Tratatul de La Nisa

9
Tratatul de la Nisa Subiectele conferinţei interguvernamentale din 2000 Decizia de a organiza o nouă conferinţă interguvernamentală a fost luată încă de la începutul lui iunie 1999, adică doar la o lună de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, cu ocazia întrunirii Consiliului European la Köln, fapt care a confirmat încă o dată dinamica excepţională a dezvoltării. Această conferinţă urma să aibă loc în anul 2000 şi să aducă în discuţie problemele care nu putuseră fi rezolvate la Amsterdam, şi anume: dimensiunile şi compunerea Comisiei; distribuţia voturilor în cadrul Consiliului; o posibilă extindere a deciziilor luate cu majoritate calificată şi, în fine, alte probleme cu privire la modificările aduse Tratatului rezultate din aceste "left-overs" sau din aplicarea Tratatului de la Amsterdam. la toate acestea s-a adăugat, la mijlocul anului, un nou subiect, şi anume cooperarea sporită, adică posibilităţi de integrare graduală. Contextul conferinţei interguvernamentale Ce rezultate a avut această conferinţă interguvernamentală, care au fost dispoziţiile cele mai importante din Tratatul de la Nisa, ce modificări a adus acesta? Vom răspunde pe larg la toate aceste întrebări, pentru că Tratatul de la Nisa este fundamentul

description

integrarea economica europeana

Transcript of Tratatul de La Nisa

Tratatul de la Nisa

Subiectele conferinei interguvernamentale din 2000Decizia de a organiza o nou conferin interguvernamental a fost luat nc de la nceputul lui iunie 1999, adic doar la o lun de la intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam, cu ocazia ntrunirii Consiliului European la Kln, fapt care a confirmat nc o dat dinamica excepional a dezvoltrii. Aceast conferin urma s aib loc n anul 2000 i s aduc n discuie problemele care nu putuser fi rezolvate la Amsterdam, i anume:

dimensiunile i compunerea Comisiei;

distribuia voturilor n cadrul Consiliului;

o posibil extindere a deciziilor luate cu majoritate calificat i, n fine,

alte probleme cu privire la modificrile aduse Tratatului rezultate din aceste "left-overs" sau din aplicarea Tratatului de la Amsterdam.

la toate acestea s-a adugat, la mijlocul anului, un nou subiect, i anume cooperarea sporit, adic posibiliti de integrare gradual.

Contextul conferinei interguvernamentaleCe rezultate a avut aceast conferin interguvernamental, care au fost dispoziiile cele mai importante din Tratatul de la Nisa, ce modificri a adus acesta? Vom rspunde pe larg la toate aceste ntrebri, pentru c Tratatul de la Nisa este fundamentul constituional n vigoare al UE.Dup cum putem vedea i n cursul 5, negocierile de la aceast conferin interstatal au fost purtate n contextul negocierilor de aderare curente cu un total de doisprezece state i cu scopul de a introduce unele modificri care s asigure faptul c Uniunea i va pstra capacitatea de aciune i n condiiile unei baze aproape duble de membri. n acest sens, s-au discutat mai ales cele cinci puncte amintite mai sus.

Dispoziiile Tratatului de la Nisan ceea ce privete dimensiunile i alctuirea Comisiei, Tratatul a prevzut cafiecare stat membru s delege, ncepnd cu anul 2005, doar un singur membru al Comisiei. Odat cu aderarea celui de-al 27-lea stat membru (Bulgaria i Romnia), numrul comisarilor urmeaz a fi limitat (sub 27). n vederea asigurrii unui tratament egal pentru toate statele membre, va fi introdus un sistem prin rotaie.

Alctuirea Comisiei

Distribuia voturilor n Consiliu i majoritatea calificatn ceea ce privete cele dou probleme strns angrenate - distribuia voturilor n Consiliu i extinderea deciziilor luate cu majoritate calificat - Tratatul a prevzut ca, n cazul a cca. 30 de dispoziii, majoritatea calificat s nlocuiasc unanimitatea, anumite domenii de interes central fiind totui excluse din aceast hotrre.

n plus, ncepnd cu 22.11.2004, data intrrii n funcie a Comisiei Barosso, voturile din cadrul Consiliului urmeaz a fi recalibrate. Pe viitor, majoritatea calificat va fi atins n urmtoarele condiii:

dac decizia primete un anumit numr de voturi, acest numr urmnd a fi reevaluat dup fiecare nou aderare,

dac majoritatea statelor membre este de acord cu aceast decizie i

dac aceast majoritate nsumeaz cel puin 62 procente din totalul populaiei Uniunii (acest lucru este verificat la cererea unui stat membru).

