Noiuni GeneraleTratamentul i prevenia bolilor parazitare la animalele de companie a devenit o parte integral a practicii veterinare.O atenie crescut o manifest proprietarii n alegerea celor mai eficiente produse antiparazitare. Cei mai comuni ectoparazii care paraziteaza att cinii dar i pisicile sunt puricii. Puricii sunt recunoscui ca fiind cauza major a alergiilor cutanate, deasemenea fiind gazde intermediare pentru ali parazii(Diphylidium caninum) i avnd rol direct n transmiterea unor bacterii(Bartonella henselae). Puricii sunt insecte hematofage ce fac parte din ordinul Siphonoptera, parazii temporari pe corpul animaleleor. Au corpul turtit latero-lateral, lipsit de aripi, aparatul bucal in forma de tromp, adaptat pentru inepat si supt si picioare lungi, adaptat pentru sarit. Puricii sunt insecte cosmopolite, paraziteaz mai multe specii de animale si traiesc pe corpul gazdei mai multe saptamani. Intr-o perioada de 1-3 luni, o femela depune peste 1500 de oua in mai multe ponte, in blana animalelor, pe podea, sol sau pe obiecte. La 24 de ore dupa ce femela tnar a inceput sa suga snge, incepe s-i depuna ouale in blana pisicii. Dupa 1-2 saptamani eclozioneaza larvele care se hranesc cu materii organice gasite in asternutul gazdei, dar principala sursa de hrana o constituie fecalele puricilor adulti care sunt bogate in substante nutritive provenite din sngele gazdei. Dupa mai multe stadii de evolutie, larvele se transforma in purici imaturi care pot trai saptamani sau luni fara sa se hraneasca. n Romnia snt cunoscute 73 de specii i subspecii de sifonaptere parazite la mamifere; dar doar cinci familii cuprind specii care au importan medicala i/sau veterinar: Ceratophyllidae; Ctenophtalmidae; Leptopsyllidae; Pulicidae; Tungidae. Exist ns unii autori care include speciile cu importan veterinar i medicala n doar 2 familii: Pulicidae( cuprinde speciile :Pulex, Ctenocephalides, Xenopsylla,Haplopsyllus,Cediopylla);1

Tungidae(cuprinde Echidnophaga gallinacea).

speciile

Tunga

penetrans

i

Fig.1. Purice vazut la microscop electronic

Familia PulicidaeCuprinde 180 de specii cu o larg rspndire in lume;ele paraziteaz pe rozatoare,marsupiale i carnivore. Speciile acestei familii au ochii mari, fra sinus;toracele bine dezvoltat;fruntea rotunda,laciniile uor denticulate;cu sau fra ctenidii(dup gen).Tibia piciorelor metatoracice este lipsit de dinte terminal pa marginea postero-extern.

Genul PulexPulex irritans: -are dimensiunile cuprinse intre 2-4 mm; -faa laterala a segmentului mezotoracic este ngust i neted; -este considerat puricele omului,dar se gsete i la alte animale:cine, pisic,vulpe.

Fig.2.P.iritans2

Ctenocephalides felis felis: -are dimensiunile corpului ntre 3-3 mm; -prezint 2 ctenidii; -paraziteaz la cine i pisic n special; -gazdele alternative pot fii aproximativ 50 de mamifere. Ctenocephalides canis: -dimensiuni 2-2,5 mm masculul;iar femela poate ajunge pna la 25 mm; -prezinta ctenidie generala; -pe segmentele abdominale se gsasc rnduri de cate 10-12 epi.

Fig.3.C.canis Ciclul evolutiv La majoritatea speciilor,acuplarea se poate produce imediat dupa ieirea aduliilor din cocon,dar pentru formarea oulelor femela trebuie sse hrneasca pe gazd.Dup ce a supt snge femela poate depune ou de-a doua zii.Producia de ou atinge maximum n a-6-a-7-a zi, cu o medie de 13,5 ou/zi i 150 ou n total la Ctenocephalides felis. La unele specii ponta are loc pe gazd(blana animalelor),la altele n mediul ambient(crpaturile pereilor,parchet),rezultatul fiind acelai deoarece oule depuse pe animal cad pe sol,n culcu Oule sunt ovoide,albicioase,msoar aproximativ 0,5 mm lungime i sunt depuse 2 cte 2 odataDezvoltarea embrionar dureaz n medie ,o sptmn n funcie de temperatur i umiditate. Larvele sunt neuniforme, alburii iniial,apoi rocat.Msoar aproximativ 2,5 mm,au capul distinc i un spin cephalic cu care sparg coaja oului,2 antene,aparat bucal pentru sfrmat i mestecat,sunt foarte mobile.Ele nu sunt parasite ci se hrnesc cu snge parial digerat de la puricii aduli. Dup 10 zile ,larva ese un cocon i se transform n nimf.Coconul este slab vizibil .n interiorul lui se formeaz insecta,iniial de culoare alb,ulterior modificndu-i culoarea n

3

galben,apoi n brun.n condiii favorabile adulii se formeaz dup 7-12 zile. n condiii improprii i absena gazdelor adulii nou formai rmn n cocon mai multe luni(pna la 1 an);ieire lor fiind declanata de divei factori,n special de vibraiile cauzate de ptrundera gazdelor.durata total a ciclului este de 1-20 luni ,n funcie de condiiile ambientale.

