ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul...

8
1 Tratatul de la Lisabona le oferă cetățenilor europeni un nou mod de a se face auziți. Cetățenii pot de acum încolo să solicite Comisiei să adopte măsuri legale care să abordeze o problemă pe care ei o consi- deră a fi neglijată, dacă un milion dintre ei semnează o inițiativă cetățenească. Anne- Marie Sigmund, fostă președintă a CESE, se ocupă de detaliile acestei probleme. CESE info: Care sunt schimbările aduse de noul tratat pentru organizațiile societății civile și pentru cetățeni, în general? Anne-Marie Sigmund: Este pentru prima dată că un tratat european afirmă deslușit principiul potrivit căruia politica euro- peană înseamnă mai mult decât faptul că cetățenii votează o dată la câțiva ani și apoi lasă totul pe seama politicienilor. Acum tratatul introduce un nou articol privind democrația participativă și dialogul cu cetățenii, care să însoțească democrația reprezentativă. De exemplu, conceptul de dialog civil între organizațiile societății civile, dar și cel între organizațiile societății Președinţia spaniolă – Europa se întoarce Iniţiativa cetăţenilor europeni: să determinăm Europa să acţioneze! EDITORIAL www.eesc.europa.eu Dragi cititori, Un deceniu de introspecţie și de dispute instituţionale se apropie de sfârșit. Începe o nouă eră. „Nou” este cuvân- tul la ordinea zilei. A intrat în vigoare un nou tratat, au fost ocupate noile posturi create de acesta, de curând a fost ales un nou Parlament European, se conturează o nouă Comisie Europeană, a fost iniţiat un nou ciclu politic și sunt identificate noi priorităţi. În cursul ultimilor cinci ani, dna Margot Wallström, comisar UE aflat la sfârșitul mandatului, a schimbat modul de comunicare al instituţiilor euro- pene. Ea a introdus comunicarea în ambele sensuri, care presupune să asculţi, să răspunzi și să te apropii de oameni. Dacă totul decurge conform intenţiei președintelui Comisiei, dl Barroso, comunicarea și cetăţenia vor fi preluate, în cadrul noii Comisii Europene, de dna Viviane Reding. Salut această alegere și aștept cu interes colaborarea cu dna Reding, tot așa cum salut din toată inima opţiunea Parlamentului Euro- pean de a o numi pe dna Kratsa vicepreședinte al Grupului interinstituţional pentru informare. Remarcăm cu plăcere că se stabilesc legături din ce în ce mai strânse la nivel instituţional între comunicare și cetăţenie, întrucât cele două domenii sunt interdependente. Amândouă sunt menite să asigure participarea oamenilor, făcându-le cunoscute opiniile și preocupările. Este un loc comun să afirmi că bunele politici nu pot fi separate de comu- nicare. În UE dispunem de politici bune, le-am constatat și încă le putem constata eficienţa în această perioadă de criză, însă este extrem de dificil să comunicăm pe această temă. În prezent sunt în curs de a finaliza o nouă strategie de comunicare pentru Comitetul nostru. Doresc să fac trecerea de la simpla informare la o comu- nicare reală. CESE se află într-o poziţie extrem de privilegiată. În calitatea sa de orga- nism consultativ, se bucură de o libertate considerabilă de exprimare și de reflecţie. Membrii săi – care reprezintă cel mai mare atu al CESE – provin din rândurile comunităţilor naţionale, regionale și locale, din diferite categorii ale societăţii, dispunând astfel de experienţă și cunoștinţe inegalabile. Acești doi factori constituie un avantaj formidabil pentru o comunicare flexibilă și reactivă, permiţându-i Comitetului să reacţioneze la evenimentele de actua- litate. Totuși, acest proces nu poate funcţiona decât dacă ne asumăm cu toţii responsabilitatea pentru comunicare. În noua strategie pe care o propunem, solicităm consolidarea sinergiilor dintre instituţiile europene în cadrul comunicării despre Europa. Suntem cu toţii în aceeași barcă și ar trebui să vâslim în aceeași direcţie. De aceea, parteneriatul reprezintă cheia comunicării. Acesta și-a dovedit în repetate rânduri valoarea adăugată și utilitatea, în special în perioada premer- gătoare summitului de la Copenhaga privind schimbările climatice. Jean-Jacques Rousseau identifica odată imaginaţia ca fiind forţa motrice a oricărei activităţi politice. În anii ce vor urma, trebuie să ne dovedim imagi- naţia și curajul, oferindu-le rezultate concrete cetăţenilor noștri și clădind o Europă mai puternică. Însă nu putem reuși cu adevărat decât dacă activităţile de comunicare vor fi pe măsura realizărilor noastre. Irini Pari Vicepreședinte al CESE Responsabilă cu comunicarea Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO ISSN 1830-639X civile și instituțiile UE sunt incluse în pre- zent în tratat. Fiecare instituție va trebui să își intensifice eforturile pentru a intra într-un dialog permanent și organizat cu organizațiile societății civile și cu cetățenii. Aceasta depășește consultările obișnuite privind o anumită propunere a Comisiei. Acest lucru reprezintă un succes de proporții pentru mine, deoarece eu am transformat tema democrației participa- tive într-unul dintre principalele subiecte abordate în cursul mandatului meu de președintă a CESE, între 2004 și 2006. CESE info: Ați fost observator CESE la Convenția europeană, unde s-a discutat pentru prima dată ideea introducerii unei inițiative a cetățenilor europeni în tratatul constituțional. Se știe că sunteți o susținătoare ferventă a acestei idei. Care este situația actuală? AMS: Tratatul de la Lisabona a preluat această idee din tratatul constituțional și stabilește principiile de bază ale inițiativei cetățenești. Cu toate acestea, UE mai tre- buie să finalizeze unele detalii, cum ar fi: de câte state membre este nevoie pentru ca votul „să conteze”? Cum să fie orga- nizată strângerea de semnături? Cine să Spania este prima ţară care, la 1 ianuarie 2010, a preluat Președinţia UE în temeiul dispoziţiilor noului Tratat de la Lisabona, intrat în vigoare în luna precedentă. Va fi deci o președinţie de tranziţie, care va marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură definitorie a președinţiei noastre, aceasta va fi punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona”, a declarat prim-ministrul spaniol José Luis Rodríguez Zapatero la o reuniune cu membrii Parlamentului European. Din acest motiv, se așteaptă de la Spania să cre- eze precedente care să jaloneze modul în care vor funcţiona în practică noile posibi- lităţi și structuri prevăzute de tratat. Programul Președinţiei spaniole a fost elaborat de Spania, în colaborare cu Președinţiile belgiană și ungară, care îi vor succeda. Economia, prima pe agendă Cea dintâi prioritate va fi stimularea redresării economice și crearea de locuri de muncă. Criza din 2008 a afectat sever economiile statelor europene, inclusiv Spania, unde rata șomajului oscilează în jurul valorii de 20 %. Așa cum a subliniat dl Zapatero, dacă Europa a învăţat ceva din criză, a învăţat că, pentru a răspunde provocărilor dintr-o economie globali- zată, sunt necesare acţiuni coordonate. „Dacă în cadrul Uniunii avem o piaţă comună și o monedă comună, trebuie să avem și o guvernanţă economică comună”, a declarat el. Declaraţia vine la momentul oportun, deoarece Tratatul de la Lisabona permite o mai strânsă coordonare a politi- cilor economice, ceea ce va accelera redre- sarea economică. Dat fiind că responsabile pentru criză sunt, în parte, excesele din sectorul finan- ciar, Președinţia solicită o mai bună regle- mentare și supraveghere a pieţelor finan- ciare și, în special, instituirea promptă a Comitetului european pentru riscuri sistemice și a noilor autorităţi europene de supraveghere. Potrivit programului prezentat de Președinţia spaniolă, o prioritate esenţi- ală o constituie revizuirea Strategiei de la Lisabona. Din perspectiva crizei actuale, la care se asociază îmbătrânirea rapidă a populaţiei, un program cuprinzător de reformă economică devine și mai necesar și urgent. În general, scopul este de a găsi un nou model economic durabil, orientat către inovare, ecologic, bazat pe idealul solidarităţii și competitiv la nivel global. În particular, rolul noii strategii este de a atenua efectele negative ale crizei econo- mice și financiare; aceasta ar trebui să fie mai strâns legată de politica de coeziune, pentru a ajuta regiunile și grupurile sărace să reducă din decalaje. Strategia va sti- mula inovarea, ca modalitate de realizare a creșterii economice și a ocupării forţei de muncă. Dat fiind că 2010 este Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și Excluziunii Sociale, Președinţia va acorda o atenţie specială persoanelor fără loc de muncă și celor aflate într-o situaţie foarte precară. Noua strategie urmărește realiza- rea unui sistem de guvernanţă îmbunătă- ţit, cu obiective realiste pentru următorii zece ani, cu un mecanism de aplicare reînnoit și cu o implicare mai puternică a actorilor relevanţi, nu în ultimul rând la nivel local și regional. Spania și următoa- rele două ţări care vor deţine Președinţia Consiliului UE se vor strădui nu numai să asigure funcţionarea corespunzătoare a pieţei unice, ci și să realizeze „o piaţă internă pe deplin integrată”. Să ecologizăm economia Prioritatea principală a viitoarelor președinţii este elaborarea unor politici comunitare care să asigure o cât mai bună protecţie a mediului. Protecţia mediului nu mai este un scop în sine, ci un mijloc de creștere economică și de ocupare a forţei de muncă. Locurile de muncă ecologice, inovarea în scopuri ecologice și autove- hiculele cu motor electric vor fi dezvol- tate și promovate ca mijloc de stimulare a redresării economice. Vor fi intensificate acţiunile de obţinere a energiei din surse regenerabile, de promovare a clădirilor eficiente din punct de vedere energetic și de încurajare a mijloacelor de transport ecologice. Vor fi examinate instrumen- tele fiscale, pentru a obţine certitudinea că acestea promovează produsele eficiente din punct de vedere energetic. Chiar dacă revoluţia „verde” va reduce cu siguranţă dependenţa Europei de combustibili fosili, securitatea aprovizionării cu ener- gie rămâne o chestiune esenţială. În acest context, Președinţia spaniolă îndeamnă >>> pagina 2 >>> pagina 2 CESE info Comitetul Economic și Social European O punte între Europa și societatea civilă organizată 28 ianuarie 2010 – CESE: Audiere publică „Accesul la credite – capcane și riscuri” 17-18 februarie 2010: Sesiunea plenară a CESE 15 martie 2010: Ziua europeană a consumatorului ÎN ACEST NUMĂR Punctul de vedere al societăţii civile privind energia nucleară: oportunităţi și riscuri Ediţie specială despre Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și Excluziunii Sociale Împreună, către o nouă cultură a mobilității urbane Proiectanţi premiaţi pentru perspectiva lor creativă asupra unui viitor durabil DATE ÎN AGENDĂ 2 8 7 3-6 Anne-Marie Sigmund CESE info în 22 de limbi!

Transcript of ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul...

Page 1: ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură

CESE info – Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială 1

Tratatul de la Lisabona le oferă cetățenilor europeni un nou mod de a se face auziți. Cetățenii pot de acum încolo să solicite Comisiei să adopte măsuri legale care să abordeze o problemă pe care ei o consi-deră a fi neglijată, dacă un milion dintre ei semnează o inițiativă cetățenească. Anne-Marie Sigmund, fostă președintă a CESE, se ocupă de detaliile acestei probleme.

CESE info: Care sunt schimbările aduse de noul tratat pentru organizațiile societății civile și pentru cetățeni, în general?

Anne-Marie Sigmund: Este pentru prima dată că un tratat european afirmă deslușit principiul potrivit căruia politica euro-peană înseamnă mai mult decât faptul că cetățenii votează o dată la câțiva ani și apoi lasă totul pe seama politicienilor. Acum tratatul introduce un nou articol privind democrația participativă și dialogul cu cetățenii, care să însoțească democrația reprezentativă. De exemplu, conceptul de dialog civil între organizațiile societății civile, dar și cel între organizațiile societății

Președinţia spaniolă – Europa se întoarce

Iniţiativa cetăţenilor europeni: să determinăm Europa să acţioneze!

