Tratarea Timpurie a Tulburarilor de Limbaj Asigura Eficienta Sporita Acestei Actiuni

7/24/2019 Tratarea Timpurie a Tulburarilor de Limbaj Asigura Eficienta Sporita Acestei Actiuni

1/23

Tratarea timpurie a tulburarilor de limbaj asigura efcienta sporita acesteiactiuni, intrucat la copiii mici automatismele psiholingvistice nu suntconsolidate si usor pot f inlocuite cu deprinderi corecte de vorbire. Tratareatulburarilor de limbaj inca in aza lor de debut, in mod deosebit al tulburarilor

cu caracter polimor, creeaza premisele timpurii ale inlaturarii unora dintrecauzele insuccesului scolar, si anume a cauzelor de natura logopedica.

Tratarea indirecta vizeaza terapia copilului in mediul sau obisnuit de viata.Respectarea acestui principiu presupune initierea actorilor educationali(amilie, parinti, scoala) in munca logopedica. Acest lucru se poate realizaprin crearea unei atmosere propice in amilie, in gradinita si in scoala.Gradinita si scoala, bunaoara, prin insasi specifcul muncii care se desasoarain ele, pot contribui din plin la proflaia si terapia timpurie a vorbirii copiilor.!entru aceasta insa, este absolut necesara o intensa munca de popularizarein randul parintilor, educatoarelor si invatatorilor a masurilor de ordin

proflactic si terapeutic, scop spre a carui realizare tinde si cartea de ata."eosebit de efciente sunt si intalnirile de lucru ale proesorului logoped cuparintii si dascalii (educatoare si invatatori) copiilor cu tulburari incipiente delimbaj.

Tratarea in colaborare cu parintii si dascalii a copiilor cu tulburari de limbajeste o nuanta a principiului tratarii indirecte. #l presupune mult tact atat dinpartea logopedului, cat si din partea parintilor si dascalilor. "in partealogopedului in raporturile sale cu parintii, pentru a le trezi si intretineincrederea in reusita deplina a muncii lor comune, iar din partea parintilor sia dascalilor pentru a evita crearea la copil a atat de nedoritului comple de

inerioritate. $and este vorba de orme usoare de dislalie, de pilda, parintiipot continua acasa munca inceputa de logoped in gradinita, printr%o serie deeercitii realizate sub atractiva orma a jocului, eercitii pe care proesorullogoped le va indica.

Respectarea particularitatilor de varsta si individuale a devenit deja untruism pentru toate sectoarele educatiei. &n cazul logopediei insa, acestprincipiu vizeaza evitarea conuziilor, posibile tocmai datorita varstei copiilor,intre tulburarile de limbaj propriu%zise si cele pasagere, datorate insufcienteimaturizari a organelor si unctiilor onoarticulatorii.

'a principiile cu valoare proflactica, enuntate mai sus, trebuie adaugate sicele patru principii pentru corectarea tulburarilor dislalice, ormulate deeemann

!rincipiul eercitiilor de scurta durata. "eoarece copiii obosesc repede intimpul eercitiilor de vorbire, este bine ca intotdeauna sa eersam doar timpde *%+ minute. &n schimb este bine ca aceasta eersare scurta sa fe repetatarecvent (de * pana la + de ori intr%o zi), pentru ca intre aspectul sonor


2/23

corect al sunetului rostit si miscarile articulatorii respective sa se poata falegaturile necesare.

!rincipiul utilizarii autocontrolului auditiv. #ercitiile sistematice de auztrebuie sa%i aca pe dislalici in stare sa deosebeasca sunetul als de sunetul

corect. "in acest principiu rezulta o serie de obligatii atat pentru logoped,dascal si parinti, cat si pentru copil. "aca dupa mai multe zile de eercitii,copiii nu sunt in stare sa distinga cu ajutorul auzului sunetele ce ac parte dinaceeasi grupa, atunci logopedul se ajuta de vaz si arata copiilor,demonstrand pe organele lui onatorii care sunt deosebirile.

!rincipiul utilizarii sunetelor ajutatoare. "eoarece controlul constient almiscarilor articulatorii si cel al pozitiei sunetelor duce la tensiuni care nu suntnecesare si prin care uneori se pericliteaza succesul educatiei vorbirii, serecomanda sa se recurga la sunetele asemanatoare pe care le poatepronunta deja. "in ele se ormeaza treptat sunetele noi, corecte, care

inlocuiesc pe cele vechi, gresite.

!rincipiul actionarii minime arata ca este mai bine ca sunetele noi sa seeerseze la inceputul eercitiilor cu vocea scazuta, ara eagerare. -ocala seadauga la inceput abia soptit si abia mai tarziu se pronunta cu voce tare. &nelul acesta se evita miscarile insotitoare inutile, iar durata tratamentului sescurteaza.