Fig.4.Ciclul evolutiv al puricilor Puricii sunt orgamisme hematofage,provocnd numeroase nepturi la nivelul pielii pentru a se hrni.Mecanismul suptului sngelui a fost observat la P. iritans, sistemul de funcionare fiind al unei pompe aspiro-respingtoare.PregZtindu-se pentru supt puricele ridic capul,trompa sugtoare ia poziie vertical i cei 3 stilei sunt introdui in piele pe rand.Durata suptului este de 20-240 de minute i de regula se realizeaz o singur hrnire pe zi. La locul nepturii pot aprea papule pruriginoase ,ulcere cauza a aciunii mecanico-iritativ. Primul semn al infestaiei este pruritul.Cele mai afectate zone fiind gtul ,linia dorsala i baza cozii.In infestaii masive animalele prezint o alterare a strii generala cu anemie. n formele cornice la cine se observa o cdere accentuate a prului i hipercheratoz,numitapiele de elefant.

4

Fig.5. La pisica n infestaia cronic,poate aparea o dermatit miliar cu leziuni multiple mici si crustizante.

Fig.6

Fig.7.

5

Tratamentul i prevenia infestaiilor cu purici la cine i pisic

Advantix Pipete

antiparazitare

pentru

catei

Compozitie chimica: * Imidacloprid : 100mg/ml * Permetrina : 500mg/ml (cis/trans, 40:60) * N-Metilpirolidona (solvent) : 484mg/ml Forma farmaceutica: Solutie antiparazitara pentru aplicare cutanata. Indicatii: Fiecare pipeta asigura protectia catelului timp de 4 saptamani. * pentru tratamentul si prevenirea infestatiilor cu capuse timp de de 4 saptamani (Ixodes ricinus, Rhipicephalus sanguineus, Dermacentor reticulatus, Haemaphysalis longicornis). * pentru tratamentul si prevenirea infestatiilor cu purici timp de 4 saptamani (Ctenocephalides canis). Reduce incidenta alergiilor produse de purici. Stadiile larvare sunt omorate pe animal si din mediul ambiant din jurul animalelor tratate. * pentru tratamentul si prevenirea infestatiiilor cu paduchi malofagi si anopluri (Trichodectes canis, Linognatus setosus) pentru mai mult de 6 saptamani. * respinge si omoara tantarii (Anopheles, Culex, Aedes sp.) si musculitele hematofage (Phlebotomus, Culicoides sp.) la caini si catei. Instructiuni de utilizare: produsul se aplica la baza gatului, intre omoplati.6

Fig.8. Pentru cateii cu greutate mai mare de 40 kg se folosesc 2 pipete. Produsul se aplica pe piele, se fereste de contactul gura sau ochii cainelui. Pielea cainelui trebuie sa fie intacta si fara leziuni. Se poate aplica la femelele gestante sau in perioada de lactatie.Produsul isi pastreaza eficienta dupa imbaiere sau dupa expunerea la ploaie. Pentru a reduce reinfestarile se recomanda deparazitarea concomitenta a tuturor cainilor din aceeasi casa / curte. Contraindicatii: nu se foloseste la pisici,nu se foloseste la cainii sub varsta de 7 saptamani.