EDITORIAL

www.eesc.europa.eu

Dragi cititori,Un deceniu de introspecţie și de dispute instituţionale se apropie de sfârșit. Începe o nouă eră. „Nou” este cuvân-tul la ordinea zilei. A intrat în vigoare un nou tratat, au fost ocupate noile posturi create de acesta, de curând a fost ales un nou Parlament European, se

conturează o nouă Comisie Europeană, a fost iniţiat un nou ciclu politic și sunt identificate noi priorităţi.

În cursul ultimilor cinci ani, dna Margot Wallström, comisar UE af lat la sfârșitul mandatului, a schimbat modul de comunicare al instituţiilor euro-pene. Ea a introdus comunicarea în ambele sensuri, care presupune să asculţi, să răspunzi și să te apropii de oameni.

Dacă totul decurge conform intenţiei președintelui Comisiei, dl Barroso, comunicarea și cetăţenia vor fi preluate, în cadrul noii Comisii Europene, de dna Viviane Reding. Salut această alegere și aștept cu interes colaborarea cu dna Reding, tot așa cum salut din toată inima opţiunea Parlamentului Euro-pean de a o numi pe dna Kratsa vicepreședinte al Grupului interinstituţional pentru informare. Remarcăm cu plăcere că se stabilesc legături din ce în ce mai strânse la nivel instituţional între comunicare și cetăţenie, întrucât cele două domenii sunt interdependente. Amândouă sunt menite să asigure participarea oamenilor, făcându-le cunoscute opiniile și preocupările.

Este un loc comun să afirmi că bunele politici nu pot fi separate de comu-nicare. În UE dispunem de politici bune, le-am constatat și încă le putem constata eficienţa în această perioadă de criză, însă este extrem de dificil să comunicăm pe această temă.

În prezent sunt în curs de a finaliza o nouă strategie de comunicare pentru Comitetul nostru. Doresc să fac trecerea de la simpla informare la o comu-nicare reală.

CESE se af lă într-o poziţie extrem de privilegiată. În calitatea sa de orga-nism consultativ, se bucură de o libertate considerabilă de exprimare și de ref lecţie. Membrii săi – care reprezintă cel mai mare atu al CESE – provin din rândurile comunităţilor naţionale, regionale și locale, din diferite categorii ale societăţii, dispunând astfel de experienţă și cunoștinţe inegalabile. Acești doi factori constituie un avantaj formidabil pentru o comunicare f lexibilă și reactivă, permiţându-i Comitetului să reacţioneze la evenimentele de actua-litate. Totuși, acest proces nu poate funcţiona decât dacă ne asumăm cu toţii responsabilitatea pentru comunicare.

În noua strategie pe care o propunem, solicităm consolidarea sinergiilor dintre instituţiile europene în cadrul comunicării despre Europa.

Suntem cu toţii în aceeași barcă și ar trebui să vâslim în aceeași direcţie. De aceea, parteneriatul reprezintă cheia comunicării. Acesta și-a dovedit în repetate rânduri valoarea adăugată și utilitatea, în special în perioada premer-gătoare summitului de la Copenhaga privind schimbările climatice.

Jean-Jacques Rousseau identifica odată imaginaţia ca fiind forţa motrice a oricărei activităţi politice. În anii ce vor urma, trebuie să ne dovedim imagi-naţia și curajul, oferindu-le rezultate concrete cetăţenilor noștri și clădind o Europă mai puternică. Însă nu putem reuși cu adevărat decât dacă activităţile de comunicare vor fi pe măsura realizărilor noastre.

Irini PariVicepreședinte al CESE

Responsabilă cu comunicarea

Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială ROISSN 1830-639X

civile și instituțiile UE sunt incluse în pre-zent în tratat. Fiecare instituție va trebui să își intensifice eforturile pentru a intra într-un dialog permanent și organizat cu organizațiile societății civile și cu cetățenii. Aceasta depășește consultările obișnuite privind o anumită propunere a Comisiei. Acest lucru reprezintă un succes

de proporții pentru mine, deoarece eu am transformat tema democrației participa-tive într-unul dintre principalele subiecte abordate în cursul mandatului meu de președintă a CESE, între 2004 și 2006.

CESE info: Ați fost observator CESE la Convenția europeană, unde s-a discutat pentru prima dată ideea introducerii unei inițiative a cetățenilor europeni în tratatul constituțional. Se știe că sunteți o susținătoare ferventă a acestei idei. Care este situația actuală?

AMS: Tratatul de la Lisabona a preluat această idee din tratatul constituțional și stabilește principiile de bază ale inițiativei cetățenești. Cu toate acestea, UE mai tre-buie să finalizeze unele detalii, cum ar fi: de câte state membre este nevoie pentru ca votul „să conteze”? Cum să fie orga-nizată strângerea de semnături? Cine să

Spania este prima ţară care, la 1 ianuarie 2010, a preluat Președinţia UE în temeiul dispoziţiilor noului Tratat de la Lisabona, intrat în vigoare în luna precedentă. Va fi deci o președinţie de tranziţie, care va marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură definitorie a președinţiei noastre, aceasta va fi punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona”, a declarat prim-ministrul spaniol José Luis Rodríguez Zapatero la o reuniune cu membrii Parlamentului European. Din acest motiv, se așteaptă de la Spania să cre-eze precedente care să jaloneze modul în care vor funcţiona în practică noile posibi-lităţi și structuri prevăzute de tratat.

Programul Președinţiei spaniole a fost elaborat de Spania, în colaborare cu Președinţiile belgiană și ungară, care îi vor succeda.

Economia, prima pe agendă

Cea dintâi prioritate va fi stimularea redresării economice și crearea de locuri de muncă. Criza din 2008 a afectat sever economiile statelor europene, inclusiv Spania, unde rata șomajului oscilează în jurul valorii de 20 %. Așa cum a subliniat dl Zapatero, dacă Europa a învăţat ceva din criză, a învăţat că, pentru a răspunde provocărilor dintr-o economie globali-zată, sunt necesare acţiuni coordonate. „Dacă în cadrul Uniunii avem o piaţă comună și o monedă comună, trebuie să avem și o guvernanţă economică comună”,

a declarat el. Declaraţia vine la momentul oportun, deoarece Tratatul de la Lisabona permite o mai strânsă coordonare a politi-cilor economice, ceea ce va accelera redre-sarea economică.

Dat fiind că responsabile pentru criză sunt, în parte, excesele din sectorul finan-ciar, Președinţia solicită o mai bună regle-mentare și supraveghere a pieţelor finan-ciare și, în special, instituirea promptă a Comitetului european pentru riscuri sistemice și a noilor autorităţi europene de supraveghere.

Potrivit programului prezentat de Președinţia spaniolă, o prioritate esenţi-ală o constituie revizuirea Strategiei de la Lisabona. Din perspectiva crizei actuale, la care se asociază îmbătrânirea rapidă a populaţiei, un program cuprinzător de reformă economică devine și mai necesar și urgent. În general, scopul este de a găsi un nou model economic durabil, orientat către inovare, ecologic, bazat pe idealul solidarităţii și competitiv la nivel global. În particular, rolul noii strategii este de a atenua efectele negative ale crizei econo-mice și financiare; aceasta ar trebui să fie mai strâns legată de politica de coeziune, pentru a ajuta regiunile și grupurile sărace să reducă din decalaje. Strategia va sti-mula inovarea, ca modalitate de realizare a creșterii economice și a ocupării forţei de muncă. Dat fiind că 2010 este Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și Excluziunii Sociale, Președinţia va acorda o atenţie specială persoanelor fără loc de muncă și celor aflate într-o situaţie foarte precară. Noua strategie urmărește realiza-

rea unui sistem de guvernanţă îmbunătă-ţit, cu obiective realiste pentru următorii zece ani, cu un mecanism de aplicare reînnoit și cu o implicare mai puternică a actorilor relevanţi, nu în ultimul rând la nivel local și regional. Spania și următoa-rele două ţări care vor deţine Președinţia Consiliului UE se vor strădui nu numai să asigure funcţionarea corespunzătoare a pieţei unice, ci și să realizeze „o piaţă internă pe deplin integrată”.

Să ecologizăm economiaPrioritatea principală a viitoarelor

președinţii este elaborarea unor politici comunitare care să asigure o cât mai bună protecţie a mediului. Protecţia mediului nu mai este un scop în sine, ci un mijloc de creștere economică și de ocupare a forţei de muncă. Locurile de muncă ecologice, inovarea în scopuri ecologice și autove-hiculele cu motor electric vor fi dezvol-tate și promovate ca mijloc de stimulare a redresării economice. Vor fi intensificate acţiunile de obţinere a energiei din surse regenerabile, de promovare a clădirilor eficiente din punct de vedere energetic și de încurajare a mijloacelor de transport ecologice. Vor fi examinate instrumen-tele fiscale, pentru a obţine certitudinea că acestea promovează produsele eficiente din punct de vedere energetic. Chiar dacă revoluţia „verde” va reduce cu siguranţă dependenţa Europei de combustibili fosili, securitatea aprovizionării cu ener-gie rămâne o chestiune esenţială. În acest context, Președinţia spaniolă îndeamnă

> > > p a g i n a 2

> > > p a g i n a 2

CESE info Comitetul Economic și Social EuropeanO punte între Europa și societatea civilă organizată

28 ianuarie 2010 – CESE:

Audiere publică „Accesul la credite – capcane și riscuri”

17-18 februarie 2010:

Sesiunea plenară a CESE

15 martie 2010:

Ziua europeană a consumatorului

ÎN ACEST NUMĂRPunctul de vedere al societăţii civile privind energia nucleară: oportunităţi și riscuri

Ediţie specială despre Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și Excluziunii Sociale

Împreună, către o nouă cultură a mobilității urbane

Proiectanţi premiaţi pentru perspectiva lor creativă asupra unui viitor durabil

DATE ÎN AGENDĂ

2

8

7

3-6

Anne-Marie Sigmund

CESE info

în 22 de limbi!

Page 2: ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură

2 CESE info – Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială

niolă cere ca UE să vorbească „pe o sin-gură voce” cu ţările furnizoare, de tranzit și consumatoare de energie.

UE ca actor global – acum ori niciodată

În prezent suntem martorii unor schimbări importante pe scena interna-ţională. SUA rămâne actorul principal și, în același timp, China și alte puteri emergente devin tot mai importante. Există o preocupare legată de faptul că G2, grupul SUA-China, va stabili viitoa-rea ordine mondială. În ceea ce privește UE, „astăzi încă reprezentăm mai puţin decât suma părţilor”, admite prim-minis-trul Spaniei.

Este adevărat că Tratatul de la Lisa-bona consolidează potenţialul Uniunii de influenţă pe plan global, deoarece modi-

statele membre la solidaritate în eventua-litatea unei situaţii de urgenţă și promo-vează interconexiunile de electricitate și de gaze naturale în interiorul UE.

Dat fiind că peste jumătate din energia consumată în UE este importată, iar cea mai mare parte a rezervelor de hidrocar-buri se află în vecinătatea Europei, abor-darea chestiunilor energetice necesită acţi-uni externe hotărâte din partea UE. Acesta este motivul pentru care Președinţia spa-

Continuare din pagina 1 — Președinţia spaniolă – Europa se întoarce

dispun cetățenii pentru a se face auziți și de a determina Europa să acționeze. Fără îndoială că acest lucru ar reprezenta o șansă unică pentru cetățeni de a da glas îngrijorărilor lor, de a-și uni forțele din-colo de granițe și de a obliga Comisia să acționeze. Pe termen lung, poate să con-tribuie inclusiv la inițierea unei dezbateri europene autentice între cetățeni și a unei sfere publice europene.

Pentru a participa la consultare, vizitați: http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_gene-ral/citizens_initiative/index_en.htm. (cw) ●

le verifice? O mulțime de întrebări com-plicate! Și trebuie să fim foarte atenți, nu cumva să creăm și alte obstacole, care să împiedice reușita unei inițiative. Așa că, în noiembrie, Comisia a lansat un larg proces de consultare care se va desfășura până la sfârșitul lui ianuarie și la care îi îndemn pe toți cetățenii să participe! Lucrez în prezent la un aviz al Comitetului privind atât dispozițiile referitoare la democrația participativă, cât și cele referitoare la inițiativa cetățenească; recent am organi-zat o audiere foarte interesantă pe această temă, împreună cu organizațiile societății civile. Mă mai gândesc și să organizăm o conferință a părților interesate cu privire la aceasta, posibil tot anul acesta, mai încolo.

