Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona

CUPRINS

Abrevieri ................................................................................................3

I.Tratatul Definitie...............................................................................4

II. Scurt istoric........................................................................................5

III. Caracteristici ale tratatului...............................................................10

IV. Ce aduce nou Tratatul de la Lisabona..............................................11

V. Dezateri pe tema ratificarii Tratatului de la Lisabona.......................15

VI. Concluzii..........................................................................................17

Bibliografie............................................................................................18

ABREVIERI

CDF Carta Drepturilor Fundamentale

CEJ Curtea Europeana de Justitie

TCE Tratatul Comunitii Europene

UE Uniunea European

I.Tratatul - Definitie

Tratatul reprezinta actul juridic care exprima acordul de vointa intre doua sau mai multe state, sau alte subiecte de drept international in scopul de a creea , modifica sau stinge drepturi si obligatii in raporturile dintre ele . Ansamblul normelor care reglementeaza incheierea , aplicarea, respectarea , interpretarea, modificarea, cazurile de nulitate si de incetare a tratatelor constituie dreptul tratatelor.

Regimul juridic al tratatelor este reglementat in doua documente internationale de referinta Conventia privind dreptul tratatelor incheiate de catre state (Viena, 1969) si Conventia privind dreptul tratatelor incheiate de catre state si organizatii international ( Viena , 1986 ). Conform primei Conventii , tratatul reprezinta un acord international incheiat intre state in forma scrisa si guvernat de dreptul international, fie ca este consemnat intr-un singur instrument sau in doua , ori mai multe instrumente conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara. Elementele esentiale ale tratatului sunt :

a. subiectele sau partile tratatului , respectiv statele sau alte subiecte de drept interational ;

b. vointa partilor , liber exprimata ;

c. obiectul tratatului.

Tratatul este guvernat de normele dreptului international.Statele pot sa incheie intre ele acte guvernate de dreptul lor intern , insa asemenea acte nu intra in categoria tratatelor ( de exemplu , contractele ).

Denumirea generala care se refera la orice tip de acord incheiat intre state este cea de tratat . Acordurile pot fi incheiate si sub alte denumiri , fara ca acest lucru sa influienteze natura juridica a actului : conventie , acord , pact , protocol , act final , statut etc.

Pe cale cutumiara s-a conturat un ansamblu de reguli procedurale , care sunt aplicabile etapelor procesului de incheiere a unui tratat international.Codificate prin Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor , acestea au o valoare supletiva , Conventia propunand mai multe reguli alternative intre care statele pot sa opteze .Multe din dispozitiile conventionale referitoare la o etapa sau alta a procesului de incheiere a tratatelor cuprind mentiunea in afara cazurilor in care partile nu convin altfel.Prin urmare , procedura de incheiere a tratatelor este guvernata de regula autonomiei depline de vointa a partilor. In general , la incheierea unui tratat international se parcurg trei etape :

a. negocierea textului ;

b. semnarea tratatului ;

c. exprimarea consimtamantului partilor de a se obliga prin tratat.

Aceste etape sunt urmate de intrarea in vigoare a tratatului.

II. Scurt istoric

Dupa decenii de razboi cu costul a milioane de vieti, infiintarea Uniunii Europene a marcat inceputul unei noi ere n care rile europene isi rezolva problemele la masa discutiilor si nu pe campul de lupta.

In prezent, membrii UE se bucura de un mare numar de beneficii: o piata libera cu o moneda care faciliteaza si eficientizeaza comertul, crearea a milioane de locuri de munca, o ameliorare a drepturilor lucratorilor, libera circulatie a persoanelor si un mediu inconjurator mai curat.

Normele existente au fost insa concepute pentru o Uniune mult mai mica, o Uniune care nu se vedea nevoita sa se confrunte cu provocari globale cum ar fi schimbarile climatice,o recesiune mondiala sau criminalitatea transfrontaliera internationala. UE are potentialul si angajamentul de a se lupta cu aceste probleme, dar poate face acest lucru doar mbunatatindu-si modul in care functioneaza.

