Prof. Coordonator : Stundenti:Badescu Mircea Topea Andreea Suciu Mihaela

Transportul maritim reprezinta cca. 75-80% din traficul mondial de marfuri si o cota in continua crestere sin transportul de pasageri reprezentand principala forma de transport.Acesta are trei componente de baza: Nava comerciala Porturile comercialeDocumente necesare

Categorii si tipuri de nave comerciale Volumul mare de transportat ca si varietatea conditilor si uzanjelor locale au determinat existenta unei game foarte largi de nave. Acestea pot fi grupate in cateva mari categorii: pentru marfuri - nave tanc (tanckers) pentru transportul marfurilor lichide - nave specializate pentru transportul marfurilor solide (dry cargo vessels), - nave combinate (combined carriers) care pot transporta atat marfuri solide cat si lichide, - nave speciale, - nave auxiliare;pentru pasageri: (cruzere) - nave de croaziera pentru calatorii lungi, - ferryboaturi (nave pentru transportul de pe un tarm pe altul al marii), - yachturi, - nave de linie pentru transport pasageri (pacheboturi).

Dintre navele speciale citam:

navele frigorificenavele de pescuitnavele de transport si prelucrare a pestelui,navele portcontainere navele portbarje. Navele frigorifice sunt adevarate uzine plutitoare. Pescadoarele stau in larg luni de zile livreaza pestele semipreprat sau gata conservat navelor de transport care le deservesc. Navele portcontainere pot avea capacitati foarte diferite intre 1000-20000 tone.Functie de modul de incarcare avem doua tipuri: RO-RO care au deschizaturi mari in borduri care permit incarcarea pe orizontala sau LO-LO cu incarcarea pe verticala. Aceste nave transporta si vehicule, locomotive, vagoane etc. Navele portbarje se folosesc la transporturile combinate pe fluvii si mare si incarca barjele aduse pe fluviu. Navele auxiliare sunt deosebit de diverse: remorchere, dragoare, nave de bunkeraj (aprovizionare), spargatoare de gheata, nave atelier, pilot, salupe, macarale etc.

Porturile comerciale

Porturile comerciale sunt organizatii de transport complexe, protejate prin mijloace naturale sau artificiale, la adapostul carora navele pot intra si iesi, pot incarca si descarca, pot efectua manevre.etc. in conditii de siguranta a navigatiei. Porturile, ca noduri de afluire, transbordare si depozitare sunt reprezentate nu numai de instalatiile necesare operatiunilor propiu zise ci si de legislatia conexa a zonei, depozitele si instalatiile de prelucrare, manipulare, transport intern1.Portul este locul de incepere si de finalizare al transportului maritimCosturile foarte mari pentru amenajarea porturilor nu pot fi suportate numai din surse private astfel incat statul actioneaza prin toate parghiile pe care le are la indemana pentru dezvoltarea si modernizarea porturilor ca mijloc obligatoriu pentru derularea schimburilor comerciale internationale

Principalele documentele necesare a transportului maritim de marfa : Contractul de navlosire este documentul in baza caruia se efectuaeaza trasportul pe mare. Definirea acestuia obliga carausul, contra platii unui navlu, sa transporte marfuri pe mare dintr-un port in altu Voyage Charter Party Time Charter Bareboar Charter (toate insotite si si de conosament) - pentru angajarea navelor tramp angajarea navelor tramp Booking Note si /sau Bill of Lading (conosamentul) - pentru transporturile efectuate cu nave de linie

Transportul naval de petrol

Titeiul

Titeiul are un efect toxic asupra vietii marine si a mediului inconjurator datorita hidrocarburilor aromatice policiclice pe care le contin. Acestea sunt foarte dificil de curatat si se afla in sedimente si in mediul maritim. Speciile expuse la aceste hidrocarburi policiclice pot intampina probleme in dezvoltare, expundere la boli, si ciclii de reproducere anormala. Transportul maritim de petrol presupune constientizarea riscurilor la care este expus mediul inconjurator si luarea de masuri in vederea evitarii catastrofelor naturale.

Riscurile care apar in timpul transportului de petrol pot fi incluse in categoriile urmatoare: -riscuri in ceea ce priveste ambarcatiunea (coliziune sau esuare)-riscul de incendiu sau explozie-crapaturi sau deformari ale rezervorului-riscul poluarii in timpul incarcarii si descarcariiPotrivit statisticilor 85% din accidentele in care sunt incluse nave transportatoare de petrol condulc la poluarea coastei. Dintre acestea 50,6% resprezinta esuari, iar 30,6% coliziuni. La acestea se adauga alti factori de risc cum ar fi varsta vasului si mairmea acestuia.