FRONTLINE SPOT ON SOLUTIE CUTANATA PENTRU TRATAMENT SPOT ON

Fig.9.Frontline spot on Compozitie chimic:7

Fig.10. .Frontline spray

*Fipronil *Butilhidroxianozol *Butilhidroxitoluen *Etanol *Excipient Forma farmaceutica: Solutie pentru aplicare cutanata. Indicatii: Folosit n tratamentul si prevenirea infestatiilor cu purici (Ctenocephalides spp.) si capuse (Rhipicephalus spp., Dermatocentor spp., Ixodes spp.) la cini. Tratamentul si controlul dermatitelor alergice produse de purici. Prevenirea si tratamentul infestatiilor cu paduchi la cini. Contraindicatii: Produsul nu se va folosi la cini mai mici de 8 saptamni/ sau care cntaresc mai putin de 2 kg. A nu se folosi la animale bolnave sau n convalescenta. A nu se folosi la iepuri, deoarece poate produce reactii adverse si chiar moartea animalului. Acest produs a fost creat n mod exclusiv pentru cini. A nu se folosi la pisici, deoarece ar putea duce la o supradozare. Efecte adverse: Usoara hipersalivatie n cazul ajungerii accidentale a produsului n cavitatea bucala. Pot aparea, n cazuri deosebite, reactii cutanate la locul aplicarii produsului (decolorari ale pielii, alopecie locala, prurit, eritem), au fost semnalate dupa folosire mancarime si alopecie generala. n cazuri exceptionale au fost semnalate hipersalivatia, reactii neurologice reversibile ( agitatie, depresie, nervozitate), voma, sau simptome respiratorii. A nu se depasi doza recomandata. Precautii farmaceutice: Este foarte important sa ne asiguram ca aplicarea produsului este facuta ntr-o zona n care cinele nu poate sa linga produsul si deasemenea, sa ne asiguram ca animalele nu se ling unul pe celalalt dupa tratament. Animalul nu trebuie mbaiat timp de 2 zile dupa administrarea tratamentului si trebuie evitata mbaierea mai frecvent de o data pe saptamna.8

Folosirea n perioada de gestatie: Frontline pipete poate fi folosit la catele gestante si n perioada de alaptare. Administrare si dozare: Intervalul minim dintre tratamente este de 4 saptamni. Cale de administrare: Externa, prin aplicare pe piele. Dozare: # 1 pipeta de 0,67 ml (S) pentru caini mai mici de 10 kg . # 1 pipeta de 1,34 ml (M) pentru caini peste 10 kg pna la 20 kg. # 1 pipeta de 2,68 ml (L) pentru caini peste 20 kg pna la 40 kg. # 1 pipeta de 4,02 ml (XL) pentru caini peste 40 kg pna la 60 kg. # 1 pipeta de 4,02 ml (XL) + 1 pipeta de dimensiune mai mica pentru cini mai mari de 60kg Aceasta dozare asigura doza recomandata de 6,7 mg/kg de fipronil. Se recomanda tratamentul lunar acolo unde pericolul de reinfestare cu purici este mai ridicat, daca animalul este alergic la purici, n situatia n care este necesara tinerea sub control a capuselor sau atunci cnd cinii sunt spalati n mod frecvent cu sampon hipoalergic si emolient. Acolo unde infestarea cu purici este mai redusa iar riscul de aparitie al capuselor este mai mic, Frontline pipete poate fi aplicat la un interval de doua luni. FRONTLINE nu poate impiedica puricii sa se urce pe animal, dar odata ajunsi, acestia vor fi omoriti in maximum 24 de ore, inainte ca muscatura lor sa transmita vreo maladie. Majoritatea puricilor morti cad de pe animal, cei ramasi putind fi indepartati cu usurinta prin periaj. Mod de administrare: Se rupe pipeta la capatul pre-decupat. Se goleste complet pipeta departnd firele de par n regiunea dintre omoplatii animalului, direct pe piele. Supradozarea (simptome, proceduri de urgenta, antidoturi): Riscul aparitiei simptomelor adverse creste odata cu supradozarea, de aceea animalele trebuie tratate fiecare cu sortimetul de pipeta corespunzator greutatii corpului. Precautii:9

A se evita pulverizarea n ochi. Recomandari pentru persoana care administreaza tratamentul: Acest produs poate cauza iritari ale mucoasei si ale ochilor. In consecinta, trebuie evitat contactul produsului cu gura sau cu ochii. Animalele si persoanele cu hipersensibilitate la insecticide sau alcool trebuie sa evite contactul cu Frontline pipete. A se evita contactul cu degetele, daca acest lucru se ntmpla, se vor spala minile cu apa si sapun. Daca se pulverizeaza din greseala in ochi, se recomanada spalarea cu apa. Se vor spala bine mainile cu apa si sapun dupa tratament; A se evita manipularea animalului pana nu se usuca locul n care a fost aplicat produsul, deasemenea copii nu trebuie sa se joace cu animalele pana n momentul n care se usuca blana. De aceea se recomanda aplicarea tratamentului seara, iar pe durata noptii cini sa doarma singuri, nu cu unul din stapani si mai ales nu cu copiii. A nu se fuma, manca sau bea pe durata aplicarii tratamentului.