"in cele de mai sus rezulta ca logopedul trebuie sa acorde o atentiedeosebita eercitiilor de corectare a vorbirii, sa le aca placute copilului, sa%itrezeasca increderea in ortele proprii. #ste mai bine ca eercitiile sa inceapa

cu corectarea sunetelor mai putin difcile, pentru ca este bine stiut succesele imediate, fe ele si mici, vor alimenta dorinta copilului de a eersa,de a obtine succese si mai mari. &nsuccesele, dimpotriva, creeaza disconortpsihic si demobilizeaza copiii de la activitatea logopedica. #le sunt oartepericuloase, putand duce la aparitia mutitatii intentionate.

transa colaborare a logopedului cu /pacientul0 sau contribuie la inlaturareainsucceselor si trezeste la copil interesul si increderea in reusitatratamentului. 1nul dintre puternicii actori educationali este invatareasalutului la intrare si iesirea din cabinet (din casa, din sala de grupa, dinclasa etc. ), cu repetarea corecta sunetelor%problema (e. rotacistii saluta,

fecare in parte, la intrarea in cabinet /2una ziua doamna invatatoare0, iar laplecare /'a revedere doamna invatatoare0). 1n alt actor motivationalcaruia trebuie sa%i acordam importanta cuvenita il constituie invatareapronuntiei corecte a numelui propriu, mai ales cand in componenta lui seintalnesc sunete%problema. 3actorii motivationali mai sus amintiti, la care s%ar mai putea adauga si altii, trezesc la copil placerea de a vorbi, de arecventa cabinetul logopedic. Atmosera calma si amabila trebuie sa%linconjoare pe copilul dislalic tot timpul, nu numai in cabinetul logopedic, ci si


3/23

acasa (in amilie), la gradinita (in grupa) sau la scoala (in clasa). 4ri de cateori este posibil, el trebuie sa fe rasplatit cu o lauda si inconjurat. 'a copiiimici chiar o mangaiere este o mare rasplata. a ne reamintim bucuria pecare a trait%o impreuna copilul 'ucian 2laga si amilia sa atunci cand cel ceavea sa devina marele nostru !oet%3iloso a izbutit sa imite prima oara un r

purifcat de orice aproimatii. #venimentul noteaza cu fna autoironie 'ucian2laga, marcat de eclamatia de bucurie a tatalui sau (2ravo5), /este vrednicde insemnat in calendar0 si de el (de acest eveniment) s%a luat act in chipsolemn in toata amilia, ca de nasterea unui nou copil.

ubscriem, in fnalul acestui subcapitol, la concluziile cu valoare de principiiormulate atat de concis de 6ul7, care spunea ca este necesar ca sunetul safe ormat cat mai curat si cat mai clar cu putinta8 pronuntia corecta asunetului sa se eerseze cat mai degajat, mijloacele ajutatoare, mecanice,(spatule, sonde etc. ), sa se oloseasca pe cat posibil cat mai putin8 controlulauditiv sa fe introdus cat mai repede8 ormarea corecta a sunetului sa fe

eersata in cele mai variate combinatii (vocalice, consonantice)8 eercitiileobositoare sa fe eectuate cu cat mai multa voiosie si dozate in timp.

!rincipiile logopedice, principii care se completeaza reciproc in modul cel maiericit, ele a9andu%se intr%o unitate indisolubila, constituie baza oricareimetode ce se oloseste la lectiile de logopedie.

2 METODE SI PROCEDEE DE PREVENIRE SI CORECTARE A DISLALIEI

&n literatura de specialitate se vorbeste despre doua mari categorii demetode si procedee de tratare a tulburarilor dislalice. !rima categorie

cuprinde metodele si procedeele cu caracter general, cele cu actiuneindirecta, de proflaie a dislaliei, iar cea de%a doua include metodele siprocedeele cu actiune nemijlocita in munca de educare a dislalicilor.

2. 1 METODE SI PROCEDEE GENERALE

$ontribuind la accelerarea procesului de disparitie treptata a dislaliei(treptata, dar nu totala), metodele si procedeele din prima categorie, care seaplica inca din perioada prescolara, inlesnesc actiunea metodelor decorectare. pecialistii subliniaza cu tarie rolul deosebit de important pe careil are actiunea proflactica sprijinita pe promovarea metodelor pedagogice

adecvate, actiune de care logopezii nu trebuie sa uite nici un moment.

!ersistenta dislaliei pana la intrarea copilului in scoala poate avea eectenegative pentru viitorul scolar, intrucat dislaliile pot provoca, mai cu seamala copiii mai sensibili, tulburari de personalitate care, la randul lor, pot cauzaesecul scolar, ca urmarea inhibitiei, retinerii, negativismului, difcultatilor deintegrare in activitatea scolara in colectivitatea clasei. :ai mult, la copilul de


4/23

varsta scolara mica, dislalia se poate combina cu alte tulburari de limbaj, cabalbaiala, disleie, disgrafe.

'a pledoaria pentru tratamentul timpuriu se mai adauga un argument. &nraport cu prescolarul, scolarul are mai putin timp liber si mai multe sarcini de

indeplinit, ceea ce%l ace sa treaca pe planul secund problemele pronuntieisale corecte.

"intre metodele din prima categorie, cele cu caracter proflactic, in cabinetullogopedic pot f utilizate urmatoarele gimnastica generala, gimnasticaonoarticulatorie, educarea echilibrului dintre inspir si epir, educarea auzuluionematic, educarea personalitatii s. a. ;e vom opri, pe scurt, la fecare inparte.