Clase de marfuri periculoase in transportul navalClasa 1- EXPLOZIVE

Explozivi cu pericol de explozie in masa (ex. TNT, dinamita, nitroglicerina)Explozivi cu risc de proiectare severa Explozivicupericol deincendiu,exploziesaude proiectare, darfara riscde explozie n mas.Incendiu minor sau pericol de proiectare ( include munitii si artificii)Substante mai putin sensibile, cu pericol de explozie in masa (similar cu 1.1.)Marfuri lipsite de sensibilitate

Clasa1.1 Explozivi cu pericol de explozie in masaClasa1 ExploziviClasa1.2 Explozivi cu risc de proiectare severaClasa 1.3 Explozivicupericol deincendiu,exploziesaude proiectare, darfara riscde explozie n masClasa 1.4 Incendiu major Clasa 1.5 Pericol de explozieClasa 1.6 Agenti explozivi cu sensibilitate foarte redusa

Clasa2 GAZE

Gaze inflamabil:Gazecare se aprindn contactcuo surs deaprindere,cum ar fiacetilenihidrogenGaze non inflamabile: gaze carenu sunt niciinflamabile, niciotravitoare.Includegaze criogenice/lichide (temperaturi desub -100 C),utilizate pentrucombustibilide crioconservarei derachete,cum ar fide azot ide neon.Gaze toxice: gazecare ar puteaprovocadecesul sauvatamareagravaa sanatatii umanen cazul n careeste inhalat (de exemplu:fluor,clor,icianur de hidrogen)

Clasa 2.1 Gaze inflamabileClasa 2.2 Gaze neinflamabileClasa 2.3 Gaze toxiceClasa 2.2 Oxigen (Eticheta alternativa)Clasa 2.3 Periculos in caz de inhalare (Eticheta alternativa)

Clasa 3 LICHIDE INFLAMABILESunt clasificate dupa grupe de ambalare:3.1.Grupa de ambalare I:lichidele inflamabile care auun punctde fierbere iniialde 35C saumai puinla o presiune absolutde101.3kPa ioricepunct de aprindere (cum ar fidietil etersau bisulfura de carbon) ;3.2.Grupa de ambalare II:lichidele inflamabile care auun punctde fierbere iniialmai mare de 35C lao presiune absolutde101.3kPa iun punct deaprinderemai mic de 23C (cum ar fibenzina iacetona) ;3.3 Lichidele inflamabile care nu indeplinesc conditiide la la punctul 4.1 si 4.2 (cum ar fi kerosenul si motorina)

Clasa 3. Lichide inflamabileClasa 3. Combustibile (Eticheta alternativa)Clasa 3. Combustibile lichide (Eticheta alternativa)Clasa 3. Benzine (Eticheta alternativa)

Clasa 4 SOLIDE INFLAMABILE

4.1Solideinflamabile:substanTesolide, caresunt usor deaprinssiusor combustibile(nitroceluloz,magneziu);4.2Spontaninflamabile:substantesolidecarese aprindspontan(alchilidin aluminiu,fosforalb);4.3 Periculoaseatunci cnd sunt ude:substantesolidecareemitun gazinflamabilatunci cnd sunt umedesaureacioneaz violentcu apa(sodiu,calciu,potasiu,carbura de calciu).

Clasa 5- AGENTI DE OXIDARE SI PEROXIZI ORGANICI

5.1Agenti oxidantiinafara de peroxiziorganici(hipocloritde calciu,azotat de amoniu,peroxid de hidrogen,permanganat de potasiu).5.2Peroxizi organici,nform lichidsausolid(peroxizide benzoil,hidroperoxid).

Clasa 4.1 Solide inflamabileClasa 4.2 Solide spontan inflamabileClasa 4.3 Solide periculoase cand sunt umeziteClasa 5.1 Agenti de oxidare cu exceptia peroxizilor organiciClasa 5.2 Peroxizilor organici in forma lichida sau solida

Clasa 6- SUBSTANTE TOXICE SI INFECTIOASE

6.1aSubstantetoxicecare potprovoca decesulsauvatamarea grava asanatatii umaneprin inhalare, ingestie sauprin absorbtie in piele(clorura de potasiucianura,mercur).6.1bSubstantetoxice, caresuntdaunatoare pentru sanatatea umana(acum PGIII; NB-acest simbolnu mai este autorizatde ctreOrganizaia NaiunilorUnite) (pesticide,clorura demetilen)6.2Substantecu potential biotoxic.Organizaia Mondial a Sntii(OMS)mparte aceast clasndoucategorii:Categoria A:infecioase Categoria B:Mostre (culturi de virusi , specimene patologice, ace utilizate intravenos )

Clasa 6.1 Substante toxice(pot provoca decesul)Clasa 6.2 Substante cu potential biotoxic

Clasa7- SUBSTANTE RADIOACTVE

Cuprinde substantele care emit radiatie ionizanta

Clasa 8- SUBSTANTE COROZIVESubstantele corozivesunt substantecare pot dizolvatesuturiorganicesaucoroda severanumite metale: 8.1acizi:acid sulfuric,acid clorhidric 8.2baze:hidroxidde potasiu,hidroxid de sodiuClasa 9-DIVERSE SUBSTANTE PERICULOASESubstante periculoase,care nuse incadreazainalte categorii(azbest,aer-bag artificial,plute cu autoumflare,gheata).

