Traian dorz lucrători-cu-dumnezeu - sibiu - 1999

Vestitor al Evangheliei LUCR TORI CU DUMNEZEUĂ

1

Traian

DORZ

LUCR TORĂI

CUDUMNEZE

U

Traian DORZ

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionaleţDORZ, TRAIAN

Lucr tori cu Dumnezeuă / Traian Dorz. - Sibiu: Oastea Domnului, 1999

216 p.; 20 cm. – (Îndrum ri nemuritoare)ăISBN 973-9299-29-6

289(498) Oastea Domnului

Toate drepturile rezervateEditurii «Oastea Domnului», Sibiu

str. Ch. Darwin, 11tel. 069/216677; fax 0040–069–216914

2


ISBN 973-9299-29-6

Traian DORZ

LUCRĂTORICU DUMNEZEU

Medita ii,ţîndrum ri,ărug ciuniăşi cânt riă

pentru lucr torii Evangheliei luiă Hristos

3

Traian DORZ

Editura «Oastea Domnului» – Sibiu1999

Cuvântul Domnului spune:

Marcu 16, 15: „Duce i-v în toat lumeaţ ă ă şi propov dui i Evanghelia la orice f ptur …“ă ţ ă ă

Matei 28, 20: „…Şi iat c Eu sunt cu voiă ă în toate zilele vie ii, pân la sfârşitul veacului.ţ ă Amin.“

I Cor. 3, 9-15: „C ci noi suntemă împreun -lucră ători cu Dumnezeu.

Voi sunte i ogorul lui Dumnezeu, cl direa luiţ ă Dumnezeu.

Dup harul lui Dumnezeu, care mi-a fostă dat, eu, ca un meşter zidar în elept, am pusţ temelia şi un altul cl deşte deasupra.ă

Dar fiecare s ia bine seama cum cl deşteă ă deasupra.

C ci nimeni nu poate pune o alt temelieă ă decât cea care a fost pus şi care este Iisusă Hristos.

Iar dac cl deşte cineva pe această ă ă temelie aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie, lucrarea fiec ruia va fi dat pe fa :ă ă ţă Ziua Domnului o va face cunoscut , c ci se vaă ă descoperi în foc.

4


Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiec ruia.ă

Dac lucrarea zidit de cineva pe temeliaă ă aceea r mâne în picioare, el va primi oă r splat .ă ă

Dac lucrarea lui va fi ars , îşi va pierdeă ă r splata. Cât despre el, va fi mântuit, dar caă prin foc.“

Ca prin foc…În numele Tat lui şi al Fiului şi al Sfântuluiă

Duh. Amin.

Iisus Hristos,Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor,

Slav veşnic ie!ă ă Ţ

Tu, Care dinainte de început ai fost Ideea Tat lui, În elepciunea Tat lui, acelaşi Gând cuă ţ ă Tat l,ă

Tu, Care la început ai fost Cuvântul Tat lui, Puterea Tat lui, Împreun -Creator cuă ă ă Tat l,ă

Tu, Care Te-ai Întrupat apoi dup voiaă Tat lui, spre a r scump ra crea iuneaă ă ă ţ c zut ...ă ă

Tu, Care astfel ai devenit Temelia mântuirii fiec ruia dintre noi şi a tuturor,ă

Tu, Care ai trimis pe Duhul Sfânt să des vârşeasc Zidirea Bisericii Tale vii şiă ă veşnice

şi Care, prin Duhul, chemi acum mereu noi

5

Traian DORZ

lucr tori prin care s duci la îndeplinire rostulă ă acestui Sl vit Trup al T u, care este Biserica Taă ă cea vie,

fii sl vit în etern şi etern!ăTe rug m, cheam , alege şi des vârşeşteă ă ă

mereu tot mai mul i, tot mai sfin i, tot maiţ ţ în elep i şi tot mai harnici împreun -lucr toriţ ţ ă ă cu Tat l, cu Fiul şi cu Sfântul Duh,ă

pentru ca aceast Dumnezeiasc Oper să ă ă ă fie f cut cât mai m rea , cât mai frumoasă ă ă ţă ă şi cât mai grabnic,

cuprinzând toate cerurile şi tot p mântul...ăPrin ea s se plece, în Numele T u, oriceă ă

genunchi al celor din ceruri, de pe p mânt şiă de sub p mânt...ă

şi orice limb s m rturiseasc şi s strigeă ă ă ă ă în etern şi etern:

Slav veşnic ie,ă ă ŢMarele nostru Mântuitor şi Dumnezeu

Iisus Hristos!

6


Iubire, d -ne harulă

Iubire, d -ne harulăce înc nu-l ştim noi:ăîn stare ca vr jmaşulăs -l scoat din noroi,ă ăs -l spele, s -l s rute,ă ă ăs -l pun -n loc de sus;ă ăIubire d -ne harulădin Duhul lui Iisus!

Lumin , d -ne harulă ăce înc noi nu-l ştim:ăspre orice suferin eţcereşte s privim,ăs fericim calvarulăchiar cel mai dureros;Iubire, d -ne harulădin Crucea lui Hristos!

Putere, d -ne harulăce noi nu-L ştim acum:neb nuita Slavă ădin cel mai aspru drum,eternul imn al jertfei sublimului apus;Iubire, d -ne harulădin slava lui Iisus.

7

Traian DORZ

1. VREDNIC DE ÎNCREDERE

„Mul umesc Domnului nosţ tru Iisus Hristos, Care m-a înt rit şiă m-a socotit vrednic de încredere şi m-a pus în slujba Lui!“ (I Tim. 1, 12)

Iat strig tul plin de recunoştin prin care,ă ă ţă poate cel mai vrednic lucr tor al lui Hristos,ă din toate timpurile, a ar tat c ă ă încrederea lui Dumnezeu este cea dintâi condi ie a unuiţ adev rat slujitor al S u.ă ă

În Hristos, fiecare dintre ai S i se poateă încrede în orice vreme, pentru c El totdeaunaă Şi-a îndeplinit toate f g duin ele Sale fa deă ă ţ ţă fiecare dintre ei.

Dar Hristos nu Se poate încrede cu adev rat decât în pu ini slujitori ai S i. Pentruă ţ ă c prea pu ini îşi dovedesc în orice vreme şi înă ţ orice împrejurare credincioşia fa de El. C ciţă ă numai acela care este, mai întâi, vrednic de încredere la Hristos poate ajunge s fieă vrednic de crezare şi la oameni (I Cor. 7, 25).

8


Odat , un st pân dorea s -şi g sească ă ă ă ă printre supuşii s i un slujitor vrednic, c ruiaă ă s -i poat încredin a cele mai scumpe avu iiă ă ţ ţ ale sale, precum şi îndeplinirea unor lucr riă care cereau o mare vrednicie.

Dup ce i-a chemat la sine pe unii din ceiă care i se p rea c ar putea fi mai potrivi iă ă ţ pentru ceea ce dorea el, st pânul i-a pus laă încercare.

Întâi le-a dat fiec ruia s fac unele lucr riă ă ă ă care p reau cam f r noim , spre a vedeaă ă ă ă dac slujitorul le îndeplineşte ă dup poruncaă st pânului sau dup capul s u.ă ă ă

Apoi le-a aşezat în cale diferite piedici, ca s le vad ă ă curajul şi dragostea.

Dup aceea a l sat ici-colo câte un ban deă ă aur sau câte un lucru de pre , ca şi cum ar fiţ fost uitate sau pierdute, spre a vedea cur iaăţ cugetului lor.

Dintre to i îns , numai unul singur s-aţ ă dovedit cu adev rat vrednic. Acela care aă f cut întocmai cum îi poruncise st pânul, f ră ă ă ă a ad uga sau a sc dea nimic.ă ă

Care nu s-a dat în l turi de la nici oă primejdie şi jertf .ă

Şi care a pre uit cugetul curat şi mâinileţ curate mai mult ca orice avere.

O, cu cât bucurie l-a îmbr işat st pânulă ăţ ă s u! Şi cu cât încredere i-a dat el pe mână ă ă

9

Traian DORZ

totul!

Oare Dumnezeu s încredin eze El cu maiă ţ pu in grij bog iile Sale cuiva?ţ ă ă ăţ

Oare Vistiernicul Bun t ilor, Duhul Sfânt,ă ăţ s dea El pe mâna cuiva darurile harului S u,ă ă cu mai pu in alegere?ţ ă

Oare lui Hristos – Care, cu Pre ul Sângeluiţ S u Sfânt, Şi-a r scump rat un popor sfântă ă ă care s fie al Lui, plin de râvn pentru fapteă ă bune, o turm care s -L urmeze pe El cuă ă dragoste ascult toare oriunde şi o lucrare, oă moştenire sfânt a Lui – s -I pese mai pu ină ă ţ cui încredin eaz aceste bunuri ale Sale decâtţ ă un st pân lumesc?ă

De ce sunt oare atât de pu ini aleşiţ dintre atât de mul i chema iţ ţ ?

Pentru c la probele ă de alegere trec foarte pu ini.ţ

L-am luat de la început pe Sfântul Apostol Pavel drept model de slujitor sfânt.

S mergem acum mai adânc în cercetareaă alegerii Sale şi vom vedea din spusele lui taina alegerii.

Iat câteva:ă„Mul umesc lui Dumnezeu C ruia Îi slujescţ ă

cu un cuget curat din moşi-str moşi“ (II Tim.ă 1, 3).

„Ca unii care am lep dat meşteşugurileă

10


ruşinoase şi ascunse, nu umbl m cuă vicleşug şi nu stric m Cuvântul luiă Dumnezeu…“ (II Cor. 4, 2).

„Fra ilor, eu am vie uit ţ ţ cu toat cur iaă ăţ cugetului meu înaintea lui Dumnezeu, pân înă ziua aceasta“ (Fapte 23, 1).

Din acestea şi din atâtea altele, se vede că cea dintâi condi ie pentru câştigareaţ încrederii lui Dumnezeu este:

1. cugetul curat în orice fapt . Apoi:ă2. lep darea oric ror ă ă meşteşugiri

ruşinoase şi ascunse,3. umblarea f r vicleşugă ă ,4. respectarea întocmai a Cuvântului

dumnezeiesc5. vie uirea în total cur ieţ ă ăţ înaintea lui

Dumnezeu.

Frate slujitor al lui Hristos! Cerceteaz -teă necruţător în lumina acestor cinci condi ii şiţ vezi care este starea ta.

Dac eşti printre cei mul i ă ţ chema iţ , s ştiiă c ă nu vei primi pecetea încrederii lui Dumnezeu decât dac vei îndeplini acesteă cinci condi ii.ţ

Poate „lucrezi“ împreun cu Dumnezeu ă şi f r eleă ă . Şi î i închipui c merge şi aşa,ţ ă fiindc pân aici a mers.ă ă

Bag de seam c te înşeli! Cel ce areă ă ă

11

Traian DORZ

lopata vântur toare nu doarme, ci lucreaz şiă ă alege.

Cel ce are ochii ca para focului cercetează totul şi ştie.

Cel ce are Cuvântul ca sabia este necru tor în ziua cercet rii şi judec (Evrei 4,ţă ă ă 12).

Dac nu vrei s te faci dup voia luiă ă ă Dumnezeu, mai bine pleac înainte de aă ajunge s fii judecat ca un stric tor.ă ă

Slav veşnic ie, Dumnezeul şiă ă Ţ Mântuitorul nostru Iisus Hristos!

Tu eşti Temelia mântuirii noastre pe care au zidit bine to i sfin ii T i împreun -lucr toriţ ţ ă ă ă cu Dumnezeu la salvarea sufletelor omenirii.

Tu eşti Cel Care ne-ai trimis de la Tat l peă Duhul Sfânt, Care cheam şi alege dup voiaă ă Sa şi dup cură ă ia conştiin ei ascult toare peţ ţ ă to i cei de care El se va folosi în ispr vniciaţ ă Tainelor Sale mântuitoare, în zidirea Trupului S u care este Biserica şi în lucrarea şi luptaă pentru venirea Împ r iei Tale peste toată ăţ ă zidirea Ta.

Te rug m, revars Duhul şi Harul T u pesteă ă ă to i cei pe care i-ai socotit vrednici deţ încredere şi i-ai pus în slujba Ta.

F -i pe to i ca, la sfârşitul alerg rii lor, să ţ ă ă poat striga cu Sfântul T u Apostol Pavel:ă ă

„M-am luptat lupta cea bun , mi-amă

12


ispr vit aleră garea, am p zit credin a, de acumă ţ m aşteapt cununa neprih nirii“ (II Tim. 4, 7-ă ă ă8).

Amin.

13

Traian DORZ

Hristos vrea suflete

Hristos vrea suflete în cares ard pentru tot ce-i sfânt,ă ăs -nf ptuiasc cu-ascultareă ă ăîntregul Tat lui Cuvânt.ă

S plâng -n cald rug ciuneă ă ă ăcu cel pierdut şi pentru el –în tot ce-i face şi ce-i spune,a-l mântui fiindu-i el.ţ

Pe Dumnezeu avându-L Soareşi Voia Lui având-o gând,c ldura inimii-arz toareă ăs-o-mpart tuturor, oricând.ă

S -nv luie cu bun tateă ă ăîntregul semenilor chin,din adâncimi netulburates -i izvorasc orice-alin.ă ă

Oricât ar fi de r u poporulăla care-ar fi trimis de El,s i se d ruiasc -n dorulă ă ăde-a-l mântui, cu unic zel.

S nu le-ademeneasc şesulă ălenevitor şi vinovat,ci s le-nal e în elesulă ţ ţa tot ce-i sfânt şi-adev rat.ă

Precum Hristos cel Om în Slavăşi Domn al Slavei pe p mânt –ădin cea mai omeneasc pleavă ăs -ă I cearn grâul cel mai sfânt.ă

14


Pricepuser c fusese cu Iisusă ă

Când Sfântul Apostol Petru st tea, în searaă judec ii Mântuitorului, printre aprozii luiăţ Caiafa, unii dintre aceştia i-au zis: Nu mai încape îndoial c şi tu ai fost cu El, c ci şiă ă ă vorba te descoper .ă

Pricepuser c fusese cu Iisus.ă ă

Poetul persan Saadi spune:M plimbam odat şi, jos, printre frunzeleă ă

uscate, am v zut o frunz pl cut mirositoare.ă ă ă Am ridicat-o şi i-am sim it un dulce miros:ţ

– Frunz , i-am zis eu, tu eşti trandafir? Că ă miroşi ca un trandafir.

– Nu, mi-a r spuns ea, nu sunt trandafir!ă Dar am stat lâng un trandafir.ă

Frate şi sor , dac voi sta i lâng Hristos,ă ă ţ ă nu se poate s nu purta i ceva din mireasmaă ţ Lui în vorbirea şi purtarea voastr (II Cor. 2,ă 15).

* * *

Rob fiind neprih nirii, tr ieşti pururea-nă ă Lumin ,ă

15

Traian DORZ

în Credin , în N dejde şi în Dragosteţă ă deplină

şi, crescând în roada sfânt din mai bine înă mai bine,

tot mai desluşit se vede Chipul lui Hristos în tine.

16


Ce spun Sfin ii noştri P rin iţ ă ţ

Oricât de multe şi frumoase cuvinte am folosi, dac nu ducem o via mai sfântă ţă ă decât aceia pe care vrem s -i facem mai buni,ă nu vom câştiga nimic.

Sf. Ioan Gur de Aură

Cine nu gândeşte şi nu lucrează ca Hristos nu este al Lui.

Sf. Vasile cel Mare

Nu poate sluji cineva lui Hristos şi fra ilorţ dac nu-şi des vârşeşte sufletul prin virtu i.ă ă ţ

Sf. Maxim M rturisitorulă

Cel care ia povara altuia asupra lui, cel care este gata s foloseasc darul s u spre aă ă ă face bine celor mai s raci, cel care, dină sfin enia sa primit de la Dumnezeu, ajut peţ ă ă cei mai lipsi i, acela este un binef c torţ ă ă pentru primitori… un slujitor dup pilda luiă Hristos.

Epistola c tre Diognetă

Tu îngrijeşte mai întâi de ale lui Dumnezeu, iar Dumnezeu Se va îngriji de ale tale.


17

Traian DORZ

S - i aminteşti zi şi noapte de cel ce- iă ţ ţ vesteşte Cuvântul şi s -l cinsteşti ca peă Domnul.

Didahia – Înv tura celorăţă Doisprezece Apostoli* * *

Pe cei pleca i la drum din râvna şi dinţ dragostea fierbinte pentru Hristos, fra ii s -iţ ă ajute şi s -i asculte ca pe nişte ă vrednici lucr tori care asud în ogorul lui Hristos. Dară ă pe cei care merg numai ca s -şi fac rost deă ă un trai f r munc şi care nu aduc nici ună ă ă folos Lucr rii lui Hristos, ci umbl înşelândă ă credin a şi evlavia fr easc , fra ii s nu-iţ ăţ ă ţ ă primeasc , ci s se fereasc de ei.ă ă ă

P rintele Iosif Trifaă

*

Eşti om demn când orice fapt eşti atentă s-o faci aşa

ca ceva s fie-n lume mai frumos şi bun,ă prin ea.

*

18


Fiii mei, s şti i c Duhul, Ce sfin eniaă ţ ă ţ iubeşte,

poate sta doar într-un suflet ce spre-aceasta se sileşte,

n zuind des vârşirea, starea nalt şi sl vită ă ă ă ăunde nu mai st pâneşte vreun p cat sauă ă

vreo ispit .ă

19

Traian DORZ

Nu numai dorind izbânda

Nu numai dorind izbândavei ajunge s-o atingi,ci luptând cu pre de sângeţşi de lacrimi, ai s -nvingi.ă

O Iisuse, o Iisuse,f -m s - i urmez cu dor,ă ă ă Ţs nu- i fiu numai cu vorba,ă Ţci cu fapta-mplinitor.

Nu numai cântând credin aţdovedeşti c-o ai deplin,ci tr ind în ea cu faptaăşi cu sufletul creştin.

Nume pot avea şi r iiăşi se pot f li c -l au,ă ăîns pilda şi tr ireaă ăşi sfin irea vie ii n-au.ţ ţ

Dac ştim c neascultareaă ăe din primul nesupus,ştim c ea blestemul mor iiă ţşi-al osândei l-a adus.

Duh al Ascult rii Sfinte,ăce-Adev rul ni l-ai dat,ădrumul sfânt l sat de Tineăf -ni-l dulce şi umblat.ă

D -ne rodul ascult rii,ă ăscump şi dulce şi smerit,f r care niciodată ă ăn-a fost nimeni mântuit.

20


2. CEA DINTÂI CONDI IEŢ

Pân când nu te-ai n scut într-o familie,ă ă cum s fii moştenitorul acestei familii?ă

Pân n-ai intrat într-o cas , cum s lucreziă ă ă în ea?

Pân n-ai îmbr cat uniforma, cum s spuiă ă ă c eşti ostaş?ă

Naşterea din nou este actul prin care reintri în familia lui Hristos.

Uşa prin care reintri în Casa lui Dumnezeu.Mijlocul prin care primeşti dreptul de a

lucra în via Sa.S-a vorbit atât de mult despre naşterea din

nou, dar este înc nevoie s se vorbeasc şiă ă ă mai mult. C ci, deşi ea este o condi ie pe careă ţ Însuşi Mântuitorul nostru a pus-o, spunând că f r ea este cu neputin ă ă ţă s vadă ă cineva Împ r ia lui Dumnezeu (Ioan 3, 3)ă ăţ

sau s intreă în ea (Ioan 3, 5) – şi cu atât mai pu in s lucreze în mijlocul ei –ţ ă

21

Traian DORZ

totuşi sunt din ce în ce mai mul i acei care,ţ în loc s intre prin aceast uş în staululă ă ă Domnului, sar prin alt parte. Prin alteă mijloace. Prin alte apuc turi (Ioan 10, 1). ă

Numai prin uşa naşterii din nou, numai prin uşa poc in ei şi a convertirii, au intrat înă ţ împ r ia Evangheliei lui Hristos to i aleşiiă ăţ ţ S i sfin i, de la început şi pân la sfârşit.ă ţ ă

Numai prin baia naşterii din nou s-au primenit to i cei care s-au botezat cu botezulţ lui Hristos,

şi care au luat crucea lui Hristos şi au mers dup El, ă

şi care au putut bea paharul lui Hristos, şi au putut purta jugul S u, ă

şi care s-au îmbr cat în Hristos şi auă devenit împreun -lucr tori cu Dumnezeu (Iă ă Cor. 3, 9).

Lucrarea Domnului este cl direa luiă Dumnezeu, ogorul S u, Trupul lui Hristos,ă turma Sa, moştenirea Lui (I Cor. 3, 9; Efes. 2, 20; Colos. 2, 7; Evrei 3, 3-4; I Petru 2, 5; 5, 2)

pe care El o vegheaz ca pe lumina ochiloră Lui,

pe care o îngrijeşte cu nespus iubire (Ps.ă 23),

pe care El o ap r cu putere şi cu grij (Ps.ă ă ă 121, 4-8)

22


şi pe care o ine în mâinile Lui (Isaia 53,ţ 10).

Toat aceast lucrare este în primul rândă ă duhovniceasc (I Cor. 2, 10-16),ă

are lupte duhovniceşti,are vr jmaşi duhovniceşti,ăare ispite duhovniceşti (Efes. 6, 12),are daruri duhovniceşti (I Cor. 12, 1-11),are moştenitori duhovniceşti (Ioan 1, 12-13;

Evrei 2, 7-8)şi are arme duhovniceşti (II Cor. 10, 4;

Efes. 6, 13; II Tes. 5, 8).Iat dar cât de însemnat lucru este caă

acela care intr în lucrarea Duhului Sfânt,ăîn Împ r ia duhovniceasc a lui Hristosă ăţ ăşi în lupta duhovniceasc a lui Dumnezeuă

s fie neap rat n scut duhovniceşte,ă ă ăs fie un om duhovnicesc,ăs tr iasc şi s umble sub c l uzireaă ă ă ă ă ă

Duhului (Gal. 5, 16-25).Şi iat de ce acei oameni care nu s-auă

n scut duhovă niceşte nu numai c ă nu pot avea vreo parte din toate acestea, dar nici nu le pot în elegeţ . Pentru ei toate par nebunii (I Cor. 2, 14; Rom. 8, 5-7; I Cor. 1, 18-23; Iuda 19).

Deci de la început este vorba despre o înnoire f cut de Duhul şi de Cuvântul luiă ă Dumnezeu. Despre o lucrare tainic f cut înă ă ă fiin a omului (Ioan 3, 8).ţ

23

Traian DORZ

F r aceast lucrare nimeni nu poate fi ună ă ă împreun -luă cr toră cu Dumnezeu.

E uimitor nu atât c oamenii nu potă în elege taina aceasta, ci c îşi pot închipui cţ ă ă şi f r aceast lucrare în via a lor pot totuşiă ă ă ţ lucra cu Dumnezeu.

Dar în Ziua când Dumnezeu va judeca lucrurile ascunse ale oamenilor (I Cor. 4, 5; Ecles. 12, 14), atunci se vor convinge to i cuţ groaz c Dumnezeu n-a putut fi înşelat (Gal.ă ă 6, 7).

Frate lucr tor în sfânta Lucrareă duhovniceasc a lui Dumnezeu, cum stai tu înă privin a aceasta?ţ

Eşti tu un om n scut din nou?ăŞtii tu ce este lucrarea Duhului în fiin a ta?ţAi ajuns tu un om care tr ieşte prin Duhul?ăEste Duhul Sfânt puterea, via a, mişcareaţ

şi lumina ta?Eşti tu cu adev rat un vas al Duhului Sfânt,ă

folositor Lucr rii lui Hristos şi împreun -ă ălucr tor cu Dumnezeu? Nu cu numele doar, ciă cu via a şi cu adev rul!ţ ă

Dac da, ferice de tine. Mergi mai departeă aşa. Dar dac nu, stai aici!ă

Şi începe chiar acum, prin Duhul Sfânt, cu cel dintâi pas: naşterea din nou.

24


Slav veşnic ie, Duhule Sfinte al luiă ă Ţ Dumnezeu, Care ne-ai fost trimis de Tat l prină Iisus Hristos Domnul nostru.

Slav ie pentru sl vita lucrare pe care oă Ţ ă faci prin înnoirea adus întregii fiin e aă ţ omenirii prin Taina Bisericii Tale.

Slav ie pentru înnoirea adus fiec ruiă Ţ ă ă m dular al acestei Cl diri Sfinte, prin lucrareaă ă naşterii din nou pentru via a veşnic .ţ ă

Te rug m, ridic mereu în sfânta Taă ă Lucrare slujitori aleşi şi trecu i prin baiaţ cur itoare a poc in ei şi prin cea sfin itoare aăţ ă ţ ţ renaşterii duhovniceşti.

Te rug m, f aceast sfânt transformareă ă ă ă în to i acei care pun mâna în orice fel şi înţ orice loc, împreun cu Mâna Ta, la cl direaă ă Zidirii Tale.

Ca lucrarea lor s fie sfânt . Şi Tu s leă ă ă po i d rui cu bucurie binecuvântarea şiţ ă r splata Ta.ă

Amin.

25

Traian DORZ

Am cu Hristos un leg mântă

Am cu Hristos un leg mântăşi nimeni nu mi-l poate frânge;n scut în plâns, crescut în cânt,ăpecetluit în foc şi-n Sânge.

Am cu Hristos un leg mântăchiar decât sufletul mai sfânt,un leg mânt am cu Iisusăchiar decât via a mai presus.ţ

Pe nume-l port, pe chip mi-e scris,în trup îl ard şi-n duh m-apas ,ăel mi-e cuvânt, şi gând, şi vis,şi-avut, şi dragoste frumoas .ă

Nu-i prieten pe p mânt s -mi ia ă ăpovara Lui de peste mine,cât m-ar iubi şi cât m-ar vreaea-nc tuşat şi rob m ine.ă ă ţ

Şi nu-i vr jmaş atât de-avarăs -mi ia lumina lui din zare;ăea-mi este-avut, şi cer, şi har,şi cinstea mea nemuritoare.

Nimic nu-l poate înnopta,nimic nu-i poate da lumin ,ănici chinui, nici mângâia,decât o vin sau ne-vin .ă ă

Am cu Hristos un leg mântămai lung decât o veşnicie;nu-i chin ori har, nu-i plâns ori cântmai greu sau mai uşor s -mi fie!ă

26


Graba ascult riiă

Cea mai frumoas virtute r mâneă ă ascultarea grabnic şi întocmai de Cuvântul şiă de voia lui Dumnezeu.

Odat , fiul unui domnitor, care era undevaă la munca sa obişnuit , fusese chemat înă grab la curte de un trimis al domnitorului,ă fiindc îi veniser oaspe i str ini.ă ă ţ ă

– Sunte i chemat imediat, îi spuse trimisul.ţ Dar mai întâi îmbr ca i-v în aceste haineă ţ ă s rb toreşti.ă ă

– Dac stau s m îmbrac întârzii, zise fiulă ă ă ascult tor. Şi cred c e mai însemnat grabaă ă ă decât îmbr c mintea.ă ă

Când a ajuns neaşteptat de repede, domnitorul i-a zis:

– Sunt fericit c ai venit imediat, dar nu i-ă ţai schimbat hainele.

– Am socotit c pre uieşte mai mult grabaă ţ şi ascultarea cu care v ascult cuvântul, ziseă fiul. Ştiu c pre ui i mai mult ascultarea decâtă ţ ţ podoabele.

Domnitorul a fost nespus de fericit c are ună aşa urmaş.

Aşa ne vrea Hristos şi pe noi: nişte urmaşi în elep i, gr bi i la ascultarea chem rii Lui.ţ ţ ă ţ ă

27

Traian DORZ


Nu-i de-ajuns s te naşti creştin, trebuie să ă te şi faci creştin.


Cei n scu i din Duhul se cunosc după ţ ă roadele Duhului. Cel n scut din cinevaă seam n cu cel care l-a n scut.ă ă ă


Naşterea din nou este o a doua f ptur ,ă ă c ci din ceea ce nu eram, am fost aduşi laă ceea ce suntem. Ceea ce eram mai înainte am murit, adic omul nostru cel vechi. Şi ceeaă ce am devenit nu eram mai înainte.

Sf. Ioan Gur de Aur – ă Omilia Efeseni

Naşterea voastr a avut loc odat cuă ă moartea voastr .ă

Sf. Chiril al Ierusalimului

Cel n scut din nou se dep rteaz pe dată ă ă ă de întuneric, c ci chiar prin acest faptă primeşte lumina.

Sf. Clement Alexandrinul

28


Ca orice via , aşa şi via a în Hristos: are oţă ţ naştere, o pruncie, o creştere şi o stare de b rb ie.ă ăţ

Înv tura de credin creştinăţă ţă ă ortodoxă

* * *

A te naşte din nou înseamn a în elege şi aă ţ primi harul Crucii de pe Golgota şi, prin acest har, omul t u cel vechi s se r stignească ă ă ă (prin durere şi poc in ) împreun cu Hristos.ă ţă ă

A te naşte din nou înseamn a pune ună aluat nou în f ina vie ii tale, din care s ias oă ţ ă ă via nou , o fr mânt tur nou . Aceasta esteţă ă ă ă ă ă ceea ce se cheam renaşterea sufleteasc şiă ă aceasta este lupta şi via a Oastei Domnului.ţ

Sf. Ioan Gur de Aur spune: Noi ne naştemă din nou prin puterea Cuvântului lui Dumnezeu. Acest Cuvânt ne z misleşte. Iară aceast naştere nu este din natur , ci dină ă f g duin dumnezeiasc .ă ă ţă ă


*

Fiul meu, al mântuirii mare dar, de l-ai

29

Traian DORZ

primit,bucur -te: ai comoara cea de preă ţ

nepre uit;ţazi tu nu mai eşti un suflet sub osândă

ap sat,ăeşti un suflet alb, prin Jertfa Domnului

f cut curat.ăCe dar mare şi ce via ai primit prin har,ţă

c nu-iănici o-mp r ie-n lume ca s-o vrei în loculă ăţ

lui!

30


Tot ce-a fost greu

Tot ce-a fost greu am azvârlitpe veci acum din mine,fior mereu mai fericitm-atrage mai spre Tine.

Pr p stii cândva de ne-nfrântă ăîmi desp r eau fiin a,ă ţ ţazi trup şi suflet una-mi sunt –le-a-mpreunat credin a.ţ

Cu cele dou bra e-arzând,ă ţal rugii şi-al cânt rii,ăTe-mbr işez, str luminând,ăţ ădin tot cuprinsul z rii.ă

Nemai inând s Te p strezţ ă ăîn tot doar mie-ntr-una,Te-am rev rsat s lumineziă ăn l imea şi genuna.ă ţ

Cu cât mai ostenit revinşi mai trudit cad seara,cu-atât mi-e trupul mai seninşi mai de pre povara.ţ

Şi cu atât mi-e mai uşors -mi nal fiin a-ntreagă ţ ţ ăspre unde nu-i alt gând şi dorşi nume s m-atrag .ă ă

31

Traian DORZ

3. DOVADA CHEM RIIĂ

Conştiin a r spunderii este parteaţ ă lucr toare a cugetului curat.ă

Partea odihnitoare şi r spl titoare aă ă acestuia este pacea fericit .ă

Între aceste dou p r i binecuvântateă ă ţ tr ieşte cugetul curat. Cugetul în care seă p streaz luminoas taina credin ei.ă ă ă ţ

Fiecare din aceste dou p r i o ajut peă ă ţ ă cealalt , ca şi cele dou aripi ale vulturului, cuă ă care acesta str bate în l imile minunate şiă ă ţ care se ajut între ele.ă

Când conştiin a r spunderii fa de Hristosţ ă ţă îndrum toate gândurile min ii şi toateă ţ sim mintele inimii unui împreun -lucr tor alţă ă ă lui Dumnezeu, atunci fiecare pas şi fiecare act al vie ii sale cap t pre ul unui leg mântţ ă ă ţ ă sfânt.

Conştiin a r spunderii fa de Hristos nu-lţ ă ţă va l sa s fac decât bine, orice. Orice lucru.ă ă ă Orice drum. Orice început.

32


Conştiin a r spunderii fa de Hristos vaţ ă ţă controla şi trupul şi sufletul celui care o are. Şi nu-l va l sa s fac nimic decât ca pentruă ă ă Dumnezeu (Colos. 3, 23).

Adic în cel mai frumos fel.ăDe cea mai bun calitate.ăÎn cel mai corect şi cinstit mod.Numai în felul acesta apoi, pe partea

cealalt a cântarului s u, cugetul curat vaă ă primi pacea lui Dumnezeu, care va întrece orice pricepere. Şi îi va p zi totul, în fericireaă lui Hristos (Filip. 4, 7).

Conştiin a r spunderii fa de Hristos,ţ ă ţă Domnul s u, nuă -l va l sa pe muncitorulă credincios s leneveasc atunci când st pânulă ă ă s u sau maistrul s u nu-l vede. Pentru c elă ă ă ştie c Hristos, fa de care r spunde înă ţă ă primul rând, îl vede totdeauna şi îi p trundeă gândul inimii în orice clip .ă

Conştiin a r spunderii fa de Hristos îlţ ă ţă controleaz pe fiu, mai atent decât p rin iiă ă ţ s i.ă

Pe un elev, mai necru tor decâtţă înv torul s u.ăţă ă

Pe un so , mai gelos decât so ia sa.ţ ţPe un inferior, mai aspru decât superiorul

s u.ăPe un conduc tor, mai b nuitor decâtă ă

supuşii s i.ă

33

Traian DORZ

Pe un p stor, mai chinuitor decât turma sa.ăDe aceea, cine o are nu va face nimic

oricum.Conştiin a marii sale r spunderi nu-i va daţ ă

pace decât atunci când tot ce face va fi f cută cu cea mai înalt grijă ă.

În cel mai frumos fel.De cea mai bun calitate pe care el este înă

stare s-o ating prin puterile şi priceperea sa.ă

Frate lucr tor al lui Dumnezeu, te-aiă judecat oare tu vreodat singur, în luminaă acestor porunci cereşti (I Cor. 11, 31; II Cor. 13, 5; Ps. 32, 3-5; I Ioan 3, 19-21)?

Este conştiin a r spunderii fa de Hristosţ ă ţă vie şi treaz în mintea şi inima ta neîncetat?ă

Controleaz ea toate gândurile tale, toateă c ile tale, toate faptele tale, toate inten iileă ţ tale?

Dac po i spune sau sim i în fa a luiă ţ ţ ţ Dumnezeu c ă da, atunci ferice de tine.

Atunci tot ce zideşti pe temelia lui Hristos va fi din materialul cel mai de pre .ţ

Iar încercarea focului care trebuie neap rat s vin şi peste lucrarea ta vaă ă ă dovedi c tu ai ales nu numai cel mai bună material, dar şi c ai lucrat în cel mai frumosă fel.

Focul încerc rii va da lucrului t u t ria ceaă ă ă

34


mai mare, fa a cea mai frumoas şi valoareaţ ă cea mai înalt .ă

Iar dup aceste sl vite descoperiri,ă ă r splata ta de la Hristos va fi negr it şiă ă ă str lucit .ă ă

Dar, dac înc n-ai ajuns s po i fi deplină ă ă ţ încredin at c starea ta şi lucrul t u este aşa,ţ ă ă frate, nu mai continua în felul acesta.

Arunc -te pe genunchi în fa a lui Hristos,ă ţ la picioarele Lui.

Plângi cu amar nep sarea ta de până ă acum.

Îngrozeşte-te de Cuvântul care spune: Blestemat este oricine face cu nep sare lucrulă Domnului (Ier. 48, 10).

Şi, punând din nou leg mânt, aşaz - iă ă ţ toat fiin a şi lucrarea ta sub îndrumarea uneiă ţ treze şi necru toare conştiin e a r spunderiiţă ţ ă fa de Hristos. C ci pe neaşteptate vei mergeţă ă cu toat lucrarea ta la controlul focului S u.ă ă

O, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor Iisus Hristos,

Tu, Care ai ochii ca para focului,Tu, Care ai în mân lopata şi vântulă

cur itor,ăţTu, Care ai în mân securea necru toare,ă ţăTu, Care vii cu judecat şi cu r spl tire să ă ă ă

dai fiec ruia dup faptele sale,ă ăTe rug m, ai mil de noi, to i lucr torii şiă ă ţ ă

35

Traian DORZ

toate lucr toarele Tale care nu totdeauna amă lucrat cu o treaz conştiin a r spunderii niciă ţă ă fa de Tine, nici fa de semenii noştri.ţă ţă

Iart -ne pentru acest mare p cat, Doamne.ă ăŞi ajut -ne ca, începând din clipa aceasta,ă

s facem totul numai dup cum este voia Ta.ă ăAmin.

* * *

Fiul meu, în toat via a, orişicât i-ar fi deă ţ ţ greu,

caut s nu- i pierzi vreodat pacea ta cuă ă ţ ă Dumnezeu,

c ci o inim ce pierde pacea asta fericită ă ăeste-o inim c zut şi pe veci nenorocit ,ă ă ă ăva tr i f r n dejde, va muri cu-nfiorare;ă ă ă ădeci p zeşte- i pacea sfânt ca pe-avereaă ţ ă

cea mai mare.

