Corelate psihologice ale bolii

Curs 8Corelate psihologice ale bolii

2.5 Transformari psihocomportamentale induse de boala Cooperarea pacientului la tratament si a fenomenelor adiacente acestuia sunt descrise sub denumirea de complianta terapeutica. Pacientul psihiatric, asemenea pacientului ,,pediatric nu are intotdeauna constiinta bolii, nu cunoaste semnificatia acesteia, fapt ce determina refuzul, hotarat sau disimulat, iar uneori, opozitia manifesta , fata de tratamentul care trebuie administrat.

Slaba adeziune la tratament se intalneste in masura variabila in toate domeniile clinice si in toate conditiile medicale, de la tulburarile nevrotice, la afectiunile neoplazice.

Factorii noncompliantei sunt extrem de diferiti, fiind mai ales in functie de caracteristicile bolii, personalitatea pacientului, complexitatea si durata tratamentului.

In psihiatria actuala, psihopatiile sunt considerate stari cronice, constitutionale, la limita dintre normal si patologic, care fac sa sufere mai mult ambianta decat pacientul insusi.

Cunoasterea psihonevrozelor este de mare interes practic pentru medicul de orice specialitate, deoarece ,,temperamentele nevrotice si psihonevrozele sunt foarte frecvente in practica zilnica.

Nevroza are amprenta caracterului, iar caracterul contine in stare virtuala factori care se pot transforma in nevroza.

In medicina generala, intereseaza, in primul rand, acele nevroze care au simptomatologie viscerala.

Este important sa se caute coeficientul nevrotic in diferitele boli somatice, coeficient care modifica simptomatologia, evolutia, prognosticul, receptivitatea la tratament si calitatea relatiilor dintre medic si pacient.

Oboseala cronica poate face parte integranta din categoria psihonevrozelor, poate fi legata de lipsa de energie, dar si de lipsa de libertate, de dificultatea de a intreprinde sau de a suporta, de incapacitatea de proiectarea in viitor.

,,Oboseala poate fi o masca, un alibi, un santaj; poate fi o ,,retragere narcisica a adolescentului sau a inadaptatului. Este necesar a se mentiona ca inactivitatea nu este antidotul oboselii, caci ,,vidul pe care-l creaza genereaza anxietate(munca si lupta sustin omul impotriva anxietatii)

Sindromul astenic este alcatuit din fatigabilitate, irascibilitate, cu manifestari explozive dupa care urmeaza un sentiment de epuizare; concentrarea atentiei este anevoioasa; apar multiple senzatii neplacute de la viscere, de la organele de simt, de la piele si de la aparatul locomotor.

Sindromul astenic, cel obsesional si cel isteric sunt sindroamele cardinale din cadrul simptomatologiei de tip nevrotic.

Psihozele toxice ocupa un loc special in grupa tulburarilor psihopatologice. Din punct de vedere nosologic, in grupa psihozelor toxice sunt incluse afectiunile neuropsihice datorate unor intoxicatii cronice voluntare ale sistemului nervos central cu substante care trezesc apetenta si dau obisnuinta, creind in felul acesta o stare de dependenta a bolnavului necesitand un aport continuu si crescut de substanta toxica.

Cele mai cunscute si frecvent utilizate substante cu efect toxic neuropsihic, sunt alcoolul si drogurile, in aceasta din urma categorie fiind incluse numeroase substante naturale sau de sinteza.

Toxicomaniile

Toxicomania sau dependenta de droguri este o stare psihica si somatica rezultand din interactiunea dintre individ si un produs psihoactiv (psihotrop) specific, avand ca urmare tulburari de comportament si alte reactii care presupun o dorinta invocibila, permanenta, continua sau periodica, ede a consuma drogul pentru a obtine anumite efecte psihice. Aceasta stare duce la obisnuinta si dependenta de aport a drogului, care in cazul cand este suprimat, declanseaza tulburari severe, de diferite forme, grade si intensitati din partea acestor indivizi. Fenomenul de regresie comportamentala este intilnit in fiecare boala, fiind variabil in functie de pacient si de conditia medicala. Aceste fenomen se manifesta in functie de structura psihica a persoanei, de personalitatea premorbida, experienta de boala a pacientului, ca si de natura afectiunii prezentate, de gradul de severitate si de momentul evolutiv al acesteia.