CESE info: Și când vor fi funcționale toate acestea, pe când să ne așteptăm la primele inițiative?

AMS: Comisia își va prezenta probabil propunerea de regulament în primăvara următoare. Apoi Parlamentul și Consiliul trebuie să ajungă la un acord, dar eu sper ca inițiativa să devină funcțională înainte de sfârșitul lui 2010. Mă preocupă foarte mult această nouă modalitate de care

Continuare din pagina 1 — Inițiativa cetățenilor europeni: să determinăm Europa să acționeze!

Prezenţa CESE la COP 15Denumirea oficială a Conferinţei de la Copenhaga privind schimbările climatice, care s-a desfășurat în perioada 7-18 decem-brie, este Cea de a 15-a Conferinţă a părţilor (COP 15) la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor clima-tice. Totuși, în mod obișnuit, summitul este cunoscut drept COP 15 sau Conferinţa de la Copenhaga. În luna iunie a fiecărui an se organizează o reuniune la Bonn, iar în luna decembrie a fiecărui an se organizează o reuniune în alt loc; reuniunea din decem-brie 2007 s-a desfășurat în Bali, cea din 2008 s-a desfășurat la Poznań, iar cea din 2009, la Copenhaga.

În ultimii ani, Comitetul a depus multe eforturi în ceea ce privește problema schim-bărilor climatice și a îndemnat în mod constant Comisia să își ducă mai departe iniţiativele de reducere a emisiilor de CO2, răspunzătoare pentru încălzirea globală. Au fost organizate câteva evenimente și au fost elaborate mai multe avize. Aceste eforturi au atins punctul culminant odată cu adoptarea, cu o largă majoritate, a rezoluţiei „Fără cale de întoarcere”, în cadrul sesiunii plenare din noiembrie 2009. Documentul explică punctul de vedere al Comitetului în ceea ce privește schimbările climatice și afirmă că este esenţial ca obiectivul de reducere cu 30 % a emisiilor de CO2 din cadrul UE, până în 2020, să fie menţinut.

Prima săptămână a Conferinţei de la Copenhaga a necesitat numeroase lucrări tehnice și de pregătire; după deschiderea ofi-cială în plen, reprezentanţii oficiali ai părţi-lor participante la negocieri (UE și alte ţări) s-au reunit în cadrul mai multor grupuri și subgrupuri pentru a pregăti deciziile care

trebuiau adoptate de politicieni în cursul celei de a doua săptămâni a evenimentului. Aceste negocieri nu sunt deschise publicului și nu privesc decât un mic număr dintre cei 15 000 de participanţi la conferinţă. Ceilalţi participanţi au fost în cea mai mare parte observatori din statele membre ONU – aproape 200 de state au fost reprezentate la conferinţă – împreună cu unele ONG-uri și alte grupuri de interese care au profitat de COP 15 pentru a-și promova interesele, pentru a influenţa factorii de decizie și pen-tru a-și spori vizibilitatea.

Dacă aruncăm o privire pe agenda unei zile obișnuite la COP observăm că sunt programate mai multe evenimente: o sesi-une plenară, două reuniuni ale grupurilor de lucru ad-hoc, cinci reuniuni ale grupu-rilor neoficiale, 16 reuniuni ale grupurilor ţărilor, opt reuniuni ale organizaţiilor de observatori, 39 de întâlniri cu presa, 22 de evenimente colaterale, șapte prezen-tări știinţifice și, pe deasupra, prezentări organizate de anumite ţări sau grupuri de ţări (de exemplu, nouă prezentări au fost organizate de UE, nouă de Brazilia, trei de China și șapte de Ţările de Jos). Toate aceste evenimente au fost organizate în centrul de conferinţe (comparabil cu cen-trul de expoziţii mondiale Heysel din Bru-xelles), dar, din cauza lipsei de spaţiu, alte evenimente au sfârșit prin a se desfășura chiar la Copenhaga, în oraș.

Delegaţia CESE, formată din 3 membri, a participat la cea de a doua săptămână a

COP 15, între 13 și 18 decembrie. CESE nu a avut un rol oficial de negociator în cadrul evenimentului, dar a participat din două motive: pentru a prezenta în faţa unui public mai larg eforturile depuse de Comitet până în prezent, rezumate în cadrul rezoluţiei „Fără cale de întoarcere”, și pentru a organiza un eveniment cola-teral. Un eveniment colateral constă de obicei într-o miniconferinţă de circa o oră și jumătate-două ore: câţiva vorbitori fac prezentări, iar apoi se organizează o dez-batere cu publicul.

Evenimentul colateral organizat de CESE vineri, 18 decembrie, a avut ca temă PIB-ul și metodele alternative de evaluare a bună-stării. La prima vedere, aceste subiecte pot părea nerelevante pentru schimbările clima-tice, dar felul în care este evaluată creșterea și bunăstarea are un impact profund asupra alegerilor politice efectuate. Transformarea unui eveniment colateral într-un succes înseamnă și crearea unui program intere-sant și atractiv și, apoi, vinderea cu succes a acestuia. Grupul de vorbitori era impre-sionant, incluzând persoane de înalt nivel provenind din mediul academic și factori de decizie politică care erau excelenţi oratori, așa că următorul pas a constat în atragerea unui public larg și numeros. S-au distribuit fluturași, au fost afișate postere, s-au folosit toate contactele de care s-a dispus și s-au servit mâncăruri și băuturi. La un eveniment unde concurenţa pentru atragerea atenţiei este acerbă, nimic nu poate fi considerat de la sine înţeles. (ja) ●

Punctul de vedere al societăţii civile privind energia nucleară: oportunităţi și riscuriDupă încheierea summitului de la Copen-haga, a sosit momentul să discutăm des-pre modul în care energia nucleară ne-ar putea ajuta să realizăm obiectivele conve-nite de comunitatea internaţională. Deoa-rece energia nucleară reprezintă una din formele de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon de care dispunem în pre-zent, Comitetul a considerat întotdeauna că ea nu poate fi, pur și simplu, ignorată. Cu toate acestea, chestiunea energiei nucleare necesită o dezbatere aprofun-dată cu toate părţile implicate, inclusiv întreprinderile, lucrătorii, asociaţiile și, nu în ultimul rând, cetăţenii europeni. Scopul este atingerea unui grad cât mai înalt de sensibilizare a populaţiei UE, care să asigure luarea unor decizii echilibrate, vizionare și juste de către responsabilii politicii.

Conferinţa Secţiunii TEN, desfășurată la 30 noiembrie și intitulată „Energia nucleară: oportunităţi și riscuri. Punctul de vedere al societăţii civile și al părţilor implicate” constituie în primul rând conti-nuarea eforturilor constante ale Comitetu-lui de a face ca dezbaterea privind energia nucleară să devină mai transparentă.

Această conferinţă se înscrie printre activităţile Forumului european pentru energie nucleară (European Nuclear Energy Forum – ENEF), lansat în 2007 de Comi-sia Europeană. Dl Tóth este președintele grupului de lucru privind transparenţa, iar câţiva membri CESE participă la gru-purile de lucru ale ENEF privind riscurile și oportunităţile.

Numeroși reprezentanţi ai diverselor organizaţii au participat la această mani-festare și au discutat despre competitivi-tatea energiei nucleare, influenţa aces-teia asupra preţurilor energiei electrice, precum și despre gestionarea deșeurilor nucleare. Printre vorbitorii cei mai de seamă s-au numărat dl Dominique Ristori, director general adjunct al DG TREN, precum și dna Edit Herczog și dl Ivailo Kalfin, deputaţi europeni. Mesele rotunde au fost prezidate de dl Iozia, dna Sirkeinen, dl Wolf și dl Ehnmark, patru membri ai CESE care joacă un rol activ în domeniul energiei și în cel al dezvoltării durabile.

Dl Tóth a subliniat faptul că dezba-terea se plasează în cadrul priorităţii CESE privind sensibilizarea cetăţenilor europeni cu privire la diferitele opţiuni în materie de energie, precum și al misi-unii mai extinse a ENEF de încurajare a dialogului dintre toate părţile implicate și de sporire a vizibilităţii dezbaterii pri-vind energia nucleară în rândul tuturor cetăţenilor.

Concluziile dezbaterii sunt clare: sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi transparenţa în domeniul energiei nucleare. Conferinţele organi-zate la nivel european sunt importante, dar va fi necesară ulterior o abordare la nivel local și va trebui sprijinită crearea, la nivel naţional și local, de forumuri pri-vind energia nucleară.

Participanţii au reușit să ajungă la un compromis cu privire la câteva puncte, dar multe chestiuni, cum ar fi gestiu-nea deșeurilor sau cea a competitivită-ţii costurilor (având în vedere mai ales costurile neașteptat de mari ale noilor centrale nucleare din UE), rămân a fi rezolvate. Energia nucleară nu înseamnă întotdeauna preţuri scăzute la energia electrică, în special din cauza punerii în aplicare necorespunzătoare a liberalizării pieţei europene a energiei. (ak) ●

ȘTIRI DESPRE MEMBRIMario Sepi primește distincţia de onoare a CES din Bulgaria

Dlui Mario SEPI, președintele CESE, i-a fost înmânată de către dl Lalko Dulevski, președintele Consiliului Eco-nomic și Social din Bulgaria, distincţia de onoare a acestui organism, pentru contribu-ţia sa la dezvoltarea societă-ţii civile organizate. Aceasta este cea mai înaltă decoraţie

decernată în Bulgaria oficialităţilor care au contribuit activ la promovarea valorilor dialogului civil. Ceremonia s-a desfășurat cu prilejul reuniunii anuale a președinţilor și secretarilor gene-rali ai Consiliilor Economice și Sociale naţionale și ai CESE, care a avut loc la 27 noiembrie la Sofia, în cursul căreia par-

ticipanţii au adoptat declaraţia intitulată „Piaţa europeană a forţei de muncă: măsuri de combatere a crizei”. (jr)

Tomasz Jasiński, în fruntea sindicatelor europene ale tineretului

Îi adresăm fel icităr i lui Tomasz Jasiński (Grupul „Salariaţi”, Polonia), care a fost ales recent președinte al Comisiei pentru tineret a Confederaţiei Europene a Sindicatelor (ETUC). Comi-sia pentru tineret derulează programe de acţiune și își exercită influenţa asupra

activităţii ETUC, oferind certitudinea faptului că strategiile acesteia, politicile și luările sale de poziţie ţin seama în mod corespunzător de părerile și nevoile tinerilor. (mb)

ficările instituţionale legate de dimensi-unea externă a UE constituie una dintre cele mai mari inovaţii ale noului tratat. S-a creat postul de președinte al Consiliu-lui European, cel de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și Serviciul euro-pean pentru acţiunea externă, un serviciu diplomatic european incipient. Dat fiind potenţialul tratatului și voinţa afirmată a Președinţiei spaniole de a depune efor-turi de realizare a unui autentic „multi-lateralism eficient” și de transformare a UE într-un lider mondial, sunt așteptate evoluţii importante în acest domeniu.

Prim-ministrul spaniol, dl José Zapa-tero, a declarat de curând: „Europa a fost și continuă să fie un proiect de succes (…). Dar nu suntem mulţumiţi, ne dorim mai mult (…). Europa se întoarce”. Programul Președinţiei demonstrează această dorinţă de acţiune. (mb) ●

Mario Sepi

Tomasz Jasiński

Page 3: ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură

CESE info – Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială 3

EDITORIAL

www.eesc.europa.eu

Dragi cititori,Acest număr special al CESE info apare la începutul Anului European de Luptă împotriva Sărăciei și Exclu-ziunii Sociale. Aceste două aspecte reprezintă preocupări speciale ale Comitetului Economic și Socia l European. În 2009, Comitetul nostru a elaborat o serie de avize importante pe această temă, punând accentul pe provocările reprezentate de sărăcia persoanelor încadrate în muncă și pe

obiectivele agendei sociale reînnoite. În numele societăţii civile, am salutat decizia ca anul 2010 să fie un an de acţiune. Uniunea Europeană asigură cadrul drepturilor care constituie fundamentul acţiunilor concrete destinate luptei împotriva sărăciei. Legătura dintre demnitatea umană și condiţia economică și socială a persoanelor este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și în constituţiile multor state membre. Avem nevoie urgentă de o voinţă politică fermă, care să insiste asupra punerii în aplicare a măsurilor sociale necesare la toate nivelurile guvernamentale, pen-tru a lupta împotriva excluziunii sociale și a sărăciei.