Acesta este scopul Tratatului de la Lisabona. Prin acesta, UE devine mai democrata,eficienta si transparenta. Tratatul ofera cetatenilor si parlamentelor posibilitatea de a aduce o contributie mai insemnata la ceea ce se intampla la nivel european si confera Europei o voce mai puternica si mai limpede in lume, protejand totodata interesele nationale..Procesul prin care s-a ajuns la adoptarea Tratatului de la Lisabona a durat sase ani si a fost marcat de multe momente de blocaj, fiind probabil ca in viitor liderii europeni sa obteze pentru semnarea de tratate in domenii specifice si sa evite procesul de obtinere a unui compromis pentru texte ce cuprind toate aspectele ce tin de UE. Tratatul de la Lisabona, cunoscut in faza de proiect sub numele de Tratatul de Reforma, este un tratat destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional european.Numele oficial, complet, este Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instruire a Comunitatii Europene.

Textul Tratatului s-a finalizat in urma unui summit neoficial la Lisabona la 19 octombrie 2007, iar la 13 decembrie tratatul a fost semnat de catre reprezentantii celor 27 de state member ale UE.

Cel mai important lucru este ca, in ciuda criticilor si a opiniilor pesimiste, a reusit sa pastreze cele mai importante prevederi din Tratatul privind o Constitutie Europeana. Chiar daca nu pastreaza elementele formale ale unei Constitutii, Tratatul de reform reafirm valorile Uniunii Europene si pastreaza cele mai importante prevederi ale Constitutiei din punctul de vedere al legitimitatii democratice, al eficientei si al afirmarii drepturilor cetatenilor.

Tratatul de la Lisabona pastreaza principalele inovatii aduse de proiectul Constitutiei Europene, cum ar fi personalitatea juridica a Uniunii Europene, presedintele Uniunii Europene, ministrul de externe (cu alta denumire), reducerea numarului de comisari, reducerea numarului de parlamentari europeni, clauzele de retragere din Uniunea Europeana. Vor aparea urmatoarele modificari : Tratatul privind Comunitatea Europeana (tratatul de la Roma) va deveni Tratatul cu privire la functionarea Uniunii Europene, Consiliul European i Banca Centrala Europeana vor deveni institutii oficiale ale Uniunii. Inca de la inceputul Tratatului se definesc clar valorile Uniunii Europene, cat si obiectivele Uniunii.

Uniunea Europeana obtine personalitate juridica unica si se desfiinteaza sistemul pilierilor. Personalitatea juridica va permite Uniunii s aiba capacitatea de reprezentare, capacitatea de a negocia si de a incheia acorduri internationale, capacitatea de a deveni membru al unei organizatii internationale, cat si capacitatea in a angaja responsabilitatea internationala. Statele membre vor putea semna doar acele acorduri internationale care nu intra n contradictie cu legislatia UE. Parlamentul European va trebui sa aprobe toate acordurile si intelegerile acoperite de procedura legislativa ordinara, acordurile de asociere si cele cu implicare institutionala si bugetara. Personalitatea juridica unica si desfiintarea sistemului de pilieri inseamna ca si cel deal treilea pilier, cel al justitiei si afacerilor interne va disparea dupa o tranzitie de cinci ani, iar n domeniul libertatilor, securitatii si justitiei, incluzand Schengen, principiul va fi acela al politicilor comune. Totusi, dreptul de initiativa al Comisiei n domeniul justitiei si afacerilor interne va fi impartit cu o patrime din statele membre. Doar n domeniul politicilor comune externe, de securitate si de aparare procedurile interguvernamentale se pastreaza.

Marea Britanie si Irlanda au negociat protocoale specifice denumite opt in, opt out in aria politicilor comune din domeniile libertatilor, securitatii si justitiei si Schengen, dar pot exercita acest privilegiu numai in concordanta cu termenele, conditiile si calendarul stabilite de Comisie si Consiliu. Marea Britanie a avut de asemenea o pozitie separata in ceea ce priveste libera miscare a lucratorilor. Astfel, orice stat membru poate avea drept de veto in domeniul mobilitatii lucratorilor pe motiv ca ar putea afecta aspecte importante ale securitatii sociale nationale.

