In mare. Uneori solidele sunt tocate fin pen-tru a le accelera dispersia. jn conditii ideale,apa m~rii dilueaz~ rapid apele reziduale, per-mitiind organismelor din mare s~ digerereziduurile ~i s~ lec anuleze efectul d~un~tor.Totu~i, vanturile sau mareele neobi~nuite pots~ i:mpiedice dispersia ~i uneori apele rezi-duale sunt aruncate spre mal, punand 1n peri-collnot:ltorii. Dispersia lent:l poate de aseme-nea s~ perturbe ecologia pe fundul m~rii,avand ca rezultat distrugerea habitatelor ~imoartea pe~tilor ~i a altor viet~ti marine.

Epurarea apelor rezidualeDesc~rcarea unor cal:1tit:lti mari de ape rezidu-ale brute ar cauza o poluare prea mare. Deaceea comunit:ltile responsabile l~i trateaz~1ntai apele reziduale. Acest proces const:l deobicei din dou~ etape distincte, numite tratarepreliminarn ~i tratare secundarn. Tratarea pre-liminarn implic~ ~turarea rulmolului dinlichid. jn tratarea secundarn, impurit:ltile rn-mase In lichid sunt Inl~turate prin accelerareaprocesului biologic natural de descompunere.

Buc~tile mari de solide, ca rnmurelele ~ibuc~tile de de~euri, sunt captate prin trecereaapelor reziduale prin gratare. Aceste gratareau orificii sau fante cu diametrul de aproxima-

143

Majoritatea apei rezidualeeste trimisa prin conducte lauzine speciale unde se separasolidele ~i apa se purifica'indeajuns pentru a putea fievacuata fara probleme 'inrauri. Totu~i, 'inca se maidescarca 'in mari reziduuricontaminate.

An ultimele dou~ secole, populatia ~i activi-I ta!;ile industriale in cre~tere au trulrit cantitatea

de reziduuri. Reziduurile sunt evacuate princanale de scurgere de la buc~tarii, b~i ~i pro-cese de fabricatie. Ploaia poate produce odep~~ire brusc~ a capacitatii canalelor.

Apele reziduale trebuie f~cute inofensiveinainte de a fi scurse in rauri, dat apa deploaie nu necesita tratament. De aceea, uneleora~e au instalatii separate de evacuare pentruapa de pl6aie ~i apele reziduale. Apa de ploaieeste condus~ direct in rauri ~i numai apele

reziduale sunt tratate. Aceasta reduce multvolumul de ap~ care trebuie trata~. Totu~i, azise prefern o instalatie de evacuare paqial se-para~. Un set de canale de scurgere conduceapa de ploaie de la rigolele de evacuare de pestrnzi, iar alt set colecteaz~ deversarea de peacoperi~uri, al~turi de apele reziduale mena-jere ~i industriale. Avantajul acestei instalatiieste acela c~ apa de pe acoperi~uri ajut~ ladiluarea apei reziduale ~i la sp~larea con-ductelor, pr!0'venind O acumulare de solide.

Instalatia combinat~ de evacuare a apei,care transporta atat precipitatiile cat ~i apelereziduale, are acela~i avantaj de a fi sp~la~ inmod regulat. Dar In timpul furturilor marl,fluxul de ap~ cre$te, iar conductele ~i uzina detratare nu fac fat~. Pentru ~ goli excesul directin rauri sau In mare, se monteaz~ tevi de de-versare pentru apa pluvial~. in conditii de fur-tun~, apele reziduale sunt atat de mult diluateincat nu prezin~ un pericol pentru s~n~tate.

Ape reziduale bruteMajoritatea ora~elor l~i trateaz~ apele rezidu-ale Inainte de evacuare, pentru a le distrugecontinutul nociv. Totu~i, multe ora~e decoas~ mai descarc~ Inc~ ape reziduale brute,netratate, printr-o conduct~ ce se vars~ direct

TRATAREA APELOR REZIDUALE

O Canalele colec-toare victoriene dinLondra au fost untriumf la vremea lor,dar acum sunt inve-chite. Traficul intenssuprateran provoacaincontinuu dauneinstalatiilor, careabia mai pot facefata unui volum deape reziduale aflat incontinua cre~tere.

tiv 2,5 cm. Cand apa trece prin canale deschi-se, numite camere de pietri~, pietrl,5ul sedepune. Solidele plutitoare mici se Inl~tura Inbazine de colectare circulara. Apele rezidualeintra In bazine prin partea de jos ~i un bratrotativ colecteaz~ spuma ~i particulele pluti-toare. Efluentul, sau efluxul, trece peste mar-ginea bazinelor Intr-un canal colector extern.