*

În a Domnului putere tu te-ncrede cu t rie,ă

pune-n mâna Lui via a şi-a ta soart peţ ă vecie

şi vei trece prin durere cu cânt ri deă bucurie,

36


iar la urm vei culege roade sfinte-nă orice fel

şi cu bine vei ajunge scumpul luptei tale el,Ţ

plata luptei şi r bd rii mare î i va fi la El.ă ă ţ

37

Traian DORZ

Îmi pare r uă

Îmi pare r u de tot ce-n viaă ţăputut-am pierde în zadar,dar dup vremea mea pierdut ,ă ăîmi pare r u cel mai amar.ă

Îmi pare r u dup Cuvântulă ăce l-am ştiut şi nu l-am spus,de tot ce nu mai pot întoarce,c ci timpul meu pierdut s-a dus.ă

Îmi pare r u dup iubireaă ăce-o datoram şi n-am ştiut,c-atâ i din cei ce-o aşteptarţ ăs-au dus cu timpul meu pierdut.

Îmi pare r u dup -mp careaă ă ăce n-am c utat-o când puteam;ăacum s-a dus şi ea şi harulcu timpul care nu-l mai am.

Îmi pare r u dup pierzareaă ăatâtora din dragii mei,nu i-am chemat de-ajuns – şi-s pururi,cu timpul meu, pierdu i şi ei.ţ

Îmi pare r u amar, Iisuse,ăde cât puteam şi n-am f cut.ăCum am s pot r spunde-odată ă ăde timpul meu pierdut, pierdut?...

38


Numai datoria

Într-o vreme când Roma era în primejdie, Senatul a chemat la conducere pe unul dintre cei mai viteji şi mai modeşti b rba i:ă ţ Cincinatus.

În timpul s u liber acesta se ocupa cuă munca la câmp pe moşioara lui pe care şi-o lucra singur cu so ia sa.ţ

Trimişii Romei l-au g sit arând. Când aă auzit chemarea, a plecat îndat , spunândă so iei:ţ

– …Ai grij ca ogorul nostru s fie muncită ă bine.

A luat conducerea rii şi a armatelor, iarţă dup ce a câştigat o mare biruin asupraă ţă vr jmaşilor, nu şi-a p strat nimic pentru el dină ă toat prada de r zboi. A împ r it totulă ă ă ţ ostaşilor s i.ă

La Roma i se f cu o primire împ r teasc . Iă ă ă ă se oferir tot felul de daruri şi onoruri. Dar el nuă primi nimic, ci spuse:

– Nu mi-am f cut decât datoria. De ce să ă primesc? Şi, v zând c nu mai era nevoie deă ă el, se întoarse iar şi la ar , s -şi are maiă ţ ă ă departe mica lui bucat de p mânt.ă ă

Hristos a spus: „Iar voi, dup ce ve i faceă ţ toate acestea, s zice i: Suntem nişte robiă ţ

39

Traian DORZ

netrebnici; n-am f cut decât ceea ce eramă datori s facem“ (Luca 17, 10).ă

40



Înv torii de a c ror persoan depindeăţă ă ă mântuirea altora trebuie s aib în elepciuneă ă ţ şi virtute de la Domnul Duhul Sfânt, trebuie să aib dragoste şi râvn , veghind ca s -i poată ă ă ă duce pe al ii la mântuire.ţ

Nimic nu-l înal pe cineva mai mult spreţă slav ca o conştiin totdeauna curat şiă ţă ă veghetoare.

Cel care îşi p streaz conştiin a nep tat ,ă ă ţ ă ă chiar şi în zdren e dac ar fi îmbr cat şi dacţ ă ă ă de foame ar fi chinuit, acela va fi totdeauna liniştit şi fericit.


Dac doreşti s ai totdeauna o îndrumareă ă mântuitoare, ia aminte la conştiin a ta şiţ împlineşte f r nici o amânare ceea ce î iă ă ţ spune ea din partea lui Dumnezeu, întocmai şi îndat .ă

Sf. Marcu Ascetul

Lenea schimb duhul în carne, iar carneaă în putrejune. Fii totdeauna ostenitor şi treaz.

Filocalia

41

Traian DORZ

* * *

Voi ruga i mereu pe Domnul ca-n luminţ ă şi-n sfin ireţ

s v-ajute s ajunge i starea deă ă ţ des vârşire.ă

*Te lauzi cu biserica ta, cu credin a ta ceaţ

ortodox ? Foarte bine. Şi eu m laud cu ele:ă ă sunt averea noastr cea mai scump …ă ă

Dar ne vom pierde mântuirea dac nuă lucr m veghetori cu aceast avere, având ună ă cuget mereu curat şi treaz.

Eşti tat l unei familii,ăeşti primarul unui sat, eşti înv torul unei şcoli, ăţăeşti preotul şi p storul unor suflete?ăSimte- i toat datoria şi mareaţ ă

r spundere!ăLucreaz în aşa fel ca s po i da socoteală ă ţ ă

bun în orice clip lui Dumnezeu. ă ăEu te întreb, dragul meu, de câte ori te-ai

cutremurat tu în fa a acestei mari r spunderi?ţ ă


*

Omul nou se z misleşte,ă

42


se hr neşte şi tr ieşteă ăprin al Domnului Cuvânt.– Fericit cine-l doreşte,c -n el creşte şi rodeşteăînt rit de Duhul Sfânt.ă

43

Traian DORZ

Conştiin a datorieiţ

Conştiin a datoriei s - i lumine calea taţ ă ţorişicât de grele vremuri şi vr jmaşi te-ară

înfrunta.Nu-i o mai presus onoare cât va fi pe lume graidecât treaz conştiin a datoriei s i-o ai.ă ţ ă ţ

Conştiin a datoriei între-ai t i şi-ntre str iniţ ă ăs nu-mpiedice cununa nici de aur, nici de spini,ăs nu cump neasc banul şi nici sângele,ă ă ă

nicicând;veşnic pre ul cel mai mare decât orişice având.ţ

Conştiin a datoriei pentru Cauza lui Hristos,ţpentru Adev r şi Cinste, pentru Bine şi Frumos,ăpentru slava şi triumful lui Hristos în veci s - iă ţ

steamai presus de tot ce-n lume va iubi fiin a ta.ţ

44


4. MIJLOACELE SFIN IRIIŢ

„Fi i şi voi sfin i în toat purtarea voastr “ţ ţ ă ă este o porunc şi nu numai un sfată , pentru to i credincioşii lui Dumnezeu. Dar mai alesţ pentru împreun -lucr torii Lui (I Petru 1, 15).ă ă

C ci mai ales ei trebuie s tr iasc înainteaă ă ă ă Lui în sfin enie şi în neprih nire toate zileleţ ă vie ii lor (Luca 1, 75). ţ

Îmbr ca i în omul cel nou, f cut după ţ ă ă Chipul lui Dumnezeu, de o sfin enie şi oţ neprih nire pe care o d adev rul (Efeseni 4,ă ă ă 24).

Şi, dup cum Hristos S-a sfin it El Însuşiă ţ pentru ucenicii S i (Ioan 17, 19), tot aşa şi eiă trebuie s se sfin easc pentru ucenicii lor.ă ţ ă

Fiindc numai aşa aceştia vor putea fiă sfin i i în adev r.ţ ţ ă

Aici trebuie s repet m ceea ce am maiă ă spus:

Împreun -lucr torul lui Dumnezeu trebuieă ă

45

Traian DORZ

s stea totdeauna pe o treapt mai înaltă ă ă decât lucrarea pe care o face.

Lua i pild de la zidar: el totdeauna trebuieţ ă s fie mai înalt decât zid ria lui.ă ă

Numai aşa va vedea bine ceea ce face.Numai aşa va putea zidi drept şi frumos.Numai aşa va putea în l a lucrareaă ţ

încredin at lui. C ci ce lucrare ar putea faceţ ă ă un zidar, dintr-o stare mai prejos decât lucrarea sa?

Un lucr tor sfânt va face o lucrare bun .ă ăUn lucr tor bun va face o lucrareă

bunişoar .ăUn lucr tor bunişor va face o lucrare slab .ă ăIar un lucr tor slab va face o lucrareă

netrebnic .ăFiindc lucrarea este totdeauna cu oă

treapt mai prejos decât lucr torul care oă ă face.

Deci pentru a face o lucrare înalt ,ă frumoas şi durabil trebuie neap rat s teă ă ă ă ridici mereu tot mai sus pe schelele sfin eniei.ţ C ci numai de acolo vei putea spune cu totă curajul smereniei cereşti:

Urma i-m pe mine, fra ilor… şi uita i-vţ ă ţ ţ ă bine la cei ce se poart dup pilda pe care oă ă ave i în noi (Filip. 3, 17).ţ

V rog s c lca i pe urmele mele (I Cor. 4,ă ă ă ţ 16), c ci şi eu calc pe urmele lui Hristos (I Cor.ă

46


11, 1).Ce a i înv at, ce a i primit şi auzit de laţ ăţ ţ

mine şi ce a i v zut în mine face i! Şiţ ă ţ Dumnezeul p cii va fi cu voi (Filip. 4, 9).ă

Şi voi înşiv a i c lcat pe urmele mele şi peă ţ ă urmele Domnului… aşa c a i ajuns o pildă ţ ă pentru to i… (I Tes. 1, 6-7).ţ

Fiindc atunci lucrarea ta va avea spreă cine s priveasc şi s se îndemne laă ă ă sfin enie; tu vei fi o pild înalt pentru ea.ţ ă ă

De aceea, frate lucr tor cu Dumnezeu, nuă te mul umi niciodat cu tine însu i, cu ceea ceţ ă ţ ai ajuns s faci.ă

Nu înceta niciodat s - i dai toate silin eleă ă ţ ţ spre a uni tot mai mult şi mai mult o virtute sfânt cu alta. O stare sfânt cu alta. Oă ă treapt sfânt cu alta (II Petru 1, 5-11).ă ă

Pentru ca încercarea credin ei (şi lucr rii)ţ ă voastre s aib ca urmare lauda, slava şiă ă cinstea, la ar tarea lui Iisus Hristos (I Petru 1,ă 7).

Cele trei mijloace de sfin ire ale vie ii, maiţ ţ puternice, sunt:

1. Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu, Biblia. Cercetarea şi medita ia lui zilnic , cuţ ă toat st ruin a aten iei şi cu toat dorin aă ă ţ ţ ă ţ ascult rii.ă

2. Rug ciunea fierbinteă , adânc ,ă puternic , sincer , iubitoare, necurmat şi dină ă ă

47

Traian DORZ

toat inima… Înso it cât mai adesea de post.ă ţ ă Şi totdeauna de înfrânare.

3. P rt şia fr ească ă ăţ ă. Cercetarea fr easc . Ajutorarea fr easc . Unitateaăţ ă ăţ ă fr easc . Adunarea fr easc . Ascultareaăţ ă ăţ ă fr easc . Dragostea fr easc .ăţ ă ăţ ă

Cuvântul î i va da lumina lui Hristos.ţRug ciuneaă î i va da puterea lui Hristos.ţIar p rt şiaă ă î i va da c ldura lui Hristos.ţ ăAcestea trei î i vor da sfin enia vie ii.ţ ţ ţIar via a ta va merge mereu crescând dinţ

har în har, din putere în putere, din stare în stare, prin Duhul Domnului, spre plin tatea luiă Hristos.

Lucrarea pe care atunci Duhul lui Hristos o va face prin tine va fi o lucrare crescând înă sfin enie. Ea te va urma pe tine din treapt înţ ă treapt , spre nivelul cel mai înalt spre care aă gândit-o Dumnezeu.

Frate împreun -lucr tor al lui Dumnezeu,ă ă dac lumea î i pretinde perfec ionarea înă ţ ţ specialitatea ta, Hristos î i pretinde şi maiţ mult.

Sfin eşte-te pentru El, St pânul şi Domnulţ ă t u.ă

Şi pentru lucrarea Lui, care este cinstea şi r splata ta.ă

Slav veşnic ie, Dumnezeul şi Domnulă ă Ţ

48


nostru, Care Te-ai îndurat s ne chemi şi peă noi la marea cinste de a fi împreun -lucr toriă ă cu Tine în aceast oper de art veşnic şiă ă ă ă mântuitoare!

Slav ie pentru c ne îndemni s c lc mă Ţ ă ă ă ă pe urmele Tale, mereu mai spre în l imi, maiă ţ spre des vârşire!ă

F s ne a intim privirile necurmat la Tine,ă ă ţ spre a deveni tot mai potrivi i cu m suraţ ă cerin elor Tale.ţ

F -ne tot mai vrednici, spre a fi lua i caă ţ pild de sufletele iubite pe care Tu le-aiă încredin at creşterii noastre (I Petru 5, 1-4).ţ

Te rug m, pune în inimile tuturoră lucr torilor T i acest gând sfin itor. Şi ajut -i,ă ă ţ ă neîncetat s se ridice ei înşişi, prin tr irea lor,ă ă mereu mai sus în ochii adun rii Tale.ă

Iar Tu s îi po i ridica tot mai sus înă ţ pre uirea şi dragostea celor ce îi urmeaz .ţ ă

C ci astfel de lucr tori sunt şi lauda Ta şiă ă lauda alor T i.ă

Amin.

49

Traian DORZ

Iubire, nici nu ştiu s spună

Iubire, nici nu ştiu s spunăce bun -ai fost cu mine,ăc ci harul t u cu cât l-adună ămereu mai mare vine.

Îmi ceri o jertf … pare focăşi-mi tremur privirea,ădar ea-i doar tainicul mijlocprin care-mi dai sfin irea.ţ

Îmi ceri un iad pe-un Paradisşi-un praf pe-o avu ie,ţîmi ceri o via cât un visţăşi-mi dai o veşnicie.

Îmi dai o cruce, şi mi-o ieicu-o dragoste voioas ,ăc ci partea cea mai grea a eiăasupra Ta apas .ă

Îmi ceri un dar – îl dau voiosşi de-unde-l iau tot creşte,c ci înmiit mi-ntorci prisos,ăde nu se mai sfârşeşte.

Îmi ceri doar dragostea s-o dauc-o inim gr bit ,ă ă ăşi-n veci tot iau, şi iau, şi iauşi unda-i nesfârşit …ă

50


F binele din al t uă ă

În timpul unui r zboi, o ceat de ostaşiă ă c l ri se oprir în fa a unei c su e şi spuseră ă ă ţ ă ţ ă b trânului care locuia acolo:ă

– Vino s ne duci la un câmp cu orz, să ă t iem pentru hrana cailor armatei…ă

Era noaptea.B trânul s-a dus… Au trecut pe lâng multeă ă

holde cu orz mai apropiate, dar el nu s-a oprit. Când a ajuns departe, lâng o hold frumoas ,ă ă ă s-a oprit şi a zis comandantului:

– Iat , t ia i de aici!ă ă ţ– Dar bine, i-a zis comandantul, am trecut

pe lâng atâtea holde cu orz, mai apropiate.ă De ce ne-ai adus tocmai pân aici, aşa deă departe?

– Acesta este câmpul meu, a zis b trânulă cinstit. Celelalte nu erau ale mele.

Când trebuie s faci binele, f -l din ceea ceă ă este cinstit al t u. Aşa voieşte Dumnezeu.ă

* * *

Cine a gustat dulcea a cereasc … cine aţ ă gustat Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, şi a aflat c acest Cuvânt este mai dulce decâtă

51

Traian DORZ

mierea pentru cerul gurii lui (Ps. 118, 103) – acela nu mai simte foamea şi setea după desf t rile lumeşti niciodat .ă ă ă


52



Dumnezeu cel Iubitor de oameni luminează nev zut cugetele noastre prină Sfintele Scripturi.


Toat Scriptura este de la Dumnezeuă insuflat şi folositoare nou spre mântuire.ă ă

Sf. Vasile cel Mare

Sfânta Scriptur are o putere covârşitoareă prin care a pref cut şi preface nenum rateă ă suflete p c toase în suflete sfinte.ă ă

Înv tura de credin creştin-ăţă ţăortodoxă

Rug ciunea este trebuitoare sufletului cumă este respira ia trebuitoare trupului.ţ

F r rug ciune, via a noastr ceaă ă ă ţ ă sufleteasc fl mânzeşte, însetoşeaz şiă ă ă moare.


Cel ce ştie s se roage bine, acela va şti să ă şi tr iasc bine pentru Dumnezeu.ă ă

Fericitul Augustin

53

Traian DORZ

Mare lucru este adunarea la un loc a celor credincioşi, c ci ea lucreaz aprindereaă ă dragostei şi din ea se nasc toate bunurile, c ciă nu este nici un bun care s nu vin de laă ă dragostea lui Hristos.

Sf. Ioan Gur de Aur – ă Omilia IXX Evrei

C ci precum fier pe fier se ascute şi lemnă pe lemn se aprinde, tot aşa, adunându-ne la un loc, noi ne sporim dragostea de Dumnezeu şi de oameni.


* * *

Rug ciunea este puterea sufletului nostruă în lupta şi biruin a pentru mântuire.ţ

Când te rogi, trebuie s stai în fa a luiă ţ Dumnezeu cu toat fiin a ta, cu toat inima taă ţ ă şi cu tot sufletul t u.ă

Nu mul imea vorbelor face rug ciuneaţ ă bun , ci c ldura, în elegerea şi duhul cu careă ă ţ te rogi.


54


Fra ii mei, adun rile noastre sunt cl dite şiţ ă ă trebuie s fie cl dite pe scumpa f g duin :ă ă ă ă ţă „Unde sunt doi sau trei aduna i în Numeleţ Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor“.

Fra ii mei, eu v rog cu lacrimi în ochi sţ ă ă nu v mai plânge i c nu pute i face adunareă ţ ă ţ f r om… Clip de clip s v aduce i aminteă ă ă ă ă ă ţ c numai f r de Hristos nu pute i face nimic.ă ă ă ţ


55

Traian DORZ

De vrei s-ajungi st pânulă

De vrei s-ajungi st pânulăcereştilor comori,sfin eşte- i ce dai mor iiţ ţ ţnainte ca s mori;ăde vrei s guşti din vinulăcereştilor iubiri,sfin eşte- i orice clipţ ţ ăde gânduri şi tr iri.ă

De vrei s-aprinzi puterniccereştile v p i,ă ăsfin eşte- i p rt şiaţ ţ ă ăde har cu fra ii t i;ţ ăde vrei s-ajungi n l imeaă ţcereştilor minuni,sfin eşte-te-n r pireaţ ădivinei rug ciuni.ă

De vrei s ai lumină ăspre câte trec şi vin,sfin eşte-n cur ieţ ăţvestirea ta deplin;de vrei s ştii ce-i raiulăatins de-aici, de jos,sfin eşte-n întregimeţfiin a ta-n Hristos.ţ

56


5. PLIN DE DUHUL SFÂNT

Pân acum am vorbit despre multe numeă minunate de sfin i împreun -lucr tori cuţ ă ă Dumnezeu, din trecutul Evangheliei şi al Bisericii Domnului.

Ast zi, pentru a ne îmbog i şi mai multă ăţ sufletele şi pentru a ne îmb rb ta str duin eleă ă ă ţ noastre, vom privi str lucitul chip al celuiă dintâi martir al lui Hristos de dup El. Al unuiaă dintre cei mai minuna i şi curajoşi tineri aiţ Bisericii şi ai soliei lui Hristos: Ştefan (Fapte 6, 5).

Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu spune despre Ştefan c era un b rbat plin deă ă credin şi de Duhul Sfânt.ţă

Din plin tatea credin ei avea el har şi dină ţ plin tatea Duhului avea el putere. Astfel că ă prin el se f ceau mari minuni şi semne înă Lucrarea lui Hristos (Fapte 6, 8).

Din pricina aceasta nimeni nu putea sta

57

Traian DORZ

împotriva în elepciunii şi duhului cu careţ vorbea el (Fapte 6, 10).

Din pricina aceasta fa a lui p rea o fa deţ ă ţă înger (Fapte 6, 15).

Din pricina aceasta sfârşitul lui a fost atât de sl vit (Fapte 7, 55-56).ă

Iar jertfa lui a f cut s r sar cel laltă ă ă ă ă puternic înfocat m rturisitor al lui Hristos:ă Apostolul Pavel (Fapte 7, 57; 8, 1; 22, 20).

Fiindc întotdeauna, în urma unui om plină de Duhul Sfânt vor r mâne roadele acesteiă mari puteri (Gal. 5, 22).

În urma unei jertfe pline de lumina Duhului Sfânt va r mâne totdeauna o lucrare plin deă ă rev rsarea acestei cereşti lumini.ă

Aceasta trebuie s ne ă încredin ezeţ de două mari adev ruri:ă

C puterea lui Dumnezeu înso eşteă ţ totdeauna cu o mare biruin pe b rbatul plinţă ă de Duhul Sfânt, care este gata s apereă adev rul cu orice pre , chiar cu pre ul vie iiă ţ ţ ţ sale.

Şi c niciodat Dumnezeu nu las f ră ă ă ă ă urmaşi vrednici via a şi jertfa unui curajosţ m rturisitor al lui Hristos.ă

Iat moartea lui Ştefan, ce plin deă ă m re ie şi de linişte str luceşte în veci!ă ţ ă

Plin tatea Duhului Sfânt a ar tat de laă ă prima jertf pentru Hristos ce tainic şiă ă

58


cutremur toare este transformarea pe care oă face El în sufletul martorului S u credincios şiă adev rat.ă

Privi i la fa a lui Ştefan, pe care şiroieşteţ ţ sângele âşnit din loviturile pietrelor! Ceţ linişte şi str lucire îngereasc se revarsă ă ă peste aceast fa !ă ţă

De unde vine str lucirea aceasta? De Sus,ă din priveliştea cerului deschis? Poate şi de acolo!

Sau din l untrul s u, din plin tatea Duhuluiă ă ă Sfânt, care este în acest str lucit martir al luiă Hristos?

Cred c da! Cred c de acolo. Ca din Iisusă ă pe Tabor.

C ci în clipe de acestea şi numai în clipeleă acestea se împlineşte dumnezeiasca f g duin a a lui Hristos:ă ă ţ

ine i bine minte… v voi da o în elepciuneŢ ţ ă ţ şi o putere c rora nu le vor putea staă împotriv to i potrivnicii voştri (Luca 21, 14-ă ţ18).

Nici pân atunci, nici dup aceea nu veiă ă mai avea o astfel de putere, fiindc nu-iă nevoie de ea.

Dar atunci, în clipa martiriului pentru Iisus, când e nevoie, Hristos i-o d .ţ ă

Atunci nu mai sim i nici durere, nici fric ,ţ ă nici dorin sau regret p mântesc.ţă ă

59

Traian DORZ

Toate sim urile trupului î i sunt anulate deţ ţ plin tatea Duhului Sfânt Care este în tine.ă

Şi po i muri fericit, f r s sim i decâtţ ă ă ă ţ rev rsarea negr it a unei nemaicunoscuteă ă ă bucurii dumnezeieşti.

Acesta este primul adev r dovedit de toateă miile de martiri ai lui Hristos, de pân azi.ă

Chiar de pân azi.ă

Iar în ce priveşte cel de-al doilea adev r,ă Hristos Însuşi îngrijeşte ca Evanghelia Sa să nu r mân f r b rba i plini de Duhul Sfânt,ă ă ă ă ă ţ continuatorii marilor înaintaşi, purt toriiă marelui Steag al Oastei Lui.

Ca s nu ne pierdem niciodat pacea inimiiă ă când câte unul, care a fost cel mai aproape de noi, este chemat la Domnul.

Poate c atunci când pare c este maiă ă nevoie s r mân , este şi mai necesar tocmaiă ă ă s plece.ă

Pentru ca nu cumva noi s ajungem s -iă ă d m o mai mare pre uire uneltei decâtă ţ Ziditorului.

Ziditorul nu poate fi înlocuit, dar unealta poate fi înlocuit .ă

Iar destoinicia lui Hristos se dovedeşte şi mai sl vit , cu cât noua unealt este maiă ă ă smerit .ă

Şi noua lucrare este de o mai adâncă valoare pentru Evanghelia lui Dumnezeu.

60


Scump suflet de frate lupt tor!ăSfin eşte-te şi tu şi vei fi sfin it.ţ ţCere umplerea Duhului Sfânt şi vei fi

umplut (Luca 11, 13).Prosl veşte pe Dumnezeu şi vei fi prosl vită ă

de El şi prin El (Apoc. 3, 21).

Slav veşnic ie, Dumnezeul şi Înt ritorulă ă Ţ ă nostru, Duhule Sfinte!

Slav ie pentru puterea pe care o daiă Ţ curajoşilor T i slujitori şi m rturisitori aiă ă Domnului nostru Iisus Hristos!

Slav ie pentru lumina pe care o reverşi,ă Ţpentru tainica schimbare pe care o dai

fiin ei noastre slabe,ţpentru toat biruin a cu care încununeziă ţ

jertfa d ruirii noastre, în cinstea Sl vituluiă ă Nume Veşnic al Mântuitorului nostru.

Te rug m, umple pe to i m rturisitoriiă ţ ă Numelui T u de puterea şi în elepciuneaă ţ împotriva c rora s nu poat sta nici ună ă ă vr jmaş al T u sau al lor.ă ă

Şi, în clipa marelui examen, încunună vie ile tuturor alor T i cu slava unei veşniceţ ă biruin e.ţ

Amin.

61

Traian DORZ

O, moarte str lucită ă

O, moarte str lucit din clipa biruin ei,ă ă ţcum le r scumperi toate şi toate le-nsenini!ăCe unic imn de slav înveşniceşti fiin eiă ţşi cum preschimbi în aur cununile de spini!

Atâtor lupte-a noastre de-a lung de ani purtate,

cereşti m rg ritare pe frunte le aşezi;ă ăo, str lucit moarte, sfin indu-ni-le toate,ă ă ţle-mbarci în cur ia divinelor z pezi.ăţ ă

Atâtor valuri grele spre noi dezl n uite,ă ţle-ar i pe creste slava p şirii lui Iisus;ăţ ăşi toate-aceste valuri sub tine potolitedau liniştea acestui dumnezeiesc apus.

Atâtor lacrimi aspre prin bezne şiroite,le-ar i pe stropi s rutul prezen ei lui Hristos;ăţ ă ţo, moarte str lucit ! – Şi toate-s negr iteă ă ăpodoabe pentru Nunta cu Cel-în-veci-Frumos.

Atâtor suferin e golgotic îndurate,ţle-ar i c-aveau pe frunte ceva din crucea Luiăţşi toate-au alt fa şi-alt în eles – şi toate,ă ţă ţtu, moarte str lucit , cântând la cer le sui.ă ă

Despov r rii noastre, cum îi încerci deodată ă ăcereasca greutate a slavei celor sfin i!ţO, str lucit moarte, fii binecuvântat ,ă ă ăcuprinde-ne în clipa supremei biruin i!ţ

62


R spunsul celui bună

Un mare conduc tor din vechime, ală grecilor, Pericle, umblând odat prin cetateaă Atenei cu treburile statului, a fost întâmpinat de un vr jmaş al s u cu tot felul de oc ri.ă ă ă Toat vremea cât a umblat prin cetate omulă acela s-a inut dup el, batjocorindu-l pânţ ă ă seara.

Pericle a r bdat totul f r s scoat nici oă ă ă ă ă vorb .ă

Când a ajuns acas , a spus unui slujitor ală s u:ă

– Iat , s-a întunecat. Ia o f clie şi condu peă ă acest om pân acas la el, c ci s-ar putea să ă ă ă se împiedice de ceva, s cad şi apoi să ă ă sufere…

Cuvântul Domnului ne spune:„Dac îi este foame vr jmaşului t u, d -iă ă ă ă

s m nânce. Dac îi este sete, d -i s bea“ă ă ă ă ă (Rom. 12, 20).

Iisus a zis:„Eu v spun: iubi i pe vr jmaşii voştri,ă ţ ă

binecuvânta i pe cei ce v blestem , face iţ ă ă ţ bine celor ce v ur sc şi ruga i-v pentru cei ceă ă ţ ă v asupresc şi v prigonesc…“ (Matei 5, 44).ă ă

Ferici i cei ce ascult şi împlinesc Cuvântulţ ă lui Dumnezeu!

63

Traian DORZ

* * *

Împr ştie lumin chiar de-i furtunaă ă mare,

cuvântul n-are lan uri, nici sufletulţ hotare;

batjocura-i arvuna cununii viitoare.

64



Nimic nu mul umeşte aşa pe Dumnezeu caţ o via bun şi curat predat în slujba Lui.ţă ă ă ă


Când omul se pred în totul lui Dumnezeuă şi nu mai umbl f r El, atunci Dumnezeu îiă ă ă descoper tainele în sfin enie.ă ţ

Sf. Macarie cel Mare

Este lucru mare şi frumos s vorbeştiă despre Dumnezeu, dar şi mai mare şi mai frumos este s te predai Lui şi s tr ieştiă ă ă pentru El.

Sf. Grigorie de Nazianz

S ne pred m pe noi înşine lui Dumnezeuă ă în întregime, ca s -L primim şi noi pe Elă întreg.

Cel ce s-a hot rât pentru Domnul şi nu maiă tr ieşte pentru sine, ci pentru Dumnezeu,ă acela se va umple de toat plin tateaă ă dumnezeiasc şi va vie ui dup voia Sa.ă ţ ă


65

Traian DORZ

* * *

Hot rârea şi leg mântul de predare înă ă slujba lui Hristos sunt hotarul cel mare de la care sufletul se desparte definitiv de Satana şi se uneşte definitiv cu Hristos. Hotarul de la care las calea cea larg şi o ia pe calea ceaă ă strâmt . De la care moare pentru lume şiă începe s învie pentru Dumnezeu.ă

Nimeni nu poate apuca pe calea Crucii lui Hristos pân ce nu se hot r şte mai întâi s-oă ă ă rup cu c ile p catului.ă ă ă

Cine face leg mânt de ascultare fa deă ţă Hristos şi îşi ine acest leg mânt pân laţ ă ă moarte, acela va primi cununa vie ii din Mânaţ cea str puns de cuie a dulcelui nostruă ă Mântuitor şi R scump r tor Iisus Hristos.ă ă ă

La picioarele Crucii lui Iisus cel R stignit să ă punem gând şi leg mânt de a-L urma pe Elă pân la sfârşit şi vom primi cununa vie ii.ă ţ


*

Toat lupta vie ii mele a fost s fac pe to iă ţ ă ţ oamenii s cunoasc , s iubeasc , să ă ă ă ă adânceasc şi s tr iasc Cuvântul cel Sfântă ă ă ă al lui Dumnezeu – Biblia…

Dac aş avea un glas de tunet care s seă ă

66


aud peste tot p mântul, aş striga un singură ă cuvânt: Oamenilor, citi i, iubi i şi tr i i Biblia,ţ ţ ă ţ Cuvântul lui Dumnezeu. Cel din urm cuvântă al vie ii mele aş dori s fie: „Citi i Biblia!“.ţ ă ţ


67

Traian DORZ

Purt torule-al luminiiă

Purt torule-al luminii,ăcare-ai fost trimis din Cerca s sco i din întunerică ţcalea celor care pier,nal tot mai sus f cliaţă ăcare i s-a dat s-o duci,ţca s vad to i nainteă ă ţcalea luminoasei Cruci.

Fii lumin spre viaă ţăcelor ce- i urmeaz -n veci,ţ ăchiar de-ar fi numa-ntunericpentru tine pe-unde treci;lupt -te s -mpr ştii v lul ă ă ă ăde-ntuneric tot mai desşi-ai s vezi cum dup tineă ătot mai mul i din bezn ies.ţ ă

Nu te teme, mergi naintecât ar fi de-ntunecos,pilda ta în mul i trezi-vaţdorul nalt dup Hristos;ăcând vei fi ajuns la intţ ăcu to i cei ce i-ai condus,ţcu iubirea tuturora te va-mbr işa Iisus.ăţ

68


6. ISPRAVNIC AL TAINELOR

Iat cum trebuie s fim privi i noi. Ca nişteă ă ţ slujitori ai lui Hristos.

Şi ca nişte ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu (I Cor. 4, 1).

Domnul a zis: „Cine este ispravnicul credincios şi în elept pe care-l va puneţ st pânul s u peste slugile sale ca s le dea loră ă ă partea de hran la vremea potrivit ?“ (Lucaă ă 12, 42-44).

„Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi s slujească ă altora, dup darul pe care l-a primit!“ (I Petruă 4, 10).

Iat deci c , dup Sfântul Cuvânt al luiă ă ă Dumnezeu, acei care au dovada Duhului Sfânt – prin roadele care îi arat c Îl au (Gal. 5, 22-ă ă23) – şi care au puterea acestei dovezi în cuvântul lor (I Cor. 2, 1-5), aceştia sunt ispravnici ai tainelor felurite ale lui

69

Traian DORZ

Dumnezeu.Harul acestor taine fiind felurit, desigur că

şi slujbele împlinirii lor sunt felurite (I Cor. 12, 1-8).

Dar cea mai fericit dovad c un slujitoră ă ă este al lui Hristos cu adev rat este c el nu-şiă ă va închipui cu mândrie c este ă singurul ispravnic vrednic. Nici c slujba lui o poateă anula pe a altora.

Dup cum cerul este plin de stele şi fiecareă stea îşi are locul şi însemn tatea ei, tot aşaă Biserica lui Hristos este plin de haruri – şiă fiecare îşi are valoarea lui.

Pre uirea de c tre fiecare slujitor a slujbeiţ ă celuilalt trebuie s fie felul sfânt în care s seă ă priveasc unul de c tre cel lalt.ă ă ă

Dac ar fi pe tot cerul o singur stea,ă ă niciodat nu s-ar putea vedea nem rginirea şiă ă felurimea frumuse ii în elepte a lui Dumnezeu,ţ ţ cum se vede datorit mul imii tuturor stelelor.ă ţ

Dac ar fi toate florile de o singur m rimeă ă ă şi culoare, nu s-ar putea vedea atât de bine valoarea fiec reia, chemarea şi frumuse eaă ţ tuturor.

Înva şi tu, binecuvântat slujitor al luiţă Dumnezeu, în elepciunea felurit a luiţ ă Dumnezeu şi nu fi nici neîngăduitor, nici gelos fa de al ii.ţă ţ

Mare este lucrarea lui Dumnezeu şi multe

70


sunt slujbele care se cer împlinite în ea.Mul i sunt cei chema i şi multe sunt darurileţ ţ

împ r ite lor de Duhul Sfânt. Pentru ca fiecareă ţ s poat lucra cât poate mai mult. Cât poateă ă mai bine şi cât poate mai frumos.

Însemnat lucru este numai ca fiecare s -şiă vad r spunderea sa, ca s n-o uite,ă ă ă

locul s u, ca s nu şi-l p r sească ă ă ă ăşi marginile sale, ca s nu le treac ,ă ăspre a nu anula pe altul,spre a nu lua locul sau rodul altuiaşi spre a nu intra în câmpul de lucru care

nu-i al lui, ci al altuia.

Misionarul laic nu poate niciodat îndepliniă sarcinile unui cleric, cum Moise, pe ale lui Aaron.

C ci laicul are slujba lui de la Hristos, iară clericul o are pe a lui.

Dar sunt tot aşa, munci pe care un cleric nu le va putea îndeplini niciodat cu atâtaă folos mântuitor ca un laic înzestrat de Duhul Sfânt pentru aceasta.

Când acest mare adev r dumnezeiesc esteă pe deplin l murit pentru to i ispravnicii luiă ţ Dumnezeu, din toate câmpurile de lucru ale Evangheliei, atunci plin tatea Duhului Sfânt îiă binecuvânteaz pe to i.ă ţ

Munca lor pentru slava lui Dumnezeu şi mântuirea sufletelor se îmbin fericit şi seă

71

Traian DORZ

întregeşte reciproc.Nici unul negând pe cel lalt, nici unulă

amestecându-se în munca celuilalt, nici unul dispre uind pe cel lalt – Hristos câştig prinţ ă ă to i.ţ

Iar lucrarea sfintei Evanghelii câştig de laă fiecare ceea ce n-ar putea face cel lalt,ă întregindu-se astfel armonios, în toate feluritele ei trebuin e, pentru Trupul luiţ Hristos care este Biserica Sa.

Suflet binecuvântat, dac eşti ună împreun -lucr tor cu Dumnezeu, tu eşti ună ă ispravnic al tainelor Sale.

Evanghelia este o tain …ăCredin a este o tain .ţ ăLucrarea Duhului Sfânt este o tain .ăNaşterea din nou şi propov duirea cuă

putere pentru mântuirea oamenilor, pentru slava Domnului, pentru ridicarea sufletelor şi mângâierea celor zdrobi i,ţ

îndreptarea celor r t ci i, vindecarea celoră ă ţ bolnavi şi învierea celor mor i –ţ

toate acestea sunt taine şi minuni pe care tu, ispravnic al lui Dumnezeu, eşti chemat să le împlineşti prin harul Duhului Sfânt!

Când i le vei împlini bine, abia atunci veiţ vedea cât loc mai este şi pentru al ii. Şi veiţ mai vedea şi câte mai sunt dintre ele (şi după ele) pe care tu nu le po i face. Ci altul esteţ

72


chemat a la împlini.Şi abia atunci ai ajuns ceea ce trebuia să

fii.