Carta Drepturilor Fundamentale(CDF) devine act fundamental al Uniunii si se face referire la ea n tratat, chiar daca textul nu va fi parte integranta a acestuia. De altfel, Carta a fost proclamata n mod solemn intro sedinta plenara a Parlamentului European in 12 decembrie 2007 si a fost publicata n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Un protocol a introdus masuri specifice pentru Marea Britanie si Polonia stabilind exceptii cu privire la jurisdictia Curtii Europene de Justitie fata de curtile nationale pentru protectia drepturilor prevazute n Carta. Tratatul va oferi de asemenea o noua baza legala pentru accederea Uniunii la Convenia European a Drepturilor Omului. Consiliul va decide n unanimitate, cu consimtamantul Parlamentului European si aprobarea statelor membre.

Cetatenia europeana apare n mod expres in art. 8 precizind ca orice persoana care are cetatenia unui stat membru va fi cetatean al Uniunii. Cetatenia Uniunii va fi una adiionala la cetatenia nationala si nu o va inlocui. Tot aici se statuteaza dreptul de iniiativa al cetatenilor in prevederea prin care se va permite unui milion de cetateni, dintrun numar semnificativ de state membre, sa ceara Comisiei sa ia initiativa pe un anume domeniu de interes.

Tratatul introduce o baza legala pentru politicile din domeniul energiei, patentelor, turismului, sportului, spatiului si a cooperarii administrative, iar politicile de mediu se vor referi si la schimbarile climatice. Politica energetica comuna va avea ca principiu fundamental securitatea si interconectivitatea surselor si solidaritatea.

Uniunea va tine cont in definirea si implementarea politicilor sale de promovarea unui nivel ridicat de forta de munca, protectie sociala adecvata, lupta impotriva excluderii sociale, unui nivel ridicat de educatie, instruire si protectie a sanatatii umane.

Procesul de globalizare, creand relatii de interdependenta tot mai stranse intre economiile tarilor de peste tot din lume, precum si revolutia tehnologica din anii 90, incluzand internetul si noile tehnologii informationale si de comunicare, a dus la revolutionarea inclusiv a economiei europene si a vietii cotidiene a cetatenilor europeni. Cu toate acestea, la inceputul anului 2000, din punct de vedere al competivitatii, economia europeana prezenta decalaje importante in special fata de economia Statelor Unite ale Americii. Ca urmare, sefii de stat si de guvern reuniti in martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), menita sa transforme, pana in 2010, Uniunea European n cea mai dinamic i competitiv economie din lume bazat pe cunoatere, capabil de o cretere economic durabil, generatoare de noi locuri de munc, mai bune, i caracterizat printr-o mai mare coeziune social .

Prin Strategia de la Lisabona s-a stabilit obiectivul de a obine o cretere economic de 3% pe an i de a crea 20 de milioane de noi locuri de munc pn n 2010. De asemenea, Agenda Lisabona stabilea o serie de obiective specifice n domenii precum inovarea, ntreprinderile, liberalizarea diverselor piee i protecia mediului.

Obiectivele stabilite n 2000 erau ambitioase si acopereau o ntreaga serie de domenii. In ceea ce priveste ocuparea forei de munca se urmarea atingerea unei rate a ocuprii de 70% si creterea numrului de femei si de persoane in varsta care sa activeze pe piata muncii. Pentru a ncuraja inovarea, obiectivul era de a creste numrul gospodariilor care sa aiba acces la internet, precum si creterea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. In domeniul ntreprinderilor, statele membre trebuiau sa ia mai multe masuri pentru a sprijini intreprinderile mici, inclusiv reducerea birocratiei cu care se confruntau in desfasurarea activitatii. Mai mult, se urmarea creterea concurentei pe piaa telecomunicatiilor si liberalizarea pietelor de gaz si de electricitate. Pentru protectia mediului, obiectivele includeau reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

La jumatatea perioadei de implementare a Strategiei Lisabona, n unele tari europene situatia economica si sociala parea sa se inrautateasca, in loc sa se imbunatateasca.

Spre exemplu in Germania si in Franta somajul ajunsese la aproximativ 10%, iar cresterea economica europeana se situa sub 2% comparativ cu SUA ce cunostea o crestere de peste 3%.