STRONGHOLD PIPETE PENTRU PISICI Compozitie: * Stronghold pentru pisici pana-n 2.5 kg : 15 mg selamectina * Stronghold pentru pisici intre 2.6 si 7.5 kg : 30 mg selamectina Forma farmaceutica: solutie pentru aplicare cutanata. Indicatii: Tratamentul si prevenirea infestatiilor cu purici produse de Ctenocephalides spp . prin administrarea unei pipete o data pe luna cu efect asupra stadiilor de adult si larva. Produsul are si efect ovocid peste 3 saptamani de la administrare. Se foloseste si in schema de tratament pentru dermatitele alergice produse de purici. Prevenirea bolilor cardiace produse de viermi produse de Dirofilaria immitis prin administrare lunara. Stronghold poate fi administrat fara probleme la animalele infestate cu viermi cardiaci, asadar este recomandat in acord cu practica veterinara adecvata, toate animalele de 6 luni si peste aceasta varsta care traiesc in tari unde exista vectori de transmitere, este necesara o testare pentru a depista infestatia cu Dirofilaria forma adulta inainte de a incepe tratamentul cu Stronghold. Stronghold nu are efect asupra formelor adulte de Dirofilaria.10

Pisica: * tratamentul infestatiilor cu paduchi malofagi ( Felicola subrostratus ) * tratamentul raiei auriculare ( Otodectes cynotis ) * tratamentul infestatiilor cu viermi cilindrici ( Toxocara cati) * tratamentul infestatiilor cu viermi cu capsula chitinoasa (Ancylostam tubaeforme). Contraindicatii: A nu se folosi la animalele sub varsta de 6 saptamani. A nu se folosi la pisici sau alte animale care sufera de aceleasi boli, sau la animale debile sau sub greutatea pentru care este indicat produsul. Efecte nedorite: In cazuri rare la locul aplicarii parul se aglutineaza temporar si/sau poate aparea o pudra alba care dispare in maxim 24 ore, acest lucru nu afecteaza eficienta produsului. Este important ca aplicarea sa se faca in locurile indicate si cantitatea indicate pentru ca animalul sa nu se poate linge, daca accidental se linge poate aparea o hipersalivatie care este trecatoare. Folosire in perioda de gestatie: Stronghold poate fi folosit la pisicile gestante sau in perioda de alaptare. Administrare si dozare: se foloseste numai pentru uz extern pe piele. Se aplica intre omoplati in partea unde incepe baza gatului. Administrea trebuie sa furnizeze minim 6 mg de selamectina pe kg de animal. Spalarea animalului dupa 2 sau mai multe ore de la aplicare nu influenteaza sau reduce eficienta produsului. Pentru prevenirea infestatiilor cu purici produsul trebuie administrat la un interval de minim o luna, se poate folosi lunar mai ales in perioda cu risc de infestare (aprox. martie-septembrie) incepand cu o luna inainte ca puricii sa devina activi.

11

Fig.11.

ProMeris Duo Spot-On pentru caini Compoziie chimic: 150 mg metaflumizon i 150 mg amitraz Fiecare doz (pipet) de ProMeris furnizeaz: ProMeris Duo Spot-on pentru cini Volum (ml) Metaflumizon (mg) Amitraz (mg) -de talie mic ( 5 kg) 0,67 100,5 100,5 -de talie medie- (5,1 10,0 kg) 1,33 199,5 199,5 -de talie medie/mare (10,1 25,0 kg) 3,33 499,5 499,5 -de talie mare (25,1 40,0 kg) 5,33 799,5 799,5 -de talie foarte mare (40,1 50,0 kg) 6,66 999 999 Indicaii: Tratamentul i profilaxia infestaiilor cu purici (Ctenocephalides canis si C. felis.) i cpue (Ixodes ricinus, Ixodes hexagonus, Rhipicephalus sanguineus, Dermacentor reticulatus si Dermacentor variabilis) la cini. Produsul medicinal veterinar poate fi utilizat ca parte a strategiei de tratament pentru dermatita alergic produs de purici (FAD).12

Contraindicaii: A nu se administra la cei cu vrsta sub 8 sptmni. A nu se administra la pisici A nu se administra la cini bolnavi i debilitai sau la cini suferind de oc termic. Reacii adverse: Efectele nedorite cunoscute ale amitrazului i metaboliilor si , cum ar fi sedarea, letargia, depresia SNC, hiperglicemia, bradicardia i bradipneea, pot fi observate la un numr mic de animale. Majoritatea acestor semne apar datorit efectelor agonice asupra -2-adrenoreceptorilor. Semnele sunt tranzitorii i de obicei dispar fr tratament n mai puin de 24 de ore. Dac simptomele sunt severe i persist, atipamezolul hidrochlorid (-2adreno-receptor antagonist) poate fi folosit, n doz de 0,2 mg/kg prin injecie intramuscular, pentru a contracara efectele adverse. Poate aprea hiper-salivaie dac animalul linge locul de aplicare imediat dup tratament. Aceasta nu este un semn de intoxicaie i dispare n cteva minute, fr tratament. Aplicaiile corecte vor minimaliza posibilitatea lingerii locului de aplicare. Aplicarea produsului medicinal veterinar poate produce un aspect uleios local, temporar, i nclcirea sau zbrlirea bnii la locul de aplicare. Un reziduu uscat poate fi deasemenea observat. Acestea sunt normale i se vor rezolva n cel mult cteva zile de la tratament, n foarte rare cazuri putnd persista mai mult. Aceste schimbri nu influeneaz sigurana sau eficacitatea produsului medicinal veterinar. Dozaj: Doza minim recomandat este de 20mg/kg greutate corporal att pentru metaflumizon ct i pentru amitraz, echivalentul a 0,133ml/kg greutate corporal. Metoda de administrare: Numai pentru uz extern. Aplicare cutanat. Scoatei pipeta din pachet. inei pipeta cu vrful n sus, ndoii vrful ntr-o parte, pentru a-l rupe pe linia punctat. Vrful pipetei se va plia n spatele pipetei. Aplicai coninutul unei pipete pe un singur loc, pe pielea cefei, la baza craniului.13