Slav veşnic ie, Dumnezeul nostru,ă ă Ţ Izvorul harului felurit,

Care ai ales feluri i slujitori pentru feluriteleţ Tale slujbe,

Care i-ai dat fiec ruia locul şi darul lui.ăTe rug m, pune în inimile tuturor dragosteă

şi pre uire şi pentru slujba cea mai mic şiţ ă darul cel mai neînsemnat al altuia.

F -i pe fiecare s vad c numai în mijloculă ă ă ă str lucirii ă tuturor cap t o mai mareă ă str lucire chiar şi locul s u.ă ă

C , oricât de însemnat ar fi unul, el nu areă dreptul s -l acopere pe altul, nici s -lă ă întunece, c ci Tu l-ai aşezat acolo şi pe acela.ă

Ci fiecare, pre uindu-şi locul şi f cându-şiţ ă str lucit slujba sa, s -i pre uiasc pe to iă ă ă ţ ă ţ ceilal i cu dragostea şi cu respectul întâiet iiţ ăţ pe care ni l-ai poruncit Tu.

C ci aşa ne-ai ar tat şi Tu (Ioan 13, 12-17).ă ăAmin.

73

Traian DORZ

Noi avem to i un Domn, împreunţ ă

Noi avem to i un Domn, împreun ,ţ ăşi-ntre noi to i, prin El, suntem fra i,ţ ţla un lan , la un jug şi-o cunun ,ţ ăpentru El, ca şi El destina i.ţ

Noi avem un ogor împreun ,ăsinguratici adesea lucr m,ădar curând, ferici i, roada bunţ ăîmpreun o s-o adun m.ă ă

Noi avem to i o int -mpreun ,ţ ţ ă ăînspre ea necurmat s privim,ăde e vânt, ori senin, ori furtunăîntr-un gând pentru El s tr imă ă !

C ci avem o chemare-mpreună ăpentru care r spundem la fel,ăpentru ea fiecare s -şi pună ăinima şi puterea din el!

S lupt m totdeauna-mpreun ,ă ă ătot ce facem s fie-ntr-un gând,ăfiecare cu drag se supun ,ăto i un duh şi-o sim ire având!ţ ţ

Fi i smeri i şi fi i blânzi împreun ,ţ ţ ţ ăiert tori şi-ntr-un duh credincios,ăîmpreun purtând lupta bun ,ă ădin iubire slujind lui Hristos!

Nu uita i, o, nicicând, c -mpreun ,ţ ă ăîntre voi, prin Hristos, sunte i fra i, ţ ţpentru-o jertf , şi-un jug, şi-o cunun ,ă ăîn aceeaşi Lucrare chema i!...ţ

74


Tainica lucrare a Duhului Sfânt

Dup în l area Mântuitorului nostru Iisusă ă ţ Hristos la Tat l, El ne-a trimis pe Sfântul Duh,ă aşa cum ne-a f g duit.ă ă

Duhul Sfânt, prin rev rsarea Lui, aă însufle it pe lucr torii lui Hristos şi a adunatţ ă cele dintâi mul imi de pietre vii, cu care aţ început cl direa minunat a lui Dumnezeu,ă ă Biserica (Efes. 4, 10-16; I Petru 2, 4-5).

Acum, în mijlocul tuturor neamurilor şi al religiilor p mântului, ca între nişte schele careă înconjoar cl direa ce se construieşte, Duhulă ă Sfânt zideşte mereu la Biserica lui Hristos, alegând lucr torii de care se foloseşte şiă pietrele vii din care o lucreaz , întregindu-iă toate p r ile.ă ţ

Când lucrarea va fi gata… când cea din urm piatr scump va fi aşezat în ea,ă ă ă ă schelele vor fi date jos… Şi, în lumina fe ei luiţ Dumnezeu str lucind peste ea, Hristos o vaă primi al turi de El în Slav (Apoc. 21, 2).ă ă

Ferici i ve i fi atunci voi, to i acei care a iţ ţ ţ ţ ajutat cu ceva la creşterea şi înfrumuse areaţ Miresei lui Hristos (Apoc. 3, 12).

Ferici i ve i fi şi voi, pietre scumpe, care vţ ţ ă sfin i i acum ca s pute i fi vrednici s face iţ ţ ă ţ ă ţ parte din ea atunci (Apoc. 20, 6).

75

Traian DORZ

* * *

Fiul meu, cu h rnicie s faci munca ta-ă ăn eleapt ,ţ ă

fii destoinic în oricare lucru bun şi cale dreapt .ă

76



Dac celui ce mijloceşte pentru tine la omă îi ar i mul umire şi recunoştin , cu cât maiăţ ţ ţă mult se cuvine s -i fii recunosc tor celui careă ă mijloceşte pentru tine în fa a lui Dumnezeu.ţ

Nimeni dintre oameni nu L-a iubit atât de mult pe Dumnezeu ca acei care şi-au dat via a pentru El.ţ

Dac tu iubeşti pe Hristos şi dac tuă ă iubeşti împ r ia cerurilor, apoi nu uitaă ăţ niciodat prin cine ai câştigat acest bun.ă


Pe cel care i-a vestit ie Cuvântul luiţ ţ Dumnezeu s -l cinsteşti şi s - i aduci aminteă ă ţ de el ziua şi noaptea… ca de unul care i-aţ f cut bine. C ci unde este înv turaă ă ăţă dumnezeiasc , acolo este Dumnezeu de fa .ă ţă

S cau i în toate zilele fa a sfin ilor, ca să ţ ţ ţ ă te odihneşti în cuvintele lor.

Din Rânduielile Apostolilor – Cartea IV, 10

Dac voi cinsti i pe binef c torii voştriă ţ ă ă trupeşti, cu atât mai mult sunte i datori a-iţ cinsti şi a-i mul umi pe binef c torii voştri ceiţ ă ă duhovniceşti, care v ajut în fa a luiă ă ţ

77

Traian DORZ

Dumnezeu.

Teofilact – Coment. I Tesaloniceni

78


* * *

Sf. Ioan Gur de Aur, Sf. Vasile cel Mare,ă Sf. Grigorie din Nazianz, ca şi ceilal i mariţ sfin i ai Bisericii şi biruitori ai lui Hristos, vor fiţ pentru noi totdeauna, prin cuvântul lor, prin pilda vie ii lor, un mare ajutor.ţ

Prin înv tura lor în elegem şi mai bineăţă ţ înv tura Mântuitorului nostru Iisus Hristos.ăţă

Şi prin pilda vie ii şi a biruin ei lor neţ ţ înt rim în lupta Domnului.ă

Ei sunt vrednici de toat dragostea şiă cinstirea noastr .ă

Rug ciunile sfin ilor sunt ajutoare pentruă ţ noi, ca şi pentru Sfântul Apostol Pavel (Efes. 6, 19).


*

Vie ile sfin ilor şi istoria celor dintâi creştiniţ ţ sunt pline de m re e dovezi despreă ţ m rturisirea lui Hristos.ă

Dragostea lor pentru Dumnezeu a fost o dragoste pe care n-a biruit-o nici sabia, nici foametea, nici chinurile, nici moartea, nici puterile veacului de acum, nici ale celui viitor.

De aceea şi slava lor la Dumnezeu este şi va fi tot atât de mare.

79

Traian DORZ


80


Ferice-i a vorbi Cuvântul

Ferice-i a vorbi Cuvântul,puternic şi curat la mul i,ţferice-i când l-ascult al ii,ă ţdar mai ferice-i tu s-ascul i.ţ

Ferice-i a primi iubirea,c ci ea e aurul din rai,ăferice-i s-o aduni întruna,dar mai ferice-i tu s-o dai.

Ferice-i când primeşti vreun bineatunci când mai în lips eşti,ăferice-i, da, dar mai fericecând tu spre al ii d ruieşti.ţ ă

Ferice-i când te-ajut altulăîn locul strâmt şi-n ceasul greu,dar mai ferice-i când tu însu iţpe al ii cau i s-aju i mereu.ţ ţ ţ

Ferice-i fapta d rniciei,ăferice-i binele primit,ferice-i când îl face-oricine,dar când faci tu, mai fericit.

Dar şi mai fericit când platai-o ocoleşti aici mereu,c ci, neprimind nimic prin oameni,ăpl ti- i-va totul Dumnezeu.ă ţ

81

Traian DORZ

7. VESTITOR AL EVANGHELIEI

„Duce i-v în toat lumea şi propov dui iţ ă ă ă ţ Evanghelia la orice f ptur “ (Marcu 16, 15;ă ă Matei 28, 19; Ioan 15, 16; Luca 24, 47).

Aceasta r mâne cea mai dintâi şi cea maiă mare dintre toate datoriile oric rui suflet careă L-a aflat pe Hristos.

A oric rui suflet care o dat s-a împ rt şită ă ă ă din iertarea Crucii Lui,

şi care are în inima lui dragoste de Dumnezeu şi sim de r spundere pentru de-ţ ăaproapele s u.ă

Vestirea Evangheliei r mânând deciă sarcina sfânt pentru fiecare credincios, oriceă creştin adev rat, prin chiar aflarea lui Hristos,ă trebuie s devin un vestitor al Lui.ă ă

Porunca de a merge s spunem la to i aiă ţ noştri ce ne-a f cut nou Domnul şi cum a avută ă El mil de noi o ştim fiecare.ă

82


Şi tocmai bucuria mântuirii, dac o sim imă ţ cu adev rat, nici nu ne las în mu enie şi înă ă ţ lenevire duhovniceasc , ci ne îndeamn să ă ă spunem tuturor bucuria asta.

Dar însemnat lucru nu este numai să vestim Evanghelia, adic pe Hristos şiă mântuirea pe care a adus-o El lumii şi nouă personal,

ci tot atât de însemnat este ca vestirea noastr s fie f cut într-un chip vrednic deă ă ă ă Hristos.

Şi dintr-o stare tot aşa.

Mântuitorul nostru n-a avut nişte vorb re iă ţ şi predicatori care s fie numai nişteă negustori de vorbe. Fie ele chiar vorbe frumoase.

Ci a vrut ca acei care vor purta m rturia Saă s fie ei înşişi, prin tr irea vie ii lor în toată ă ţ ă ascultarea şi împlinirea voii sfinte a lui Dumnezeu, nişte dovezi ale lucr riiă Evangheliei pe care o propov duiesc altora.ă

Când spui oamenilor c Hristos esteă Mântuitorul lumii, cei care te aud şi care vrei s te cread , s vad mai întâi chiar în via aă ă ă ă ţ ta îndreptat c tu L-ai primit pe El ca pe ună ă Mântuitor al t u.ă

Când spui c Hristos poate învia mor ii,ă ţ ascult torii t i s te vad pe tine ca un înviată ă ă ă al Lui.

83

Traian DORZ

Când spui c puterea lui Hristos este înă stare s -l izb veasc pe orice suflet de subă ă ă robia p catului,ă

şi s ridice pe orice om din orice c dere,ă ăşi s -l cure e de orice întin ciune a sa peă ţ ă

oricine,şi s -l transforme dintr-un fiu ală

întunericului într-un fiu al luminii şi dintr-un nefericit sclav al Satanei într-un biruitor izb vit al lui Dumnezeu…ă

aceasta s se vad nu numai în vibra iileă ă ţ fericite ale glasului t u,ă

şi nu numai în lumina cereasc a ochiloră t i,ă

ci pe toat tr irea fiin ei tale înnoit deă ă ţ ă harul sfin itor al lui Hristos, de la cel mai micţ semn, pân la cel mai mare.ă

Tot felul t u nou de via , de umblare şi deă ţă vorbire s adevereasc , prin toat înf işareaă ă ă ăţ ta, c ceea ce spui este cu adev rat aşa, şi nuă ă altfel.

Când cuvintele tale vor fi acoperite de m rturia vie ii, atunci Duhul Sfânt va înso iă ţ ţ totdeauna propov duirea ta cu dovada Lui.ă

O dat cu vorbele tale, puterea lui Hristos îiă va încredin a pe ascult torii t i c ceea ce spuiţ ă ă ă tu este întocmai aşa.

Fie atunci vorbirea ta cât de simpl ,ăfie cuvântarea ta cât de scurt ,ă

84


fie ascult torii t i cât de mul i şi de mari,ă ă ţ puterea lui Dumnezeu, care va înso i vestireaţ ta, îi va mişca şi le va str punge inima.ă

Aici, nu departe, era un sat de munte în care Cuvântul lui Hristos a întors pe calea vie ii un om simplu. Cel mai simplu dintreţ locuitorii satului aceluia.

Cum se întâmpl totdeauna cândă întoarcerea cuiva este adev rat , omul acelaă ă a început s spun cu – cuvintele cele maiă ă simple, dar cele mai blânde şi mai calde – despre Mântuitorul Hristos, oricui.

Curând s-au adunat în jurul lui alte câteva suflete întoarse la Dumnezeu.

V zând trebuin ele celor ce veneau să ţ ă asculte în num r tot mai mare, vestitorulă simplu mergea şi ruga când pe unii, când pe al ii s vin s propov duiasc în satul lui peţ ă ă ă ă ă Hristos Domnul, cu mai mult ştiin decât el.ă ţă

Dar cei chema i s-au dus prea pu ini şiţ ţ prea rar.

Propov duitorul satului a r mas tot el.ă ăEra mişc tor s -l vezi spunând cu lacrimi înă ă

ochi: Eu sunt slab. Eu nu ştiu. Eu nu pot…Dar, în acelaşi timp, num rul celor întorşi laă

Mântuitorul Hristos creştea mereu, pân nu maiă înc peau în bisericu a lor.ă ţ

Când întrebai de numele lui în sat, to i îlţ cunoşteau îndat şi î i spuneau: Da, îl ştim… eă ţ

85

Traian DORZ

omul acela care vorbeşte blând…Blânde ea lui era cunoscut de to iţ ă ţ

oamenii (II Tim. 2, 24-25).Ce minunat este un astfel de vestitor!

Cuvântul lui Dumnezeu trece prin el curat spre inimile oamenilor. Ca soarele printr-o fereastr curat .ă ă

Slav veşnic ie, Str lucit Mântuitor şiă ă Ţ ă Dumnezeul nostru Iisus Hristos!

Slav ie pentru minuna ii T i oameni prină Ţ ţ ă care ai putut merge str lucit spre cei la careă veneai ca s -i mântuieşti!ă

Slav ie pentru to i acei ale c ror cuvinteă Ţ ţ ă şi a c ror via sunt o puternic vestire aă ţă ă Evangheliei Tale!

Te rug m, încredin eaz pe fiecare vestitoră ţ ă al T u c nu vorbele lui, ci Cuvântul T u esteă ă ă viu şi lucr tor (Evrei 4, 12).ă

C slujitorul trebuie s arate mai întâi c înă ă ă el însuşi Evanghelia a f cut sfânta lucrareă înnoitoare şi mântuitoare despre care le vorbeşte oamenilor.

Atunci Cuvântul T u şi via a noastr nou ,ă ţ ă ă dovada lucr rii Duhului Sfânt, va mântuiă lumea prin Sângele T u r scump r tor.ă ă ă ă

Amin.

86


Tu, care-nve i pe al iiţ ţ

Tu, care-nve i pe al iiţ ţs-asculte de Hristos,eşti cel mai mult datornicspre Bine şi Frumos.

S ştii c faci p catulă ă ănu numai când faci r u,ăci şi când nu faci binecât po i în jurul t u.ţ ă

În casa ta te poartăfrumos cu to i ai t iţ ăşi-n lume fii asemenide bun cu buni şi r i.ă

Cât bine faci în urm ,ăpriveşte- i-l t cut,ţ ăchiar când vor spune al iiţc dânşii l-au f cut.ă ă

Cui datorezi, d -i totul,ăfii laudei vr jmaş,ăFrumosului fii jertfăşi Binelui f ptaş.ă

Cu fiecare semenfii binevoitor,c ci pentru mul i aceastaă ţe-un drum mântuitor.

Tu, care-nve i pe al iiţ ţspre Bine şi Frumos,eşti cel mai mult datornics fii mai ca Hristos.ă

87

Traian DORZ

Puterea Cuvântului

– Fra ilor, zicea odat un smerit credincios,ţ ă la noi este atât de multă nevoie s seă vestească Evanghelia, dar n-are cine.

Eu aş vorbi sufletelor despre Hristos zi şi noapte, dar sunt tare nepriceput şi neştiutor.

N-am cuvinte în elepte şi puternice. N-amţ darul de a vesti. N-am nici un dar de vorbire, de cântare, de rug ciune, de chemare… Şi vin dină ce în ce mai multe suflete s asculte.ă

– Frate, i-a zis un b trân credincios, to iă ţ suntem slabi. Tare este numai Cuvântul lui Hristos. Nu noi întoarcem sufletele, ci Cuvântul Lui. Nu noi str pungem inimile. Nuă noi facem s izbucneasc lacrimile c in ei. Nuă ă ă ţ noi, nu cuvintele noastre. Nu puterea noastr .ă Ci puterea lui Hristos, care st în cuvinteleă Lui.

Spune deci cinci cuvinte ale unui verset din Evanghelie. Dar spune-le cu toat c lduraă ă inimii tale. Cu toat încredin area duhului t u.ă ţ ă Cu toat lumina ochilor t i. Cu toat dovadaă ă ă tr irii tale – şi nu trebuie mai mult. Puterea luiă Dumnezeu st chiar în cuvintele Sale şi eleă vor mişca sufletele şi le vor aduce la Dumnezeu.

Aceste cuvinte au f cut lumin la început.ă ă Au înviat mor ii. Au potolit furtuni. Au alungatţ

88


demoni.Ele sunt pline şi azi de aceeaşi putere.Puterea mântuirii st în Cuvântul luiă

Hristos, nu în ale noastre. Noi avem numai datoria s le spunem. Mai departe vor lucraă ele.

„Cuvântul lui Hristos s locuiasc dină ă belşug în voi.“ (Col. 3, 16)

89

Traian DORZ

Ce spune Biblia despre sine

Ioan 5, 39:„Cerceta i Scripturile (…) în ele ave i via aţ ţ ţ

veşnic (...) Ele m rturisesc despre Mine.“ă ă

Isaia 34, 16:C uta i în Cartea Domnului şi citi iă ţ ţ

poruncile Lui. Nici una nu se va pierde, nici una nu va da greş, c ci gura Domnului le-aă gr it.ă

Psalmul 119, 103:„Ce dulci sunt Cuvintele Tale pentru gura

mea… Mai dulci ca mierea şi ca picurul din faguri.“

Psalmul 119, 160:„Temelia Cuvântului T u este adev rul.“ă ă

Psalmul 119, 9:Cum îşi va ine tân rul curat c rarea?ţ ă ă ăÎndreptându-se dup Cuvântul T u.“ă ă

Ioan 17, 17:„Cuvântul T u este adev rul.“ă ă

Efeseni 6, 17:

90


„Lua i sabia Duhului Sfânt, care esteţ Cuvântul lui Dumnezeu.“

Matei 24, 35:„Cerul şi p mântul vor trece, dar cuvinteleă

Mele nu vor trece.“

Luca 1, 37:„Nici un cuvânt de la Dumnezeu nu este

lipsit de putere.“

Matei 4, 4:„Omul nu va tr i numai cu pâine, ci cuă

orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.“

* * *

Fiul meu, du pretutindeni la oricine bucurie,

poart -te cu to i ca Domnul, delicat, cuă ţ ging şie,ă

ca frumos s duci cu tine totdeauna-ănviorare

când e plin lumea asta de triste e şi-ă ţap sare…ă

91

Traian DORZ

*

Când tu altora via a cu iubire-o veiţ umplea,

şi-al ii-atunci cu bucurie au s umpleţ ă via a ta;ţ

vei culege cu dobând ceea ce veiă sem na.ă

92


Nu pot s tac!…ă

Nu pot s tac… O sfânt par îmi arde inima mereu;ă ă ădac-aş t cea, aş şti c merit s m alungeă ă ă ă Dumnezeu.

Nu pot s tac când adev rul s -l ap r şi s -l spun mă ă ă ă ă ă vrea,puterea lui, nu-i chin, nici aur s-o-ntreac -nă conştiin a mea.ţ

Nu pot s tac când v d vr jmaşul stricând Lucrarea luiă ă ă Hristos,când v d pierind nevinova ii şi-l v d râzând peă ţ ă mincinos.

Nu pot s tac v zând dreptatea c lcat de-al trufieiă ă ă ă plac,când v d iubirea pâng rit , nu pot s tac, nu pot să ă ă ă ă tac!

Nu pot s tac chiar dac înc de mul i sunt socotită ă ă ţ nebun,ştiu bine c soseşte ziua s-adevereasc tot ce spun.ă ă

…O, n-am s uit cât pre de sânge şi chin am dat c n-ă ţ ăam t cut,ăc nu-i pe trupul meu vreo parte s n-aib -un semn deă ă ă r ni f cut.ă ă

Şi n-am s uit c poate înc urzi minciuna r ul plac;ă ă ă ăştiu calea Golgotei… şi totuşi nu pot s tac, nu pot să ă tac.

93

Traian DORZ

C , de-aş t cea, cumplita par a tot ce tac, deşi-amă ă ă ştiut,mi-ar arde veşnic conştiin a; şi-aş merita, c ci amţ ă t cut.ă

Şi n-am s tac, ci pân-la moarte striga-voi graiul celă ceresc;mai greu e chinul conştiin ei ca orişicare chinţ lumesc.

94


8. LUMIN A LUMIIĂ

Lumina este o predic f r cuvinte,ă ă ăeste o lucrare f r zgomot,ă ăeste o jertf şi o lupt adus în t cere.ă ă ă ăM rturisirea Evangheliei, cu graiul sau cuă

condeiul, este totdeauna nu numai lumin , ciă şi zgomot. De cele mai multe ori e mai mult zgomot decât lumin .ă

Şi de aceea lucrarea aceasta atrage o parte de merit şi asupra aceluia prin care se r spândeşte, p gubind prin aceasta pe Acelaă ă C ruia I Se cuvine în întregime orice laud şiă ă orice mul umire.ţ

„Voi sunte i lumina lumii!“ – a spus Iisusţ (Matei 5, 14).

Aceasta arat o stare a credincioşilor Lui.ăDa, aşa suntem prin harul lui Dumnezeu.

Dar… El a mai spus:Aşa s str luceasc lumina voastră ă ă ă

înaintea oamenilor, ca ei, v zând fapteleă voastre bune, s -L pream reasc pe Tat lă ă ă ă vostru Care este în ceruri (Matei 5, 16).

95

Traian DORZ

Aceasta putem fi prin voia Lui şi prin str duin a noastr .ă ţ ă

Dar noi, dac suntem fireşti, putem urm riă ă ca, prin str lucirea noastr , oamenii s neă ă ă laude pe noi,

dup lucr rile noastre, ei s ne înal e peă ă ă ţ noi,

şi dup faptele noastre, s câştig m noi…ă ă ăAtunci noi suntem lumina noastră, nu a lui

Dumnezeu.Suntem vestitorii noştri, nu ai lui Hristos.Suntem nişte vase pline de noi, nu de

Duhul Sfânt.Dar nu trebuie s fim aşa. Ci, dac luminaă ă

care este în noi nu este de la noi, ea trebuie s -L arate pe Acela Care ne-a d ruit-o şi de laă ă Care este.

Iat , cel mai mic ciob de sticl sau cel maiă ă ascuns bob de rou peste care str luceşteă ă soarele, îl arat pe soare.ă

Dup puterea lui de cuprindere, ciobul deă sticl sau bobul de rou îl arat în întregimeă ă ă pe soarele care îi d str lucirea sa.ă ă

Te minunezi adesea de str lucirea şiă frumuse ea pe care o are un s rman ciob deţ ă sticl lucind de undeva, din praf sau din noroi,ă din vreun loc unde a fost aruncat de soart ,ă când lumineaz din el fa a soarelui.ă ţ

96


Sau un micu strop de rou dintre nişteţ ă spini, când o raz de soare s-a oprit o clipă ă asupra lui.

Frate şi sor , despre noi vorbesc!ă

Frate şi sor , noi nu suntem decât nişteă biete şi trec toare cioburi aruncate înă existen a acestei lumi şi a acestei vie i scurteţ ţ şi m rginite.ă

Dar când Fa a Soarelui-Hristos se opreşteţ o clip asupra noastr , ce minunat putem noiă ă face s vad lumea şi oamenii o parte din Elă ă în mijlocul lor!

Frate şi sor , noi nu suntem adesea decâtă nişte s rmani stropi de rou între spiniiă ă atâtor dureri ale acestei existen e de o clip .ţ ă

Dar când o raz din harul lui Hristosă p trunde în inima noastr , fa a noastr devineă ă ţ ă str lucitoare – şi oamenii, v zând această ă ă lumin , Îl pream resc pe Dumnezeu.ă ă

Frate şi sor , chiar şi de ai fi o oglindă ă puternic …ă

chiar şi dac fa a ta str luceşte până ţ ă ă departe, peste m ri şi peste ri,ă ţă

totuşi şi atunci f ca lumina ta s seă ă proiecteze spre Hristos, de la Care o ai.

Sl veşte-L cu toat puterea ta peă ă Dumnezeul t u Care i-a dat-o.ă ţ

Taci despre tine, ca t cerea ta să ă vorbeasc mai str lucit despre El.ă ă

97

Traian DORZ

Frate şi sor , eşti un suflet înzestrat deă Dumnezeu cu o minte în eleapt sau cu altţ ă dar ales, cu o virtute mare? F ca toată ă lumina aceasta s -L arate numai peă Dumnezeu în fa a oamenilor, în aşa fel ca eiţ s nu te laude pe tine, ci să ă-L pream rească ă pe Dumnezeul t u.ă

Frate şi sor , eşti un m dular mai smerit ală ă Lucr rii lui Hristos?ă

Nu ii nici predici la adunare?ţNu po i în l a nici rug ciuni puternice înţ ă ţ ă

mijlocul fra ilor?ţNu ai nici darul cânt rii sau al citiriiă

în elepte?ţS ştii totuşi c tu ai o lumin cereasc înă ă ă ă

tine: ai dragostea lui Hristos. Ai dragostea fra ilor. Ai iubirea de oameni. Ai putereaţ Duhului Sfânt şi ai roadele Lui minunate.

Las ca acestea s str luceasc prin ochiiă ă ă ă t i blânzi şi cura i. Prin vorbele tale calde şiă ţ blânde. Prin faptele mâinilor tale binef c toare. Prin toat umblarea picioareloră ă ă tale. Şi prin toate tr s turile întregii tale fiin e.ă ă ţ

Atunci tu vei fi o lumin binef c toare şiă ă ă sl vit prin care va fi pream rit Dumnezeu.ă ă ă

Şi aceasta este tot ce i se cere pentru caţ s devii o str lucire veşnic în Împ r ia Lui.ă ă ă ă ăţ

Slav veşnic ie, Izvorul luminii, Care aiă ă Ţ

98


nimicit pe totdeauna puterea întunericului. Şi Care, prin str lucirea Ta pe p mânt, ai f cută ă ă s se iveasc atâtea str lucitoare fe eă ă ă ţ p mânteşti care s arate lumina şiă ă frumuse ea cerului T u lumii acesteia.ţ ă

Î i mul umim pentru acele luminoase vie iţ ţ ţ prin care i-am v zut str lucirea Ta printreŢ ă ă noi.

Te rug m, nu l sa niciodat praful şiă ă ă noroiul acestei lumi, f r cioburi str lucitoare.ă ă ă

Nu ne l sa, Doamne, niciodat s fim f ră ă ă ă ă oameni sfin i prin a c ror via s neţ ă ţă ă str luceşti Tu, cu lumina binef c toare aă ă ă Evangheliei Tale.

Ci aprinde mereu în mijlocul întunericului în care tr im tot mai multe lumini care să ă adevereasc puterea şi str lucirea Ta,ă ă

pentru ca noi, umblând în c l uzirea lor, să ă ă ajungem la lumina Fe ei Tale Sl vite.ţ ă

Şi în locaşul T u luminat.ăAmin.

99

Traian DORZ

S nu mai ardem pentru noiă

S nu mai ardem pentru noi,ăci pentru cei ce ne urmeaz ;ăal sufletului larg şuvois -mpart raz dup raz .ă ă ă ă ă

Cu lut tot mai pu in pe mâini,ţcu tot mai limpede luminas le s p m mai largi fântâni,ă ă ăs -şi spele sufletul şi vina.ă

S le-adâncim mai drept temeiăînspre-Adev r şi-mbr işare,ă ăţcu cât noi azi cu ani mai greipl tim urcuşul lor spre soare.ă

S le gr bim un mai sl vită ă ăşi dulce Praznic spre-nviere,cu cât noi ieri l-am isp şitămai cu o et şi mai cu fiere.ţ

S-ajung ei a şti c -n totă ăce-i vrednic şi frumos sub soarepl tit e fiecare iotăcu plâns, cu sânge şi sudoare.

S-ajung -a şti c tot ce-i dreptă ăe mai presus de tiranie,c tot ce-i vrednic şi-n eleptă ţe cea mai sigur -avu ie.ă ţ

100


C tot ce-i sfânt şi-adev rată ăe-n veci mai tare ca minciuna,c oricât geme cel curatăel izbândeşte-ntotdeauna.

De-am izbutit s -ncredin mă ţăpe cei ce vin, aşa a face, pl ti i de tot ce dator m,ă ţ ăputem s adormim în pace.ă

* * *

Dac-a i aflat c rarea Vie ii, atunci s şiţ ă ţ ă umbla i pe ea;ţdac vorbi i, s vad lumea c voi întâi tr i iă ţ ă ă ă ă ţ

aşa.C , de vorbi i şi spune i lumii, şi nu ve i faceă ţ ţ ţ

cum vorbi i,ţtot ce-a i putut zidi c-o mân , voi cu cealaltţ ă ă

risipi i.ţ

101

Traian DORZ

*

Pe c rarea-n elepciunii, cine umblă ţ ă ascultând,

darul ei cel scump, lumina, îl va dobândi curând.

102


Avu ia cea mai de preţ ţ

Pe timpul lui Alexandru Macedon, între Macedonia şi Grecia era pace. Aceasta şi din pricin c grecii aveau un conduc tor vrednic,ă ă ă care îns , datorit cinstei lui, era destul deă ă s rac.ă

În semn de pre uire pentru cinstea şiţ vrednicia lui, Alexandru i-a trimis un dar de o sut de talan i de aur. El tocmai scotea apă ţ ă din fântân .ă

Omul cinstit întreb pe cei care i-lă aduceau:

– Pentru ce îmi trimite Alexandru un dar atât de mare?

– Fiindc eşti cel mai cinstit om din Atena,ă r spunser ei.ă ă

– Dac regele m socoteşte aşa, zise el,ă ă l sa i-m aşa. Eu pot munci cu mâinile mele.ă ţ ă So ia mea m ajut . Aşa avem de-ajuns.ţ ă ă

Şi nu primi darul.– Bine, dar primeşte-l atunci pentru copiii

t i, ziser ei.ă ă– Dac copiii mei vor fi în elep i, vor aveaă ţ ţ

destul din ce-mi ajunge şi mie, r spunse el.ă Dac nu vor fi, atunci le va fi prea mult şiă ceea ce le r mâne de la mine.ă

Fra ilor, s nu iubim pe Dumnezeu numaiţ ă

103

Traian DORZ

cu vorba. Ci cu fapta şi cu adev rul (I Ioan 3,ă 18).

104



Dup cum cineva, uitându-se laă frumuse ea cerului, zice: Slav ie,ţ ă Ţ Dumnezeule! – tot aşa trebuie s poat zice şiă ă când se uit la purtarea celor credincioşi…ă

Nimic nu-l face pe credincios mai cunoscut şi mai vrednic de cinstire în mijlocul celorlal iţ oameni, decât practicarea virtu ii spre bineleţ tuturor.

Domnul nostru Iisus Hristos voieşte ca fiecare creştin s fie lumii dasc l, spreă ă înv tura cea bun ,ăţă ă

aluat, spre dospirea s n toas , ă ă ăsare, spre împiedicare stric ciuniiăşi lumin , spre mântuire, aşa cum esteă

El…Şi numai acela care este aşa este cu

adev rat un creştin şi lucreaz mântuireaă ă pentru sine şi pentru al ii.ţ


Ceea ce este sufletul în trup, aceea sunt şi credincioşii în lume.

Epistola c tre Diognetă

105

Traian DORZ

* * *

Oastea Domnului este un foc ceresc care arde pentru Dumnezeu. Pentru aprinderea noastr şi aprinderea altora spre o viaă ţă sfânt … pentru mântuirea noastr şi a tuturoră ă oamenilor.

Oastea Domnului nu este altceva decât întoarcerea noastr la tr irea frumoas aă ă ă fra ilor şi a surorilor din epistolele Sf. Ap.ţ Pavel.

Şi, cum aceia au dus în mijlocul neamurilor p gâne lumina înv turii şi aă ăţă vie ii lui Hristos, tot aşa trebuie s ar t m şiţ ă ă ă noi în mijlocul stric ciunii şi p gânismului deă ă azi frumuse ea unei vie i cu adev rat dupţ ţ ă ă voia şi porunca lui Hristos.

Cine nu face aşa este un mincinos.

Oastea Domnului s-a n scut în mijloculă Bisericii noastre şi în mijlocul poporului nostru. Ea trebuie s r mân o flac r sfântă ă ă ă ă ă de credin în Biseric . Şi o luminţă ă ă binef c toare în poporul nostru. ă ă

Numai aşa îşi va îndeplini cu adev rat soliaă ei…

Altfel, poate fi orice, dar nu va mai fi o Oaste a Domnului.

106



107

Traian DORZ

M d ruiesc Luminiiă ă

M d ruiesc Luminii, spre-a arde necurmată ăacolo unde jertfa se cere mai curat.

Lumina s m fac o flac r pe-altar,ă ă ă ă ăadeverind Misterul din Pâine şi Pahar.

Şi s m fac raz de candel -nso indă ă ă ă ă ţgemuta rug ciune din duhul suferind.ă

Şi s m fac soare str lucitor şi-aprins,ă ă ă ăm rturisind iubirea pe cât p mânt m-a-ntins.ă ă

Şi s m fac cruce polar , îndreptară ă ă ăspre Adev rul unic din orişice hotar.ă

Şi s m fac farul ce-arat luminosă ă ă ălimanul şi salvarea etern în Hristos.ă

Şi s m fac tor , s luminez curată ă ă ţă ăsoliei în elesul cel drept şi-adev rat.ţ ă

Şi s m fac fulger puternic, despicândă ă ăhotare de-ntuneric cu fiecare gând…

M d ruiesc Luminii ca tor şi ca rug.ă ă ţă– Lumin , f -m gata de jertf şi de plug!ă ă ă ă

108


9. AP R TORĂ Ă AL ADEV RULUIĂ

Jum tate din Lucrarea Evangheliei esteă lucru, este munc şi osteneal ,ă ă

iar cealalt jum tate este ap rare, esteă ă ă curaj, este lupt …ă

P storul cel bun are nu numai grijaă p storirii, nu numai grija hranei şi ad p riiă ă ă oilor sale,

ci o tot atât de însemnat grij are şiă ă trebuie s aib şi de ap rarea turmei. Deă ă ă ad postirea şi de paza ei, spre a o feri deă orice atac r uf c tor.ă ă ă

Lucr torul bun are nu numai grija să ă lucreze, ci şi grija ca lucrul pe care îl face să fie ocrotit de primejdii.

Împ ratul cel bun are nu numai grija caă ara lui s mearg bine în untrul ei, ci şi s fieţ ă ă ă ă

bine ap rat la hotarele ei, spre a o feri deă ă

109

Traian DORZ

orice n v litor hr p re .ă ă ă ă ţ

Tot aşa face şi ziditorul în elept şi vrednic.ţCu un ochi priveşte în untru, iar cu unul înă

afar .ăE cu o mân pe mistrie, iar cu cealalt peă ă

sabie.Cu o jum tate de grij construieşte, cuă ă

cealalt jum tate ap r ceea ce a construit.ă ă ă ăAşa f cea omul lui Dumnezeu, Neemia, laă

vremea sa, când în l area zidurilor cet ii îiă ţ ăţ fusese încredin at lui.ţ ă

Şi când vr jmaşii atât din untru, cât şi dină ă afar pândeau s nimiceasc lucrareaă ă ă Domnului.

Când tot felul de iscoade mişunau pretutindeni.

Când şi prostia din untru, şi r utatea dină ă afar erau la fel de primejdioase, când şiă lucr torii şi lucrarea erau la fel de urm ri iă ă ţ (Neemia 4, 1-23).

Bunul conduc tor şi credinciosul zidară Neemia a ştiut atunci acest mare şi însemnat adev r: c lucrarea lui Dumnezeu, în astfel deă ă împrejur ri, are nevoie tot atât de mare deă curaj, cât are şi de în elepciune.ţ

C adev ratul împreun -lucr tor al luiă ă ă ă Dumnezeu nu este şi nu poate fi un om fricos care, atunci când se iveşte primejdia, s laseă

110


lucrarea şi s fug ,ă ăs lase zidul în voia d râm torilor şi să ă ă ă

alerge la ad post,ăs -şi lase turma în voia lupilor şi s seă ă

ascund pe unde poate.ăCi s apere acestea cu orice pre .ă ţAr trebuie s citim mai des despre curajulă

marilor lucr tori ai lui Dumnezeu dinainteaă noastr .ă

Ar trebuie s privim mai adânc în via aă ţ celor ale c ror nume Biblia ni le aminteşte cuă cinste şi cu vrednicie, ca s lu m pild şi s neă ă ă ă încredin m şi noi c în zadar am lucrat dacţă ă ă nu ap r m.ă ă

C în zadar am cucerit, dac nu p str m.ă ă ă ăC în zadar am adunat, dac nu ştim p zi.ă ă ăNesocotin a unei clipe poate pierde totţ

rodul unei lupte de o via întreag .ţă ăS nu uit m aceasta niciodat şi nici unulă ă ă

dintre noi!