Pe de alta parte, nu trebuie negat faptul ca in anumite domenii, in aceeasi perioada, s-au inregistrat anumite progrese, asa cum s-a intamplat cu liberalizarea pietelor de electricitate, de telecomunicatii si de servicii financiare. Pentru a evalua rezultatele implementarii Strategiei de la Lisabona, in primavara anului 2004, Consiliul European l-a nsarcinat pe fostul prim-ministru al Olandei, im OK, sa conduca un grup de experti si sa redacteze un raport, cu scopul de a da un nou impuls Strategiei de la Lisabona.

Una dintre principalele concluzii ale Raportul OK, prezentat la Consiliul European din toamna anului 2004, a fost ca rezultatele obtinute au fost dezamagitoare din cauza agendei prea ncarcate, lipsei de coordonare si a prioritarilor conflictuale. Mai mult, Raportul sugereaza ca vina principala este a statelor membre care nu au avut suficienta vointa politica de a pune in aplicare reformele necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona.

Ca urmare a acestui raport, Comisia Europeana a hotarat relansarea Strategiei Lisabona (redenumind-o Strategia Lisabona pentru crestere si locuri de munca) in anul 2005, urmand ca accentul sa fie pus mai degraba pe actiunile ce trebuie puse in aplicare decat pe obiectivele ce trebuie atinse. De aceea, anul 2010 si obiectivele privind atingerea unei anumite rate a ocuparii nu mai sunt considerate a fi prioritatea, considerandu-se ca prioritare trebuie sa fie actiunile ce trebuie luate pentru a inregistra crestere economica durabila si crearea de noi locuri de munca.

Comisia Europeana si statele membre au hotarat ca noua strategie, structurata in cicluri de trei ani, sa aiba ca fundament un parteneriat strans intre ele, iar implementarea ei sa se bazeze pe Programul Comunitar de la Lisabona (lansat in iulie 2005) si pe programe naionale de reforma, actualizate in fiecare an.

In primul raport anual privind progresele inregistrate (prezentat in ianuarie 2006), Comisia a definit patru domenii principale in care era nevoie de mai multa aciune: pe ranga investitii mai mari in educatie si cercetare, mai mult sprijin pentru IMM si pentru crearea de noi locuri de munca, Comisia a considerat ca definirea unei politici comune in domeniul energiei trebuie sa fie parte a Strategiei de la Lisabona.

Al doilea raport (din decembrie 2006) intitulat Un an de rezultate concluzioneaza ca Comisia Europeana a asigurat 75% din masurile pe care le considera ca fiind parte din Strategie Lisabona, precum adoptarea Directivei privind serviciile, agrearea Programului Cadru 7, precum si progresele inregistrate in ceea ce priveste serviciile financiare. Pe lista de lucruri neterminate se inscriu portabilitatea intracomunitara a pensiilor, liberalizarea incompleta a energiei si a transporturilor, precum si reforma sistemului european privind proprietatea intelectuala.

Din nou, Comisia numeste patru domenii prioritare de aciune: investitii in cunoatere si inovare, reducerea presiunii administrative pentru IMM, modernizarea pietei muncii si energia si schimbarile climatice.

Consiliul European reunit la Bruxelles in iunie 2007 a hotrt redactarea unui nou tratat care sa inlocuiasca textul Constitutiei respinse. Acest tratat, numit initial Tratatul de Reforma, urma, nu sa inlocuiasca (asa cum s-ar fi intamplat in cazul adoptarii Constitutiei), ci sa amendeze atat Tratatul instituind Comunitatea Europeana cat si Tratatul privind Uniunea Europeana. Mai mult, s-a hotarat ca in Tratatul de Reforma sa fie inclusa numai o prevedere in legatura cu Carta Drepturilor Fundamentale care sa transforme acest document intr-un instrument cu aceeasi valoare legala ca si Tratatele, spre deosebire de Constitutie care urma sa inglobeze in textul sau Carta.

In decembrie 2007, la trei ani de la relansarea Strategiei Lisabona, raportul strategic al Comisiei concluzioneaza ca politicile definite de Strategia Lisabona dau, in sfarsit, rezultate. Cu toate acestea raportul subliniaza ca nu toate statele au intreprins reforme cu aceeasi determinare si) au fost implementate mai lent. Raportul, prezentat la Consiliul de primavara din 13-14 martie 2008, considera ca, pentru urmtorul ciclu de trei ani, reformele trebuie sa continue a fi implementate atat la nivel national cat si comunitar. De asemenea stabileste si o serie de noi initiative politice in cele patru domenii prioritare identificate in primavara anului 2006: investitii in oameni si modernizarea pietei muncii, mediul de afaceri, cunoastere si energie si mediu.