"Left-overs" de la Tratatul de la AmsterdamPentruParlamentul European, Tratatul de la Nisa a prevzut dup cum o arat i schema de mai sus o redistribuire a locurilor, fapt care a avut ca efect o oarecare echilibrare a reprezentativitii deputailor din fiecare ar, pe de alt parte aceast prevedere reducnd numrul deputailor la un maximum de 732 - toate acestea pentru a asigura bunul mers al activitilor desfurate n Parlament.Cooperare sporitn fine, ultimul din cele cinci puncte centrale ce au fcut obiectul dezbaterilor de la Nisa, i anumecooperarea sporit. Rezultatele n acest caz pot fi rezumate dup cum urmeaz: obstacolele aprute n calea cooperrii sporite vor fi, pe viitor, mai uor de surmontat, fapt ce va contribui, fr ndoial, la evitarea blocajelor existente la nivelul anumitor domenii. n schimb, nu va fi posibil aplicarea acestui principiu ca instrument de aprofundare n vederea atragerii unor noi domenii politice. Pentru c limitrile la care este supus aceast cooperare la nivelul tuturor celor trei piloni rmn, n continuare, mult prea rigide.

Evaluarea Tratatului de la NisaAtt despre inovaiile aduse de Tratatul de la Nisa. Cum pot fi ns evaluate rezultatele acestor dezbateri n cadrul dezvoltrii UE? Aici trebuie s nelegem faptul c nu s-a reuit dect n mod superficial i formal crearea premiselor pentru demararea procesului de extindere. Dac privim toate aceste lucruri mai ndeaproape, putem observa chiar faptul c, odat cu Nisa, viitorul Uniunii a fost mai degrab i mai mult ncrcat.

Ipotec structural: ngreunarea deciziilor luate cu majoritate calificatAcest lucru are legtur, n primul rnd, cu faptul c liniile conflictuale dintre statele membre s-au artat mai puternice ca niciodat, fiecare stat luptnd pentru aprarea "intereselor naionale" ntr-un mod i el, la rndul lui, unic n istorie. Acest lucru va avea ns consecine deosebit de serioase, mai ales din perspectiva atmosferei de lucru, reflectndu-se totodat i n rezultatele repurtate la Nisa, care au mpovrat viitorul EU cu puternice deficite structurale. S ne gndim doar la deciziile luate cu privire la Comisie, care par s fi involuat fa de cele luate la Amsterdam, sau la mpiedicarea lurii deciziilor cu majoritate calificat.

Nici o premis creat pentru extindereAcest lucru mai nseamn i c dup cum i-au formulat n mod just, n opinia noastr, opiniile, majoritatea observatorilor nu au fost create n nici un caz premise suficiente la nivel instituional i procedural pentru apropiatul val de extindere.

Anularea puterii de mpotrivire a statelor membren ansamblu, trebuie avut n vedere c dezbaterile de la Nisa nu au servit n nici un caz la ameliorarea capacitii de aciune i de decizie a UE, ci, mai degrab, la anularea puterii de mpotrivire a unora dintre statele membre. Iar acesta este un fapt important n determinarea factorilor determinani i ai modelelor de dezvoltare din cadrul procesului de integrare.

Consecine: o nou ncercare de rezolvare a problemelor nainte de extindereToate aceste deficite au fost ntr-att de evidente, nct practic imediat dup summitul de la Nisaa fost luat hotrrea de a ntreprinde o nou ncercare de a soluiona problemele urgente naintea potenialei extinderi, care urma s cuprind rile din Europa Central i de Est (TECE).

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Catedra Economie, Marketing i TurismLucru Individual Nr 1Disciplina: Integrarea economica europeana si economia europeanaTratatul de la NisaElaborat: Surgiu Victor FB 1304

Professor: Davdov Ctlina

Chiinu, 2015