor efectuate de câteva ONG-uri, cel mai mare flux de migra�ie vine din jude�e, oraşe şi sate, fiind reprezentat, în special, de persoane care tocmai au terminat liceul sau persoane în jur de 25-27 de ani ce au familii (50-60% au copii).

Concluzii Angajarea peste grani�� are atât rezultate negative, cât şi pozitive; contribuie la alinierea resurselor umane ale Ucrainei la standardele europene, dar, în acelaşi timp, cauzeaz� pagube ireparabile mediului familial şi sentimentelor parentale oferite copiilor.

Ultimele studii privind Ucraina arat� c� majoritatea victimelor TFU sunt femei tinere între 18 şi 26 de ani, singure, cu educa�ie primar� sau secundar�, originare din zonele rurale ale Ucrainei130.

129 ���������� ������ �������� �������� �������� ������:������� �������� �� ����� �����������. - �. : ��������� �������� ������� ���2� �� ������, 2003. ( Analize sociale a principalilor factor ice contribuie la TFU: situa�ia real� şi modurile de prevenire) 130 ���������� ������ �������� �������� �������� ������:������� �������� �� ����� �����������. - �. : ��������� �������� �������

Page 254: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

254

Toate au venituri mici. În ceea ce-i priveşte pe b�rba�i, cei mai mul�i sunt însura�i, cu vârste între 31 şi 50 ani şi p�r�sesc �ara o scurt� perioad� cu scopul de a câştiga destui bani pentru a asigura familiei lor condi�ii de via�� decente. Nivelul lor educa�ional este asemenea cu cel al femeilor. Cei mai mul�i copii trafica�i au vârste între 13 şi 18 ani, fiind, în special, fete. Cel mai adesea, aceştia provin din familii destr�mate şi au suferit deja forme de violen�� domestic�, în special din partea ta�ilor vitregi. Totuşi, aceast� descriere general� a grupurilor de risc nu exclude posibilitatea ca şi membrii altor grupuri sociale s� devin� victime.

Traficul domestic creşte, în special cel îndreptat spre exploatarea copiilor în pornografie şi prostitu�ie, nu neap�rat din dorin�a str�inilor; formele de TFU şi mijloacele de transportare a victimelor s-au schimbat, ap�rând, astfel, noi provoc�ri. Experien�a for�elor de men�inere a ordinii şi a ONG-urilor ce asigur� asisten�� victimelor TFU permite o oarecare generalizare a factorilor TFU şi distingerea urm�toarelor categorii:

• Femei ce au p�r�sit �ara din voin�a proprie pentru a g�si un loc de munc� şi, chiar dac� au b�nuit o oarecare implicare în prostitu�ie, au devenit victime ale TFU;

• În majoritate femei, dar şi b�rba�i, care au p�r�sit �ara din voin�a proprie, cu speran�a de a g�si locuri de munc� în industria divertismentului şi care, mai târziu au devenit victime ale TFU;

• Persoane care au p�r�sit �ara din voin�a proprie, dar au fost înşelate în Ucraina şi au devenit victime ale TFU cu scopul muncii for�ate;

• Persoane care au devenit victime domestice ale TFU şi au fost scoase din �ar� împotriva voin�ei lor.

Studiu de caz La vârsta de 22 de ani Olga avea deja doi copii. A tr�it în

Ucraina toat� via�a ei. Prietenul ei i-a spus despre posibilitatea de ���2� �� ������, 2003. (Analize sociale a principalilor factor ice contribuie la TFU: situa�ia real� şi modurile de prevenire).

Page 255: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

255

a lucra ca dansatoare în unul din cluburile faimoase din Germania. Acest prieten a cump�rat dou� bilete spre Rusia oferite de c�tre oficiul reprezentativ al companiei din Moscova.

Când Olga a ajuns în Moscova, înso�itorul i-a luat paşaportul şi a condus-o la un apartament în care erau prezente şi alte femei venite din diferite p�r�i ale fostei USSR. Toate femeile erau în aşteptarea unei c�l�torii peste grani��, unde ar fi trebuit s� munceasc� şi locuiau împreun� de câteva s�pt�mâni. Una dintre femei i-a spus Olg�i c� grupul va c�l�tori c�tre Germania via Egipt. Femeile au fost de dou� ori deportate din Egipt în Rusia. Personalul aeroportului le-a avertizat în repetate rânduri pe aceste s�rmane femei plecate ca s� câştige banii necesari traiului zilnic al lor şi al familiei lor despre numeroasele cazuri de vânzare a femeilor tinere c�tre bordeluri din Israel şi Egipt, dar toate sperau la ce e mai bun. Olga a crezut c�, mai devreme sau mai târziu, grupul lor va ajunge în Germania.

Totuşi, în loc s� ajung� în Europa, femeile au r�mas în deşert, pe drumul spre Israel. În timpul acestei c�l�torii, Olga a fost vândut� şi revândut� de opt ori. Olga a trebuit s� lucreze în bordel între 10 şi 12 ore pe zi. Proprietarul a interzis folosirea prezervativului deoarece clien�ii pl�teau mai mult pentru “sex natural”. Când Olga a r�mas îns�rcinat�, ea l-a rugat pe proprietar s�-i acorde avortul într-un stadiu incipient, dar a fost dus� la doctor când era deja îns�rcinat� în luna a patra.

Într-o zi, Olga a reuşit s� scape din bordel şi a început s� lucreze ca osp�t�ri�� într-o cafenea local�. În timpul verific�rii de rutin� a actelor, Olga a fost arestat� şi trimis� la centrul de deportare unde i-a întâlnit pe reprezentan�ii ONG-urilor israeliene. Olga le-a cerut ajutorul pentru a se putea întoarce în Ucraina, iar ei au stabilit ca punct de întâlnire aeroportul. Asistentul social reprezentant La Strada-Ucraina s-a întâlnit cu Olga şi i-a oferit asisten�a necesar�.

Anual, din ce în ce mai mul�i copii din lumea întreag� sunt duşi în alte ��ri sau regiuni pentru a efectua munc� ilegal� solicitant�, pentru a fi exploata�i în industria sexului, a pornografiei juvenile, sau pentru adop�ie şi cerşit for�at. Copiii pot fi trafica�i peste grani��

Page 256: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

256

sau în �ar� – din sate c�tre oraşe mari industrializate, sau oraşe turistice. În Ucraina, copiii devin deseori victime ale TFU intern. Jum�tate dintre copiii-victime trafica�i peste grani�� sunt lua�i de obicei din ��rile vecine (Federa�ia Rus�, Moldova). Metoda principal� de a for�a copiii c�tre TFU este de a le oferi condi�ii acceptabile de trai. Totuşi, exist� multe cazuri când recrutorii folosesc diferite forme de constrângere, astfel întâlnindu-se şi câteva cazuri de r�pire. Este demn de men�ionat c� recrutorii încearc� s� atrag� copiii, nu doar din familii dezavantajate, dar şi din cele prospere. Un sondaj desf�şurat ca parte integrant� a cercet�rii Organiza�iei Interna�ionale a Muncii (ILO) arat� c� primul contact cu recrutorul ce planuieşte s� scoat� copilul afar� din �ar� are loc de obicei aproximativ cu patru luni înainte de data plec�rii.

Turismul sexual este definit ca exploatarea sexual� a copiilor de c�tre cet��eni str�ini – exploatarea sexual� a unui copil, de c�tre un b�rbat sau o femeie care c�l�toreşte dintr-o �ar� în alta, de obicei dintr-o �ar� dezvoltat� c�tre una în curs de dezvoltare, cu scopul de a avea rela�ii sexuale cu un copil (bazat pe materialele ECPAT Interna�ional). Cercet�rile realizate de c�tre ECPAT în Italia au ar�tat c� vârsta turiştilor care exploateaz� copii pentru satisfacerea nevoilor sexuale este de la 21 pân� la 40 de ani. Pân� acum, turismul sexual nu a fost întâlnit în Ucraina. Copiii sunt, de asemenea, trafica�i pentru adop�ie, cu scopuri financiare (intrarea legalizat� a unui minor într-o familie cu scopul utiliz�rii victimei cu un scop mercantil), transplant de organe, exploatarea prin cerşit sau cerşit for�at, folosirea în conflicte armate, etc.