Frate împreun -lucr tor al lui Dumnezeu,ă ă nu fi nici nep s tor, nici fricos, nici uşuratic înă ă ceea ce priveşte munca şi paza în Lucrarea lui Dumnezeu!

Fii atent, fii curajos şi fii statornic.Aceasta va face uneori chiar mai mult

decât a lucra.Un singur paznic treaz şi curajos poate

ap ra uneori cât au lucrat o sut sau o mie deă ă

111

Traian DORZ

muncitori harnici. Atunci el face cât o sut .ă Sau cât o mie.

Dar şi dac doarme când trebuie să ă vegheze sau dac fuge când trebuie s lupte,ă ă pierde tot atât.

Totul este s -L iubeşti pe Dumnezeu cuă toat inima ta, cu tot sufletul t u, cu toată ă ă puterea ta şi cu tot cugetul t u.ă

S iubeşti Lucrarea în care ai ajuns prină voia lui Dumnezeu, cu toat statornicia ta şiă cu toat jertfa ta.ă

Şi s - i iubeşti slujba pe care i-aă ţ ţ încredin at-o Hristos în Oastea Lui, cu toatţ ă îndr zneala ta.ă

Atunci, oricât ai fi de slab ori de neştiutor, po i deveni un puternic ap r tor al Adev ruluiţ ă ă ă contra minciunii,

al credin ei împotriva r t cirii,ţ ă ăal cur iei împotriva p catului,ăţ ăal nevinov iei împotriva nedrept ii,ăţ ăţal fra ilor împotriva vr jmaşului,ţ ăal lui Hristos împotriva mamonei.Când nu po i prin puterea ta, s o faci prinţ ă

jertfa ta.Când nu po i prin cuvântul t u, s o faciţ ă ă

prin t cerea ta.ăCând nu po i prin nimic altceva, s o facţ ă ă

m car prin prezen a ta acolo. Prin statorniciaă ţ ta. Prin r mânerea ta în locul unde ai fostă aşezat, cu orice pre şi cu orice jertf .ţ ă

Chiar dac nimic nu po i nici spune, niciă ţ

112


face, nici ap ra, r mâi totuşi acolo la loculă ă t u.ă

Aceasta va fi o mare încurajare pentru cei care fac şi ap r . Iar în Ziua Biruin ei şi aă ă ţ R spl tirii vei putea şi tu s te mângâi fericită ă ă cu gândul c atunci şi tu ai fost acolo. ă

C chiar dac n-ai putut face altceva,ă ă m car n-ai fugit cu fricoşii.ă

Ci ai r mas cu cei care au avut curaj.ăŞi Hristos te va încununa împreun cu ei.ă

Slav veşnic ie, m re Biruitor Iisusă ă Ţ ă ţ Hristos!

Tu ne-ai înv at c Evanghelia Ta este unăţ ă curaj sfânt. Iar Cuvântul T u cel puternic neă porunceşte din fiecare verset: Nu v teme i,ă ţ ave i credin în Dumnezeu şi ave i credinţ ţă ţ ţă în Mine!

Îndr zni i, c Eu am biruit lumea… Şi iat ,ă ţ ă ă Eu cu voi sunt în toate zilele vie ii (şi în toateţ luptele) pân în vecii vecilor.ă

Te rug m, Iisus Doamne, d ruieşte Duhulă ă Sfânt al curajului, tuturor lucr torilor T i. Şiă ă pune în inimile lor o statornic îndr zneală ă ă totdeauna în ap rarea Adev rului T u.ă ă ă

Nu-i l sa s fac niciodat pace cu p catul,ă ă ă ă ă cu desfrâul, cu necinstea, cu r t cirea, cuă ă dezbin torul, cu înşel torul şi cu d râm torulă ă ă ă Lucr rii Tale.ă

Ci, credincioşi, statornici şi îndr zne i, să ţ ă

113

Traian DORZ

apere Adev rul în orice vreme.ăŞi dreapta lor s str luceasc prin ispr viă ă ă ă

minunate. (Ps. 45, 4).Amin.

114


În clipa m rturiei Taleă

În clipa m rturiei Tale,ădezbrac -mi teama şi sfiala,ăs -nfrunt cum cere Adev rulă ătrufia, mlaştina şi falaşi-mbrac -m -n puterea plină ă ăde st pânire şi dreptateăce totdeauna face cinstesoliei Tale-adev rate.ă

În clipa rug ciunii Tale,ădezbrac -mi ghea a şi-amor irea,ă ţ ţs mi-o înal cu vredniciaă ţce-o cere taina şi sfin ireaţşi-mbrac -m cu raza sfântă ă ăce arde-n para mântuirii,s -mi duc rug ciunea până ă ă ăla Tronul veşnic al M ririi.ă

În clipa încerc rii Tale,ădezbrac -m de ner bdare,ă ă ăs -mi pot sui întreg calvarulăcu liniştit ascultareăşi-mbrac -m cu-ncredin areaă ă ţc toate-mi vor sfârşi cu bine,ăca m rturia vie ii meleă ţs -mi fie vrednic de Tine.ă ă

115

Traian DORZ

Curajul împ ratuluiă

Despre marele Napoleon, împ ratulă Fran ei, se spune, printre altele, c era un omţ ă plin de curaj. C în timpul celor mai greleă b t lii el r mânea în mijlocul oric roră ă ă ă primejdii, neînfricat, la locul lui.

– Împ rate, i-a zis odat un general, de ceă ă nu te fereşti pu in? Uite cum cad gloan ele, caţ ţ grindina.

– Generale, i-a zis Napoleon, glon ul careţ s m omoare pe mine înc nu s-a fabricat.ă ă ă Când va fi, în zadar m voi ascunde de el.ă

Rânduit este omului s moar (Evrei 9,ă ă 27).

Dar ferice de cei ce mor în Domnul (Apoc. 14, 13).

* * *

Fiul meu, cât Adev rul fi- i-va-n inim şi-nă ţ ă gur ,ă

116


nu te teme niciodat de întreaga lumii ur ,ă ăc ci oricât întâi tu fi-vei pe nedrept târât înă

tin ,ăpân-la urm Adev rul te va scoate laă ă

lumin ;ăşi pe cât de mândr -i ziua dup -o noapteă ă

de furtun ,ătot aşa şi Adev rul în l at dup minciun .ă ă ţ ă ă

117

Traian DORZ


Nimic nu ne poate apropia mai mult de Dumnezeu şi nimic nu ne poate face mai asem n tori cu El decât dragostea inimiiă ă noastre pentru Hristos şi împlinirea de bun -ăvoia noastr , cu bucurie, a Voii Lui.ă

Dragostea vine din bun voin , iară ţă bun voin a vine din dragoste.ă ţ

Hristos n-a dat ca semn de recunoaştere pentru ucenicii S i în lume minunile, ciă dragostea. Dragostea statornic , fierbinte şiă de bun voie.ă


Toate virtu ile nu sunt decât bun voin a şiţ ă ţ dragostea fa de Dumnezeu, sub diferiteţă forme.

Fericitul Augustin

Dragostea des vârşit st în dispre uireaă ă ă ţ de bun voie a slavei lumii, a bog iei şi aă ăţ s r ciei, a pl cerii şi a întrist rii, a tot ce-iă ă ă ă vremelnic, pentru Numele şi pentru voia lui Iisus Hristos, Domnul nostru.


118


* * *

Eu n-am chemat pe nimeni s pornească ă pe urmele mele, dar i-am chemat pe to i sţ ă porneasc – din dragoste şi de bun voie – peă ă urmele Domnului Iisus Hristos spre Golgota.

Fra ii mei, scris este: Acela care puneţ mâna pe plug s nu se mai uite înapoi (Lucaă 9, 62).

Aşa şi noi, prin oricâte lupte şi necazuri am avea s mai trecem: înainte, numai înainte!ă


*

Cine va iubi-Adev rul îl va şi-ap raă ă oricând

cu curajul cel mai mare şi cuvântul cel mai blând;

dar curajul cel mai mare nu-i doar vorba care-o spui,

ci-i dovada luminoas a înf ptuirii lui.ă ă

*

Când sim i valul de-asuprire alţ vr jmaşului hapsână

pentru Adev rul care sfânt îl por i curată ţ

119

Traian DORZ

în sân,crede! – şi-nt rind piciorul, stai la loculă

t u st pân;ă ăapa trece, c e ap , îns pietrele r mân!ă ă ă ă

120


O Nume Sfânt…

O Nume Sfânt, ce şi-n cuvinteşi în t cere Te ador,ăde Tine-s pline-a mele cânturişi-n forma, şi în miezul lor,de Tine-i plin şi-a mea minteăşi inima pân -n str fund,ă ăde Tine plin mi-e fiin aă ţşi-n ce m-ar t, şi-n ce m-ascund…ă

De-aceea, dup ani de lacrimi,ăaleg tot suferin a Taţşi pân -n veci, de-ar fi asemeni,ăeu nu m-aş desp r i de ea.ă ţ

De Tine mi-am legat via aţşi soarta-ntreag pe p mânt,ă ăde Tine suf r şi m bucur,ă ăde Tine l crimez şi cânt,ăde Tine-al turi port ocaraăacum când eşti batjocorit,dispre uiesc orice m rireţ ăpe lâng -al T u calvar sl vit.ă ă ă

De Tine-al turi merg, Iisuse,ăoricât va ine-al T u calvar,ţ ămi-e mai de-ajuns ca orice platăal suferin ei Tale har;ţde mii de ori mai fericit -iăocara Ta cu Tine-n rândca libertatea f r Tineă ăşi râsul, când Tu gemi urcând…

121

Traian DORZ

10. CAP AL FAMILIEI

Dac nu grijeşte cineva de familia sa, esteă mai r u decât un necredincios…ă

Şi dac cineva nu ştie s -şi cârmuiască ă ă bine casa lui, cum va îngriji de Biserica lui Dumnezeu (I Tim. 3, 5)?

Grija atent şi iubitoare a familiei saleă trebuie s o aib fiecare om. C ci este maiă ă ă bine s nu ai o familie, decât, având-o, s nu-ă ăi pese de ea.ţ

Mai bine s nu- i iei nevast decât, dup ceă ţ ă ă ai luat-o, s i-o p r seştiă ţ ă ă ca un nemernic. Sau s o neglijezi ca pe o nimica.ă

Mai bine s nu ai copii, decât, dac îi ai, s -ă ă ăi laşi s creasc la voia întâmpl rii sau aă ă ă p catului. În grija str inilor sau a str zii.ă ă ă

Nici o ocupa ie din lume nu te scuteşte deţ datoria fa de familia ta, de casa ta, de so iaţă ţ ta, de copiii t i.ă

Şi cu atât mai mult nu te scuteşte de

122


aceste datorii ocupa ia cu lucrul Domnului.ţBa, tocmai dimpotriv : însuşi Sfântulă

Cuvânt al lui Dumnezeu te oblig în primulă rând şi chiar în folosul bunului mers al Evangheliei ca tu, lucr torul Domnului, s aiă ă grij neap rat şi de ai t i.ă ă ă

S ai grij nu numai de pâinea lor zilnic –ă ă ă dar şi de aceasta.

S ai grij nu în primul rând de trupul lor –ă ă dar şi de acesta.

S ai grij nu numai de bun starea lor –ă ă ă dar şi de ea.

C utând cu toat bun tatea iubitoare ca,ă ă ă în casa ta, s nu lipseasc hrana Cuvântuluiă ă Sfânt, vei avea grij şi de hrana trupului aloră t i, ca nici aceasta s nu le lipseasc .ă ă ă

Nelipsindu-i de c ldura dragostei tale, nu-iă vei l sa nici f r c ldura sobei.ă ă ă ă

Având grija cur iei lor sufleteşti, nu vei fiăţ nep s tor nici fa de cur enia şi s n tateaă ă ţă ăţ ă ă lor trupeasc .ă

C utând s -i aduci la ad postul Crucii şi ală ă ă mântuirii lui Hristos, nu-i vei l sa nici f ră ă ă ad postul unui acoperiş al lor.ă

Muncind cu toat râvna pentru creşterea şiă bun starea Lucr rii lui Hristos, te vei interesa,ă ă tocmai în vederea acesteia, şi de bunul mers al familiei tale.

C ci neglijarea propriei tale familii, ştimă bine c este un p cat osândit de Sfântulă ă

123

Traian DORZ

Cuvânt al Domnului în atâtea locuri (Efes. 5, 25; 6, 4; Colos. 3, 19-21; I Petru 3, 7).

Dar aici trebuie avut mare grij . C ci întreă ă ă interesele familiei lui Hristos şi ale propriei noastre familii este o fâşie foarte îngust .ă Pu ini lucr tori au ştiut s se in bine pentruţ ă ă ţ ă a nu c dea în ceea ce nu este îng duit.ă ă

Cugetul curat atât fa de Hristos, cât şiţă fa de ai noştri, trebuie s ne fie ca o busolţă ă ă asupra c reia s avem totdeauna ochii bineă ă a inti i.ţ ţ

Oricât de mult am iubi alte case, nici una s nu ia locul casei noastre.ă

Oricât de mult am ine la alte fiin e, nuţ ţ trebuie uitat niciodat c so ie nu avem şi nuă ă ţ putem avea decât una şi pe totdeauna.

Oricât de frumoşi şi de cumin i ni s-arţ p rea al i copii, dorin a de a fi în primul rândă ţ ţ ai noştri aşa trebuie s fie cea mai însemnată ă pentru fiecare dintre noi, care dorim s fimă nişte vrednici lucr tori ai lui Hristos.ă

Nu putem face unitate în Lucrarea Domnului cât timp în casa noastr facemă dezbinare.

Nu putem aduce un adev rat câştig luiă Hristos cât vreme suntem nep s tori deă ă ă pierderea familiei noastre.

Nu putem fi nişte harnici economi ai Evangheliei când suntem nişte leneşi şi

124


nep s tori de treburile casei noastre.ă ă

Cine nu îngrijeşte s -şi repare un gard laă gr dina sa sau s -şi acopere o sp rtur înă ă ă ă acoperişul s u, s -şi fac un cote , s -şi sapeă ă ă ţ ă un şan , s -şi repare un pode ,ţ ă ţ

acela cum va face ceva bun pentru Domnul? Cum va vedea de altceva pentru Lucrarea sfânt ?ă

Ochiul trupesc se va deprinde s vadă ă dup ochiul cel duhovnicesc.ă

Gustul trupesc se formeaz dup gustul celă ă duhovnicesc.

Şi cine va vrea s fie un bun ispravnic înă slujba Domnului, acela trebuie mai întâi să în eleag c se cere s aib cump tare,ţ ă ă ă ă ă h rnicie şi interes neap rat şi fa de casa luiă ă ţă şi fa de familia sa.ţă

Dar iar şi şi iar şi spunem… S nu c demă ă ă ă cumva în curs .ă

Ci, dac trebuie neap rat s fie o pagub ,ă ă ă ă mai bine s p gubeasc casa mea decât Casaă ă ă Domnului. Mai bine s pierdem noi decât El.ă

Slav veşnic ie, Doamne Iisuse, Care aiă ă Ţ avut totdeauna grij cel dintâi de Casaă Tat lui, de lucrarea Fiului, de voia Tat lui.ă ă

Slav ie, Care ne-ai înv at şi pe noi să Ţ ăţ ă avem, în primul rând, aceast sfânt şi atentă ă ă grij .ă

125

Traian DORZ

Dar tot Tu ai l sat în Sfântul T u Cuvântă ă pentru fiecare dintre noi şi grija de cei mai apropia i nou . Şi ne-ai f cut din asta o datorieţ ă ă aproape tot aşa de mare ca şi cea dintâi.

De aceea Te rug m, d ruieşte tuturoră ă împreun -lucră ătorilor T i o minte totdeaunaă treaz şi o inim totdeauna în elept , spre aă ă ţ ă şti cum s mearg frumos printre amândouă ă ă aceste datorii.

S n-o p gubeasc nici pe una.ă ă ăC ci atunci le-ar pierde pe amândou .ă ăCi, cu un cuget curat, s Te asculte şi s Teă ă

urmeze pe Tine.Amin.

* * *

Fiul meu, când vii acas sau de-acas , laă ă plecare,

de pe fa totdeauna şterge- i oriceţă ţ fr mântare,ă

ca s nu stingi bucuria celor ce privesc laă tine;

dac fa a ta-i senin , faci şi pe-ale loră ţ ă senine.

126


P rinte, nu-nceta!ă

P rinte, nu-nceta mustrareaăcât timp p catul n-a-ncetat,ănu obosi mustrând p catulăcât nu se-ndreapt cel mustrat.ă

Nu înceta s -ar i minciunaă ăţcu care duhul pref cutăatrage-n cursa r t ciriiă ăpe cei ce înger l-au crezut.

Nu înceta s strigi în faă ţăacelor orbi ori adormi iţce merg neştiutori spre moartede-un duh înşel tor robi i.ă ţ

Nu înceta s-ar i sfârşitulăţacelora ce merg spre r u,ăchiar dac vezi c to i, întruna,ă ă ţnesocotesc cuvântul t u.ă

Nu înceta s chemi la Domnul ăpe câ i îi vezi c merg şi vin,ţ ăchiar dac pentru mul i, prin asta,ă ţvei deveni tot mai str in.ă

Nu înceta, chiar dac nimeniănu te-ar primi, tu nu-nceta!De nu mai po i salva pe nimeniţsalveaz - i conştiin a ta.ă ţ ţ

127

Traian DORZ

Testamentul tat lui credinciosă

Un p rinte credincios era pe patul mor ii.ă ţFiilor s i, care st teau trişti în jurul s u, elă ă ă

le zise:– Nu fi i trişti, oricine se naşte trebuie s şiţ ă

moar . Însemnat lucru este nu c mori, ciă ă cum mori. Şi ce laşi în urma ta.

Eu v las pu inul cinstit adunat cinstit.ă ţDac ve i fi cinsti i, v va ajunge. V las,ă ţ ţ ă ă

mai presus, pilda vie ii mele cu Hristos. Şi unţ nume de care nu v va fi ruşine oriunde ve iă ţ merge.

Dac ve i folosi bine pu inul ce v las, elă ţ ţ ă v va fi de ajuns.ă

Dac ve i tr i cu Hristos, ve i fi ferici i.ă ţ ă ţ ţIar dac ve i cinsti numele pe care îl ave i,ă ţ ţ

ve i sta şi voi linişti i când ve i fi în clipa înţ ţ ţ care sunt eu acum.

Ferice de fiul care ascult înv turaă ăţă tat lui s u (Prov. 1, 8).ă ă

Calea celor neprih ni i este ca luminaă ţ str lucitoare (Prov. 4, 18).ă

128



Naşterea de copii din unirea so ului cuţ so ia sa este în îns şi natura acestora. Este oţ ă porunc a lui Dumnezeu şi o garan ie a iubiriiă ţ dintre cei doi so i.ţ

P rin ii vor fi r spunz tori şi pedepsi i nuă ţ ă ă ţ numai pentru p catele lor, ci şi pentru aleă copiilor lor dac nu se vor osteni s -i crească ă ă în duhul evlaviei şi al ascult rii de Cuvântul luiă Dumnezeu.


Rostul celor c s tori i este naşterea de fii.ă ă ţ Dar de fii credincioşi.

Sf. Clement Alexandrinul

Ai ştiut s - i naşti copiii?ă ţS ştii s -i şi creşti cum trebuie, pentru caă ă

s por i cu vrednicie numele de p rinte şi fiiiă ţ ă t i s te cinsteasc .ă ă ă

Sf. Tihon

129

Traian DORZ

* * *

O cear cald este sufletul copiilor voştri.ă ă Ave i grij voi, p rin ilor, ce fel de slove şi ceţ ă ă ţ fel de tipar ap sa i în sufletele lor. Ei voră ţ creşte aşa cum îi înv a i voi.ăţ ţ

P rin ilor, ave i grij , un ogor ce aşteaptă ţ ţ ă ă sem natul şi s mân a este sufletul copiiloră ă ţ voştri.

Voi sunte i r spunz tori înaintea luiţ ă ă Dumnezeu şi a viitorului de ce fel de s mână ţă sem na i în acel ogor curat care este sufletulă ţ copiilor şi al tinerilor voştri.

Eşti tat de familie, eşti mama unoră copilaşi?

Lucreaz în moşioara aceasta în aşa fel, caă tu şi toat casa ta s -I sluji i Domnului.ă ă ţ

Orice c s torie are dou mari r spunderiă ă ă ă înaintea lui Dumnezeu: cur ia dragostei şiăţ nedesp r irea p rin ilor, mai întâi,ă ţ ă ţ

apoi naşterea şi creşterea de copii credincioşi.

Numai acele c s torii vor fi fericite şiă ă cinstite cu adev rat, în care amândoi so ii şi-ă ţau împlinit în totul aceste dou mari îndatoriri.ă


130


Aşa Te rog, Iisuse Doamne

Aşa Te rog, Iisuse Doamne,s m aju i s cresc curat,ă ă ţ ăp rin ii mei s poat spuneă ţ ă ăc le-am fost fiu cu-adev rat.ă ă

Aşa s pot sim i al turiă ţ ăde-acela care mi l-ai dat,ca so ul meu s poat spuneţ ă ăc i-am fost so cu-adev rat.ă ţ ă

Aşa s pot umbla statornicăpe calea care m-ai chemat,ca fra ii mei s poat spuneţ ă ăc le-am fost frate-adev rat.ă ă

Aşa s -mi pot inea credin aă ţ ţşi drumul vrednic de urmat,ca fiii mei s poat spuneă ăc-am fost p rinte-adev rat.ă ă

Aşa s -mi fie rodul vie iiă ţşi-n ce m-ascund, şi-n ce m-arat,ca oamenii s poat spuneă ăc-am fost un om adev rat.ă

Aşa s -mi fie toat via a,ă ă ţca-n clipa când va fi-ntrebat,chiar şi vr jmaşul meu s spună ă ăc-am fost creştin cu-adev rat.ă

Şi-aşa s -mi fie lupta sfânt ,ă ăca Tu, când fi-voi judecat,s po i m rturisi, Iisuse,ă ţ ăc i-am slujit cu-adev rat.ă Ţ ă

131

Traian DORZ

11. SO CREDINCIOSŢ

S-a tot spus acest adev r şi anume c :ă ăAtunci când Cuvântul lui Hristos este

Adev rul pe care un împreun -lucr tor cuă ă ă Dumnezeu trebuie s -l asculte şi s -l apere înă ă orice vreme şi cu toat fiin a şi via a lui, seă ţ ţ în elege desigur c cel dintâi care este datorţ ă s -l împlineasc este tocmai el însuşi.ă ă

C ci niciodat nu va putea pune înă ă rânduial via a altă ţ cuiva, cât vreme propriaă sa via nu-i pus .ţă ă

C nu va putea îndrepta lucrurile în caseleă altora, cât vreme în propria lui cas stau r u.ă ă ă

C nu va putea p stra credincioşieă ă adev rat fa de nici o fiin , cât vreme nu-ă ă ţă ţă ăşi ine credincioşia fa de fiin a cea maiţ ţă ţ apropiat lui: so ul s u sau so ia sa.ă ţ ă ţ

Iat un lucru foarte însemnat şi de foarteă mare pre : to i marii oameni ai lui Hristos auţ ţ fost nişte so i adev ra i şi credincioşi.ţ ă ţ

132


Pildele pe care ni le înf işeaz Biblia suntăţ ă nenum rate şi str lucite.ă ă

Pildele pe care ni le-a p strat istoriaă Bisericii şi amintirile sfinte îmbog esc deăţ asemenea minunata comoar a înv turiiă ăţă despre iubirea fa de so i, fa de so ii.ţă ţ ţă ţ

Nu exist nici un caz în care cineva s fiă ă câştigat ceva pentru dragostea lui Hristos din paguba iubirii fa de so ul s u.ţă ţ ă

Nu exist nici un caz de so fericit prină ţ nefericirea celei cu care s-a înso it.ţ

Dar exist atâtea nefericiri pe care le-aă adus nefericirea celuilalt.

So iile lucr torilor lui Dumnezeu suntţ ă chemate, tocmai prin harul pe care l-au c p tat de la Dumnezeu când El le-a rânduită ă s fie înso itoarele lor, ca s fie şi ele nişteă ţ ă lucr toare ale Evangheliei.ă

Şi, sl vit s fie Domnul, sunt atât de multeă ă aceste so ii binecuvântate!ţ

Ce minunat este s vezi pe so ia aceastaă ţ înso ind cu dragoste, cu rug ciune, cuţ ă încrederea inimii ei sau cu umbra fiin ei ei peţ so ul ei, harnicul slujitor al lui Hristos!ţ

Ce fericit este s -i vezi rugându-seă împreun !ă

S -i auzi cântând împreun .ă ăS -i priveşti mergând împreun .ă ăS -i ştii lucrând, şi r bdând, şi luptând, şiă ă

bucurându-se mereu nedesp r i i.ă ţ ţ

133

Traian DORZ

Nedesp r i i în gânduri, în sim iri, în p reri,ă ţ ţ ţ ă în preferin e.ţ

Nedesp r i i de c tre ispite, nedesp r i iă ţ ţ ă ă ţ ţ de c tre p cate, nedesp r i i de c treă ă ă ţ ţ ă necazuri.

Nedesp r i i de ani. Nedesp r i i de nimic.ă ţ ţ ă ţ ţ Şi în nimic.

Binecuvânta i sunt amândoi aceşti so i.ţ ţ Dar cel mai binecuvântat este totdeauna so ulţ care nu-şi dispre uieşte şi nu-şi las pe so iaţ ă ţ lui.

C ci el nu numai c poate face în chipă ă vrednic o slujb vrednic pentru Hristos.ă ă

Dar rug ciunile lui nu sunt împiedicate (Iă Petru 3, 7),

slujba lui nu-i def imat ,ă ăcur ia lui nu-i b nuit ,ăţ ă ăcinstea lui nu-i pus la îndoială ăşi via a lui nu-i expus la c deriţ ă ă

nemaireparate, adesea niciodat …ă

Scump frate împreun -lucr tor cuă ă Dumnezeu, te rog, în numele lucr rii la care aiă fost chemat, s iei seama la toate îndatoririleă tale de care depinde cinstea Domnului t u şiă reuşita Lucr rii Lui.ă

Dar una dintre cele mai de frunte dintre aceste datorii s ştii c este aceea fa deă ă ţă so ia ta. ine seama de tot ce- i ţ Ţ ţ porunceşte

134


Sfântul Cuvânt al Domnului în privin a aceastaţ .Poate ai o so ie rea, necredincioas ,ţ ă

pârâtoare, desfrânat , be iv , risipitoare,ă ţ ă nervoas … tot ce poate fi mai r u pe lumeă ă .

Poate! Datoria ta fa de ea îns esteţă ă atunci cu atât mai sfânt , cu atât mai mare.ă

Nu- i aminti mereu ce ar trebuie s fie ea –ţ ă şi nu poate. Sau nu vrea.

Ci aminteşte- i ce trebuie s fii tu, c ci tuţ ă ă po i. Şi tu trebuie s vrei.ţ ă

Ea nu te în elege pe tine, dar tu trebuie s-oţ po i în elege pe ea.ţ ţ

Ea n-a fost înc aşa cum eşti tu, dar tu aiă fost aşa cum este ea. Sau aproape aşa.

Iubind şi r bdând, o vei aduce şi pe eaă lâng tine. Întâi la rug ciune. Apoi poate şi laă ă lucru.

Ia seama bine înainte de a o lua. Dar după ce ai luat-o, numai moartea s v mai poată ă ă desp r i.ă ţ

Iar tu, care ai o so ie mai bun , f la fel.ţ ă ăDar niciodat , nic ieri şi pentru nici o clip ,ă ă ă

ochii t i s nu priveasc oprindu-se asupra niciă ă ă unei alte fiin e, cu gând ascuns, decât asupraţ so iei tale, cea una şi pe totdeauna.ţ

Cât va tr i ea, aşa cum este, s o ai numaiă ă pe ea so ia ta.ţ

Iar dup ce va muri ea, dac po i, mai bineă ă ţ s nu mai ai o alta niciodat (I Cor. 7, 29-33).ă ă

135

Traian DORZ

O, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Care ne-ai fost şi Înv tor şi Model în toateăţă privin ele!ţ

Te rug m, a inteşte mereu ochii fiec ruiă ţ ă lucr tor al T u spre Tine, spre Cuvântul T u şiă ă ă spre Pilda Ta.

Tu, Care ştii cât de grea şi de sl vit esteă ă slujba de împreun -lucr tor al T u în câmpulă ă ă Evangheliei Tale, d ruieşte-ne fiec ruia oă ă inim mare în iubire,ă

în bun tate şi r bdare,ă ăîn sfin enie şi statornicie,ţatât de mare cât este de mare datoria pe

care ne-o ceri.Tu, Care ştii cât de viclean este vr jmaşulă

sufletelor noastre şi al Lucr rii Tale…ăcât de multe şi felurite sunt cursele şi

ispitele pe care le pune în calea fiec ruiaă dintre noi,

îmbrac -ne cu sfin enia ca şi cu o hain , ă ţ ăşi cu neprih nirea ca şi cu un scută

puternic,şi f -ne s r mânem în picioare dup ceă ă ă ă

vom fi biruit totul.Amin.

136


O Doamne, r spl teşte mâiniiă ă

O Doamne, r spl teşte mâiniiă ăce şterge lacrimile-amarec-o veşnic şi fericită ăşi dulce mil iubitoare.ă

Şi r spl teşte bun t iiă ă ă ăţce r coreşte buza arsă ăşi leag rana t inuită ă ăşi-ulei în lampa stins vars .ă ă

Şi r spl teşte gurii careă ăvesteşte dragostea divinăs - i poat -afla despov rareaă Ţ ă ăzdrobita inim str in .ă ă ă

Şi r spl teşte-n veci genunchiiă ăce se apleac -n spre durereăs -i picure dumnezeieşteăa rug ciunii mângâiere.ă

Şi r spl teşte cur ieiă ă ăţce rabd -n lacrimi şi-n uitareăs -şi duc pân -n ceruri cruceaă ă ăsingur t ii-ap s toare.ă ăţ ă ă

Dar cu r splata cea mai scumpă ăs-aştep i sfin enia smeritţ ţ ăce, împlinindu-le pe toate,nici nu se-aşteapt r spl tit .ă ă ă ă

137

Traian DORZ

Ca so ia sufletului t uţ ă

Lucrarea Domnului în care ai fost chemat la naşterea din nou este ca so ia sufletuluiţ t u, c reia trebuie s -i fii nedesp r it şiă ă ă ă ţ credincios cu o dragoste şi cu o statornicie pe care s n-o poat nimici nici via a, niciă ă ţ moartea.

Cum nu po i avea decât o singur so ieţ ă ţ pentru dragostea trupului t u, tot aşa nuă trebuie s ai o alt dragoste în sufletul t u caă ă ă fa de Lucrarea şi Fr ietatea în care te-aiţă ăţ întors la Dumnezeu. Şi în care te-a aşezat Hristos prin alegerea Duhului Sfânt.

Fa de aceast Fr ietate s ai o gelozieţă ă ăţ ă neînduplecat .ă

Fa de înv tura şi duhul ei, o ascultareţă ăţă nem rginit .ă ă

Fa de tot ce are ea, o grij p rtinitoare şiţă ă ă etern .ă

Nimic s nu te fac s - i aba i inima spreă ă ă ţ ţ alte lucr ri, spre alte înv turi, spre alteă ăţă iubiri şi credin e str ine.ţ ă

Oricât de înzestrate, de mari, de frumoase şi de bogate ar fi str inele acestea.ă

Şi oricât de s rac , de slab şi deă ă ă batjocorit ar fi a ta.ă

Ba, tocmai cu atât mai mult.So ia sufletului trebuie s fie şi mai multţ ă

138


decât a trupului, s fie una şi pe totdeauna.ă

139

Traian DORZ


C s toria este scutul desfrân rii şiă ă ă împlinirea voii lui Dumnezeu… spre via aţ oamenilor.

Rostul înalt şi sfânt al nun ii respinge totalţ muzica lumeasc , dansurile şi cânteceleă ruşinoase, vorbele stricate, pompa diavoleasc , toate cele neruşinate care au locă de obicei la nunt .ă

Acestea sunt p cate care zdruncină ă leg tura c s toriei.ă ă ă

Este ca şi cum ai chema demoni la nunta ta.

Toate acestea trebuie s fie înl turate şiă ă s fie chemat Dumnezeu în via a voastr .ă ţ ă

Înainte de oricine, s -L invit m pe Iisus laă ă nunt . El va veni sigur dac facem nunta înă ă chip sfânt.


C s toria este aşezat de Dumnezeuă ă ă pentru aceste dou temeiuri: dragostea dintreă so i şi naşterea de copii.ţ

Sf. Astenie al Amosei

Cei doi so i sunt un trup şi un suflet. Eiţ

140


împreun s se roage, s posteasc …ă ă ă ăUnul pe altul s se înve e şi s se sprijine.ă ţ ăHristos atunci Se bucur şi Îşi trimite paceaă

Sa peste ei.Unde sunt cei doi, este şi El. Iar unde este

El, acolo nu este cel r u.ă

Tertulian* * *

Temelia unei vie i familiale fericite esteţ Mântuitorul Iisus Hristos şi Cuvântul Lui. Este via a celor doi tr it cu El şi cu Cuvântulţ ă ă Evangheliei Lui.

Vai de c snicia din care s-a stinsă rug ciunea celor doi împreun .ă ă

Vai de c snicia din care s-a pierdută dulcea a iubirii evanghelice.ţ

Vai de c snicia din care lipseşte Cuvântulă cel Sfânt al lui Dumnezeu.

C snicia este un lucru de la Dumnezeu,ă desfrânarea este de la diavolul.

P stra i cur ia c s toriei, c ci nu-iă ţ ăţ ă ă ă binecuvântare mai mare ca aceea pe care o revars Dumnezeu peste c s toria care seă ă ă p streaz curat , cum nu-i chin mai mare caă ă ă în c snicia pe care a spurcat-o p catul unuiaă ă

141

Traian DORZ

sau al amândorura.

Copii sunt darul lui Dumnezeu f cută c s toriei curate.ă ă

P rin ii cura i vor avea copii sfin i.ă ţ ţ ţDar c s toriile vinovate vor fi pedepsiteă ă

prin copii lor.


142


Dragostea când e curată

Dragostea, când e curat ,ănu lipseşte niciodat ;ănu-s nici ziduri, nici poveris-o opreasc nic ieri.ă ăDragostea, când e fierbinte,arde-n ochi şi-arde-n cuvinte,arde-n lacrimi şi-n cânt riăslava fericitei st ri.ă

Dragostea, când este-ntreag ,ăde Hristos n-o mai dezleagănici t cere, nici cuvânt,ănici via , nici mormânt.ţă

Dragostea, când e frumoas ,ăe smerit şi duioas ,ă ăcredincioas r mânândă ăpân-la moarte orişicând.Dragostea, când e deplin ,ăe t cut şi senină ă ăşi-şi d anii minuna iă ţpentru Cer şi pentru fra i.ţ

Dragostea, când este bun ,ăpoart jugul dimpreun ,ă ăduce pân la sfârşităcrucea lâng Cel Iubit.ăDragostea, când e cereasc ,ăface sufletul s crească ăpân-ajunge luminosuna-n umblet cu Hristos.

143

Traian DORZ

12. FIU ASCULT TORĂ

Exist , printre pu inele noastre datoriiă ţ veşnice, una care, dup datoria noastr faă ă ţă de Dumnezeu, este imediat cea dintâi; aceasta este datoria fa de p rin ii noştri.ţă ă ţ

Nu-i adev rat c unui om mare nu-i nevoieă ă s -i aminteşti datoria aceasta.ă

Pentru c oricât de mare ar fi un om, ba,ă poate c tocmai cu cât e mai mare, este maiă mult nevoie s i se aminteasc şi mai mult.ă ă ă

Adeseori, datoria fa de so ie sau fa deţă ţ ţă copii ocup tot timpul şi tot locul inimiiă noastre, f cându-ne s uit m tocmai ceea ceă ă ă ar trebui s str luceasc mai neuitat: datoriaă ă ă fa de p rin ii noştri.ţă ă ţ

Desigur, oricine citeşte Cuvântul lui Dumnezeu ştie pe deplin acest lucru, pe care înc de la naşterea noastr din ei îl purt m înă ă ă natura noastr îns şi.ă ă

Dar un lucr tor al lui Dumnezeu va avea înă

144


vedere cu atât mai mult acest adev ră însemnat.