III. Caracteristici ale Tratatului de la Lisabona

- Tratatul a fost redactat special pentru a putea fi ratificat fara referendum.

- El contine numeroase inovatii care figurau in proiectul de Constitutie respins in 2005 de francezi si de olandezi, dar evita cuvantul Constitutie si suprima tot ceea ce ar fi putut da Uniunii Europene aspectul unui superstat.

- Doar Irlanda a tinut sa organizeze o consultare a poporului asupra acestui text.

- In Marea Britanie, euroscepticii au reclamat una, dar premierul Gordon Brown a respins cererea declarand, la Lisabona: Este timpul ca Europa sa treaca la altceva si sa depunem toate eforturile pentru problemele importante pentru eoropeni: cresterea economica, locuri de munca, schimbarea climatica si securitate.

- Un element controversat al noului tratat, care a primit o serie de obiectii din partea Poloniei , este schimbarea sistemului de vot.In acest moment, sistemul de vot este ingreunat de faptul ca in multe domenii este nevoie de o larga majoritate.

- Tratatul de la Lisabona simplifica sistemul de vot astfel incat este nevoie de 55% dintre statele membre sa fie in favoarea unei decizii pentru adoptarea ei.Aceste state trebuie sa reprezinte cel putin 65% din totalul populatiei UE, dandu-se astfel un rol mai important statelor cu o populatie mai mare.

- Un milion de semnaturi in partea cetatenilor statelor member UE poate determina Comisia Europeana sa initieze un proiect legislativ considerat necesar de acestia.

- Modificarea sistemului de vot nu va intra insa in vigoare inainte de 2014 , aceasta fiind una dintre conditiile impuse de Polonia pentru a semna tratatul.

- O alta concesie obtinuta de liderii polonezi prevede ca o decizie a UE nu poate fi modificata fara unanimitate de voturi, situatie care, practic, este foarte greu de obtinut.Astfel, in ciuda simplifcarii sistemului de vot, lideriiUE au permis mentinerea unei piedici importante in procesul decisional.

IV. Ce aduce nou tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona este esential pentru a asigura functionarea eficienta a Uniunii Europene.In prezent, Uniunea reprezinta 27 de state membre si mai bine de 490 de milioane de cetateni.Reformele propuse de acest Tratat, in special noile aranjamente institutionale si mecanismele de lucru,sunt necesare pentru a asigura o Uniune capabila sa faca fata provocarilor globale si sa raspunda asteptarilor cetatenilor europeni, inclusiv cetatenilor romani.Romania a sustinut adoptarea Tratatului care include cea mai mare parte a inovatiilor prevazute anterior de Tratatul Constitutional.Printre principalele inovatii ce sunt aduse prin Tratatul de la Lisabona se numara:

Acordarea statutului juridic obligatoriu Cartei Drepturilor Fundamentale. Carta este un adevarat compendiu al drepturilor de care beneficiaza cetatenii fata de legislatia europeana, precum dreptul la integritate, interdictia torturii sau a tratamentelor inhumane sau degradante, dreptul la libertate , respectul vietii private si familiale, dreptul la educatie, dreptul de proprietate , non-discriminarea, egalitatea intre sexe, diversitatea cultural, lingvistica si religioasa etc.

Intarirea rolului cetatenilor (astfel, 1 milion de cetateni dintr-un numar semnificativ de state membre pot solicita Comisiei sa inainteze o propunere intr-un domeniu in care considera ca este necesara o actiune a Uniunii).Introducerea de noi posibilitati de actiune la nivelul Uniunii in domenii de interes pentru cetateni, precum: energie, siguranta cetateanului, domeniul social, schimbarile climatic, combaterea terorismului.

Consiliul European va avea un presedinte stabil(cu un mandat de doi ani si jumatate, cu posibilitatea reinnoirii), conferind Uniunii mai multa continuitate si vizibilitate politica.

Cresterea rolului Parlamentului European(acesta alege presedintele Comisiei Europene si este implicat intr-o masura mai mare in procesul legislativ, alaturi de Consiliu).