Avem de-a face cu o situaţie dramatică: în prezent, peste 79 de milioane de persoane din UE trăiesc în sărăcie, inclusiv 19 milioane de copii. De fapt, unul din cinci cetăţeni europeni trăiește în condiţii sociale inacceptabile.

Chiar dacă în domeniile politice privind protecţia socială UE dispune de competenţe limitate în comparaţie cu guvernele naţionale, trebuie să reţinem faptul că Anul european 2010 poate reprezenta o ocazie importantă pentru ca acest aspect să devină o prioritate pe ordinea de zi politică și pentru a se solicita un răspuns concret.

Cu mai multe ocazii, în 2009, Comitetul Economic și Social European a început să sublinieze importanţa unei agende sociale reînnoite și substanţiale. Am adoptat chiar și o declaraţie, împreună cu Notre Europe, prin care invităm persoanele individuale și organizaţiile societăţii civile să semneze o petiţie pentru un nou program de acţiune socială, prin care se solicită ca drepturile sociale să fie considerate la fel de importante ca și libertăţile economice. Asigurarea accesului la drepturi, în special la drepturile sociale, reprezintă primul pas pentru ca lupta împotriva excluziunii sociale să devină un obiectiv concret și fezabil în cadrul UE.

Excluziunea socială și sărăcia (prima putând fi atât cauza, cât și consecinţa celei din urmă) trebuie abordate împreună, în special în contextul crizei economice.

Abordarea problemelor lucrătorilor săraci înseamnă, atât la nivel european, cât și naţional, să se intervină în mai multe domenii: politica privind ocu-parea forţei de muncă, bunăstarea și securitatea socială, precum și măsurile în favoarea familiilor.

Pe lângă aceasta, trebuie luate în considerare grupurile cele mai vulnera-bile, cum ar fi minorităţile etnice, lucrătorii migranţi, persoanele fără adăpost, familiile cu un singur părinte și altele.

Acest lucru este deosebit de important în situaţia economică actuală. În timp ce Europa se îndreaptă cu pași timizi către redresare, mulţi cetăţeni sunt încă afectaţi de impactul șomajului, al datoriilor și al standardelor de viaţă tot mai scăzute. Trebuie să ne asigurăm că cei mai puțin avuți nu plătesc preţul unei crize pentru care nu sunt responsabili. În anul 2010 liderii UE și guvernele naţionale trebuie să treacă de la discursuri la acţiune. Și pentru aceasta, UE trebuie să-și accelereze acţiunile pe baza câtorva principii și valori: consolidarea modelului social european; îmbunătăţirea eficacităţii metodei deschise de coordonare; promovarea drepturilor fundamentale la locul de muncă și a principiului muncii decente; integrarea aspectului privind lucră-torii săraci în cadrul dialogului social la nivel european.

Mario SepiPreședintele CESE

Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO

CESE info Comitetul Economic și Social EuropeanO punte între Europa și societatea civilă organizată

21 ianuarie 2010 – Madrid, Spania: Conferinţa de deschidere a Anului European de Luptă împotriva Sărăciei și Excluziunii Sociale

17-30 mai 2010 – Bruxelles, Belgia:Săptămâni tematice – primăvară

10-24 octombrie 2010 – Bruxelles, Belgia:Săptămâni tematice – toamnă

PENTRU AGENDA DUMNEAVOASTRĂ

Va putea Europa să scape vreodată de sărăcie?Regizorul britanic Ken Loach este cunos-cut în Europa pentru dramele sale necru-ţătoare, care evocă efectele nedreptăţii sociale. În decembrie 2009, câștigătorul Premiului Palme d’Or de la Cannes a adă-ugat un nou premiu în palmaresul său, Premiul Academiei Europene de Film pentru întreaga sa carieră. El a acordat un interviu în exclusivitate CESE info.

CESE info: Consideraţi că una dintre temele principale ale filmelor dumneavoas-tră este punerea în evidenţă a suferinţei cauzate de sărăcie?

Ken Loach: Acesta este unul dintre elemente, însă nu îmi place să reduc temele la unul sau două aspecte. Încerc să realizez lucruri destul de complexe. Dar unul dintre lucrurile pe care le-au încercat scenariștii cu care lucrez este să facă legătura între experienţa personală și contextul social. Nu creștem complet izolaţi. Totul este determinat de contex-tul social și politic în care trăim. Ceea ce nu se ia în considerare sunt oamenii săraci și … nu-mi place cuvântul „excluși”. Aceștia au o funcţie economică, chiar dacă sunt șomeri, și anume aceea de a face să scadă valoarea muncii. Este greșită ideea că șomajul și excluziunea socială – ca să folosesc expresia la modă – sunt într-un fel aberante. Acestea fac parte în mod implicit din sistemul lor, sistemul celor care posedă și controlează și furnizează cadrul politic pentru – un cuvânt înspăi-mântător – capitalism.

CESE info: Credeţi că Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și Excluziunii Sociale ar putea schimba situaţia?

KL: Cred că acest aspect trebuie privit în mod critic. Dacă am înţeles bine, există directive UE care prevăd ca serviciile publice să fie deschise ofertelor din sec-torul privat, iar statul nu poate juca niciun rol în domeniul investiţiilor în industrie și producţie. Asta înseamnă că activitatea

economică este determinată de societăţile private și de marile corporaţii. Lupta pen-tru profit este atât de dură, încât, pur și simplu, nu mai este loc pentru ocuparea forţei de muncă pe termen lung. Locul carierelor pe termen lung, pe care le aveau oamenii în trecut, este luat de locuri de muncă intermediate de agenţii, locuri de muncă ocazionale și contracte pe termen scurt.

Tatăl meu a lucrat în aceeași fabrică timp de 43 de ani. În prezent, nimeni n-ar mai putea face acest lucru. El a fost ucenic. Acum nu mai există ucenicie. Șomajul în rândul tinerilor din ţara noastră este de 20 %. Dacă sistemul economic nu poate furniza locuri de muncă și nici noi împre-ună nu putem, atunci cum se va realiza acest lucru?

CESE info: Cum 80 de milioane de per-soane din UE sunt expuse riscului de sără-cie, ce ar putea întreprinde societatea civilă pentru a face faţă acestei probleme?

KL: Nu prea multe, atât timp cât cei care sunt la putere nu schimbă radical direcţia de acţiune. Consider că această schimbare de direcţie trebuie îndreptată către pro-prietatea comună, controlul democratic, orientată spre satisfacerea nevoilor și

Ken Loach

> > > p a g i n a 4

Însăși nevoia unui an special dedicat com-baterii sărăciei și excluziunii sociale subli-niază faptul că nivelul sărăciei în Uniunea Europeană este inacceptabil de mare, unii ar spune chiar șocant de mare. Totuși, în ansamblu, Europa este una dintre cele mai prospere regiuni din lume.

Acest lucru dă naștere unei întrebări fundamentale: ce este sărăcia și ce o cau-zează? Oficial, a fi sărac înseamnă a avea un venit mai mic de 60 % din venitul mediu al unei ţări. Reflectă însă această definiţie abstractă experienţele oameni-

Cum percep europenii sărăcia?

lor? Două sondaje Eurobarometru reali-zate în 2009 oferă unele răspunsuri.

Rezultatele au arătat că trei sferturi dintre europeni consideră că sărăcia este o problemă răspândită în ţara lor, iar 9 din 10 europeni vor să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea ei. Însă nu a existat con-sens în ceea ce privește definiţia sărăciei. Participanţii la sondaj au oferit răspunsuri diferite, definind sărăcia ca lipsa resurse-lor necesare integrării depline în socie-tate (24 %), incapacitatea de a-și permite bunuri de bază (22 %) sau dependenţa de

ajutoarele guvernamentale sau ale asoci-aţiilor de caritate (21 %). Mai puţin de o persoană din cinci a împărtășit definiţia oficială a factorilor de decizie politică.

Statistica arată că 16 % din populaţia UE trăiește sub pragul oficial de sărăcie. Conform sondajului din august-septem-brie 2009, cei mai mulţi oameni consideră că problema se înrăutăţește: 84 % dintre europeni consideră că sărăcia s-a accen-tuat în ţara lor în ultimii trei ani, în spe-cial în Ungaria, Letonia și Grecia. Totuși, în mod surprinzător, mult mai puţini (53 %) declară că sărăcia s-a accentuat în zona în care trăiesc și doar 12 % dintre participanţii la sondaj afirmă că au în fiecare lună difi-cultăţi privind acoperirea costului vieţii.

A se simţi sărac înseamnă același lucru cu a fi sărac? „Oamenii pot judeca cel mai bine dacă sunt afectaţi de sărăcie”, afirmă Robert Manchin, director executiv al Organizaţiei Gallup din Europa, care a realizat celălalt sondaj – prin telefon – în luna iulie. Totuși, locuitorii din unele ţări au tendinţa de a fi mai optimiști decât alţii. De exemplu, în Cipru, procentul de per-soane care consideră că sărăcia este răs-pândită este mai mic decât în orice ţară, în afară de Danemarca. Și totuși, statistic, Cipru este una dintre cele șase ţări cu cel mai ridicat nivel al sărăciei din UE, aceasta fiind o dovadă elocventă a complexităţii

> > > p a g i n a 4

ISSN 1830-639X

Page 4: ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură

4 CESE info – Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială

cerșetor că este liber să ia masa la Ritz. Minunat.

CESE info: A schimbat vreuna dintre operele dumneavoastră percepţia asupra sărăciei mai mult decât altele? De exemplu „Cathy Come Home”?

KL: Acesta a avut impact doar datorită situaţiei de atunci a televiziunii. Consider că am avut realizări mai mari, însă „Cathy Come Home” a venit la momentul potrivit. A mai fost și „Kes”, dar măcar băiatul din „Kes” avea un loc de muncă. În „Sweet 16” era vorba de un băiat ceva mai în vârstă, care nu avea nimic: nici comunitate, nici loc de muncă, nimic. Aceasta este diferenţa de 30 de ani care le separă. „Sweet 16” a fost filmat în Greenock on the Clyde, care fusese un oraș cu șantier naval și care se confruntă în prezent cu șomajul în masă. Industria cea mai dezvoltată erau drogu-rile. Tinerii deștepţi au plecat, iar ceilalţi au rămas acolo și și-au distrus viaţa. ●

nu spre profit, precum și către protecţia mediului.

Bizar este faptul că [politicienii] sunt cei care conduc, iar ei ridică din umeri ca și cum răspunsul ar trebui să pice din cer, însă nu este așa. Este rezultatul acestui mod de a organiza activitatea economică. La ce se așteaptă? Este ca și cum diavolul s-ar plânge de păcate.

CESE info: Filmul dumneavoastră „It’s a Free World” reprezintă o descriere brutală a exploatării lucrătorilor migranţi în Europa. Credeţi însă că libera circulaţie și înlesnirea călătoriilor în cadrul UE i-ar putea ajuta pe oameni să scape de sărăcie?

KL: Cum să poată călători dacă sunt șomeri? N-au niciun ban. Este o ipocrizie. Ar trebui să treacă prin zonele sărace – care există în fiecare ţară – și să le spună: „Sunteţi liberi să călătoriţi.” Bine, și unde sunt banii? Este ca și cum i s-ar spune unui

Continuare din pagina 3 — Va putea Europa să scape vreodată de sărăcie?

poate deveni o formă de autosugestie care poate influenţa bunăstarea oame-nilor, menţionează Robert Manchin. În criza actuală, 26 % dintre europeni se așteaptă ca lucrurile să se agraveze în anul următor, în timp ce 16 % prezic o îmbunătăţire.

În opinia europenilor, cine poartă răs-punderea? Majoritatea europenilor afirmă că guvernele naţionale trebuie să adopte măsuri pentru reducerea sărăciei, prin oferirea de locuri de muncă și formare profesională, prin sprijinirea creșterii economice și prin construirea de locu-inţe la preţuri acceptabile. Dar, conform sondajului, europenii privesc și către UE: „europenii sunt foarte conștienţi de pro-blemele sărăciei și excluziunii sociale în societatea de astăzi”, conchide Vladimir Špidla, comisarul european pentru ocupa-rea forţei de muncă. „Trei sferturi așteaptă ca UE să joace un rol important.” ●

problemei, care sugerează că solidaritatea socială și percepţia prosperităţii relative au un impact puternic asupra modului de gândire al oamenilor.