2.6 Psihologia medicamentului si complianta terapeutica:

Funcia medicului de a ngriji, de a ameliora suferinele bolnavului i uneori de a le vindeca chiar este una din cele mai vechi n istoria umanitii.

Prescrierea unui remediu avea drept consecin o schimbare. La om, medicamentul are o aciune binar, medicamentoas i psihologic, eficacitatea sau ineficacitatea substanei chimice fiind clar legat i de ideea c aceast eficacitate exist. Orice medicament este n acelai timp de dou ori activ, asupra creierului prin aciunea sa chimic, asupra celulelor nervoase i prin imaginea psihologic care i corespunde (Chauchard P, 1966). In opinia lui Besancon G (1999) trebuie evocate: imaginile externe ale medicamentului, imaginile interne ale medicamentului, imaginea medicamentului n relaia terapeutic i bineneles n problema efectului placebo.

Compliana este o noiune referitoare I adeziunea bolnavului I mijloacele terapeutice necesare ameliorrii strii de sntate, n care pot fi incluse terapiile biologice, regimurile alimentare, modificarea stilului de via ct i acceptarea supravegherii medicale i a controlului periodic.Compliana este definit ca fiind o aciune ce concord cu o cerere sau cu o recomandare - este tendina de a se supune uor.Comportamentul non-compliant este considerat nepotrivit; contravine crezurilor profesionale, normelor i ateptrilor privind rolurile corespunztoare pacienilor i profesionitilor.Numeroi factori sunt incriminai n non-complian"; se menioneaza ca principale grupe: factori legai de trirea bolii i de nelegerea sa intelectual de ctre bolnav; factori legai de relaia medic-bolnav; factori legai de tipul tratamentului; factori legai de anturajul bolnavului.

Dintre factorii legai de boal menionm: diagnosticul, gravitatea, morbiditatea, evoluia, durata, Dintre factorii legai de tratament se mentioneaza: existena unor produse cu aciune prelungit, durata tratamentului, numrul de medicamente, frecvena crizelor i dimensiunea dozelor, prezena efectelor nedorite.In funcie de natura, severitatea i durata bolii, compliana terapeutic variaz ntr-un mod relativ previzibil.Cauzele noncomplianei sunt multideterminate i pot fi nelese, n parte, ca un proces fundamental legat de incontientul individual, a experienei de via i a interaciunii cu medicii. 2.7 Efectul placeboCuvntul placebo" reprezint forma - la viitor - a verbului latin placeo/plcere i poate fi tradus stricto sensu prin: voi plcea" sau, mai liber, voi fi plcut" (agreabil). Efectul placebo" se refer la modificrile obiective sau subiective ale strii unui subiect cruia i se administreaz un placebo" substan -martor folosit n Farmacologia clinic) Printre factorii care determin efectul placebo au fost incriminai, mai ales urmtorii patru: boal-simptomatologia i sindroamele principale care alctuiesc tabloul clinic; bolnavul i personalitatea sa; placebo-ul propriu-zis (proprieti fizice, organoleptice, mod de administrare); medicul

Unii autori au subliniat o cretere net a efectelor placebo pozitive n cazul medicilor optimiti, fa de sporirea efectelor nocebo", n cazul pesimitilor sau scepticilor. Diferenele dintre rezultatele pe care diveri medici, aplicnd acelai tratament, le obin, sunt dovada aseriunii (formulat de Schaw P cu un sfert de mileniu n urm) potrivit creia nu este nici o ndoial c subiectul va fi vindecat tot att de imaginaia proprie i de ncrederea n sfaturile medicale, ct i de dozele repetate de medicamente"Un alt aspect important, legat de problema medicinii psihosomatice, este cel referitor la existena efectelor negative ale medicaiei placebo" (identice n cele mai multe cazuri cu cele ale medicaiei active): somnolen, uscciunea gurii, alergii, erupii, oboseal, grea, tahicardie, oscilaii tensionale.

Caracterele generale ale efectului placebo: substanta administrata este inerta farmacodinamica

efectul este simptomatic durata efectului este, de regula, scurta;

PAGE 1