Pastrarea principiului reprezentaii in Comisia Europeana in conditiile un stat, un comisar pana in 2014 , dupa care Colegiul comisiei va fi restructurat ( doua treimi din numarul statelor membre , rotatie egala).

Rol intarit acordat parlamentelor nationale (informarea acestora cu privire la proiectele legislative initiate de Uniune sau asupra cererilor de aderare ; implicarea sporita a parlamentelor nationale in aspecte privind spatiul de libertate , securitate si justitie, consolidarea rolului acestora in controlul subsidiaritatii).

Extinderea domeniilor in care deciziile se adopta de catre Consiliu cu majoritate calificata (in loc de unanimitate), fie prin aplicarea majoritatii calificate in domenii care in present sunt supuse votului cu unanimitate (azilul, migratia, Europol, Eurojust , controlul la frontiere , initiativele inaltului Reprezentant pentru PESC , politicacomuna de transporturi, obiectivul si organizarea fondurilor structurale si fondului de coeziune etc.), fie prin extindereavotului cu majoritate calificata la noi domenii pentru care nu exista baza juridica la acest moment in tratatele in vigoare (resursele proprii ale Uniunii, politica spatial, energie, sport , turism, protectie civila, cooperarea structurata permanenta in domeniul apararii, protectia diplomatica si consular, retragerea voluntara a unui stat membru din Uniune, dreptul de initiative popular, serviciile de interes economic general, ajutorul umanitar etc.).Noua modalitate va simplifica procesul legislative European, generand o mai mare eficienta in luarea deciziilor europene, cu rezultate concrete la nivelul cetatenilor europeni.

Mentinerea inovatiilor aduse in materie de politica externa si de securitate comuna din Tratatul Constitutional , (T.C.) precum si in cea de aparare, prin preluarea majoritatii prevederilor in aceste domenii.Astfel, este introdusa posibilitatea unei cooperari mai stranse intre statele membre interesate in domeniul de securitate si aparare (cooperarea structurata permanenta).De asemenea, este asigurata vizibilitatea si coerenta actiunii europene in aceste domenii , prin infiintarea de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru politica externa si de securitate, care va prezida Consiliul de Relatii Externe si va fi, in acelasi timp, unul dintre vicepresedintii Comisiei .El va dispune, asa cum prevedea TC , de un serviciu diplomatic European.

Tratatul de la Lisabona aduce in prim-plan obiectivele sociale ale UE.Acesta prevede ca,n toate politicile si aciunile sale, Uniunea sa tina cont de promovarea unui inalt nivel de ocupare a fortei de munca. Este recunoscut rolul central al serviciilor economice, cum ar fi transportul n comun, telecomunicatiile, serviciile postale, alimentarea cu gaz si electricitate. Rolul UE n aceste domenii este limitat, statele membre avand un mare spatiu de manevra n ceea ce privete furnizarea,exploatarea si organizarea serviciilor astfel ncat sa raspunda n mod

eficient necesitatilor de pe plan intern. UE se va abtine de la orice actiune care ar aduce atingere rolului statelor membre n furnizarea de servicii de interes general cum ar fi sntatea,serviciile sociale, fortele de politie si de securitate, scolile de stat. Remunerarea, dreptul de asociere si normele privind intrarea n greva

raman probleme interne ale statelor membre.

Tratatul confirma angajamentul de realizare a Uniunii Economice si Monetara vand euro ca moneda UE. Euro este n prezent moneda oficiala in 16 state membre.Uniunea Economica si Monetara este un obiectiv central al UE. Este o forta vitala care asigura revenirea Europei la prosperitate si locuri de munc. UE si statele membre au alocat impreuna 200 miliarde de euro ca finantare pentru a stimula economia Uniunii in actuala criza financiara.Tratatul oficializeaza pozitia Bancii Centrale Europene, care devine astfel o institutie a Uniunii Europene.

O alta prevedere importanta inclusa in noul tratat da dreptul parlamentelor nationale sa obiecteze la proiectele legislative pe care nu le considera necesare sau la care doresc sa aduca modificari.

