Transfăgărășanul- proiect geografie

4
Transfăgărășanul (oficial numerotat DN7C) este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov,județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. [1] Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala Cabană Cumpăna). Traseu Drumul Național 7C (DN7C), supranumit Transfăgărășan (de la prefixul „trans-” +Făgăraș), este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania. Această șosea ce străbate Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România, făcând parte din Carpații Meridionali, este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. [1] Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România,

description

despre Transfagarasan

Transcript of Transfăgărășanul- proiect geografie

Transfgranul(oficial numerotatDN7C) este o cale rutier de circulaie dinRomnia, care ncepe ncomuna Bascov,judeul Argede lng oraulPiteti, n direcia orauluiCurtea de Argei se termin la intersecia cu drumulDN1ntreSibiui Braov, n apropierea comuneiCrioara, cu o lungime de 151km, traversnd pe axa nord-sud Munii Fgra. Poriunea de labarajul Vidrarupn la Crioara traverseaz un teren montan la altitudini mari i a fost construit n perioada 19701974, pe o lungime de aproximativ 91km.[1]Pn la construirea barajului i lacului de acumulare Vidraru, n 1965, de-a lungul cruia DN7C se desfoar pe aproape 20km, a existat un drum de pmnt i o linie de mocni ce lega comuna Cpneni de vechiul sat Cumpna (astzi acoperit de ape, n apropierea cruia s-a construit actuala Caban Cumpna).Traseu

Drumul Naional 7C (DN7C), supranumitTransfgran(de la prefixul trans- +Fgra), este unul din cele mai spectaculoase drumuri dinRomnia, care leag regiunea istoric aMuntenieicuTransilvania.Aceast osea ce strbateMunii Fgra, cel mai nalt lan muntos din Romnia, fcnd parte dinCarpaii Meridionali, este un drumasfaltat, ajungnd n apropierea tuneluluide lngLacul Blealaaltitudineade 2042m.[1]Astfel, Transfgranul se situeaz pe locul al doilea ca altitudine n clasamentul oselelor alpine din Romnia, dupTransalpina (DN67C)dinMunii Parng, care urc pn la 2145m.Pornind dinspre sud, primul segment al Transfgranului[3]trece prin faahidrocentraleiVidraru, amplasat subteran n masivul Cetuia. De aici, n apropiereacetii Poenari, drumul urc pe serpentine iviaducte, trecnd prin treitunelemai scurte, i ajunge peBarajul Vidraru, care, cu ai lui 307m, leag Munii Pleaa i Vidraru. Trecnd barajul, drumul continu n partea stng de-a lungul laculuiVidrarupn la coada acestuia. n continuare, drumul ncepe s urce urmnd cursul vii rului Capra pn la ajungerea n golul alpin, lng Cabana Capra; dup o serie de serpentine, trecnd prin dreptul Cascadei Capra, ajunge pn la intrarea sudic atunelului Capra-Blea, care trece pe sub creasta Munilor Fgra, ntre vrfurile Iezerul Caprei (2414 m) i Paltinul (2398 m). Tunelul acesta este cel mai lung tunel rutier din Romnia, avnd o lungime de 887m, cu o nlime de 4,4m, o lime de 6m[4]i un trotuar cu o lime de 1m, fiind iluminat electric i ventilat natural.[5]n parteanordica drumului, Transfgranul trece prin rezervaia naturalGolul Alpin al Munilor Fgra ntre Podragu - SuruiValea Blii,[6]pe lng lacul glaciar Blea, dup care urmeaz o coborre abrupt n serpentine, strbtnd cldarea glaciar, pe o lungime de 13 km.[7]Apoi, drumul trece prin apropiereacascadei Blea, o cascad n trepte de aproximativ 68m, cea mai mare de acest fel n Romnia, aflat la altitudinea de aproximativ 1230m.d.M., ajungnd apoi laCabana Blea Cascad. De acolo pn la intersecia cuDN1(drumul european E68), n apropierea comuneiCrioara, mai sunt 21km.Transfgranul trece peste 830podee, 27viaducte; pentru construcia lui a fost necesar s fie dislocate mai multe milioane de tone deroc; pentru aceasta s-au folosit 6520tonededinamit,[8]din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Blea, i multe alte materiale de construcii.Istoria drumului