Șomajul este considerat principala cauză socială a sărăciei în UE, lipsa educa-ţiei și a formării profesionale fiind răspun-zătoare în primul rând de sărăcia individu-ală. În sudul Europei, contextul și sprijinul familial au o influenţă mai puternică decât în ţările din nord. Însă, în timp ce 56 % dintre europeni consideră că șomerii sunt cei mai expuși riscului, doar o persoană din cinci consideră că părinţii singuri și copiii sunt vulnerabili, deși datele arată că aceștia se află printre grupurile cu cel mai înalt risc (32 %, respectiv 19 % dintre aceștia fiind afectaţi de sărăcie).

Șomerii prezintă o probabilitate de două ori mai mare de a fi îngrijoraţi de sărăcie și lipsa locuinţei. „Factorul teamă”

Continuare din pagina 3 — Cum percep europenii sărăcia?

În opinia dv., cât de răspândită este sărăcia în ţara dv.?

Un „An” poate schimba situaţiaMembrii Comitetului Economic și Social European au salutat imediat decizia de a proclama anul 2010 Anul combaterii sără-ciei în UE. În avizul său din mai 2008, Comitetul consideră că acest An euro-pean reprezintă „o iniţiativă lăudabilă în vederea sensibilizării opiniei publice cu privire la faptul că în Europa persistă arii caracterizate de sărăcie și marginalizare și a furnizării de sprijin pentru modalităţi eficiente de rezolvare a acestor probleme”. Din nefericire, aceste „arii” sunt departe de a fi nesemnificative. Date recente arată că aproape 80 de milioane de oameni din UE trăiesc în sărăcie, adică aproximativ 16 % din populaţie, situaţie pe care CESE o descrie drept „intolerabilă”.

„Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale este în interesul fiecărui cetăţean,

motiv pentru care toţi ar trebui să con-tribuie la îndeplinirea acestui obiectiv”, se spune în aviz, un punct subliniat de Krzysztof Pater, raportor (CESE, Grupul „Activităţi diverse”), vicepreședintele Asociaţiei cercetașilor din Varșovia. „Nu se poate ca oamenii bogaţi să considere doar că, odată ce își plătesc taxele, nu mai au nicio responsabilitate”, explică dl Pater. Toate tipurile de activităţi pot schimba situaţia: chiar și un pic de muncă voluntară o dată pe săptămână. „Este o chestiune de mentalitate a societăţii.”

Dl Pater consideră că Europa are nevoie de noi indicatori, care să dezvăluie gradul sărăciei reale și capacitatea oamenilor de a cumpăra bunuri și servicii pentru ei și pentru familiile lor, nu doar inegalită-ţile relative în ceea ce privește venitul. „Cunoaștem eforturile Comisiei în acest sens”, declară dl Pater. „În final, respon-sabilitatea principală le revine factorilor de decizie politică.”

CESE identifică cinci chestiuni cărora trebuie să li se acorde atenţie specială în cursul Anului combaterii sărăciei:

munca fără forme legale;•măsurile active în favoarea reinserţiei •la locul de muncă;investiţiile în activităţi industriale •și servicii generatoare de locuri de muncă;impactul politicilor asupra viitoarei •creșteri economice;situaţia energetică și cea alimentară a •populaţiilor celor mai expuse.

Pentru eradicarea sărăciei va fi nevoie de implicarea multor domenii politice diverse, factorii de decizie politică fiind cei care trebuie să preia frâiele. „Distribu-irea echitabilă a bunăstării trebuie, mult mai mult decât până în prezent, să devină un obiectiv politic determinant la nivelul UE”, se spune în aviz.

Ocuparea forţei de muncă este în gene-ral considerată drept cea mai bună cale pentru a ieși din starea de sărăcie. În 2007, aproape 10 % din adulţii de vârstă pro-fesională activă din UE făceau parte din familii în care niciun membru nu avea ser-viciu. Migranţii se confruntă cu o rată mai mare a șomajului decât populaţia locală, chiar cu 16 % într-o ţară ca Danemarca, și, prin urmare, sunt mai expuși sărăciei și excluziunii sociale.

Cu toate acestea, un loc de muncă nu garantează protecţie. Conform sonda-jului privind protecţia socială și inclu-ziunea socială realizat de UE în 2008, a reieșit că 8 % dintre cetăţenii încadraţi în muncă din UE-25 trăiau sub pragul de sărăcie. Aceasta este cauzată de salariile scăzute, nivelul redus al competenţelor, condiţiile de muncă precare și, adesea, angajarea în muncă cu timp parţial, împotriva voinţei lucrătorilor. Avizul CESE pe tema „Muncă și sărăcie: către o abordare globală indispensabilă”, din septembrie 2009, evidenţiază suferinţele lucrătorilor săraci. Avizul pledează pen-tru locuri de muncă de calitate, posibi-lităţi mai bune de formare profesională și învăţare pe tot parcursul vieţii și noi mecanisme de a îmbina protecţia socială și munca, astfel încât să se asigure tuturor familiilor un venit adecvat. Cu un număr estimat la 48,1 milioane de lucrători fără contracte de muncă stabile în Europa, nivelul de precaritate a muncii crește și contribuie la sărăcia persoanelor înca-drate în muncă.

„Anii europeni” și semnificaţia lorde Irini PariVicepreședinte al CESE Responsabilă cu comunicarea

Aud adeseori lumea întrebându-se ce reprezintă, de fapt, Anii europeni. Anii europeni aduc în centrul atenției o temă importantă pentru Europa și pen-tru societatea noastră. Ei pun în lumină activitățile aflate în derulare în domeniul respectiv, alimentează dezbaterea publică și generează un respect binemeritat față de organizațiile voluntare implicate și inițiativele acestora, sporind astfel șansele acțiunilor întreprinse de autoritățile publice.

Ultimii doi „Ani europeni”, Anul Euro-pean al Creativității și Inovării (2009) și Anul European al Dialogului Intercultural (2008), au avut un caracter foarte practic, fiind deosebit de relevanți pentru preocu-pările și activitatea Comitetului.

Acum, în 2010, este Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și Excluziu-nii Sociale. Acest an reprezintă o provo-care deosebită din punctul de vedere al comunicării, dat fiind că există atitudini diverse cu privire la problematica sărăciei și a excluziunii sociale. Această temă sus-cită reacții diverse, care pot merge chiar până la jenă. Nu este un subiect „agreabil”, ci, dimpotrivă, dureros, și se poate dovedi greu de discutat. Și totuși, este vorba des-pre viața de zi cu zi a unor femei, bărbați și copii care se confruntă cu situații dificile și nu au siguranța că mâine vor avea un acoperiș deasupra capului și că vor avea ce pune în farfurie. Prin urmare, trebuie să abordăm această temă cu delicatețe și cu respect. Acest număr al CESE info prezintă măsurile practice pe care le-a adoptat CESE pentru ca această problemă socială majoră să rămână o prioritate a agendei noastre. ●

Krzysztof Pater

„Există oameni în sectoarele pe care le reprezint – prelucrarea metalelor, construcţii, servicii – care nu pot trăi decent din salariile lor, în special în cen-trele urbane”. „Pentru noi, această idee este inacceptabilă”, explică dna Nicole Prud’homme, din cadrul Federaţiei fran-ceze a lucrătorilor creștini, membră a Grupului „Salariaţi”, care a elaborat avi-zul. „Munca trebuie să le ofere oamenilor demnitate și să garanteze, de asemenea, bunăstarea familiilor lor”. Procesul de consultare pe care s-a bazat avizul a inclus o audiere publică. „Textul corespunde rea-lităţii din Europa și experienţei oameni-lor. Sper că va constitui o resursă pentru Comisie în cursul anului viitor”.

Dna Prud’homme subliniază că iniţi-ativa a fost lansată înainte de izbucnirea crizei economice. „Doresc să atrag atenţia asupra faptului că munca nu te pune tot-deauna la adăpost de sărăcie, nici măcar munca cu normă întreagă. Aceasta este o problemă structurală: criza doar a agra-vat-o și încă nu am ieșit din ea! Anul euro-pean reprezintă o oportunitate de a avansa și de a evita întoarcerea la situaţia care a existat înainte.”

Lipsa unei definiţii a sărăciei la nivel european sugerează că problema a fost subestimată în trecut. Așa cum menţi-onează Reţeaua europeană anti-sărăcie (EAPN), obţinerea unei imagini clare a inegalităţilor sociale înseamnă și a ana-liza prosperitatea și a înţelege cine se bucură de ea, de unde vine și cum este redistribuită. De asemenea, există mari inegalităţi între cele 27 de state membre ale UE. Totuși, este posibil ca oamenii care se află la pragul sărăciei în Regatul Unit, Danemarca sau Irlanda să aibă un venit de nouă ori mai mare decât săracii din Bulgaria, România și Letonia, iar aceste diferenţe au crescut odată cu extinderea UE. „Aceasta evidenţiază importanţa unei politici eficiente de coeziune economică și socială și de reducere a diferenţelor economice actuale din cadrul UE, pentru restrângerea zonelor afectate de sărăcie”, afirmă CESE.

Irini Pari

Dl Antonello Pezzini, membru al Gru-pului „Angajatori”, a fost coraportor al avizului privind agenda socială reînnoită, din ianuarie 2009. „Dacă exploatăm bine acest An de combatere a sărăciei, situaţia s-ar putea schimba cu adevărat”, declară dl Pezzini, reamintind Anul European pen-tru Întreprinderi Mici și Mijlocii (IMM-uri) 1982. „Am lansat o serie de iniţiative, iar beneficiile au durat mult timp după aceea. Aceasta este valoarea unui an spe-cial: determină concentrarea atenţiei și duce la o schimbare durabilă”. Sărăcia și excluziunea socială dăunează econo-miei europene, menţionează dl Pezzini, accentuând rolul dialogului civil pentru sensibilizarea reciprocă și diminuarea inegalităţilor din societate.

Așa cum se afirmă clar în aviz, „toc-mai în contextul actualei crize nu poate fi trecut cu vederea faptul că există o res-ponsabilitate a întregii societăţi pentru bunăstarea persoanelor individuale”. ●

Antonello Pezzini

Nicole Prud’homme

HungaryBulgariaRomania

LatviaPortugal

FranceGreece

LithuaniaSlovakiaSloveniaBelgium

ItalyEstonia

EU-27Germany

PolandIreland

United KingdomSpain

Czech RepublicThe Netherlands

LuxembourgFinland

MaltaAustria

SwedenCyprus

Denmark

WidespreadNot widespreadDon’t know

Page 5: ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură

CESE info – Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială 5

Către eradicarea sărăciei infantile din UE

A douăzecea aniversare a Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului reprezintă ocazia de a reflecta la faptul că, în Europa, aproximativ un copil din cinci trăiește în sărăcie. Raportul nu s-a îmbunătăţit din 2003 până în prezent. În unele state membre, raportul este de unu la patru.

Locuinţele inadecvate, o sănătate pre-cară și o mai mare expunere la comporta-mente de risc sunt numai unele din efectele pe care sărăcia le are asupra persoanelor celor mai vulnerabile din Europa și, prin urmare, asupra viitorului Europei.

Copiii din gospodăriile cu un singur părinte prezintă un risc mai mare de a trăi în sărăcie. Odată cu declanșarea cri-zei financiare, câteva state membre au

redus bugetele acordate învăţământului, îngrijirii sănătăţii și asigurărilor sociale. Astfel de măsuri pot să mărească riscul de perpetuare a așa-numitei „transmitere a sărăciei de la o generaţie la alta”.

Pentru a opri transmiterea sărăciei în acest mod, este necesară o strategie inte-grată, cu politici având la bază obiective direcţionate și cuantificabile. Până în prezent, nu există niciun obiectiv oficial al întregii UE privitor la reducerea sără-ciei infantile. Parlamentul European a propus o reducere de 50 % până în 2012, dar Comisia Europeană a păstrat tăcerea asupra acestui subiect.

