Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

232
Lumina iubitului fiu Lumina iubitului fiu Lumina iubitului fiu Lumina iubitului fiu 1 Traian Dorz Lumina iubitului fiu

Transcript of Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Page 1: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 1

Traian Dorz

Lumina iubitului fiu

Page 2: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

2 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

© Toate drepturile rezervateEditurii «Oastea Domnului», Sibiu

str. Ch. Darwin, 11tel. 0269/216677; fax 0269/216914

ISBN 973-710-020-4

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiDORZ, TRAIAN

Lumina iubitului fiu / Traian Dorz. - Sibiu:Oastea Domnului, 2005

ISBN 973-710-020-4

821.135.1-4

Page 3: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 3

C U G E T Ă R I N E M U R I T O A R E

4

TRAIAN DORZTRAIAN DORZTRAIAN DORZTRAIAN DORZ

������ �������� ��

Cugetări duhovniceşti

Editura «Oastea Domnului»Sibiu, 2005

Page 4: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

4 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Tot ce v-am scris aici cu lacrimie adevăr curat şi greu,mărturisit pe conştiinţăşi-n Numele lui Dumnezeu.

Nu-mi lepădaţi nici o frânturădin tot ce spun acum şi scriu,că tot ce nu-nţelegeţi astăziveţi înţelege mai târziu.

Page 5: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 5

Dumnezeule-al Luminii, Tu eşti Cel Preastrălucit,Tu, lumina tuturorace s-au dusori n-au venit,Tu eşti unica Lumină pentru câţi se ducşi vin,fără Tine-i întuneric şi pustiu, şi veşnic chin.

*

Tu, Cel mai aprins ca Sorii,Tu, Cel Nevăzut şi-Ascuns,Tu, ce ţii tot Universulşi în totul ne-Ajuns,Cel Nemuritor,Cel Unic,Cel Puternic,Cel Căutat,Singur Tu eşti Strălucirea,– să fii binecuvântat!

*

Tu, Lumina din Lumină,Cel Deplin din Cel Deplin,Cel din Care este Totul,Cel în Care toate vin,Cel pe Care-L cântă toate,Cel de toate mai presus,Ţie veşnică-nchinare,Preaslăvit şi Sfânt Iisus!

Page 6: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

6 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

*

Fiul meu, Hristos e Domnul şi Mântuitorul tău,şi pe mine, şi pe tine El ne-a izbăvit de rău,El ne luminează calea către-al Său Ierusalim,El ne dă şi-nvăţătura, şi puterea s-o trăim,El ne e nu numai pildă şi dumnezeiesc model,ci ne este şi puterea să trăim cum cere El.

Fiul meu iubit, urmează-L pe Iisus în orice caleşi El va purta-n lumină toate umbletele tale.Iar la capătul vieţii dusă-n umbră şi lumină,El va fi a ta răsplată strălucită şi deplină.

Page 7: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 7

În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

I i s u s H r i s t o s ,Marele nostru Dumnezeu şi Lumina noastră Scumpă,

Slavă veşnică Ţie!

Pentru că Tu eşti Lumina din Luminăşi Dumnezeu Adevărat din Dumnezeul Adevărat,Creatorul Strălucirii de orice felşi al tuturor celor cărora le-ai dat-o,Cel Care ai luminat venirea noastră în lumeşi vei lumina plecarea noastră din ea;

Pentru că Tu ai fost Soarele sfintei noastre copilăriişi al copiilor noştri sfinţi,Tu i-ai luminat pe părinţii noştri care s-au dusşi Tu îi vei lumina pe fiii noştri care vin;

Pentru că Tu i-ai călăuzit pe înaintaşii noştrişi Tu ne vei călăuzi urmaşii,Tu, Focul care i-ai umbrit pe cei dintâişi Norul care ne vei lumina pe noi, cei din urmă,până la ajungerea lor în Canaanul cel cerescşi până la a noastră în Ierusalimul cel de Sus,care sunt unul şi acelaşi;

Şi pentru că Acolo vom fitoţi şi pe totdeaunaîn Umbra Ta strălucităşi în Lumina Ta odihnitoare,

Slavă veşnică Ţie,Lumina noastră Scumpă şi Marele nostru Dumnezeu,

I i s u s H r i s t o s !

Page 8: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

8 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Cel ce-i binecuvântează pe cei mici – şi ei cresc mari,tot El binecuvântează pe cei slabi – şi se fac tari;El să-l binecuvânteze pe sărac, spre-a fi bogat,El să dea cununa Vieţii celor care-au alergat.

*

El, Cel Unic, n-are seamăn niciodată, nicăirişi mai mari ca veşnicia sunt a’ Lui nemărginiri,şi mai nalt ca Infinitul e-nsoritu-I nehotar;– slavă,înmiită slavăLui, Izvorului de Har!

*

O, cât de sublim e totul lângă Tine, Drag Iisus,ce lumină înfăşoară tot ce pe altar Ţi-am pus,ce transfigurare nalţă duhul nostru pe Taborcând de slava Ta ne umpli ochii din străfundul lorşi când Dragostea ne nalţă spre tărâmul cel sublimde la care, doar o treaptă,şi vom fi-n Ierusalim…

*

Sufletul ce Te pătrunde fericit – Cel nepătruns,a aflat Mărgăritarul cel de mare preţ, Ascuns,dobândind comoara care e de înmiite orimai presus şi mai frumoasă decât orişice comori.

*

Binecuvântat e veşnic al Tău Nume, Scump Iisus,binecuvântat e-oricine Te urmează mai supus;binecuvântează-mi fiul şi Ţi-l fă un sol divin,pân’ la marginile lumii preamărindu-Te deplin,a Ta slavă şi Lucrare înălţându-le măreţ,să-l faci vrednic de cununa celei mai cereşti vieţi.

Page 9: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 9

1. ÎMPLINIREA HOTĂRÂRILOR LUI DUMNEZEU

1. Tot ce a hotărât Dumnezeu se va împlini tot-deauna negreşit. Şi nu se va împlini niciodată decât ce-ea ce a hotărât Dumnezeu – iar nu ce au hotărât cei răi.

Dar toată răspunderea celor răi, care fac planuricontra lui Hristos şi alor Lui, rămâne vinovată şi veşni-că. Pentru că ei nu au avut numai mintea şi conştiinţacare să-i împiedice a săvârşi nelegiuirea, ci au avut şivoinţa liberă să nu o facă, dacă ar fi vrut să nu o facă.Dar au vrut – şi de-aceea au făcut-o.

Este drept să răspundă pentru asta.

2. Dumnezeu întoarce orice lucru spre binele alorLui. Chiar şi răul urzit contra lor de cei răi. Cei răi nuştiu asta. De aceea răspunderea şi vina lor rămâne în-treagă pentru rău. Fiindcă ei răul au vrut să-l facă.

3. Dumnezeu nu trimite niciodată pe nimeni în lu-crul Său fără a-l pregăti mai întâi pentru asta. Nici cei doi-sprezece ucenici n-au fost trimişi decât după anii lungide învăţătură şi experienţă prin care au fost pregătiţi.

Page 10: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

10 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Dumnezeu a lucrat împreună cu ei, fiindcă şi ei lu-crau împreună cu El. De aceea roadele lor au şi durată,şi frumuseţe, ca ale lui Dumnezeu.

Ce minunate sunt hotărârile şi lucrările lui Hristos!

4. Cei răi au şi ei libertatea să facă ce voiesc. Darnu cât voiesc. Şi nu cum voiesc. Are Dumnezeu grijă săle pună măsura la timp.

Însă când îşi umple fiecare măsura sa, când îşi pu-ne vârf păcatelor sale (I Tes 2, 16),

atunci fiecăruia îi vine plata sa.Are Dumnezeu Însuşi grija asta.

5. Nu puteţi face tot ce voiţi – spune Biblia (Gal5, 17).

Nici cei buni nu pot să facă tot binele pe care îlvoiesc. Nici cei răi, tot răul.

Însă intenţia, gândul îşi are toată însemnătatea sa, fiecă reuşeşte fapta, fie că nu. Căci, dacă ar avea stăpânireşi asupra împrejurărilor, cel care doreşte asta ar face.

De aceea omul rămâne cu meritul său, cu răspunde-rea sa întreagă şi se cuvine să-şi primească şi răsplata,şi osânda tot aşa.

Aşa judecă şi Dreptatea lui Dumnezeu (Mt 5, 28)şi aşa judecă şi Dreptul omenesc.

6. Dar bunătatea şi înţelepciunea lui Dumnezeu ve-ghează totdeauna asupra alor Lui, ca orice rău să se în-toarcă spre binele lor.

Răul făcut de fraţii lui Iosif l-a întors Dumnezeuspre binele lui şi al lor.

Page 11: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 11

Răul făcut lui Daniel s-a întors spre slavă şi biruinţă.Răul făcut de iudei apostolilor s-a întors spre bi-

nele Bisericii. De acest lucru cei răi nu ştiu.Ce minunat ştie să le orânduiască Dumnezeul nostru!

7. Când ajungi nesuferit undeva, este bine să numai rămâi acolo.

Când nu te mai poate suferi o familie, o adunare, osocietate sau o inimă, cel mai bine este ca, în linişte, săieşi şi să pleci de-acolo. Rămânerea pe mai departe nupoate aduce nici un folos nimănui.

Pleacă cel puţin pentru o vreme. Lasă un timp săvindece şi să liniştească totul.

8. Când legăturile tale cu cineva s-au stricat fărăleac, când îi vine greu să te mai şi vadă şi nu mai poatenici să te asculte, nici să-ţi vorbească,

cel mai bun lucru este să faci cum a făcut Avraam:să te desparţi cu pace (Fc 13, 9).

Trăim aşa de puţin pe pământul acesta – de ce sătrăim fără pace şi acest puţin, amărându-i pe alţii şiamărându-ne şi pe noi înşine?

Dacă nu poţi pleca pe totdeauna, pleacă cel puţinpentru o vreme.

Dacă nu poţi pleca din curte, pleacă cel puţin din casă.Dacă nu poţi pleca mai mult, pleacă cel puţin pen-

tru momentele cele mai grele.

9. Când în Iudeea nu mai este loc pentru tine, va fitotdeauna o Galilee care să te aştepte. Du-te acolo!

Page 12: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

12 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Când într-un loc nu mai poate fi suferit Cuvântul luiDumnezeu, mergi cu el în altă parte. Vor fi totdeauna alţiicare abia vor aştepta să-l audă. Şi îl vor primi cu bucurie.

Săturarea unora a fost totdeauna prilejul unui marehar pentru alţii care flămânzeau de mult.

10. Dacă primii creştini ar fi fost bine primiţi şi iu-biţi în Ierusalim, poate n-ar fi ajuns Evanghelia până lamarginile pământului.

Dacă părintelui nostru sufletesc nu i-ar fi fost spartcuibul de acasă, cine ştie dacă ar mai fi ajuns chemareamântuirii vreodată până la inimile noastre!

Dacă din durerea lor a ieşit bucuria noastră şi dinlacrimile lor cântările noastre,

o, cât de tainic lucrează harul lui Dumnezeu!

11. Dacă uneltirile unor oameni caută să te alungeşi pe tine de unde eşti, vestitorule al Domnului, nu teîndurera prea tare şi nu deznădăjdui. Du-te fără să ţi sesfâşie inima, fiindcă Domnul îngăduie asta.

Şi să ştii că din toate nu va ieşi decât un bine. Dacănu trupesc pentru tine, dar pentru alţii, sufletesc, sigur.

12. Uneori ne mişcăm foarte greu dintr-un loc undeam prins câteva rădăcini. Şi începem să ne lenevim sausă ne îngrăşăm.

Dar Domnul are grijă să nu pierim. Dacă dragosteaşi râvna pentru El nu ne pot mişca, atunci vin cei răi şi nefac să mergem. Sau vin necazurile şi ne silesc să plecăm.

Ce bine este că Domnul are grijă de asta! Căcialtfel greu am ajunge să ne socotim străini şi călători pepământ, când ne merge bine pe el.

Page 13: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 13

Nouă nu prea ne place să locuim în corturi caAvraam, spre a ne muta uşor. Ci mai degrabă zidim pie-tre ca Lot.

Din acestea apoi numai trimişii lui Dumnezeu nepot scoate, adesea împingându-ne, ca să nu ardem acolocu ele cu tot.

13. Hristos nimiceşte ura şi dezbinarea oriundeajunge El.

El este Pacea care din doi totdeauna face unul. Ca-re îi apropie pe cei depărtaţi, care îi împacă pe cei cer-taţi, care acoperă prăpăstiile, care nimiceşte vrăjmăşiile,care trece peste orice deosebiri dintre suflete.

Aceasta o face Hristos oriunde este primit şi as-cultat sincer.

14. Oriunde se ridică ziduri despărţitoare, priviţi bineşi veţi vedea că diavolul este acela ce le ridică, şi păcatul.

Căci numai păcatul dezbină – şi ceea ce este din păcat.Dumnezeu şi Cuvântul Lui nu despart, ci unesc su-

fletele oamenilor.Nu versetele sfinte fac dezbinarea, ci păcatul: tru-

fia, neascultarea şi ura o fac.Hristos Se arată totdeauna ca să nimicească lucră-

rile diavolului.Ajută-L pe Hristos, şi nu pe satana.

15. Oriunde este iubit şi ascultat Hristos cu adevă-rat… acolo zidurile se dărâmă, „Samaria“ dispare şi su-fletele ajung una în Hristos. Şi Hristos unul în ele.

Fiindcă cei ce sunt ai lui Hristos şi-au răstignit pa-timile şi poftele firii lor pământeşti (Gal 5, 24).

Page 14: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

14 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Iar unde acestea au dispărut, acolo dispar şi dezbi-nările de orice fel, căci toate acestea sunt de la cel rău.

Numai de la el şi de la ai lui.

16. Unde lucrează dragostea şi Duhul lui Hristos,acolo se nivelează totul. Cei de sus se coboară, iar ceide jos sunt ridicaţi. Mulţimea sufletelor stă fericită înjurul aceleiaşi mese de dragoste la care se aduce şi de lacare se ia cu plinătate şi bucurie, fiecare simţindu-se cutoţi ceilalţi o inimă şi-un gând.

O, ce dulce este masa aceasta! Şi ce neuitat rămâneospăţul acesta!

17. Izolaţi-i pe cei care fac dezbinările – şi să numai aveţi nici o legătură cu ei.

Ajutaţi-L pe Hristos să nimicească barierele, săzdrobească încredinţările greşite, interesele înguste, tru-fia sectară, setea după întâietate şi căutarea slavei de-şarte dintre voi.

Căci numai aceste ispite satanice despart sufleteleîn tabere, aţâţă clevetirile, otrăvesc bucuria şi străpunginimile fraţilor buni. Cu acestea îi câştigă satana pe uniidintre fraţi.

Izolaţi-i pe cei molipsiţi de lepra asta – şi veţi salvatoată familia.

18. În persoana Mântuitorului Întrupat erau mereucele două naturi ale Sale: cea omenească şi cea dumne-zeiască. Una atotputernică şi nemărginită, cealaltă sufe-rind, luptând şi chinuindu-se.

Minunile şi Învierea Sa, Domnul le-a făcut prin fi-rea Sa dumnezeiască.

Page 15: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 15

Ostenelile, suferinţele şi moartea le-a îndurat într-ofire asemănătoare cu a noastră. Pentru că numai aşaputea face răscumpărarea deplină a tuturor păcatelor pecare noi le-am făcut în firea aceasta (Rom 5, 6-10).

19. Vestitorul Domnului care trebuie să adevereas-că despre El trebuie să fie nedespărţit de Iisus, ori prince ar fi să treacă El. Trebuie să aibă parte şi el de oste-neli, de privegheri, de foame, de frig, de arşiţă, de sufe-rinţă. Căci soarta lui trebuie să fie soarta lui Hristos.

Unde Hristos este iubit, va fi iubit şi el. UndeHristos este prigonit, acolo şi lui i se va face aşa.

Şi unde Hristos osteneşte, el nu va putea niciodatălenevi.

20. Nicăieri nu se spune despre Hristos că era oste-nit decât când a trecut prin Samaria… adică acolo undeerau dezbinări, certuri şi ură între fraţi.

Ce grea este totdeauna starea sau umblarea acolounde este dezbinare şi vrăjmăşie între suflete!

O, cât de vinovaţi sunt şi vor fi veşnic acei care is-că şi întreţin între fraţi dezbinarea încredinţărilor străineşi a învăţăturilor deosebite!

Blestemaţi sunt şi vor fi veşnic toţi cei ce le pro-voacă şi le întreţin (Gal 1, 8-9).

Ocoliţi-i şi înlăturaţi-i pe aceia, pentru a nu vă ni-mici pe toţi.

Dezbinarea este lepra credinţei şi ucigaşul dragostei.Dumnezeule al dragostei, Te rugăm, scapă-ne de

lepra aceasta înainte de a ne îmbolnăvi!Amin.

Page 16: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

16 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Să n-ajungi prea târziuSă n-ajungi prea târziuSă n-ajungi prea târziuSă n-ajungi prea târziu

Să n-ajungi prea târziu în har,să nu-ţi pierzi locul sfânt promis,căci în zadar, – vai, în zadarajungi când uşa s-a închis;– mulţi vor veni-n zadarcând nu va mai fi har!…şi uşa s-a închis…

Să n-ajungi prea târziu,să nu plângi în pustiu,să nu aştepţi pân’ la apus– acum vin la Iisus!

Să nu strigi prea târziu la Cer,ci strigă-acuma cât eşti viu,căci veşnic pier, o, veşnic piercei ce veni-vor prea târziu;– vin prea târziu la ceracei ce-n rele pier…şi strigă prea târziu…

Să nu cauţi prea târziu în susspre mântuirea lui Hristos,când timpu-i dus, vai, timpu-i dus,îl plângi în veci fără folos;– cauţi prea târziu în suscând mergi fără Iisus…şi plângi fără folos…

Page 17: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 17

2. PĂCATUL ŞI ISPĂŞIREA

1. Sunt unele suflete pe care păcatul din alţii şi slă-biciunile din ele însele le împing la fapte de care se ru-şinează şi se îngrozesc chiar şi ele în clipa când le fac.

Săvârşesc păcate pe care le osândesc ei înşişi, dar decare n-au tăria să fugă; şi nici tăria să rupă legătura cu ceide care sunt târâţi să le facă. Le este ruşine de păcatul pecare îl fac, dar nu i se pot împotrivi. N-au nici plăcereade păcat, dar nu au nici voinţa s-o rupă cu el.

O, ce îngrozitoare este mocirla prin care se târăscastfel de suflete zdrobite!

Şi câtă nevoie au ele de Hristos, Singurul Care lepoate salva.

2. Nimeni pe lume nu poate şti ce amară este ispăşi-rea acelor suflete care sunt îngropate în păcat fără voialor. Pentru că unii nu le cred, alţii nu le ascultă şi toţi ledispreţuiesc. Chiar cei ce se folosesc de chinul lor.

Din pricina aceasta, aceste suflete nefericite îiurăsc pe toţi oamenii, nu se încred în nici unii şi se fe-resc, să nu întâlnească pe nimeni.

Page 18: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

18 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Dumnezeule, numai Tu Singur le mai poţi câştigainima şi salvarea.

3. Suflet zdrenţuit şi singuratic, nu deznădăjdui:Hristos te iubeşte, El te caută, El te cheamă. Vino la El!

Nimeni n-ar mai fi în stare să te iubească, dar El teiubeşte înalt, curat şi fierbinte. Crede şi te încrede în El!

Priveşte-I rănile suferite şi pentru tine. Crede în iu-birea acestor răni şi vino la Mântuitorul tău. Îmbrăţişa-rea Lui îţi va însănătoşi fiinţa ta, curăţind-o. El îţi vareda lumina, bucuria şi seninătatea fericită a nevinovă-ţiei, fiindcă îţi va da o făptură nouă.

Şi o fericire nemaicunoscută. Vino şi vezi!