Gimnastica generala, al carei rol este subliniat de numerosi autori,in9uenteaza dezvoltarea limbajului si contribuie, cum bine este stiut, la

mentinerea sanatatii organismului. #ercitiile fzice generale intaresc sirelaeaza musculatura organelor vorbirii. "e un real olos s%au dovedit a f inmunca logopedului o serie de eercitii fzice simple, ca rotirea bratelor(/moara de vant0), rotirea capului, aplecarea capului in ata si in spate,aplaudatul, imitarea spalatului mainilor, inchiderea si deschiderea pumnului,aratarea fecarui deget in parte etc.

Gimnastica onoarticulatorie se realizeaza prin mai multe serii de eercitii, caeercitiile de gimnastica aciala, linguala, mandibulara, velo%palatala silabiala. "in seria eercitiilor de gimnastica aciala si linguala care pot futilizate cu bune rezultate amintim deschiderea si inchiderea gurii, um9area

obrajilor, rictusul si tuguierea buzelor (sau /zambetul si pupicul la mamica0)8prinderea buzei inerioare cu dintii superiori (/asaitul runzelor0 7, apoivvv)8 cu gura deschisa, limba se ridica sus%jos, in spatele incisivilor, limbalatita si ascutita8 santul lingual8 cupa cu cescuta linguala8 limba seproiecteaza si apoi se retrage puternic in undul gurii8 cu limba ghemuita inundul gurii se pronunta c c c (se ajuta cu spatula sau, in lipsa ei, cu degetul,dezinectat in prealabil)8 lipirea limbii de palat astel ca la dezlipire sa seauda un pocnet8 cu limba asezata in spatele incisivilor ineriori si colturilegurii puternic retrase se produce un su9u sss (se simte aer rece pe mana)8din aceeasi pozitie se pronunta zzz (/albina0)8 miscarea opusa limba esteridicata sus inspre mijlocul palatului, gura rotunjita si se pronunta s%s%s (/vine

trenul0), sss (/vantul lin0, in pumn se simte aer cald), apoi jjj (/vantulputernic0)8 vibrarea buzelor (/soraitul calului0)8 vibrarea limbii intre buze(/motocicleta0), vibrarea limbii in spatele incisivilor superiori tr tr tr (/ceasuldesteptator0), br br br (/ciobanul mana oile0), pr pr pr (/se rup lemnele0).


5/23

&mportante s%au dovedita f, de asemenea,eercitiile de gimnasticalabiala, absolut necesarecopiilor cu dislalie

audiogena, cu anomaliiale buzelor (pareze,despicaturi de buze,rigiditatea buzelor)intrucat ele contribuie la

intarirea musculaturii labiale, aciliteazamiscarile complee de articulatie a sunetelor,ajuta la perceperea vorbirii prin labio%lectura."in categoria acestor eercitii amintimvibrarea buzelor (imitarea soraituluicalului) si um9area buzelor cu retinerea

aerului in gura.

Toate aceste eercitii cu caracter general se individualizeaza in unctie denatura dislaliei. Astel, epresivitatea aciala trebuie eersata in mod specialla copii cu pareze, iar motricitatea linguala la dislalicii cu hipotonie linguala.#ercitiile de dezvoltare a mobilitatii mandibulare se aplica in mod special lacopiii cu malocluziuni sau la cei care au suerit traumatisme mailo%aciale.unt recomandate astel de eercitii si dislalicilor care au mandibula rigida,din care cauza ea (mandibula)nu poate contribui sufcient la modelareaorifciului bucal. -orbirea, in acest caz, este stearsa, inepresiva.

'a copii cu o vorbire nazala, sunt indicate eercitiile de dezvoltare amotricitatii velo%palatine. #le contribuie la ridicarea valului palatin, acandposibila vorbirea orala. #ercitiile de autocontrol si de dierentiere a vorbiriiorale de cea nazala se pot ace cu ajutorul unui dispozitiv ormat dintr%un tubstetoscop, tub ale carui capete se feaza unul intr%o nara, iar celalalt inureche (vezi fg. +). 'a rostirea sunetelor nazale, n (de pilda), copilul aude unzgomot in ureche. :entinerea zgomotului in ureche si la rostirea altor suneteeste o dovada sigura a nazalizarii acestora.


6/23

#ste important ca toate categoriile deeercitii despre care am vorbit pana acum,in cadrul celor doua metode generale(gimnastica generala si gimnastica onoarti%culatorie) sa se eecute ritmic, intru%cat ele

au menirea si de a introduce ritmul invorbirea copiilor.

#ducarea echilibrului dintre inspir si epirsau, cum i se mai spune, gimnasticarespiratorie este o alta metoda de tratare adislaliei. %a observat ca la unii copiirespiratia este disritmica. 'a copiii cutulburari de limbaj aceste disritmii sunt maiaccentuate. #pirul si inspirul suntneregulate, scurte, iar vorbirea acestor copii

este oarte intrerupta. 1nii vorbesc si peinspir. !entru reglarea inspir%epirului seutilizeaza numeroase procedee, ca su9area

intr%o lumanare aprinsa, um9area balonului, aburirea unei oglinzi (alternativ,cu nasul si cu gura), ormarea de valuri intr%un vas cu apa (prin su9are),su9area in dierite instrumente muzicale, iar la scolari se pot utiliza sispirometrele. &n cadrul eercitiilor de gimnastica respiratorie, care se potdesasura in grup sau individual, si pot f verbale si nonverbale, trebuie sa seacorde o importanta oarte mare epiratiei lungi, relaate. 'a eercitiileizolate de respiratie, durata epirului trebuie sa fe cel putin de doua ori maimare decat durata inspirului. &n cazul respiratiei nonverbale, atat epirul cat

si inspirul se pot ace cel mai bine pe nas, cu gura inchisa. Respiratiaetrebuie sa fe lipsita de zgomot. 1rmeaza apoi in sirul eercitiilor cele deinspir pe o singura nara, inspir pe nas si epir cu gura larg deschisa, inspir pegura si epir pe nas, inspir adanc pe gura si epir pe gura.