„Ideea de a reduce sărăcia infantilă din UE cu 50 % este o idee bună, pe care o susţin integral, dar întrevăd dificultăţi în

realizarea ei, în special în cazul în care Comisia nu are competenţa de a sancţiona acele ţări care nu-și ating obiectivele”, a declarat Jillian van Turnhout, membră a Grupului III și directoarea organizaţiei Childrens’ Rights Alliance (Alianţa pen-tru drepturile copiilor). „Comisia este conștientă de existenţa acestor probleme și aș spune că acesta este motivul pentru care nu a reacţionat”.

În martie 2006, Consiliul European a solicitat statelor membre să întreprindă acţiuni în scopul reducerii sărăciei infan-tile. Un an mai târziu, Comisia și guvernele

Sărăcia este legată de gen

Jillian van Turnhout

Claus Sørensen

Mamele singure din Europa luptă pentru a le asigura copiilor lor condiţii minime de trai. Un loc de muncă stabil reprezintă doar o parte a soluţiei. Mamele singure trebuie să facă faţă mai multor sarcini, mergând de la îngrijirea familiei până la găsirea unui program de lucru care să le permită să-și îndeplinească și obligaţiile în cadrul gospodăriei. Lipsa flexibilităţii și a mobilităţii în ceea ce privește locul de muncă face însă ca mamele singure să fie mult mai expuse riscului sărăciei și, prin urmare, și copiii lor sunt în aceeași situa-ţie. În Europa, sărăcia este deja o realitate în 34 % din gospodăriile care au drept cap de familie un părinte singur.

„Mai mult de jumătate din familiile cu un singur părinte trăiesc în sărăcie. În Regatul Unit, acestea reprezintă 53 %”, susţine Brenda King, fost comisar în cadrul Comisiei Naţionale a Femeilor. „Mamele singure, de regulă, nu sunt fle-xibile în privinţa orelor de lucru. Posibi-litatea de a alege locul de muncă este, de asemenea, restricţionată, deoarece mulţi părinţi singuri nu pot lucra departe de unitatea de îngrijire a copilului, presupu-nând că își pot permite așa ceva”.

În majoritatea ţărilor din UE, riscul sărăciei este mai mare în rândul femeilor. Ca urmare a crizei financiare, problema s-a acutizat. Șomajul va crește anul viitor și va atinge „cote nemaiîntâlnite de mai mult de un deceniu”. Aceasta a fost con-cluzia dură a unui raport din octombrie 2009 al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Euro-pene. Cei cu contracte mai slabe și cei mai puţin calificaţi duc și vor continua să ducă greul actualei recesiuni.

Rata ocupării forţei de muncă în rân-dul femeilor, mai adaugă raportul, a fost iniţial mai puţin afectată de criză, pentru că multe femei lucrează în sectoarele soci-ale. „Cu toate că și-au păstrat locurile de muncă, le-au fost reduse orele de lucru”, explică Brenda King.

Mai mult de trei sferturi din lucrăto-rii cu normă parţială sunt femei. Aceasta înseamnă un raport de unu la trei, în timp ce numai unul din zece bărbaţi lucrează cu normă parţială. Iar diferenţa de sala-rizare dintre genuri a rămas neschimbată,

la 15 %, din 2003. În unele state membre, diferenţele sunt considerabil mai mari.

La treizeci și patru de ani după ce a fost adoptată, în 1974, directiva privind egalitatea de remunerare, femeile din UE sunt încă discriminate pe piaţa forţei de muncă. În ciuda faptului că, în medie, au un nivel mai înalt de educaţie, femeile se regăsesc în relativ puţine poziţii decizio-nale. 71 % dintre managerii de întreprin-dere din Europa sunt bărbaţi, în timp ce femeile predomină în sectorul serviciilor către clienţi.

Comisia Europeană analizează modali-tatea de a reduce această discrepanţă și de a elimina stereotipurile, care prestabilesc anumite roluri și întăresc prejudecăţile. Anul trecut, aceasta a cheltuit peste 100 de milioane de euro pentru programe de ocu-pare a forţei de muncă, coeziune socială și egalitate între genuri.

Lipsesc însă obiectivele concrete, la nivelul UE, de reducere a sărăciei în rân-dul femeilor. Reducerea acestui tip de Brenda King

sărăcie le-ar oferi copiilor lor șanse de reușită mult mai bune. „Nu văd cum poate fi eradicată sărăcia în rândul copiilor, dacă

Să îi implicăm pe cetăţeni„În lipsa comunicării se poate întâmpla tot ce e mai rău – adică absolut nimic”, a afirmat Claus Sørensen, director general al Direcţiei Generale Comunicare din cadrul Comisiei Europene. În alocuţiunea adre-sată participanţilor la conferinţa europeană pe tema „Sărăcia, între realitate și percep-ţie: o provocare adresată comunicării”, din octombrie 2009, dl Sørensen a precizat că, pentru a transmite mesajul referitor la nevoia de a aborda problemele sărăciei și excluziunii sociale, se impune în principal stabilirea unui contact cu publicul.

Situaţia critică a victimelor sărăciei și excluziunii sociale reprezintă un subiect

care a fost în mare măsură marginalizat. Atragerea atenţiei asupra condiţiilor de trai ale persoanelor vulnerabile din Europa și semnalarea acestei situaţii presupun o apropiere mai mare de public. Mai exact, acest lucru înseamnă că informaţiile tre-buie să ajungă în casele oamenilor și în reţelele sociale online.

„Trebuie să pregătim publicul și să îl facem să înţeleagă că trebuie făcut ceva în privinţa excluziunii sociale”, a mai spus dl Sørensen. El a recunoscut că direcţia generală în cadrul căreia lucrează nu s-a dovedit până în prezent atât de eficientă pe cât ar fi fost de dorit. ●

naţionale au considerat-o temă prioritară. Atenuarea sărăciei infantile necesită mai mult decât un acces mai simplu la piaţa locurilor de muncă, și anume o abordare holistică a dezvoltării emoţionale și soci-ale a copilului.

În urma unei analize comune și coor-donate a datelor naţionale, Comisia și Consiliul au posibilitatea de a elabora recomandări. Potrivit unui raport din 2008, este necesar ca statele membre să-și îmbunătăţească monitorizarea și să evalueze impactul politicilor privitoare la sărăcia infantilă și excluziunea socială.

Eradicarea sărăciei infantile poate deveni o preocupare prioritară în cele mai multe, dacă nu în toate statele membre. Cu toate acestea, realitatea este că multe din-tre acestea nu au aplicat încă recomandă-rile asupra cărora au convenit în propriile planuri naţionale de acţiune 2008-2010. Absenţa investiţiilor și a angajării în acest sens la nivel naţional și local echivalează cu imposibilitatea de a obţine rezultate concrete prin aceste iniţiative. Rezultatul este că sărăcia infantilă se menţine în con-tinuare la un nivel ridicat: oricât ar părea de nedrept, 19 % dintre copii trăiesc în sărăcie. ●

nu se are în vedere ca obiectiv concret reducerea sărăciei în rândul femeilor”, a conchis Brenda King. ●

© U

niun

ea Eu

rope

ană

Page 6: ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură

6 CESE info – Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială

Minorităţile etnice se luptă încă să-și găsească locul în Europa

Discriminarea pe motive etnice este consi-derată a fi cea mai comună formă de dis-criminare din Europa. Potrivit sondajului Eurobarometru din 2009 privind discrimi-narea, peste jumătate din europeni consi-deră că apartenenţa etnică reprezintă un obstacol în calea accesului pe piaţa forţei de muncă. Astfel de informaţii sunt de rău augur pentru imigranţi și pentru integrarea minorităţilor pe întreg teritoriul european.

Președintele Comisiei Europene, dl José Manuel Barroso, dorește elaborarea unei politici comune de imigraţie care să pună accentul pe respectarea drepturilor fundamentale și a demnităţii umane. În opinia președintelui Comisiei Europene, educaţia și formarea reprezintă fac - tori-cheie pentru integrare.

Însă discriminarea și stigmatizarea socială continuă să marginalizeze mino-rităţile etnice și imigranţii. Numeroase persoane care solicită azil din motive legitime sunt repatriate forţat sau plasate în detenţie în condiţii similare acelora din închisori. Alte persoane nu au, ade-sea, unde să locuiască în perioada în care așteaptă ca solicitările lor să fie prelucrate în cadrul unor proceduri administrative de lungă durată.

Situaţia grea a romilor, cel mai mare grup etnic din Europa, continuă să repre-zinte o provocare majoră. Potrivit sonda-jului Eurobarometru din 2008 privind dis-criminarea, aproape un sfert din populaţia europeană nu ar agrea ca vecin un rom. Acest procentaj scade la 6 % atunci când este vorba despre un vecin aparţinând unei alte minorităţi etnice decât romii. În consecinţă, anumiţi romi fac tot ce este posibil pentru a-și ascunde apartenenţa etnică.

În 2006, comisarul european însărcinat cu comunicarea, dna Margot Wallström, a solicitat CESE să elaboreze un aviz explo-ratoriu privind combaterea discriminării și promovarea integrării minorităţilor și, în special, a romilor. Conform aces-tui aviz, în viaţa lor de zi cu zi, romii se confruntă cu probleme cum ar fi locuin-ţele și educaţia de slabă calitate, lipsa de acces la asistenţă medicală și segregarea. Aproximativ 60 % din populaţia aparţi-nând acestei etnii trăiește în condiţii de sărăcie extremă, iar copiii romi se con-fruntă cu segregarea în școli încă de la o vârstă fragedă.

„Obiectivul acestui aviz este de a atrage atenţia instituţiilor europene asupra pro-blemelor cu care se confruntă comunită-ţile rome și de a formula recomandări care ar putea fi adoptate. Dacă se dorește în- tr-adevăr realizarea unor schimbări, sim-plul discurs politic nu este suficient; tre-buie să se ia măsuri decisive în acest sens. Până în prezent, nu s-a întreprins nicio acţiune concretă”, a declarat dna Madi Sharma, care a elaborat acest aviz în cola-borare cu dna Anne-Marie Sigmund.

Integrarea reală a minorităţilor se bazează pe o reţea de cooperare care să funcţioneze între toate părţile implicate.

Printre acestea se numără și romii, care sunt în continuare puternic subreprezen-taţi la nivel de luare a deciziilor politice. Avizul CESE solicită Comisiei să studi-eze modul în care legislaţia comunitară ar putea aborda situaţia etniei romilor, de exemplu prin adoptarea unei directive privind combaterea segregării.

Directivele UE privind combaterea discriminării și promovarea egalităţii de rasă reprezintă instrumente puternice. Însă punerea în aplicare și asigurarea respectării legii depind de statele mem-bre. Unele reușesc să-și îndeplinească această sarcină mai bine decât altele. În Italia, Consiliul de Stat a aprobat luarea amprentelor tuturor romilor și îi obligă pe aceștia să poarte ecusoane de îndată ce își părăsesc caravanele. În Irlanda de Nord, populaţia de etnie romă a solicitat pro-tecţie în faţa mulţimii care o lua cu asalt. În 2005, în Republica Cehă au continuat să apară cazuri nedovedite de sterilizare forţată a femeilor de etnie romă. În noiem-brie 2009, prim-ministrul ceh, Jan Fischer, a prezentat scuze oficiale și a promis că va adopta măsuri care vor pune capăt pentru totdeauna acestor practici.

„Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și Excluziunii Sociale este o ini-ţiativă excelentă. Cu toate acestea, în ceea ce privește populaţia de origine romă, se pune întrebarea dacă aceasta nu va trece în plan secundar, în contextul crizei finan-ciare și al numărului enorm de cetăţeni europeni care se confruntă cu sărăcia în prezent”, afirmă dna Madi Sharma. „Dacă acest An european nu reușește să identi-fice măsuri clare și concrete de combatere a sărăciei și excluziunii sociale cu care se confruntă comunităţile rome, va risca să se limiteze la un simplu exerciţiu formal din partea Comisiei”. ●

Combaterea sărăciei înseamnă lupta împotriva schimbărilor climaticeSchimbările climatice s-au aflat în prim-planul agendei politice în luna decembrie, odată cu începerea conferinţei COP 15 de la Copenhaga. CESE info a discutat cu dr. Rajendra Pachauri, președintele Gru-pului interguvernamental privind schimbă-rile climatice, despre legătura dintre schim-bările climatice și sărăcie, atât în Europa, cât și în ţările în curs de dezvoltare.