4. Oricât de însetat ai fi tu, suflet credincios, nu teadăpa niciodată din apele lumeşti şi din băuturile pof-telor fireşti.

Oricâtă trebuinţă omenească ai avea, rabdă mai bi-ne setea şi arşiţa chinuitoare, decât să-ţi „stâmperi“ tru-pul cu otrava păcatului.

N-ai drept să-ţi cumperi mulţumirea trupului cupreţul mântuirii sufletului tău.

Vai de cei ce fac aceasta. Căci nu o câştigă pe una,dar o pierd pe cealaltă.

5. Când pofta firii vechi va veni să te ispitească,aminteşte-ţi totdeauna că tu eşti „iudeu“. Adică un omnou, închinat Domnului. Şi nu bea din băltoaca patimi-lor urâte şi murdare ale iadului, nici din băuturile lumii,de nici un fel.

Page 19: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 19

Nu căuta satisfacţia cărnii, căci este usturătoare şiamară şi pe pământ, şi sub el.

6. Ce lucru trist este să vezi un credincios care beaşi petrece „ca lumea“. Un credincios care a ajuns să sefacă şi el „ca lumea“.

Nu numai pentru Dumnezeu, dar chiar şi pentrulume, ajunge o scârbă un astfel de „credincios“.

7. Marile ocazii nu vin de două ori în viaţa unui om.Marile prilejuri, omul nu le are decât poate o singu-

ră dată în viaţă.De un astfel de prilej atârnă apoi toată fericirea sau

nefericirea care urmează, pe toată viaţa omului.De felul cum primeşte sau respinge omul ocazia

aceasta atârnă tot viitorul fericit sau nefericit al lui.

8. Fiecare credincios a avut cândva – sau mai areîncă – o familie duhovnicească în mijlocul căreia s-anăscut din nou prin harul lui Dumnezeu.

În ea a gustat el – sau mai gustă încă – dulceaţadragostei dintâi şi fericirea părtăşiei frăţeşti…

Dar pe care mulţi nu ştiu să o preţuiască.Şi fac totul ca s-o întristeze, ca s-o dezbine, ca s-o

slăbească şi s-o facă de ruşine.Ce plată îngrozitoare vor lua toţi cei ce fac răul!

9. Iubirea pe care dezbinătorul a nimicit-o nu maiînvie niciodată cum a fost.

Unde nu-i supunere şi ascultare, armonia nu se vamai putea reface niciodată.

Page 20: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

20 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Lipsit va fi acel om pe pământ de bucuria frăţeascăşi lipsit va fi şi în veşnicie de lumina ei.

Ba va purta pe conştiinţă în veci toată povara pă-catului prin care i-a lipsit şi pe alţii nu numai depărtăşia iubirii frăţeşti, ci şi de răsplata vieţii.

Fiindcă i-a ademenit şi pe ei la dezbinarea defraţi…

10. Mergi în odăiţa ta sau în pădure, sau în grădinăsub smochinul tău, sau în adunarea fraţilor,

în singurătate sau între fiinţele iubite,şi cazi în genunchi, împreunându-ţi mâinile în ru-

găciune, lacrimile în pocăinţăşi fă legământul cu Hristos chiar acum!Uneşte-ţi sufletul cu Domnul şi inima cu fraţiişi păstrează-ţi viaţa ta până la sfârşit – prin rugăci-

une, prin adâncirea Cuvântului şi prin dragostea de fraţineprefăcută – în starea aceasta binecuvântată.

11. Ne uităm în jurul nostru şi vedem mulţimi devrăjmaşi, dar nici un înger. Şi gândim: Doamne, aicivom muri! Tu n-ai cum să ne scoţi!

Ne uităm în jurul nostru şi vedem ziduri înalte,porţi zăvorâte, pază întărită, iar noi, deznădăjduiţi şizdrobiţi, plângem unii dincoace, alţii dincolo de ele,gândind: Doamne, aşa vom muri, Tu n-ai cum să nescoţi de aici.

Tânjim adesea după zile fericite şi după fiinţe dragicare ne sunt departe…

După dorinţe frumoase care ne par cu neputinţă deîmplinit…

Page 21: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 21

După locuri şi lucruri scumpe şi neuitate, dar caresunt prea departe de noi…

Şi nu mai putem crede în revederea lor. Fiindcă,omeneşte, noi nu mai putem vedea cum s-ar putea faceaceasta.

Căci noi umblăm numai prin vedere…Şi dacă nu putem explica ceva, suntem gata să nu

mai credem!Dar ce minunat nădăjduieşte liniştit cel credincios

cu adevărat!

12. Dar pornind pe drumul credinţei, noi trebuie săştim că am pătruns într-o lume nouă, în care lucrurilenu se văd şi nu se mai petrec după gândurile fireşti. Şidupă căile dinainte.

Că totul se petrece după un fel nou, printr-o lucrarenouă, după o rânduială nouă şi după o raţiune nouă.

După rânduiala Duhului Sfânt, pe care o putempricepe numai prin credinţă.

Aici apa nu se mai scoate cu găleata din fântână, cicu toiagul din stâncă.

Nu se mai vindecă boala cu un tratament medical,ci cu un cuvânt minunat.

Nu se mai iese din temniţă cu chei, ci cu îngeri(Exod 17, 6; Lc 5, 24-25; Fapte 12, 7-10).

13. În Domnul, nu numai un fel de ieşire ai dinstrâmtoare, ci ai o mie.

Pot fi fântânile cât de adânci, Hristos poate scoatefără găleţi apa.

Pot fi împrejurările cât de grele,

Page 22: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

22 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

primejdiile cât de mari,vrăjmaşii cât de mulţi,– Hristos poate izbăvi întotdeauna şi îndată! El este

Dumnezeul Atotputernic.

14. Nu există nici un loc greu şi nici o stare nefericităpe care El să nu ţi-o ştie şi din care să nu te poată scăpa.

Numai dacă alergi la El.Şi dacă este spre binele tău să te scape!

15. Nu privi la slăbiciunile tale şi la împrejurărilepotrivnice ca Sara (Fc 18, 12-15).

Şi nu spune că este cu neputinţă ceva numai pentrucă tu nu înţelegi cum se va putea face acest lucru!

Ci crede în puterea lui Dumnezeu şi vei vedea cecale minunată va alege El pentru împlinirea făgăduin-ţelor Sale.

Calea poate fi normală sau anormală,– făgăduinţa Lui se va împlini însă neapărat. Dacă

tu crezi.Iar dacă nu poţi crede, cel puţin, să nu tăgăduieşti,

spunând că nu se poate.

16. Un înţelept este mai mult decât un împărat –spune o scriere sfântă.

Căci împărat poate fi oricine, dar înţelept nu.Un împărat uşor poate fi înlocuit când moare, dar

pe un credincios înţelept nu-l poate înlocui decât Dum-nezeu.

Tot aşa, un adevărat purtător de Hristos este maimare decât oricare alt nume omenesc. Fiindcă el este

Page 23: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 23

trimis în slujba Celei mai înalte Autorităţi. Care esteAutoritatea lui Dumnezeu.

17. Când o lucrare duhovnicească mărturiseşte pu-ternic, cu har de la Duhul Sfânt, Cuvântul Evangheliei

şi când mii de suflete se întorc prin ea în chip cu-tremurător la Dumnezeu, atunci tu primeşte-o şi ur-meaz-o, căci aceasta este dovada pe care ţi-o dă Dum-nezeu ca să o asculţi.

18. Trimişii Domnului sunt rari…Niciodată n-au fost mulţi de aceştia pe pământ.Ei au întotdeauna semnul Lui după care pot fi

cunoscuţi şi recunoscuţi (Gal 6, 17; II Cor 4, 10; Mt24, 30).

Dar trimişii vrăjmaşului, care se prefac în slujitoriai lui Dumnezeu, sunt mulţi.

Ei de asemenea au semnele lor (Rom 1, 28-32).Feriţi-vă totdeauna de amăgitori şi cercetaţi duhu-

rile lor.Semnele lor le cunoaşteţi.

19. Suflete însetat după viaţă,sau după fericire,sau după dragoste…nici un izvor de pe lume nu-ţi poate stâmpăra setea

aceea care din adâncul sufletului tău se ridică, cerândsăturare!

Nici o apă din lumea aceasta nu ţi-o poate potoli.Căci oricare ar fi obiectul dorinţelor tale, ceea ce cauţitu cu adevărat este fericirea,

iar acesta se găseşte numai la Hristos.

Page 24: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

24 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

20. Însetezi tu oare după glorie, după slava lumii,după celebritate?

O, oricui va bea din apa aceasta îi va fi iarăşi sete,o sete mai mare şi mai nepotolită.

Ţi se pare că, primind ceva din aceste lucruri pe ca-re le cauţi, îţi stâmperi puţin setea. Dar numai ţi se pa-re! Căci ea revine din nou, şi mai fierbinte.

Iar la urmă, sufletul tău scârbit de toată această apăîntinată cu atâtea murdării „celebre“ se va îneca în dez-nădejde.

Dumnezeule Bun, fă-ne să însetăm numai după Tine!Amin.

Page 25: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 25

3. ÎNSETAREA ŞI APA VIEŢII

1. Alexandru Macedon a spus: Universul este plinde atâtea miliarde de planete uriaşe, iar eu n-am pututcuceri şi păstra nici măcar una din acestea, cea mai mi-că. Ce nemernic sunt!

Nişte bieţi nemernici sunt toţi lăudăroşii lumii.

2. Însetezi tu oare după lucruri înalte, după scaunealese, după slujbe mari?

Diavolul ţi le poate da, dacă te închini lui. Dar vai,ce prăbuşire te aşteaptă!

Priveşte la cei dinaintea ta, ca să vezi pe ce urmealergi şi în ce adânc vei putrezi şi vei arde.

3. Faci totul să dobândeşti avuţiile şi slava lumiiacesteia?

Calci în picioare mila, dreptatea, prietenia, cinsteaşi sufletul tău şi al altora, numai să ajungi şi să pui mâ-na pe aceste deşertăciuni?

Page 26: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

26 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

O, nu te zbate prea tare: oricui va bea din apaaceasta îi va fi iarăşi sete.

Va dori o treaptă mereu şi mai înaltă, iar pentruaceasta va face noi nelegiuiri, ca să se poată ridica… Şiîn felul acesta prăbuşirea să-i fie cât se poate mai de susşi mai ruşinoasă.

4. Însetezi tu oare după băuturi tari, după alcool,sau după acele nefericite otrăvuri care te fac să visezifrumos, pentru ca să te trezeşti mai ruşinat şi mai neno-rocit decât erai mai înainte? Bei şi te îmbeţi?

Bei tu! Dar în pahar bei sângele copiilor tăi. La-crimile soţiei tale. Sănătatea şi viitorul familiei tale. Su-fletul tău şi mântuirea ta.

Cu cât vei bea mai mult, cu atât o să-ţi fie mai sete.Nu vezi oare ce faci şi unde vei ajunge?Oricât de puţin ai cunoaşte spitalele, temniţele şi

casele de nebuni, tot ar trebui să te înspăimânţi ceblestem este băutura!

5. Însetezi tu oare după distracţii, după petrecerilumeşti, după aventuri desfrânate?

Nu vezi ce sete îi vine, tot mai pătimaşă, celui carebea din aceste ape murdare?

Şi nu vezi în ce ruină trupească şi sufletească seprăbuşesc până la urmă toţi cei care se dedau la ele?

Oricât de puţin ai cunoaşte viaţa, nu se poate să nute îngrozeşti de sfârşitul acestora!

6. Oricât de puţin ai cunoaşte oamenii, tot ar trebuisă vezi cât de nefericiţi sunt toţi cei care au primit cele

Page 27: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 27

mai multe daruri ale lui Dumnezeu fără a-L dobândi peEl Însuşi.

7. Suflete însetat, nici un izvor de pe lumea astanu-ţi poate stâmpăra setea ta. Şi nici o apă nu ţi-o poatepotoli.

Căci oricare ar fi obiectul dorinţei tale, ceea ce ca-uţi tu prin asta este fericirea.

Iar fericirea nu se găseşte nicăieri decât în Hristos.Tot ce este fără El este numai nefericire.Ai fost destul şi ai văzut lumea, acum vino şi-L

vezi şi pe Iisus.

8. Binecuvântarea dăruită de Domnul va da gus-tul plăcut şi dulce la tot ceea ce ai în căminul tău şiîn viaţa ta.

Nu-ţi va mai fi sete după mult. Te vei mulţumi cuceea ce este modest, cuviincios şi curat. În câştigul tău,în îmbrăcămintea ta şi în toate celelalte trebuinţe pă-mânteşti ale tale.

9. Găsind că orice purtare care nu este potrivită cuvoia lui Hristos este rea, vei afla cea mai mare fericireîn a umbla numai după felul Lui plăcut.

Fericirea nu stă în mult, ci în puţin. Cu cât poţi săte mulţumeşti cu mai puţin, cu atât eşti mai fericit.

În „mult“ este numai nefericire. Şi când îl cauţi, şicând îl găseşti.

10. Simţi tu vreo sete după vreunele din aceste bă-uturi înşelătoare?

Page 28: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

28 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Doreşte inima ta după ele?Se frământă mintea ta cum să le aibă şi aleargă pi-

cioarele tale să le ajungă?O, dacă este aşa, tu încă n-ai băut din Apa aceea pe

care o dă Hristos! În inima ta, Harul Său nu s-a prefăcutîntr-un Izvor de Apă Vie, de aceea îţi mai este sete…

Ai aflat numai litera Bibliei, ai aflat numai clădireabisericii şi a adunării.

Ai aflat numai cântări, fraţi, surori,dar tu nu L-ai aflat pe Hristos!Căci dacă L-ai fi aflat pe El, nu ţi-ar fi sete după

nimic lumesc.

11. Mergeţi până la Hristos!Scoateţi din El bucuria voastră şi puterea voastră, şi

liniştea duhului vostru, căci în veac nu vă va mai fi sete.Nu veţi mai simţi nevoia să vă duceţi cu ruşine pâ-

nă acolo unde mergeţi acum.Veţi părăsi fântânile crăpate ale lumii, care nu ţin

nici un strop de apă răcoritoare pentru suflet (Ier 2, 13).Şi nici nu vă veţi mai uita la ele.Căci Izvorul îndestulător va fi în voi înşivă.

12. Să ne mărturisim păcatele este o poruncă (Iac5, 16).

Să ni le mărturisim sincer, fără nici o prefăcătoriesau scuză, aceasta este marea condiţie a iertării noastre(I In 1, 8-10; Mt 6, 14-15).

13. Să ştiţi însă că nu ajunge numai mărturisireapăcatului, ci trebuie şi părăsirea lui.

Page 29: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 29

Şi despăgubirea aproapelui de vătămarea adusă luiprin păcat. Despăgubire atât semenilor noştri, cât şi luiDumnezeu.

Dacă pocăinţa ta va fi sinceră şi dacă vrei să afli cuadevărat iertarea, pacea şi mântuirea,

atunci nu vei sta pe gânduri,nici nu vei face lucrul acesta cu viclenie sau pe ju-

mătate.

14. Sufletele singuratice, apăsate şi triste n-au ne-voie de multe dovezi până văd.

E nevoie doar de un strop de milă caldă,de o rază de iubire apropiată şi de câteva adevă-

ruri dumnezeieşti, ca sufletul împovărat şi părăsit săsimtă şi să vadă că nevoia lui cea mai mare este dupăDumnezeu!

15. O, cât de mult rău fac certurile deosebirilor re-ligioase şi dezbinările provocate Bisericii!

Pe câte suflete au îndepărtat acestea şi le-au împie-dicat de la mântuire!

Câtă pierdere a avut şi are Evanghelia Domnuluidin pricina acestor lucruri rele!

Pe cât sunt de departe de dragoste, pe atât sunt destrăini şi de Adevăr toţi cei care fac aşa.

Dumnezeu e în afara lor şi împotrivă!

16. Câtă vreme sufletul nu aude certuri religioase,este liniştit şi mulţumit. Duhul lui e împăcat şi odihnit.

Lucrarea e rodnică şi frumoasă.Cuvântul este preţuit, pentru că e limpede.

Page 30: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

30 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Iar fraţii sunt fericiţi şi binecuvântaţi totdeauna.Dar îndată ce diavolul aruncă sămânţa dezbinării,

toate se tulbură şi se întunecă.Sufletele încep să se zbuciume şi să se lovească.Domnul pleacă şi toţi văd că El nu mai este acolo.Numai cei care fac răul acesta nu văd.

17. Celui ce Îl caută cu toată inima, Domnul îi ieseînainte.

Cui Îl cheamă cu stăruinţă şi cu o dorinţă fierbinte,Domnul îi răspunde îndată.

Iar cui îi răspunde aşa, îi răspunde limpede, cald şidulce.

Atât de apropiat, încât sufletul strigă fericit:Doamne, acum văd!…

O, slăvit să fie Domnul pentru clipa asta!

18. Părinţii noştri cei din Hristos,părinţii noştri cei din Biserică,din Evanghelie şi din Lucrarea lui Dumnezeu s-au

închinat şi au slujit lui Hristos cu o inimă şi cu o cre-dinţă mai puternică decât flăcările şi decât sabia princare au trecut biruitori.

Chiar dacă trupul lor a rămas scrum sau cadavru!

19. Părinţii noştri s-au închinat,dar nouă multora ne este ruşine să ne închinăm!Părinţii neamului nostru, părinţii familiilor noastre,

părinţii noştri s-au închinat.Nici unuia nu i-a fost ruşine de Casa Domnului, de

altarul şi de Numele Domnului nostru Iisus Hristos.

Page 31: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 31

Ce ruşine că astăzi multora dintre noi ne este ruşinede Dumnezeul părinţilor noştri!

20. Părinţii noştri au ridicat Domnului nu numaijertfele lor şi închinarea a tot ce aveau de preţ pe pă-mânt,

ci şi laudele cele mai aprinse,slujbele cele mai frumoase,ascultarea cea mai deplină…O, ce părinţi vrednici am avut, nevrednicii de noi!Amin.

Page 32: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

32 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

4. PĂRINŢII NOŞTRI…

1. În urma părinţilor noştri au rămas cele mai fru-moase sălaşe de rugăciune, biserici, schituri, paraclise,cruci, mănăstiri…

Aceste dovezi văzute arată marea lor credinţă şiadânca lor închinare…

Iar noi, nevrednicii, nu suntem în stare nici măcarsă le păstrăm!

2. Nu-i de-ajuns să vezi,nu-i de-ajuns să afli numai câteva adevăruri înce-

pătoare,ci trebuie să mergi până la credinţă.Cele ce se văd trebuie să te ducă spre cele ce nu

se văd.Legea trebuie să te conducă spre Har,Proorocii trebuie să te conducă până la Hristos.El este ţinta. Şi El trebuie să fie!

3. Ochii tăi şi urechile tale să te ducă la credinţă!Mintea ta şi inima ta să te ducă la credinţă!

Page 33: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 33

Gândurile tale şi simţămintele tale să te ducă lacredinţă.

Tot ce este în tine şi tot ce este în afară de tine să teducă la credinţă.

Numai când ai ajuns acolo să fii sigur.

4. Voi cinstiţi pe un Dumnezeu pe Care nu căutaţisă-L cunoaşteţi.

Pe Care nu-L iubiţi şi nu-L doriţi. Chiar vă temeţi deapropierea şi cunoaşterea Lui, atât de mulţi dintre voi!

Îi daţi jertfe,Îi înălţaţi case falnice,Îi strigaţi slujbe şi rugăciuni lungi,Îi aduceţi închinarea voastră îndepărtată şi plină de

teamă,– dar nu vă apropiaţi de El. Căci cei mai mulţi nici

nu doriţi să-L cunoaşteţi. Ca nu cumva, cunoscându-L,să-L ascultaţi!

5. Vă temeţi de păstori, rabini, hogi, predicatori…plătiţi orice şi oricui,numai nu vă apropiaţi voi de El. Să meargă alţii

înaintea Lui pentru voi, care nu-L cunoaşteţi şi care nudoriţi să-L cunoaşteţi.