Deprtai blana de pe ceafa cinelui, la baza craniului, pn cnd se vede pielea. Aezai vrful pipetei pe piele i apsai pipeta pentru a goli ntregul coninut. Nu aplicai produsul medicinal veterinar pe suprafaa blnii cinelui. Schema de tratament: Pentru controlul optim al infestrilor cu purici i/sau cpue, produsu medicinal veterinar poate fi administrat la interval de o lun n timpul sezonului cu purici i/sau cpue, sau schema de tratament poate fi bazat pe situaiaepidemiologic local. Recomandri privind administrarea corect: Se va utiliza numai sub supravegherea medicului veterinar. Acest produs medicinal veterinar este numai pentru aplicaii externe localizate (spot-on). Nu administrai oral sau pe alt cale. Produsul rmne eficient dac animalul se ud. n orice caz, trebuie evitat contactul prelungit cu apa. Cinii ar trebui inui departe de ape curgtoare (ruri) n urmtoarele 24 de ore ulterioare aplicrii tratamentului. n cazul contactului prelungit cu apa, efectul tratamentului va fi redus. n astfel de cazuri, nu tratai animalul mai mult de o dat pe zi, seara. Dac dorii s splai animalul cu ampon, este bine s o facei nainte de aplicarea tratamentului. Pentru controlul optim al problemelor produse de purici ntr-o gospodrie cu mai multe animale de companie, toate aceste animale trebuiesc tratate cu un insecticid corespunztor. n plus, se recomand dezinsecia ntregului spaiu cu un insecticid corespunztor. Evitai contactul direct cu animalele tratate, pn cnd locul de aplicare este complet uscat. Copiii nu trebuiesc lsai s se joace cu animalele tratate, pn cnd locul de aplicare este complet uscat. De aceea este recomandat s se trateze animalele seara, iar animalele proaspt tratate s nu fie lsate s doarma cu proprietarii lor, n special copii. Acest produs poate crea sensibilitate sau reacii alergice la oameni. Expunerea dermei la acest produs trebuie evitat. Este recomandat folosirea mnuilor cnd se folosete produsul. Dac se observ efecte neplcute, dup expunerea la acest produs, solicitai imediat asisten medical, i artai medicului ambalajul produsului . Splai bine minile dup folosire. n caz de picurare accidental pe piele, splai imediat cu ap i spun.

14

Fig.12. BOLFO ZGARDA CONTRA PURICILOR SI CAPUSELOR LA PISICI Compozitie: 9.4 % Propoxur (2-isopropoxyphenyl-N-methylcarbamate). Indicatii: protectia impotriva puricilor, capuselor si paduchilor la pisici. Proprietati: Zgarda ofera protectie contra puricilor 4 luni . Protectia contra capuselor este de aproximativ 10 saptamani. Zgarda rezista la imbaiere si umezeala. Zgarda se poate purta in permanenta si nu au fost semnalate contraindicatii. Masuri de precautie: Dupa aplicarea zgarzii este obligatorie spalarea mainilor. A nu se lasa la indemana copiilor.

Fig.13.15

BOLFO PUDRA ANTIPARAZITARA PENTRU PISICI Compozitie: 1gr Propoxur (2-isopropoxyphenyl-N-methylcarbamate) la 100 gr. de pudra. Indicatii: Protectia impotriva puricilor, capuselor si paduchilor la pisici. Proprietati: Asigur protectia impotriva puricilor si capuselor de pe animal si partial imprejurul acestuia, datorita pudrei cazute de pe blana. 1 pudrare are efect de aproximativ o saptamana. Se poate folosi 1 sau de 2 ori pe saptamana in functie de gradul de infestare cu paraziti Masuri de precautie: Dupa aplicarea pudrei este obligatorie spalarea mainilor. A nu se lasa la indemana copiilor.