Traficarea copiilor este o problem� cu mai multe aspecte. Pia�a global� angajeaz� milioane de copii, generând venituri multimilionare şi creând o situa�ie de violare a tuturor drepturilor copiilor la o copilarie fericit� şi la o via�� decent� şi productiv�. Pentru a manevra situa�ii specifice, organiza�iile publice şi sociale ar trebui s� disting� diferitele forme de TFU, s� g�seasc� mijloacele disponibile de repatriere şi s� identifice urgen�ele.

Studiu de caz

Page 257: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

257

În Yevpatoria (Republica Autonom� Crimeea), o mam� îşi oferea, pe timpul verii, pe plaj�, fiul de 10 ani pentru contacte sexuale.

În Kiev, o mam� îşi vindea fata de 9 ani în schimbul unei sume de dolari. Era foarte fericit� c� îşi putea vinde fata la un pre� aşa de bun, astfel încât ea s� aib� bani pentru a se distra cu prietenii s�i. A spus c�, de obicei, al�i p�rin�i sunt pl�ti�i numai cu 10 UAF pentru copiii lor.

În regiunea Zhytomyr p�rin�ii, care erau alcoolici, îşi trimiteau fetele minore “la o plimbare” (prestare de servicii sexuale) şi primeau în schimb b�utur� alcoolic�.

Copiii sunt atraşi c�tre prostitu�ie, practicarea acesteia asigurându-le nu doar nevoile elementare de cazare, mâncare şi ad�post, dar şi banii de buzunar şi unele comodit��i pe care aceştia nu şi le puteau permite înainte de a se prostitua. Conform UNICEF, în fiecare zi, în jur de 2800 de copii sunt for�a�i s� practice prostitu�ia. Aceştia sunt atât b�ie�i, cât şi fete, iar exper�ii au observat tendin�a creşterii num�rului de b�ie�i molesta�i.

Studiu de caz Natalka, în vârst� de 13 ani la momentul de fa��, a fost

n�scut� în Luhansk. Ea a tr�it cu mama ei de la 7 ani, când tat�l s�u le-a p�r�sit. Mama ei a suferit o dec�dere la momentul desp�r�irii, a început s� bea şi, la un anumit moment dat, aceasta a început s� aduc� acas� diverşi b�rba�i care doreau s�-i exploateze fiica. Acest lucru a obligat-o pe Natalka s�-şi p�r�seasc� familia pentru a avea o “via�� privat� normal�”. De multe ori, Natalka a dormit în afara unui acoperiş.

Într-o zi, Natalka a venit acas� şi a v�zut-o pe mama ei c� împacheta. A intrebat-o de ce face asta, iar mama ei i-a spus bucuroas� c� a întâlnit un b�rbat dr�gu� care le-a invitat pe amândou� la Moscova. Acesta avea bani, drept pentru care ele puteau merge la muzee şi teatre. Natalka s-a bucurat – în sfârşit va putea petrece mai mult timp cu mama ei, va putea face plimb�ri lungi şi va reuşi s� se bucure de marele oraş.

Page 258: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

258

În Moscova au întâlnit alt b�rbat, prieten al prietenului mamei ei. Din anumite motive, Natalka nu l-a pl�cut de la început. S-au suit în maşin� şi s-au dus la casa acestuia. Le-a spus c� pot sta acolo pentru o vreme.

Ziua urm�toare, mama Natalk�i şi prietenul s�u i-au spus fetei c� trebuie s� cumpere bilete c�tre Luhansk şi i-au spus s� îi aştepte.

Orele treceau, dar mama ei nu mai ap�rea. Aceasta nu s-a mai întors niciodat�, Natalka nemaiv�zând-o de atunci. B�rbatul în casa c�ruia locuia, a violat-o şi i-a spus Natalk�i c� va începe s� lucreze pentru el. El o va hr�ni, îi va cump�ra haine şi o va l�sa s� stea în apartamentul s�u, dar va trebui s� presteze servicii sexuale pentru b�rba�ii pe care îi va aduce el.

Într-o sear�, noul ei st�pân a venit acas� foarte beat. Natalka, profitând de condi�ia sa, a luat cheia şi a sc�pat. A umblat singur� în întuneric, a v�zut maşina poli�iei şi, neştiind ce s� fac� s-a speriat şi a început s� fug�.

Natalka a fost dus�, în cele din urm� la o sec�ie de poli�ie şi, mai târziu, angajatul centrului de recep�ie al Administra�iei Principale a Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei din Kiev a venit la ea. În acest moment, Natalka locuieşte în centrul de primire, îi place aici, dar nu ştie cum va fi via�a ei în viitor.

Recunoscând problema TFU ca o amenin�are la adresa securit��ii na�ionale şi a form�rii unui stat democratic şi ca o violare a drepturilor omului, Ucraina s-a angajat în combaterea TFU. Datele cu privire la cercetarea TFU din Ucraina necesit� elaborarea unei abord�ri cuprinz�toare în combaterea acestei infrac�iuni. O abordare cuprinz�toare presupune existen�a a numeroase m�suri şi metode: îmbun�t��irea legisla�iei, încheierea de acorduri interna�ionale, îmbun�t��irea eficacit��ii activit��ilor for�elor de ordine, institu�iilor şi departamentelor de stat, crearea unui sistem de m�suri de prevenire şi de reabilitare social� a victimelor.

Page 259: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

259

II. Cadrul Na�ional Legal

a. Legea Na�ional�

Cadrul legal pentru combaterea TFU în Ucraina se bazeaz� pe principiile derivate din instrumentele interna�ionale ratificate de c�tre Guvernul Ucrainei, precum şi pe Constitu�ia Ucrainei care recunoaşte valoarea social� şi demnitatea înn�scut� a fiin�elor umane (ART. 3), asigur� protec�ie mamei şi copilului (Art. 51) şi ofer� subven�ii de stat pentru orfani şi copii priva�i de îngrijirea parental� adecvat� (Art. 52).

Nu a existat o legisla�ie penal� privind cazurile de TFU în Ucraina înainte de Martie 1998, când Guvernul a aprobat amendamentele Articolului 124-1 intitulat “Traficul de Fiin�e Umane”, al vechiului Cod Penal. Acest nou amendament prevedea pedeapsa nu numai pentru trafican�ii de femei for�ate s� intre în industria sexual�, dar şi pentru traficul de fiin�e umane cu scopul oric�rui alt tip de exploatare, traficul de copii şi traficul de organe umane.

În 2001, Articolul 124-1 al Codului Penal a fost înlocuit de Articolul 149 intitulat “Traficul de Persoane �i Alte Acorduri Ilegale cu Privire la Transferul unui Individ”. Pân� în Noiembrie 2005, num�rul de cazuri ini�iate conform acestor dou� articole a dep�şit 1300. Articolul 149 a definit TFU drept “vânzarea sau transferul pl�tit al unei persoane, precum şi orice alt� tranzac�ie ilegal� a acelei persoane, ce include transferul legal sau ilegal a acelei persoane peste grani�ele Ucrainei, cu sau f�r� acordul acesteia, cu inten�ia vânz�rii ulterioare sau a transferului pl�tit al acelei persoane c�tre o alt� persoan� în scopul exploat�rii sexuale, pornografiei, implicarii în activit��i criminale, servitudinii din obliga�ie, adopt�rii în scopuri comerciale, folosirii în conflictele armate, sau exploat�rii prin munc�”. Astfel de crime merit� pedepsite prin condamnarea cu închisoarea de la trei la opt ani.