Îi daţi lui Dumnezeu cu bucurie şi în grabă pome-nile voastre, închinarea voastră, datinile voastre, orice,

– numai să nu-I daţi inima voastră. Să nu-I daţi via-ţa voastră în toată intimitatea ei.

6. Cum să vă mai arate şi cum să vă mai spună casă înţelegeţi odată că nimic din ceea ce vreţi să-I daţi

Page 34: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

34 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

nu-L poate mulţumi? Şi nu poate primi de la voi, dacănu-I daţi inima voastră.

Nimic din ceea ce-I daţi nu poate înlocui darul celmai de preţ al inimii, pe care îl vrea El. Singurul darpe care îl aşteaptă Domnul de la voi şi pe care îl pri-meşte cu cea mai mare bucurie (Prov 23, 26; Rom 6,13-19; 12, 1).

O, inima, inima…

7. O, când Îl veţi cunoaşte pe Dumnezeu, atunci Îiveţi şi aduce o închinare vrednică de El!

Atunci nu veţi zice că „aici“ sau „acolo“ vrea El,numai ca să nu faceţi nici aici, nici acolo.Ci în toată vremea şi în tot locul (Ef 6, 18; I Tim 2,

8) veţi căuta să-I slujiţi cu ascultare lui Dumnezeu, prinHristos.

8. Un ceas are vestirea, un ceas iertarea, un ceasslujirea,

– dar veşnică e bucuria răsplătirii!Un ceas are ispita, un ceas căderea, un ceas judecata,– dar veşnică va fi ispăşirea!Căci după cum făgăduinţa îşi are ceasul ei, şi îm-

plinirea îşi are ceasul ei…Şi după cum ceasul soseşte, tot aşa ceasul trece.Numai veşnicia rămâne. La aceasta să gândim!

9. Până nu-L cunoşti pe Hristos,până nu soseşte ceasul să-L întâlneşti pe El,ai felul tău de închinare. Felul tău de credinţă. Fe-

lul tău de viaţă şi felul tău de umblare.

Page 35: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 35

Însă când vine Hristos în viaţa ta, felul acesta atrecut!

Soseşte un fel nou. Ceasul acesta te face să schimbitotul cu El. Şi să laşi totul pentru El (Filip 3, 7-9).

Să începi totul din nou cu El.

10. Duhul este miezul, Adevărul este coaja.Duhul este conţinutul duhovnicesc, lăuntric; Ade-

vărul este forma concretă, din afară.Duhul este credinţa, Adevărul este învăţătura.Duhul este puterea, Adevărul este Cuvântul prin

care lucrează această putere şi ni se împarte.Duhul lucrează asupra inimii şi a simţămintelor.

Adevărul lucrează asupra minţii, a raţiunii…Aceasta este lucrarea desăvârşită în noi.

11. O învăţătură sănătoasă care luminează minteaşi o îndrumă spre înfăptuirea binelui este lucrarea Ade-vărului. Iar partea care mişcă inima, aducând în ea lu-mină, bucurie, dragoste, evlavie, cumpătare şi râvnă înrealizarea Binelui este lucrarea Duhului Sfânt…

Duhul este Izvorul, iar Adevărul este albia pe carecurge ordonat şi folositor acest Izvor binecuvântat înviaţa noastră şi în Biserica Domnului nostru IisusHristos.

De aceea, numai când acestea amândouă merg şilucrează împreună este într-adevăr împlinirea voii luiDumnezeu.

12. Marile nenorociri ale vremurilor din urmă vorveni din pricina învăţăturilor înşelătoare şi rătăcite care

Page 36: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

36 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

vor fi răspândite cu mare putere de duhul cel amăgitorşi vrăjmaş al lui Antihrist (II Tes 2, 11-12; I In 4, 3).

De aceea, suflete dragă, fii băgător de seamă, că nuajunge numai să aibă cineva o râvnă puternică şi un duhaprins, ci este foarte important dacă şi învăţătura luieste cea sănătoasă, dovedită prin veacuri de vieţuire şide rodiri sfinte, din trecut şi până astăzi.

Căci duhul se păstrează prin Adevăr, după cumAdevărul devine rodnic şi aprins prin Duhul.

13. Cine îşi schimbă învăţătura, acela nu mai arenici acelaşi Duh, nici aceeaşi credinţă.

De aceea vine dezbinarea şi vin partidele, certurileşi neînţelegerile.

De aici vine lipsa armoniei şi a iubirii.De aceea, aveţi toată grija să nu părăsiţi învăţătura,

nici să adăugaţi sau să scoateţi nimic din ea.Căci Adevărul numai întreg poate fi păstrat.

14. Toată fiinţa noastră trebuie să se cutremurecând stăm în faţa Domnului, căci atunci stăm în faţaAceluia Care cunoaşte toate tainele noastre, toate pă-catele noastre, toate dorinţele noastre, toate nevoilenoastre, tot viitorul nostru.

Înaintea Lui, inima noastră să fie sinceră în tot ceare şi în tot ce mărturiseşte.

Ochii noştri să fie plecaţi cu respectuoasă smere-nie,

urechile noastre să fie atente cu teamă ascultătoare,gura noastră să fie cumpătată în vorbiri şi tăcere.Iar gândurile, stăpânite numai de curăţie şi evlavie.

Page 37: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 37

15. Nu rupeţi legătura scumpă a dragostei dintrevoi aşa de uşor, cu bănuieli şi cu şoapte care, de celemai multe ori, nu sunt adevărate, ci sunt doar scorniridrăceşti de la cei răi.

Căci niciodată nu se mai poate reface între voi cuma fost, iubirea, dacă o rupeţi.

Chiar şi dacă se mai leagă iarăşi, tot se va cunoaştecă a fost ruptă acolo.

Şi vai de acela din vina căruia se rupe.

16. Nu vorbiţi niciodată mai ales lucruri pe care nule cunoaşteţi bine.

Acestea cu atât mai mult atunci când e vorba demai-marii voştri, pentru că uşor te poate înşela şi ochiulşi urechea ta.

Bănuind şi şoptind despre învăţătorul tău, te poţiface vinovat de un păcat foarte greu.

Şi poţi fi aspru pedepsit (Numeri 12, 1-15; I Tim 5,19).

Căci este scris: „Pe mai-marele poporului tău sănu-l vorbeşti de rău“ (Fapte 23, 5).

17. Chiar dacă fiecare Îl aflăm pe Hristos în chipdeosebit, chiar dacă pe fiecare dintre noi Iisus ne gă-seşte în alt loc şi ne cheamă într-alt fel,

urmările aflării Lui – dovada că L-am aflat şi întâl-nit, că L-am cunoscut pe Domnul – se arată la fiecare înacelaşi fel!

Adică fiecare Îi predă Domnului îndată totul.Şi fiecare lasă totul şi pleacă la mărturisirea şi ves-

tirea Lui.

Page 38: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

38 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Şi fiecare uită şi frica, şi ruşinea, alergând în căuta-rea şi aducerea altora la Hristos!

18. Dar ai făcut tu oare pe cineva să vină la Hristos?Ai putut tu face pe cineva din cetatea ta să iasă afa-

ră la El? Dacă da, atunci ferice de tine! Înseamnă cămărturisirea ta a fost curată şi binecuvântată de Dum-nezeu, fiindcă a fost făcută bine.

Fă şi mai departe la fel – şi vei fi binecuvântat!

19. Dacă nu s-a luat nimeni după cuvântul tău şimărturisirea ta ca să meargă până la Iisus,

atunci vezi că trebuie să fie ceva nepotrivit în măr-turisirea ta sau în viaţa ta! Sau în amândouă.

Vezi unde este vina!Căci ori glasul tău nu are convingerea şi puterea

mărturiei, ori nu se vede în viaţa şi în purtările tale do-vada că tu L-ai întâlnit şi L-ai cunoscut pe Hristos.

Ori şi una, şi alta.

20. Dar cei care s-au luat după tine unde au ajuns?Unde i-ai îndrumat şi la cine au ajuns cei ce vin

după tine?Nu cumva, în loc să-i duci la Hristos, i-ai dus la

păcat?Nu cumva i-ai dus la credinţe greşite, la învăţături

străine, la ură, la neînţelegeri, la adunări străine – şi nula Hristos (I Tim 6, 3-5)?

Page 39: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 39

Vouă, celor cu Vouă, celor cu Vouă, celor cu Vouă, celor cu credintăcredintăcredintăcredintă

Vouă, celor cu credinţă în al Domnului Cuvânt,Dumnezeu să vă-mplinească tot ce-I cereţi pe pământ;să vă apere în luptă, să v-ajute-n încercări,să v-aducă-n viaţa voastră numai binecuvântări.

Vouă, care-aveţi nădejde în tot ce-a promis Hristos,Dumnezeu să vă-mplinească tot ce-I cereţi spre folos;năzuinţa să v-o crească, să priviţi mai drept la Ţel,duhul să vă-nsufleţească mai cu Domnul, mai cu El.

Celor care-aveţi iubirea pentru Dulcele Iisus,Dumnezeu să vă-mplinească tot ce vreţi – şi nu I-aţi spus;binefacerile-ascunse, tainicele-mpărtăşiri…Domnul dragostei vă facă nesfârşite răsplătiri.

Page 40: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

40 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

5. TOTUL PENTRU HRISTOS

1. Ioan şi Iacov au lăsat mrejele şi pe tatăl lor şi aumers după Iisus Hristos îndată.

Petru şi Andrei au lăsat şi ei corabia şi peştii prinşi.Matei a lăsat vama şi banii,samariteanca a lăsat găleata şi ruşinea, şi frica…Tu ce-ai lăsat pentru Hristos?

2. Ia pildă de la Domnul: El, unde vorbeşte desprepăcat, nu-i spune numele păcătosului (In 8, 3);

iar unde vorbeşte despre păcătos cu numele, nu-ispune păcatul anume (Lc 19, 7-8).

Acela care ştie tot ce am făcut nu ne mai spune ni-mănui…

Acela care ne spune tuturor nu ştie cu adevărat ceam făcut, niciodată. Ci ne bârfeşte, neştiind adevărul.

De obicei se întâmplă aşa: cine spune nu ştie, cineştie nu spune.

3. Misiunea pentru alţii să nu vă slăbească părtăşiacu Hristos.

Page 41: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 41

Vorbirile, cercetările şi ostenelile pentru alţii să nuvă răpească timpul rugăciunii, al citirii, al meditaţiei şial adâncirii voastre în părtăşia cu Domnul.

Starea cu alţii să nu vă ocupe timpul stării cu Iisus.Ceea ce faceţi pentru alţii să nu răpească ceea ce

trebuie să faceţi pentru El.Domnul trebuie să aibă partea Lui din inima voas-

tră, din timpul vostru, din ostenelile voastre, din câşti-gul vostru, din toate.

Să nu uităm niciodată partea lui Hristos, datoriafaţă de El.

4. Când inimile noastre vor fi pline de înviorareaApei Vii adusă de Hristos, să nu uităm că şi Cel care nile-a adus are nevoie de ceva de la noi.

Când sufletele noastre vor fi îndestulat cu hrana ce-rească, să nu uităm că Hristos este adeseori flămândprintre noi. Şi ai Lui, la fel.

Când El ne-a dăruit atâta iubire, să nu uităm că şiEl are nevoie să-L iubim…

Şi să-I arătăm aceasta Lui – şi celor ai Lui.

5. Nu întrebaţi dacă îi este foame sau sete celui ca-re vă vine în casă.

Nu întrebaţi dacă are sau nu are, ci daţi-i!Cine întreabă nu dă bucuros.Ci dacă vreţi să-i daţi cu adevărat, aşezaţi-l la ma-

să, apoi rugaţi-l să mănânce.De multe ori el n-ar mânca altfel.Şi nici n-ar spune că îi este foame, oricât de flă-

mând ar fi.

Page 42: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

42 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Dacă îl întrebaţi mai înainte de a-i pune pe masă,nu faceţi bine.

Dacă nu-l rugaţi, el se va duce flămând de la voi.Faceţi aşa oricând va veni cineva în casă de pe un

drum mai lung.

6. Nu-i un lucru rar şi neobişnuit cel care s-a pe-trecut cu mulţi dintre noi, de multe ori, şi anume că,atunci când am stat la ascultarea Cuvântului lui Dum-nezeu, hrănindu-ne din el, a trecut noaptea sau ziuaîntreagă fără să simţim nici foame, nici sete, nici somntrupesc.

Sufletul umplut până sus îndestulase şi trupul nos-tru în aşa fel încât el nu-şi mai simţea trebuinţele, fiindcopleşit în mulţumirea sufletească!

7. Nu-i nici o nenorocire că ucenicii nu înţeleg deo-camdată un cuvânt sau o lucrare a Domnului;

nu-i nici un rău că ei n-au putut înţelege imediatadevărul dintr-o vorbă sau dintr-o faptă.

Nenorocirea este că nu tac când nu înţeleg.Nenorocirea este că ei încep să zică cu totul altce-

va decât este realitate.Răul este că lucrurile pe care nu le cunosc şi nu le

pricep, încep să le răstălmăcească şi să le interpretezegreşit şi să le zică cum nu sunt.

8. Lucrurile pe care nu le-am înţeles sau nu le-amvăzut bine, să nu le zicem.

Să aşteptăm până vom vedea bine adevărul, ca sănu-l zicem greşit.

Page 43: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 43

Să nu răstălmăcim nici un lucru, căci aceasta esterău şi este şi spre pierzarea noastră (II Ptr 3, 16).

Căci din aceasta vine un lung şir de alte rele pentruîncă cine ştie câţi oameni!

9. Când sufletele aşteaptă Cuvântul lui Dumnezeuşi când ai ocazia să li-l propovăduieşti, lasă mâncarea.

Foloseşte prilejul şi propovăduieşte-le Cuvântul mân-tuirii; după aceea ai tot timpul să mănânci!

10. Când ai prilejul să fii cu oameni ai lui Dumne-zeu pe care rar îi vezi sau poate n-ai să-i mai întâlneştisau să-i mai auzi niciodată, iarăşi lasă-ţi mâncarea.

Şi stai lângă Cuvântul lui Dumnezeu tot timpulscurt pe care îl ai, căci în curând ei vor pleca. Apoi veitot avea vreme să mănânci.

11. Când, după timp îndelungat de aşteptare şi dedor, ai ajuns în sfârşit clipa să te întâlneşti cu fraţii iu-biţi şi doriţi…

când ai bucuria rară sau unică a unei întâlniri dorite,când ai harul să auzi sau să vezi ceva deosebit,

atunci iarăşi lasă-ţi mâncarea!Bucură-te de ceasul acela şi fii atent la tot ce vei

vedea şi vei auzi.Curând vremea trece.Curând va trebui să plece cei iubiţi sau va trebui să

pleci tu.După aceea vei avea tot timpul să mănânci cât vrei.

12. Dacă mergi la Hristos numai ca să ai foloasepământeşti,

Page 44: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

44 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

dacă mergi la adunare numai să-ţi saturi stomacul,dacă umbli cu Domnul numai după pomeni şi după

afaceri,dacă aştepţi şi cauţi numai slava deşartă sau hrana

trufiei tale,dacă nu dintr-o foame şi o sete lăuntrică umbli,

vorbeşti şi lucrezi, ci numai pentru că aşa afli un traimai uşor şi mai plin,

dacă mergi la adunare sau la biserica Domnuluinumai ca la o distracţie religioasă, fiindcă nu poţi mer-ge la alte distracţii,

– atunci să ştii că tu eşti cea mai urâtă lipitoare petrupul Evangheliei.

13. Mulţi oameni nu-şi ridică ochii niciodată în Susnici cu admiraţie pentru minunatele lucrări ale Dom-

nului,nici cu mulţumire şi cu recunoştinţă pentru darurile

Sale,nici cu căinţă şi rugăciune pentru păcatele lor.Aceştia nu văd niciodată cerul deschis, ci numai pe

cel închis,fiindcă cerul deschis nu se poate vedea decât atunci

când te uiţi spre Dumnezeuşi când te ridici spre El.

14. O, nu este o criză a lucrării, dar este o criză alucrătorilor. De lucru este pretutindeni, suflete care săasculte sunt, ocazii sunt, dar lucrători nu.

Moartea îi va afla pe mulţi doar privind, fără să filucrat nimic.

Page 45: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 45

15. Priviţi lumea gata pentru a primi şi auzi Cu-vântul lui Dumnezeu.

Priviţi mulţimea coaptă pentru a fi secerată de Cu-vântul Sfânt.

Şi să nu vă gândiţi că încă nu-i vreme să lucraţi!Nu vă gândiţi că împrejurările nu sunt prielnice.Şi nici că mai aveţi timp după ce vor trece zilele

acestea.Holdele sunt gata acum. Fiţi şi voi tot acum gata

de ele.

16. Binele îşi poartă şi răsplata lui în el însuşi.Cel care se bucură întâi de un bine este chiar acela

care îl face.Înainte de a se bucura cel căruia i l-ai făcut, te bu-

curi tu, care îl faci.Faceţi un bine cuiva şi veţi vedea dacă nu-i aşa!Numai să faceţi binele din toată inima, fără nici un

gând de răsplătire, şi veţi vedea.

17. Sunt unii care pot să primească plata aici… şitotuşi să nu aibă strânsă nici o roadă dincolo.

Căci plata o primeşti imediat şi e o arvună. Pe cândrăsplata, adică roada, o strângi numai când ai terminatmunca şi ai dus grâul ales în grânarul Stăpânului.

18. Întreabă-te cu grijă dacă tu seceri acum numaipentru plată sau şi pentru roadă.

Căci numai acela merită să primească cu adevăratşi plată, care seceră pentru roadă.

Page 46: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

46 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Cine nu seceră pentru roadă, ci numai pentru oplata firească, adesea nu o află nici pe aceasta.

19. Nu-i invidiaţi pe cei care, văzându-i ostenin-du-se mai mult ca voi şi punându-şi viaţa în primejdieîn fiecare zi mai mult ca voi,

vi se pare că primesc şi ei o bucată de pâine cu careîşi ţin sufletul. Şi o haină cu care îşi învelesc goliciunealor şi a celor pe care îi au!

Invidia măreşte totdeauna lucrurile!Ceea ce primesc ei, de fapt, este nespus mai puţin

decât i se pare geloziei şi răutăţii voastre!Ei au nespus mai puţin decât ar merita. Voi aveţi

nespus mai mult decât meritaţi.

20. Sunteţi geloşi că cei ce lucrează primesc?Faceţi şi voi aşa ca ei! Puneţi-vă şi voi viaţa aşa în

primejdie. Şi jertfiţi-vă aşa şi voi. Veţi vedea atunci cevi se va da şi vouă! Cât veţi primi şi voi.

Gândiţi-vă: voi ce le-aţi dat, ca să aveţi dreptul să-ijudecaţi?

Page 47: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 47

6. UN SEMĂNAT NEÎNTRERUPT

Lucrarea lui Dumnezeu este un semănat şi un sece-riş neîntrerupt.

Ceea ce au semănat alţii, secerăm noi. Iar ceea cesemănăm noi, adesea vor veni alţii să secere.

Unii se trudesc ani de zile să semene, dar adesea nuajung să culeagă nici un rod pentru Hristos. Propovă-duiesc ani de zile Cuvântul într-un loc, dar nu văd niciun suflet predat şi întors la Dumnezeu.

Iar altul e de-ajuns să treacă o singură dată pe acoloca să secere cu uşurinţă mulţime de snopi pentru Hristos.

Noi toţi suntem împreună-lucrători.

2. Nu te întrista, dragă suflete semănător, dacă du-pă ani îndelungaţi de muncă nu ajungi să seceri nici unsnop acolo unde ai trudit!

Poate slujba ta a fost numai să semeni.Ci bucură-te că în curând Domnul va trimite un se-

cerător al Său care va aduna la Domnul snopi binecu-vântaţi din ogorul pe care l-ai semănat tu.