Transfgranul a fost construit ntre anii19701974, la iniiativa luiNicolae Ceauescu. Dei la momentul respectiv Romnia avea deja mai multe treceri ale Carpailor Meridionali motenite dinainte de perioada comunist (oseaua Alpin Novaci-Sliteori vecheaosea Cmpina-Predeal) sau fcute n primii ani ai regimului (drumul Bumbeti Jiu-Petroani), invazia Cehoslovaciei din 1968 de ctre trupele sovietice i uurina cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente ntre Transilvania i Muntenia (care, cu o singur excepie, urmau cursul unor ruri) determin iniierea de urgen a proiectului "Transfgranului" - un drum strategic care s lege garnizoanele Pitetiului i Sibiului. n notele de fundamentare a proiectului se menioneaz, totodat, ca motive "deschiderea bazinelor forestiere din masivul Fgra, folosirea mai raional a punilor alpine i realizarea unui centru turistic montan n zona Lacului Blea". S-a lucrat pe toat perioada anului, condiiile fiind ngreunate de faptul c climatul alpin la peste 1.600 de metri altitudine cu vnturi puternice i viscole abundente, la care s-a adaugat specificul Munilor Fgra nu permitea n mod normal dect 4-5 luni de munc pe an[13][14]. Drumul s-a realizat cu eforturi materiale considerabile i cu preul unor viei desoldaii muncitori care au contribuit la construcia lui[9], bilanul oficial fiind de 40 de mori. Lucrtori de atunci care mai sunt acum n via avanseaz astzi cifre mai mari, care ajung pn la cteva sute de viei omeneti pierdute (rspunznd unui interviu, un martor al timpului spunea: "Numai la baraj au murit vreo 400 de biei").[8]Inaugurarea oficial, n prezena lui Nicolae Ceauescu, a avut loc n data de20 septembrie1974[11], dar lucrrile au mai continuat nc civa ani, pentru asfaltarea sa i alte activiti conexe, fiind finalizate n forma actual n 1980[9].

Regimul de circulaie Zona montan nalt a DN7C este deschis circulaiei rutiere n fiecare an doar de la 30 iunie pn n 1 noiembrie, ntruct drumul este nzpezit pe timp de iarn, iar deszpezirea lui este impractic; la aceasta se adaug riscul cderilor de pietre i al avalanelor.Iarna, drumul este deschis n mod oficial pe versantul sudic pn la complexul Piscul Negru (kilometrul 104 - judeul Arge) (dei utilajele de deszpezire urc pn la Complexul Turistic Capra - kilometrul 108, pn unde cei dispui s se aventureze au disponibil o singur band de circulaie, dar se expun amenzilor jandarmilor montani, care i au baza la Refugiul Salvamont Cota 2000), iar pe cel nordic pn la Cabana Blea-Cascad (kilometrul 131 - judeul Sibiu) (aici drumul este blocat pe toat perioada nchiderii oficiale cu parapete de beton tip New Jersey, fiind imposibil traversarea chiar i n condiiile topirii zpezii; trebuie inut cont c n timpul iernii se produc multe cderi de pietre n zona "Poarta ntlnirii" - cota 1600, nainte de intrarea n Cldarea Glaciar Blea).[16]Totodat, porile tunelului Blea-Capra se nchid n timpul iernii, pe toat perioada nchiderii oficiale a drumului (se poate traversa ns la picior, dac gurile tunelului nu sunt acoperite de zpad, prin cele dou ui pietonale prevzute n pori).Vara, restriciile cuprind perioada de ntuneric (orele 22:00-6:00), deoarece traseul este unul periculos, cu deosebit de multe viraje i curbe n ac de pr, fr s fie prevzut cu elemente reflectorizante, iar riscul cderii n gol este deosebit de mare. Limita de vitez recomandat este de 40km/h.n timpul iernii, cnd Transfgranul este nchis circulaiei rutiere, laLacul Blease poate ajunge cutelecabinade la cabana Blea Cascad.