Dr. Rajendra Pachauri: Există diferite modalităţi prin care schimbările climatice se pot răsfrânge asupra sărăciei în Europa. În primul rând, odată cu creșterea frec-venţei și intensităţii fenomenelor extreme, populaţia săracă este cea care va avea cel mai mult de suferit. Chiar și în ţările cele mai prospere, săracii constituie principa-lele victime ale schimbărilor climatice, după cum a demonstrat uraganul Katrina ce a lovit orașul New Orleans.

În cazul regiunii mediteraneene, se prevede o agravare a deficitului de apă ca rezultat al schimbărilor climatice, care va afecta substanţial micii fermieri și catego-riile mai sărace ale societăţii. Însă acesta nu este singurul mod în care va fi afectată Europa. Mai multe regiuni din ţările în curs de dezvoltare vor suferi consecinţele negative ale schimbărilor climatice, mate-rializate în diminuarea producţiei agricole și într-o presiune extremă asupra resurse-lor de apă. Locuitorii din statele insulare mici și din zonele joase de coastă vor fi ameninţaţi de creșterea nivelului mării. Toate aceste efecte negative ar putea deter-mina numeroase persoane să-și părăsească ţările de origine, iar Europa ar urma să se confrunte cu problema unui număr ridicat de refugiaţi săraci, care nu ar face altceva decât să îngroașe rândurile populaţiei care trăiește în condiţii de sărăcie. ●

Împreună, pentru un nou program de acţiune socială„Cerem Comisiei Europene să propună un program de acţiune socială care să garan-teze că drepturile sociale fundamentale beneficiază de același tratament ca și regu-lile concurenţei și libertăţile economice.” Cu prilejul conferinţei din 30 noiembrie, care a marcat cea de a douăzecea aniver-sare a Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale, CESE și asociaţia

Notre Europe au dorit să sublinieze nece-sitatea de a relansa programarea acţiunii sociale, în funcţie de situaţia actuală din UE. După cum a declarat Bruno Vever, fost membru al Grupului „Angajatori”, „UE trece printr-o criză, în timpul căreia uită de cetăţeni. În aceste condiţii, CESE trebuie să acţioneze cu vehemenţă”. La evenimentul desfășurat în prezenţa dlui

CESE – pentru o mai mare sensibilizare și implicare a cetăţenilor în ceea ce privește sărăciaÎn cursul anului 2010, urmează să aibă loc sute de activităţi în întreaga UE. Printre evenimentele majore se numără confe-rinţa de deschidere (21 ianuarie, Madrid), conferinţa de închidere (17 decembrie, Bruxelles) și o expoziţie de artă și un concurs de jurnalism paneuropene. Se vor organiza, de asemenea, la Bruxelles două săptămâni tematice europene, axate pe temele sărăciei și excluziunii sociale. Acestea au drept scop să genereze dina-mism, prin concentrarea activităţilor în două perioade specifice: 17-30 mai și 10-24 octombrie 2010. În mod similar, săptămânile tematice ale statelor mem-bre vor avea loc în decursul anului, din februarie până în noiembrie.

La CESE, Secţiunea pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale și cetă-ţenie (SOC) a propus un grup de studiu transversal permanent, în vederea mobi-lizării resurselor și asigurării participării Comitetului la evenimentele majore atât din Bruxelles, cât și din statele membre. Acest grup va pregăti un raport privind rolul CESE în materie de sensibilizare în cursul anului și mesajele sale principale pentru perioada de după 2010. (mjb) ●

Madi Sharma

Dr. Rajendra Pachauri

Jacques Delors, fost președinte al Comi-siei Europene, au luat parte peste 200 de participanţi. Declaraţia adoptată la fina-lul conferinţei așteaptă să fie semnată de organizaţiile societăţii civile și de cetăţenii europeni. Textul este disponibil în 22 de versiuni lingvistice, la adresa http://www.eesc.europa.eu/social-rights. (jr) ●

© U

niun

ea Eu

rope

ană

Page 7: ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură

CESE info – Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială 7

Împreună, către o nouă cultură a mobilităţii urbane

Small Business Act: o aniversare fără entuziasmSprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) este esenţial nu numai pentru rezolvarea crizei financiare, ci și a problemelor sociale și de mediu. IMM-urile noastre ocupă un loc fruntaș în materie de inovare și creativitate și merită să fie susţinute mai mult de Uni-unea Europeană. Acesta este mesajul adresat factorilor de decizie europeni de către Grupul „Angajatori” al CESE, de Eurochambres, de UEAPME și de Business Europe, la conferinţa comună organizată la 2 decembrie 2009, cu oca-zia aniversării Small Business Act (SBA). Ansamblul de măsuri adoptate de Comi-sia Europeană sub deviza „a gândi mai întâi la scară mică” nu a înlăturat piedi-cile din calea creșterii numărului de noi

locuri de muncă și a inovării. De multe ori întreprinzătorii se îndoiesc de pro-priile capacităţi sau nu înţeleg că Europa chiar îi poate ajuta să-și lanseze și să-și desfășoare activităţile. Henri Malosse, președintele Grupului „Angajatori” al CESE, dorește un angajament mai ferm al Uniunii Europene în favoarea IMM-u - rilor: „Nu punem la îndoială faptul că Europa poate conta pe IMM-uri pentru a genera creștere economică și noi locuri de muncă, dar oare IMM-urile și con-ducătorii întreprinderilor pot conta pe Europa?”, își pune el întrebarea. Partici-panţii la conferinţă s-au angajat să treacă la un nou exerciţiu de evaluare și de feed-back cu privire la punerea în aplicare a SBA în decursul anului viitor. (jr) ●

János Tóth, a inaugurat o expoziție care ilustrează ceea ce pot face publicul și soci-etatea civilă pentru a-și ajuta guvernele să sprijine o serie de bune practici, în vederea îmbunătățirii mobilității în orașele noas-tre. Găzduită de CESE și deschisă până la 18 decembrie, expoziția a fost vizitată și de 114 elevi cu vârsta între 10 și 12 ani, de la școala europeană din Woluwé, din cadrul a cinci secțiuni lingvistice (engleză, fran-ceză, germană, lituaniană și finlandeză), ca parte a unei excursii de studii destinate informării elevilor cu privire la chestiuni legate de mobilitatea durabilă.

Pentru informații suplimentare: http://www.eesc.europa.eu/sections/ten/index_en.asp?id=2300011tenen (acc) ●

Mobilitatea urbană reprezintă o preocu-pare din ce în ce mai importantă pen-tru cetățenii Europei. Alegerile pe care aceștia le fac cu privire la modurile de transport nu vor afecta doar bunăstarea și sănătatea lor personală, ci și, din ce în ce mai mult, pe cele ale altor oameni, precum și mediul. În acest context, la 7 decembrie 2009, secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) a CESE a găzduit la Bruxelles conferința finală a proiectului „Să ne deplasăm împreună” („Move together”), finanțat de către cel de Al șaptelea program-cadru pentru cer-cetare, având drept scop discutarea unor noi modalități de creare a unei culturi mai bune și mai incluzive a mobilității urbane în Europa.

La optsprezece luni după conferința de lansare a proiectului – desfășurată, de asemenea, la sediul CESE – evenimen-tul a reunit, pe lângă membri ai CESE, reprezentanți ai 14 orașe implicate în consorțiu și ai altor autorități locale (incluzând Roma, Madrid, Kaliningrad și Stockholm), responsabili politici europeni și un grup de cetățeni ai UE selectați în mod aleatoriu. Toți participanții au făcut apel la o mai mare implicare europeană și la realizarea unor acțiuni suplimen-tare, destinate îmbunătățirii punerii în aplicare a proiectelor de mobilitate dura-bilă. Dl Edgardo Iozia (Grupul II, Italia), vicepreședintele Secțiunii TEN, a subliniat că „CESE trebuie să se implice mai puter-nic în realizarea unor acțiuni concrete pentru introducerea mobilității durabile în orașele europene”.

Brian Simpson, membru al Parlamen-tului European și președintele Comisiei pentru transport și turism (TRAN) a acestuia, luând cuvântul la conferință, a salutat abordarea deschisă și participativă a inițiativei și a subliniat că Parlamentul European consideră importantă continu-area cooperării cu CESE pe parcursul dez-voltării ulterioare a politicii de mobilitate urbană. La încheierea evenimentului, dl Stéphane Buffetaut (Grupul I, Franța) a subliniat că „Comitetul nostru consideră că cetățenii trebuie să se afle în centrul oricărei inițiative luate pentru a promova mobilitatea durabilă”.

În urma zilei dedicate temei „Să ne deplasăm împreună”, la 8 decembrie, președintele Secțiunii TEN a CESE, dl

Reducerea incidenței cancerului și a inegalității în acest domeniu în UE

CESE a prezentat un aviz privind acțiunile menite să reducă numărul de cazuri de cancer în UE și să elimine disparitățile dintre statele membre în materie de incidență și rată a mortalității provocate de această boală. După afecțiunile circulatorii, cancerul era cea mai răspândită cauză a mortalității în 2006; în fiecare an, cancerul este depistat la aproxima-tiv 3,2 milioane de cetățeni ai UE. CESE salută și sprijină punerea în aplicare a parteneriatului european pentru lupta împotriva cancerului, propus de Comisia Europeană și care ajută statele membre să creeze planuri integrate de luptă împotriva cancerului.

CESE a pledat în favoarea unei abordări educative, prin care tinerii să fie informați asupra stilului de viață, precum și asupra factorilor profesionali și de mediu care contribuie la apariția cancerului. Pe lângă sensibilizarea timpurie, trebuie întărite inițiativele de cercetare, în vede-rea dobândirii de noi cunoștințe în domeniul prevenirii cancerului. În plus față de sistemele de prevenire, CESE sprijină și propunerile menite să stabilească noi obiective în materie de depistare. (al)

Trebuie să acţionăm mai hotărât pentru impulsionarea economiei reale

Un al doilea plan european de sprijin, mai ambiţios, noi reguli pentru sectorul financiar european și o Europă mai angajată politic – toate acestea sunt necesare pentru coordonarea acţiunilor și pentru asigu-rarea relansării economice și sociale. Acesta este mesajul central al avizului privind „Criza financiară și impactul său asupra economiei reale”, elaborat de raportorul Carmelo Cedrone (Grupul „Salariaţi” – Italia) și adoptat în sesiunea plenară a CESE, la 16 decembrie.

Avizul articulează nevoia de a introduce reguli de supraveghere și sancţiuni pentru a preveni reîntoarcerea la un sistem necontrolat. De asemenea, este necesar un acord pentru o abordare comună în ceea ce privește sistemul bancar european. „Confruntaţi cu o criză precum cea actuală, trebuie să acţionăm mai hotărât pentru a identifica măsurile și propunerile atât pe termen scurt, cât și pe termen lung”, a afirmat dl Cedrone în discursul său inaugural.

CESE îndeamnă, de asemenea, Comisia să propună măsuri concrete pentru a pune bazele unei Europe politice, de exemplu, prin elaborarea unei Cărţi albe privind guvernanţa politică. „Pe viitor, va fi important să ne asigurăm că publicul nu va mai plăti preţul unei non-Europe”, a declarat dl Cedrone. (ds)

Este nevoie de schimbări radicale pentru a asigura un viitor durabil în privinţa transporturilor

Ca răspuns la solicitarea adresată de Comisia Europeană și de Președinţia suedeză, în cadrul sesiunii plenare din luna decembrie,

CESE a adoptat un aviz privind o politică europeană durabilă în dome-niul transporturilor după 2010.

„Sistemul de transport actual nu este durabil. Este necesară o schimbare radicală de direcţie”, a afirmat raportorul, Lutz Ribbe (Grupul „Acti-vităţi diverse”, Germania). Nu sunt suficiente satisfacerea și creșterea cererii în domeniul transporturilor. „Trebuie să analizăm modul în care se desfășoară transportul pentru a determina dacă unele activităţi de transport au sens”, a adăugat dl Ribbe.

CESE subliniază nevoia de a se analiza atent impactul politicilor asupra modelelor de transport înainte de a se lua decizii.

CESE solicită factorilor de decizie politică din UE să ia în considerare durabilitatea transporturilor în ansamblu, nu doar în ceea ce privește obiectivele legate de mediu. Transportul nu va fi cu adevărat durabil decât atunci când lucrătorii din acest domeniu se vor bucura de condiţii sociale mai bune și când toate persoanele, inclusiv cele cu handicap și cele în vârstă, vor avea un acces adecvat la transportul public.