Fig.14. PRAZIMEC C Compozie: Praziquantel 0,00625 g Abamectin 0,00025 g Excipienti ad 0,06000 g16

Aciune farmacologic: Praziquantelul induce o actiune antihelmintica ( anticestodica si partial antitrematodica ). Actiunea sa anticestodica se manifesta impotriva unor cestode ( viermi lati ) care pot parazita tractul digestive al pisicii Diphylobothrium latum, Dipylidium caninum ( formele mature sexual ), Spirometra erinacei europei, Mesocestoides lineatus, Hydatigera taeniaeformis, Taenis hydatigena, iar actiunea antitrematodica impotriva Opistorhis felineus, Alaria alata. Abamenctin este un endectocid care afecteaza atat parazitii interni cat si pe cei externi, inducant la pisica o actiune antihelmintica ( anti nematodica ) si una antiartropodica ( pureci, capuse, agenti ai raiei ). Actiunea sa antinematodica este directionata impotriva viermilor rotunzi, iar cea antiartropodica impotriva parazitilor externi hematofagi si malofagi Ctenocephalides cati ( puricele de pisica ), C. canis ( puricele de caine ), Pulex iritans ( puricele de om ), Dipelatonema reconditum, Felicola subrostratum ( paduchele de pisica ) si impotriva agentilor raiei si capuselor Notoedres cati, Otodectes cynotis, Cheiletiella blakei, Ixodes ricinus, rhipicephalus sanguineus, Dermacentor reticulates, etc. Actiunea praziquantelului se bazeaza pe supresia fumarat reductazei de la nivelul membranelor miofibrilare si de la nivelul sinapselor neuro-musculare, avand ca rezultat paralizia si moartea helmintilor. Abamectin stimuleaza eliberarea acidului gama aminobutiric ( AGAB ), impiedicand transmiterea impulsurilor nervoase, efect care produce paralizia parazitilor externi si interni. Cele doua substane active ale preparatului se completeaza reciproc, asigurand un efect antiparazitar cu spectru larg. Indicaii: La pisica, in infestatiile cu endoparaziti : viermi lati ( tenii ), trematode, viermi rotunzi ( nematode ); infestatiile cu ectoparaziti : paduchi, pureci, capuse de pasune, raie notoedrica ( scabia felina ), cheiletioza si alte tipuri de raie si mai ales in cazurile de parazitare complexa ( endo- si ectoparaziti ) Contraindicaii: A nu se administra la pisicile gestante, la puii sugari sau la pui mai mici de doua luni Mod de administrare: Oral, impreuna cu hrana solida. Doze :17

- in endoparazitoze 1 tableta per 2,5 kg g.c. - in ectoparazitoze 2 tablete per 2,5 kg g.c. Tratamentul poate fi repetat dupa 7 - 10 zile ( mai ales in ectoparazitoze ). In cazurile de infestatie cu purici trebuie tratat obligatoriu si mediul in care sta animalul.

Fig.15.

Dermatita de hipersensibilitate la nepturile de purici(D.H.I.P.)Dermatita de hipersensibilizare la nepturile de purici este definit a fi o reacie cutanat a organismului fa de antigenele prezente n saliva de purice, manifestat prin prezena pruritului intens i a unor leziuni eritematoase i papulo-crustoase. Este considerat a fi cea mai frecvent dermatit de natur alergic la carnivore, dat fiind faptul c infestarea cinilor cu purici este deosebit de frecvent, chiar sistematic (Ackerman, 1989; Prelaud, 1999; Scott et al., 1995; Yager i Scott, 1993). Dermatita de hipersensibilizare la nepturile de purici reprezint o reacie alergic fa de nepturile puricelui cinelui (Ctenocephalides canis), puricelui pisicii (Ctenocephalides felis) sau puricelui de om (Pulex irritans). Dintre aceste trei specii, se consider c, n Europa, principala specie implicat n declanarea bolii este Ctenocephalides felis, motiv pentru care majoritatea cercettorilor se bazeaz pe studiul biologiei i imunogenicitii acestei specii (Ohlen, 1990; Prelaud, 1999; Scott et al., 1995). Totui, aceste specii nu au o specificitate strict de gazd, putnd determina reacii ncruciate (Solcan et al., 2003). Semnul clinic primar observat de ctre proprietar este pruritul, care este constant i violent. .18