El, care trebuie s fie un îndrum tor ală ă fiilor altora spre îndeplinirea sfintei datorii a acelora fa de p rin ii lor, cu atât mai multţă ă ţ va avea grija aceasta el însuşi, fa de tat lţă ă s u şi fa de mama sa.ă ţă

Dac ei sunt cu el sau lâng el, s nu fie ziă ă ă sau trebuin a lor în care s nu le fie al turi cuţă ă ă dragoste şi cu sprijin.

Dac sunt neputincioşi trupeşte sauă sufleteşte, el va fi ajutorul şi ocrotitorul lor.

Dac vor fi ajuns în sl biciuni şi nefericiri,ă ă s le fie mai aproape decât oricine, chiară dac ar locui la marginea lumii.ă

Fiul s mângâie durerea p rin ilor s i, el să ă ţ ă ă le astâmpere gura ars de febr , el s leă ă ă acopere şi s le poarte neputin ele.ă ţ

El s le aşeze perna sub cap când ei n-oă mai pot.

El s la bage mâncarea în gur când mânaă ă lor n-o mai poate.

El s le spele picioarele şi aşternutul cândă e nevoie.

Da, el! Nimeni pe lumea aceasta nu-l va putea dezvinov i în fa a Judec ii luiăţ ţ ăţ Dumnezeu dac a fost nevoie de asta, dac aă ă putut face – şi n-a f cut.ă

Nici pe p mânt, nici sub p mânt nu vaă ă

145

Traian DORZ

avea pace conştiin a acelui fiu care şi-a l satţ ă p rin ii în lipsuri, în mizerie, în durere şi înă ţ singur tate şi nu le-a venit în ajutor cu totă ceea ce a fost nevoie, dac a putut.ă

Şi el s le închid ochii pentru moarte, cuă ă lacrimile lui.

El s le aşeze mâinile s rutate pe piept.ă ăŞi crucea neuitatei amintiri la cap!Şi el s -i pomeneasc cu vrednicie câte zileă ă

va avea.Numai atunci va fi pl tit o parte dină

datoria lui fa de ei...ţăAceasta, fa de p rin ii noştri trupeşti.ţă ă ţDar noi mai avem şi p rin i duhovniceşti.ă ţŞi avem şi fa de aceştia datorii. Mai alesţă

datoriile acestea s nu le putem uitaă niciodat .ă

O veche în elepciune spune aşa: Dacţ ă p rintele t u trupesc şi p rintele t uă ă ă ă duhovnicesc au în acelaşi timp aceeaşi nevoie urgent , dator eşti s -l aju i întâi pe p rinteleă ă ţ ă t u cel duhovnicesc şi apoi pe cel trupesc.ă

C ci p rintele trupesc i-a dat o viaă ă ţ ţă trec toare. Dar p rintele duhovnicesc i-a dată ă ţ o via veşnic , prin Dumnezeu.ţă ă

Dac în cugetul nostru curat, orice poruncă ă a lui Dumnezeu g seşte totdeauna locă primitor şi ascultare iubitoare, desigur c şiă aceast datorie sfânt ne va fi împlinit .ă ă ă

C ci vom g si una dintre cele mai fericiteă ă

146


bucurii şi despov r ri sufleteşti, ori de câte oriă ă vom putea ar ta în vreun fel sim mântulă ţă îndatorat al recunoştin ei şi iubirii pe care îlţ purt m fiin ei aceleia fa de care ne sim imă ţ ţă ţ atât de adânc lega i.ţ

Poate chiar mai adânc decât de oricare alta pe p mânt.ă

Frate, mergi în pace şi Dumnezeu s teă binecuvânteze ca s fii un astfel de fiuă vrednic, încât s fii binecuvântat ă pân laă sfârşit şi de p rin ii t i trupeşti… Şi la fel de fiiiă ţ ă t i.ă

Dar şi mai mult de cei duhovniceşti.

Preabunul meu Tat Ceresc, F c torulă ă ă trupului meu şi Binef c torul sufletului meu,ă ă ie Î i datorez cea mai sfânt , cea mai mareŢ ţ ă

şi cea mai fericit iubire şi ascultare veşnic .ă ăSlav şi recunoştin veşnic ie din totă ţă ă Ţ

sufletul meu, din tot cugetul meu, din toată iubirea mea şi din toat fiin a şi inima mea!ă ţ

Pentru dragostea şi ascultarea Ta, Te rog, ajut -m să ă ă-mi iubesc cu o dragoste nem rginit , r bd toare, smerit şi plin deă ă ă ă ă ă respect sfânt p rin ii care m-au n scut şi careă ţ ă m-au crescut.

Pân la moartea mea sau a lor.ăŞi pân în veşnicie.ăCa s fiu binecuvântat şi de Tine şi de ei.ă

147

Traian DORZ

Dar ajut -m , Te rog, chiar şi mai mult, să ă ă nu uit datoria mea de ascultare şi de respect fa de p rin ii mei duhovniceşti.ţă ă ţ

Toate îndemnurile şi înv turile lor s fieăţă ă pentru mine datorii neuitate.

Iar pilda lor frumoas şi sfânt s fieă ă ă îndemnul cel mai puternic de a c lca peă urmele Tale şi ale lor.

Ca s ajung cu bucurie la Tine şi la ei.ăAmin.

* * *

Fericit vei fi, copile, dac -n orice lucruă bun

asculta-vei pe-a ta mam şi pe tat l t uă ă ă ce- i spun.ţ

148


Voi nu-mi sunte i în urm …ţ ă

Voi nu-mi sunte i în urm , p rin ii mei iubi i,ţ ă ă ţ ţprivind la voi, eu fa a nu mi-o întorc napoi;ţcum aş putea eu oare c lca pe urma voastră ăde v-aş avea în urma şi nu-naintea mea?

De-a pururi pilda voastr o voi avea în fa ,ă ţătr irea şi credin a s vi-o urmez mereu;ă ţ ăcum aş putea odat privi în ochii voştriăde n-aş fi demn de-aceasta în fiecare zi?

Câmpii de grâne coapte

Câmpii de grâne coapte se leag n cântând,ă ăIzvorului Luminii t cut slav dând.ă ă ăCu spicele-n lumin şi r d cina-n noapteă ă ăse leag n -ntre ceruri câmpii de grâneă ă

coapte.

P rinte al Odihnei, d -mi trupului loc sfântă ăîntre str moşii care m-aşteapt sub p mânt,ă ă ăiar sufletului parte f -mi: veşnica hodină ăîntre str moşii care m-aşteapt în lumin .ă ă ă

149

Traian DORZ

Tat l meu m-a trimis aiciă

Un credincios z cea de mul i ani intuit deă ţ ţ o boal nespus de grea pe un pat de spital, peă care st tea tot aşa de nemişcat cum ar staă r stignit pe o cruce, prins în cuiele paraliziei şiă de mâini şi de picioare.

Vecinii lui, colegii, cunoscu ii şi fra ii,ţ ţ venind la patul lui şi g sindu-l dup ani şi aniă ă de zile tot acolo, priveau la el cu durere şi ziceau:

– Tot aici?– Da, r spundea el, cu fa a plin de oă ţ ă

lumin cereasc .ă ăTat l meu m-a trimis aici s -L slujesc cuă ă

suferin a mea. Şi eu am înv at de laţ ăţ Mântuitorul meu Iisus Hristos c voia Tat luiă ă trebuie împlinit cu bucurie, oricare ar fi ea şiă orice pre ar cere.ţ

De aceea vreau s stau cu r bdare şi cuă ă bucurie chiar pe acest pat oricât va voi El.

Singura mea bucurie este ca, suferind, să fac voia Lui.

Singura mea dorin este ca Tat l s vadţă ă ă ă c eu iubesc voia Lui.ă

O, Dumnezeule Sl vit, printr-o astfel deă ascultare eşti mai prosl vit decât printr-o mieă de predicatori!

150



Cel ce se supune st pânirilor se supune luiă Dumnezeu… (c ci Dumnezeu porunceşteă aceasta).


Un popor care nu se supune st pânirii esteă tot aşa ca şi cum n-ar avea st pânire.ă

Sf. Ioan Gur de Aur – ă Omilia XXXIV Evrei

Dac cei nedrept i i trebuie a r spl ti cuă ăţ ţ ă ă bine pe cei asupritori ai lor, apoi cu atât mai mult e demn de a se supune celor ce le fac bine. O astfel de supunere nu jigneşte cu nimic evlavia.

Orice st pânitor este înt rit şi aşezat deă ă Dumnezeu în slujba aceasta, c ci toate suntă rânduite de Dumnezeu: unii s st pâneasc ,ă ă ă iar al ii s fie st pâni i.ţ ă ă ţ

Anarhia (nesupunerea) este un mare r u şiă este cauza tuturor tulbur rilor.ă

Dumnezeu a f cut multe st pâniri şi multeă ă supuneri în acelaşi timp: între b rbat şiă femeie, între dasc l şi ucenic, între p rinte şiă ă fiu, între b trân şi tân r, între st pânitori şiă ă ă st pâni i…ă ţ

151

Traian DORZ

Acelaşi lucru l-a f cut şi între m dulareleă ă trupului nostru… pe unele mai presus, pe altele mai prejos, pe unele s st pânească ă ă peste celelalte, iar pe altele s fie st pânite…ă ă Totul pentru c aşa este voia lui Dumnezeu.ă

Sf. Ioan Gur de Aur – ă Omilia XXIV Romani

* * *

Ne supunem din toat inima lui Dumnezeuă ca Unui St pân şi Împ rat Atotputernic, Careă ă ne-a f cut şi Care are dreptul asupraă trupurilor şi sufletelor noastre, ne supunem p rin ilor noştri dup porunca lui Hristos, dară ţ ă ne supunem şi st pânirilor l sate de El pentruă ă ara şi poporul nostru, c ci El ni le-a rânduit.ţ ă

Când, de la un hotar pân la cel lalt al riiă ă ţă noastre, tot românul se va hot rî s lupteă ă împotriva p catelor…ă

când, de la o margine la alta a României, tot românul se va aprinde de dorin a de a tr iţ ă o via dup Evanghelia lui Hristos, ţă ă

iar st pânirea noastr va fi luminat deă ă ă dragostea fa de to ii supuşii ei…ţă ţ

când şi st pânitorii şi poporul vor fi uni i înă ţ acelaşi gând curat şi bun,

atunci am asigurat pe veci viitorul acestei ri şi al acestui neam.ţă

152



*

Pe-ai t i p rin i nu-i lep daă ă ţ ănici când cu cei mai mari vei sta;cui i-s str ini p rin ii s iă ă ţ ăavea-va fiii cei mai r i.ă

153

Traian DORZ

Binecuvânta i p rin iiţ ă ţ

Binecuvânta i p rin ii toat via a pe p mânt!ţ ă ţ ă ţ ă– E porunca şi pova a şi dorin a Celui Sfânt.ţ ţ

Ferici i vor fi copiiiţce p rin ii şi-i cinstesc,ă ţferici i vor fi p rin iiţ ă ţce copiii-n Domnu-şi cresc.

Binecuvânta i p rin ii, dragostea s le-ar ta i,ţ ă ţ ă ă ţc ci atunci ve i fi-n via şi voi binecuvânta i.ă ţ ţă ţ

Binecuvânta i p rin ii chiar şi când v este greu,ţ ă ţ ăc ci atunci când face i astfel asculta i peă ţ ţ

Dumnezeu.

Binecuvânta i p rin ii şi-i iubi i şi-i ajuta i,ţ ă ţ ţ ţc ci oricât de mult le-a i face, n-a i pl ti câtă ţ ţ ă

datora i.ţ

Binecuvânta i p rin ii chiar şi-atunci când nu maiţ ă ţ sunt,

cu iubire şi cu lacrimi nu uita i al lor mormânt.ţ

*

Când plâng p rin ii t i, e r uă ţ ă ăşi vai de viitorul t u,ăc ci lacrimile lor sunt jară

154


ce te vor ustura amar…Ai grij s te por i aşaă ă ţs nu le verse vina ta.ă

155

Traian DORZ

13. MÂNTUITOR AL ASCULT TORILOR S IĂ Ă

„S şti i c cine întoarce pe un p c tos deă ţ ă ă ă la r t cirea c ii lui va mântui un suflet de laă ă ă moarte. Şi va acoperi o sumedenie de p cate“ă (Iacov 5, 20).

„Şi caut ca, dac este cu putin , să ţă ă stârnesc gelozia celor din neamul meu şi să mântuiesc pe unii din ei“ (Rom. 11, 14).

„...M-am f cut tuturor totul ca, oricum, să ă mântuiesc pe unii din ei“ (I Cor. 9, 22).

„Fii cu luare-aminte asupra ta însu i şiţ asupra înv turii pe care o dai altora:ăţă st ruieşte în aceste lucruri, c ci, dac vei faceă ă ă aşa, te vei mântui pe tine însu i şi pe cei ce teţ ascult “ (I Tim. 4, 16).ă

156


Am aşezat în fruntea acestui capitol anume aceste versete din Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu, spre a ne întip ri şi maiă puternic în conştiin a noastr mareaţ ă r spundere legat de chemarea şi deă ă alegerea pe care o avem în împreun -lucrareaă noastr cu Dumnezeu.ă

Şi, cum Dumnezeu este Mântuitorul tuturor oamenilor, dar mai ales al celor credincioşi (I Tim. 4, 10),

tot gândul nostru şi toat alergareaă noastr s inteasc spre împlinirea acestuiă ă ţ ă el: mântuirea tuturor oamenilor!ţ

Dar mai ales a celor credincioşi!De aceea vom iubi pe to i oamenii, dar maiţ

ales pe cei credincioşi.Vom chema, vom sf tui, vom ajuta pe to iă ţ

oamenii s vin la Hristos. Dar vom sf tui,ă ă ă vom ajuta şi vom face totul ca, mai ales, cei care au venit la El s r mân în El, crescând şiă ă ă biruind.

Vom fi o pild – prin vorbirea, umblarea şiă toat tr irea noastr curat şi sfânt – pentruă ă ă ă ă to i oamenii, dar vom c uta, mai ales, s fimţ ă ă astfel pentru cei credincioşi.

Dumnezeu-Tat l a trimis în lume pe Fiulă S u nu ca s osândeasc lumea, ci ca lumeaă ă ă s fie mântuit prin El.ă ă

157

Traian DORZ

Dumnezeu-Fiul a trimis în lume pe ucenicii S i nu ca s fie o pricin de pierzare aă ă ă sufletelor p c toase, ci o pricin de mântuireă ă ă a lor.

Dumnezeu-Duhul Sfânt S-a pogorât peste ucenicii lui Hristos şi a n scut Biserica nu caă ea s se f râmi eze în lupte şi secte l untrice.ă ă ţ ă

Nu ca s se izoleze de oameni.ăNu ca s se rup de popoareleă ă

necredincioase.Ci tocmai ca s mearg la toate neamurileă ă

cu dragostea şi cu lumina Mântuitorului şi a mântuirii.

S nu caute bunurile oamenilor, ciă sufletele lor (I Cor. 9, 12).

S duc înfr irea în pace. Nu învr jbirea înă ă ăţ ă lupte.

Şi ceea ce a f cut şi face Dumnezeu, aceeaă trebuie s caute s fac întocmai şi împreun -ă ă ă ălucr torul Lui.ă

Ceea ce trebuie s fac , în mare, Lucrareaă ă Evangheliei şi a Bisericii lui Hristos pe p mânt,ă aceea trebuie s caute a face, în cercul şi înă câmpul s u de lucru, şi lucr torul lui Hristos.ă ă

E plin lumea de oameni care se pierd înă tot felul de patimi şi p cate.ă

Frate, caut s mântuieşti pe care po i şiă ă ţ pe care vrea.

E plin lumea de familii dezbinate, de copiiă

158


r i, de so i certa i, de case sparte, de sufleteă ţ ţ am râte.ă

Frate, caut s împaci, s aju i, s apropii,ă ă ă ţ ă s ridici, s repari oriunde şi oricât po i.ă ă ţ

O familie pe care o împaci va fi o familie mântuit .ă

Un copil pe care îl salvezi va fi o viaţă mântuit .ă

O cas pe care o uneşti va fi un c mină ă ref cut.ă

Un suflet pe care îl ridici va fi mai mult ca o lume întreag .ă

Frate, priveşte în jurul t u câte mâini seă ridic rug toare spre tine din valurile pierz rii!ă ă ă Mântuieşte-le!

Nu trece nep s tor pe lâng nimeni!ă ă ăTu ai Cuvântul şi posibilitatea s -iă

mântuieşti.ine-te cu o mân de Crucea lui Hristos, iarŢ ă

pe cealalt întinde-o celor care pier.ăMântuirea ta este legat atât de strâns deă

a lor. Şi tot aşa este şi pierzarea ta.C utând bucuria altora, o vei afla pe a ta.ăC utând nefericirea cuiva, vei câştigaă

propria ta nefericire.Fii deci împreun -lucr tor şi mântuitor cuă ă

Dumnezeu, ca s ajungi odat s vezi ceă ă ă str lucit va fi r splata şi mul umirea pentruă ă ă ţ salvarea chiar şi numai a unui singur suflet.

159

Traian DORZ

Slav veşnic ie, Marele nostruă ă Ţ Dumnezeu şi Mântuitor Iisus Hristos!

Tu, Care ai venit în lume s mântuieşti peă to i cei p c toşi, dintre care cel dintâi sunt euţ ă ă (I Tim. 1, 15),

fii binecuvântat în veci şi în veci!Te rog, Mântuitorul meu, d ruieşte-miă

toat puterea, toat voin a şi toat dragosteaă ă ţ ă s caut şi eu neîncetat s fiu un bun slujitor şiă ă o bun unealt în mâna şi în slujba Taă ă mântuitoare.

Pune în inima mea toat voin a şiă ţ str duin a pentru mântuirea tuturor semeniloră ţ mei, începând chiar cu cei din casa mea.

Ajut -m s nu fiu niciodat mul umit cuă ă ă ă ţ cât am f cut, oricât de multe aş fi f cut, ci să ă ă fac şi mai mult.

S nu m opresc din aceast munc şiă ă ă ă lupt cât înc mai v d un singur sufletă ă ă nemântuit lâng mine.ă

Amin.

160


Pân nu- i zideşti c lduraă ţ ă

Pân nu- i zideşti c lduraă ţ ăinimii la temelii,zidurile se d râm ,ă ăvetrele- i r mân pustii;ţ ăpân nu- i îngraşi cu lacrimiă ţglia-n care ai sem nat,ăne-ncol it - i st s mân aţ ă ţ ă ă ţîn p mânt nedezghe at.ă ţ

Pân nu- i uzi cu sudoareaă ţfrun ii tale-orice r sad,ţ ăflorile uscate- i pic ,ţ ăroadele necoapte- i cad;ţpân nu- i îngropi comoaraă ţce te ine mai legat,ţaripile- i zac l sate,ţ ăduhu- i geme subjugat.ţ

Pân nu- i jertfeşti fiin aă ţ ţpe al slujbei tale-altar,orice flac r se stinge,ă ăorice-avânt recade iar.…Frate, nu- i cru a fiin a,ţ ţ ţci jertfeşte-o curajosdac vrei s -nal i statornică ă ţtemplu vrednic de Hristos.

161

Traian DORZ

Tu eşti legat de aproapele t uă

Un şoricel voia odat s treac peste oă ă ă ap , dar, neputînd, st tea am rât pe rm şiă ă ă ţă se uita dup un ajutor.ă

– De ce stai aşa de trist acolo? – îi zise o broasc , ieşind din ap chiar lâng el.ă ă ă

– Aş vrea s trec dincolo şi nu pot, ziseă plângând şoricelul.

– Vino s te trec eu, îi zise broasca,ă gândind c la mijlocul apei o s -l lase s seă ă ă înece, ca s -l poat mânca. Uite-aici a a asta,ă ă ţ leag - i l bu a ta cu un cap t, iar cu cel laltă ţ ă ţ ă ă te voi lega eu de piciorul meu. Astfel am s teă salvez, zise cu glas pref cut broasca.ă

Dar la mijlocul apei, broasca tic loas s-aă ă dat la fund şi pe şoricel îl tr gea dup ea.ă ă

Tocmai când se lupta el cu moartea, trecu pe acolo o barz şi, v zând şoricelul luptându-ă ăse, se repezi şi îl prinse în cioc, zburând cu el.

Dar a a o trase afar şi pe broasc , iarţ ă ă soarta ei fu la fel cu a celui de care era legată ea.

Frate credincios, şi tu eşti legat de semenii t i. Dac umbli s -i mântuieşti, vei fi mântuită ă ă şi tu. Dac umbli s -i pierzi, te vei pierde şi peă ă tine.

162



Rânduiala şi ordinea din Biserica lui Hristos sunt mai presus de orice pe p mânt. Trebuieă s le respecte to i.ă ţ


* * *

Ezechiel 33, 7-9:„Acum, fiul omului, te-am pus str jer pesteă

casa lui Israel. Tu trebuie s ascul i Cuvântulă ţ care iese din gura Mea, şi s -i înştiin ezi dină ţ partea Mea.

Când zic celui r u: «R ule, vei muriă ă negreşit!», şi tu nu-i spui, ca s -l întorci pe elă de la calea lui cea rea, r ul acela va muri înă nelegiuirea lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta.

Dar dac vei înştiin a pe cel r u, ca s seă ţ ă ă întoarc de la calea lui, şi el nu se va întoarce,ă va muri în nelegiuirea lui, dar tu î i vei mântuiţ sufletul“.

Ieremia 5, 1:

163

Traian DORZ

„Cutreiera i uli ele Ierusalimului, uita i-v ,ţ ţ ţ ă întreba i şi c uta i în pie e dac se g seşte unţ ă ţ ţ ă ă om, dac este vreunul care s înf ptuiasc ceă ă ă ă este drept, care s se in de adev r, şi voiă ţ ă ă ierta Ierusalimul“.

164


De dragoste şi mil areă

De dragoste şi mil areănevoie orişice fl mând;ăacela care nu iubeştenu-i frate-adev rat nicicând.ă

De dragoste şi mil areănevoie-un om, oricine-ar fi;nu pot fi buni p rin i vreodată ţ ăaceia ce nu pot iubi.

De dragoste şi mil areănevoie tot ce-i viitor;de nu po i s iubeşti puternic,ţ ăs nu te faci înv tor.ă ăţă

De dragoste şi mil areănevoie orice duh s rac;ăacei ce nu pot s iubească ăp stori s nu se fac -n veac.ă ă ă

De dragoste şi mil areănevoie orice p c tos;ă ăcei ce nu pot s se jertfească ăs nu vorbeasc de Hristos.ă ă

165

Traian DORZ

14. OM AL RUG CIUNIIĂ

Prin multe se deosebesc oamenii lui Dumnezeu unii de al ii, c ci fiecare are de laţ ă Dumnezeu darul s u şi cheă marea sa.

Unul are mai deosebit o tr s tur a fiin eiă ă ă ă ţ lui duhovniceşti, altul alta.

Dar, în privin a rug ciunii, to i sunt la fel.ţ ă ţC ci pentru to i rug ciunea este mijloculă ţ ă

prin care se primeşte Duhul Sfânt (Luca 11, 13).

Rug ciunea este mijlocul prin care seă primeşte în elepciunea (Iacov 1, 5).ţ

Prin ea se primeşte s n tatea şi iertareaă ă (Iacov 5, 15-16).

Prin ea se primesc copiii binecuvânta i (Iţ Sam. 1, 10-28).

Prin ea se primeşte şi se opreşte ploaia (I Regi 17, 1; 18, 42- 44).

Prin ea se sting fl c rile focului (Numeriă ă 11, 2).

Prin ea se înl tur mânia şi urgia pedepseiă ă

166


(Deut. 9, 18-19).Prin ea se pot face minuni (Iosua 10, 11-

12).Prin ea se pot învia mor ii (II Regi 4, 33 -ţ

36; Ioan 11, 41- 44).Prin rug ciune se poate c p ta orice (Iă ă ă

Ioan 3, 22; Iacov 5, 16).

Omul lui Dumnezeu, împreun -lucr torulă ă S u, ştie acest lucru din toat experien aă ă ţ vie ii sale… Mai ales de când s-a întors laţ Hristos şi a pornit hot rât pe urmele Lui.ă

C ci, pe m sur ce trece vremea şiă ă ă umblarea noastr cu Hristos se împlineşte totă mai minunat din toate p r ile ei, cu atâtaă ţ descoperim mai ferici i marele rostţ binef c tor al rug ciunii.ă ă ă

Tot ce primim şi tot ce d m este luminat şiă îndulcit de gustul cel minunat al rug ciunii.ă

Tot ce începem şi tot ce sfârşim este împreunat cu ea.

Tot ce gândim sau facem se încheag dină ea şi prin ea.

Tot ce sem n m şi culegem…ă ăTot ce vrem s d m lui Hristos sauă ă

semenilor noştri…Tot ce moştenim sau l s m moştenire…ă ăTot ce ne mângâie, ne bucur , ne ap r ,ă ă ă

ne îmbr işeaz , ne înc lzeşte şi ne satur seăţ ă ă ă ine şi se ob ine numai prin rug ciune.ţ ţ ă

167

Traian DORZ

Rug ciunea este respira ia sufletuluiă ţ nostru…

Şi pulsul inimii noastre.F r rug ciune ne-am sufoca.ă ă ăF r rug ciune ne-am stinge.ă ă ăF r rug ciune ne-am împietri.ă ă ă

P rt şia noastr cu Dumnezeu esteă ă ă sfin it prin rugţ ă ăciune. Şi darurile Lui fa deţă noi sunt condi ionate tot de ea.ţ

Condi ia dragostei noastre fa de fra i şiţ ţă ţ surori se poate p stra numai prin rug ciune.ă ă Şi dragostea Lui fa de noi, tot numai prin ea.ţă

Fericirea c minului nostru… Unitateaă so ilor, credinţ cioşia copiilor,

binefacerile p cii, îndestularea mesei,ă odihna nop ii şi sporul muncii zilnice,ţ

toate-toate acestea le putem avea fericit numai prin rug ciune.ă

Înfl c rarea propov duirii, lacrimileă ă ă poc in ei, c ldura adun rii,ă ţ ă ă

mul imea tineretului, sfin ireaţ ţ conduc torilor şi dulcea a cânt rilor,ă ţ ă

creşterea ascult torilor, libertateaă Cuvântului şi binecuvântarea mamelor şi a surorilor, cur ia Duhului şi izbândaăţ Evangheliei,

toate-toate acestea le putem avea şi p stra tot numai prin rug ciune.ă ă

168


Frate lucr tor al lui Hristos, dac ştiaiă ă aceste lucruri şi pân acum, s le ştii acum şiă ă mai bine!

Iar dac pân acum n-ai ştiut chiar aşa,ă ă primeşte acum toate m rturiile Cuvântuluiă Sfânt. Şi toate m rturiile cinstite ale aceloraă care l-au crezut şi l-au încercat – şi crede!

În slujba lui Hristos de nimic nu ai atâta nevoie şi atâta folos ca de Biblie şi de rug ciune.ă

Biblia te înva rug ciunea, iar rug ciuneaţă ă ă te înva Biblia.ţă

Una i-o descoper pe cealalt .ţ ă ăUna i-o lumineaz pe cealalt .ţ ă ăUna i-o împlineşte pe cealalt .ţ ăBiblia te va face om al rug ciunii, iară

rug ciunea te va face om al Bibliei.ăUna f r cealalt nu se poate. C ci prină ă ă ă

Biblie î i vorbeşte Dumnezeu ie, iar prinţ ţ rug ciune Îi vorbeşti tu Lui.ă

Numai aşa vei fi un bun împreun -lucr toră ă cu Dumnezeu.

Vei aduce roade care s r mân (Ioan 15,ă ă ă 16).

Şi vei face o lucrarea care s dureze (I Cor.ă 3, 14).

Slav veşnic ie, Dumnezeul şi Tat lă ă Ţ ă nostru din Ceruri, Care, prin Fiul T u iubit,ă Domnul nostru Iisus Hristos, ne-ai înfiat şi ne-

169

Traian DORZ

ai dat Duhul Sfânt (Gal. 4, 4-7).Duhul Fiului T u, Care ne face s strig m:ă ă ă

„Ava“, adic Tat …ă ăŞi s descoperim astfel marea fericire aă

rug ciunii.ăMarea bucurie a rug ciunii.ăMarea binefacere a rug ciunii, f r de careă ă ă

via a noastr ar fi mai goal ca un pustiu.ţ ă ăMai amar ca dezn dejdea.ă ăMai nefericit ca moartea…ă

Slav veşnic ie, Dulcele nostruă ă Ţ Mântuitor,

Care ne-ai mijlocit acest dar sfânt prin care ne putem plânge p catele noastre.ă

Ne putem primi iertarea.Ne putem v rsa inima.ăNe putem despov ra conştiin a.ă ţNe putem înfl c ra dragostea.ă ăNe putem stâmp ra sufletul.ăTe rug m, Duhule Sfinte, înva -ne mereuă ţă

s ne rug m şi f -ne pe fiecare un om ală ă ă rug ciunii curate.ă

Al rug ciunii st ruitoare.ă ăAl rug ciunii fierbin i.ă ţAl rug ciunii smerite.ăAl rug ciunii tr ite şi necurmate.ă ăAmin.

170


* * *

Rug ciunea-i leg tura sfânt cu Ceresculă ă ă Tat ;ă

n-o sl bi i nicicând în via şi n-o rupe iă ţ ţă ţ niciodat !ă

*

Dac vrei s po i în Duhul s te rogiă ă ţ ă netulburat,

uit -ndemnurile firii, fii de toate dezlegat,ăadânceşte-te-n lumin , las -te de eaă ă

p trunsăşi nimic s nu te-opreasc pân-la harulă ă

cel ascuns.

*

Rug ciunea nu poate petrece laolalt cuă ă p catul. C ci ori rug ciunea va omorî p catul,ă ă ă ă ori p catul va omorî rug ciunea.ă ă


171

Traian DORZ

O, creşte-mi, Rug ciuneă

O, creşte-mi, Rug ciune,ăaripi de sfânt mister,s zbor peste genuneăspre cel din urm cer…ă

Str luminate trepteăurcând mereu, urcând,la cap t s m-aştepteă ăiubirea l crimând.ă

S -mi cad -nfrânt fireaă ă ăde dincolo de vis,s -mi treac doar sfin ireaă ă ţprin cerul larg deschis.

La dulcile izvoarea Dragostei sosit,s -mi aflu-ntr-o cântareăpopasul nesfârşit.

…Ajut -mi, Rug ciune,ă ăcât înc lupt şi sui,ăs trec peste genuneăsfin it iubirii Lui…ţ

…Iubirii şi cânt riiădin care cred şi sperspre clipa-ncunun riiădin cel din urm cer.ă

172


Rug ciunea izb vitoareă ă

Despre izbânzile rug ciunii au r masă ă nenum rate dovezi.ă

Un soldat credincios, în clipa când primi ordin s plece într-o misiune primejdioas peă ă front, spuse tovar şilor s i:ă ă

– V rog, numai o clip , s ne rug m luiă ă ă ă Dumnezeu.

– Noi n-avem nevoie, ziser ceilal i. Roag -ă ţ ăte tu.

Credinciosul se duse pu in mai departe şiţ c zu în genunchi.ă

Chiar în clipa aceea trecu peste capul s uă un proiectil inamic care, c zând tocmai întreă tovar şii s i, îi ucise pe to i.ă ă ţ

Rug i-v oricând! (I Tes. 5, 17).ăţ ăRug ciunea este un ad post nebiruit (Ps.ă ă

91).

* * *

Rug ciunea cea adev rat trebuie s aibă ă ă ă ă dou daruri: pe Domnul Iisus şi Jertfa Cruciiă Lui şi pe Duhul Sfânt cu Focul cel Ceresc.

173

Traian DORZ

Rug ciunea cea cu putere este numaiă aceea care vorbeşte prin Jertfa Crucii de pe Golgota, prin acest minunat „telefon“ ce n-i l-a l sat nou Dumnezeu ca s vorbim cu El.ă ă ă


174



Rug ciunea este unirea omului cuă Dumnezeu, înt rirea p cii, mama lacrimilor,ă ă punte peste ispite, sc pare de întrist ri,ă ă sf râmarea luptelor, lucrarea îngerilor, veseliaă viitoare, izvorul virtu ii, cauza darurilor,ţ prop şirea tainic , dovada n dejdii, luminaă ă ă min ii, t ierea dezn dejdii, comoara celor ceţ ă ă iubesc t cerea, sl birea furiei, oglindaă ă prop şirii, descoperirea inimii, ar tareaă ă viitorului, hrana sufletului, pecetea slavei.

Sf. Ioan Sc rarulă

Cel ce ine minte r ul nu se poate rugaţ ă curat. Numai cel care îl iart .ă

Sf. Marcu Ascetul

Sufletul lipit de Dumnezeu vorbeşte neîncetat cu El.

Avva Filimon

* * *

S ne rug m în Numele lui Iisus celă ă R stignit…ă

S cerem totul prin Sângele Lui…ă

175

Traian DORZ

S -L rug m pe El, Care S-a r stignit pentruă ă ă noi şi p catele noastre, s prezinte rug ciunileă ă ă noastre în fa a Tat lui Ceresc.ţ ă


176


În ceasul sfânt al serii

În ceasul sfânt al serii,când stelele r sar,ădoresc al privegheriişi-al rug ciunii har;ăr pit primeşte gândulăal cerurilor mircând tremur umplându-lăca pe-un divin potir.

Se las fruntea caldă ăpe Sfânta Carte linşi-n lacrimi dulci se scaldăal dragostei suspinşi toate suie, toate,spre-al inimii sfânt el,Ţiubirea doar m poateăn l a mai sfânt spre El.ă ţ

Înv luit -n soareă ăs-ascunde Fa a Lui,ţtot Cerul e-o chemareşi zboru-i larg şi sui…Un imn sl vit e gândul,ăiar sufletul potirşi plou -nfiorându-lăal harurilor şir…

Şi noaptea-i, cine ştie... spre-al zorilor hotarcând fruntea grea re-nvieînveşmântat -n har.ă

177

Traian DORZ

15. TRIMIS AL LUI HRISTOS

S urm rim mai departe o alt latură ă ă ă sl vit din bog ia virtu ilor duhovniceşti aleă ă ăţ ţ unui vrednic împreun -lucră ător cu Dumnezeu, şi anume:

darul şi chemarea lui de a fi un trimis al lui Hristos.

Un sol al Domnului, care s mearg aşa caă ă Sfântul Ioan Botez torul înaintea lui Iisus.ă

Şi în urma c ruia Hristos s poat mergeă ă ă întotdeauna cu uşurin şi cu bucurie, ca înţă urma lui Ioan.

Orice urm tor al lui Hristos este, şi trebuieă s fie, şi un înainte-merg tor al Lui.ă ă

Oricine umbl cu adev rat dup Domnulă ă ă face în aşa fel ca şi Domnul s poat umblaă ă dup el.ă

Un urm tor al Domnului trebuie s fie şiă ă un urmat de El.

Trimisul Domnului merge în Numele Lui, ducând solia Lui, prezentând şi reprezentând

178


voia Lui, cauza Lui, solia mântuirii Lui.

Domnul S-a f cut una cu trimişii S i când aă ă zis: Duce i-v ! Iat , v trimit cum M-a trimisţ ă ă ă pe Mine Tat l…ă

Cine v ascult pe voi ă ă pe Mine M ascult .ă ăŞi cine v nesocoteşte pe voi ă pe Mine Mă

nesocoteşte.Iar cine M nesocoteşte pe Mineă

nesocoteşte pe Cel Ce M-a trimis pe Mine… (Luca 10, 3-16).

Hristos a pus peste tine Pecetea Lui.Peste numele t u a scris Numele Lui.ăPeste soarta ta a aşezat Soarta Lui.Crucea ta s-a unit cu Crucea Lui.Şi Jugul Lui s-a aşezat peste grumazul t u!ă

De acum c ile tale sunt c ile Lui şi viitorulă ă Lui este destinul t u.ă

Voia Lui a devenit voin a ta.ţPrietenii Lui au devenit fra ii t i.ţ ăIar vr jmaşii Lui, urm ritorii t i.ă ă ăUnde El este iubit, tu intr în cas , c ciă ă ă

acolo vei g si totdeauna o îmbr işare şi ună ăţ c p tâi.ă ă

Unde El este urât, mergi cât mai cu grij ,ă stai cât mai atent, vorbeşte cât mai pu inţ

şi du-te de acolo cât po i mai repede.ţFiindc cineva dintre cei care umbl peă ă

acolo va b ga de seam c Hristos este cuă ă ă

179

Traian DORZ

tine.Şi, voind s -L ucid pe El, to i aceia vor loviă ă ţ

în tine.Voind s -L închid pe El, te vor lega peă ă

tine.Voind s -L ard pe El, te vor arunca înă ă

cuptor pe tine…

Dar nu totdeauna trimişii lui Hristos au de str b tut numai inuturi pline de fiareă ă ţ fioroase.

Îns , chiar dac numai prin astfel de locuriă ă ar trebui s treac spre cer, un adev rată ă ă trimis al Domnului va merge pe urmele lui Hristos oriunde şi cu orice pre .ţ

Va merge în aşa fel încât Hristos s poată ă intra pe urmele lui în orice oraş şi în orice familie,

în orice societate şi în orice spital,în orice închisoare, în orice biseric şi înă

orice inim .ăOriunde ar intra trimisul, s poat intraă ă

îndat dup el şi Cel Care l-a trimis acoloă ă tocmai spre aceasta.