Aceleaşi crime sunt pedepsite cu închisoarea de la cinci la doisprezece ani, cu sau f�r� confiscarea propriet��ilor, când sunt comise asupra minorilor, împotriva unui grup de persoane, în mod repetat, prin în�elegerea planificat� a unui grup de infractori, prin intermediul abuzului de putere sau de c�tre o persoan� de care victima a fost dependent� financiar sau în alt mod.

Page 260: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

260

Când sunt f�cute de un grup organizat ce implic� transferul ilegal de persoane peste grani�� sau interzicerea întoarcerii în Ucraina, r�pirea cu scopul recolt�rii de organe umane sau �esut de la o victim� pentru un transplant sau o dona�ie for�at� sau dac� au alte consecin�e severe, infrac�iunile descrise mai sus sunt pedepsite cu închisoarea pentru un termen de la opt la cinsprezece ani, cu sau f�r� confiscarea propriet��ilor.

Pentru a actualiza legisla�ia în privin�a acestui subiect, Cabinetul Ministerelor Ucrainei a realizat şi adoptat Regulile privind Consiliul de Coordonare Interdepartamental pentru Combaterea TFU (Nr. 1961 din 25 Decembrie 2002) şi Regulile Standard cu Privire la Centrele de Reabilitare pentru Persoanele Traficate (Nr. 987 din 27 Iunie 2003). Pentru a îndeplini prevederile Conven�iei împotriva Crimei Organizate Transna�ionale, Articolele 149 şi 303 din Codul Penal al Ucrainei au fost modificate. În Ianuarie 2006, Verkhovna Rada, Consiliul Suprem al Ucrainei a adoptat Legea cu privire la Modific�rile Codurilor Procedurale �i Penale ale Ucrainei referitoare la Responsibilitatea pentru TFU, Constrângerea Prostitu�iei �i Proxenetismului.

În Ianuarie 2006, Parlamentul Ucrainian a adoptat o Lege referitoare la Amendamentele Codului Penal pentru Cre�terea Responsabilit��ii asupra TFU �i Implic�rii în procesul de combatere a Prostitu�iei.

Aceast� lege a modificat Articolul 149 din Codul Penal al Ucrainei dup� cum urmeaz� : “Articolul 149: TFU sau alte În�elegeri Ilegale cu Referire la o Persoan�”.

• Traficul de fiin�e umane sau alte tranzac�ii ilegale al c�ror obiect este o persoan�, precum şi recrutarea, transportul, ad�postirea, transferul sau primirea persoanelor cu scopul de a le exploata prin mijloace frauduloase, jefuirea sau abuzul asupra pozi�iei de vulnerabilitate a unei persoane sunt pedepsite cu închisoarea de la trei la opt ani.

Page 261: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

261

• Dac� actele men�ionate în Paragraful 1 al acestui Articol sunt comise asupra unui minor131, de c�tre mai multe persoane, în mod repetat, prin în�elegerea planificat� anterior a unui grup de infractori, prin intermediul abuzului de putere sau de c�tre o persoan� de care victima a fost dependent� financiar sau în alt mod, ori dac� sunt înso�ite de violen�� sau de amenin��ri ale vie�ii persoanei traficate sau rudelor lui/ei, sau prin amenin�area cu violen�� sporit�, infractorii vor fi condamna�i la închisoare de la cinci la doisprezece ani, cu sau f�r� confiscarea propriet��ii.

• Dac� actele men�ionate în Paragrafele 1 sau 2 ale acestui articol sunt comise împotriva unui infantil132, de c�tre un grup organizat, prin uz de violen�� şi amenin�are a vie�ii persoanei traficate sau a rudelor acesteia, sau prin intermediul amenin��rilor cu violen�� sporit�, sau dac� acest act duce la consecin�e severe, infractorii vor fi condamna�i la închisoare de la opt la cincisprezece ani, cu sau f�r� confiscarea propriet��ii133.

Concluzii

• Merit� men�ionat faptul c� legisla�ia ucrainean� încorporeaz� clauzele tratatelor interna�ionale, cu acordul Consiliului Suprem al Ucrainei. Astfel, tratatele ratificate men�ionate mai sus constituie atât legea na�ional�, cât şi cea interna�ional� a Ucrainei. În concordan�� cu Articolul 9 al Constitu�iei Ucrainei, documentele interna�ionale devin parte integrant� a legisla�iei na�ionale dac� sunt ratificate de c�tre Parlamentul Ucrainei. În cazul unui conflict între legisla�ia interna�ional� ratificat� de c�tre Ucraina şi legisla�ia na�ional� ucrainean�, prevederile interna�ionale ar trebui s� primeasc� întâietate.

131 Conform Codului Familiei al Ucrainei, minorul este un copil cu vârsta între 14 şi 18. 132 Conform Codului Familiei din Ucraina, infantilul este un copil pân� la vârsta de 14 ani. 133Translatare neoficial�.

Page 262: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

262

• Analiştii exper�i au notat limit�rile în formularea şi defini�iile incluse în cadrul legislativ, punând accent în special pe faptul c� este posibil s� se ini�ieze procedurile legate de tranzac�iile ilegale pentru transferul unei persoane numai când un astfel de transfer are loc peste grani�ele Ucrainei. (i. e. transferurile în interiorul grani�elor Ucrainei nu erau pedepsite de lege).

b. Acorduri Bilaterale

Nu exist� acorduri bilaterale cu referire direct� la contracararea TFU între Ucraina şi o alt� �ar�. Cooperarea se bazeaz� pe principiile generale.

c. Planul Na�ional de Ac�iune

Programul Multilateral Anti-Trafic cu Privire la Prevenirea TFU pentru 2002-2005 adoptat împreun� cu Decretul Cabinetului Ministerelor Nr. 766 din 5 Iunie 2002, se desf�şoar� în aceast� direc�ie134. Conform acestui program, exist� trei direc�ii principale pentru contracararea TFU: prevenirea TFU, acuzarea trafican�ilor şi protec�ia şi reintegrarea victimelor în societate. Acest program vizeaz� TFU în general, în timp ce primul se refer� doar la traficul de femei şi de copii. Schimbarea numelui este de o importan�� vital�, deoarece indic� formarea unei percep�ii sociale a termenului de TFU nu doar pentru prostitu�ie, ci şi la o scar� mai larg�, cum este înf��işat în Constitu�ia ucrainian� şi în Protocolul de prevenire, suprimare şi pedepsire a traficului de persoane, în special de femei şi copii, suplimentând Conven�ia Na�iunilor Unite împotriva crimei organizate transna�ionale.

Proiectarea Programului de Stat 2006-2010 a început deja în prim�vara lui 2005, cu discu�ii între Ministerul Familiei, Tineretului şi Sportului, UNICEF şi Centrul pentru Drepturile Femeilor La Strada – Ucraina cu privire la necesit��ile urm�toare. Aceste probleme au fost discutate, de asemenea, în timpul meselor rotunde. Corpurile executive centrale au preg�tit proiectarea noului Program 134 Acesta este cel de-al doilea program guvernamental, primul program de prevenire a traficului de femei şi copii a fost adoptat de c�tre Decretul 1768 din Septembrie 1999 de c�tre Cabinetul Ministerelor. Al treilea program guvernamental pentru 2006-2010 este acum în curs de aprobare.

Page 263: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

263

de Stat cu privire la combaterea TFU 2006-2010 care, conform recomand�rilor corpurilor executive centrale, organiza�iilor sociale şi interna�ionale, va include prevederi cu privire la migra�ia pentru munc�, îmbun�t��irea legisla�iei, prevenirea traficului de copii şi a transplantului de organe, reabilitarea şi reintegrarea victimelor, etc.

Concluzii Chiar şi o revizuire superficial� a celor mai sus men�ionate demonstreaz� c� munca la Programul de Stat pentru combaterea TFU, realizat în Ucraina, este, ea îns�şi, o implementare a principiului de cooperare şi colaborare a autorit��ilor publice cu organiza�ii interna�ionale şi neguvernamentale. Coordonarea în cadrul Programului Complex Anti-trafic este responsabilitatea Consiliului de Coordonare Interdepartamental� pentru Combaterea TFU ce apar�ine Cabinetului Ministerelor Ucrainei prezidat de c�tre Vice Prim Ministrul Ucrainei pe Probleme Umanitare.