Aplicarea acestei masuri va depinde de masura in care parlamentele nationale vor urmari procesul legislativ european si vor dori sa se implice in procesul legislativ, in conditiile in care Parlamentul European are deja acest rol si eurodeputatii sunt in general membri ai partidelor politice din parlamentele nationale.Noul tratat aduce cateva elemente importante care se vor constitui in motorul reformarii institutionale a Uniunii.Astfel, UE capata de acum inainte personalitate juridica unica si are capacitatea de reprezentare pentru toti cei 27 de membri ai sai.Parlamentul European va dobandi comptente majore: de la desemnarea presedintelui Comisiei Europene pana la votarea propunerilor pe care Comisia le va face.Totodata Parlamentul va deveni o structura politica extrem de puternica, aceasta si datorita sporirii responsabilitatilor parlamentelor nationale care, printre altele, vor fi informate cu privire la noi cereri de aderare la UE si vor participa la mecanismele de evaluare a punerii in aplicare a politicilor in afaceri interne.

Dincolo de importanta politica, Tratatul de la Lisabona va permite forului comunitar sa se concentreze asupra problemelor cetatenilor sai pentru a le solutiona cat mai eficient.In declaratia comuna ce a urmat adoptarii Tratatului, sefii de state si de guverne au spus ca UE trebuie sa priveasca fenomenul globalizarii nu doar ca pe o provocare, ci si ca pe o oportunitate si o responsabilitate ce trebuie asumata.In viziunea acestora, Europa comunitara trebuie sa urmareasca o mai mare deschidere a pietelor, imbunatatirea standardelor globale si aprofundarea cooperarii strategice cu partenerii internationali ai Uniunii.Iar succesul UE in contextul globalizarii depinde de realizarea unor actiuni mai puternice atat in plan intern , cat si extern.

Tratatul stabileste si competentele UE si pentru prima data apar competente exclusive ale Uniunii in raport cu cele nationale.Sunt cinci domenii unde competentele Uniunii vor transcende celor nationale: uniunea vamala , stabilirea regulilor de concurenta necesare functionarii pietei interne, politica monetara pentru statele member din zona euro, conservarea resurselor biologice le marii in cadrul politicii commune de pescuit si , nu in ultimul rand , politica comerciala comuna.

V. Dezbateri pe tema ratificarii

Tratatului de la Lisabona

Liderii celor 27 de state ale Uniunii Europene au decis in cadrul summitului de la Bruxelles sa continue procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, in pofida respingerii lui de catre irlandezi, a declarat presedintele francez Nicolas Sarkozy, la finalul reuniunii. UE a decis sa continue ratificarea Tratatului de la Lisabona .Am luat decizia ca procesul de ratificare ar trebui sa continue in toate statele membre, aceasta este poziia Consiliului" european, a declarat Sarkozy, a crui tara va prelua presedintia UE de la 1 iulie. Irlanda este o problema, dar daca am avea o a doua sau o a treia problema ar deveni foarte dificil, a adaugat el, pentru a sublinia necesitatea ca partenerii Irlandei s continue.Dupa respingerea Tratatului de catre Irlanda n urma referendumului de la 12 iunie, "era important sa dam dovada de unitate si determinare" in cadul summitului, a adaugat Sarkozy, precizand ca cele 27 de state membre au acceptat ragazul cerut de Irlanda, pentru a-i oferi timp sa identifice posibilitatile de ieire din criza. Liderii europeni au convenit de asemenea "faptul ca este nevoie de o solutie luata de toate cele 27 de state" si ca "o renegociere a Tratatului este exclusa", potrivit lui Sarkozy.

Tratatul nu va fi refacut, a declarat presedintele francez .In cadrul summitului, a aparut o noua problema, in afara de cea a respingerii Tratatului de catre Irlanda, care se refera la procesul de ratificare a Tratatului, dupa reticentele exprimate de Cehia, al carei premier, Mirek Topolanek, se afla sub presiunea euroscepticilor din tara sa. Presedintele Nicolas Sarkozy a declarat ca a avut convorbiri cu acesta, in cadrul carora Topolanek a precizat ca "este nevoie sa se astepte decizia Curtii supreme (cehe) pentru a examina compatibilitatea Tratatului de la Lisabona cu Constituia ceha (...) c doreste sa li se mai dea putin timp" si ca in aceste conditii "este foarte ncrezator n privinta procesului de ratificare".