Page 48: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

48 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

La răsplătire, Domnul tău, ştiind că roadele aceleasunt şi rezultatul ostenelilor tale îndelungi, îţi va da obună răsplătire (I Cor 3, 8-14).

Tu vei împărţi roada cu fratele tău care a secerat.Şi amândoi vă veţi bucura în acelaşi timp!

3. Secerişul este cel mai plăcut dintre toate lucră-rile la o holdă.

Culesul roadelor este cea mai plăcută şi cea mai fe-ricită dintre toate muncile la un ogor,

fiindcă atunci vezi cu ochii tăi răsplata muncii pecare o faci.

Pipăi cu mâinile tale rodul ostenelilor depuse.Primeşti îndată şi pe loc plata lucrului făcut!

4. O, secerători binecuvântaţi care alergaţi acum petot întinsul câmpiilor, prin lanuri şi ogoare atât de fru-moase!

Voi seceraţi astăzi multe roade pentru Domnul. Şibucuriile voastre se ţin acum lanţ.

Dar vă rog să nu-i uitaţi, în bucuriile şi izbânzilevoastre, pe cei care s-au ostenit aici întâi… şi în oste-neala cărora voi aţi intrat.

Ca să vă simţiţi părtaşi cu ei la aceeaşi răsplată.

5. Cine nu-i respectă pe înaintaşii care s-au ostenitacolo, acela nu respectă nici Adevărul pentru care aufăcut ei jertfe,

nici lucrarea în care s-au sfârşit ei,nici pe Hristos Care i-a făcut strălucitori.

Page 49: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 49

Cine poate să treacă peste numele lor fără respectsau fără teamă, acela va călca aşa şi peste lucrarea luiDumnezeu făcută prin ei!

Un astfel de om nu va avea urmaşi care să-l res-pecte, dar va avea păcate care să-l blesteme veşnic.

6. Nu uitaţi mormintele înaintaşilor voştri.Nu uitaţi numele lor.Nu uitaţi cărţile lor,– căci uşor veţi uita apoi şi ostenelile lor.Domnul vă aduce aminte de toate aceste lucruri

(Evr 13, 7).

7. Aduceţi-vă aminte că alţii s-au ostenit. Ei acumse odihnesc.

Şi voi aveţi datoria să vă osteniţi acum, nu să văodihniţi. Acum nu-i vremea odihnei, acum este vremeaostenelilor.

Va veni în curând şi vremea odihnei. Atunci şi voivă veţi odihni.

Vă veţi odihni numai voi, care v-aţi ostenit!Cei care nu s-au ostenit n-au de ce să se odihnească.

8. Nu cumva tu te osteneşti numai pentru rău?Nu cumva tu te osteneşti numai să furi munca altora?Numai să intri în ostenelile altora sau să-i bârfeşti

pe fraţii ostenitori?Numai să iei de-a gata din adunări ceea ce alţii au

strâns la Domnul cu osteneli şi jertfe mari?Nu cumva eşti şi tu numai un trântor, care nu se oste-

neşte decât să mănânce de-a gata mierea strânsă de alţii?

Page 50: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

50 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

9. Când spune despre Hristos un om care a învăţataceasta numai din cărţi, care a făcut o şcoală, care aurmat pentru aceasta numai o pregătire şi care are pen-tru aceasta o plată, oamenii ascultă

– ascultă unii cu plăcere, alţii cu interes.Cei mai mulţi însă cu nepăsare şi plictiseală şi ră-

mân numai cu atât.De altfel, nici vorbitorul nu pretinde mai mult de-

cât să fie ascultat cum vorbeşte şi cât vorbeşte. Şi plătitcât mai bine.

10. Dar când spune despre Hristos un om sau o fe-meie despre care până ieri oamenii ştiau că a fost unbeţiv, un fumător, un stricat, o mincinoasă, o lacomă, ofemeie lumească şi rea, – iar acum este un om nou,

când spune despre Hristos o femeie sau un om fărăpregătire şi fără cunoştinţe anume pentru aceasta

şi mai ales când predica aceluia este mărturisireapăcatului său din trecut şi mărturia schimbării sale feri-cite din prezent,

– o, atunci e cu totul altceva.Atunci ascultătorii rămân uimiţi şi convinşi.La cinci cuvinte de mărturie a unui astfel de suflet

se alarmează o cetate,se trezeşte un sat întreg,se mişcă o mulţime de oamenişi se întorc cu grămada suflete la Hristos.Dragii mei, să vă fie aceasta ceva de neuitat!

11. Dacă vreţi să aveţi răsunet între oameni,dacă vreţi să-i treziţi pe alţii pentru Dumnezeu,

Page 51: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 51

dacă vreţi să-i scoateţi din păcate şi să-i aduceţi laHristos,

– atunci nu predicaţi, ci mărturisiţi.Spuneţi: Iată, şi eu eram orb, umblam ca un orb, tră-

iam ca un orb, dar Hristos mi-a dat vederea şi lumina…Atunci vor veni şi alţii să vă urmeze!

12. Numai dacă stărui de Hristos să rămână la tineeste dovada că ai venit la El. Şi că L-ai cunoscut.

Numai dacă faci totul ca Domnul să poată rămânela tine este dovada că ai gustat bucuria aflării Lui.

Numai dacă Hristos poate să rămână statornic la ti-ne ai un folos din faptul că ai venit la El.

Altfel totul e zadarnic.

13. Alţii au venit la Hristos într-un moment de en-tuziasm sau într-o clipă de puternică mişcare sufleteas-că, la o stăruitoare chemare sau la o mărturisire impre-sionantă.

Adică au ieşit şi ei puţin din cetatea pierzării pânăla o fântână afară din hotarul lor.

L-au văzut de departe pe Hristos sau poate chiarL-au şi întâlnit de aproape.

Dar ei nu L-au chemat în casa lor, în inima şi înviaţa lor!

Şi, mai ales, nu L-au oprit să rămână la ei.Această venire nu-i nimic.Numai rămânerea lui Hristos în noi este ceva.

14. Priveşte din nou şi priveşte atent: Hristos e totacolo unde L-ai lăsat tu. Te aşteaptă să te întorci dinnou la El.

Page 52: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

52 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Vino din nou…Mai poţi încă să te întorci, ca să fii salvat! Aleargă

iarăşi şi cazi prăbuşindu-te în braţele Lui şi roagă-Lplângând să rămână la tine şi să rămâi şi tu la El.

Pe totdeauna.

15. Când într-o problemă nu ai putut căpăta de laalţii o încredinţare, cel mai bun lucru este să te apuci săcercetezi tu însuţi să afli adevărul.

În toate lucrurile vieţii e mai bine să mergi la sigur!În toate problemele să te încredinţezi bine de ceea

ce primeşti, dar mai ales este necesar acest lucru înproblema mântuirii sufletului tău!

16. Auzirea nu-i de-ajuns. Căci auzirea nu-i tot-deauna ascultare.

Mulţi aud, dar puţini ascultă.Mulţi aud cu urechile, fără să asculte cu inima.Cine numai aude, fără a şi asculta, acela nu ştie!Cine nu ascultă când aude, acela nu va ajunge să

ştie niciodată.Şi niciodată nu va avea nici pricepere, nici cunoş-

tinţă mai ales în lucrurile mântuirii sufleteşti. Şi în cu-noaşterea lui Dumnezeu.

17. Cine aude cu urechile lui şi primeşte în mintealui, cugetând la Cuvântul Domnului cu tot dinadinsul,acela este cu neputinţă să nu ajungă a şti că Iisus Hris-tos este Mântuitorul Lumii.

Iar de aici şi până la a afla că El este Mântuitorulsău nu mai este apoi decât un pas. Pasul cel mai fericit.

Page 53: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 53

18. Dar pasul acesta, nespus de mulţi oameni nu-lmai fac niciodată.

Căci, pe lângă harul lui Dumnezeu, se mai cere şivoinţa inimii.

Iar inima omului, care este atât de înşelătoare şi deînşelată, acest pas îl face cel mai greu.

Şi dacă nu-l face, tot ce ştie omul nu-i mai folo-seşte decât la o şi mai mare osândă.

19. Ce fericite clipe se trăiesc în locul unde toatesufletele sunt credincioase,

iar prezenţa Mântuitorului este puternică şi lumi-noasă în mijlocul lor!

Totdeauna clipele petrecute acolo sunt pline de bu-curie şi de binecuvântare.

Iar amintirea lor umple totdeauna inima de înviora-re şi ochii de lacrimi.

Zilele acelea sunt aşa de scurteşi trec aşa de repede,dar amintirea lor rămâne neuitată pentru toată via-

ţa.Preţuiţi aceste avuţii veşnice!

20. Ce bine facem dacă, atunci când Domnul vinela noi, lăsăm totul la o parte şi, ca Maria, stăm la pi-cioarele Lui, ascultându-L!

Căci în curând vine ziua să plece.Şi după aceea, cine ştie când va mai veni din nou.

Sau dacă noi vom mai fi atunci!O, vino, Doamne Iisuse!Amin.

Page 54: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

54 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

7. SFINŢII DIN MIJLOCUL NOSTRU

1. Într-o sală a unei facultăţi din oraşul „C“ există oplacă de marmură, în amintirea unui profesor mortacum câteva zeci de ani.

Pe această placă scrie: „Aici a muncit 30 de aniprofesorul R, fără să se ştie că faţa lui strălucea…“

În tot timpul celor treizeci de ani cât profesorultrăise şi umblase muncind acolo, poate nimeni nu i-avăzut strălucirea feţei sale.

Aceasta s-a văzut numai când el nu mai era.O, ce oameni minunaţi au trăit printre noi! Dar ce

târziu vedem aceasta!

2. Cu câte feţe nu se petrece şi astăzi mereu acelaşilucru! Câtă vreme trăiesc şi învaţă, oamenii le văd fe-ţele negre sau chinuite, sau îndurerate,

ori se străduiesc să le facă să fie aşa.Numai pentru puţini oameni strălucirea lor răzbate

prin vălul care le înfăşoară sufletul luminos şi aprins.

Page 55: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 55

Dar ochii care văd aceasta sunt foarte puţini, iaraceştia ori sunt slabi, ori sunt muţi.

3. Slujitorii lui Dumnezeu care strălucesc cu adevă-rat în Hristos, în măsura în care îşi dau seama de acestlucru, îşi acopăr ei înşişi faţa… De teamă să nu primeas-că pentru ei ceva din ceea ce I se cuvine numai Domnu-lui lor (Exod 34, 35; Fapte 14, 14-15; Apoc 19, 10).

Iar ceilalţi văd strălucirea lor sfântă numai când nule mai pot vedea faţa aceasta pământească.

Fiindcă oamenii nu învaţă nimic din istorie, nici nucaută să ia exemple din trecut.

4. Proorocii sunt oamenii mari ai lui Dumnezeu maide preţ decât toată generaţia în care au trăit sau trăiesc.

Şi uneori mai de preţ poate chiar decât întreg popo-rul din care s-au născut şi în care sunt.

Iată că despre nenumărate generaţii de oameni – şichiar de popoare – nu se mai pomeneşte nimic; dar deoamenii mari ai lui Dumnezeu, despre trimişii Dom-nului care au strălucit în întunericul vremii lor ca nişteluceferi luminoşi se va vorbi cât va fi grai omenesc pepământ.

Dar totdeauna se va vorbi cu ruşine şi cu revoltădespre contemporanii lor, care, în loc să-i urmeze cuadmiraţie, i-au prigonit şi i-au ocolit cu dispreţ.

5. Până când îndelunga răbdare şi iubirea milostivăa lui Dumnezeu le va mai trimite vreun prooroc, oame-nii se vor purta mereu tot aşa cu purtătorii soliei cereşti.

Aşa s-au purtat cu proorocii (Lc 11, 47-51).

Page 56: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

56 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Aşa s-au purtat cu Fiul lui Dumnezeu Însuşi (In1, 11; Fapte 3, 15).

Aşa s-au purtat cu Apostolii Domnului (I Cor 4,9-13).

Aşa s-au purtat cu sfinţii şi martirii Bisericii pânăazi (Ev 11).

Aşa s-au purtat şi se poartă şi în zilele noastre.

6. Primiţi-i bine pe toţi oamenii lui Dumnezeu carevin în casă la voi sau în sat la voi.

Dar pe cei care n-au adăpost sau n-au familie undesă fie mângâiaţi, iubiţi-i şi primiţi-i şi mai bine.

Iisus a zis: Am fost străin… şi M-aţi primit!…Eu eram ei.

7. Dar cei care sunt alungaţi din pricina Domnului,care n-au locul lor şi casa lor pe lume şi care sunt pri-goniţi pentru Evanghelia Sa, pe aceştia primiţi-i şi maibine. Iisus a spus: Cine îi primeşte pe ei, pe Mine Măprimeşte…

8. Primiţi bine pe toţi trimişii lui Dumnezeu!Dar pe cei care au făcut lucruri mai mari pentru El,

primiţi-i şi mai bine.Căci cei care îi primesc pe ei vor fi primiţi cei mai

dintâi, fiindcă ei Îl primesc chiar pe El (Mt 10, 40).

9. E foarte frumos că voi aţi făcut o nuntă la careL-aţi invitat şi pe Iisus.

Dar este şi mai frumos dacă El poate reveni mereu,

Page 57: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 57

şi după aceea, totdeauna în casa voastră, cu bucurie,spre a Se odihni.

Este şi mai bine dacă Domnul poate afla totdeaunao bună primire în casa voastră şi să rămână în căminulvostru.

Dacă poate să rămână mereu nu ca un străin şi că-lător la voi, ci ca un Stăpân iubit şi preţuit!

O, numai atunci este cu adevărat bine.

10. Faceţi aşa încât, oricând Hristos va trece prinsatul vostru, casa voastră să fie ştiută şi căutată ca o ca-să a Lui.

Să vină acolo totdeauna El şi să poată veni toţi aiLui familiar şi prietenos.

Să fie primiţi cu căldură şi cu bucurie.Să stea liniştiţi şi fără greutate la voi.Să fie adăpostiţi şi îngrijiţi totdeauna cu iubire şi

plăcere sub acoperişul vostru.Apoi să fie petrecuţi cu lacrimi şi cu rugăciune

când vor pleca…

11. Altfel, dacă nu va fi aşa, ei vor căuta casavoastră tot mai rar şi mai rar.

Iar o dată cu cel din urmă frate care vă va părăsi,vă va părăsi şi Domnul şi binecuvântările Lui,

pe totdeauna.

12. Durerea înfrânge totdeauna mândria din om.Bunătatea Tatălui Ceresc nu trimite şi nu îngăduie

cu bucurie în viaţa oamenilor necazurile şi durerea.

Page 58: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

58 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Însă, pentru mântuirea sufletului său, omul trebuieuneori să fie şi cercetat de durere şi de întristare.

13. Când este sănătos şi îi merge bine, omul tot-deauna este „îmbrăcat“, este „cineva“. E totdeauna o„autoritate“.

Când ajunge însă în durere şi în primejdie, atunci egol, e dezbrăcat de trufie, atunci rămâne numai om!

14. Când omul e „autoritate“, atunci n-are nici ini-mă, nici iubire, nici bunătate: atunci nu este om.

Acestea – gândeşte el – nu se potrivesc la „titlu“.Şi adesea n-are nici creier, nici minte ca să judece ceface, căci se închipuie supraom.

Când însă ajunge om, atunci le are pe toate acestea.Când durerea îl face să se simtă om şi el, atunci nu

mai consideră o înjosire rugăciunea şi lacrimile.Revine adică la ceea ce trebuia să fie şi el – la ceea

ce trebuia să rămână totdeauna acela care este un om şicare are o minte sănătoasă.

15. Nimic nu-l înalţă pe om mai mult ca smereniaşi ca buna-cuviinţă. După cum nimic nu-l înjoseşte maimult ca trufia şi ca nesimţirea.

16. Omul mic caută să fie cât mai mare. Dar cel cuadevărat mare va căuta să se arate totdeauna mic.

Cine nu se smereşte el însuşi, pe acela îl înjoseşteDumnezeu, Care are totdeauna grijă de aceasta, atuncicând omul se aşteaptă mai puţin (Lc 14, 11).

Page 59: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 59

17. Dragi părinţi amărâţi… ai căror copilaşi zacbolnavi, Dumnezeu vă iubeşte şi de aceea vă încearcă(Evr 12, 5-13). Vă loveşte în locul cel mai dureros, casă vă trezească din starea cea rea pe care poate o aveţişi să veniţi cu rugăciune şi lacrimi la El.

Poate că durerea vă va umili şi vă va aduce la ru-găciune, dacă bucuria n-a putut face cu voi acest lucru.

Dacă veţi fi sinceri, Hristos va fi binevoitor!

18. Dacă nu vedeţi – nu credeţi!Bine, dar după ce vedeţi, de ce tot nu vreţi să cre-

deţi?N-aţi văzut voi oare atâtea semne şi minuni?Nu s-au petrecut acestea cu voi chiar? Cu părinţii

voştri? Cu copiii voştri, cu cei pe care îi iubiţi?Nu vă aduceţi aminte deloc?Voi n-aveţi dezvinovăţire dacă nu credeţi (In 9, 41).Fiindcă multe izbăviri v-a dat Dumnezeu, multe

rugăciuni v-a împlinit şi multe minuni aţi văzut.

19. Ce aţi făcut pentru mântuirea sufletului copiilorvoştri?

Poate copiii voştri se află bolnavi şi sunt departe deDomnul.

Ei nu pot să vină la Iisus sau nu vor să vină la El.Voi aveţi datoria să vă duceţi pentru ei la Hristos şi

să-L rugaţi fierbinte să vină El să-i vindece pe copiiivoştri!

20. Aduceţi-L pe Hristos la copiii voştri, până nuajung la moarte.

Page 60: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

60 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Aduceţi-L pe Hristos, rugându-vă fierbinte şi neîn-cetat pentru ei.

Aduceţi-L prin Cuvântul Său, Biblia, şi prin cărţilebune.

Aduceţi-L prin pilda vieţii voastre trăite curat cuIisus.

Aduceţi-L prin alţi tineri credincioşi,prin adunările făcute în familie,prin cântări şi lecturi plăcute şi duhovniceşti.

Page 61: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 61

Doamne, când vrei TuDoamne, când vrei TuDoamne, când vrei TuDoamne, când vrei Tu

Doamne, când vrei Tu, cum trecelunga iarnă într-un ceasşi pustiul cum sfârşeşteîntr-un fericit popas,şi-ntristarea înnoptăriiîntr-un răsărit plăcut,şi-ndelunga despărţireîntr-un sfânt şi scump sărut!…

Doamne, când vrei Tu, furtunatrece ca un nor grăbit,iar în urmă totdeaunasoarele-i mai strălucit;când vrei Tu, se duce boala,lăsând trupul sănătos,când vrei Tu, se duc vrăjmaşii,lăsând sufletul voios.

Doamne, când vrei Tu, cum vinede frumos tot ce-am dorit,cum învie dintr-o datătot ce ne credeam pierit,cum răsare dintr-o datătot ce ne credeam uscat!…Doamne, fă-ne Tu să credemtot ce spui cu-adevărat.

Page 62: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

62 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

8. ADEVĂRATA CREDINŢĂ

1. Credinţa care nu te face să porneşti nu-i credinţă.Dacă tu cu adevărat crezi în Hristos şi în Cuvântul

Său, dacă crezi în Evanghelia şi în Dumnezeirea Sa,dacă crezi în judecata şi în răsplata Lui, atunci neapărattrebuie să porneşti.

Să porneşti pe calea întoarcerii din păcate la Dum-nezeu,

să porneşti pe calea căinţei, a înfrânării şi a mântuirii,să porneşti prin rugăciune, prin lacrimi, prin as-

cultare, prin binefaceri, prin iubire.Să porneşti acum, să porneşti convins, să porneşti

voios.Să porneşti pentru tine, pentru ai tăi şi pentru alţii.

2. Părinte credincios, oare fiul tău este sănătos su-fleteşte?

Oare fiul tău crede în Domnul şi face el parte cuascultare dintre fiii Domnului, sau nu?