III. Cadrul General

a. Dezvoltarea Abilit��ilor

Serviciul Social de Stat În present, sistemul de servicii sociale este o re�ea cu 700 de

centre ce opereaz� chiar şi în oraşe mici sau sate. Activit��ile sociale practice ale centrelor de tineret includ

urm�toarele: asisten�� social� pentru familii, prevenirea impactu-lui negativ resimitit de catre copii si tineri , asisten�� pentru angajare şi educa�ie secundar� pentru tinerii adul�i, munc� social� cu re-cruta�ii în armat� şi cu cei din serviciul militar, asigurarea unei şcoli na�ionale pentru voluntari, consulta�ii asupra vie�ii de familie a ti-nerilor adul�i, munc� social� cu familiile defavorizate şi mari, protec�ie social� a femeilor tinere, activit��i de educa�ie asupra prevenirii SIDA, TFU, etc.

Acest program este implementat sub forma unor evenimente pu-blice culturale, instruiri, cursuri, suport social şi inspec�ii sociale. Centrele pentru combaterea TFU ofer� urm�toarele tipuri de servi-

Page 264: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

264

cii: consulta�ie telefonic� (191) asupra plec�rii din �ar�, asisten�� psihologic� şi legal� victimelor TFU, asisten�� pe pro-bleme medicale şi suport social.

Ministerul pentru Copii, Tineret �i Sport realizeaz� munc� practic� cu publicul şi cu victimele TFU, în cooperare cu ONG-urile şi centrele pentru tineret. Datele victimelor sunt colectate, în principal, prin liniile telefonice operate de serviciile sociale şi de ONG-uri, dar şi de for�ele de ordine. Departamentele ministeriale asigur� mai multe tipuri de asisten�� victimelor TFU: asisten�� financiar�, program de îns�n�toşire pentru copiii trafica�i, asisten�� pentru angajare şi educa�ie, asisten�� pe probleme de s�n�tate şi pentru reducerea datoriilor de între�inere.

Ministerul Muncii �i Protec�iei Sociale contribuie la combaterea TFU prin asigurarea de servicii de consultan�� pentru angajare şi organizarea de instruiri profesionale pentru cei f�r� loc de munc�, în special pentru tinerii adul�i, deprinzând cursan�ii cu abilit��i necesare pe pia�a muncii, luând în considerare particularit��ile regionale, rezolvând problema angaj�rii pentru absolven�ii colegiilor voca�ionale şi a altor institu�ii de înv���mânt superior. El asigur�, de asemenea, asisten�� pentru angajare persoanelor ce apeleaz� la serviciile statului în acest domeniu şi monitorizeaz� activit��ile organismelor ce ofer� servicii de angajare în str�in�tate şi asigur� c�l�torii şi a agen�iilor matrimoniale, etc. Centrul Na�ional de Ocupare a For�ei de Munc� este o organiza�ie - departament al Ministerului Muncii şi Protec�iei Sociale - a c�rei activitate este orientat� spre implementarea politicii de ocupare a for�ei de munc� a Statului. Aceast� organiza�ie con�ine centre de angajare regionale, jude�ene şi urbane.

Ministerul S�n�t��ii Publice (MSP) este una dintre cele mai importante institu�ii ale Statului ce asigur� asisten�� social� victimelor. Potrivit Programului complex Anti-Trafic, MSP este responsabil pentru implementarea urm�toarelor sarcini, precum şi pentru ajutorarea victimelor: realizarea şi adoptarea prevederilor apecifice reintegr�rii şi centrelor de urgen��, locurilor sigure pentru victimele traficului de persoane şi a altor forme de violen��, organizarea de seminarii, mese rotunde, conferin�e şi sesiuni de instruire privind problemele ridicate de TFU, dezvoltarea de

Page 265: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

265

mecanisme de asisten�� destinate victimelor TFU pentru angaja�ii corpurilor executive locale şi centrale, pentru organele de men�inere a legii şi pentru reprezentan�ii diplomatici şi ai consulatelor, institu�iilor educa�ionale, institu�iilor de îngrijire medical�, serviciilor sociale, v�milor şi organiza�iilor sociale. Reprezentan�ii ONG-urilor pot cere ajutor pentru asisten�a victimelor la institu�iile de îngrijire medical�. Fiecare organiza�ie are doctori care asigur� îngrijire victimelor.

Ministerul Educa�iei �i �tiin�ei (MES) are cel mai important rol în ac�iunile de prevenire a TFU printre tinerii adul�i. Totuşi, acest minister, în special Departamentul Internatelor pentru Orfanii şi Copiii Priva�i de Grija Parental� se implic� în munca social� cu copiii-victime ale TFU şi este responsabil pentru copiii priva�i de grija parental�. Departamentele şi institu�iile MES asigur� ajutor privind administrarea şi organizarea implement�rii m�surilor de combatere a TFU. Institutul Central pentru Cursuri Pedagogice Post-Universitare sus�ine regulat seminarii pe acest subiect şi invit� exper�i de la Centrul Interna�ional al Drepturilor Femeilor “La Strada” Ucraina. Exper�ii MES particip� la preg�tirea materialului informa�ional şi metodologic, precum Manualul de Studiu şi Predare şi a suplimentului video “Prevenirea TFU”. Centrul de Publica�ii Metodologice al Organiza�iei de Publicare şi Distribuire a Literaturii Educa�ionale a distribuit aceste manuale în şcolile din toate regiunile Ucrainei (în circula�ie – 20000 de copii: 14000 în ucrainean�, 6000 în rus�). 5000 de copii au fost distribuite cu ocazia meselor rotunde organizate cu profesorii. Centrul Ştiin�ific – Metodologic al Înv���mântului Superior, în cooperare cu La Strada Ucraina, preg�tesc şi public� materiale informa�ionale şi metodologice pentru a fi distribuite în institu�ii de înv���mânt superior din Ucraina.

Printre principalele sarcini ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) se num�ra protejarea drepturilor şi intereselor cet��enilor şi entit��ilor juridice în afara grani�elor şi înregistrarea cet��enilor Ucrainei care locuiesc în afara grani�elor permanent sau temporar. MAE asigur� ajutor informa�ional, consultativ şi legal cet��enilor Ucrainei ce caut� loc de munc� în afara grani�elor sau care se deplaseaz� acolo pentru îngrijiri medicale, în concediu sau pentru alte

Page 266: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

266

scopuri; ia m�suri pentru preg�tirea şi ratificarea, în concordan�� cu procedura stabilit�, a Conven�iei Na�iunilor Unite Împotriva Crimei Organizate Transna�ionale, Protocoalelor Împotriva Contrabandei cu Migran�i pe P�mânt, Ap�, Aer, Protocoalelor pentru Prevenirea, Suprimarea şi Pedepsirea Traficului de Persoane, în Special de Femei şi Copii şi pentru armonizarea Legisla�iei ucrainiene cu prevederilor celor de mai sus; face eforturi pentru dezvoltarea mecanismelor de schimb de informa�ii între persoanele juridice şi fizice implicate în TFU şi organele de impunere a legii din Ucraina şi din alte ��ri, pentru dezvoltarea de metode şi proceduri de investiga�ie şi rezolvarea infrac�iunilor legate de TFU. Ministerul joac� un rol important în asigurarea ajutorului victimelor TFU ce necesit� repatriere. El permite, de asemenea, implicarea organiza�iilor interna�ionale, sociale şi de caritate în implementarea proiectelor de combatere a TFU, protec�ia drepturilor omului ale victimelor TFU, c�utarea de persoane disp�rute în str�in�tate, întoarcerea şi reabilitarea victimelor TFU.