Frate lucr tor al Domnului, şi tu eşti ună trimis al lui Hristos, Domnul şi Mântuitorul t u.ă

Dac tu duci sufletelor pe Hristos după ă tine,

tu duci dup tine şi sufletele la Hristos.ă

180


Oare po i tu merge dup Domnul Iisus oriţ ă pe unde duc urmele Lui?

Şi poate merge El dup tine ori pe undeă duc urmele tale?

Po i tu purta cu cinste şi cu bucurieţ Numele Domnului Iisus oriunde mergi?

Şi mai ales poate El s aib cinste prină ă numele t u şi prin via a ta oriunde eşti tuă ţ cunoscut?

Tu eşti un trimis al lui Hristos, deci ia seama c El vine pe urmele tale, vine după ă tine mereu.

Ia seama unde intri!Ia seama unde stai!Ia seama ce gândeşti, ce vorbeşti, ce faci!Dac eşti un trimis vrednic, El se vaă

bucura, va sprijini cuvântul t u şi va face să ă izbuteşti în binele pe care îl urm reşti.ă

Dar dac eşti un netrebnic şi un desfrânat,ă El Se va lep da de tine, Îşi va retrage ajutorulă S u şi te va da pe mâna ruşinii şi a pedepsei.ă

Dar tu, frate... ne rug m Domnului şiă n d jduim c nu vei fi aşa!ă ă ă

Ci Domnul Se va l uda cu tine în Ziuaă R spl tirii înaă ă intea Tat lui şi înaintea îngeriloră Lui cum te-ai l udat şi tu cu El înainteaă oamenilor şi cum te lauzi şi acum.

Slav veşnic ie, Dumnezeul şi C peteniaă ă Ţ ă

181

Traian DORZ

mântuirii noastre, Care ai înviat ca un Viteaz Biruitor, nimicind întunericul şi biruind moartea!

Slav ie, Care ai f cut din mul i robi lega iă Ţ ă ţ ţ de p cat nişte elibera i biruitori prin Crucea şiă ţ prin Harul T u!ă

Slav ie pentru cinstea veşnic la careă Ţ ă Te-ai îndurat s -i chemi p rtaşi pe acei care,ă ă luând Numele T u pe frun ile lor, merg înă ţ Numele Acesta s vesteasc tuturoră ă mântuirea numai prin Tine.

Slav ie pentru înso irea Ta cu ei!ă Ţ ţSlav ie pentru izbânzile Tale prin ei!ă ŢSlav ie pentru cinstea Ta dat lor!ă Ţ ăTe rug m, Doamne Iisuse, îmbrac peă ă

fiecare trimis al T u în toat sfin enia şi înă ă ţ toate roadele pe care le d Duhul Sfânt.ă

Îmbrac tot cuvântul fiec ruia cu putereaă ă Ta,

şi tot drumul lui cu lumina Ta,şi toat fiin a lui cu prezen a Ta,ă ţ ţpentru ca oricine îl primeşte pe el s simtă ă

c Te primeşte pe Tine.ăAmin.

182


Ce greu e...

Ce greu e lupta sfânt s-o duci pân-la sfârşit!ăPe-atât de mul i ispita pe drum i-a pr buşit,ţ ăpe-atât de mul i vreo curs cu zâmbet şi cu jindţ ăi-a-nf şurat cu fl c ri – şi i-am v zut pierind…ă ă ă ă

O, nu-i uşoar crucea s-o duci cum vrea Iisus,ăcât de pu ini mai suie, şi cât de mul i s-au dus…ţ ţcât de pu ini azi lupt , ce mul i s-au lep datţ ă ţ ăori duşi de-o r t cire, ori mor i de vreun p cat.ă ă ţ ă

Câ i am plecat odat pe calea lui Hristosţ ăcu steaguri şi mul ime pe scurtul drum frumos,ţce nume l udate, ce promisiuni, ce lei…ăiar azi, dup furtun , ce-a mai r mas din ei?…ă ă ă

Ce scump -i mântuirea pe care-o d Iisus,ă ădar ce pu ini o afl , ducându-o pân sus!ţ ă ăA lumii „mântuire“ uşor o po i avea,ţdar nimeni niciodat n-a mers în cer cu ea!ă

O, sufletul meu, ine- i cuvântul ce l-ai spus,ţ ţdu- i scumpa mântuire cum fra ii sfin i şi-auţ ţ ţ

dus,c rarea dreapt ine-o pe mijlocul ei sfânt,ă ă ţHristos te-aşteapt -n cap t cu cel mai dragă ă

veşmânt…

183

Traian DORZ

Trimisul lui Avraam

Robul lui Avraam, trimis s caute so ieă ţ pentru Isaac, a fost pus s jure cu mâna subă coapsa lui c va asculta în totul de poruncaă primit şi va face întocmai cum i s-a spusă (Fac. 24, 2).

Hristos i-a spus lui Toma: Pune- i mâna taţ în coasta Mea!… Atunci Toma a strigat: Domnul meu şi Dumnezeul meu (Ioan 20, 28)!

Trimisul lui Avraam n-a uitat niciodată juruin a coapsei.ţ

Apostolul lui Hristos n-a uitat niciodată dovada r nii, adev rul Jertfei, poruncaă ă leg mântului.ă

Acum robul lui Avraam este lâng st pânulă ă s u.ă

Trimisul lui Hristos este lâng Dumnezeulă s u.ă

Tu cum î i îndeplineşti leg mântul pe careţ ă l-ai pus când ai fost trimis?

* * *

Ezechiel 33, 2-6:„Fiul omului, vorbeşte copiilor poporului t uă

şi spune-le:Când voi aduce sabia peste vreo ar şiţ ă

poporul rii va lua din mijlocul lui pe vreunţă

184


om oarecare şi-l va pune str jer,ădac omul acela va vedea sabia venindă

asupra rii, va suna din trâmbi şi va da deţă ţă ştire poporului

şi dac cel ce va auzi sunetul trâmbi ei nuă ţ se va feri şi va veni sabia şi-l va prinde, sângele lui s cad asupra capului lui.ă ă

Fiindc a auzit sunetul trâmbi ei şi nu s-aă ţ ferit, de aceea sângele lui s cad asupra lui;ă ă dar dac se va feri, îşi va sc pa via a.ă ă ţ

Dac îns str jerul va vedea venind sabiaă ă ă şi nu va suna din trâmbi şi dac poporul nuţă ă va fi înştiin at şi va veni sabia şi va r pi via aţ ă ţ unui om, omul acela va pieri din pricina nelegiuirii lui, dar voi cere sângele lui din mâna str jerului“.ă

Cutremura i-v voi, to i care a i primitţ ă ţ ţ porunca aceasta!

I Cor. 9, 26-27:„Eu deci alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti

încotro alerg. M lupt cu pumnul, dar nu caă unul care loveşte în vânt.

Ci m port aspru cu trupul meu şi-l in înă ţ st pânire, ca nu cumva, dup ce amă ă propov duit altora, eu însumi s fiu lep dat.“ă ă ă

II Tim. 1, 13-14:„Dreptarul înv turilor s n toase, pe careăţă ă ă

185

Traian DORZ

l-ai auzit de la mine, ine-l cu credin a şi cuţ ţ dragostea care este în Hristos Iisus.

Lucrul cel bun care i s-a încredin atţ ţ p zeşte-l prin Duhul Sfânt Care locuieşte înă noi.“

186


L sa i-m s-alergă ţ ă

L sa i-m s-alerg voios,ă ţ ăgr bit spun cui m -ntreab ,ă ă ăc -n ascultarea lui Hristosăse cere mers cu grab .ă

Nu-mpovora i umblarea mea ţcu tot ce rugineşte,nici cu ce furii pot luasau molia-nvecheşte.

Nu chinui i a mele z ri ţ ăcu şoaptele l sate,ăl sa i-mi slobode c r riă ţ ă ăvirtu ilor curate!ţ

Dispre uiesc tot ce-i deşert,ţarunc tot ce m ine,ă ţn d jduiesc, şi uit, şi iert,ă ăşi în eleg pe-oricine.ţ

Las b trâne ea-ntârziindă ţs -şi trag neputin aă ă ţşi-alerg spre unde, str lucind,ăm -aşteapt umilin a.ă ă ţ

Las tot ce-i c ldicel şi lasăumblarea cea uşoar ,ăc ci ziua ce mi-a mai r mas ă ăse-apropie de sear .ă

Gr bit lucrez cât pot voios,ăgr bit spun cui m -ntreab ,ă ă ăgr bit alerg – dup Hristosă ăse cere mers cu grab .ă

187

Traian DORZ

16. LUPT TOR NEÎNFRICATĂ

Tu dar, fiul meu, înt reşte-te în Harul careă este în Hristos Iisus… sufer (şi lupt )ă ă împreun cu mine ca un bun ostaş al luiă Hristos.

Nici un ostaş nu se încurc cu treburileă vie ii dac vrea s plac celui ce l-a înscris laţ ă ă ă oaste (II Tim. 2, 1-5).

Îmbr ca i-v cu toat arm tura luiă ţ ă ă ă Dumnezeu, ca s pute i ine piept împotrivaă ţ ţ uneltirilor diavolului.

Ca s v pute i împotrivi în ziua cea rea…ă ă ţŞi s r mâne i în picioare dup ce ve i fiă ă ţ ă ţ

biruit totul (Efes. 6, 11-17).

Deci, dac pentru via a aceasta scurt deă ţ ă pe p mânt, pentru pâinea ei şi pentruă datoriile ei, pentru dragostea şi pentru libertatea ei

trebuie s ducem atâtea lupteă

188


sângeroase…cu atâ ia duşmani v zu i şi nev zu i,ţ ă ţ ă ţcu atâtea dureri şi încerc ri,ăcu atâtea temeri şi împotriviri…atunci cu atât mai mult pentru via aţ

duhovniceasc , via a sufletului, care esteă ţ veşnic . Cu atât mai mult aceasta îşi areă luptele ei, vr jmaşii ei, primejdiile ei,ă împotriva c rora trebuie s ne înarm m şi să ă ă ă lupt m nu numai ca s-o dobândim, ci mai alesă dup aceea, ca s n-o pierdem.ă ă

Repet m iar şi ce s-a mai spus: lumeaă ă este un uriaş teren de lupt pe care seă înfrunt acum cei doi mari vr jmaşi: Binele şiă ă R ul. Adev rul şi Minciuna. Harul şi P catul.ă ă ă Hristos şi Satana.

Toate puterile şi duhurile acestor două mari for e potrivnice iau parte la aceastţ ă uriaş b t lie care se d în spa iul nev zut,ă ă ă ă ţ ă cât şi în cel v zut.ă

În lumea v zut , oamenii şi mijloacele loră ă v zute sunt angajate în slujba uneia sau aă alteia din cele dou tabere care se lupt întreă ă ele.

Se în elege c noi to i ar trebui s fim deţ ă ţ ă partea lui Dumnezeu, Care ne-a f cut, Care neă ine, Care ne face atâta bine. Şi Care neţ

umple inimile de bucurie (Fapte 14, 16-18).Dar izvorul r ului, Satana, prin ispite şiă

189

Traian DORZ

înşel ciuni, atrage sufletele multor oameni înă lupta lui împotriva F c torului şiă ă Binef c torului omenirii.ă ă

Astfel c , în loc s r mân cu bucurie înă ă ă ă ascultarea lui Dumnezeu, cei mai mul iţ oameni trec cu ur împotriva Lui, înşela i deă ţ Satana. Şi atraşi dup el întâi în focul urii şi ală luptei contra lui Dumnezeu,

iar dup aceea în focul osândei veşniceă care urmeaz sigur pentru fiecare vr jmaş ală ă S u, la cap tul vie ii şi al luptei luiă ă ţ

şi pentru to i, la cap tul cel mare alţ ă b t liei acesteia.ă ă

Hristos e Veşnicul Biruitor. El va fi Înving torul Final. A Lui singur va fi biruin aă ţ definitiv asupra tuturor vr jmaşilor S i v zu iă ă ă ă ţ şi nev zu i!ă ţ

Satana lupt pentru o cauz pierdut .ă ă ăDar pentru c este R ul şi Înr itul, nu seă ă ă

las .ăŞtie c se va pr buşi, dar, cât vreme încă ă ă ă

nu i-a sosit ceasul, caut mereu s provoaceă ă cât mai grele dureri şi cât mai multe lovituri lui Hristos, prin nefericirea câtor mai multe dintre creaturile dragostei Sale.

Satana ştie cât de mult ne-a iubit şi ne iubeşte pe noi Dumnezeu. De aceea, nenorocindu-ne pe cât mai mul i, Satana ştieţ c face pe Tat l Ceresc s sufere cât mai mult.ă ă ă

190


Frate lucr tor al lui Dumnezeu, iat , prină ă urmare, care este locul t u şi care esteă datoria ta:

Hristos te-a chemat în Oastea Lui ca s fiiă un lupt tor neînfricat.ă

Pred -te deci hot rât în voluntariatulă ă Oastei Lui şi ia- i toat arm tura Duhului Sfântţ ă ă asupra ta.

Vezi locul care i-l încredin eaz Domnulţ ţ ă t u şi inta pe care trebuie s o atingi în luptaă ţ ă sfânt .ă

Împlânt - i bine picioarele în terenul sfântă ţ al Credin ei şi al Leg mântului veşnicţ ă

şi a inteşte- i privirile la Hristos, C peteniaţ ţ ă ta şi Garantul Biruin ei Finale.ţ

Prin sectorul t u s nu laşi s se strecoareă ă ă nici un inamic.

S faci ca locul pe care trebuie s -lă ă cucereşti pentru Hristos s -I fie supus deplin şiă cât mai curând.

Sufletele pe care trebuie s I le eliberezi să ă fie cât mai multe şi mai hot râte.ă

Pr zile pe care trebuie s le iei de laă ă Satana s fie cât mai mari şi mai frumoase.ă

Primeşti şi lovituri? Nu te plânge! Hristos este cu tine, nu vei fi înfrânt, nici nimicit.

Ai şi înfrângeri? Nu te l sa! Hristos este cuă tine şi te va ridica din nou.

Are vr jmaşul succese?ă

191

Traian DORZ

Are el oştiri puternice?Are el mijloace multe?Fie! Aib ! Nu te îndoi, ci crede! Biruin aă ţ

Final va fi tot a lui Hristos – s nu te îndoieştiă ă deloc de asta. O, ce curajos te ridici de fiecare dat când ştii c Domnul t u este Iisusă ă ă Biruitorul şi c Marea Cauz pentru care lup iă ă ţ tu va fi sigur înving toare (I Cor. 15, 21-26)!ă

Slav veşnic ie, Veşnicule Biruitor, Iisusă ă Ţ Hristos!

Tot Adev rul Cuvântului T u neă ă garanteaz neîndoios c Biruin a Ta vaă ă ţ încununa sfârşitul tuturor luptelor.

Noi, crezând de pe acum şi privind ferici iţ spre aceast Biruin , Te pream rim pe Tine,ă ţă ă M re şi Veşnic Biruitor, Iisus Hristos.ă ţ

Suntem ferici i s facem parte din oştireaţ ă Ta, chiar dac purt m pe tot trupul nostruă ă sângerând urmele r nilor primite pentruă dragostea Ta.

Dar, sub lacrimile durerilor, fa a noastrţ ă str luceşte de bucuria n dejdii sigure şiă ă grabnice.

Cu mâinile noastre înc învine ite pe laă ţ încheieturi, arunc m la picioarele Taleă cununile dragostei şi devotamentului nostru neclintit.

Cânt rile noastre, f r seam n deă ă ă ă frumoase pe lume, i le aducem toate-toateŢ

192


numai ie, Iisuse.ŢŞi toat fiin a noastr Te sl veşte şi Teă ţ ă ă

urmeaz numai pe Tine, Preaiubitul nostruă Mântuitor.

Slav veşnic ie, Veşnicule Biruitor, Iisusă ă Ţ Hristos!

Amin.

* * *

Numai lupt torii Slavei moştenesc cununiă cereşti,

to i ceilal i primesc deşarte glorii şi cununiţ ţ lumeşti;

ei aici şi-apleac toate steagurile lor peă rând,

cât de scump pl tesc cununa – şi o pierdă aşa curând!

Pe când cei ce lupt -n via pentru premiulă ţă cel ceresc

vor primi cununi şi glorii care-n veci nu veştejesc.

193

Traian DORZ

*

Îndr zneşte pentru Domnul şi cu lei s teă ă trânteşti,

El e Cel Care Se lupt ,ătu eşti cel ce biruieşti!

194


Înc sunt departe, luptă

Înc sunt departe, lupt,ăz rile-s str ine,ă ăurl patimi neîntrerupt ăura lor spre mine.

Înc sunt în drum, alergăne-ncetat spre int ,ţ ătimpu-i tot mai scurt, dar merg,somn s nu m mint .ă ă ă

Lucru-i tot mai mult, trudesc,nop ile-mi fac zile,ţtoate câte putrezesclep dându-mi-le.ă

Tu eşti chiar la uş , vii,ălumea geme-n munc ,ădezbina ii T i copiiţ ăuit de porunc .ă ă

Mi-arde fa a pentru totţce-ar putea şi nu e –spre lumin -aş vrea s -mi scotă ăneamu-ntreg s -mi suie.ă

Doamne, de-ar putea ai meimai gr bit s vad ,ă ă ăce-aş cânta, strângând cu ei fericita road !ă

Şi ce liber i-aş sl viŢ ăFa a fericitţ ăcând la cap t mi-aş priviăslujba împlinit !ă

195

Traian DORZ

„Aici vom muri“

În vestitele lupte de la M r şeşti – undeă ă cei mai viteji fii ai poporului nostru, însufle i iţ ţ de dragostea p mântului str moşesc şi deă ă iubirea libert ii neamului nostru, săţ -au m surat cu puhoiul unor oştiri n v litoareă ă ă nespus mai numeroase şi mai înarmate – s-au petrecut minuni de vitejie!

Acolo, o grup de ap r tori au f cut ună ă ă ă cerc în jurul pozi iei lor şi au scris cu arma peţ p mânt:ă

„Aici vom muri sau vom învinge!“

N-au murit to i. Dar au învins to i.ţ ţC ci, când eşti hot rât s şi mori,ă ă ă

totdeauna vei fi înving tor.ăÎmpotriva dragostei care biruie moartea nu

mai exist nici o arm .ă ăAşa s fie şi dragostea noastr pentruă ă

Hristos, fra ii mei şi surorile mele! (Rom. 8,ţ 39).

Nu te teme!

Psalm 90, 5-11:„Nu trebuie s te temi nici de groaza dină

timpul nop ii,ţ

196


nici de s geata care zboar ziua,ă ănici de ciuma care umbl în întuneric,ănici de molima care bântuie ziua în amiaza

mare.O mie s cad al turi de tineă ă ăşi zece mii la dreapta ta,dar de tine nu se va apropia.Doar vei privi cu ochii şi vei vedea r spl tirea celor r i.ă ă ăPentru c zici: «Domnul este locul meu deă

ad post!»ăşi faci din Cel Prea Înalt turnul t u deă

sc pare,ăde aceea nici o nenorocire nu te va ajunge,nici o urgie nu se poate apropia de cortul

t u.ăC ci El va porunci îngerilor S i s teă ă ă

p zeasc în toate c ile tale“.ă ă ă

Isaia 43, 2:„Dac vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine;ă

şi râurile nu te vor îneca; dac vei merge prină foc, nu te va arde şi flac ra nu te va aprinde.“ă

Proverbe 3, 21-26:„Fiule, s nu se îndep rteze înv turileă ă ăţă

acestea de ochii t i:ăp streaz în elepciunea şi chibzuin a!ă ă ţ ţC ci ele vor fi via a sufletului t u şi podoabaă ţ ă

gâtului t u.ăAtunci vei merge cu încredere pe drumul

197

Traian DORZ

t uăşi piciorul nu i se va poticni.ţCând te vei culca, vei fi f r team , şi cândă ă ă

vei dormi, somnul î i va fi dulce.ţNu te teme nici de spaima n prasnic , niciă ă

de o n v lire din partea celor r i;ă ă ăc ci Domnul va fi n dejdea taă ăşi El î i va p zi piciorul de c dere.“ţ ă ă

Ioan 16, 33:„V-am spus aceste lucruri ca s ave i paceă ţ

în Mine. În lume ve i avea necazuri; darţ îndr zni i, Eu am biruit lumea.“ă ţ

198


R mâi la datorieă

R mâi la datorie, cu ochii înainte,ăoricât de aspru gerul sau para de fierbinte,oricine-ar fi s pleceăşi-oricât de greu s - i fie,ă ţr mâi la datorie, r mâi la datorie.ă ă

Hristos te-a pus acolo şi El te cerceteaz ,ăîn cea mai grea furtun tu lupt şi vegheaz ;ă ă ăorice te ameninţăsau orice te îmbie,r mâi la datorie, r mâi la datorie.ă ă

Nu ine la via mai mult ca la-nviere,ţ ţănu- i vinde conştiin a pe nici un fel de-avere,ţ ţHristos te-a pus acoloşi cât po i sta El ştie;ţr mâi la datorie, r mâi la datorie.ă ă

Nimic s nu- i întreac puterea de r bdare,ă ţ ă ăla timp sfârşi-va totul în imn de s rb toare,ă ăcununa Lui de slavăHristos i-o d şi ie;ţ ă ţr mâi la datorie, r mâi la datorie.ă ă

199

Traian DORZ

17. MUNCITOR VREDNIC

Marea credin a cuiva se vede în lucrurileţă mici cel mai bine.

Marile stânci sunt formate din nisipul mic, lipit unul de altul.

Iar marile caractere au fost acelea care au ştiut s fac fiecare lucru mic cu o grij mareă ă ă şi cu un respect sfânt.

Mântuitorul a spus cu gura Sa sfântă aceste nemuritoare adev ruri:ă

„Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari.

Şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari.

Deci, dac n-a i fost credincioşi în bog iileă ţ ăţ nedrepte, cine v va încredin a adev rateleă ţ ă bog ii?ăţ

Şi dac n-a i fost credincioşi în lucrulă ţ altuia, cine v va da ce este al vostru?“ (Lucaă 16, 10-12).

200


În via a noastr de fiecare zi, multe suntţ ă lucrurile pe care trebuie s le facem. Şi nuă toate sunt nici de durat lung , nici deă ă însemn tate mare.ă

Dar un om care are conştiin a r spunderiiţ ă fiec rui act al s u nu-şi permite s fac cuă ă ă ă neb gare de seam chiar nici unul dină ă lucrurile pe care le face.

Mintea lui treaz d valoare fiec rei lucr riă ă ă ă pe care o înf ptuieşte.ă

Dac nu-i nevoie, nu face nici un lucruă numai pentru a se afla în treab .ă

Dar dac e nevoie s fie f cut, atunci elă ă ă ştie c trebuie f cut cel mai bine.ă ă

Un cui, dac trebuie b tut undeva, trebuieă ă nu oriunde, ci exact acolo unde este cel mai potrivit loc pentru el. Nu va fi b tut oricum, ciă exact aşa cum e cel mai bine.

Bineîn eles c acesta este un exemplu, darţ ă de aici, de la cel mai mic lucru, pornesc toate.

Iar cine se deprinde a fi în felul acesta în lucrurile sale, nu va putea fi altfel nici în lucrurile altuia.

Cine s-a obişnuit s -şi fac o problem deă ă ă conştiin din fiecare act al vie ii lui, acela nuţă ţ va putea face nic ieri şi nimic decât aşa cumă se ştie şi se poate cel mai bine. Şi cum se cere cel mai frumos.

Fie c -l vede cineva, fie c nu-l vede.ă ă

201

Traian DORZ

Fie c primeşte pentru aceasta o plată ă corespunz toare, fie c nu.ă ă

Fie c lucreaz unui mul umitor, fie că ă ţ ă lucreaz unui nemul umit.ă ţ

Iat , aici am ajuns la adev ratul fel de a fiă ă al unui muncitor care este credincios în Domnul Iisus.

Munca este un act divin.Dumnezeu Însuşi lucreaz (Ioan 5, 17).ăHristos lucreaz (Ioan 9, 4).ăDuhul Sfânt lucreaz (I Cor. 12, 11).ăCuvântul lucreaz (Evrei 4, 12).ăŞi toate aceste lucr ri sunt des vârşite.ă ăIat gândul care trebuie s ne însufle ească ă ţ ă

şi pe noi, care suntem, dac suntem,ă împreun -lucr tori cu Dumnezeu.ă ă

Cine ştie s fac binele şi nu-l faceă ă s vârşeşte un p cat (Iacov 4, 17; Luca 12,ă ă 47).

Munca noastr este pâinea noastr .ă ăŞi, dup cum pâinea este sfânt , şi muncaă ă

trebuie socotit la fel.ăÎnc din copil rie noi am fost crescu i deă ă ţ

p rin ii noştri în credin a c pâinea este cevaă ţ ţ ă sfânt. C , dac o calci în picioare sau umbliă ă neatent cu ea, faci un p cat de moarte.ă

Fa de munc , noi tot aşa am fostţă ă înv a i.ăţ ţ

N-am început niciodat nici un fel deă

202


munc decât cu rug ciune, cerând ajutorul şiă ă binecuvântarea lui Dumnezeu peste tot lucrul mâinilor noastre.

Acum trebuie s facem aceasta cu atâtă mai mult.

Privind actul muncii, în întregime, ca pe un act sfânt, ca pe o rug ciune, tot aşa privim şiă fiecare p rticic a ei.ă ă

Şi, cum ştim c rug ciunea nu se poateă ă face oricum, tot aşa gândim şi despre munc .ă

De aceea, frate, dac vrei s fii cuă ă adev rat credincios, înal munca ta pân laă ţă ă nivelul rug ciunii şi al pâinii pe masa ta.ă

Şi f -o în întregime, oriunde, oricând şi deă orice fel ar fi ea, numai în acest fel.

Dar de la cel dintâi minut, pân la cel dină urm al ei.ă

În fa a lui Hristos.ţPentru ochii lui Hristos.Pentru plata şi dragostea lui Hristos.Atunci vei fi cu adev rat vrednic deă

Dumnezeu.Şi cinstit de oameni.

Slav veşnic ie, Dumnezeul nostru,ă ă Ţ Ziditorul şi Creatorul tuturor celor v zute şi ală celor nev zute…ă

Slav ie, Celui ale C rui mâini lucrează Ţ ă ă atât de mult şi atât de frumos.

203

Traian DORZ

Te rug m, ajut -ne pe fiecare dină ă lucr torii T i s lu m pild de la Tine. Şi, înă ă ă ă ă orice loc de munc am fi puşi, mâinileă noastre s se deprind a lucra cu dragoste,ă ă cu spor şi frumuse e tot ceea ce trebuie sţ ă ias din ele pentru Tine, pentru semeniiă noştri şi pentru cei ce au nevoie de lucrul nostru.

Trezeşte în fiecare om care munceşte conştiin a datoriei şi a r spunderii pentruţ ă orice moment şi pentru orice p rticic aă ă muncii sale,

ca s -şi dea toate silin ele s câştige nuă ţ ă numai priceperea, dar şi evlavia pentru tot ce munceşte.

Amin.

204


Curaj, trudit sem n toră ă

Curaj, trudit sem n tor,ă ănu dezn d jdui pe cale,ă ăoricât de greu e-al t u ogor,ăsporeşte- i râvna muncii tale.ţ

Împr ştie- i tot mai cu-avântă ţs mân a bun şi curat ,ă ţ ă ăpe ploi, pe arşi e şi vânt,ţc-o-ncredere nezdruncinat .ă

Chiar dac -i prea mult loc pietros,ăsau spinii-i vezi crescând prea tare,sau corbi prea mul i strângând folos,ţtu seam n f r -ncetare.ă ă ă ă

C ci, sem nând neobosit,ă ăpierind ce-i rânduit pierii –va creşte rodul însutital harului şi-al mântuirii.

Chiar dac -arunci s mân a taă ă ţsc ldat -n lacrimi şi-n sudoare,ă ătrudit sem n tor, nu sta,ă ădestul e Mâine S rb toare.ă ă

C ci nu va fi mai minunatăşi-n cer cunun mai sl vită ă ăca pentru-acel ce-a sem natăcu mâna mai b t torit .ă ă ă

205

Traian DORZ

Cel mai cumplit blestem

Un necredincios întreb odat :ă ă– Ce fel de blestem a fost acela pe care

Dumnezeu l-a dat şarpelui când a fost alungat din rai: „…şi tu s te hr neşti cu rân “? Mieă ă ţă ă îmi pare c n-a fost blestem deloc.ă

B rbatul a fost blestemat cu munca.ăFemeia cu durerea.Dar şarpelui, chiar celui mai vinovat, în loc

s fie osândit cel mai greu, nu i s-a dat nici oă pedeaps . C ci p mânt afl el oriunde să ă ă ă ă m nânce. Şi târâtul pe jos nu cere nici oă osteneal .ă

Dar un credincios i-a r spuns, zicând:ă– De om, Dumnezeu n-a vrut s seă

despart niciodat .ă ăB rbatului i s-a dat munca, pentru ca,ă

fiindu-i greu, el s cear ajutorul luiă ă Dumnezeu. Iar dup izbând , s -Iă ă ă mul umeasc .ţ ă

Femeii i-a dat durerile şi teama, pentru ca, temându-se, s cear ajutorul lui Dumnezeu.ă ă Iar dup izb vire, s -I mul umeasc .ă ă ă ţ ă

Dar şarpelui, pentru c el a fost cauzaă r ului tuturor, i s-a dat totul, tocmai pentru că ă Dumnezeu n-a vrut s mai aib nici o leg tură ă ă ă cu el. S nu mai vin niciodat în fa a luiă ă ă ţ Dumnezeu, s n-aib nevoie s -I mai ceară ă ă ă nimic lui Dumnezeu.

Acesta este cel mai mare blestem.

206


Celor credincioşi Dumnezeu le rânduieşte munca grea, via a aspr şi adesea multeţ ă suferin e, pentru ca mereu s vin în Fa a Lui.ţ ă ă ţ

Şi mereu s in leg tura cu El prină ţ ă ă aceasta.

Dar celor r i le-a dat de toate, ca niciă m car s n-aib nevoie de rug ciune şi deă ă ă ă credin .ţă

De aceea ei, tr ind în îmbuibare, n-au niciă credin , nici rug ciune, nici Dumnezeu.ţă ă

Vai, acesta este îns cel mai cumplită blestem!

* * *

Un creştin adev rat, oriunde este angajată s fac un lucru, nu-l va face niciodat deă ă ă mântuial , nici de teama supravegherii, ci îlă va face cu h rnicie, socotindu-se un angajat ală Domnului, unul care lucreaz pentru Domnul.ă

Un ostaş al Domnului va lucra oriunde şi orice, din toat inima, ca pentru Domnul.ă

Creştinul biblic este un om harnic… Un om care îşi câştig pâinea şi traiul vie ii sale prină ţ munc cinstit .ă ă

Din lene se naşte ho ia, adic furareaţ ă

207

Traian DORZ

muncii altuia. Ho ia tr ieşte numai întreţ ă oamenii leneşi. Acolo unde lipseşte Biblia şi este prezent p catul.ă

Dac lenea trupeasc este o ruşine şi ună ă p cat, apoi lenea duhovniceasc , lenea de aă ă merge la biseric şi la adunare, lenea de aă cerceta Biblia şi pe fra i, lenea de a lucraţ pentru Domnul şi pentru Evanghelie, lenea din care umbli s furi suflete câştigate de-aă gata de al ii este o ruşine şi un p cat şi maiţ ă mare.


208



Dumnezeu a creat pe om pentru munc .ă Pentru aceasta i-a dat m dularele necesare.ă Deci omul cel leneş şi trândav se abate de la rânduiala lui Dumnezeu şi de la scopul pentru care a fost creat de El.

Nu este cu putin a se mântui acela careţă mai leneveşte chiar şi dup ce a primită credin a.ţ


Cine este leneş în cele mici nu va putea înainta nici în cele mari.

Sf. Vasile cel Mare

Lenea este pierzarea sufletului şi poate face, spre pierzare, mai mult decât demonii.

Sf. Ioan Sc rarulă

Dac nu munceşte cineva, acela nu-L areă în el pe Hristos, pentru c Hristos a spus:ă „Tat l Meu lucreaz , iar Eu de asemeneaă ă lucrez“. Cine este un leneş în cele duhovniceşti este un fiu al pierz rii.ă

Avva Ilie

209

Traian DORZ

Când munca mea se va sfârşi

Când munca mea se va sfârşi,mergând spre odihnire,ce fericit voi auziduioasa Ta poftire!

Când ostenit îmi voi culcaspre Tine fruntea rece,ce fericit odihna Taasupra mea va trece!

Când f r griji voi adormiă ăspre Mâine Diminea ,ţăce fericit m va p ziă ăa p cii Tale Fa !ă ţă

În marele-Nvierii ceas din a odihnei lume,ce fericit doritu- i glasŢm va chema pe nume!…ă

O, Scump şi Preaiubit Iisus, cât harul T u m ine,ă ă ţce fericit şi ce supusmi-e duhul meu în Tine!

Ce fericit şi-ncrez torăîn Tine-s pe vecie,pot s tr iesc şi pot s moră ă ăcu-aceeaşi bucurie!

210


18. FRATE STATORNIC

Fr ietatea noastr este familia sufletuluiăţ ă nostru.

Dup cum suntem lega i prin legeaă ţ trupului de familia noastr trupeasc , tot aşaă ă suntem lega i prin legea Duhului de familiaţ noastr duhovniceasc .ă ă

Şi, dac legile trupului, care este trec tor,ă ă sunt atât de adânci şi de tari, cu atât mai adânc şi mai tare trebuie atunci s ne sim imă ţ lega i de cele ale Duhului!ţ

Dac credin a este Harul lui Dumnezeuă ţ (Efes. 2, 8),

dac ă primirea este prin Cuvântul lui Hristos (Rom. 10, 17),

dac darul este de la Duhul Sfânt (I Cor.ă 12, 11)

şi dac fiecare trebuie s r mân acoloă ă ă ă unde a fost chemat (I Cor. 7, 20),

atunci fiecare adev rat credincios trebuieă s fie pe deplin încredin at c numai atunciă ţ ă

211

Traian DORZ

împlineşte voia lui Dumnezeu când r mâneă hot rât şi statornic pe totdeauna cuă Dumnezeu în fr ietatea şi în înv tura înăţ ăţă care a fost chemat şi aşezat de la început.

Atât este de adev rat şi de potrivit cu voiaă Domnului acest lucru, încât pân şi cele maiă smerite suflete, sincere, simt acest adev r.ă

Statornicia este un har de la Dumnezeu şi fericite sunt sufletele care o au şi care o p streaz .ă ă

Pentru c cel nestatornic îşi pierde oriceă valoare nu numai în fa a lui Dumnezeu, darţ chiar şi în fa a oamenilor (Ps. 119, 113; Iacovţ 1, 6-8).

Piatra care nu-şi face un loc statornic este mişcat de orice trec tor.ă ă

Pomul tot mereu mutat din loc în loc n-aduce rod niciodat .ă

Şi credinciosul f r Fr ietate este ca omulă ă ăţ f r c min.ă ă ă

Frate, dac eşti încredin at c familia taă ţ ă duhovniceasc îşi trage numele din Hristosă (Efes. 3, 15),

dac ai intrat în ea prin naşterea din nou,ăşi dac ai primit în ea pacea inimii, iertareaă

p catelor şi p rt şia cu Hristos,ă ă ăatunci cum s - i mai po i c lca leg mântulă ţ ţ ă ă

aici pus?Cum s - i mai po i p r si locul în care te-aă ţ ţ ă ă

212


chemat, aici, Hristos?Şi cum s fii necredincios în lucrul ă aici

încredin at ie? (I Cor. 4, 2).ţ ţ

Nu este indiferent unde lucrezi şi unde ai fost chemat!

Nu este totuna dac lup i aici sau în altă ţ ă parte!

Nu este tot la fel dac r mâi aici sau mergiă ă altundeva!

Iat , oştirea unui împ rat p mântesc esteă ă ă întreag a lui. Totuşi nici un ostaş, o dat scrisă ă într-o unitate, nu se mai poate muta în alta.

Chiar în cuprinsul aceleiaşi unit i, ostaşulăţ nu-şi poate schimba dup pl cerea sa locul înă ă care a fost pus. Ci orice plecare f r învoireaă ă comandantului este socotit dezertare şi esteă pedepsit aspru.ă

Iat , în poporul Domnului, din vechime,ă fiecare semin ie îşi avea steagul ei, fiecareţ familie num rul ei şi fiecare ins locul s u.ă ă

Nimeni nu se putea schimba dup capulă lui, dintr-o parte în alta, f r a fi pedepsită ă necru tor.ţă

Pân şi în ceata celor r i era o ordine şi oă ă ascultare.

Atunci cum, numai în Oştirea Domnului să nu fie o lege a statorniciei?

Numai în ceata Domnului s nu fie oă

213

Traian DORZ

pedeaps pentru cei nestatornici?ăS poat oare merge fiecare cum vrea,ă ă

când vrea şi unde vrea?Nu, ci suntem încredin a i c se înşealţ ţ ă ă

amar cei ce cred c Dumnezeul nostru nu esteă un Dumnezeu al rânduielii (I Cor. 14, 33).