Dacă nu, ce faci tu, mamă, ce faci tu, tatăl lui, cefaceţi voi pentru el? Alergaţi voi oare la Domnul, stă-

Page 63: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 63

ruind în rugăciune şi aşteptând cu răbdare izbăvireaLui, – sau nici nu vă pasă de pierzarea fiului vostru?

3. Cum puteţi voi, părinţilor, să mergeţi liniştiţi pecăile Domnului când fiul sau fiica voastră merg pe căilelui satana?

Sau nu cumva chiar voi îi gătiţi şi îi trimiteţi laacelaşi potop de desfrâu la care aleargă lumea păcăto-şită, ca să fie şi ei „ca lumea“?

Nu vi-e groază că moartea la care îi trimiteţi pe eivă va înghiţi şi pe voi?

4. Nu există boală mai grea ca păcatulşi nu există sănătate mai fericită decât credinţa în

Hristos!Ferice de oricine scapă de boala păcatului şi se în-

tăreşte în credinţă spre Dumnezeu.Vai de cei care spun răului bine şi desfrânării bucu-

rie. Vai celor care, în loc să se ferească de focul păca-tului, se joacă cu el.

Aceştia, mergând la moarte, îi mai împing sau îimai duc şi îi mai trag în pierzare şi pe alţii… unii chiarpe cei iubiţi ai lor. Pe fiii şi fiicele lor.

5. Nenumărate sunt minunile rugăciunii.Fiecare suflet care crede şi se încrede în Domnul,

dacă a trăit o viaţă de ascultare de Dumnezeu şi o viaţăde rugăciune, are atât de multe minuni văzute în urmarugăciunii fierbinţi înălţate spre Dumnezeu de către elşi de către alţii, cu credinţă, pentru el.

Tu oare le-ai văzut pe acestea?

Page 64: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

64 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

6. Nenumărate sunt în viaţa noastră primejdiile pecare le vedem şi din care, rugându-ne, suntem ajutaţi şiizbăviţi.

Dar mult mai multe sunt ocaziile când suntem încea mai mare primejdie şi noi nici nu băgăm de seamă,nici nu vedem primejdia decât mult mai târziu sau poateniciodată chiar.

Căci Dumnezeu, chiar fără să-I fi cerut ajutorulSău, ne-a izbăvit.

O, cât de nemărginit de bun şi de puternic este El!

7. Vai, noi, cei mai mulţi, uităm aşa de repede mi-nunea pe care Domnul a făcut-o cu noi sau cu ai noştri.

Şi nu ne mai întoarcem să-I mulţumim lui Dumne-zeu după ce ne-am vindecat noi sau ai noştri.

Câţi facem oare ca al zecelea lepros? Şi ce mulţisuntem nerecunoscători ca cei nouă care au uitat să seîntoarcă să-I mulţumească Domnului Iisus, după ce aufost vindecaţi!

Să nu mai fie tot aşa!

8. Lumea este un uriaş spital cu bolnavi care aş-teaptă.

Cei ce aşteaptă în paturi aşteaptă uşurarea vindecă-rii sau a morţii.

Cei ce zac în închisori aşteaptă seara sau dimineaţa,o mâncare sau o minune,o scăpare pe pământ sau sub el.Cei ce zac în rătăcire aşteaptă să scape de ea.Cei dispreţuiţi, să se ridice,cei vinovaţi, osânda.

Page 65: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 65

Iar cei ce se chinuiesc a se păstra curaţi Îl aşteaptăpe Hristos.

9. Dumnezeu a iubit şi iubeşte smerenia, căci eaeste sinceră, după cum a urât totdeauna mândria, pentrucă aceasta este şi făţarnică (Lc 18, 10-14).

N-a fost vreodată cineva care, smerindu-se înainteaDomnului cu pocăinţă sinceră şi adâncă, să nu fi fostvindecat

şi să nu fi fost izbăvit de El cu toată graba şi plină-tatea.

10. N-a fost nimeni care – venind la Domnul,coborându-se înaintea Lui,aplecându-se la Crucea Sa,întorcându-se cu sinceritateşi cerându-I cu credinţă ajutorul – totuşi vreodată

să fi fost scos afară cu mâinile goale. Şi să se fi rugatsau să fi plâns în zadar (In 6, 37).

11. Vai de omul care are o singură grijă, a spus ci-neva. Şi cât de adevărat este lucrul acesta!

Cei bolnavi au numai o singură grijă: să se vindece.Cel închis are numai o singură grijă: să ajungă liber.Cel ajuns în primejdie, o singură grijă: să scape.Părinţii cu copii nenorociţi, o singură grijă: să li se

vindece.O singură grijă, dar ce grea este aceasta una! Toate

celelalte la un loc, oricâte ar fi, nu sunt atât de grele caaceasta una singură.

Ferice de cel ce are grija lui Hristos.

Page 66: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

66 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

12. Există în suferinţă şi o pedeapsă, ca şi o ispăşi-re (Isaia 40, 1-2).

Păcatele unor oameni sunt cunoscute şi merg îna-inte la judecată, spune Cuvântul lui Dumnezeu (I Tim5, 24). Acestea se ispăşesc aici pe pământ.

Ale altora merg în urmă. Acestea se vor ispăşiacolo sub pământ.

Unii sunt pedepsiţi acum, ca să nu fie osândiţi şi eio dată cu lumea (I Cor 11, 32).

Unii ispăşesc păcatele altora (II Cor 1, 5-6; Col 1, 24).Unii îşi ispăşesc păcatele şi aici, şi acolo.E mult mai bine să ne ferim de păcat.

13. Mai degrabă cutremuraţi-vă şi nu păcătuiţi!Căci nu există nimic care să nu trebuiască să fie is-

păşit,ori aici, ori dincolo,ori şi aici, şi acolo,ori de voi, ori de alţii,ori şi de voi, şi de alţii pentru voi.

14. Păcatele dinainte de credinţă ţi le-a iertat Tatăl,căci le-a ispăşit Hristos în locul tău.

Cele de după credinţă ţi le iartă Hristos, dar trebuiesă le ispăşeşti tu.

15. Căci nu este nici un singur păcat care să nu tre-buiască să fie ispăşit într-un fel. Şi într-o zi.

Dacă păcatul e uşor, atunci şi ispăşirea va fi uşoară.Dar dacă păcatul e greu, şi ispăşirea lui va fi grea.

Page 67: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 67

16. Tuturor celor care aveţi o mare dorinţă, Iisus văzice: Vreţi?

Vrei tu într-adevăr?Vrei cu tot dinadinsul?Vrei neapărat?Pentru că de voinţa ta atârnă primirea lucrului dorit!

17. Vrei să te faci bolnav? Vei ajunge să fii!Vrei să te faci sănătos? Dacă vrei puternic şi cu

credinţă, şi aceasta este cu putinţă! Cunoşti şi tu atâteacazuri!

Vrei să faci răul? Poţi să-l faci şi pe acesta. Pânăîntr-un loc şi până într-o zi, desigur!

Vrei să faci binele? Dacă ai cuget curat şi voinţăputernică, totdeauna vei reuşi.

18. Totul depinde de voinţa ta.De aceea eşti răspunzător numai tu de tot ce se în-

tâmplă şi de toate urmările faptelor tale. Atât faţă deoameni, cât şi faţă de Dumnezeu.

Hristos este lângă tine şi duios îţi îmbie binele: via-ţa, mântuirea, slava şi cununa, întrebându-te: Vrei?

Diavolul la fel este lângă tine, îmbiindu-ţi răul:moartea, pierzarea, ruşinea şi dispreţul veşnic, ascunsesub un văl de înşelătoare dulceaţă. Şi obraznic te îmbie:Vrei?

Iar tu alegi.Alegi liber,alegi zilnic,alegi conştient,alegi nesilit,

Page 68: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

68 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

alegi pe totdeauna.Şi în veac vei rămâne cu ceea ce singur ţi-ai ales

acum.

19. Ai o mamă sau un tată,ai un soţ sau o soţie,ai vreun copil iubit sau vreun prieten adevărat?Până unde merge sufletul iubit cu tine şi cât cu-

noaşte el din tainele tale cele mai grele şi mai adânci?Câte lucruri încă nu ţi le-ai spus fiinţei iubite şi nici

nu le vei putea spune niciodată! Nici ei, nici nimănui pepământ.

Fiindcă simţi că nu te-ar putea înţelege. Ori nu te-ar putea ierta. Ori nu ţi-ar mai da nici o cinste. Ori nute-ar mai putea iubi.

20. Tainele sunt totdeauna ori ele prea grele, orioamenii sunt prea slabi! Nu le pot purta.

Vezi cu durere cât de aproape este hotarul până lacare te pot însoţi chiar şi cei mai iubiţi ai tăi, în tainelesufletului tău.

O, Doamne Iisuse, însoţeşte-ne Tu!Amin.

Page 69: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 69

9. MARELE NOSTRU BINEFĂCĂTOR

1. Numai Iisus Hristos, Mântuitorul şi Dumnezeultău, Care ştie toată viaţa ta şi cunoaşte toate păcateletale – căci El le-a ispăşit –

numai El Singur te poate înţelege. Numai Lui poţisă-I spui totul şi fără nici o teamă.

O, ce Prieten Bun ne este El!

2. Crede că Iisus este lângă tine şi vei simţi că este.Vino la El şi vei simţi că te învăluie cald cu iubirea

şi braţele Sale.Cere-I iertare şi vei simţi că ţi-a dăruit-o.Dă-I inima ta şi vei simţi că ţi-o primeşte.Predă-te lui Hristos cu credinţă, cerîndu-I naşterea

din nou, apoi rămâi lângă El cu iubire neschimbată.Slujeşte-L cu nădejde toată viaţa taşi vei simţi că eşti înfiat de Dumnezeu.

3. Fiindcă aţi renunţat la toate acum pentru Hristos,le veţi primi pe toate şi pe totdeauna prin El.

Page 70: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

70 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Dar cine n-are pe Hristos e cea mai nefericită fiinţăde pe faţa pământului.

Acum o văd numai unii; mâine o vor vedea aceastacu toţii.

4. Sănătos este numai acela care poate purta poveri:povara răbdării, povara pagubei, povara jignirii,povara ocării, povara închisorii, povara bătăii,povara Crucii, povara Evangheliei, adică povara lui

Hristos.Pot totul în Hristos, a spus Sfântul Pavel (Fil 4, 13).Într-adevăr, în Hristos poţi.Numai în El poţi.

5. Când nu eşti în Hristos, atunci nu poţi purtagreul (In 15, 5).

Deci dacă nu poţi, înseamnă că nu eşti în El. Căcidacă ai fi, ai fi sănătos deplin,

adică ai putea purta totul.

6. Viaţa sfântă pretinsă de Hristos, propovăduită deapostolii Săi, trăită de primii creştini şi apărată de Sfin-ţii Părinţi ai Bisericii a devenit în mijlocul acestui fel delume o excepţie batjocorită şi huiduită.

Cât de îngrozitor s-au falsificat lucrurile! Şi totuşiaproape nimănui nu i se pare îngrozitor.

7. Apostolii şi Sfinţii Părinţi au fost săraci, curaţi şidarnici.

Aşa ne-au învăţat ei să trăim şi noi în BisericaDomnului.

Page 71: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 71

Dar cei care s-au ocupat de lucruri necinstite auadus în lume ura nu faţă de ei, ci faţă de Evanghelie şifaţă de Biserică, prin purtările lor.

Ce blestem este acesta pentru cei vinovaţi de el!

8. Creştinismul este Hristos – nu necinstiţii cares-au strecurat în creştinism şi în Biserica Sa.

Evanghelia este lumină şi binefacere, nu obscuran-tism, superstiţie şi înapoiere.

Biserica este curăţie, dragoste şi căldură în unitate,nu afacerism, simbrie, făţărnicie şi sectarism.

Oamenii trebuie să ajungă să vadă şi să facă deose-birea.

Iar cei nelegiuiţi ori să-şi schimbe viaţa, ori să ple-ce din Biserică!

Cerul n-are numai atâtea stele câte se văd.Nici Biserica adevărată numai atâţia luptători câţi par.

9. Ce mare păcat este frica!Frica este unul din păcatele cele mai grele împotri-

va credinţei şi a iubirii.Frica te duce la lepădarea de credinţă şi la trădarea

iubirii lui Hristos.Frica te face să-ţi calci legământul şi să-ţi pierzi

mântuirea.Frica te face să-ţi vinzi Binefăcătorul şi fraţii.Frica te face să calci porunca Domnului şi să pără-

seşti calea Lui.Frica îţi sugrumă conştiinţa, îţi ucide bucuria, îţi

otrăveşte toată pacea vieţii şi a căminului.

Page 72: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

72 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Îţi întunecă mintea, îţi chinuieşte sufletul şi îţi ni-miceşte adunarea.

Frica îţi pierde viaţa întreagă şi pe totdeauna (Apoc21, 8).

Nu fiţi fricoşi voi, pe care vă apără Hristos Biruito-rul. De cine aţi putea să vă temeţi?

10. O suflete, nu fi fricos niciodată. Niciunde. Şi înfaţa nimănui! Cere-I putere Domnului – şi ai curaj!Totdeauna în Numele Lui şi în slujba Lui trebuie să aicel mai mare curaj.

Teme-te de un singur duşman: păcatul;de o singură nenorocire: păcatul;de o singură osândă: păcatul;şi apoi de nimic altceva să nu te mai temi niciodată.

11. Nu trebuie să uiţi niciodată un lucru: cine teîntreabă.

Nu ce te întreabă şi ce-ţi vorbeşte cineva, ci cine teîntreabă, cine îţi vorbeşte!

La asta să fii atent!Că dacă te uiţi la ce te întreabă un om, de cele mai

multe ori nu vei fi atent şi nu-i vei da nici o importanţă,căci zici: „A… nişte lucruri de nimic“.

Dar dacă te uiţi atent cine este omul care vine la tinesau la care te duci tu să te întrebe, ochii ţi se vor deschidemai cu grijă şi gura ţi se va închide mai cu cumpătare.

Căci mintea îţi va fi atentă.

12. Cât de vinovat este oricine se foloseşte de unsuflet slab şi fricos ca să-l silească a face lucruri pe carepe urmă îl nefericesc şi îl degradează pe acela pentru

Page 73: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 73

toată viaţa lui! Acela care face din om o zdreanţă ne-trebnică, vrednică de scârba şi de dispreţul celorlalţioameni pe totdeauna – adică un pârâtor şi o iscoadă.

Omul căzut într-o astfel de stare nu mai e om. Aajuns fără nici o demnitate, mai jos decât orice târâtoare.

Este degradat şi în proprii săi ochi şi rămâne petotdeauna cea mai nefericită creatură de pe lume.

13. Omul care şi-a pătat conştiinţa şi s-a compro-mis, ajungând un vânzător netrebnic, şi-a terfelit cin-stea, şi-a murdărit şi cugetul, şi caracterul său de om,făcându-se pârâşul semenilor săi,

omul acela nu mai este om, ci demon ori viperă.Creatura asta, dacă totuşi mai are o cât de mică

parte de conştiinţă trează în ea, se va simţi cea mai chi-nuită fiinţă, cea mai nefericită, cea mai osândită şi mainenorocită creatură de pe faţa pământului.

O râmă sau o broască vor fi mai fericite decât unastfel de om.

14. Nu folosi puterea pe care o ai momentan, spre aucide sufletul oamenilor, în numele nici unui principiu.Căci e de o mie de ori mai cumplit decât dacă le-ai uci-de trupul lor.

Şi tu vei cădea odată în Mâinile Viului Dumnezeu.Fii sigur de asta (Evr 10, 31). Şi vei vedea atunci ce în-grozitor va fi să răspunzi în faţa Lui pentru siluireaconştiinţei cuiva. Şi pentru nimicirea unicului bun al fi-ecărui om: personalitatea sa, caracterul său, cinstea sa.

Această crimă cere cea mai cumplită ispăşire dintretoate crimele.

Page 74: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

74 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

15. Faţă de unele suflete rele, Dumnezeu Îşi maiarată încă o dată marea bunătate, într-o supremă şi ul-timă dovadă de iubire.

Dacă nici aceasta nu le salvează, aceste suflete suntpierdute pe vecii vecilor.

16. Cine nu iubeşte pe nimeni, nici nu merită să ai-bă pe nimeni.

Cine n-a ajutat şi n-a mângâiat nici un suflet, niciel nu va avea nici un ajutor şi nici o mângâiere când vaavea cea mai mare nevoie.

Căci fiecare trebuie să secere ceea ce a semănat şisă i se măsoare cu măsura cu care a dat şi el altora.

17. Nimenea dintre noi nu face altuia răul pe care îlface, ci numai lui însuşi şi-l face.

După cum nici binele pe care îl face cuiva, nu-l fa-ce altuia, ci numai lui însuşi.

Îşi primeşte fiecare din mâna lui Dumnezeu ceea cea dat şi el altora. Întocmai ceea ce merită.

Căci Dumnezeu este drept în toate căile Sale şi fărăde vină în toate judecăţile Sale (Ps 145, 17).

Fiecare trebuie să ispăşească după cum a păcătuitşi să capete bunăvoinţa pe care a dat-o.Cine udă pe altul va fi udat şi el (Prov 11, 25).Dar cine arde pe altul va fi şi el ars.

18. Oamenii nu-L iubesc pe Adevăratul Dumnezeu,ci forma Evangheliei. Exteriorul credinţei.

Acesta este falsul dumnezeu la care se închină as-tăzi oamenii.

Page 75: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 75

Când Adevăratul Dumnezeu S-a ridicat să-l nimi-cească pe acest fals dumnezeu al lumii, oamenii L-aurăstignit pe Cel Adevărat, spre a-l apăra pe celălalt, pecel fals.

L-au omorât pe Hristos pentru sabat. Pentru Lege,pe Dătătorul Legii. Şi pentru superstiţii, pe Dumnezeu.

19. Lumea nu vrea adevărul, ci închipuirea adevă-rului.

Nu vrea miezul, ci coaja – sau nici atât.Nu vrea Harul, ci Legea.Nu pe Hristos, ci forma de evlavie a unor crezuri.Pentru a salva cele ce se văd, sunt gata să ucidă tot

ce nu se vede. Atât în inimile lor, cât şi în ale altora.Iudeii L-au omorât pe Hristos pentru a-şi salva sa-

batul.

20. Prejudecăţile luptă împotriva lui Hristos oriun-de Se iveşte El şi trăirea Lui. Pentru că oriunde pătrun-de El, Hristos luptă cu prejudecăţile care au ajuns unnou dumnezeu pentru oameni. Luând pe nedrept loculCelui Viu şi Adevărat.

Pe toate aceste lucruri Hristos trebuie să Şi lesubordoneze. Să le coboare la picioarele Sale. Adică lalocul lor.

Şi să ridice mai presus de toate Slava Tatălui Sfânt.

Page 76: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

76 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

10. PĂCATUL, IZVORUL RĂULUI

1. Unde domneşte păcatul, toate lucrurile sunt răs-turnate. Acolo, ceea ce trebuie să fie înălţat este dispre-ţuit. Iar ceea ce trebuie să fie jos se găseşte deasupra.

Numai când vine Hristos se face ordine şi rânduialăîntr-un loc.

2. Oameni învechiţi în rătăcirile vinovate se găsescoriunde.

Şi ei sunt gata să omoare oricând şi pe oricine pen-tru ele, chiar şi pe Hristos din inimile lor şi ale altora.

Fără nici o ezitare şi fără nici o întârziere.Unii Îl omoară pentru sabat,alţii pentru botez,alţii pentru vorbirea în limbi,alţii pentru împărăţia de o mie de ani,alţii pentru stilul vechi,alţii pentru minuni,alţii pentru alte superstiţii şi obiceiuri.Căci uriaşul cel negru al formalismului necredincios

Page 77: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 77

este cel mai grozav duşman al credinţei vii şi al unităţiiBisericii vii.