#ducarea auzului onematic este indispensabila in tratarea dislaliei, ea inscri%indu%se in randul metodelor generale. Tulburarile auzului onematic potmerge de la incapacitatea de dierentiere a unor sunete (e. si9antele intreele, si9antele de suieratoare etc. ) pana la incapacitatea perceperiisunetelor, a silabelor sau chiar a cuvintelor. "ezvoltarea auzului onematicdetermina cresterea capacitatii de dierentiere onematica, intrucat, dupa

cum am aratat mai inainte, intre auzul onematic si miscarile articulatorii,adica intre perceptia auditiva si articulatie eista o legatura indisolubila.$opilul dislalic cu atat pronunta mai gresit, cu cat aude mai slab si cu catpronunta mai gresit cu atat & se dezvolta mai putin capacitatea dedierentiere onematica. "efcientele de auz onematic ac imposibilautocontrolul auditiv. "e aceea, la inceputul corectarii dislalicul se servestede modelul corect motrico%


7/23

#ersarea acestui model (motrico%


8/23

ironii si umiliri, sa%i inlature sentimentul coplesitor al nimicniciei sale (alumilintei lui scazute), sa%i cultive increderea in ortele proprii, in reusita lui

deplina, inincununareacu succes a

eorturilor pecare ledepune.

!racticilecopiilor cutulburari delimbaj pot fatat pozitivecat sinegative. &n

primul caz, celde dorit,copilul sesitueaza pe opozitie deatac, decautare a unuimijloc deafrmare, decompensare adefcientei

sale, dedobandire aunui

sentiment de siguranta si superioritate (vezi cazul lui "emostene). &n cel de%al doilea caz, atitudinea copilului este de evitare si retragere in atagreutatilor, de eludare a tratamentului logopedic, care i se pare rusinos,pentru ca nu%si da seama de rostul lui. 3rica, timiditatea, sensibilitatea maritala observatiile celor din jur, neincrederea, banuiala sunt doar cativa dintreactorii care%l vor ace pe copilul dislalic sa evite colectivitatea, sa se inchidain sine, sa piarda pota de a conversa. &ata de ce intregul evantai de metodesi procedee, din care doar o parte am prezentat aici, trebuie aplicate de la

caz la caz.

$unoasterea si aplicarea in practica logopedica a metodelor si procedeelorgenerale, cu caracter proflactic (vezi fgura nr. =), este o necesitate impusade generalizarea invatamantului prescolar, invatamant chemat sapregateasca copilul pentru scoala sub toate aspectele. !roflaia tulburarilorde limbaj se inscrie printre cerintele noii orientari logopedice, si anume


9/23

aceea de a le preveni si corecta cat mai de timpuriu si in mediul de viata alcopilului.

2. 2. METODE SI PROCEDEE SPECIFICE

2.2.1. Etapa emiterii sunetului

3ormele mai persistente de dislalie, care nu cedeaza in urma utilizariimetodelor generale%prezentate in subcapitolul precedent%necesita aplicareaunor metode specifce de corectare. uccinta lor prezentare o vom aceparcurgand etapele prin care trebuie sa treaca procesul de corectare asunetelor, si anume emiterea, consolidarea, dierentierea si automatizarea.

&n etapa emiterii sunetului se recurge in mod curent la metoda demonstratieiarticulatorii in ata oglinzii logopedice, la eercitii (articulatorii si onatorii), lacomparatie, precum si la metoda derivarii sunetului nou din sunete corectemise anterior.

:etoda demonstratiei articulatorii. #miterea sunetului nou se ace, lainceput, numai cu concursul analizatorilor vizuali . , in care am reprodus palatogramele vocalelor romanesti) si dedierite profle de articulare, care pun in evidenta pozitia normala a organelorvorbirii in timpul pronuntarii sunetului (vezi cateva eemple in fg. ?.), inalternanta cu pozitia lor gresita. &i sunt, de asemenea, de un real olosgesturile evocatoare, cu care il amiliarizeaza pe copil, gesturi care indicalocul de articulare a sunetului respectiv (e. in cazul sunetului s aratatorulmainii drepte va f indreptat in jos, indicand locul de articulare a acestuisunet8 pozitia degetului va f inversa in cazul lui s, care este un sunetprepalatal). "upa ce a urmarit atent demonstratia logopedului, copilul reperasingur in ata oglinzii toate miscarile articulatorii, pana ajunge la farea lor


10/23

onomatopee % atractive si placute copiilor % joaca un rol insemnat indezvoltarea auzului onematic, intre care si articulatie eista o indisolubilalegatura, apt subliniat in mai multe randuri in lucrarea de ata.