Conform Organigramei Consulare a Ucrainei, Consulul Ucrainei într-o �ar� str�in� este obligat s� înregistreze cet��enii ucrainieni care locuiesc temporar sau permanent în Districtul Consular de care r�spunde; s� informeze cet��enii ucranieni care locuiesc permanent în Districtul Consular de care r�spunde despre legisla�ia ��rii gazde, precum şi despre tradi�iile locale; în cooperare cu MAE şi în concordan�� cu procedura stabilit�, Consulul trebuie s� monitorizeze condi�iile de via�� şi adop�ia copiilor ucranieni sub 18 ani; Consulul are dreptul s� emit�, s� prelungeasc� termenul de valabilitate a paşapoartele cet��enilor şi s� fac� schimb�ri în acestea, etc.

Reprezentan�ii diplomatici pot asigura urm�toarele facilit��i victimelor TFU: preg�tirea certificatului de întoarcere în �ar� pentru cet��enii ucranieni, finan�area c�l�toriei de întoarcere în Ucraina (în cazuri excep�ionale), ajutor în c�utarea ucranienilor disp�ru�i în str�in�tate, facilitarea transportului corpurilor neînsufle�ite ale ucranienilor deceda�i în afara grani�elor.

Poli�ia Vamal� asist� victimele TFU ucraniene, contribuie la implementarea proiectelor de combatere a TFU, la protejarea drepturilor omului ale victimelor TFU, la c�utarea persoanelor

Page 267: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

267

disp�rute în afara grani�elor, la întoarcerea şi reabilitarea victimelor TFU, la asistarea organiza�iilor interna�ionale, sociale şi de caritate; personalul de frontier�, în particular de la punctele vamale, poate preveni TFU prin distribuirea de materiale informa�ionale persoanelor ce constituie grupuri de risc şi lucreaz� cu ucrainienii deporta�i pentru a identifica victimele TFU. Cu acordul personalului men�ionat mai sus, informa�iile personale ale victimelor pot fi înaintate c�tre ONG-uri sau pot oferi material informa�ional despre activit��ile ONG-urilor îndreptate spre ajutorarea victimelor.

b. Mecanisme de Analiz�, Cercetare �i Monitorizare

Mecanismele de analiz�, cercetare şi monitorizare sunt elemente foarte importante în munca privind combaterea TFU în aceast� �ar�. Mai mul�i oameni de ştiin�� au f�cut studii sociologice privind acest subiect; o baz� de date privind grupurile de risc este înnoit� regulat şi sunt �inute discu�ii şi consulta�ii individuale. Ca un exemplu bun de mecanism de monitorizare putem men�iona rapoartele privind implementarea Programelor Cuprinz�toare de combatere a TFU, întocmite de Ministerul Familiei, Tineretului şi Sportului (MFTS).

Pentru a asigura punerea în practic� a unor ac�iuni efective împotriva TFU şi pentru a forma mecanismul preventiv al Statului, Cabinetul Ministerelor din Ucraina a înfiin�at Consiliul Interdepartamental de Coordonare privind Combaterea TFU, prezidat de MFTS. În Decembrie 2004, Consiliul a înfiin�at Grupul Exper�ilor compus din profesionişti din diferite domenii, ce sunt direct implica�i în ac�iunile prev�zute de Programul Complex, pentru o coordonare efectiv� a m�surilor privind prevenirea TFU.

Comitetele Regionale de sustinere pentru Coordonarea Eforturilor şi Schimbul de Informa�ie pentru Prevenirea TFU opereaz� în fiecare jude�. Datorit� proiectului “Ajutor al Consiliilor de Coordonare Regionale pentru Combaterea TFU în 17 Jude�e din Ucraina” împreun� cu ajutorul financiar acordat de OIM, au fost formate Consilii de Sf�tuire pentru Combaterea TFU în şapte jude�e ale Ucrainei (Ivano-Frankivsk, Zakarpatska, Khmelnitsky, Poltava, Chernigiv, Sumy, and Kirovograd). Din întâlnirile ce au fost �inute în acest cadru au rezultat manuale incluzând caracteristicile specifice

Page 268: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

268

fiec�rei regiuni care au fost oferite Consiliilor Regionale de Coordonare privind Combaterea TFU.

c. Cooperare �i Rela�ionare la Nivel Regional �i Na�ional

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este unul din factorii principali ai implement�rii politicii de stat în domeniul combaterii TFU. Unit��i specializate pentru combaterea TFU coordoneaz� munca privind prevenirea, identificarea şi investigarea cazurilor legate de TFU. Principalele obliga�ii ale autorit��ilor pe probleme interne sunt prevenirea, identificarea, investigarea şi rezolvarea cazurilor infrac�ionale legate de TFU, instituirea procedurilor penale împotriva acuza�ilor, dar şi cooperarea cu alte ONG-uri pentru a asigura asisten�� victimelor. Dup� identificarea victimelor, unit��ile de combatere a TFU apeleaz� la ONG-uri sau organiza�ii interna�ionale capabile s� asigure ajutor în reabilitare.

Deoarece infrac�iunile legate de TFU fac parte din categoria crimei organizate transna�ionale, MAE ia m�suri pentru a construi un parteneriat activ şi o colaborare cu MAI, cu celelalte organisme na�ionale de impunere a legii, cu autorit��ile similare din alte ��ri şi cu organiza�ii interna�ionale, în special OSCE, Europol şi Consiliul Europei.

Bucurându-se de statutul de Observator în Consiliul Statelor M�rii Baltice (CBSS), MAE colaboreaz� îndeaproape cu Secretarul CBSS pentru a solu�iona problema copiilor str�zii, are un rol activ în organizarea de conferin�e interna�ionale, seminarii şi activit��i îndreptate spre combaterea TFU şi migra�iei interna�ionale.

Ucraina a avut un rol activ în fondarea Conven�iei Europene împotriva TFU pe care a semnat-o la 7 Noiembrie 2005. În Februarie 2005, a fost adoptat Planul de Ac�iune: Ucraina-UE 2005-2007. Conform acestui Plan, probleme precum readmiterea şi migra�ia, combaterea TFU, prevenirea şi combaterea exploat�rii sexuale a copiilor şi pornografia infantil� sunt printre priorit��ile privind cooperarea în domeniul justi�iei şi al afacerilor interne.

Cooperarea între institu�iile Statului, organiza�iile interna�ionale şi ONG-uri faciliteaz� atât principiul de implementare al politicii pentru combaterea TFU în Ucraina, cât şi

Page 269: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

269

condi�ia indispensabil� a eficacit��ii muncii în aceast� direc�ie. Principalele forme de cooperare includ participarea unei institu�ii la un eveniment organizat de o alt� institu�ie, consultan��, schimb de informa�ii, mese rotunde, seminarii, conferin�e, ajutor financiar, administrativ şi organiza�ional, participarea la schi�area planurilor comune şi elaborarea politicii na�ionale pentru combaterea traficului de femei şi împuternicirea lor, etc. Notabil este faptul c� experien�a acumulat� în ultimii ani arat� c� aceste forme de cooperare vor fi dezvoltate în continuare, pe viitor.

Un num�r mare de ONG-uri îşi direc�ioneaz� activit��ile spre prevenirea TFU. Acestea formeaz� o re�ea comun� de ONG-uri na�ionale şi organiza�ii regionale ce lucreaz� împreun� pentru prevenirea TFU şi acordarea de ajutor victimelor. Pentrul Centrul Interna�ional al Drepturilor Femeilor “La Strada” Ucraina, în prima faz� de dezvoltare, principala sa activitate a fost rela�ionarea cu structurile guvernamentale. MES, MFCT şi Serviciul Social de Stat au devenit principalii parteneri pentru implementarea acestor programe preventive.