De aceea noi credem cu t rie că ă

Dumnezeu ne vrea şi pe noi s fim statorniciă ca El. Şi leg mântul nostru s fie neschimbată ă ca al Lui.

Şi acolo s r mânem, în Lucrarea şi întreă ă fra ii de la început.ţ

S creştem cu ei.ăS suferim cu ei.ăS ne bucur m cu ei.ă ăS ducem împreun cu ei jugul şi sarcinaă ă

Lucr rii lui Hristos, aşa cum a binevoit El.ăPentru ca şi la înviere şi la r spl tire s neă ă ă

bucur m tot împreun (I Cor. 15, 23).ă ăSlav veşnic ie, Dumnezeul nostruă ă Ţ

credincios şi adev rat, Care eşti neschimbat.ăŞi Care Î i ii leg mântul şi dragostea Taţ ţ ă

pân la sfârşit aceeaşi.ăTe rug m, f -ne şi pe noi s avem oă ă ă

credin neschimbat , o dragosteţă ă neschimbat , o înv tur şi o fr ietateă ăţă ă ăţ neschimbat pe totdeauna.ă

Toate, aceleaşi pe care ni le-ai d ruit Tu oă dat pentru totdeauna!ă

214


Te rug m, ai mil , în bun tatea Ta, deă ă ă acele suflete nestatornice pe care duhurile am gitoare sunt gata s le am geasc . Suntă ă ă ă gata s le fac s -i p r seasc pe fra ii dintâi,ă ă ă ă ă ă ţ credin a dintâi, chemarea dintâi…ţ

Sunt gata s se ia dup orice duh nou,ă ă dup orice Evanghelie deosebit , dup oriceă ă ă promisiune înşel toare… şi s -şi p r sească ă ă ă ă dragostea dintâi.

Te rug m, nu-i l sa, Doamne, s fac acestă ă ă ă mare p cat de a-şi p r si adunarea (Evrei 10,ă ă ă 25-27), c ci acesta este p cat contra Duhuluiă ă Sfânt.

Ca s nu fie pedepsi i cum scrieă ţ înştiin area Ta.ţ

Ci, statornici pân la cap t, s capeteă ă ă cununa biruitorilor.

Amin.

215

Traian DORZ

Statornicia este-un har

Statornicia este-un harşi fericit e-acel ce-o are,c -n urma lui pe veci r sară ăizvoare şi m rg ritare.ă ă

Nu-i suflet mai adev rat,ănu-i so mai vrednic de-alipire,ţnu-i vestitor mai de urmatca cel statornic în iubire.

Nu-i frate mai nedesp r it,ă ţnici prieten mai ales s poarteăun nume mai nepre uitţca cel statornic pân-la moarte.

Nu-i credincios adev rat,ăp rinte mai cu vrednicieădecât acel ce şi-a p stratăcredin a cu statornicie.ţ

În el nu-i umbr , nici nu-i fum,ăci-i cur ie şi-umilin ,ăţ ţănemaiştiind decât de-un drum,de-o-nv tur şi-o credin .ăţă ă ţă

În el furtunile-ajung rar,r mân pu in şi trec gr bite,ă ţ ădar las -un mai puternic jarăşi-aduc noi z ri, mai str lucite…ă ă

Statornic Dumnezeu Ceresc,nu- i cer mai mare avu ieŢ ţdecât s - i cred şi s - i urmeză Ţ ă ŢCuvântul cu statornicie.

216


Nu m las lan ul…ă ă ţ

În timpul marilor prigoniri pentru credin ,ţă un tân r credincios a fost dus în fa aă ţ judec torului p gân care i-a poruncit aspru:ă ă

– S te lepezi de credin a ta!ă ţ– Nu m las lan ul! – a r spuns tân rul.ă ă ţ ă ă– Eşti nebun? – i-a zis judec torul. Ce lană ţ

nu te las ? Tu eşti dezlegat, nu ai nici un lan .ă ţ– Nu m las lan ul înaintaşilor meiă ă ţ

credincioşi în Dumnezeu. Ei sunt lan ul de aurţ prin care eu sunt legat de El şi nu m potă rupe. Pot s m rup de via a asta, pot s mă ă ţ ă ă rup de lumea asta şi de trupul acesta, dar de Dumnezeul meu şi de înaintaşii mei nu mă pot rupe. Leg tura cu El şi cu ei este mai tareă decât toate celelalte leg turi.ă

Lan ul acesta nu m las .ţ ă ăŞi curând a ajuns pentru vecii vecilor

fericit la Dumnezeul lui şi la înaintaşii s iă sfin i.ţ

* * *

Cât în lume ine înc lupta-ntre p cat şiţ ă ă

217

Traian DORZ

har,locul nostru-i lâng Domnul: ori la jug, oriă

pe altar.Vai de credinciosul care este liber şi sl vităunde Biblia-i oprit şi Hristos e prigonit!ă

218



E mai uşor s te p zeşti a nu c dea, decât,ă ă ă dup ce ai c zut, s te mai po i ridica.ă ă ă ţ

Nu te mândri c stai în picioare, ci teme-teă mai degrab , întruna, s nu cazi.ă ă


C derile din credin vin din neglijareaă ţă rug ciunii, a postului şi din neascultareaă Cuvântului lui Dumnezeu.

Sf. Talasie Libianul

Cine cade pe podele se mai ridic , dar cineă cade din credin poate s moar pe veci. ţă ă ă

Sf. Nil Sinaitul

Mai uşor este a cur i un suflet necuratăţ decât a aduce la via un suflet, odat curat,ţă ă dar care a c zut din nou în vechile lui p cateă ă şi f r delegi, dinainte.ă ă

Sf. Teodor

* * *

219

Traian DORZ

Taina puterii şi a biruin ei noastre nu st înţ ă puterea noastr , ci în puterile care vin de Susă peste puterile noastre, atunci când ochii noştri l crimeaz , când inima noastr se roag , cândă ă ă ă sufletul nostru se lupt .ă

C derea din credin este un lucru greu şiă ţă un p cat mare. Fra ii mei, priveghea i şi vă ţ ţ ă ruga i neîncetat cu to ii, ca s nu c de i înţ ţ ă ă ţ ispite şi în p cate, ca s nu ajunge i, în nici ună ă ţ fel, pricin de sminteal pentru Domnul şiă ă pentru Lucrarea Evangheliei Lui.

Pentru cei c zu i, dar care n-au ajuns încă ţ ă îndr ci i şi pierdu i cu totul, ne vom ruga şi neă ţ ţ vom lupta s -i mântuim din nou, aducându-iă iar şi în ascultarea Domnului, la picioareleă Crucii Lui (Iacov 5, 19-20).

Dar de ceilal i, ne vom p zi şi cu to iiţ ă ţ trebuie s fim cu mare grij , ca s nu c demă ă ă ă şi noi, ca s nu ne trag iar şi ă ă ă cu ei şi pe noi, dup cum spune tot Cuvântul lui Dumnezeu.ă


*

Evrei 10, 25-27:„S nu p r sim adunarea noastr cum auă ă ă ă

220


unii obicei; ci s ne îndemn m unii pe al ii şiă ă ţ cu atât mai mult, cu cât vedem c Ziua seă apropie.

C ci, dac p c tuim cu voia dup ce amă ă ă ă ă primit cunoştin a adev rului, nu mai r mâneţ ă ă nici o jertf pentru p cate, ci doar o aşteptareă ă înfricoşat a Judec ii şi v paia unui foc careă ăţ ă va mistui pe cei r zvr ti i.“ă ă ţ

221

Traian DORZ

Nu-i loc mai sfânt

Nu-i loc mai sfânt decât acela unde-I Hristos şi-unde-s ai S i,ăacolo-i Duhul Sfânt putere, acolo dragostea-i v p i;ă ăCuvântul Sfânt acolo-i soare, credin a-i umblet fericit,ţiar p rt şia sfin itoare e-avutul cel mai str lucit.ă ă ţ ă

Nu-s st ri mai sfinte ca acelea de pe Taborul luminosăcând e Hristos în to i ce cânt şi to i ce cânt -s înţ ă ţ ă Hristos.Când de Hristos e plin Cuvântul şi-n rug ciune-i plină de El,atunci şi-afar , şi-n l untru Hristos str luce-n oriceă ă ă fel.

Nu-i ceas mai sfânt decât acela în care-s fra iiţ aduna iţşi inimi lâng inimi ă una în duh se roag -ăngenunchea i.ţCând rug ciunea lor se nal sc ldat -n lacrimi prină ţă ă ă Hristos,îngerii-s fra i, iar fra ii-s îngeri, p mântu-i sus, iarţ ţ ă ceru-i jos.

Nu-i har mai sfânt decât acela s fii cu Domnul şi cu-ăai S iăîn rug ciune, şi-n cântare, şi-n lacrimi lâng fra ii t i.ă ă ţ ăOriunde-s ei f tot şi du-te, oricâ i sunt ei f tot şiă ţ ă stai,oricum sunt ei f tot şi-i caut , c unde-s ei e-un colă ă ă ţ de rai.

222


19. P STOR ADEV RATĂ Ă

Oaie poate fi oricine, p stor îns nu poate.ă ăFiu poate fi oricine, p rinte nu poate fiă

chiar oricine.Gloat poate fi oricine, îndrum tor îns nu.ă ă ăC ci, pentru a fi o oaie sau o gloat ,ă ă

adeseori nu trebuie decât un pântec care să cear , o gur care s strige şi un pumn careă ă ă s amenin e.ă ţ

Dar pentru a fi un p stor, un p rinte, ună ă adev rat îndrum tor, i se cere nespus maiă ă ţ mult şi altceva, cu totul mai înalt.

i se cere în primul rând iubire şi inim .Ţ ăApoi în elepciune şi prevedere.ţApoi curaj şi puterea st pânirii.ă

Iubirea turmei î i atrage alipirea ei.ţÎn elepciunea p storirii î i atrage încredereaţ ă ţ

p stori ilor.ă ţIar curajul şi puterea de st pânire î iă ţ

atrage respectul, supunerea şi urmarea

223

Traian DORZ

îndeaproape a ascult torilor t i.ă ă

Hristos este Pilda str lucit de la Careă ă trebuie s deprindem toate virtu ile.ă ţ

Iar cei care L-au urmat pe El mai îndeaproape s ne fie dovada c se poate să ă ă le deprindem şi noi, cum le-au deprins ei.

Cel mai minunat imn al Bunului P stor Iisusă l-a scris minunatul psalmist David, care el însuşi a fost mai întâi un p stor adev rat.ă ă

În Psalmul 22 sunt ar tate atât de minunată iubirea, în elepciunea, curajul şi puterea inimiiţ lui Iisus, marele, şi bunul, şi puternicul nostru P stor.ă

În Evanghelia dup Sfântul Ioan, laă capitolul 10, este scris c Însuşi Domnul Iisusă S-a ar tat pe Sine c este tot aşa.ă ă

Iar capitolul 21 din aceeaşi Evanghelie, arat c dup învierea Sa, El d dea Sfântuluiă ă ă ă Apostol Petru – şi nu numai Lui, ci şi tuturor celor ce vor mai avea pân în veci s fieă ă p stori ai turmei Sale – porunca şi condi iileă ţ p storirii.ă

Porunca cea mai mare şi condi ia cea maiţ dintâi este: iubirea.

Iubirea lui Hristos. Şi iubirea tuturor oilor, oi elor şi ţ mieluşeilor Lui, ar tat fa de Elă ă ţă tocmai prin grija fa de ele.ţă

Deci cea dintâi grij a unui p stor adev rată ă ă

224


este hrana oilor pe care le p storeşte.ăEl poate s umble fl mând, dar oileă ă

Domnului nu trebuie s fl mânzeasc . Eleă ă ă trebuie s fie duse la p şuni verzi.ă ă

El poate s umble însetat, dar oileă Domnului trebuie duse neap rat la ape deă odihn .ă

El poate s plâng , dar sufletele oiloră ă Domnului trebuie s fie totdeauna înviorate.ă

Ca s le poat pov ui pe c r ri drepte,ă ă ăţ ă ă trebuie neap rat ca el s le cunoasc şi să ă ă ă umble mereu înaintea lor pe aceste c r ri.ă ă

Chiar şi când este vorba de cea mai mare amenin are şi primejdie, fiecare oaie trebuieţ s simt în ajutorul ei toiagul şi nuiauaă ă p storului, spre a nu se teme de nici un r u.ă ă

Toiagul, care este sprijinul, ocrotirea şi ajutorul apropiat.

Şi nuiaua, care este mustrarea, supravegherea şi îndrumarea apropiat .ă

De ce David era iubit de ai lui? Pentru c elă nu a c utat folosul lui, ci al poporului s u.ă ă

Când era în lupt şi ardea de sete, nişteă viteji ai lui s-au dus la fântâna dintre fronturi şi, cu pre ul vie ii lor, iţ ţ -au adus pu in ap caţ ă ă s bea. Dar el n-a vrut s-o bea, ci a v rsat-oă ă înaintea Domnului, zicând: S m ferească ă ă Domnul s beau eu sângele acestor viteji care,ă cu pre ul vie ii lor, mi-au adus-o. Şi a r bdatţ ţ ă

225

Traian DORZ

împreun cu ai s i (I Cronici 11, 17-19).ă ăDac n-au avut s bea to i, n-a b ut nici el.ă ă ţ ăDavid şi-a pus via a pentru oile sale (Iţ

Sam. 17, 35).Aşa cum a f cut Hristos (Ioan 10, 11).ăAşa cum a f cut Petru, apostolul S u (IIă ă

Petru 1, 14).Aşa cum a f cut Pavel, marele s u frate (IIă ă

Tim. 4, 6).Aşa cum au f cut to i cei al c ror fel deă ţ ă

via ni se porunceşte s ni-l amintim mereuţă ă şi a c ror pilda trebuie s o urm m (Evrei 13,ă ă ă 7).

Frate lucr tor al lui Hristos, iat cum seă ă cere s fie un p stor adev rat!ă ă ă

Ia pild de la cine i se porunceşte şi fiiă ţ chiar aşa cum i se cere! (I Petru 5, 1-4).ţ

Ori nu mai fi nicicum.Slav veşnic ie, Iisuse Doamne, Mareleă ă Ţ

nostru P stor Bun!ăSlav veşnic ie pentru m sura pe care aiă ă Ţ ă

ar tat-o c trebuie s o aib un p storă ă ă ă ă adev rat!ă

Slav ie pentru c Tu ne-ai iubit atât deă Ţ ă mult, încât i-ai dat via a Ta pentru a oŢ ţ mântui pe a noastr .ă

Slav ie pentru to i acei minuna i urmaşiă Ţ ţ ţ ai T i care ne-au dat pildele vrednice la careă Cuvântul T u ne porunceşte s privim. Şi aă ă

226


c ror credin s o urm m!ă ţă ă ăTe rug m, d ruieşte fiec rui chemat laă ă ă

p storirea oilor tale o inim plin de iubire, deă ă ă în elepciune şi de curaj,ţ

pentru ca întreag turma Ta s fieă ă p storit în aşa fel, ca la venirea Ta s le po iă ă ă ţ da tuturor şi fiec ruia cununa aceea care nuă se poate vesteji, a slavei.

Amin.

* * *

Hristos Domnul este prima Jertf pe-a Luiă Sfânt Cale,ă

pilda Sa-i mai mult ca Vestea Bun -a-ănv turii Sale.ăţă

O istorie asemeni nimenea pe lume n-are,El, Mântuitorul Unic, este-al veşniciei

Soare.

227

Traian DORZ

Nu-i iubire ca a Ta

Nu-i iubire ca a Tanic ieri, Iisuse,ăs -mi sfin easc inima,ă ţ ănu-i în veci, Iisuse.

Nu-i l caş ca gândul meuănic ieri, Iisuse,ămai dorit lui Dumnezeu,nu-i în veci, Iisuse.

Nu sunt st ri cum Tu îmi daiănic ieri, Iisuse,ăun mereu mai dulce rai,nu-i în veci, Iisuse.

Nu e viitor sl vitănic ieri, Iisuse,ăcât cel dragostei g tit,ănu-i în veci, Iisuse.

Nu-i cântare mai cu dornic ieri, Iisuse,ăcât al dragostei fior,nu-i în veci, Iisuse.

Nu-i nici zare, nici seninnic ieri, Iisuse,ăca lumina-n care vinpentru veci, Iisuse.

Şi de harul ce-l primescpeste tot, Iisuse,pân -n veci Î i mul umesc,ă ţ ţpân -n veci, Iisuse.ă

228


Oile, oi ele, mieluşeiiţ

Aceste cuvinte ale Domnului arat nuă numai vârstele trupeşti ale credincioşilor, adic : b trânii, cei în putere şi tineretul.ă ă

Ci arat şi st rile lor sufleteşti, adic : ceiă ă ă mai crescu i duhovniceşte, cei mijlocii şi ceiţ încep tori.ă

Adev ratul p stor vrednic va trebui s aibă ă ă ă nu numai grija, dar şi priceperea s dea hranaă duhovniceasc fiec rei vârste.ă ă

Şi fiec rei st ri a celor fa de care e dator.ă ă ţăVorbirile sale, sfaturile sale şi faptele sale,

de fiecare dat s fie atât de în elepte, atâtă ă ţ de pl cute şi atât de uşoare, încât din ele să ă poat lua fiecare îndeajuns.ă

Dup puterea sa.ăŞi dup trebuin ele sufletului s u.ă ţ ăAtunci p şunea a fost bun . Hranaă ă

s n toas . Şi p storul adev rat.ă ă ă ă ă

* * *

Sunt oameni care-au fost vesti i prin mareaţ lor avere,

prin vitejii,prin arta lor,prin ştiin sau putere,ţă

229

Traian DORZ

dar cei ce-au fost cu-adev rat mai mari înă omenire

sunt cei ce-au fost mai bunişi cei ce-au fost mai cu iubire.I Petru 5, 2-4:„P stori i turma lui Dumnezeu, care esteă ţ

sub paza voastr , nu de sil , ci de bun voie,ă ă ă dup voia lui Dumnezeu; nu pentru un câştigă mârşav, ci dup lep darea de sine.ă ă

Nu ca şi cum a i st pâni peste cei ce v-auţ ă c zut la împ r eal , ci f cându-v pildeă ă ţ ă ă ă turmei.

Şi, când se va arata P storul cel Mare, ve iă ţ c p ta cununa care nu se poate vesteji, aă ă slavei.“

Evrei 13, 7:„Aduce i-v aminte de mai-marii voştri,ţ ă

care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uita i-v cu b gare de seam la sfârşitulţ ă ă ă felului lor de vie uire şi urma i-le credin a.“ţ ţ ţ

Fapte 20, 28:„Lua i seama dar la voi înşiv şi la toatţ ă ă

turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca s p stori i Biserica Domnului, peă ă ţ care a câştigat-o cu Însuşi Sângele S u.“ă

230


*

Fiul meu, înva -un lucru:ţăblând via a-ntreag fiiţ ăcu duşmani ori cu prieteni,cu b trâni sau cu copii;ăcine nu e slug bun , chiar de-ajungeă ă

ani o mie,nici st pân cu vorba bun în via n-o să ă ţă ă

fie.

231

Traian DORZ

O, dragii fra i şi suroriţ

O, dragi fra i şi surori ce-L iubi i pe Hristosţ ţîntr-un duh şi-ntr-un gând credincios,alergând, ostenind şi veghind, nu uita i:ţpentru El nu-n zadar alerga i.ţ

Osteni i ne-ncetat pentru Domnul acumţpe-orice timp, pe-orice loc şi-orice drum,cât ve i fi ori trimişi, ori chema i de-al S u har,ţ ţ ăpentru El n-alerga i în zadar.ţ

Sem na i ne-ncetat str lucitu-ă ţ ă I Cuvântşi pe nor, şi pe ger, şi pe vânt,r bd tori, ne-nfrica i şi smeri i nu uita i:ă ă ţ ţ ţpentru El nu-n zadar sem na i.ă ţ

Priveghea i ne-ncetat rug tori şi-nfrâna i,ţ ă ţCrucea Lui dup El vi-o purta i,ă ţc ci, umblând şi lucrând, chiar plângând cuă

amar,pentru El nu veghea i în zadar.ţ

Aştepta i ne-ncetat iubitori pe Hristosţcu un rod mai curat şi frumos,c ci Iisus tot ce-a spus va-mplini, nu uita i:ă ţpentru El nu-n zadar aştepta i.ţ

O, dragi fra i şi surori, doar pu in mai avem,ţ ţs-alerg m, s lucr m, s veghem,ă ă ă ănici un drum, nici un greu, nici un plâns, nici un

darpentru El nu va fi în zadar.

232


20. ROB CONŞTIINCIOS

„Care este deci robul credincios şi în eleptţ pe care l-a pus st pânul s u peste ceataă ă slugilor sale ca s le dea hrana la vremeă hot rât ? Ferice de robul acela pe careă ă st pânul s u la venirea lui îl va g si f cândă ă ă ă aşa.“ (Matei 24, 45-46)

M-am f cut tuturor toate, ca s -i câştigă ă pe to i (I Cor. 9, 22).ţ

„Singuri şti i c ci mâinile acestea au lucratţ ă pentru trebuin ele mele şi ale celor ce erau cuţ mine.“ (Fapte 20, 34)

În osteneli, în necazuri, în privegheri, în foame, în sete, în posturi, în frig, în lips deă îmbr c minte…ă ă

şi ap sat de grija pentru toate Bisericile…ăCine este slab, şi s nu fiu şi eu slab? Cineă

cade în p cat, şi eu s nu ard?… (II Cor. 11,ă ă

233

Traian DORZ

23-29).

Iat starea şi cinstea unui rob credincios şiă conştiincios!

Iat m sura în care trebuie s se supun elă ă ă ă tuturor, pentru slujirea lui Dumnezeu,

şi m sura în care el s se supun luiă ă ă Dumnezeu, pentru slujirea tuturora.

Chipul cel mai str lucit al acestui rob a fostă Hristos, Care, „m car c avea chipul luiă ă Dumnezeu, totuşi n-a socotit ca un lucru de apucat s fie deopotriv cu Dumnezeu, ci S-aă ă dezbr cat pe Sine Însuşi şi a luat chip de rob,ă f cându-Se asemenea oamenilor.ă

La înf işare a fost g sit ca un om, S-aăţ ă smerit şi S-a f cut ascult tor pân la moarte,ă ă ă şi înc moarte de cruce“ (Filip. 2, 6-8).ă

Iat care este gândul lui Hristos, pe careă trebuie s -l avem şi noi.ă

Iat m sura smereniei Lui, pe care s ne-oă ă ă însuşim şi noi.

Iat starea pân la care trebuie s creştemă ă ă în jos şi noi, dup pilda Domnului nostru.ă

Marii şi Sfin ii Lui Apostoli, care ne-au l satţ ă scrise aceste adev ruri, aşa au crescut.ă

R d cinile sunt m sura ramurilor.ă ă ăUn pom îşi va în l a cu atât mai mari şiă ţ

mai puternice ramuri în sus, cu cât îşi va adânci mai mari şi mai puternice r d cini înă ă

234


jos!C ci – dup cum s-a mai spus – „ramurileă ă

sunt nişte r d cini în aer, dup cum r d cinileă ă ă ă ă sunt nişte ramuri în p mânt“.ă

Amândou pornesc din inima pomului, dară unele sunt condi ionate de celelalte.ţ

Roadele cele mai s n toase, întinse maiă ă spre cer, sunt hr nite şi crescute de r d cinileă ă ă cele mai smerite, adâncite cel mai mult în jos, în p mânt…ă

R d cina cea mai adânc este smerenia,ă ă ă din care creşte creanga ascult rii.ă

Din aceast r d cin sunt roadele cele maiă ă ă ă înalte, cele mai frumoase şi cele mai dulci.

Unde aceast r d cin s-a uscat, acolo seă ă ă ă usuc şi creanga de vârf, creanga ascult rii. Şiă ă cad şi roadele ei.

Iar un pom cu vârful uscat va ajunge curând la foc.

Un lucr tor al lui Hristos f r conştiin aă ă ă ţ ascult rii,ă

f r supunerea smereniei…ă ăf r dovada unui duh gata s se facă ă ă ă

tuturor toate este un om pierdut.Sfântul Pavel scrie: Pavel, rob al lui Hristos

(Rom. 1, 1).Sfântul Petru scrie: Petru, rob al lui Hristos

(II Petru 1, 1).Sfântul Iacov scrie: Iacov, rob al lui

235

Traian DORZ

Dumnezeu (Iacov 1, 1).Sfântul Ioan scrie: Robul lui Hristos, Ioan

(Apoc. 1, 1).Fiindc au înv at de la Domnul lor cât deă ăţ

fericit este aceast stare de rob al luiă ă Dumnezeu.

Şi cât de asem n tor este acest chip cu ală ă lui Dumnezeu: chipul smereniei adev rate.ă

Frate lucr tor al lui Hristos, nici noi nu vomă putea face voia lui Dumnezeu, nici nu vom putea lucra împreun cu El dac nu ne vomă ă p trunde pân în adâncul sufletului de acesteă ă mari adev ruri.ă

E greu? Desigur c nu-i uşor s fii cel dintâiă ă la munc şi la datorie, dar cel din urm laă ă mas şi la plat .ă ă

Nu-i uşor s fii cel care s mearg prină ă ă orice vânt şi prin orice ploaie.

Nu-i uşor s fii cel care s fac totdeaunaă ă ă partea cea mai grea.

Şi cel care s dea totdeauna şi care s nuă ă aştepte niciodat ;ă

şi cel care nu poate pleca acas sau laă odihn pân lucrul nu-i gata;ă ă

şi cel care nu se poate culca pân nu le-aă aşezat pe toate;

şi cel care nu se aşaz la mas pân nu s-ă ă ăau s turat ceiă lal i to i;ţ ţ

şi cel care nu se poate aşeza jos pân cândă mai st cineva în picioare…ă

236


Dar numai aşa eşti cum te vrea Hristos!

Slav veşnic ie, Marele nostruă ă Ţ Dumnezeu. Marele nostru St pân. Şi Smeritulă nostru Rob…

Slav ie, Iisuse Doamne!ă ŢDin dragoste pentru Tat l, Te-ai f cută ă

ascult tor pân la moarte.ă ăŞi din dragoste pentru noi, Te-ai smerit

mai mult ca orişicare, slujindu-ne nou şiă sp lând p catele noastre.ă ă

Slav ie pentru str luci ii T i robi care,ă Ţ ă ţ ă f când asemenea ie, s-au robit şi ei mântuiriiă Ţ noastre.

Te rug m, binecuvânteaz pe oriceă ă lucr tor al T u şi pune în inima lui duhulă ă ascult rii Tale. Şi gândul smereniei depline.ă

Pentru ca, având acest duh al T u şi acestă gând, s se poat smeri asemenea ie,ă ă Ţ îndeplinindu-şi conştiincios şi r spunz toră ă slujba sa pentru ai T i în aşa fel, încât Tu s -iă ă po i spune în Marea Zi a R spl tirii:ţ ă ă

Bine, rob bun şi credincios… intr înă bucuria Domnului t u… şi a fra ilor t i.ă ţ ă

Amin.

237

Traian DORZ

S nu pot, Doamne, s m lasă ă ă

S nu pot, Doamne, s m lasă ă ăde Tine niciodat ,ăchiar de-aş l sa la orice pasăo dragoste-ngropat .ă

Cu cât m duc mereu şi vinămai singur de oriunde,de-a Ta iubire mai deplindoresc a m p trunde.ă ă

În orice loc, de orice rând,c rarea-nsingurată ăs mi-o înv luie mai blândă ălumina Ta curat .ă

S n-am amar neîndulcit,ănici nop i neluminate,ţnici orizont nestr lucit,ănici cereri zbuciumate.

Ci numai Tu s -mi fii mereuăPrieten pe-orice cale,iar dorul sufletului meu –tr irea voii Tale.ă

Mai greu de-ar fi la orice pass -mi ard via a toat ,ă ă ţ ăs pot orice, dar s Te lasă ăs nu pot niciodat .ă ă

238


Eu r mân robul t uă ă

Pe vremea când mul i oameni erauţ vându i ca robi în pie e, un credincios şi-aţ ţ cheltuit o mare avu ie pentru a merge dintr-ţun târg în altul ca s r scumpere pe astfel deă ă nenoroci i şi s -i lase liberi.ţ ă

Odat , r scump rând pe un rob dină ă ă mâinile unui st pân nemilos, i-a zis robului:ă

– Eşti liber, du-te unde vrei!– Unde s m duc eu? – i-a r spuns robulă ă ă

eliberat. Nimeni pe lume nu este atât de bun ca tine. Eu r mân robul t u pe totdeauna, c ciă ă ă numai tu ai avut mil de mine…ă

Hristos ne-a r scump rat ca s fim slobozi.ă ă ă Pre ul r scump r rii noastre a fost Sângeleţ ă ă ă Crucii Lui.

Cum dar s nu ne pred m noi în st pânireaă ă ă Lui şi cum s nu-L iubim mai presus de oriceă pân la moarte? C ci numai El a avut mil deă ă ă sufletele noastre!

* * *

239

Traian DORZ

Ferici i numim noi ast zi pe-acei ce-auţ ă r bdat întruna.ă

A fost totdeauna astfel, dar nu-i pentru totdeauna;

va-nceta odat chinul pentru to i cei f ră ţ ă ă vin –ă

fericirea lor pe urm va fi veşnic , deplin .ă ă ăMatei 12, 18-21:„Iat Robul Meu pe Care L-am ales,ă

Preaiubitul Meu, în Care sufletul Meu îşi g seşte toat pl cerea; voi pune Duhul Meuă ă ă peste El şi va vesti neamurilor judecata.

El nu Se va lua la ceart , nici nu va striga.ă Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe uli e.ţ

Nu va frânge o trestie rupt şi nici nu vaă stinge un fitil care fumeg , pân va face să ă ă biruie judecata.

Şi neamurile vor n d jdui în numele Lui.“ă ă

Matei 11, 29:„Lua i jugul Meu asupra voastr şi înv a iţ ă ăţ ţ

de la Mine, c ci Eu sunt blând şi smerit cuă inima; şi ve i g si odihn pentru sufleteleţ ă ă voastre.“

I Petru 3, 5-6:„Astfel se împodobeau odinioar sfinteleă

femei, care n d jduiau în Dumnezeu şi erauă ă supuse b rba ilor lor; ca Sara, care asculta peă ţ Avraam şi-l numea domnul ei. Fiicele ei v-a iţ

240


f cut voi dac face i binele f r s v teme i deă ă ţ ă ă ă ă ţ ceva.“

* * *

Ve i ajunge la cunun de umbla i, o fiiiţ ă ţ mei,

r bd tori în umbra Crucii, sinceri înă ă lumina ei,

c ci acel ce umbl sincer şi smerit cuă ă Dumnezeu

va culege roade sfinte şi din bine şi din greu.

* * *

Nici un r u nu este mai mare ca mândria.ă


*

Precum începutul c derii este mândria, totă aşa începutul în l rii este smerenia.ă ţă

Din ce te vei smeri mai mult în felul de a te purta, de a te îmbr ca, de a vorbi, vei creşteă

241

Traian DORZ

mai tare în Hristos.

Cunoaşterea adev rat a lui Hristosă ă trebuie s fac din tine cel mai smerit om înă ă felul t u de via .ă ţă

Cel mai bun semn c tr ieşti în duhulă ă Evangheliei Mântuitorului este umblarea înfrânat , îmbr c mintea cuviincioas şiă ă ă ă vorbirea smerit .ă


*

Fericit e-acela care poate-n viaţă renun aţ

la un drept al s u când asta e-n folosulă altuia.

242


Sfârşeasc -se frumosă

Sfârşeasc -se frumos aceast caleă ăpe care-o-ncepem ast zi ferici iă ţşi-oricâte-ar fi primejdiile sale,noi s-o str batem nemaidesp r i i.ă ă ţ ţ

Sfârşeasc -se frumos aceast luptă ă ăpurtat pentru Cauza lui Hristosăşi-naintarea noastr ne-ntreruptă ăs fie-ncununat luminos.ă ă

Sfârşeasc -se frumos aceast viaă ă ţăcu care-am str b tut acest pustiuă ăîn fericit-cereasca Diminea ,ţătrecând prin por i de aur str veziu.ţ ă

Sfârşeasc -se frumos c l toriaă ă ăspre Canaanul nostru str lucităşi-ajunşi în el, s -ncepem bucuriaăcea f r margini şi f r sfârşit.ă ă ă ă

…Şi va sfârşi-n curând, ave i credin ,ţ ţăsus inima – curând ve i fi la el!ţ ŢHristos ne-aşteapt -n Cer cu biruin ,ă ţăprivi i Cununa voastr -n Mâini la El…ţ ă

243

Traian DORZ

21. ÎNV TOR ŞI MODELĂŢĂ

În toate celelalte capitole scrise pân aiciă s-au ar tat adev rurile dumnezeieşti de careă ă trebuie s in seama un lucr tor al lui Hristosă ţ ă ă şi care fac din el un înv tor şi un model alăţă ascult torilor şi privitorilor lui.ă

În orice loc de munc ar fi.ăDin orice stare, de orice vârst şi de oriceă

sex.Sufletul lucr tor cu Dumnezeu este şiă

trebuie s fie îns , în chip deosebit,ă ă înv torul unei tr iri sfinte.ăţă ă

Şi în acelaşi timp el însuşi, în primul rând, modelul acestei tr iri spre care îi înva peă ţă al ii.ţ

Un doctor bolnav în zadar va da lec ii deţ s n tate cuiva. C ci îndat i se va spune:ă ă ă ă Doctore, vindec -te mai întâi pe tine însu i!ă ţ

Un om c zut într-o fântân în zadar vaă ă înv a pe altul cum se poate ieşi de acolo,ăţ fiindc acela îi va spune cu am r ciune,ă ă ă luându-l în râs: Ieşi tu mai întâi şi apoi mă

244


înva . Arat -mi cum ai ieşit tu, mai întâi, şiţă ă apoi voi şti cum s ies şi eu.ă

Oamenii, ca şi copiii, înva mai repede cuţă ochii decât cu urechile.

Mai degrab din ceea ce v d, decât dină ă ceea ce aud.

Mai mult din ceea ce le ar i, decât dinăţ ceea ce le spui.

V-am ar tat – spunea Mântuitorul alor S i –ă ă voia Tat lui. Şi v-am dat o pild cum s-o face iă ă ţ (Ioan 13, 15).

V-am ar tat – spuneau şi Sfin ii Apostoliă ţ Bisericii – prin cuvintele noastre… Şi v-am ar tat cu tr irea noastr cum s face i voia luiă ă ă ă ţ Dumnezeu (Fapte 20, 27-35).

Înv torul care nu este el însuşi modelulăţă înv turii sale nu va fi nici crezut, nici urmat,ăţă niciodat de nimeni.ă

Un astfel de înv tor va fi privit cuăţă dispre . Va fi ascultat cu neîncredere. Va fiţ urmat cu sil .ă

Dup înv tura lui nu va r mâne nici ună ăţă ă rod, nici o urm , nici o bucurie.ă

La împ ratul Napoleon a venit odată ă cineva cu statutul unei înv turi noi, pentruăţă care el cerea de la împ rat aprobarea legii.ă

Când ministrul s u i-a spus aceasta,ă împ ratul i-a zis: Înv torul acela care aduceă ăţă

245

Traian DORZ

o înv tur nou s moar el mai întâi pentruăţă ă ă ă ă înv tura lui dac este adev rat şi dupăţă ă ă ă ă aceea vom vedea şi noi cât a crezut-o şi a tr it-o el însuşi mai întâi; apoi o vom aproba.ă

Numai via a şi moartea dovedesc valoareaţ unui înv tor şi a unei înv turi.ăţă ăţă

Numai în fa a acestor dovezi, ascult torii şiţ ă privitorii ajung s cread cu adev rat.ă ă ă

Frate, înva -i şi tu pe to i oamenii, dac tuţă ţ ă mai întâi tr ieşti cele ce îi înve i pe al ii.ă ţ ţ

Dar dac tu nu tr ieşti decât pu in, înva -iă ă ţ ţă numai cât tr ieşti tu.ă

Când, din convingere şi din adev r, nu po iă ţ tr i nimic din cele ce vrei s -i înve i, atunci maiă ă ţ bine nici nu-i înv nimic.ăţă

Dac vrei s -i înve i pe al ii, înva tu maiă ă ţ ţ ţă mult decât cei pe care vrei s -i înve i.ă ţ

Dac vrei s devii scriitor, mai întâi citeşteă ă tu mai mult ca aceia pentru care vrei s scrii.ă

Şi dac vrei s chemi pe al ii la sfin enie,ă ă ţ ţ ridic -te mai întâi tu la starea din care s seă ă poat vedea de c tre to i c , înaintea luiă ă ţ ă Dumnezeu, via a ta este mai vrednic deţ ă urmat şi cuvintele tale sunt mai vrednice de crezut.

Fiindc înv tura ta trebuie s o tr ieştiă ăţă ă ă mai întâi şi mai mult tu însu i.ţ

Sau, dac nu, nu mai po i face pe nimeniă ţ s o tr iasc .ă ă ă

246


Frate lucr tor al lui Hristos, sor lucr toareă ă ă a Domnului, iat , ne apropiem încet deă sfârşitul acestor gânduri şi îndemnuri ale Duhului Sfânt.