Sedimentarea ~i namolulSolidele fme, suspendate, pot fi extrase cu aju-torul unor site, avand g~uri cu diametrul deaproximativ 2 mm. in locul acestora adesea sefolose~te un proces numit sedimentare. insedimentare, efluentul se las~ In bazine timpde circa 3 ore pentru ca solidele suspendate s~se poat:ll~sa la fund. Uneori se efectueaz~ unproces suplimentar, precipitarea. O substant~chimic~ precum sulfatul feric se adaug~ laapele reziduale pentru ca particulele sus-pendate s~ formeze bulg~ri ~i s~ se scufunde.

N~molul In1~turat prin tratarea preliminarapoate fi uscat ~i sterilizat chimic, dar de obiceiel se trateaz~ biologic. N:lrnolul brut se ameste-

O Trei moduri dedrenare a apei in

camp deschis. Apapoate fi condusa laun rau prin canale

deschise. prin 1evide argila puse in~an1uri. sau pringauri facute cu aju-torul unui plug.

O Autocisternele se folosesc la golirea re-zervoarelor subterane de depozitare a apelorreziduale, folosite in regiunile fara canalizare.

O Agitarea apei reziduale cu palete ac~iona-te electric. Acestea ajuta la dizolvarea oxi-genului din aer in lichid. Microorganismelefolosesc oxigenul intr-un proces prin caremateria organica devine inofensiva.

organisme, de obicei pe un pat de pie.tri~, saumaterial paras, precum cocsul.. Aceste materialeau a suprafata relativ mare pe care se paateforma s.tra.tul, m:lrind eficienta procesului.Materialul, 1n.tr-un s.trat avand grosimea de circa2 m, paatefi b:lituit intermitent cu efluen.tul, daradesea se folose~te un pulverizator continuu.

in procesul cu n:lmol reactivat, cu a uti-lizare mai larg:l, n:lmolul ce contine microor-ganismele necesare este amestecat cu efluen-.tul in prezenta aerului. Aerul poate fi suflatprin mii de g:luri in bazin, sau lichidul poate

c~ cu ru1mol tratat care contine microorga-nisme. Acestea se inmultesc, hr;'lnindu-se cun~mol ~i descompunand compu~ii organicinocivi In substante chimice mai simple. Acestproces, numit asimilare, produce metan ~i altegaze inflamabile. Acestea pot fi colectate ~ivandute, sau arse pentru a 1nc~lzi n~molul ~i agrnbi asimilarea. jntr-o alt:l variant~, gazele potfi folosite drept combustibil pentru un sistemgenerator de electricitate aflat pe ~antier.

Dup~ tratare, ru1molul poate fi folosit ca1ngrn~amant. Surplusul de ru!mol se 1ncarc~ penave, se duce 1n largul rru!rii ~i se descarc~.Aceasta asigurJ hraru! pentru alge -organis-mele microscopice aflate la 1nceputul lantului ~alimentar marin. jns~ ru!molul de cana1izare ~contine adesea metale oWvitoare provenite dinprocese industriale, precum cadrniul. Acesteada.uneaz:l lantului alimentar ~i de aceea multisunt 1mpotriva desc~rc~rii 1n mare a ru1molului.

Tratarea secundaraDup~ Inl~turarea ru!molului, efluentul se tra-teaz~ biologic. Microorganismele determin~ ceamai mare parte a materiei organice din apelereziduale s~ reactioneze cu oxigenul din aerpentru a forma compu~i inofensivi. Aceasta sepoate realiza pe dou~ c~i. jn procesul de flltra-re, efluentul reactioneaz:l cu un strat de micro-

fi agitat pentru ca aerul de la suprafata sa seimpra~tie in tot lichidul. Dupa 4-10 ore, pro-cesul de aerare este complet.

Evacuarea efluentului purIn ambele metode ale procesului cu namolreactivat, solidele inofensive produse prinactiunea de aerare se lasa sa se depuna inbazine pentru sedimentarea finala. Efluentulcurat rezultat este apoi indeajuns de purpentru a fi descarcat intr-un rau farn pericolulde a provoca daune mediului inconjurntor.

144~tiint;l $i tehnologie 45- EVACUAREADE~EURILOR ~tiinta $i tehnologie 46- POLUAREA