Leziunile iniiale sunt reprezentate de zone eritematoase i apoi papule care apar la locul nepturilor. Pe msura evoluiei afeciunii, dar i din cauza gratajului, papulele se transform n pustule i apoi apar cruste nsoite de zone de alopecie i zone neregulate de dermatit umed datorat linsului. n cazul evoluiilor de lung durat pot aprea hipercheratoza, hiperpigmentarea pielii sau chiar lichenificare (Scott et al., 1995; Solcan et al., 2003). Leziunile debuteaz de obicei la baza cozii, apoi se extind i n regiunea dorso-lombar, n zona perineal, pe coapse i abdomen. Au fost descrise i localizri n zona axilar sau toracal, dar acestea sunt rare. Apariia leziunilor n zona capului (mai ales pe fa) nu este tipic pentru dermatita de hipersensibilizare la nepturile de purici; aceste cazuri sugereaz implicarea altor afeciuni de natur alergic cu exprimare la nivel cutanat (Carlotti i Pin, 2002; Solcan et al., 2003; Yager i Scott, 1993). Tratamentul complet i corect al acestei afeciuni implic un complex de msuri ce trebuie adoptate, msuri ce pot fi grupate n urmtoarele direcii: eliminarea alergenului (deparazitarea), tratamentul simptomatic general, tratamentul local. n stabilirea unui diagnostic corect al dermatitei de hipersensibilizare la nepturile de purici au fost urmrite o serie de etape. Anamneza. Elementele furnizate de anamnez pot orienta clinicianul spre suspicionarea dermatitei de hipersensibilizare la nepturile de purici. Direciile n care au fost orientate ntrebrile medicului au vizat obinerea unor date legate de: 1 Prezena unei pisici este un element important, ntruct pisicile pot fi o surs permanent de ntreinere a populaiei de purici, chiar i n condiiile n care cinelui suspect i se aplic periodic tratamente antiparazitare externe; Contientizarea de ctre proprietar a prezenei puricilor pe animal sau n mediul de via al acestuia se bazeaz pe dou elemente distincte: n primul rnd, contientizarea vizual a prezenei puricilor, prin observarea lor direct pe animal sau n mediul ambiant, i n al doilea rnd prezena leziunilor datorate nepturilor de purici pe pielea proprietarului, innd cont de faptul c, dei puricii aduli prefer ca igazd cinele, tinerii aduli, n ncercarea lor de a gsi o gazd optim, pot ataca i oamenii. Acest criteriu de diagnostic a fost considerat de o valoare relativ, ntruct, de multe ori, din diverse motive legate de psihologia uman, stpnul a ascuns cu bun tiin aceste informaii, nepunndu-le la dispoziia medicului veterinar; 1 Vrsta i rasa animalului dermatita de hipersensibilizare la nepturile de purici manifest frecven maxim de apariie la cinii tineri, dar nu mai mici de 6 luni, putnd aprea i la cinii mai vrstnici, dar cu manifestri

19

clinice mult mai severe. Referitor la ras, este cert c nicio ras nu poate fi exclus, chiar dac boala manifest o inciden mai crescut la rasele de cini cu pr lung; 2 Caracterul sezonier al declanrii semnelor clinice acest caracter sezonier este n concordan cu perioada de infestaie maxim cu purici, respectiv sezonul cald (aprilie octombrie) n rile cu clim temperat. S-ar putea trage concluzia c aceast afeciune apare doar n aceast perioad a anului, ipotez valabil doar n cazul animalelor care triesc n condiii naturale, n afara locuinelor. n cazul animalelor care coabiteaz cu omul, n adposturi nclzite, dermatita de hipersensibilizare la nepturile de purici se poate declana practic n orice perioad a anului, prin asigurarea unei temperaturi optime dezvoltrii puricilor. 3 Rspunsul la tratamentele antiparazitare amnuntele referitoare la acest aspect pot fi importante n situaiile n care proprietarul certific faptul c, n anteceden, n urma unui astfel de tratament, semnele clinice s-au remis. Examenul clinic. n cadrul examenului clinic, n contextul acestei lucrri, deosebit de important a fost surprinderea existenei ectoparaziilor, n spe a puricilor. Depistarea puricilor, coroborat cu elementele anamnetice i cu semnele clinice, a putut orienta suspiciunea medicului ctre o dermatit de hipersensibilizare la nepturile de purici. Depistarea efectiv a puricilor nu este o manoper foarte facil, nu ntotdeauna infestaia fiind att de masiv nct s se identifice paraziii la prima vedere. Totui, n cazurile n care infestaia cu purici a fost puternic, acetia s-au putut evidenia uor, prin cutarea lor n zonele cunoscute ca fiind preferate de parazii: regiunile dorso-lombar i abdominal, acestea fiind zonele n care concentrarea puricilor este maxim. n cazul cinilor cu prul lung, cutarea puricilor s-a realizat prin formarea unor crri n blana animalului i studierea pielii i mai ales a micrilor pe piele. Puricii posed o vioiciune deosebit, se deplaseaz cu repeziciune i sunt dificil de prins. Pentru uurarea manoperei de surprindere a puricilor, rezultate bune s-au obinut efectund pieptnarea animalului timp de mai multe minute dup aplicarea unei substane insecticide, starea general i implicit mobilitatea paraziilor fiind afectate profund de aciunea insecticidului. n cazul n care nu s-a reuit izolarea paraziilor aduli, s-a ncercat depistarea excrementelor acestora, mici resturi negricioase, uneori vizibile cu ochiul liber pe piele, la baza i chiar pe firele de pr. O metod folosit cu succes n cercetrile noastre a fost reprezentat de testul cu hrtia umed. Animalul a fost aezat n poziie patrupedal, iar sub el s-a aplicat o coal de hrtie poroas, absorbant, umectat cu ap. Prin trecerea20