Ca rezultat al acestei cooper�ri, în 1998, MES a preg�tit o scrisoare de recomandare adresat� nevoilor de munc� preventiv� în domeniul prevenirii TFU cu implicarea exper�ilor ONG-urilor, printre altele, “La Strada” Ucraina. Aceast� scrisoare a fost semnat� de MES şi trimis� conducerii din departamentele şi institu�iile educa�ionale. Ulterior, ideea cooper�rii institu�iilor educa�ionale cu ONG-urile a fost inclus� în Programul de Prevenire a Traficului de Femei şi Copii şi Programul Complex Anti-Trafic.

Concluzii Succesul oric�rei metode implementate de ONG-uri depinde de coordonarea eforturilor şi de cooperarea cu organismele statului.

d. Mobilizarea Resurselor

Programele guvernamentale anti-trafic nu prev�d fonduri de la bugetul Statului. De aceea, majoritatea programelor din acest domeniu sunt realizate de ONG-uri cu ajutor financiar de la organiza�ii interna�ionale, donatori şi guverne str�ine.

Page 270: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

270

Urm�toarele Organiza�ii Interna�ionale, Agen�ii de Dezvoltare Interna�ional� şi ONG-uri lucreaz� în domeniul combaterii TFU:

• Agen�ia de Dezvoltare a Na�iunilor Unite;

• Organiza�ia pentru Securitatea şi Cooperarea în Europa (OSCE);

• Misiunea OIM în Ucraina;

• Organiza�ia Interna�ional� a Muncii;

• Centrul Interna�ional al Drepturilor Femeilor “La Strada” Ucrai-na;

• Consor�iul Femeilor din Ucraina;

• Centrul Ucrainean pentru Reforma Educa�iei, etc. Multe din aceste organiza�ii au ajutat ONG-urile la

implementarea anumitor proiecte sau, în unele cazuri au implementat chiar ele asemenea proiecte.

IV. Implementarea Legilor Anti-Trafic

a. Prevenire �i Con�tientizare

Pentru a asigura combaterea efectiv� a TFU şi a forma mecanismul na�ional de prevenire, Consiliul Interdepartamental de Combatere a TFU, aflat sub tutela MFTS, a fost format de c�tre Cabinetul Ministerelor din Ucraina. Pentru o coordonare eficient� a m�surilor privind prevenirea TFU, în Decembrie 2004, Consiliul a format un Grup de Exper�i format din profesionişti din diferite domenii care sunt implicate în ac�iunile prev�zute în Programul Complex.

Comitetele Regionale pentru Coordonarea Eforturilor �i Schimbul de Informa�ie pentru Prevenirea TFU opereaz� în fiecare judet. Conform proiectului “Ajutor al Consiliilor de Coordonare Regionale pentru Combaterea TFU în 17 Jude�e din Ucraina” şi cu ajutorul financiar acordat de OIM, au fost formate Consilii de Sf�tuire pentru Combaterea TFU în 7 jude�e ale Ucrainei (Ivano-Frankivsk, Zakarpatska, Khmelnitsky, Poltava, Chernigiv, Sumy, and Kirovograd). Din întâlnirile ce au fost �inute în

Page 271: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

271

acest cadru au rezultat manuale incluzând caracteristicile specifice fiec�rei regiuni care au fost oferite Consiliilor Regionale de Coordonare privind Combaterea TFU. O alt� strategie important� pentru combaterea TFU este reprezentat� de eforturile educa�ionale ce urm�resc creşterea gradului de conştientizare asupra tuturor aspectelor problemei. Principalele activit��i privind aceast� strategie sunt întreprinse de MFTS.

În cadrul Programului Complex, diferite Departamente pentru Tineret şi Sport, servicii sociale pentru familie, copii şi tineret au asigurat mai mult de 26.260 de servicii informa�ionale privind g�sirea unui loc de munc�, alegerea carierei, angajarea tineretului din privincie, membrilor familiilor dezavantajate sau cu un singur p�rinte, tineretului provenind din centre de plasament; în colaborare cu OIM, Winrock Ucraina, La Strada Ucraina, Fondul de Caritate CARITAS, Centrele Femei pentru Femei, Liga Tineretului a Regiunilor Ucrainiene, centrele pentru prevenirea şi lupta împotriva SIDA, centrele de informare, coordonare şi asisten�� a femeilor, etc. au fost �inute mai mult de 25000 de evenimente informa�ionale şi educa�ionale.

MFTS, în colaborare cu MES, Ministerul Muncii şi Protec�iei Sociale (MMPS) şi alte ministere şi institu�ii particip� la implementarea Programului Interna�ional de Munc� Infantil� (IPEC) în Ucraina.

La nivelul ONG-urilor, activit��ile preventive şi educa�ionale îndreptate direct spre femeile tinere şi fetele, ca poten�ial grup de risc, sunt de mare importan��. Pentru a desf�şura aceast� activitate, a fost în prima faz� necesar� creşterea gradului de conştientizare a oficialilor guvernamentali şi structurilor statului asupra acestui aspect, ob�inerea ajutorului acestora şi coptarea lor în parteneriate.

b. Protec�ie �i Asisten��

Una din problemele cruciale în combaterea TFU este asigurarea de ajutor copiilor şi femeilor – victime ale TFU. În cadrul Programului Cuprinz�tor Anti-Trafic cu privire la Prevenirea TFU pentru 200-2005, Cabinetul Ministerelor din Ucraina, prin Decretul Nr. 989 din 27 Iunie 2003, a adoptat Prevederi Caracteristice pentru Centrele de

Page 272: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

272

Reabilitare destinate Victimelor TFU. Facilit��ile acestor centre includ consultan�� legal� şi psihologic� a victimelor, organizarea şi supunerea la examin�ri medicale primare pentru a determina tipul, scopul şi locul unde îngrijirea medical� ar putea avea loc în caz de necesitate, cazarea, organizarea de programe de reabilitare individuale sau de grup, informa�ii generale despre programele disponibile, func�iile, activit��ile centrelor şi m�suri de prevenire a TFU pentru publicul.

Centrele de Reintegrare pentru victimele traficate joac� un rol important în asigurarea ajutorului acestor oameni. Activit��ile institu�iilor de mai sus includ consiliere legal� pentru victime, examinare medical� confiden�ial�, asisten�� social� şi psihologic�. Prgramul de Reintegrare se axeaz� pe instruirea şi pe munca individual� pe care victimele trebuie s� o depun� pentru o angajare ulterioar�, asigurându-le acestora ajutor efectiv în rezolvarea problemelor de cazare. Pentru a asigura ajutor victimelor, MFTS, în colaborare cu OIM şi administra�iile jude�ene, au creat, în 2005, Centre Inter-regionale de Reabilitare în jude�ele Zhytomyr, Volyn, Chernivtsy, Lviv, and Kherson.

ONG-urile, pe de alt� parte, implementeaz� activit��i ce se axeaz� pe prevenirea TFU şi asisten�a victimelor. ONG-urile active în acest domeniu în Ucraina sunt:

• Centrul Interna�ional al Drepturilor Femeilor La Strada-Ucraina

• Şcoala pentru Oportunit��i Egale

• Consiliul Regional al Femeii al Luhansk

• Faith. Hope. Love (Încredere. Speran��. Iubire.) (Odessa)

• Centrul Tineretului din Ini�iativa Femeilor (Sevastopol)

• Hope and Future (Speran�� şi Viitor) (Simpheropol)

• Revival of the Nation (Renaşterea Na�iunii)(Ternopil)

• Vesta (Uzhgorod)

• Zhinocha Gromada (Comunitatea Femeilor) (Kharkiv)

• Lyubystok (Mykolayiv)

Page 273: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

273

• Progressive Women (Femeia Progresiv�) (Vinnitsa)

• Alian�a împotriva Exploat�rii Sexuale Comerciale a Copiilor Acestea au început s� organizeze campanii împotriva TFU în

Ucraina la începutul anului 1997, când acestei probleme nu îi era acordat� aten�ie de c�tre Guvern. Centrul Interna�ional al Drepturilor Femeilor “La Strada-Ucraina” a fost primul care s-a implicat în asemenea probleme. Principalul �el era s� atrag� aten�ia Guvernului şi a opiniei publice asupra traficului de femei ca fiind o crunt� violare a drepturilor omului. Totuşi, situa�ia s-a schimbat şi o mai bun� în�elegere a problemei a adus cu ea noi scopuri: elaborarea unui Plan de Ac�iune comun între organisme na�ionale, organiza�ii interna�ionale şi ONG-uri (1998-1999), dezvoltarea de ac�iuni preventive (1999-2001), crearea unei re�ele de ONG-uri şi perfec�ionarea unui mecanism de ajutorare a victimelor TFU (2000-2002).