11/23


12/23

"am mai jos, cu titlu de eemplifcare, lista catorva onomatopee pentruunele din sunetele care pot crea difcultati de pronuntie copilului mic (vezi

tabelul nr. @. ).

Tabelul nr. @. #ercitii pentru emiterea sunetelor cu ajutorulonomatopeelor

Sunetul Onomatopee Ini!ati pri"in lo!ul si moul e arti!ulare a sunetel

s

#

$ansa!ul suparat%

!&emarea pisi!ii%

'usul%

sirena%

al(ina%

s ) s ) spiss ) piss

s'rr ) s'rr

# ) # ) #(### ) (###

1. Lim(a* !u ape+ul ,sau "ar'ul-!at mai as!utit* sespriina la (a#a in!isi"ilor in'eriori* pe al"eole

2. /u#ele sunt intrees!&ise* !u !omisurile trase in

parti0. Dintii sunt in!&isi* pentru a e"ita interentalismul

t !antatul$reierului%

sori!elul%

trrr ) trrr

!&it ) !&it

1. Lim(a* !u ape+ul as!utit* se spriina pe linia e unire a

intilor superiori !u !ei in'eriori

2. /u#ele sunt !u !omisurile trase in parti0. Dintii sunt in!&isi pentru a e"ita interentalismul

!i

"ra(iuta%

!io!anitoare%

!ip!ip!irip

!io!!io!

1. Lim(a se spriina pe al"eolele intilor superiori ,

elusor-

2. /u#ele intinse !u !omisurile rii!ate0. Dintii sunt in!&isi upa !are se es!&i (rus! pentru

pronuntarea sunetului !i ,-

r moto!i!leta%

po!netullemnelor%

ursul%

'usur%

(rrr ) (rrrprrr ) prrr

morrr)morrrs'rrr ) s'rrrtrrr )trrr

1. Ape+ul as!utit al lim(ii atin$e su!!esi" al"eolein!isi"ilor superiori

2. /u#ele au !omisurile trase in parti0. Dintii sunt inepartati


13/23

Sunetul Onomatopee Ini!ati pri"in lo!ul si moul e arti!ulare a sunetel

!easul%

s

"antul lin%

trenul in mis!are%

"antul puterni!%

sss ) sss

s ) s ) s

"))")1. Ape+ul lim(ii este rii!at aproape e "alul palatinur ,!erul $urii-

2. /u#ele se tin rotune

0. Dintii sunt in!&isi* pentru a e"ita interentalismul

'

"

'usul%

"aiet%

s'rr ) s'rr

"ai ) "ai

1. Ape+ul lim(ii se spriina pe in!isi"ii in'eriori

2. /u#a in'erioara atin$e intii superiori

0. Ma+ilarele sunt usor es!&ise

!

$

&

!o!osul%

$aina%

!easul%

$as!a%

!ur!anul

!alul%

!u!uri$uu!t)!ot!oa!

ti! ) ta!

$a ) $a

$lu ) $lui ) &a3 i ) &a

1. Ape+ul lim(ii sta la (a#a in!isi"ilor in'eriori2. /u#ele sunt usor intrees!&ise

0. Dintii sunt usor inepartati


14/23

;4TA

!entru a f mai usor de emis, onomatopeele se pot introduce prin scurtepovestioare.

-ocalele se pronunta astel

A cu gura mare

# si & cu buzele intinse, ca la zambet

4 si 1 cu gura rotunda

unetul se considera a f elaborat numai atunci cand copilul ilstapaneste deplin, atat motric cat si acustic, intre cele doua laturi eistand

stranse raporturi de interdependenta.

&n practica logopedica se intalnesc cazuri cand datorita unei hipotoniimusculare sau unor disabilitati motorii, copilul dislalic nu%si poate coordonasingur miscarile organelor de articulatie (limba, buza palat). &n astel decazuri, logopedul este nevoit sa oloseasca si mijloace auiliare mecanice, casonde, spatule etc. Recurgerea la ele se ace insa numai dupa epuizareatuturor celorlalte posibilitati de care dispune logopedul, deoarece % dupaopinia majoritatii specialistilor utilizarea mijloacelor auiliare mecaniceinseamna de cele mai multe ori o investitie brutala asupra organelor vorbirii.

:etoda eercitiilor. #laborarea sunetului corect este rezultatul eectuarii unuimare numar de eercitii onoarticulatorii, care se realizeaza dierentiat inunctie de orma dislaliei si de particularitatile organelor de vorbire. ;u sepoate lucra dupa un model unic la corectarea unor, dislalii maniestate prindistorsiunea, prin omiterea sau prin substituirea sunetului, a vibrantei r, depilda, pentru ca, in acest caz, desi este vorba de acelasi sunet, avem de%aace cu trei lucruri dierite. &n cazul mai sus%citat, sarcina cea mai difcila oconstituie corectarea pronuntiei distorsionate, datorita interventieibinecunoscutului enomen al transerului negativ (al intererentei)

!entru a asigura ormarea perceptiilor auditive cat mai clare se utilizeaza

procedeul verbo%tonal, care pune pe prim plan valoarea analizatorului auditivin elaborarea sunetului nou. 'ogopedul poate olosi in acest scop aparatul dedierentiere onematica, cu ajutorul caruia copilul dislalic eerseazaacomodarea organelor sale de vorbire dupa modelul corect, oerit deterapeut. &n aara acestui procedeu, metoda eercitiilor mai cuprinde siprocedeul imitatiei plurisenzoriale, al ecluderii unor analizatori (mai ales inaza incipienta de insusire a pronuntiei), precum si olosirea unei largi game


15/23

de material auiliar oglinda logopedica, profle de pronuntare, scheme,palatograme etc.