3. Nu există pe pământ nimic mai păgubitor şi maivrednic de osândă ca o fiinţă care nu lucrează, trăind înpăcatul leneviei,

care are pricepere şi putere, dar nu lucrează nimicfolositor,

care cheamă şi trăieşte din binefacerile cerului şiale pământului, dar nu produce nimic nici pentru cer,nici pentru pământ.

Când tot ce are pe pământ viaţă şi tot ce nu esteblestemat de Dumnezeu lucrează şi rodeşte ceva bun,leneşul nu face decât rău.

4. Priviţi natura! Ce este oare fără rost şi fără mun-că în mişcarea de rotaţie de la orice răsărit spre oricerăsărit? De la o primăvară spre o altă primăvară? De laun rod spre alt rod? De la o viaţă spre alta?

Este o neîncetată lucrare în tot ce se vede sau nu sevede.

De la cea mai mică fiinţă până la cel mai necuprinssistem, absolut toate cu ascultare şi cu o rânduială de-săvârşită lucrează şi se mişcă mereu.

În toate acestea, viaţa şi mişcarea tuturor esteDumnezeul Veşnic, pretutindeni Prezent, Puternic şiIubitor.

5. Tu, fiinţă omenească, oricare ai fi şi oriunde aifi, ai fost creat numai pentru a lucra binele şi pentru aaduce partea ta de rod. Spre a face ceea ce este frumos

Page 78: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

78 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

şi folositor pe lume să fie şi mai frumos şi mai folositor.Mai bine şi mai mult, prin partea ta.

Unit cu Hristos, poţi face binele.Rupt de El, poţi face numai răul şi păcatul.

6. Faci răul şi păcatul chiar şi atunci când nu facinimic.

Fiindcă omul care nu face nimic bun este un omcare fură şi înşală, adică face răul.

Fură şi timpul, şi aerul, şi lumina, şi pâinea, şi loculpe care stă fără să lucreze nimic.

Şi îl înşală pe Dumnezeu şi pe semenii Săi, luânddin munca acelora pe degeaba, fără a face el nimic.

Leneşule, toate câte sunt în lumea asta te osândesc.Toate fac ceva. Până şi o râmă se mişcă.

Numai tu nu lucrezi nimic decât păcat.

7. Hristos a venit să dezlege totul din lanţurile pă-catului, ale morţii şi ale diavolului.

Toată lucrarea lui Hristos este de a dezlega.El a dezlegat de la început lumina de întuneric,cerul de pământ,uscatul de ape,binele de rău,neprihănirea de păcat,viaţa de moarte.El a dezlegat legăturile păcatului în care zăcea ome-

nirea căzută.El a dezlegat legăturile neputinţelor noastre (Lc

13, 16).El l-a legat pe satana şi ne-a dezlegat pe noi (Mt

12, 29; Lc 10, 19; Evr 2, 14-15).

Page 79: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 79

De aceea toate puterile răului s-au unit totdeaunaca să lupte împotriva Lui, căci Hristos este Căpeteniabiruitorilor şarpelui. A şarpelui ce umblă mereu numaica să lege sufletele oamenilor.

8. Dintre toţi vrăjmaşii libertăţii omeneşti, cei careÎl urăsc mai necruţător pe Hristos sunt cei care au inte-resul ca sufletele să fie legate şi robite;

cei care au interesul exploatării sufletului. Şiavantajele dezbinării şi robiei duhovniceşti;

cei care au interesul ca oamenii să nu fie dezlegaţidin ceea ce odată a fost statornicit prin şiretenie şi păs-trat prin apăsare sau minciună;

cei care au interesul ca sistemul lor de exploataresă nu se prăbuşească,

întreaga lor existenţă fiind clădită numai pe aceas-ta. Ei ar rămâne atunci ai nimănui. De aceea ei Îl urăscpe Hristos Eliberatorul.

9. În locul sabatului, Mântuitorul a adus odihna Lui(Mt 11, 29).

În locul odihnei trecătoare, El a adus, pentru toţicâţi vin la El, odihna veşnică a iubirii, a credinţei, a îm-păcării cu Tatăl (Evr 4, 5-11).

Odihna netulburată a unirii omului cu Izvorul Veş-nic al Odihnei. Pacea sufletului numai în această odih-nă este desăvârşită.

10. Pentru ca sufletul să iasă la soare, trebuie să-ifie luat opaiţul la care încă mai orbecăie.

Numai atunci omul e dezlegat deplin, când Hristosîi rupe şi legăturile îngustimii confesionaliste în care

Page 80: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

80 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

este legat de mândria şi egoismul celor obişnuiţi să nuse supună nimănui, ci numai să comande tuturor.

11. După cum calculat face Hristos mişcarea derotaţie a nopţii şi a zilei, a iernii şi a verii, a soarelui şi astelelor, cu precizie de miimi de secundă, aşa este şi vafi El în toate.

Toate evenimentele vin exact la timpul rânduit lorde Dumnezeu şi nimic din ce se întâmplă nu este în-tâmplător.

Totul este aşa nu pentru că oamenii vor să fie aşa,ci pentru că Domnul vrea să fie aşa.

Puteţi fi încredinţaţi voi, toţi cei care trăiţi pe pă-mânt, că aşa este. Fie că vreţi, fie că nu vreţi să credeţiacum în existenţa lui Dumnezeu, – fiţi încredinţaţi deacest adevăr, prin lucrările Lui.

12. Dacă Iisus Hristos „S-a făcut deopotrivă cuDumnezeu“, este pentru că El era şi este Dumnezeuîntr-adevăr.

Şi dacă este într-adevăr Dumnezeu, El făcând ispăşi-rea păcatelor noastre, fiţi siguri că ele sunt chiar ispăşite.

13. Unitatea dintre Tatăl şi Fiul fiind desăvârşită,Fiul are aceeaşi putere ca şi Tatăl.

Tot ce se supune Fiului şi se face pentru Fiul, Ta-tălui I se supune şi Lui I se face.

Toţi cei care Îl adoră pe Tatăl Îl adoră pe Hristosşi oricine Îl tăgăduieşte pe Hristos Îl tăgăduieşte pe

Dumnezeu.Tatăl şi Fiul sunt nu numai Una, ci şi Unul.

Page 81: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 81

14. Tatăl dă viaţă şi Fiul dă viaţă, precum şi DuhulSfânt dă viaţă.

Tatăl lucrează, Fiul lucrează, precum şi Duhul lu-crează (Fapte 13, 2-4).

Dar, pentru că Tatăl a dat totul în mâinile Fiului,numai aceia care cred în Numele Fiului au totul în El(Col 1, 15-20).

Iar cei care n-au pe Fiul nu pot avea nici pe Tatăl (IIn 2, 23). Aceasta este o taină şi un adevăr în care estetoată mântuirea pentru oricine o crede.

15. Priviţi munţii sau priviţi marea,priviţi furtuna zbuciumată sau seninul liniştit,priviţi cerul încărcat cu stele sau câmpul încărcat

de minuni;– numai din puţinul pe care îl putem vedea şi cu-

prinde din toate acestea, toată fiinţa noastră se umple deuimire şi de admiraţie,

de respect şi de evlavie faţă de Dumnezeu,faţă de Acela Care le-a gândit atât de desăvârşit şi

le-a creat atât de frumos.

16. Există o alegere datorită harului (Rom 11, 6).Dar această alegere a venit în urma cunoaşterii de

către Domnul a acelora pe care i-a ştiut mai dinainte…Căci pe aceia i-a hotărât El să fie asemenea ChipuluiFiului Său, fiindcă, după cum cunoştea toate lucrurileviitoare, El i-a ştiut pe toţi oamenii viitori.

17. Şi acelora care au primit credinţa Lui le-a fă-găduit El viaţa. Şi vrea să le-o dea.

Page 82: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

82 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Pentru că i-a cunoscut mai dinainte că, atunci cândvor afla despre viaţa aceasta, ei vor primi-o cu bucurieşi o vor preţui cu adevărat.

Acesta este singurul criteriu al alegerii, şi nu pre-destinaţia.

18. Numai Acela poate judeca drept pe altul, care afost judecat cândva el însuşi pe nedrept.

Numai acela trebuie să judece, care cunoaşte osân-da nevinovată.

Şi numai acela are dreptul să judece, care are oinimă plină de iubire şi de milă. Adică Dumnezeu. Şicei ca El.

Oricine nu-i iubeşte pe toţi, nu trebuie să judece nici-odată pe nimeni.

Numai cel care iubeşte poate judeca simţit şi cuînţelepciune.

Toţi ceilalţi judecă cu patimă sau cu nepăsare.Judecă fără inimă sau fără judecată.

20. O, dacă toţi judecătorii de pe lume ar trece eiînşişi întâi, ca Hristos, prin toate judecăţile lor nedrepteînainte de a ajunge să-i judece ei pe alţii,

dacă ar trece şi ei prin bătăi, prin închisori, prinbatjocuri şi prin foamete,

prin mizerie şi chinuri, prin care fac ei să treacă alţii,pentru a cunoaşte din experienţa lor personală cum se

trăieşte acolo unde ei aruncă zilnic mii şi mii de oameni,pentru zeci şi zeci de ani,cu atâta uşurinţă, prin sentinţele lor…Abia atunci am avea judecători drepţi.

Page 83: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 83

11. NU JUDECAŢI NEDREPT

1. Dacă inima care judecă s-ar cutremura rostind osentinţă, atunci n-ar fi sentinţe nedrepte,

nici nu s-ar mai chinui în închisori oameni nevinovaţi,nici n-ar fi atâtea lacrimi nevinovate care să ceară

pedeapsă,nici atâta sânge nevinovat care să ceară răzbunare,nici atâtea fărădelegi care să ceară blestem,nici atâtea vieţi îngropate de tinere în iad, toate ce-

rând osândă aspră asupra celor care se fac vinovaţi deaceste nedreptăţi,

– dacă inima care judecă s-ar cutremura.

2. Fie prin cuvânt, fie prin tăcerea lor, toţi oameniiîi judecă pe alţii.

Poate aceia care tac când trebuie să vorbească sauvorbesc când trebuie să tacă fac cea mai rea judecată.

Sau tac ce nu trebuie să tacă, sau spun ce nu trebuiesă spună.

Page 84: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

84 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Şi cu ce judecată judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţivoi înşivă.

3. …Voi, toţi cei care săvârşiţi urâciuni împotrivalui Dumnezeu sau împotriva celor nevinovaţi sau nea-jutoraţi,

să ştiţi că Cel ce vă va judeca pentru toate acesteaeste Dumnezeu-Fiul, Care a fost mereu junghiat şi stră-puns de fărădelegile noastre. El suferă pentru străpunşiiLui şi îi va răzbuna asupra tuturor celor ce i-au stră-puns.

4. Ferice de aceia care se judecă totdeauna pe ei în-şişi, ca să nu judece deloc pe alţii, oricât ar fi fost ei ju-decaţi şi osândiţi de alţii.

Căci numai aceştia nu vor fi judecaţi (Mt 7, 1).

5. Datoria de cinstire faţă de Domnul nostru IisusHristos este asemenea datoriei de cinste faţă de Tatăl.

Fiind una în lucrare, Tatăl şi Fiul Una sunt şi înPersoană.

Şi oricine păcătuieşte împotriva Fiului păcătuieşteîn acelaşi timp împotriva Tatălui. Va fi judecat şi osân-dit la fel.

6. Ce uimitor şi fericit va fi pentru noi harul reve-laţiei dumnezeieşti când Adevărul pe care noi acum îlbănuim şi I ne închinăm prin credinţa inimii

ne va ridica până la cuprinderea Lui şi cu toatăpriceperea minţii!

Page 85: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 85

Cu câtă recunoştinţă vom mulţumi atunci pentrucredinţa de astăzi!

7. Nu auzirea cu plăcere şi primirea cu bucurienumai,

ci ascultarea cu împlinire şi credinţa cu statornicieau făgăduinţa vieţii veşnice!

Fiindcă mulţi au auzit cu plăcere şi au primit cubucurie în inima lor Cuvântul lui Hristos, ca sămânţacăzută în loc pietros,

dar n-au adus nici un rod pentru Dumnezeu.

8. Într-un fel este bucuria făgăduinţeişi cu totul altfel trebuie să fie bucuria primirii.Într-un fel ne bucurăm acum prin nădejde,dar, când va sosi vremea să primim cu adevărat ha-

rul care ni-l va aduce arătarea lui Hristos, bucurianoastră va fi negrăită şi strălucită (I Ptr 1, 8).

Şi abia atunci va fi deplină.

9. Prin Hristos puteţi privi plini de linişte şi de în-drăzneală apropierea morţii. Şi venirea Judecăţii.

Puteţi să vă apropiaţi plini de pace de capătul vieţiişi de capătul plecării.

Voi nu veţi mai vedea judecata dacă aţi umblat cutoată sfinţenia şi credinţa în ascultare de Hristos, Dom-nul nostru Preaiubit.

Nici o frică să nu vă înfioare şi nici o teamă să nuvă tulbure lumina feţei şi a inimii niciodată.

Tot ce vă aşteaptă va fi numai fericit pentru voi, şiîn viaţă, şi în moarte.

Page 86: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

86 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Şi pe pământ, şi în ceruri.Şi pe drumul dintre acestea două.

10. Vine un ceas când orice mort aude.Când fiecărui mort i se strigă.Când fiecărui suflet păcătos, personal, i se adresea-

ză Hristos, îi strigă Hristos, îl cheamă Hristos.Tu ai fost mort, dar şi ceasul tău a sosit (Col 2, 13).Poate a sosit de mult sau poate a sosit chiar acum.Poate ai auzit de mult chemarea lui Dumnezeu şi

tot nu te-ai întors încă…Acum este ceasul să te întorci. Vino!

11. Oamenii pot să cerceteze tot ceea ce cade subsimţurile lor fizice sau sufleteşti.

Pot să cunoască multe din aceste lucruri,dar puţine pot să le explice convingător şi adevărat.Una dintre minunile pe care oamenii le-au cerce-

tat mereu – minune pe care o tot cercetează, o constatăfără a o putea explica – este viaţa. Originea, mişcareaşi puterea vieţii.

Cum a apărut viaţa în lume?Ce este ea în sine şi care este izvorul ei?Asta încă nimeni, în afară de Hristos, n-a mai în-

drăznit să spună că ştie sigur.Fiindcă El este viaţa.Viaţa de orice fel.

12. În Hristos eram! În El era viaţa noastră înaintede a fi.

În Hristos era viaţa noastră şi nu numai a noastră,ci şi a tuturor copiilor Săi credincioşi. Viaţa întregii

Page 87: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 87

Sale Bisericii vii, căci Hristos are viaţa în Sine şi o dăcui vrea.

În El era şi viaţa noastră duhovnicească pe care osimţim acum în noi. Şi pe care o trăim mai puternic şimai din plin chiar decât viaţa şi mişcarea astalaltă,trupească. Şi toate gândurile noastre noi erau în El(Col 1, 16).

Nu ştim noi oare că atunci când avem părtăşie cuHristos simţim atât de puternică trăirea aceasta în noi,asemenea fiorului care ne pătrunde prin tot trupul laatingerea unui fir de curent?

13. O, noi ştim că Hristos are viaţa în Sine! Căciştim că noi eram morţi înainte de a ne atinge El. Iar Elne-a înviat.

Ştim că noi, ca şi tot ce este, cu cât stăm în El,suntem vii.

Ştim, fiindcă tot ce e izvorât din Hristos este viu şiroditor.

Şi numai aceasta este aşa.

14. Iată arta din Hristos şi despre El! De mii de aniaceastă artă trăieşte şi formează gloria şi fiorul Artei.

Hristos este tot tezaurul omenirii; şi tot ceea ce ge-niile lumii au putut crea mai de preţ, mai durabil, maimăreţ şi mai frumos este şi rămâne arta creştină.

15. Priviţi literatura şi muzica… Nimic pe lume nua mai putut atinge strălucirea şi frumuseţea celor ces-au scris despre Hristos şi pentru El.

Page 88: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

88 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

16. Nimic pe lume nu se va mai putea ridica nicio-dată – nu să le întreacă – dar nici măcar să se poatăapropia de valoarea, de frumuseţea şi de trăinicia celorizvorâte din Hristos, Domnul nostru.

Pentru cine oare s-a mai scris vreodată aşa de fru-mos şi cui i s-a mai cântat vreodată atât de sublim ca luiIisus Hristos?

Ce opere ar mai putea să înfrunte oare atâtea vea-curi, atâtea furii, atâtea prăbuşiri – şi totuşi să rămânăatât de vii, de proaspete, de actuale ca acelea în careeste Hristos şi Viaţa din El?

17. O, neputincioase majestăţi şi biete ideologiilumeşti…

Ce nimicuri sunteţi voi! Şi ce jalnice sunt forţelevoastre cu care vreţi să-L biruiţi voi pe Hristos!

El, Coloana şi Stânca veacurilor veşnice, va su-pravieţui tuturor mâniilor voastre.

Strălucitor şi puternic, El va rămâne veşnic forţa şiLumina întregii creaţii, izvorul nesecat şi mereu nou atot ceea ce este viu şi va rămâne viu în vecii vecilor(Apoc 1, 18).

Căci Hristos are viaţa în El Însuşi!Şi Una cu Tatăl fiind, El este Izvorul şi Puterea

oricărei vieţi.

18. Nimeni nu-i poate înţelege pe oameni dacănu-i om.

Nimeni nu-i poate nici ajuta,nici judeca drept,nici nu poate avea milă de ei,

Page 89: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 89

nici a-i iubi pe oameni – dacă nu-i om.Trebuie să fie cineva om, ca să poată avea răbdare,

bunătate şi linişte pentru oameni;ca să-i poată judeca drept şi cu milă de oameni.De aceea Fiului I S-a dat puterea să judece, fiindcă

este Fiu al Omului. El era Omul!

19. Hristos este Omul; cel mai adânc om.El a suferit cel mai adânc ca om.El a simţit şi a iubit cel mai adânc ca om.El cunoaşte şi inima omului, şi luptele ei.El cunoaşte şi puterea ispitelor, şi puterea înfrânării

omului.Şi de aceea poate să judece, căci are puterea să Se

pună deplin pe Sine, după cum S-a şi pus, în starea ce-lui judecat.

20. Nu vă miraţi: vine ceasul când toţi cei dinmorminte vor auzi glasul lui Iisus Hristos.

Cât de buimăciţi vor sări din somn atunci când sevor auzi strigaţi atât de puternic şi pe numele lor, fieca-re, acei care, aici pe pământ, se vor fi culcat crezând cătotul s-a sfârşit o dată cu ultima bătaie a inimii lor!

Cât de îngroziţi se vor trezi, privind la dezlănţuireaînfricoşătoarei mânii a lui Dumnezeu, acei ce au dis-preţuit-o în viaţa aceasta pe pământ!

Page 90: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

90 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Întoarce-mă, DoamneÎntoarce-mă, DoamneÎntoarce-mă, DoamneÎntoarce-mă, Doamne

Întoarce-mă, Doamne, de unde-am plecat,căci iată-aduc verde ce dus-am uscat;fă-mi zare mai albă şi cer mai senin,căci pân’ la izbândă un pas e, şi vin.

Deschide-mi, Stăpâne, intrarea de Har,căci rodu-i strâns dulce din locul amarşi pân’ la păşirea pe pragul înaltmai am doar o treaptă – mai trebuie-un salt.

Mă lasă, Iisuse, de unde m-am dussă-mi scapete noaptea în soarele sus,sfârşească-se lucrul în timpul rămasşi pân’ la odihnă mai fie un ceas.

Primeşte-mă, Doamne, în casa ce-mi dai,că alb îmi e părul odată bălaişi-aproape-i de capăt războiul purtat,mai am spre izbândă o luptă de dat.

Aşteaptă-mă, Doamne, o clipă şi vin,o lacrimă încă şi vasul mi-e plin,o brazdă am încă şi grâul mi-e strâns,iar pân’ la cântare – o clipă de plâns.