Clasa 7. Substante radioactiveClasa 8. Substante corozive

Accidente cu nave petroliere

19 Decembrie 1927, Golful OmanSea Star a fost un superpetrolier din care au ajuns in apa 115.000 tone de titei neprelucrat, in urma coliziunii cu vasul brazilian Horta Barbosa. In urma accidentului ambele vase au luat foc si au fost abandonate de catre echipaj. S-a incercat recuperearea vasuilui Sea Star dupa stingerea incendiului dar aceasta procedura a fost imposibila datorita exploziilor ce au urmat. Vasul s-a scufundat in 24 decembrie.18 Martie 1967, Coasta de vest Cornwall, AngliaNava Torrey Canyon a post un superpetrolier capabil sa transporte 120.000 tone de titei, care a fost scufundat pe coasta de vest Cornwall cauzand un dezastru natural. Era cel mai mare vas din vremea aceea care a fost scufundat. Nava a plecat complet incarcata de la rafinaria companiei Kuwait National Petroleum pe 19 februarie, ajungand la Insulele Canare in 14 martie. De acolo trebuia sa se indrepte spe Milford Haven , dar in 18 martie datorita unei erori de navigatie, vasul Torrey Canyon a lovit reciful Seven Stones intre Cornish si Insulele Siciliene. Capitanul Pastrengo Rugiati a fost gasit vinovat pentru acest accident deoarece a luat o scurtatura pentru a ajunge mai repede in Milforn Haven.16 Martie , 1987 Coasta Frantei Amoco Cadiz a fost o nava de dimensiuni mari detinuta de Amoco care se deplasa in zona Portsall Rocks la 5km de coasta. Acesta s-a rupt in 3 bucati si s-a scufundat complet lasand in urma cea mai mare revarsare de titei de acest tip din istorie pana in acel moment. Vasul continea 219.797 tone de petrol din Ras Tanura, Arabia Saudita si Insula Kharg, Iran. Ruperea vasului a rezultat datorita conditiilor meteorologice. Vasul s-a scufundat inainte ca titeiul sa poata si pompat din el.

19 Iulie 1979 BarbadosVasul grecesc Atlantic Empress a avut o coliziune cu Aegean Captain care a condus la doua mari deversari de petrol. In total in apa au fost varsate 276.000 tone de titei urcand aceasta catastrofa pe locul 5 in cadrul dezastrelor produse de devarsarilor de titei. Dezastrul rezultat in urma accidentului este urias. In timp ce a fost tractat pe 4 august din rezervorul vasului s-au scurs inca 155mil. litri de petrol. In cazul acestui accident titeiul nu ajuns niciodata la mal.

11 Aprilie 1991, Coasta Genoa-ItaliaVasul descarca 230.000 de tone de titei pe platforma plutitoare Multedo, la 7 mile de tarm. Dupa ce 80.000 de tone au fost descarcate, s-a deconectat de platforma pentru o operatie generala de transfer pentru a permite titeiului sa fie pompat intr-un rezervor central. In urma unei disfunctionari a uneia dintre pompe a izbucnit o explozie care a ucis 5 oameni pe loc. Aceasta a fost urmata de alte explozii si 30-40.000 de tone de petrol au fost devarsate in mare. Flacarile de 100m inaltime au cuprins vasul. Autoritatile itailene au actionat imediat insa accesul in jurul vasului era limitat. Nava s-a scufundat in incercarea de a fio tractata la mal.

5 Octombrie 2011 lanag insula Motiti (Noua Zeelanda) Nava petroliera Rena a esuat in apropierea portului Tauranga din nordul tarii conducand la formarea unei pete de petrol cu o lungime de aproape 5km. Initial, se credea ca a fost vorba doar despre o scurgere minora si nu a fost emisa o alerta, insa pata de petrol s-a extins. Autoritatile estimeaza ca s-au scurs intre 130 si 350 de tone de petrol din vas si au incercat sa foloseasca pompe pentru a scoate restul cantitatii. Nava era incarcata pana la refuz cu containere si se misca din pricina curentilor nefiind in stare de functionare. Echipajul a fost evacuta din pricina valurilor de 3-4 m si vanturile puternice ce fac operatiunile extrem de dificile. Petrolul care a contaminat apele urma sa ajunga pe plaja, astfel ca populatia a fost avertizata sa-si tina animalele in casa si sa nu incere sa ridice titeiul de pe plaje pentru ca poate fi toxic.In ape a fost deversata o substanta pentru dispersarea petrolului. In ciuda acestei masuri zeci de pasari acoperite de petrolau fost gasite pe plaje, iar ele au fost duse la adaposturi pentru a fi curatate.24 Mai 2010 Singapore Un tanc petrolier si o nava cargo s-au ciocnit in stramtoarea Singapore, unde se afla unul din cele mai aglomerate porturi si un important centru al comertului mondial cu petrol. In urma coliziunii 2000 de tone de petrol s-au varsat in mare prin fisura de cca. 10 m.