Centrul are în vere de mai multe aspecte ale problemei: ajutorarea victimelor TFU, men�inerea unei linii telefonice, cercetarea în domeniul violen�ei împotriva femeilor, evaluarea actelor legislative cu privire la diferite aspecte ale vie�ii femeilor în Ucraina, programele educa�ionale pentru tineret asupra drepturilor femeilor şi pentru prevenirea TFU, altor forme de violen�� şi exploatare, interac�ionarea cu mass media, distribuirea de informa�ii despre aceast� problem�, publicarea de rapoarte privind prevenirea TFU şi distribuirea de astfel de materiale printre femeile ucrainiene, organizarea de seminarii, conferin�e pe acest subiect, cooperarea cu organismele statului pentru prevenirea TFU în Ucraina, cooperarea cu ambasade str�ine, cooperarea cu ONG-urile din Ucraina şi din str�in�tate pentru prevenirea TFU şi ajutorarea victimelor.

Ac�iunile ONG-urilor includ, de asemenea, înfiin�area şi între�inerea liniilor telefonice “hotline”. O astfel de linie nu este doar o metod� bun� de prevenire, dar şi o modalitate de a acorda consultan�� şi ajutor femeilor care au nevoie de aceste servicii. Kiev hotline a luat fiin�� la 18 Noiembrie 1997. Pân� în Mai 2006, au fost date 30000 de consulta�ii prin telefon. Ajutorul ştiin�ific şi metodic este asigurat de Institutul de Stat pentru Familie şi Tineret, Institutul Ucrainean de Cercetare Social�, Universitatea Na�ional�

Page 274: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

274

de Afaceri Interne şi de Centrul Statului pentru Serviciile Sociale ale Tinerilor, lucru care ca contribuie în mare m�sur� la dezvoltarea acestei linii.

Documentele na�ionale şi interna�ionale şi recomand�rile acestora pun mare accent pe nevoia de asisten�� social� a victimelor TFU, reabilitarea �i reintegrarea acestora. Munca social� a centrului La Strada-Ucraina, axat pe acordarea de ajutor victimelor, are loc în dou� faze: asisten�a victimelor din str�in�tate, inclusiv ajutor în identificarea şi eliberarea acestora, ajutor cu repatrierea documentelor şi procedura de întoarcere şi asisten�a direct� dup� întoarcerea în Ucraina - organizarea de asisten�� medical� şi psihologic�, de studii voca�ionale, plasare într-un loc de munc�. Actele de asisten�� pot fi clasate astfel: asisten�a acordat� victimelor pentru ob�inerea vizei necesare pentru a depune m�rturie împotriva trafican�ilor din str�in�tate; asisten�a pentru ob�inerea documentelor necesare repatrierii - procedurile legate de acestea; asisten�a în g�sirea unui loc de munc�; ajutor în problemele legate de proces; asigurarea unui ad�post; preluarea de la aeroport; consiliere legal�; asisten�� medical�; organizarea de cursuri de instruire voca�ional� în Ucraina şi în str�in�tate; ajutor financiar (pentru tratament medical, pentru reînnoirea documentelor, pentru înmormântare). În acordarea ajutorului, un rol important este jucat de centrele de reabilitare şi de ad�posturi. Astfel de centre opereaz� în Kiev, Odessa, Lutsk, Ternopil şi Kharkiv.

Parteneri în astfel de re�ele de ajutorare sunt ONG-urile, organiza�iile interna�ionale cu suficiente resurse financiare, precum şi diferite organisme guvernamentale - Departamentul pentru Familie şi Tineret, serviciile juvenile, centrele sociale pentru tineret, Departamentul Sanitar, centrele de ocupare a for�ei de munc� etc. Repatrierea cet��enilor ucrainieni este finan�at� cu acordul Biroului Reprezentativ al OIM în Ucraina. Misiunile Diplomatice şi Consulatele Ucrainiene din str�in�tate faciliteaz� de asemenea întoarcerea cet��enilor acas�.

Page 275: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

275

c. Aducerea în instan��

În afara adopt�rii legisla�iei speciale şi actualiz�rii acesteia la noile tendin�e şi nevoi, au fost luate, în perioada cercetat�, m�suri organiza�ionale şi practice pentru detectarea şi neutralizarea grupurilor criminale implicate în TFU.

Un pas important în aceast� direc�ie a fost crearea Departamentului Combaterii Crimei Organizate legate de TFU din cadrul MAI în August 2005 şi de diviziunile respective jude�ene.

180 de filiere ale TFU au fost lichidate şi mai mult de 300 de persoane implicate în organizarea şi func�ionarea acestora au fost arestate; mai mult de 160 de cazuri luate în vedere de Serviciul de Securitate Ucrainean 135au fost judecate conform Art. 149 al Codului Penal din Ucraina - TFU şi alte Transferuri Ilegale de Fiin�e Umane.

În 2005, mai mult de 3200 de cazuri de transport ilegal al minorilor peste grani�a Ucrainei f�r� consim��mântul parental au mai fost detectate, precum şi 13 încerc�ri de transport ilegal pentru tratament, turism, recrea�ie şi mai mult de 40 de cazuri de transport de minori adopta�i de cet��eni str�ini f�r� documentele adecvate136.

Conform datelor oferite de MAI, în perioada 1998-2005, mai mult de 2200 de infrac�iuni conform Art. 149 al Codului Penal din Ucraina (TFU) au fost investigate, iar num�rul acestor infrac�iuni creşte anual (1998 – 2, 1999 – 11, 2000 – 42, 2001 – 89, 2002 – 169, 2003 – 289, 2004 – 262, 2005 – 415, a 5 a lun� a lui 2006 -217). V. EXEMPLE DE BUN� PRACTIC�

Însumând cele de mai sus, se poate afirma c� în 2002-2005 Ucraina a continuat s� îşi îmbun�t��easc� strategiile de combatere a TFU atât la nivel na�ional, cât şi la nivel interna�ional. Urm�toarele ac�iuni au un impact efectiv asupra fenomenului:

• Comitetulele Permanente pentru Coordonarea Eforturilor �i Schimbul de Informa�ii în domeniul Prevenirii TFU func�ioneaz� acum în toate jude�ele ��rii;

135 Informa�ie oferit� de Ministerul Afacerilor Interne 136 Informa�ie oferit� de Ministerul Afacerilor Interne.

Page 276: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

276

• Departamentul pentru Combaterea Infrac�iunilor legate de TFU lucreaz� sub jurisdic�ia Ministerului de Afaceri Interne.

• Activit��ile Preventive au loc în toate regiunile ��rii: instruiri, discu�ii, mese rotunde pentru toate grupurile de oameni;

• ONG-urile colaboreaz� activ şi asigur� atât ajutor financiar, cât şi metodologic;

• O re�ea de centre inter-regionale de reabilitare �i reintegrare pentru victimele TFU este realizat�;

• Cercet�ri sociologice sunt f�cut� de cercet�tori asupra acestui subiect;

• O baz� de date privind grupurile de risc este îmbun�t��it� regulat şi sunt �inute discu�ii şi consulta�ii individuale;

• Activitatea de prevenire via hotline este bine organizat�;

• Sunt luate m�suri de plasare în locuri de munc� a persoanelor tinere; sunt implementate programe de antreprenoriat pentru femeile neangajate;

• Activit��ile agen�iilor de turism, matrimoniale şi ale campaniilor ce posed� licen�� pentru intermedierea activit��ilor legate de munca în afara grani�elor sunt controlate regulat;

• Ajutor legal �i informa�ional este oferit persoanelor ce c�l�toresc în str�in�tate;

• Programul Interdepartamental de Asisten�� Social� pentru Familiile Dezavantajate este implementat pentru combaterea violen�ei în familie şi a traficului de copii.