Page 91: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 91

12. PRIMIREA LUI HRISTOS

1. Există un singur bine: Hristos. Tot binele ce-lălalt, de orice fel, izvorăşte din Acesta (Mt 19, 17).

Există un singur rău: lepădarea de Hristos (In 3,36). Toate celelalte rele de pe lume, de orice fel, vindin aceasta.

Şi Judecata va sta numai în acest singur lucru: dacăoamenii L-au primit pe Hristos sau dacă nu L-au primit(Mt 25, 35-46).

2. Pentru cei care L-au primit pe Hristos, chiaracest lucru este un merit atât de mare, încât le-a acope-rit toate păcatele.

Pentru cei care nu L-au primit pe Domnul, acestsingur lucru este un păcat atât de mare încât le-a acope-rit toate meritele.

3. Chiar dacă milioane şi milioane multe de ani arfi să treacă după moartea ta până va veni Ziua Judecăţii,

chiar dacă şi orice amintire despre tine se va fiuitat,

Page 92: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

92 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

chiar dacă nici cruce, nici iarbă nu vei mai avea pemormântul tău

şi chiar dacă ai fost îngropat în fundul apelor mării,sau chiar dacă ai fost mâncat de fiarele sălbatice,ori chiar dacă ai fost prefăcut în cenuşă de flăcărişi chiar dacă trupul tău a fost măcinat şi nimicit de

vremi şi de viermi,– tu totuşi nu eşti nimicit. Pentru că nimic nu se

pierde, ci numai se transformă.

4. Materia ta există. S-a transformat o dată, se vamai transforma şi a doua oară.

Materia fiecărui om care a trăit vreodată pe pămân-tul acesta există şi Dumnezeu o ştie.

Moartea nu este o nimicire, ci este o trecere în altăexistenţă.

La înviere va fi numai rechemarea ta la aceastăexistenţă, prin puterea lui Dumnezeu, care stăpâneşte şilegile vieţii, şi ale morţii.

5. În pământul pe care calci tu acum există trans-formată materia din care a fost poate cândva trupul luiAbel sau al lui Adam, sau al lui Noe,

al lui Avraam sau Isaac,al lui Moise, David, Isaia, Pavel, Ioan, Petru, Ma-

ria, Susana sau Marta,al mamei tale, al copilului tău, al soţiei tale, al so-

ţului tău sau al altora…La glasul puternic al Domnului, la strigătul Lui,

toţi cei care zac chiar şi de mii de ani în toată pulberea

Page 93: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 93

pământului şi peste care au arat plugarii şi au trecut pa-şii, toţi împreună cu noi, care vom fi adormit în Hristos,

vom învia odată,într-o clipeală de ochi,în trupul cel slăvit,pentru viaţa veşnică (I Tes 4, 16).În trupul de materie spiritualizată.

6. Şi tot aşa există Cain, Core, Datan, Iuda, Pilat,Caiafa, Dima, Diotref, Alexandru, Nero, Iulian…

Glasul înfricoşător îi va trezi şi îi va readuce şi peei într-un corp nemuritor, pentru ca sufletul lor care apăcătuit să şi ispăşească tot împreună cu trupul prin ca-re au şi păcătuit…

Căci e drept ca sufletul să ispăşească împreună cutrupul său păcatul pe care împreună l-au săvârşit.

Iar apoi, urmându-le poruncile sau pilda, aceleaşipăcate le-au săvârşit şi alţii.

7. Dacă tu L-ai primit pe Hristos în viaţa ta şi îninima ta, atunci tu poţi să te bucuri în linişte şi săadormi în pace, n-ai de ce să te mai temi nici de moarteşi nici de judecată.

Dar dacă nu L-ai primit încă pe Hristos ca Mân-tuitor al tău, primeşte-L chiar acum. Şi vino la Elchiar azi.

Ca să nu mergi mâine la judecata lui Dumnezeu şila osânda diavolului.

Ci să mergi la viaţa şi fericirea veşnică a lui Dum-nezeu.

Page 94: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

94 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

8. Cine caută întotdeauna să-şi facă numai voia sa,acela nu judecă drept niciodată.

Drept judecă numai acela care caută să facă nu voiasa, ci voia Tatălui.

Iar voia Tatălui Ceresc este ca nimeni să nu piară(In 6, 39), ci să vină la Hristos.

Drept judecă numai acela care caută să nu se piardănici un suflet din Biserică,

nici un mădular din trup,nici un frate sau soră din adunare,nici un prilej pentru mântuire,ci toţi să fie câştigaţi pentru Hristos.

9. Drept judecă numai omul acela care nu-şi cautăfoloasele sale, ci totdeauna numai foloasele lui Dumne-zeu şi ale de-aproapelui.

Care nu-şi caută dreptul său, ci dreptatea lui Dum-nezeu şi a de-aproapelui, în primul rând.

Care nu caută să-şi impună niciodată voinţa sa, cidoreşte să se facă numai voia cea paşnică şi bună a luiDumnezeu şi a Cauzei Lui pe pământ.

10. Orice viaţă de om este o mărturie, o afirmare, odovedire despre o existenţă:

despre existenţa lui Dumnezeu,despre existenţa diavoluluisau numai despre existenţa unui individ care um-

breşte pământul şi-l murdăreşte degeaba.

11. Cele mai multe dintre fiinţele care trăiesc pefaţa pământului sunt numai o mărturie puternică despreexistenţa diavolului şi despre lucrarea lui fioroasă.

Page 95: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 95

Nu este nevoie să-l vezi pe diavolul însuşi… ajun-ge doar să te uiţi la urmele lui prin lume, printre oamenişi prin ei.

Ajunge să priveşti dovezile lui îngrozitoare din ceimai mulţi oameni şi uşor te poţi încredinţa de fioroasaexistenţă a diavolului care provoacă toate acestea.

După cum, văzând oile sfâşiate şi turma răvăşită,uşor poţi şti că lupul a făcut asta, chiar dacă nu l-ai văzut.

12. Ce mărturii zdrobitoare şi zdrobite de existenţadiavolului sunt beţivii, hoţii, criminalii, desfrânaţii, cle-vetitorii, invidioşii, lacomii, mincinoşii – şi toate cele-lalte nefericite astfel de creaturi;

apoi dezbinările, rătăcirile de la credinţă, căderiledin harul lui Dumnezeu şi toate victimele acestora;

apoi ce urme blestemate ale existenţei diavolului şiale lucrărilor lui prin lume sunt exploatările nemiloase,tiraniile, războaiele, crimele, rătăcirile de la adevăr, uraîmpotriva lui Hristos, dispreţuirea Cuvântului şi voii luiDumnezeu, certurile eretice – şi toate cele care suntasemenea acestora.

Ce om cu judecată sănătoasă, privind acestea, s-armai putea îndoi de existenţa diavolului?

13. Sunt destule fiinţe omeneşti pe lume a căror via-ţă nu dovedeşte despre nimic altceva decât despre za-darnica lor existenţă.

Nu se ocupă de nimic şi nu-i preocupă nimic afarăde ei înşişi.

Nu sunt nici buni, nici răi,

Page 96: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

96 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

nici reci, nici în clocot,nici nu strică, nici nu dreg nimic.Dacă sunt de faţă, nu-i observi; dacă nu sunt, nu le

simţi lipsa; dacă vin, nu te bucuri; dacă pleacă, nu teîntristezi.

Cu ei sau fără ei, e totuna,nimeni n-a avut nici un folos că au trăit şi ei pe

pământ. Şi nici o pagubă că au murit.Ei au mărturisit doar despre ei înşişi şi au trecut

prin lume fără să lase nici o amintire, nici un bine, niciun regret.

Ca şi cum n-ar fi existat.

14. Dar oamenii cei binecuvântaţi, care prin viaţa şicuvântul lor sunt o puternică mărturie despre existenţaşi harul lui Hristos, sunt puţini pe pământ.

Ei spun: noi trăim pentru că Hristos trăieşte.Tot ce avem noi este dovada dragostei, puterii, bu-

nătăţii şi milei lui Hristos, Domnul şi Mântuitorul nos-tru iubit.

Şi doar aceştia trăiesc spre fericirea semenilor lor.

15. Tu despre cine mărturiseşti?A cui existenţă o dovedeşti prin viaţa şi faptele tale:a lui Hristos,a lui satana,sau numai a umbrei tale?

16. Nu ce mărturiseşti tu despre tine are cu adevă-rat valoare. Nimeni nu poate fi un judecător drept înpropria sa cauză.

Page 97: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 97

Ci ceea ce spune despre tine Dumnezeu,semenii tăi,conştiinţa taşi faptele tale,aceea este adevărata mărturie despre tine. Şi singu-

ra care are valoare.

17. Ori la care v-aţi duce, toate temeliile lumii văvor mărturisi tot despre Adevăr, adică despre Hristos.

Duceţi-vă la istorie: istoria vă va mărturisi tot des-pre El.

Duceţi-vă la Moise, la profeţi, la toate vârfurileomenirii: oricare vă va îndruma spre El, direct sau in-direct.

Şi astronomia, şi arheologia, şi chimia, şi anatomia,pe oricare aţi vrea să le întrebaţi, toate şi fiecare vă vormărturisi despre Hristos – numai dacă veţi şti să înţele-geţi mărturisirea lor.

Toată adevărata ştiinţă, în esenţa ei, este o mărtu-risire puternică despre adevăr, adică despre Hristos.Nimic nu poate fi explicat convingător, până la urmă,fără El.

18. Şi arta, şi literatura, şi muzica adevărată – şi totce aţi întreba din ce este adevărat, iar nu artificial – văva mărturisi despre Hristos.

Fiindcă n-a fost niciodată vreun geniu adevărat pepământ care să fi conceput ceva măreţ, bun, folositor şidurabil fără să fi mărturisit direct sau indirect că aceastaeste revelaţia lui Iisus Hristos.

Page 98: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

98 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

19. Şi gândurile din noi, şi simţirile inimii noastreadeveresc despre Hristos, fiindcă tot ce este bun în noivine numai de la El.

Numai noi ştim cât de goi suntem când nu ne tri-mite El, din Duhul Său, inspiraţia Sa ori bucuria şi lu-mina Lui.

Cu toţii ştim că numai din Hristos ne poate veni în-viorarea ori puterea de neexplicat care ne cuprinde,umplând fiinţa noastră întreagă.

Iată, cei care nu-L au pe El nu cunosc nimic dintoate acestea.

20. Dumnezeu nu are nevoie de bunăvoinţa oame-nilor, n-are nevoie să-i linguşească pe oameni pentru ale căpăta bunăvoinţa lor sau mărturia lor îngâmfată saupretenţioasă,

pentru că n-are nevoie de favorurile nici unuia din-tre oameni.

Domnul nostru Iisus Hristos doreşte ca mărturiilecare se depun pentru El şi despre El să izvorască dinnişte inimi pline de o smerită dragoste fierbinte şi dinnişte conştiinţe curate, pătrunse de Adevăr.

El vrea să vadă că noi ne dăm seama că El ne fa-ce nouă cel mai mare har când ne învredniceşte să-Lslujim.

Nu noi Îi facem Lui un favor prin asta. Ci El ne fa-ce nouă.

Page 99: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 99

13. MĂRTURISIREA NOASTRĂ

1. Când spunem cuvinte ca acestea: Eu pun muzicamea în slujba Domnului;

sau: Eu pun averea sau talentul meu pentru El,şi când, mai ales, le spunem cu o gură largă,aceasta este nu o mărturie despre Domnul, ci o în-

gâmfată mărturie despre mândria din inima noastrăgoală.

Este dovada că nu Domnul se foloseşte de noi spreslava Sa, ci noi umblăm folosindu-ne de El în interesulnostru vinovat şi păcătos; că nu Lucrarea Domnuluicâştigă în urma noastră, ci noi umblăm după câştig înurma ei.

2. De o astfel de muzică, de o astfel de artă, de oastfel de bunăvoinţă a noastră nu are nevoie Dumnezeu,

nici nu o primeşte,nici nu o binecuvântează,nici nu o recunoaşte.Dacă aşa este atitudinea noastră, putem să cântăm în-

Page 100: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

100 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

gereşte, putem să predicăm genial, putem să scriem uimi-tor, putem să facem câtă paradă vrem de aceste calităţi,

toate vor fi doar o aramă sunătoare şi un ţambalzângănitor, străluciri false şi poleială neroditoare.

Folositoare nouă poate – dar nu lui Dumnezeu.

3. Nu cât mărturisim noi pentru Hristos are însem-nătate în primul rând, ci cât mărturiseşte El despre noi!

El nu are nevoie de mărturia noastră, dar noi avemo veşnică nevoie de mărturisirea Lui.

De aceea, să nu ne îngâmfăm niciodată cu nimic,căci chiar dacă noi am avea ceva care ne face mai deo-sebiţi faţă de alţii, nu e meritul nostru, ci este darul luiDumnezeu.

4. Umblarea la ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu,mergerea la biserică sau la adunările duhovniceştinu trebuie să ajungă niciodată pentru noi numai

prilejuri de veselie, chiar duhovniceşti, ci de trăire vieşi folositoare pentru Hristos şi pentru semeni.

5. Cine umblă în felul acesta câştigă o comoară ca-re nu i se va lua niciodată (Lc 10, 42),

nici când i se ia libertatea,nici când i se ia adunarea,nici când i se închide biserica,nici când i se răpeşte averea şi viaţa chiar.

6. Dar cine umblă numai să se veselească, să se bu-cure şi să se distreze la adunările Domnului, acela, încurând, fără distracţie nu mai poate trăi.

Page 101: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 101

De aceea, când va fi închisă biserica sa ori va fioprită adunarea sa, el, fără nici o teamă de călcarea Cu-vântului, va fi gata să-şi uite legământul, să-şi pără-sească adunarea şi fraţii, să-şi lepede credinţa şi învă-ţătura pe care a avut-o şi prin care a venit la Hristos – şiva merge grăbit oriunde, numai să „se bucure“…, să seveselească, să se distreze mai departe.

Căci el nu poate fără acestea, dar poate fără Hristos.

7. Cel ce vrea numai să se veselească, fără o trăireadâncă în Hristos, şi vrea să cânte şi să se distreze indi-ferent unde, indiferent cu cine, indiferent cu ce preţ,

Dumnezeu să aibă milă de astfel de suflete duse devânturi şi să le trezească din uşurătatea lor.

Căci ele sunt ca pleava luată de vânturi şi dusăcând ici, când colo, până la foc (Ps 1, 4).

8. Dar nu-i nevoie neapărat ca cineva să cunoascăştiinţa şi arta, ca să afle dovezi despre Hristos.

Lucrările pe care Hristos le face neîncetat şi pretu-tindeni vorbesc ele însele despre El fiecărui om, printoate simţurile fiinţei lui.

Biblia spune: Fiindcă tot ce se poate cunoaşte des-pre Dumnezeu le este descoperit în ei înşişi. Pentru căle-a fost arătat de Dumnezeu. Aşa că nimeni nu sepoate dezvinovăţi (Rom 1, 19-20).

9. Priviţi cerul înstelat al nopţii şi ascultaţi… Ceru-rile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteştelucrarea mâinilor Lui (Ps 19, 1).

Priviţi dealurile înverzite şi câmpiile roditoare…

Page 102: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

102 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

marea întinsă, furtuna dezlănţuită, pădurile vuind,izvorul nesecat, florile colorate, păsările hrănite de Elîn gheţuri.

Da, totul, totul mărturiseşte despre El (Ps 19, 4).

10. Priviţi lucrările pe care le face Domnul Hristosîn viaţa celor care cred în El şi trăiesc după voia Lui!...

Priviţi cum orbii văd, şchiopii umblă, surzii aud,morţii învie (Mt 11, 5-6);

orbii păcatului, care n-aveau un drum curat,ori cei fără auzul duhovnicescşi cei care zăceau ca morţi în fărădelegile lorau devenit oameni noi, buni, iertători, înfrânaţi,

răbdători, blânzi, dornici după sfinţire, vrednici de în-credere… numai fiindcă au ascultat de Mântuitorul Hris-tos. Şi au vrut să urmeze voia Lui.

Iată ce uriaşe transformări sunt acestea. Nimeni pelume nu-i în stare să le facă, afară de Hristos.

Iar El le face zilnic şi minunat în faţa fiecăruiadintre noi.

11. Când lumina dumnezeiască se opreşte peste oviaţă, născând-o din nou, această lumină descoperă su-fletului lucruri pe lângă care, înainte, ani de zile trecusepână să le vadă

şi adevăruri pe care ani de zile le auzise fără să leînţeleagă.

12. Celui care vrea să creadă îi ajunge o singurămărturie. Restul îl face cugetul lui curat şi ajutorul Du-hului Sfânt.

Page 103: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 103

Celui care nu vrea să creadă nu-i sunt de-ajuns, nicide folos mii de dovezi. Cugetul lui necurat, conştiinţalui pervertită sau sugrumată, mintea lui stricată şi rea îlva despărţi tot mai adânc de Dumnezeu (Evr 3, 12).

13. Din lipsa de credinţă vine lipsa de putere, lipsade virtute, lipsa de stăruinţă, lipsa de voinţă, lipsa deiubire.

Toate aceste haruri cereşti vin numai din părtăşiacu Hristos şi prin această părtăşie.

Părtăşia cu Hristos vine prin Cuvântul Său şi prinDuhul Sfânt.

De aceea este adevărată vorba care zice: să nu teîncrezi în omul care nu se încrede în Hristos. Pentru căel, neavând credinţă, nu poate avea nici cuvânt.

14. Oamenii citesc multe cărţi şi cercetează multelucruri bune. Şi bine fac, căci le sunt folositoare pentruviaţa aceasta.

Omul care nu citeşte şi nu adânceşte ceea ce estenou şi folositor este ca o fântână a cărei apă nu se maiprimeneşte deloc.

Este ca unul care nu şi-ar mai primeni îmbrăcă-mintea sa şi nu şi-ar mai spăla faţa.

15. Viaţa merge înainte.Totul se înnoieşte şi se primeneşte mereu, căci ni-

mic nu poate sta pe loc.Iar omul trebuie să aibă ochii mereu deschişi la ce-

ea ce se petrece în jurul său, pentru a fi folositor şi alorsăi, şi altora. Ca să nu se rupă de viaţa şi de oamenii săi,ajungând nefolositor.

Page 104: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

104 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Pentru aceasta omul trebuie să cerceteze şi să cu-noască, însuşindu-şi totdeauna ceea ce este mai bun.

16. Cine ştie mai mult face mai mult.Iar cine poate mai mult e cel mai necesar, mai folo-

sitor, mai vrednic, mai bun dintre noi.Însă pentru aflarea vieţii veşnice şi pentru a fi folo-

sitor lui Dumnezeu şi sufletelor, numai citirea, cerceta-rea şi cunoaşterea unei singure cărţi poate ajuta: cu-noaşterea Scripturii.

17. Cine vrea să ajungă doctor trebuie să cercetezeşi să înveţe medicina. Dacă va avea stăruinţă şi pricepe-re, va ajunge s-o cunoască.

Cine vrea să ajungă cântăreţ trebuie să cerceteze şisă înveţe muzica. Dacă va avea răbdare şi talent, mun-cind, va ajunge să fie ceva.

Cine vrea să ajungă meseriaş trebuie să cercetezemeseria. Dacă va fi priceput, sănătos şi harnic, va ajun-ge s-o aibă.

Dar cine vrea să ajungă un copil al lui Dumnezeutrebuie să cerceteze Scripturile. Fără cunoaşterea lor nueste viaţă Veşnică.

18. Cercetaţi Scripturile nu pentru a găsi în elecontradicţii, ci Adevărul! Atunci nu veţi găsi contra-dicţiile, ci numai Adevărul.

Cercetaţi Scripturile nu cu necredinţă şi nu cu dis-preţ. Căci atunci nu veţi găsi în ele nimic de dispreţuit,ci totul de crezut.