:etoda comparatiei oera copilului dislalic posibilitatea raportarii stadiului incare se a9a procesul de corectare a tulburarii sale de limbaj cu stadii

anterioare si, in elul acesta, a inregistrarii progreselor realizate. !rinraportarea copilului in primul rand la el insusi si apoi la cei din preajma(logoped, care ii oera modele de pronuntie, adultii din mediul ambiental,colegii sai etc. ), raportare care presupune mult tact, copilului i sepotenteaza mobilurile interioare, dorinta de autodepasire.

:etoda derivarii sunetelor aectate din sunete ce sunt corect emise si carese aseamana cu ele prin eecutia lor motrico%


16/23

#tapa de consolidare a pronuntiei corecte reprezinta momentul introduceriisunetului nou in vorbirea curenta a copilului. 'a scolar, consolidareasunetului nou se ace si citit%scris. #levul dislalic trebuie sa fe deprins saoloseasca pronuntia corecta atunci cand citeste. &ntrucat deprinderile seormeaza oarte greu, este bine ca elevul dislalic sa sublinieze cuvintele care

contin sunetul%problema. &n elul acesta atentia lui este sporita, greselile dearticulatie se reduc, iar imaginea sonora corecta se feaza mai bine. untefciente si semnele grafce, cum sunt sagetile (orientate in jos pentrusunetele care au locul de articulare langa incisivii ineriori sau orientate insus pentru sunetele care au locul de articulare in partea superioara acavitatii bucale, asa cum se vad ele in listele eercitiilor din tabelele nr. @si *).


17/23

;4T#

1. A!esta este mersul in !ore!tarea

'ie!arui sunet alterat.

1. La sunetele pere!&i ,s ) #3 s ) 3 !e* !i

) $e )$i3

' ) "3 t ) 3 p ) (3 ! ) $- alterate upa

Lo!ul e 'ormare a sunetelor se arata !u

e$etul aratator%

!ore!tarea sunetului sur ,s3 s3 !e* !i3

'3 t3 p3 !-*

orientat in os ,- pentru pere!&ea s)#3 se "a tre!e in mo o(li$atoriu la

sunetul sonor

ase#at ori#ontal ,)- pentru sunetul t3 ,#* * $e* $i* "* * (* $-* pentru e"itarea

esonori#arii

ar!uit ,- pentru sunetele !e* !i ) $e* $i3 ,e e+emplu* in lo! e "a#e spun "ase-.

orientat in sus ,- pentru pere!&ea s ) 3 In a!est s!op se e+ersea#a !u"inte

paronime la

De!i% s ) #* t3 !e* !i ) $e* $i3 s ) 'ie!are pere!&e e sunete* !u autorul

ima$inilor.

#emple

s ) s#%

"ase ) "a#e

"arsa ) "ar#a

s ) %!os ) !oi

sale ) ale

!e ) $e% !er ) $er

' ) "%'ata ) "ata

'oi ) "oi

t ) %toamna ) oamna

tata ) ata

p ) (% pere ) (ere

para )


18/23

(ara

! ) $%!ara ) $ara

!oala )$oala

Tabelul nr. *

##R$&T&& !#;TR1 $4;4'&"AR#A 1;#T#'4R #:

unetele emise cu ajutorul onomatopeelor se consolideaza prin coarticularea(asocierea) in

I. II. Cu"inte !u 4s5 initial

Sila(e ire!te% sase ) si ) so)su Monosila(i!e3 e+emple% sa)sa!3 se)se!3 si)simt3 so)so!3

su)su!3

,urmarim seria e "o!ale a)e)i)o)u-

Sila(e inire!te% as ) es ) is ) os ) us /isila(i!e3 e+emple% sa)sala3 se)sete3 si)sita3 so)so(a3

su)suta3

Sila(e intermeiare% asa ) ese ) isi )oso )

usu

Polisila(i!e3 e+emple% sa)sa(ie3 se)se!ara3 si)sila(a3 so)

solarul3

su)supune3

Lo$atomi% sas ) ses ) sis ) sos ) sus Cu $rupe !onsonanti!e3 e+emple% sta)stau3 ste)stea3 sti)

stins3

sto)stol3 stu)stup3

Grupe !onsonanti!e% stra ) stre ) stri )

stro ) stru


19/23

&&& &-

Cu"inte !u 4s5 meian Cu"inte !u 4s5 'inal

Monosila(i!e3 e+emple% pis!3 plis!3 pas!3

nas!3

Monosila(i!e3 e+emple% nas* "as* us* !os

/isila(i!e3 e+emple% !asa* masa* "ase /isila(i!e3 e+emple% spinos* "oios* ploios

Polisila(i!e3 e+emple% !usute* 'asole*

pensula

Polisila(i!e3 e+emple% !urios* serios* s!or(uros

III. propo#itii% simple ,!u 4s5 in toate !ele trei po#itii su(-

E+emple% Sanu este "oios3 6asile sta serios.