Romania a ratificat Tratatul de la Lisabona prin legea numarul 13/2008, la 4 februarie 2008, promulgata prin Decret de Presedintele Romaniei la 6 februarie 2008 si publicata n Monitorul Oficial nr. 107 din 12 februarie 2008 cu 387 de voturi pentru, unul impotriva si o abtinere. Impotriva a votat deputatul PIN, Lavinia Sandru iar deputatul PC, Dragos Dumitriu s-a abtinut. Sandru a explicat pentru HotNews.ro ca a votat impotriva pentru ca "Romania a acceptat acest tratat fara sa aiba nici o contributie si prin acceptarea acestui tratat le-am aratat romanilor ca pararea lor nu a contat. Eu am vrut sa fiu consecventa cu activitatile pe care le-am facut de-a lungul timpul in favoarea intetres Romaniei. Eu am trimis premierului si presedintelui in vara un document cu 10 amendamente la acest tratat pe diferite probleme. Nici unul nu au tinut cont de amnedamentele mele si nici nu au venit cu altele.

Cu tot respectul pentru Uniunea Europeana nu se poate sa nu contam, Romania si-a insusit acest tratat fara sa modificam ceva, fara ca Romania sa aiba un cuvant de spus. Nu se poate ca romanii sa nu-si spuna un cuvant", a declarat Sandru.

VI.Concluzii

Tratatul de la Lisabona clarifica puterile care ii revin UE, puterile care le revin statelor membre, puterile exercitate in comun. Tratatul stabileste mai clar decat pana acum limitele atributiilor si obiectivelor UE, referitoare la pace, democratie, respectarea drepturilor omului, dreptate, egalitate, statul de drept si durabilitate.Acesta reprezinta ultima sansa pentru Europa de a intelege ca pentru a evolua, solutia nu este alta decat apropierea de cetateni. Pe de alta parte, parafrazand un citat celebru, nu trebuie sa ne ntrebam cum anume Europa se poate apropia de noi ci cum noi ne putem apropia de Europa. Romanii, cei mai convinsi pro-europeni, pot contribui in mod semnificativ la crearea acestei noi Uniuni a viitorului.

Bibliografie:

Constantin Valentin, Documente de baza ale Comunitatii si Uniunii Europene, 1999, Iasi, Ed. Polirom, Romania

Cristian Busoi, Ghid pentru Tratatul de la Lisabona

Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009

www.mediafax.ro

Constantin Gheorghe Balaban Politica de Securitate i Aprare Comun - Elemente de noutate, Conferina Internaional "Tratatul de la Lisabona - Noi orizonturi";, Bucureti, 23 noiembrie 2007.

Titlul V al TUE. Dispoziii generale privind politica extern a Uniunii i Dispoziii speciale privind politica extern i de securitate comun, Capitolul 1, Dispoziii generale privind aciunea extern a Uniunii, 2007.

Tratatul de la Lisabona, Textul final adoptat de efii de stat i de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, Lisabona, 19 octombrie 2007.

Treaty establishing a Constitution for Europe, art. III-309. The Future of Europe debate, Title V: External Action of the Union, European Commission, TF-AU/3, 2003.

Tratatul de la Lisabona Arhitect al unei noi structuri instituionale europene -Lect. univ. drd. Maria POPESCU

Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009,pag 46

Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009,pag 52

Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009, pag 53

4Tratatul de la Lisabona, Textul final adoptat de efii de stat i de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, Lisabona, 19 octombrie 2007.

PAGE

14

Titlul V al TUE. Dispoziii generale privind politica extern a Uniunii i Dispoziii speciale privind politica extern i de securitate comun, Capitolul 1, Dispoziii generale privind aciunea extern a Uniunii, 2007.

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

EurActiv.ro, Tratatul de la Lisabona pe nelesul tuturor, www.euractiv.ro, Uniunea Europeana pe

scurt, publicat la 10 iulie 2008, http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles% 7C

displayArticle/articleID_14154/Tratatul-de-la-Lisabona-'pe-intelesul-tuturor'.html, accesat ultima

dat pe 24.11.2009.

31 Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV 1, art. 18.

Luciana-Alexandra Ghica, coord., Enciclopedia Uniunii Europene, Editura Meronia, Bucureti,

2007, p. 73.

39 http://europa.eu/legislation_summaries/institutional