degetelor sau a unui pieptn prin blana animalului, n rspr, timp de cteva minute, excrementele puricilor cad pe hrtia umectat plasat sub animal. n contact cu umezeala prezent n hrtie, excrementele puricilor, care sunt formate preponderent din snge digerat, se descompun i formeaz pete de culoare roiecafenie O alt variant a acestei metode, de asemenea folosit n cadrul cercetrilor, a fost reprezentat de trecerea prin blana cinelui, n rspr, a unui tampon de vat umectat cu ap. n contact cu sngele digerat din fecalele de purici, tamponul de vat capt o culoare roie-cafenie, fapt ce atest prezena fecalelor de purici, i, implicit, a puricilor pe animal. Un aspect extrem de important care a fost luat n calcul n momentul diagnosticului acestei afeciuni l reprezint faptul c nedepistarea puricilor pe animal nu exclude din start o dermatit de hipersensibilizare la nepturile acestora. Chiar dac nu se demonstreaz vizual prezena puricilor sau a fecalelor acestora, animalul respectiv poate manifesta afeciunea, innd cont de faptul c, n anumite cazuri, doar o singur neptur pe sptmn este suficient pentru a ntreine o dermatit de hipersensibilizare la nepturile de purici. Evidenierea existenei pruritului a reprezentat un element esenial, tiut fiind faptul c acesta este semnul clinic predominant n dermatita de hipersensibilizare la nepturile de purici. n prezena medicului, din diverse motive, animalul poate s nu exteriorizeze existena pruritului, datele oferite de proprietar avnd un rol important. Localizarea i caracterul leziunilor pot orienta diagnosticul ctre o dermatit de hipersensibilizare la nepturile de purici, inndu-se cont de faptul c leziunile apar de obicei la baza cozii i se extind cranial pe msura evoluiei bolii, putnd cuprinde i zona coapselor, zona perineal, abdominal i chiar zona axilar. Diagnosticul terapeutic. tiut fiind faptul c, de cele mai multe ori, n cazul dermatitei de hipersensibilizare la nepturile de purici, suprimarea contactului puricilor cu animalul reprezint o msur suficientpentruregresia semnelor clinice i a leziunilor cutanate, n cadrul cercetrilor s-a apelat i la aceast metod. n funcie de eficiena tratamentelelor antiparazitare efectuate, respectiv de gradul i proporia vindecrii pacienilor studiai, s-a apreciat n final eficiena acestui mijloc de diagnostic. Tratamentul.Vizeaz:deparazitarea,tratament simptomatic i hiposensibilizarea. Tratamentul simptomatic se face folosind medicamente uzuale antiseptice i antipruriginoase,precum i o suplimentare a alimentaiei n acizi grai eseniali. Tratarea hipersensibilitii se face folosind: -antihistaminice,dare le nu acioneaz dect in hipersensibilitatea imediat;21

-inhibitori ai degranulrii mastocitare(Ketotifen); -corticoizi. Bibliografie: 1. Ackerman L.J. Practical Canine Dermatology. 3rd Edition, American Veterinary Pub. Inc. Goleta CA, 1989. 2. Carlotti, D.N., D. Pin Diagnostic dermatologique. Approche clinique et examens immediats. Editura Masson, Paris, 2002. 3. Ohlen Britta Common Skin Diseases in Dogs and Cats, 2nd Edition. Schering Plough Animal Health Kenilworth, New Jersey, 1990. 4. Prelaud P. Bolile alergice ale cinilor de ras. Ed. M.A.S.T., Bucureti, 1999. 5. Scott D.W., W.H. Miller Jr. et al. Muller&Kirks Small Animal Dermatology, 5th Edition. W.B Saunders Company, Philadelphia, 1995. 6. Solcan G., I.L. Mitrea, L. Miron, Carmen Solcan Dermatopatologia animalelor de companie. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai, 2003. 7. Yager J.A., D.W. Scott The Skin and Appendages in Pathology of Domestic Animals, 4th Edition, vol. I. Academic Press Inc., New York, 1993

22