De#"oltate

E+emple% Sana s!rie 'rumos

Sanalele Sanei sunt al(astre.

Cosmin a s!apat "asul !u sos.

&-. raze care pot f inchegate in scurte povestiri, intamplari etc.

Rezultate bune in corectarea dieritelor sunete s%au obtinut prin asociereasemnelor grafce, scrise deasupra graemului corespunzator sunetului%problema, cu sublinierea cuvintelor care contin aceste sunete si cu gesturileevocatoare (cum este orientarea degetului aratator in sus pentrusuieratoare, aricate etc. , sau in jos pentru si9ante, velare etc.)

#tapa dierentierii sunetelor este impusa de necesitatea dezvoltarii auzuluionematic, a capacitatii de dierentiere onematica, defcitara la multi dintrecopii dislalici. Aceasta etapa mai este reclamata si de aptul ca unele suneteau oarte apropiate locul si modul de articulare si, de aceea, eistaposibilitatea de%a le conunda (e. s z8 v8 p b etc. ). eercitiul sicomparatia sunt doua dintre metodele cele mai des olosite in acest scop.


20/23

:etoda eercitiilor. :ulti copii dislalici dispun de capacitatea necesaraarticulatiei corecte a sunetelor si, cu toate acestea, nu pronunta corect. &naceste cazuri, difcultatile de pronuntie nu se gasesc in organele dearticulatie, ci in unele defciente ale auzului onematic, ca maturizarea mailenta a proceselor neurologice care stau la baza capacitatii de percepere si

dierentiere auditiva (in special a sunetelor cu recventa inalta), leziuni lanivelul urechii interne etc. 'a acesti copii deprinderile motrice se ormeaza,adeseori, inainte de%a putea f modelate printr%un autocontrol auditiv dincauza insufcientei lui dezvoltari. &n elul acesta se ormeaza un modeldeectuos de pronuntie. "islalicul, in special cel senzorial, este convins capronunta bine, desi el pronunta gresit. !rin repetare, neputandu%se controla,el isi feaza si consolideaza miscarile deectuoase de articulatie si, deci,vorbirea sa gresita se permanentizeaza. Auzul defcitar cauzeaza insusireaeronata a sunetului. Acesta este un argument in plus in avoarea terapieitimpurii prin care se poate prevenii instalarea tulburarilor de limbaj pe onduldefcientelor de auz.

"ezvoltarea auzului onematic, care reprezinta de apt o particularitate aauzului uman, prin care sunetele vorbirii sunt percepute ca elementesemantice sau oneme, este un proces important care se cere a f urmarit intoate etapele actiunii de corectare. Responsabile de nedezvoltarea auzuluionematic nu sunt numai cauzele organice, ci si cele de natura unctionala,intre care la loc de runte se situeaza lipsa de eersare a acestuia.

2.2.0. Etapa i'erentieri sunetelor

#tapa de dierentiere a sunetelor contribuie la dezvoltarea capacitatii de

dierentiere onematica, de analiza si sinteza onematica la copiii cu dislalie.

4 noua dierentiere onematica este conditionata de o buna perceptieauditiva. $opilul este antrenat prin eercitii sa%si analizeze propria vorbire,atat sub aspect acustic cat si motrico%


21/23

#ercitiile de dierentiere onematica se aplica gradat, pornindu%se de ladierentierea sunetelor izolate la dierentierea lor in silabe, cuvinte sipropozitii. 'a inceput, se dierentiaza sunetul nou de sunetele maiindepartate ca structura acustico%articulatorie (e. si9antele de velare),dupa care se trece la eersarea dierentierii sunetului nou de sunetele mai

apropiate ca loc si mod de ormare (e. si9antele de suieratoare).

&n cadrul acestor eercitii se asociaza de fecare data consoana surda cu ceasonora, pentru a evita desonorizarea (e. s cu z). "ierentierea onematicase poate ace si in cuvinte paronime, fe dupa auz, fe prin denumire deimagini (e. scoala scoala). "e un mare olos in aceste eercitii suntdiscurile cu paronime perechi asezate in sens opus, astel incat sagetile cepornesc din mijlocul discului sa le poata indica usor. 1tile s%au dovedit a f inaceasta etapa si plansele cu imagini paronime, avand sub fecare imagine sicuvantul care le denumeste. $u ajutorul acestor cuvinte se poate ace si odierentiere scrisa, nu numai sonora.

"ierentierea onematica trebuie acuta si in citit scris, pentru ca greselilede pronuntie ale dislalicului (in special ale dislalicului senzorial) se maniestasi in citit scris8 el scrie si citeste asa cum pronunta. Aceste eercitii solicitamult autocontrol auditiv, contribuind din plin la dezvoltarea capacitatii dedierentiere onematica. $opiii corectati, desi stiu si pot sa vorbeasca corectcontinua o perioada de timp sa mai aca greseli de pronuntie, deoarece siacest apt este bine cunoscut deprinderile de pronuntie incorecta nu sedestrama nici usor si nici repede. !entru ai ajuta sa obtina rezultate cat maibune, logopedul recurge la un intreg arsenal de procedee. Redam mai joscateva eercitii olosite pentru dierentierea sunetelor emise.