Fie c ştii – şi te cutremuri – fie c nu- iă ă ţ pas prea mult, tu eşti un înv tor şi ună ăţă model pentru multe suflete!

Vei r spunde înaintea lui Dumnezeu nuă numai de ceea ce ai spus cu gura ta, ci mai ales de ceea ce le-ai ar tat cu tr irea ta celoră ă ce te v d.ă

Dac ii seama cu în elepciune şi cuă ţ ţ seriozitate de acest adev r, lucrarea pe care oă faci tu va r mâne şi va rodi.ă

Dac nu ii, va arde…ă ţŞi poate c va arde cu tine cu tot.ăC ci cuvântul „ca prin foc“ spune foarteă

mult.

Slav veşnic ie, Iisuse Doamne,ă ă Ţ Str lucitul nostru Înv tor şi Model!ă ăţă

Tu ne-ai spus care este voia şi înv turaăţă Tat lui.ă

Şi tot Tu ai fost Acela Care ne-ai ar tat prină via a Ta cum trebuie şi cum se poate împlini,ţ prin tr irea în orice condi ii omeneşti, această ţ ă înv tur .ăţă ă

Tu însu i ne-ai ar tat c cea mai str lucitţ ă ă ă ă fericire este a face voia lui Dumnezeu.

247

Traian DORZ

Şi cea mai str lucit r splat esteă ă ă ă mul umirea c ai f cut-o.ţ ă ă

Te rug m pe Tine s ne trimi i mereu de laă ă ţ Tat l pe Duhul Sfânt, Marele nostru C l uz şiă ă ă Binevoitor, Care s ne înve e toate lucrurile.ă ţ

S ne aduc mereu aminte de tot ce ne-aiă ă spus şi ne-ai ar tat Tu.ă

Şi s ne preschimbe din slav în slav după ă ă ă Chipul T u, spre a fi vrednici de crezut şiă vrednici de urmat de to i cei c rora ne trimi iţ ă ţ Tu s le propov duim Numele T u.ă ă ă

Amin.

* * *

Dumnezeu te pre uieşte tot cât şi tu-Lţ pre uieşti,ţ

El atâta e cu tine, cât şi tu cu El tr ieşti.ăÎn m sura-n care via a î i va sta-n luminaă ţ ţ

Sava fi şi-n tine lumin şi-altora vei lumina.ă

248


Mai este-o judecat !ă

Mai este, la sfârşit, o Judecat ,ăcumplita Judecat de Apoi,ăc ci trebuie pe drept s -şi ia r splată ă ă ăcum a lucrat oricare dintre noi.

Noi nu murim când inima-nceteaz ,ăl s m în urm tot ce-am scris şi spus,ă ă ădar tot ce d m la cei ce ne urmează ămereu d rod când noi de mult ne-am dus.ă

Avem copii – şi-i creştem dup vrere,ăavem elevi – şi-i înv m ce vrem,ăţăavem o turm -n grij şi-n veghereă ăşi-ntreaga lor r spundere avem.ă

C ci ei vor fi în lume şi-n viaă ţăaşa cum noi le-am spus şi ar tat,ăiar ei, la fel, aşa vor da pova ...ţăşi-un lung popor e-acum de noi format.

Îi creştem buni – la fel şi ei vor face!Îi creştem r u – aşa vor îndruma.ăNoi i-ndrept m înspre r zboi sau pace,ă ărând dup rând, pe câ i ne vor urma.ă ţ

Şi-abia atunci, la Marea Judecat ,ăvedea-vom to i uimi i, cu-adev rat,ţ ţ ăcât a salvat o creştere curat ,ăcât a ucis un suflet blestemat.

249

Traian DORZ

O, voi cei mari, r spunz tori de gloate,ă ăp rin i şi-ndrum tori pentru urmaşi,ă ţ ăvoi ve i purta r spunderile toate;ţ ăvoi creşte i sfin i sau creşte i ucigaşi.ţ ţ ţ

De-aceea, pentru tot ce ne urmeaz ,ăla Marea Judecat de Apoi,ăcu ochi uimi i, oricare o s vazţ ă ăcât r u sau bine a-nceput cu noi.ă

* * *

Ioan 5, 23:„Pentru ca to i s cinsteasc pe Fiul cumţ ă ă

cinstesc pe Tat l. Cine nu cinsteşte pe Fiul nuă cinsteşte pe Tat l Care L-a trimis.“ă

Luca 10, 10-11:„Dar în oricare cetate ve i intra şi nu vţ ă

vor primi, s v duce i pe uli ele ei şi s zice i:ă ă ţ ţ ă ţ«Scutur m împotriva voastr chiar şi prafulă ă

din cetatea voastr , care s-a lipit de picioareleă noastre; totuşi s şti i c Împ r ia luiă ţ ă ă ăţ Dumnezeu s-a apropiat de voi»“.

I Tim. 4, 11-12:„Porunceşte şi înva aceste lucruri:ţăNimeni s nu- i dispre uiasc tinere ea; ciă ţ ţ ă ţ

fii o pild pentru credincioşi: în vorbire, înă

250


purtare, în dragoste, în credin , în cur ie“.ţă ăţ

251

Traian DORZ

Hristos a fost… ca mine

Un misionar predica de mult vreme înă mijlocul unor triburi p gâne foarte înapoiate.ă

Tr ind în mijlocul lor, sufletul lui era plină de mil fa de starea lor mizerabil şi,ă ţă ă c utând s -i ajute în toate privin ele, doreaă ă ţ s -i aduc şi la cunoaşterea lui Hristos.ă ă

Dar, în marea lor s r cie mintal , ei nuă ă ă puteau în eţ lege cum a fost Hristos şi ce a f cut El pentru noi, oamenii, deci şi pentru ei.ă

Misionarul se str duia cu toat putereaă ă sufletului s u s le spun cum este Hristos deă ă ă bun, de iubitor, de plin de mil , de jertfitor…ă

– Oh, tot nu în elegem, ziceau ei. Cum s -Lţ ă putem iubi, dac nu putem în elege cum e El.ă ţ

– Hristos este… ca mine, le-a r spunsă misionarul, nemaiştiind cum s le zic .ă ă

– Oh, dac Hristos este aşa ca tine, i-auă r spuns ei plini de bucurie, noi credem în El şiă Îl primim în inima noastr .ă

Ce îndr znea , dar şi ce str lucit este oă ţă ă ă astfel de predic !ă

* * *

Începutul şi sfârşitul mântuirii-i

252


dragostea,totul de la ea începe, totul va sfârşi în

ea.

253

Traian DORZ


Nu este un alt mijloc pentru primirea harului ascult rii decât ascultarea.ă

Nimic nu poate sfâşia Trupul Bisericii atât de mult ca nesupunerea, neascultarea şi mândria.


Fugi de neascultare şi de nesupunere, c ciă atunci te vei învrednici de slav în veciiă vecilor.

Avva Isaia

Prin neascultare se risipeşte tot binele, iar prin ascultarea smerit se risipeşte tot r ul.ă ă

Triod

* * *

Firea cea veche din noi se poate trezi în orice moment şi poate r sturna totul.ă

Dac nu inem firea noastr r stignit şiă ţ ă ă ă pironit pe Crucea Mântuitorului Hristos, uşoră se poate ridica împotriva mântuirii noastre şi

254


s ne-o piard , c ci ea este nesupus şiă ă ă ă neascult toare. N-o putem birui decâtă r stignind-o.ă


255

Traian DORZ

Cu cât mai mul i te-nalţ ţă

Cu cât mai mul i te-nal în fa a lor model,ţ ţă ţcu-atât mai mult dator eşti s le şi fii astfel.ă

Cu suflet mai fierbinte, cu mers mai luminos,s le-arzi tot mai aproape şi-aproape deă

Hristos.

P şind dumnezeieşte peste-apele lumeşti,ăîncrederea-n minune şi-n al ii-o s trezeşti.ţ ă

Iertând dumnezeieşte, cu pre de suferin i,ţ ţcutremura i, ierta ii s se renasc sfin i.ţ ţ ă ă ţ

Iubind dumnezeieşte, cu orice pre amar,ţvei deveni mul imii un steag, un scut şi-un far.ţ

Chiar dac-ar cere-acestea tot sângele s - i dai,ă ţi-l d , c -n lume numai o dat via ai.ţ ă ă ă ţă

Tr indu- i-o eroic, jerfindu- i-o-ndr zne ,ă ţ ţ ă ţvei fi mântuitorul a mii şi mii de vie i.ţ

Iar inima mul imii înalt şi luminosţte va n l a aproape şi-aproape de Hristos.ă ţ

256


22. UN BIRUITOR VEŞNIC

Sl vit s fie Domnul c , iat – înso ind peă ă ă ă ţ lucr torul vrednic de încredere, care a fostă chemat de Dumnezeu la împreun -lucrarea cuă El, spre vestirea mântuirii în numele lui Hristos, şi care a fost rânduit s mearg apoiă ă ca s duc vestea acestei mântuiri la to iă ă ţ semenii s i –ă

ne-am apropiat de sfârşitul ostenelilor, luptei şi ispr vniciei sale…ă

L-am înso it de la început, din clipa când aţ fost str puns în inim de Cuvântul lui Hristos,ă ă

când, în focul rug ciunii şi în baiaă lacrimilor, s-a predat lui Hristos, ridicându-se de la picioarele Crucii Lui un om nou. N scută nu din sânge, nici din voia firii sale, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu (Ioan 1, 13).

Leg mântul lui de predare în slujba luiă Hristos a fost adânc şi adev rat.ă

257

Traian DORZ

Sufletul lui a fost sincer.Cugetul lui a fost curat.Toat fiin a lui a fost umplut de Hristos.ă ţ ăBucuria îngerilor Domnului din adunarea

din ceruri la întoarcerea lui a fost str lucită ă (Luca 15, 10).

Şi tot aşa a fost bucuria fra ilor dinţ adunarea lui de pe p mânt.ă

De atunci el a crescut în Domnul, iubit şi pre uit înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilorţ (Luca 2, 52; Prov. 3, 4; I Sam. 2, 26; Fapte 2, 47; Rom. 14, 18).

Curând s-a dovedit în via a lui c , în tot ceţ ă face şi vorbeşte, este p truns de conştiin aă ţ r spunderii fa de Domnul şi fa deă ţă ţă Fr ietatea sa.ăţ

Prin Cuvântul lui Dumnezeu, prin rug ciune şi prin p rt şia fr easc , via a lui aă ă ă ăţ ă ţ c p tat o tot mai mare lumin , cur ie şiă ă ă ăţ putere în tr irea şi m rturisirea Evangheliei.ă ă

Plin tatea Duhului Sfânt din l untrul lui aă ă f cut s se vad tot mai frumoase, în afar ,ă ă ă ă roadele acestei plin t i.ă ăţ

Astfel el s-a dovedit un vrednic om al lui Dumnezeu, în stare s p trund tainele luiă ă ă Dumnezeu, spre a le putea descoperi oamenilor.

Şi s în eleag tainele oamenilor, spre a leă ţ ă putea şi împlini pentru Dumnezeu.

258


Pentru c puterea înnoitoare şi în eleaptă ţ ă a Evangheliei lui Hristos era lumina şi bog iaăţ vie ii sale, el a împ r it prin orice cuvânt şiţ ă ţ prin orice pas al s u, în orice loc şi oricui, câteă ceva din bog ia aceasta fericit şi fericitoare.ăţ ă

Toate expresiile fiin ei lui au luat parte laţ Bun -Vesă tirea aceasta, dovedind cu lumina lor c vorba lui de aur ieşea dintr-o inim de aur.ă ă

Astfel prezen a lui în orice loc devine oţ lumin .ă

Seriozitatea lui inspir seriozitate.ăCinstea lui îndeamn la cinste.ăT cerea lui îndeamn la medita ie.ă ă ţPuterea care este peste el îndeamn laă

poc in .ă ţă

Neputând suferi minciuna şi nedreptatea, el ap r cinstea şi adev rul în orice loc şi cuă ă ă orice pre .ţ

Ca tat al familiei sale, ca so ori ca fiu ală ţ p rin ilor s i, el îşi împlineşte fa de ei în aşaă ţ ă ţă fel orice datorie, încât cap t un respectă ă aproape sfânt, în fa a tuturor.ţ

Acum a devenit un vrednic propov duitor ală lui Hristos.

Din pricina vie ii sale, tot cuvântul plin deţ putere şi de în elepciune care iese din gura luiţ este ascultat nu cum este ascultat cuvântul unui om, ci cum este Cuvântul lui Dumnezeu, aşa cum şi este în adev r. Şi mul i, crezându-l,ă ţ

259

Traian DORZ

vin la mântuire.

Ca un trimis al lui Hristos, el spune cu vrednicie Cuvântul lui Hristos.

Ca un om al rug ciunii, este totdeauna plină de putere şi înconjurat de evlavie.

Ca un ostaş vrednic al Domnului, el este un lupt tor neînfricat cu toate p catele din elă ă şi din al ii.ţ

Ca muncitor vrednic, el face cinste Domnului şi credin ei, pentru c punctualitateaţ ă lui, modestia lui, vrednicia şi priceperea lui îl fac s fie admirat şi iubit de colegi şi de superiori.ă

Fiind frate statornic în adunare, ascult toră şi ascultat, iubitor şi iubit, paşnic şi împ ciuitor, a devenit un stâlp pe care seă reazem mul i şi multe în Lucrarea luiă ţ Dumnezeu.

Fiind rob al tuturor pentru Hristos, el a devenit un p stor, un înv tor şi un modelă ăţă binecuvântat.

Acum se apropie de cap tul luptelor sale şiă de împlinirea fericit a ispr vnicieiă ă încredin at lui de c tre Hristos.ţ ă ă

Fa a lui str luceşte…ţ ăSufletele crescute de el str lucesc.ăCuvintele şi înv turile lui r mânăţă ă

nemuritoare.Pilda vie ii lui d tuturor faptelor şiţ ă

cuvintelor lui acoperire şi valoare nepre uit …ţ ă

260


Mergi fericit spre înviere şi cunun , vitează al lui Hristos şi vrednic împreun -lucr tor cuă ă El!

Şi faptele tale care au mers înaintea ta… şi faptele tale care te urmeaz , toateă m rturisesc despre tine c ai fost un vas deă ă cinste, folositor St pânului t u.ă ă

i-ai f cut datoria.Ţ ăIntr str lucit la r splata veşnic .ă ă ă ăŞi pre uieşte fericit cununa slavei.ţ

Slav veşnic ie, Marele nostru Dumnezeuă ă Ţ şi Mântuitor Iisus Hristos, Care, prin sl vitaă Biruin pe care ne-ai adus-o, ai f cut şi faciţă ă mereu atâ ia biruitori prin harul T u.ţ ă

Slav veşnic ie pentru fiecare lupt tor ală ă Ţ ă T u care trece în veşnicie biruitor!ă

Slav veşnic ie pentru fiecare împreun -ă ă Ţ ălucr tor al T u care cl deşte pe Temelia Taă ă ă aur, argint şi pietre scumpe, pe care focul încerc rii le face mai str lucitoare.ă ă

Te rug m, f ca fiecare ostaş al T u să ă ă ă sfârşeasc astfel.ă

Te rug m, f ca fiecare lupt tor al t u să ă ă ă ă lucreze astfel.

Pentru ca întreag Oştirea Ta s fie sl vit .ă ă ă ăÎntreag Lucrarea Ta s fie str lucitoare.ă ă ăŞi întreag lumea Ta s fie mântuit .ă ă ăPrin Tine şi prin ei.Amin.

261

Traian DORZ

Când ai luat pe um r crucea…ă

Când ai luat pe um r crucea s mergi pe calea luiă ă Iisus,din prima zi, ce piedici grele din orice parte i s-auţ pus!Ce crâncen te lovea vr jmaşul cu ur , chiar din primiiă ă paşi,ce lupte, ce poveri, ce pierderi, ca s te-nfrâng , să ă ă te laşi!N-a fost durere s te cru e, ispit s nu- i vin -nă ţ ă ă ţ ă gând,fiin s nu- i pun piedici şi ceas s nu-l petreciţă ă ţ ă ă plângând!

Dar rupt deplin de to i deodat , napoi n-ai vrut s maiţ ă ă priveşti,nainte n-ai z rit o raz , dar n-ai putut s nu p şeşti.ă ă ă ăPuteai s - i rupi de to i iubirea şi-n lacrimi inima s - iă ţ ţ ă ţ storci,puteai s mori în orice clip … dar nu puteai s maiă ă ă întorci.Prezentul tot i-era chemare, trecutul tot î i era şters,ţ ţn-ai vrut nici glas, nici chip, nici mânăvreai doar atât: s mergi,ă– şi-ai mers!

Privirea neclintit intindu- i la Crucea Celui Preaiubit,ţ ţnici dintr-o parte, nici din alta, nimica nu te-a mai vr jit.ăPuteau s cad , s se-abat sau s se lase-oricâ i peă ă ă ă ă ţ drum,puteau s - i fac r ni de moarte,ă ţ ă ădin tot ce-aveai, s - i lase scrum,ă ţputeau s - i vin mii de piedici, un munte după ţ ă ă cel lalt –ă

262


ce te-atr gea s mergi nainte era de mii de ori maiă ă nalt.

Te-ai poticnit ades pe cale… De multe curse-ai fost şi-nfrânt,dar harul te-a salvat din toate mai înt rit înă leg mânt…ă– Şi-acum, când cap tul e-aproape,ăprivind napoi, te-nchini smerit,adânc mul umitor spre Acela ce i-a r masţ ţ ă Nedesp r it,ă ţc -n tot ce- i d e numai milă ţ ă ăşi-n tot ce- i face-i numai harţşi Care Însuşi te va duce la Cer, cu-al biruin ei car…ţDin fa a cerurilor care te-aşteapt s le vii sl vit,ţ ă ă ămai binecuvânteaz -o dat p mântul unde-ai biruit.ă ă ă

263

Traian DORZ

Mai tare ca to i vr jmaşii s iţ ă ă

Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, este mai tare ca to i vr jmaşii S i.ţ ă ă

În decursul veacurilor au fost nenum ra iă ţ vr jmaşi puternici care au luptat împotriva luiă s -l nimiceasc . Dar Cuvântul lui Dumnezeuă ă era ca o stânc uriaş care a c zut de fiecareă ă ă dat peste cei ce voiau s o clinteasc – şi i-aă ă ă nimicit.

Credin a în Dumnezeu este mai tare ca to iţ ţ vr jmaşii S i. Ea a fost ca un cuptor uriaş careă ă n-a ars pe cei ce erau în el, dar a nimicit pe totdeauna pe cei care, prin focul prigonirilor, voiau s nimiceasc pe cei ce cred.ă ă

Hristos, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru, a fost, este şi va fi mai tare ca to i vr jmaşii S i.ţ ă ă

Istoria este martor c to i cei care s-auă ă ţ ridicat împotriva Lui au fost nimici i pân azi.ţ ă Profe ia este martor c to i cei care se vorţ ă ă ţ mai ridica împotriva Lui, pân în veac, vor fiă tot aşa de sigur nimici i (I Cor. 15, 25-26).ţ

Voi, care a i avut harul s -L cunoaşte i peţ ă ţ Iisus şi s -L înso i i, fi i tari şi plini deă ţ ţ ţ siguran a c lupta i pentru Biruitorul Veşnic.ţ ă ţ

Ultima biruin va fi a Lui şi a voastr .ţă ă

264


Muri i încredin a i de asta!ţ ţ ţ

265

Traian DORZ

Celui ce va birui

Domnul Iisus Hristos f g duieşteă ă biruitorului S u, numai în Cartea Apocalipsei,ă paisprezece r spl tiri:ă ă

1. Îi voi da s m nânce din pomul vie ii,ă ă ţ care este în raiul lui Dumnezeu (Apoc. 2, 7).

2. Nicidecum nu va fi v t mat de a douaă ă moarte (Apoc. 2, 11).

3. Îi voi da s m nânce din mana ascuns .ă ă ă4. Îi voi da o piatr alb şi pe piatra astaă ă

este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte (Apoc. 2, 17).

5. Îi voi da st pânire peste neamuri (Apoc.ă 2, 26).

6. Îi voi da luceaf rul de diminea (Apoc.ă ţă 2, 28).

7. Va fi îmbr cat în haine albe.ă8. Nu-i voi şterge nicidecum numele din

Cartea Vie ii.ţ9. Voi m rturisi numele lui înaintea Tat luiă ă

Meu şi înaintea îngerilor Lui (Apoc. 3, 5).10. Îl voi face un stâlp în Templul

Dumnezeului Meu.11. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului

Meu.12. Şi numele cet ii Dumnezeului Meu.ăţ13. Şi Numele Meu cel nou (Apoc. 3, 12).

266


14. Şi-i voi da s şad cu Mine pe tronulă ă Meu (Apoc. 3, 21).

– O, Dulce Iisus, f -ne şi nou parte deă ă acestea!

Amin.

267

Traian DORZ

S nu te plângi!ă

S nu te plângi când parc singur ă ăai mai r mas luptând din to i,ă ţtu nu-i vezi, dar în lupta sfântăai mii şi zeci de mii de so i.ţ

Tu nu-i cunoşti, c numai Domnulăcunoaşte-n orice loc pe-ai Lui,dar c-ai r mas în lupt singur,ă ătu niciodat s nu spui.ă ă

C ci Marele Hristos nu-Şi lasă ănici lupta, nici Cuvântul S u,ănenum rat -i Oastea careă ăînvinge zilnic pe cel r u.ă

Noi nu vedem decât în fa ,ţăpu in şi-ngust din Sfântul el,ţ Ţîntreaga-ntindere a lupteişi câ i lupt m – o ştie El.ţ ă

S nu te plângi când crezi c singură ăai mai r mas luptând din to i,ă ţdac-ai vedea, ai şti c -n luptă ăai mii şi zeci de mii de so i.ţ

Ci-ncrede-te-n Hristos şi luptănebiruit şi credinciosşi las toate celelalteădeplin în grija lui Hristos.

268


23. O ULTIM CHEMAREĂ

Sl vit s fie Domnul Care ne-a ajutat să ă ă ajungem pân aici!ă

Frate cititor, sor cititoare, se apropie clipaă s ne desp r im. Nu numai de cartea asta, ciă ă ţ şi de lumea aceasta.

Dar, înainte de a ne desp r i, vreau totuşiă ţ s -mi mai apropii o dat inima mea de inimaă ă ta şi s te rog s priveşti în ochii mei plini deă ă lacrimi

şi s -mi mai ascul i aceast ultimă ţ ă ă întrebare şi chemare:

care este starea ta şi lucrarea ta, în lumina tuturor celor ar tate ie de Cuvântul şi deă ţ Duhul Sfânt, pân aici, prin cartea aceasta?ă

Poate eşti un vechi chemat al Domnului sau poate eşti unul mai nou.

Poate eşti un suflet care i-ai dat toateţ silin ele s tr ieşti voia lui Dumnezeu cuţ ă ă conştiin a r spunderii tale fa de El, în toateţ ă ţă

269

Traian DORZ

vorbele şi faptele tale. Poate înc nu.ăDac aceste lucruri i-au fost scumpe şiă ţ

tr ite şi pân acum, citeşte-le şi bucur -teă ă ă amintindu- i-le, pentru ca s cape i şi maiţ ă ţ mult putere şi râvn , v zând c şi al i fra i aiă ă ă ă ţ ţ t i gândesc asemenea ie. E înc o dovad că ţ ă ă ă Hristos lucreaz la fel cu to i ai Lui.ă ţ

Dar dac înc nu le-ai tr it cu toat inimaă ă ă ă şi cu tot cugetul t u, atunci pune chiar în clipaă aceasta, cu poc in înl crimat , un nouă ţă ă ă leg mânt înl crimat – şi s le tr ieşti începândă ă ă ă chiar de acum. Şi întocmai aşa.

Aceasta va mai îndrepta, poate, ceva din ceea ce ai stricat pân acum lucrând cuă neb gare de seam .ă ă

Şi va face ca, mai departe, lucrarea ta să capete vrednicia pe care o pretinde Acela cu Care şi pentru Care lucrezi.

Poate c eşti un suflet am rât şi descurajată ă din pricin c ai v zut şi vezi pe atât de mul iă ă ă ţ care se intituleaz pompos cu denumiri şiă preten ii de „lucr tori ai lui Dumnezeu“ – iarţ ă faptele şi umbl rile lor fac numai ocară ă numelui lui Hristos. Numai pagub Lucr riiă ă Sale şi numai dezgust şi durere credincioşilor S i.ă

Şi te vei mira v zând c , în cartea aceasta,ă ă nu ai g sit nimic despre ei. Nimic despre via aă ţ lor desfrânat , lacom , hr p rea , necurată ă ă ă ţă ă şi dec zut …ă ă

270


Şi vei zice:– Bine, dar despre aceştia nimic? Nimic, ca

şi cum n-ar fi?– Da, dragul meu, nimic!Pentru c vrem s ne a intim ă ă ţ toate

privirile numai spre Hristos.Şi numai spre pildele luminoaseşi numai spre realiz rile str lucite…ă ă

La cine priveşti, dup acela te iei!ăVrem s privim numai la Hristos, şi nu laă

Satana.Numai la pildele sfinte, nu şi la cele

nefericite.Numai la realiz rile sl vite, nu şi la ruine şiă ă

la arsuri.În primul rând, pentru c ă credem din tot

sufletul c Hristos e mai puternic şi că ă Gândul Lui va fi mai atr g tor decât al celuiă ă r u.ă

Apoi pentru c ştim c în sufletul fiec ruiă ă ă om, partea lui Dumnezeu este mai tare decât partea p catului. De aceea dorim să ă însufle im aceast parte a Domnului.ţ ă

Ştim c orice iubitor de bine ne va daă dreptate.

Spre exemplele rele s privim cu mil . Şiă ă s le ajut m cu rug ciune.ă ă ă

Dac vor mai avea ceva bun, acei oameniă se vor ridica.

271

Traian DORZ

Dac nu vor avea nimic, şi aşa se voră pierde în scrumul focului şi în negura întunericului veşnic, împreun cu toată ă lucrarea pe care au f cut-o ei (Iuda 10-16).ă

Frate sau sor , aceast ultim chemare teă ă ă caut şi pe tine. Ascult-o şi tu din toateă cuvintele de pân aici. ă

Şi vino şi tu s îngenunchem şi s neă ă rug m împreun .ă ă

Apoi s ne ridic m hot râ i s devenim cuă ă ă ţ ă adev rat nişte vrednici lucr tori ai lui Hristos,ă ă spre a intra, la sfârşitul lucrului nostru, în bucuria lui Dumnezeu.

Împreun cu toat lucrarea noastr , ieşită ă ă ă dincolo din focul încerc rii, pe veci str lucit şiă ă ă vrednic .ă

Slav veşnic ie, Marele nostru Ziditor şiă ă Ţ Tat !ă

Slav veşnic ie, Iisuse Doamne, temeliaă ă Ţ lucr rii lui Dumnezeu.ă

Slav veşnic ie, Duhule Sfinte, În eleptulă ă Ţ ţ Îndrum tor al tuturor lucr torilor Evangheliei şiă ă ai Bisericii Tale vii.

Slav ie, Dumnezeul nostru, pentru mariiă Ţ şi vrednicii lucr tori pe care i-ai chemat şi i-aiă ales Tu, pentru continuarea zidirii Bisericii Tale pân la sfârşit.ă

Slav ie, Care ai adus aceast Str lucită Ţ ă ă ă

272


Lucrare pân la noi. Şi pe noi pân la ea.ă ăSlav ie, Care ne d ruieşti tuturor şi harulă Ţ ă

şi mijloacele prin care ne putem face copii şi lucr tori ai T i… M dulareă ă ă şi p rtaşi la această ă str lucit şi veşnic realizare a Ta.ă ă ă

Dumnezeule al Iubirii, al Puterii şi al În elepciunii, d ruieşte-ne fiec ruia dorin a,ţ ă ă ţ t ria şi priceperea de a fi o lucrare a Ta şiă nişte lucr tori ai T i adev ra i.ă ă ă ţ

Spre veşnica Ta slavăşi spre veşnica noastr fericire,ăMarele nostru Dumnezeu şi Mântuitor,Iisus Hristos.Amin.

* * *

Apoc. 22, 3-5:„Nu va mai fi nimic vrednic de blestem

acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului vor fi în ea.

Robii Lui Îi vor sluji. Ei vor vedea Fa a Lui şiţ Numele Lui va fi pe frun ile lor.ţ

Acolo nu va mai fi noapte. Şi nu vor mai avea trebuin nici de lamp , nici de luminaţă ă soarelui, pentru c Domnul Dumnezeu îi vaă lumina. Şi vor împ r i în vecii vecilor.“ă ăţ

273

Traian DORZ

O, clipa revederii Lui…

O, clipa revederii Luicine-ar putea-o spune,c grai pe lumea asta nu-iăcu limba s-o-mpreune!

Ce suflet ar putea-nc peaăsuprema bucuriea clipei ce cuprinde-n eaun dor de-o veşnicie?

Ce ochi, s poat neorbi iă ă ţprivi a ei lumin ,ăce vecii nemaim rgini iă ţi-ncercuie senin !ă

– O, clip -a revederii Lui,ăde-atâta timp dorit ,ăîn ce cuvinte s - i aduiă ţtr irea ta-nsorit !ă ă

În ce cânt ri s te cuprind,ă ăs -mi vii tot mai aproape,ăc ci câte nehotare-ntindănu mi te pot încape!

O, clip de etern întins,ărevino-ncet spre mineca, înmiitu- i har aprinsţs -l pot întreg re ine.ă ţ

274


* * *

Numai cu ajutorul Duhului Sfânt putem coborî foc în rug ciunile noastre şi înă adun rile noastre.ă

Pe Duhul Sfânt s -L rug m s ne înve e aă ă ă ţ ne ruga.


*

Orice gând şi orice vorb , orice fapt şi-ă ăorice pas,

via a ta s fie zilnic sfântul rug ciunii vas;ţ ă ăfiindc nu-i de-ajuns din gur rug ciunea aă ă ă

o spune:trebuie deplin s - i fie via a ta o rug ciune.ă ţ ţ ă

*

Hristos e Soarele Iubirii şi-n elepciunea-ţntreag -i El,ăEl e-adev rul şi El Calea pentru-a-L p trunde-ă ă

n orice fel.Dorin aţ dup El, ă c utareaă , e partea care tu

s-o pui,de-i sincer şi mare, ă sigur ajungi la dobândirea Lui.

275

Traian DORZ

Sl vit s fii, sl vit Iisusă ă ă

Sl vit s fii, sl vit Iisus,ă ă ăce biruin ne-ai adus,ţăce Praznic Sfânt ne-ai preg tit,ăsl vit s fii sl vit!ă ă ă

Sl vit, sl vit s fiiă ă ăpe veci de veşnicii,c -n harul T u ne-ai d ruită ă ătot ce-am n d jduită ă– mai mult de ce-am n d jduit;ă ăîn veci s fii sl vit.ă ă

Eram pierdu i când Te-am strigat,ţTu strig tul ne-ai ascultat,ăcu bra înalt ne-ai izb vit,ţ ăsl vit s fii, sl vit.ă ă ă

Din noaptea grea pe to i ne-ai scosţla locul larg şi luminos,ne-ai dat mai mult de ce-am gândit,în veci s fii sl vit.ă ă

Cu cei atât de mult dori i ţst m azi cântându- i ferici i,ă ţ ţtot ce-am cerut ne-ai împlinit,în veci s fii sl vit.ă ă

Ce scurte clipe-acum ne parto i anii lungi de chin amar,ţşi cu ce har i-ai copleşit,în veci s fii sl vit.ă ă

276


Sl vit s fie Domnul,ă ăc ci el ne-a d ruită ălumina şi-ajutoruls-ajungem la...

...SFÂRŞIT!

277

Traian DORZ

CUPRINS

Cuvântul Domnului spune ..................... 4Închinare ................................................ 5Iubire, d -ne harulă ................................. 6

1. Vrednic de încredere ............................ 7Hristos vrea suflete ............................. 11Pricepuser cu fuseser cu Iisus ă ă .......... 12Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ ................ 13Nu numai dorind izbânda .................... 15

2. Cea dintâi condi ieţ .............................. 16Am cu Hristos un leg mântă ................. 20Graba ascult rii ă ................................... 21Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ ................ 22Tot ce-a fost greu ................................ 24

3. Dovada chem riiă .................................. 25Îmi pare r uă ......................................... 29Numai datoria ...................................... 30Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ ................ 31Conştiin a datorieiţ ............................... 33

278


4. Mijloacele sfin iriiţ ................................ 34Iubire nici nu ştiu ................................. 38F binele din al t u ă ă .............................. 39Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ ................ 40De vrei s -ajungi st pânulă ă ................... 42

5. Plin de Duhul Sfânt ............................. 43O moarte str lucită ă .............................. 47R spunsul celui bun ă ............................. 48Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ ................ 49Purt torule al luminiiă ........................... 51

6. Ispravnic al tainelor ............................ 52Ce taine-ascunde aşteptarea ............... 56Tainica lucrare a Duhului Sfânt ........... 57Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ ................ 58Fercita-i a vorbi Cuvântul .................... 60

7. Vestitor al Evangheliei ....................... 61Tu care-nve i pe al iiţ ţ ............................ 65Puterea Cuvântului .............................. 66Ce spune Biblia despre sine ................ 67Nu pot s tacă ...................................... 69

8. Lumin a lumiiă ..................................... 70S nu mai ardem pentru noiă ................ 74Avu ia cea mai de pre ţ ţ ........................ 76Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ ................ 77M d ruiesc Luminiiă ă ............................. 79

9. Ap r tor al Adev ruluiă ă ă ....................... 80

279

Traian DORZ

În clipa m rturiei Taleă .......................... 84Curajul împ ratului ă .............................. 85Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ ................ 86O Nume Sfânt ...................................... 88

10. Cap al familiei .................................... 89P rinte, nu-nceta!ă ................................ 93Testamentul tat lui credincios ă ............ 94Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ ................ 95Aşa Te rog, Iisuse Doamne .................. 97

11. So credinciosţ .................................... 98O Doamne, r spl teşte mâiniiă ă ........... 102Ca so ia sufletului t u ţ ă ........................ 103Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ .............. 104Dragostea când e curată ................... 106

12. Fiu ascult toră ................................... 107Voi nu-mi sunte i în urm …ţ ă ............... 111Câmpii de grâne coapte .................... 111Tat l meu m-a trimis aici ă ................... 112Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ .............. 113Binecuvânta i p rin iiţ ă ţ ........................ 115

13. Mântuitor al ascult torilor s iă ă ...... 116Pân nu- i zideşti c lduraă ţ ă .................. 120Tu eşti legat de aproapele t u ă .......... 121Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ .............. 122De dragoste şi mil areă ..................... 123

14. Om al rug ciuniiă .............................. 124

280


O, creşte-mi, Rug ciune ă .................... 129Rug ciunea izb vitoare ă ă ..................... 130Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ .............. 131În ceasul sfânt al serii ........................ 132

15. Trimis al lui Hristos ......................... 133Ce greu e… ........................................ 137Trimisul lui Avraam ............................ 138L sa i-m s-alergă ţ ă ............................... 140

16. Lupt tor neînfricată ......................... 141Înc sunt departeă .............................. 146„Aici vom muri!“ ................................ 147Nu te teme! ....................................... 147R mâi la datorieă ................................ 149

17. Muncitor vrednic ............................. 150Curaj, trudit sem n toră ă ..................... 154Cel mai cumplit blestem .................... 155Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ .............. 157Când munca mea se va sfârşi ........... 158

18. Frate statornic ................................. 159Statornicia este-un har ...................... 163Nu m las lan ul ă ă ţ ............................... 164Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ .............. 165Nu-i loc mai sfânt ............................... 167

19. P stor adev rată ă ............................... 168Nu-i iubire ca a Ta ............................. 172Oile, oi ele, mieluşeii ţ ......................... 173

281

Traian DORZ

O, dragi fra i şi suroriţ ......................... 17520. Rob conştiincios .............................. 176

S nu pot, Doamne, s m lasă ă ă ........... 180Eu r mân robul t u ă ă ............................ 181Sfârşeasc -se frumosă ........................ 184

21. Înv tor şi modelăţă ........................... 185Mai este-o Judecat !ă .......................... 189Hristos a fost… ca mine ..................... 191Ce spun Sfin ii noştri P rin i ţ ă ţ .............. 192Cu cât mai mul i te-nalţ ţă ................... 193

22. Un biruitor veşnic ........................... 194Când ai luat pe um r Cruceaă ............. 198Mai tare ca to i vr jmaşii s i ţ ă ă .............. 199Celui ce va birui ................................. 200S nu te plângi!ă ................................. 201

23. O ultim chemareă ............................ 202O, clipa revederii Lui… ....................... 206Sl vit s fii, sl vit Iisusă ă ă ....................... 208

Cuprins .................................................... 210

282


Tehnoredactare computerizat ,ăcopert , aranjament grafic şi tipar:ă

Editura «OASTEA DOMNULUI» – Sibiu

283

Traian dorz lucrători-cu-dumnezeu - sibiu - 1999

Spiritual

Transcript of Traian dorz lucrători-cu-dumnezeu - sibiu - 1999