VI. DEFICIEN�E

În acelaşi timp, multe probleme r�mân nerezolvate, problema TFU fiind înc� important� pentru Ucraina.

• Expansiunea TFU în Ucraina este datorat� con�tientiz�rii insuficiente a cet��enilor ucrainieni a oportunit��ilor de

Page 277: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

277

angajare şi a vie�ii din str�in�tate, precum şi a consecin�elor muncii ilegale acolo.

• Nu exist� o lege de protec�ie social� pentru cet��enii ucrainieni ce locuiesc în str�in�tate.

• Absen�a unui sistem func�ional de protec�ie a victimelor.

• Pedepsirea insuficient� a trafican�ilor. Pe de alt� parte, infrac�iunea de “TFU” este greu de dovedit în fa�a Cur�ii, fapt pentru care r�uf�c�torii scap� deseori nepedepsi�i.

VII. STABILIREA NECESIT��ILOR

Luând în considerare deficien�ele şi comentariile con�inute în acest raport şi nevoia de îmbun�t��ire a situa�iei, s-a putut constitui o list� de recomand�ri prezentat� mai jos.

RECOMAND�RI

• Mecanismele pentru implementarea efectiv� a prevederilor instrumentelor legale interna�ionale privind protec�ia drepturilor omului ar trebui îmbun�t��ite.

• În timp ce Codul Penal al Ucrainei con�ine prevederi pentru pedepsirea infrac�iunilor legate de TFU, ar trebui realizate activit��i care s� urm�reasc� eradicarea r�d�cinilor acestei probleme.

• Este, de asemenea, necesar� îmbun�t��irea şi dezvoltarea bazei legale ce promoveaz� reintegrarea complet� a persoanelor traficate.

• Luând în considerare versatilitatea ac�iunilor şi capacit��ilor subiec�ilor care particip� activ în combaterea TFU - organe guvernamentale, ONG-uri, organiza�ii religioase, interna�ionale, de caritate - munca eficient� pentru atingerea obiectivului propus este imposibil� pe viitor f�r� coordonarea eforturilor acestora.

Page 278: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

278

LISTA DE ABREVIERI

CBS Secretariat Secretariatul Consiliului Statelor Baltice CBSS Consiliul Statelor M�rii Baltice ECPAT International Încetarea Prostitu�iei Copilului, Porno-

grafiei cu Copii şi Traficului de Copii cu Scopuri Sexuale

EUROPOL Biroul European de Poli�ie ILO Organiza�ia Interna�ional� a Muncii IOM Organiza�ia Interna�ional� pentru

Migra�ie IPEC Programul Interna�ional privind Elimi-

narea Muncii Copilului OSCE Organiza�ia pentru Securitate şi Coope-

rare în Europa UNICEF Fondul Copiilor Na�iunilor Unite USSR Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Page 279: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

27

9

AN

EX�

R

atifi

c�ri

137 a

le C

onve

n�iil

or I

nter

na�

iona

le

Prot

ocol

ul N

U

priv

ind

TF

U13

8N

UC

ED

AW

139

NU

C

RC

140

NU

T14

1C

onve

n�ia

182

ILO

142

CoE

� C

onve

n�ia

pr

ivin

d T

FU

143

Alb

ania

21.0

8.20

02

11.0

5.19

94

27.0

2.19

92

11.0

5.19

94

02.0

8.20

01

------

-- B

osni

a &

H

er�

egov

ina

24.0

4.20

02

01.0

9.19

93

01.0

9.19

93

01.0

9.19

93

05.1

0.20

01

------

------

Bul

gari

a05

.12.

2001

08

.02.

1982

03

.06.

1991

16

.12.

1986

28

.07.

2000

---

------

---

Cro

a�ia

24.0

1.20

03

09.0

9.19

92

12.1

0.19

92

12.1

0.19

92

17.0

7.20

01

------

------

---

FYR

OM

12.0

1.20

05

18.0

1.19

94

02.1

2.19

93

12.1

2.19

94

30.0

5.20

02

------

------

- G

reci

a---

----

07.0

6.19

83

11.0

5.19

93

06.1

0.19

88

06.1

1.20

01

------

------

--

Mol

dova

16.0

9.20

05

01.0

7.19

94

26.0

1.19

93

28.1

1.19

95

14.0

6.20

02

19.0

5.20

06

Rom

ânia

04.1

2.20

02

07.0

1.19

82

28.0

9.19

90

18.1

2.19

90

13.1

2.20

00

21.0

8.20

06

Serb

ia06

.09.

2001

12

.03.

2001

12

.03.

2001

12

.03.

2001

10

.07.

2003

---

------

------

- T

urci

a25

.03.

2003

20

.12.

1985

04

.04.

1995

02

.08.

1988

02

.08.

2001

---

------

------

-

13

7 A

scen

siune

sau

desc

reşt

ere.

13

8 Pro

toco

lul N

a�iu

nilo

r Uni

te p

entru

Pre

veni

rea,

Supr

imar

ea şi

Ped

epsir

ea T

rafic

ului

de

Pers

oane

, în

Spec

ial d

e Fe

mei

şi C

opii,

Sup

limen

tând

Con

ven�

ia N

a�iu

nilo

r Uni

te îm

potri

va C

rimei

Org

aniz

ate

Tran

sna�

iona

le, 2

000.

13

9 Con

ven�

ia N

a�iu

nilo

r Uni

te a

supr

a E

limin�

rii T

utur

or F

orm

elor

de

Disc

rimin

are

împo

triva

Fem

eii,

1979

.

140 C

onve

n�ia

Na�

iuni

lor U

nite

asu

pra

Dre

ptur

ilor C

opilu

lui,

1989

.

141 C

onve

n�ia

Na�

iuni

lor U

nite

împo

triva

Tor

turii

şi a

ltor T

rata

men

te C

rude

, Inu

man

e sa

u D

egra

dant

e sa

u a

Pede

psei

, 198

4.

142 1

82 C

onve

n�ia

ILO

asu

pra

Cel

or M

ai G

rave

For

me

de M

unc�

a C

opiil

or, 1

999.

14

3 Con

ven�

ia Co

nsili

ului

Eur

opei

priv

ind

Ac�

iune

a îm

potri

va T

rafic

ului

de

Fiin�

e U

man

e, 2

005.

Page 280: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

28

0

Ucr

aina

21.0

5.20

04

12.0

3.19

81

28.0

8.19

91

24.0

2.19

87

14.1

2.20

00

------

------

----

Page 281: TRAFICUL DE FIIN E UMANE ÎN SUD-ESTUL ŞI ESTUL EUROPEI … Romania.pdf · 2015-02-25 · Traficul de copii pentru vânz ri de organe este o alt form a traficului. În acest raport,

281

Not� important�:

Muntenegru a devenit recent stat independent. Procesul ratific�rii Conven�iilor interna�ionale a început de curând. De aceea Muntenegru nu este inclus în tabelul de mai sus

Serbia: Uniunea de Stat a Serbiei cu Muntenegru a fost realizat� de c�tre toate tratatele interna�ionale privind drepturile omului rati-ficate de fosta SFRY şi FRY.

Fosta Iugoslavia a ratificat toate tratatele interna�ionale impor-tantte privind drepturile omului La 16 Mai, S&M a semnat Conven�ia Consiliului Europei asupra Ac�iunii împotriva Traficului de Fiin�e Umane. Totuşi, Serbia nu a adoptat înc� actul oficial care s�-I confirme succesiunea de Uniune de Stat legat� de tratatele pri-vind drepturile omului.