CESE solicită să se ia măsuri concrete pentru realizarea obiective-lor politicii în domeniul transporturilor, măsuri care au fost definite demult, dar nu au fost niciodată puse în aplicare. Internalizarea costu-rilor externe este numai un exemplu în acest sens. (mb)

SESIUNEA PLENARĂ PE SCURT

Elevi, împreună cu Claude Leloup, într-o excursie de studii

Henri Malosse

Page 8: ISSN 1830-639X Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială RO CESE ... · marca trecerea de la Tratatul de la Nisa la noua eră a Tratatului de la Lisabona. „Dacă va exista o trăsătură

8 CESE info – Ianuarie 2010/1 – Ediţie specială

În luna decembrie a fost inaugurată o expoziţie a celor mai creative proiecte, care ilustrează în același timp conceptul de durabilitate, din cadrul concursului „Design ZeroNine” organizat de CESE; expoziţia include și lucrările premiate. Expoziţia multimedia va include și un prototip al proiectului câștigător, „Stupul” („Bee House”), care constă într-o jardi-nieră cu flori și care a fost recompensat pentru capacitatea sa de a „încorpora viaţa vegetală, animală și umană într-un mesaj care subliniază valorile simple și esenţiale ale ecologiei în viaţa modernă”, după cum a afirmat juriul internaţional de selecţie.

Seara inaugurală, care s-a desfășurat la 9 decembrie, a inclus și o ceremonie de decernare a premiilor celor patru pro-iectanţi câștigători, ale cărei gazde au fost

dna vicepreședintă Irini Pari și dl secre-tar general Martin Westlake. În afară de „Bee House”, alte proiecte câștigătoare au fost „Dynamic”, care constă într-un încărcător de telefon mobil care folosește stresul uman, și „USELESS”, un memento menit să încurajeze utilizarea ecologică a resurselor; o menţiune de onoare a fost obţinută de proiectul „Sabbiode”, care

constă într-o serie de obiecte create din materiale naturale, care contribuie la reducerea cantităţii de deșeuri.

Obiectivul premiului concursului „Design ZeroNine” pentru un prezent durabil este limpede și îmbietor: „acela de a «dărui»” a concluzionat curatorul Giovanna Massoni. Premiul consolidează și misiunea CESE, care constă în crearea unei punţi între iniţiativele societăţii civile în domeniul social și instituţiile europene, în vederea influenţării și sprijinirii poli-ticii sociale.

Expoziţia este deschisă până la 31 ianu-arie 2010, iar vizitatorii sunt invitaţi să o vadă. (al) ●

Ianuarie 2010/1 Ediţie specială

CESE info în 22 de limbi: http://www.eesc.europa.eu/activities/press/eescinfo/index_en.asp

QE-A

A-09-010-RO

-N

CESE infoRedactor-șefBarbara Gessler

Redactori adjuncţiVincent BastienMaciej BuryIsolde JuchemAshley LewisMarco PezzaniJérôme RocheDaria Santoni

Coordonare generalăAgnieszka Nyka

Au contribuit la acest număr: Jakob Andersen, Maria Judite Berkemeier, Ana-Cristina Costea, Aleksandra Klenke, Maria Jose Lopez Grancha, Sebastien Occhipenti, Christian Weger, Laila WoldVersiuni tipărite în limbile germană, engleză și franceză ale CESE info sunt disponibile gratuit la biroul de presă al Comitetului Economic și Social European.CESE info este disponibil, de asemenea, în 22 de limbi în format PDF, pe site-ul internet al Comitetului (http://www.eesc.europa.eu/activities/press/eescinfo/index_en.asp).CESE info nu reprezintă o transcriere oficială a dezbaterilor CESE; pentru aceasta, vă rugăm să consultați Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau celelalte publicații ale Comitetului.

Reproducerea sa este permisă cu condiția menționării CESE info ca sursă și a trimiterii unei copii către editor.

Tiraj: 15 500 de exemplareUrmătorul număr: februarie 2010TipăriT 100 % pe hârTie reciclaTă

AdresaComitetul Economic și Social European Jacques Delors BuildingRue Belliard/Belliardstraat 991040 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËTel. +32 25469396/5469586Fax +32 25469764

E-mail: [email protected] Internet: http://www.eesc.europa.eu

CESE info se publică de nouă ori pe an, în timpul sesiunilor plenare ale CESE.

Să descoperim arhitectura durabilă a viitoruluiZiua mondială a epuizării resurselor (Global Overshoot Day) este acea zi în care umanitatea a consumat toate resur-sele generate în mod durabil de planetă în cursul anului respectiv și deci începe să trăiască la un nivel aflat peste mijloacele sale ecologice. În 2009, această zi a fost 25 septembrie. CESE a organizat zilele

eficienței energetice în jurul acestei date și a produs un clip care demonstrează fap-tul că reciclarea va deveni în mod obli-gatoriu cuvântul de ordine în arhitectura viitorului. Toți cei care au participat la zilele eficienței energetice organizate de CESE au avut ocazia să vadă ce înseamnă în practică o locuință durabilă. Pentru a descoperi casa care consumă de zece ori mai puțină energie decât o locuință urbană medie din Europa, accesați http://www.eesc.europa.eu/activities/press/media/AV/index_en.asp.

Urmăriţi înmânarea premiului CESE pentru societatea civilă

Cu ocazia sesiunii plenare din noiembrie, CESE a premiat șase pionieri ai societă-ţii civile din Europa care, prin realizările inovatoare și iniţiativele lor creatoare, au influenţat în mod pozitiv percepţia opiniei publice asupra Europei și a procesului de integrare. CESE a luat interviuri tuturor câștigătorilor. Dacă nu aţi putut participa

PE SCURT

În curând la CESEArtiștii și oamenii de știinţă se reunesc pentru a analiza dimensiunile complexe ale schimbărilor climaticeConștientizarea și înţelegerea schimbărilor climatice au sporit considerabil în Europa în cursul ultimilor ani. În pofida acestui fapt, există încă un decalaj între cunoașterea știinţifică și înţelegerea de către societate a acestui fenomen. Aceeași neconcordanţă predomină în lumea culturală și artistică. Pentru a aborda acest subiect, Comitetul Economic și Social European (CESE), Con-siliul Britanic, Reţeaua institutelor culturale naţionale din Uniunea Europeană (EUNIC) și TippingPoint organizează o importantă reuniune europeană a reprezentanţilor sec-torului cultural, inclusiv artiști și oameni de știinţă care lucrează în domeniul cli-matologiei. Evenimentul se va desfășura la sediul CESE, la 25 și 26 ianuarie 2010. Obiectivul acestei reuniuni îl constituie analiza dimensiunilor culturale complexe și subtile ale schimbărilor climatice și iden-tificarea unor noi domenii de acţiune, care să implice proiecte desfășurate în comun de artiști și oameni de știinţă. (ds)

Ziua europeană a consumatorului 2010

Din 1999, CESE organizează Ziua euro-peană a consumatorului (ZEC), eveni-ment care între timp a câștigat în impor-

tanţă la nivelul Uniunii Europene, datorită abordării unor subiecte importante pentru consumatorii europeni. În 2010, ZEC va avea loc la 15 martie la Madrid și va fi organizată de către CESE în colaborare cu Președinţia spaniolă și Comisia Euro-peană. Tema principală a ZEC 2010 va fi „Punerea în aplicare a drepturilor consu-matorilor”. (mjlg)

Conferinţa privind resursele umane din sectorul maritim – 11 martie 2010

CESE își propune să promoveze ocuparea forţei de muncă și competitivitatea în sec-torul maritim prin sensibilizarea tinerilor cu privire la posibilităţile pe care le oferă meseriile din acest sector. Conferinţa organizată de CESE îi va aduce pe tinerii interesaţi de o asemenea carieră alături de marii actori din sector (diferiţi parteneri sociali, armatori, sindicate și instituţii de învăţământ și formare și Organizaţia Maritimă Internaţională). (so) ●

Proiectanţi premiaţi pentru perspectiva lor creativă asupra unui viitor durabil

Irini Pari împreună cu James Ennis, câștigătorul premiului întâi

la ceremonia de acordare a premiilor și sunteţi curioși să aflaţi ce au în comun niște organizaţii italiene de luptă împo-triva criminalităţii organizate, o organi-zaţie neguvernamentală care activează în domeniul mediului, o Cameră de Comerţ și câteva asociaţii europene care promo-vează studiul istoriei și voluntariatul pe întregul continent, accesaţi: http://www.eesc.europa.eu/activities/press/media/AV/index_en.asp și vizionaţi interviu-rile. (mb)

Consiliile Economice și Sociale se întrunesc la Moscova

Consiliul de administraţie al Asociaţiei Internaţionale a Consiliilor Economice și Sociale și a Instituţiilor Similare (AICE-SIS) s-a reunit pentru prima dată la Mos-cova, la 3 și 4 decembrie 2009, la invitaţia Camerei civice a Rusiei prezidate de dl Velikhov.

La eveniment au participat cinci consilii economice și sociale din Europa, cinci din Africa, două din Asia și unul din America Latină, precum și CESE, UCESA (Uniu-nea Consiliilor Economice și Sociale din Africa), Consiliul Economic și Social al Naţiunilor Unite și OIM.

Delegaţia CESE a fost condusă de dl Hamro-Drotz, care a fost însoţit de dl Tóth și de dl Westlake. Sub președinţia dlui Marzano, președintele AICESIS, consiliul de administraţie a adoptat pla-

nul de dezvoltare pe termen mediu al AICESIS.

Următoarea ședinţă a consiliului de admi-nistraţie și adunarea generală vor avea loc la New York, la sediul Consiliului Econo-mic și Social al Naţiunilor Unite, la 5 și 6 iulie 2010.

Semnaţi petiţia pentru un program de acţiune socială!La 30 noiembrie, CESE a organizat o ceremonie de aniversare a 20 de ani de la adoptarea Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale. Oaspetele de onoare al manifestării a fost Jacques Delors, care, în 1989, a fost cel dintâi care a avut viziunea unei Europe sociale dotate cu drepturi soci-ale fundamentale, drepturi care, de atunci, au fost încorporate în Tratatul de la Lisa-bona prin Carta drepturilor fundamentale. Printr-o remarcabilă coincidenţă, la data de 1 decembrie, Europa a sărbătorit intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona – ceea ce înseamnă că momentul desfășurării cere-moniei nu putea fi mai bine ales!

De asemenea, am adoptat o declaraţie comună în care se solicită instituţiilor euro-pene să adopte un program de acţiune soci-ală, pentru a se garanta că se acordă aceeași importanţă drepturilor sociale fundamen-tale ca și regulilor concurenţei și libertăţi-lor economice. Invităm toate organizaţiile societăţii civile și membrii publicului larg să semneze această petiţie (http://www.eesc.europa.eu/social-rights).

UE-Turcia: societatea civilă și procesul de aderareCESE a organizat la 1 și 2 decembrie 2009, la Stockholm, cea de-a 27-a reu-

niune a Comitetului consultativ mixt (CCM) UE-Turcia. Reuniunea a fost onorată de prezenţa dnei Cecilia Malm-ström, ministrul afacerilor europene din Suedia, și a dlui Egemen Bağıș, ministrul afacerilor europene și negociatorul-șef al Turciei.

Discuţiile au abordat rolul societăţii civile în procesul de aderare, impactul crizei economice și financiare, economia infor-mală, precum și drepturile și rolul feme-ilor în UE și Turcia. Adiacent reuniunii a fost organizat și un seminar la care au par-ticipat reprezentanţi ai organizaţiilor soci-etăţii civile din Suedia și ai mass-media și care a vizat lansarea unei dezbateri cu privire la modalităţile în care organizaţi-ile societăţii civile sau alte platforme ar putea contribui la diseminarea, în statele membre UE, a informaţiilor cu privire la negocierile de aderare ale Turciei.

La încheierea reuniunii a fost adoptată o declaraţie comună cuprinzând recoman-dări adresate deopotrivă autorităţilor din UE și celor din Turcia.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați: http://www.eesc.europa.eu/sections/rex/europe/areaactivities/turkey/index_en.asp?id=507327rexen. (lw) ●

Filip Hamro-Drotz și Martin Westlake

Sandy Boyle și Tuğrul Kudatgobilik