$uvintele paronime se olosesc nu numai la perechi de sunete (surda sonora), ci si la farea si dierentierea sunetelor asemanatoare din punct de

vedere acustic, dar dierite ca loc de ormare8 de eemplu s s ( )8 z j

( )8 t ce, ci (, )8 r l (, ).

#emple de paronime

s )s

s!oala ) s!oala us ) usi peste ) peste nas ) nasi

# )


22/23

!o#i ) !oi #ar ) ar

t ) !e )

!i

7 7 7

tara ) !eara tine ) !ine teapa ) !eapa

r ) l

ra! ) la! rama ) lama

e recomanda alcatuirea unor propozitii simple cu aceste cuvinte paronime.

:etoda comparatiei. &n randul mijloacelor mecanice auiliare care aciliteazaaplicarea metodei comparatiei se inscrie, pe langa magnetoon, si aparatulde dierentiere onematica pe care l%am prezentat mai inainte (vezi fg. +. @).&nlaturarea unor orma de maniestare a incidentei dislaliei cu disleia sidisgrafa (omisiuni, substituiri, inversiuni de sunete sau graeme aleacestora) se ace tot cu ajutorul comparatiei, si anume prin eercitii deanaliza si sinteza onematica, cuplate cu eercitiile de comparare grafca.olicitand copilului un control auditiv si vizual permanent, procedeul il ajuta

sa dierentieze sunetele%problema, sa le observe locul in cuvant (initial,median, fnal). "intre numeroasele eercitii de acest gen, eperimentate inpractica logopedica, amintim descompunerea propozitiei in cuvinte, acuvintelor in silabe, a silabelor in sunete, separarea primului sau a ultimuluisunet din cuvant, indicarea prin ridicarea mainii a prezentei (cu precizarealocului) sunetului%problema in cuvintele citite, alegerea imaginii in a careidenumire se a9a sunetul eersat, eercitii de completare (a sunetelor,cuvintelor omise), compuneri de amilii de cuvinte pornind de la sunetul dat,alegerea graemului din randul altor graeme si multe altele.

Activitatea cu manualul ii ajuta pe copii sa se amiliarizeze cu olosirea in

vorbirea curenta, in citire si in scriere a tot ceea ce invata la cabinetullogopedic, ii ajuta sa vada cum se oglindesc progresele lor din domeniulpronuntiei in acuratetea si rumusetea vorbirii, citirii si scrierii proprii.

2.2. Etapa automati#arii sunetului

#tapa automatizarii incheie compleul proces de corectare a tulburarilor delimbaj.


23/23

!erioada de automatizare, care are un rol deosebit de important in terapiadislaliei, este etapa in care deprinderile noi, corecte, de pronuntie setransorma in obisnuinte. A9at la capatul acestei etape copilul nu numai capoate vorbi corect, dar si simte nevoia sa o aca, are deja suportul interior,motivatia intrinseca necesara. 'a fnele acestui proces comple si de durata,

copilul respinge vechiul mod de vorbire, cel deectuos, pentru ca ilderanjeaza, nu%l mai suporta.

"urata acestei etape depinde de gradul de inradacinare a deprinderilor depronuntare gresita, de varsta copilului si, bineinteles, de particularitatile luiindividuale. $u cat se trateaza defcienta la varste mai mici, cu atat este maiscurt procesul de corectare in general. &naintarea in varsta aduce cu sineconsolidarea deprinderilor de pronuntare gresita si, ca urmare, complicareaprocesului terapeutic si lungirea duratei lui.

:etodele utilizate in aceasta etapa sunt cele binecunoscute in pedagogie

eercitiul, compunerea (cu toate ormulele sale), povestirea, conversatia etc.$u ajutorul conversatiei, utilizata individual sau in grup, logopedulevidentiaza rezultatele bune obtinute de copii in activitatea de corectare sisubliniaza importanta lor pentru reusita scolara a elevilor, pentru cultivarearumusetii graiului. Acesta ii mobilizeaza si mai mult pe copii, le accentueazamotivatia invatarii vorbirii corecte.

Automatizarea vizeaza atat eprimarea orala, cat si cea scrisa. #ercitiileverbale si scrise de analiza si sinteza onematica, compunerile, povestirile auun mare rol in aceasta directie.

#tapa automatizarii, care este in acelasi timp si o activitate de control fnal,are o in9uenta bineacatoare asupra vietii psihice a copiilor, prilejuindu%lesatisactii deosebite.

&n concluzie se impun a f subliniate doua lucruri. &ntai, ca trecerea de la oetapa la alta nu se ace deodata la toti copiii a9ati in tratament logopedic, cide la caz la caz. Apoi, metodele prezentate sumar in cuprinsul acestuisubcapitol al lucrarii noastre sunt, dupa cum s%a putut vedea, unele siaceleasi in mai toate cele patru etape enumerate, ceea ce le deosebestefind nu denumirea lor, ci modalitatile concrete de aplicare a lor de la o etapala alta.

4 imagine sintetica a etapelor, metodelor si procedeelor specifce decorectare a sunetelor am inatisat in fgura B.

Tratarea Timpurie a Tulburarilor de Limbaj Asigura Eficienta Sporita Acestei Actiuni

Documents

Transcript of Tratarea Timpurie a Tulburarilor de Limbaj Asigura Eficienta Sporita Acestei Actiuni