Page 105: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 105

19. Cercetaţi Scripturile nu pentru a găsi în ele te-meiuri sectare şi căi de dezbinare, de certuri religioaseşi confesionaliste, nici ghicirea viitorului, nici pronosti-curi politice, nici aflarea evenimentelor lumeşti,

nici adeverirea presupunerilor voastre străine de vi-aţa Duhului Sfânt şi a gândului lui Dumnezeu.

Căci aceasta nu vă va face altceva decât o împovă-rare şi mai mare a cugetului vostru cu păcatul dispreţui-rii Cuvântului lui Dumnezeu.

Toţi cei care cercetează Scripturile cu astfel de do-rinţe şi de gânduri nu vor afla în ele decât osândă.

20. Cercetaţi Scripturile pentru a găsi în ele viaţaveşnică.

Cercetaţi-le ca să-L aflaţi în ele pe Hristos, ascunsîn chip tainic sub fiecare cuvânt

şi în înţelesul fiecărei slove,de la cea dintâi carte a Bibliei Sfinte şi până la cea

din urmă.Căci din toate Scripturile se ridică şi se încheagă

strălucita Făptură a lui Iisus în Care Dumnezeu, Tatălnostru al tuturor, a pus totul pentru noi toţi.

Şi pentru viaţa aceasta, şi pentru viaţa noastră veş-nică.

Toate acestea sunt în Hristos. Iar El poate fi aflatnumai prin ascultarea de Cuvântul Său.

Toţi câţi L-au căutat cu credinţă şi smerenie, acoloL-au aflat.

Page 106: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

106 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

El nu S-a suitEl nu S-a suitEl nu S-a suitEl nu S-a suit

Iisus n-a suit pe munte,El a coborât pe el.Ce nemăsurată calepân-la omenescul fel,ce nespusă umilirepân’ la noi, atât de jos;– cu ce veşnică iubireS-a plecat spre noi Hristos!

Iisus n-a suit pe Cruce,El a coborât pe eacât e de la Tronul Slaveipân’ la starea noastră rea,cât e de la strălucirepân’ la iadu-ntunecos;– cu ce veşnică iubirene-a căutat pe noi Hristos!

Iisus n-a suit la ceruri,El a fost în cer mereu,El Şi-a prelungit fiinţapentru noi din Dumnezeu,spre-a ne ridica din firepână-n Duhul Său frumos;– cu ce veşnică iubirene-a dorit pe noi Hristos!

Page 107: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 107

14. URMAREA ADEVĂRATĂ A LUI IISUS

1. Împlinind cu râvnă datoriile confesiunii voastre,puteţi fi nişte foarte lăudaţi membri ai confesiunii dincare faceţi parte, dar, cu toate acestea, totuşi se poate cavoi să nu vreţi să veniţi să-L urmaţi cu adevărat nicio-dată pe Iisus.

2. Dacă îngăduiţi cu plăcere sau fără împotrivireduhurile de partidă,

dacă priviţi cu nepăsare şi fără control în învăţăturastrăină,

dacă puteţi găsi comoditate oriundeşi puteţi să vă bucuraţi cu oricine,atunci asta înseamnă că voi nu aveţi o învăţătură

limpede, nici o credinţă statornicăşi nici o frăţietate adevărată;şi în felul acesta, voi nu aveţi o familie duhovni-

cească, sunteţi ai tuturor şi ai nimănui.

3. Dând crezare oricărui nou venit

Page 108: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

108 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

şi făcându-vă inima han de poposire pentru toţidrumeţii şi flecarii, care n-au loc statornic nicăieri,

şi pentru toate ideile rătăcite şi rătăcitoare care um-blă de colo-colo ca vântul nestatornic,

desigur că veţi ajunge să vă împăcaţi cu orice gro-zăvie.

Dar toate acestea vă vor osândi pe voi şi mai multîn Ziua Judecăţii.

4. Dacă nu veniţi la Hristos, este numai pentru cănu vreţi să veniţi la El. Căci dacă aţi vrea, nimic pe lu-me nu v-ar putea opri.

Şi nimic pe lume nu v-ar putea linişti inima decâtaflarea lui Hristos printr-o adâncă şi statornică naşteredin nou între ai Lui şi ai voştri.

5. Tot ce dă lumea, lumea şi ia.Tot ce vine din lume, în lume şi rămâne.Tot ce înalţă lumea, tot lumea poate şi prăbuşi.

Acestea sunt şi vor fi în veci străine de Hristos.Hristos n-a vrut să primească nici pentru Sine şi

nici pentru Biserica Sa vie slava omenească; o slavă caaceea ce o dă lumea, o slavă care atrage privirile şi ad-miraţia omenească şi care rămâne numai cu atât,

o slavă care piere o dată cu întrebuinţarea ei şi careţine cât umbra zilei şi cât hârtia ziarului pe care a fostpublicată ieri.

Domnul Iisus a respins o astfel de publicitate iefti-nă ca pe o ispită josnică şi umilitoare a satanei, venităde la datina oamenilor încă de la început (Mt 4, 8-10).

Aşa să facem şi noi.

Page 109: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 109

6. Lumea nu-şi cruţă slava când e vorba de cei careumblă să i-o afle, dând pentru ea preţul cerut de lume,adică de Satana.

După cum nu cruţă lumea nici ocara pentru cei caredispreţuiesc slava ei.

7. Credem cu tărie că, dacă lumea îi răsplăteşte peai ei atât de mult, cu atât mai măreţ şi mai darnic îi varăsplăti Domnul pe acei care au umblat după slava Lui.

Ferice de cei care cred şi umblă după asta.

8. Alege mai bine lipsurile şi suferinţa lângă Hris-tos, mai degrab şi mai bucuros decât avantajele şi pu-blicitatea din partea lumii fără El.

Mai bine să nu porţi în lume nici o cunună decât săporţi cununi primite în schimbul sufletului tău.

9. Nu dori să primeşti nici o răsplată din mâinilecare-L străpung pe Hristos Domnul tău

şi nici o laudă de la buzele care Îl batjocoresc peDumnezeul tău,

căci aceasta ar fi pentru tine cea mai apăsătoareosândă şi cea mai amară vinovăţie.

10. Unii oameni au în ei ură de Dumnezeu.Aceştia sunt potrivnicii Lui, care caută să-L nimi-

cească din inimile semenilor lor.Îi va nimici El pe ei (I Cor 15, 24-26),adică le va zdrobi toată puterea pe veci.

11. Alţii au în ei nepăsare de Dumnezeu.

Page 110: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

110 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Aceştia sunt cei indiferenţi faţă de Cuvântul Său,de voia Sa, de darurile Sale, de Lucrarea Lui

– şi Dumnezeu se va purta cu indiferenţă faţă de ei(Prov 1, 24-28; Evr 2, 3).

12. Alţii au în ei necunoştinţă de Dumnezeu.Aceştia, deşi ar vrea să se apropie de Dumnezeu,

singuri nu ştiu cum.Iar prin alţii nu pot.Dumnezeu are milă şi înţelegere pentru ei.

13. Au oamenii dragoste de multe lucruri, dar ceimai mulţi n-au în ei o dragoste fierbinte de Dumnezeu!

Au oamenii frică de Dumnezeu, au chiar râvnă săîmplinească multe lucruri ale Lui, au plăcere să pri-mească oaspeţi, au grijă de săraci, au o purtare mo-rală…

Dar n-au în ei o dragoste fierbinte de Hristos!Aceştia pot ajunge în oricare din cele mai rele stări.

14. Frica sfântă piere curând din inimile fără dra-goste de Dumnezeu,

râvna sfântă încetează curând,grija sfântă oboseşte curând,plăcerea sfântă se stinge aşa de uşor şi aşa de cu-

rând… când sunt numai acestea.Dar în cine dragostea lui Dumnezeu a ajuns desă-

vârşită, va birui totul.Biruie şi în viaţă şi biruie şi în moarte, căci dra-

gostea este mai tare decât amândouă (C. Cânt 8, 6).

Page 111: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 111

15. Încă o dată şi încă o dată: nu există nici un pă-cat mai mare şi nici o crimă mai grea în viaţa oamenilorca faptul că nu L-au primit pe Hristos, Care venea înnumele Tatălui, şi Se aducea o atât de slăvită jertfă!

Căci din această crimă izvorăsc toate celelalte.Vina aceasta va atrage după sine toată osânda pe

care vor primi-o pentru veşnicie toţi cei judecaţi deDumnezeu din pricina asta.

16. Din pricina aceasta, Dumnezeu va îngădui săvină tot felul de lucrări de rătăcire, pentru ca oamenii săcreadă minciuna. Şi să fie osândiţi (II Tes 2, 1-12).

Fiindcă nu-i osândă mai mare decât să respingiAdevărul, ca să rămâi cu minciuna.

Nici ispăşire mai cumplită nu-i alta ca asta.

17. Hristos a venit în Numele Tatălui,în numele Bunătăţii, al Iubirii şi al Milei Tatălui

Ceresc, dar omenirea nu L-a primit.Diavolul vine în numele lui însuşi, după cum rătă-

cirea şi minciuna vin în numele nelegiuitului însuşi –iar oamenii le primesc.

18. Poţi să răspândeşti un zvon cât de imposibil,oamenii îl cred şi-l duc mai departe fără să-l controleze.Cred minciuna.

Dar Adevărul, cât de mult l-au controlat, – şi totuşinu-l pot crede.

19. Pe Hristos nu-L primesc oamenii.Dar pe diavolul îl vor primi. De el au plăcere.De aceea vor şi avea soarta lui (Mt 25, 41).

Page 112: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

112 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

20. A nu primi şi a nu păstra adevărul (adevărataînvăţătură dintâi) şi dragostea (adică unitatea frăţească)

este un păcat atât de mare încât Însuşi Dumnezeu îlpedepseşte cu o pierzare şi osândă veşnică.

Căci şi ispăşirea este totdeauna pe măsura păcatu-lui făcut. Păcatul însuşi a adus-o. Ea este o parte din el.

Page 113: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 113

15. MÂNDRIA ŞI GLOATA

1. Dorinţa după slava lumii şi după lauda oameni-lor este o deşertăciune care se tot umflă şi tot creşte pâ-nă se face atât de mare încât ea singură ocupă toatăinima în care s-a încuibat.

În inima aceea apoi nimic altceva nu mai poate săîncapă.

2. Credinţa (şi smerenia ei) este vrăjmaşul demoarte al dorinţei după slava lumii.

De aceea, în orice inimă unde s-a aşezat credinţaadevărată, acolo umblarea după slava lumii şi după lau-dele oamenilor este nimicită.

Credinţa adevărată umblă numai după slava luiDumnezeu.

Şi, după cum este cu neputinţă să creadă în Hristosacela care umblă după slava lumii, tot aşa este cu nepu-tinţă să umble după slava lumii acela care crede cu ade-vărat în Hristos.

Page 114: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

114 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

3. Nu dintr-o modestie prefăcută, nici dintr-o smere-nie făţarnică, ci dintr-o încredinţare adâncă, izvorâtă dinadevăr, noi trebuie să respingem toate ispitele laudei.

Ai un talent şi te mândreşti cu el, aşteptând laude?Ai o pricepere, un dar, o pregătire deosebită?Ai o slujbă înaltă, o avere, o autoritate mai aleasă?Fă mai mult bine cu acestea!Eşti dator să faci, căci de aceea le-ai şi primit pen-

tru o vreme.Şi vei da seama dacă n-ai făcut.

4. Fă binele acum, căci în curând toate posibilităţilede a-l face îţi vor fi luate şi nu multă vreme le vei avea.

Umblă mai mult cu ele după slava lui Dumnezeu şidupă foloasele lui Hristos, că şi aşa în curând vei pierdetotul!

Satana fură tot ce nu-I dai de bunăvoie lui Dumnezeu.

5. În faţa judecăţii, numai Hristos Singur vă vaputea scăpa!

Dar, dacă nu vreţi să veniţi astăzi la El ca să-L luaţiApărător şi Mântuitor, în ziua aceea va fi prea târziu.

În faţa tuturor învinuitorilor, El nu vă va apăra cunimic.

El nu vă va cunoaşte, fiindcă voi n-aţi venit pe laEl să-L cunoaşteţi (Mt 7, 23).

Voi v-aţi dus pe la Moise, pe la Aaron,pe la botez, pe la sabat,pe la limbi, pe la ceremonii– dar nu pe la Hristos, ca să cereţi de la El iertarea

şi mântuirea Sa cu pocăinţă sinceră.

Page 115: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 115

Poate Moise sau Avraam te vor cunoaşte.Poate Pavel sau Petru te vor şti,poate Anton sau Nicolae te-au văzut…– dar ei înşişi te vor învinui în Ziua Aceea şi se vor

lepăda de tine, căci şi ei te-au chemat, prin cuvântul şiexemplul lor, să vii la Hristos, aşa cum au făcut şi ei,

dar tu nici pe ei nu i-ai ascultat.Cine te va apăra atunci?

6. O, suflete, nu-ţi pune nădejdea în nimeni altci-neva în afară de Hristos, căci nimeni nu te poate izbăvidecât El (Fapte 4, 12).

Dacă te predai Lui şi trăieşti în El, Hristos te vaierta şi nimeni pe lume nu te va mai osândi (Rom 3, 22-23). Căci te va apăra El.

Altfel vei fi osândit de toţi şi nimeni nu va mai fi săte scape.

7. Oricine are o adevărată credinţă este cu nepu-tinţă să nu ajungă la Hristos, pentru că şi Scriptura, şiTradiţia, şi cele vechi, şi cele noi,

şi cele ce se văd, şi cele ce nu se pot vedea,dacă le cercetezi adânc şi cu un cuget curat, dornic

după Adevăr, este cu neputinţă să nu te ducă la Hristos.Se cere numai să crezi şi să asculţi cele scrise acolo.

8. Sunt în viaţa omului stări în care sufletul doreştemai mult ca orice retragerea din mijlocul frământărilorşi din zgomotul vieţii.

Atunci mulţimea îţi ajunge o povoară cu mare greude suportat.

Page 116: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

116 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Chiar şi cei mai apropiaţi îţi sunt o greutate. Şi ni-mic nu doreşti mai mult decât să nu vezi oameni. Săplângi şi să te rogi singur.

9. Orice despărţire are o tainică durere în ea, oriceplecare este umbrită de mâhnire şi tristeţe. Chiar şi ace-lea care ştii bine că nu-s pentru totdeauna. Dacă cel decare te desparţi ţi-a fost prieten adevărat şi credincios.

Iubirea nu poate fi niciodată nepăsătoare şi nesim-ţitoare.

10. Ceva din fiinţa noastă se rupe, cu plecarea fie-căruia din cei iubiţi. Şi simţim în sufletul nostru golullor pe care nimic şi nimeni nu-l poate umple.

În astfel de clipe, numai retragerea în rugăciune şinumai lacrimile vărsate în singurătate ne pot mângâia şilinişti sufletul zdrobit şi duhul adânc sfâşiat.

Să căutăm uşurarea lor!

11. Ca tot ceea ce se rupe, sufletul are, în durere, şiel nevoie de linişte şi de timp, să-şi închidă şi să-şi vin-dece rana.

Atunci trebuie lăsat în pace.Sau plâns lângă el în tăcere.

12. Nimic nu-i mai nenorocit pentru un popor decâtsă ajungă gloată.

Şi nimic nu-i mai nenorocit pentru un om decât săajungă în gloată.

Gloata este o adunătură de oameni care nu pot ju-deca niciodată limpede şi ordonat.

Page 117: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 117

Gloata n-are cap, ci este condusă totdeauna de in-stincte, de pofte şi de cruzime.

Când e condusă de judecată, de minte, de cap,atunci nu mai este gloată, este unitate ordonată.

13. Spiritul gloatei este totdeauna primejdios.Cine ajunge în gloată nu mai poate avea o judecată

a lui, fiindcă duhul gloatei, mentalitatea gloatei, influ-enţa puternică a gloatei îl robesc, îl întunecă, îl anulea-ză şi-l târăsc.

Gloata tocmai fiindcă nu judecă şi nu mai poate ju-deca singură este totdeauna o unealtă primejdioasă şitotdeauna ieftină, de care s-au folosit cu uşurinţă mariicălăi ai omenirii şi marii vrăjmaşi ai lui Hristos.

14. E ciudat cum te nimiceşte duhul gloatei şi cumte goleşte de tot eul tău, robindu-te.

După ce te-ai desfăcut din gloată, te miri uneori tuînsuşi cum ai putut să faci aşa de „normal“ şi atât deuşor lucruri care sunt atât de străine de sufletul tău.

Lucruri pe care nu erai niciodată în stare să le să-vârşeşti afară din gloată.

15. Fereşte-te totdeauna de gloată, dacă nu eşti unduh puternic, spre a putea impune gloatei cu tărie dru-mul ordinii, al disciplinei şi al judecăţii sănătoase!

Fereşte-te totdeauna de gloată când este împinsă decuriozitate, de foame, de ură, de răzbunare sau de nebunie.

Fereşte-te totdeauna de gloata dezlănţuită, condusă demincinoşi, de călăi şi de demagogi, fiindcă totdeauna vaajunge la fapte de cruzime neînchipuită şi îngrozitoare.

Page 118: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

118 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

16. Pentru că gloata dezlănţuită nu mai are creier.Ci numai pântec şi pumni.

Nu poartă flori, ci numai pari şi pietre.

17. Hristos nu se adresează decât fiecăruia în parte,nu gloatei.

El cheamă la Dânsul pe fiecare suflet deosebit, nugrămadă.

Căci adevărat credincios este numai acela care du-ce în primul rând o viaţă individuală cu Hristos.

18. Un adevărat credincios nu se va mulţumi numaicu rugăciunea de la biserică sau de la adunare, ci vaavea el însuşi cămăruţa lui de rugăciune.

Va avea părtăşia tainică a lui însuşi cu DomnulIisus. Fără această părtăşie, toate celelalte nu înseamnămare lucru.

19. Dacă rămâi în gloată, uşor poţi ajunge dintr-unprieten al lui Hristos un vrăjmaş al Lui, fiindcă gloatase schimbă foarte uşor.

Vai, şi astăzi, cea mai mare parte din sufletele caremerg după Hristos sunt tot gloată.

În ocaziile cele mai grele vezi cu tristeţe că e aşa.

20. E atâta nevoie uneori să şezi cu cei iubiţi ai tăi!Tot timpul lucrezi cu ei, umbli cu ei, mănânci cu ei

sau departe de ei, dar aşa de puţin şezi cu ei!Şederea cu cei iubiţi îţi dă o bucurie unică. Clipele

petrecute împreună cu ei sunt totdeauna de neuitat.O Doamne, dă-ne fericirea de a sta cât mai mult

împreună cu Tine şi cu ai noştri. Amin.

Page 119: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 119

Tu suferi pentru mineTu suferi pentru mineTu suferi pentru mineTu suferi pentru mine

Tu suferi pentru mine,o, Tatăl meu Ceresc,oricând nu fac ce-i bine,nu lupt şi nu iubesc,oricând nu pot mai vrednicCuvântul Tău să-L spun.O, dac-aş fi mai vrednicde Tine, Tată Bun!

Tu suferi pentru mine,iubitul meu Iisus,că nu sunt mai cu Tineîn tot ce am de dus,că nu-Ţi pot fi mai vrednic,mai blând şi bun mereu.O, dac-aş fi mai vrednicde Tine, Domnul meu!

Tu suferi pentru mine,o, Duhule Preasfânt,că roadele nici plineşi nici mai dulci nu-mi sînt,că nu-Ţi pot fi mai vrednic,Preabun Mângâietor.O, fă să-Ţi fiu mai vrednicatunci când am să mor.

Page 120: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

120 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

16. FAMILIA SUFLETULUI NOSTRU

1. Mulţimea te înstrăinează,treburile te aspresc,purtarea poverilor altora te întunecă şi te oboseşte.Tu ai nevoie să-ţi împrospătezi sufletul şi puterile,

revenind între ai tăi!Durerile te tulbură, ocupaţiile te împrăştie, lipsurile

te învârtoşează,ai ajunge un nenorocit, dacă n-ai avea fiinţele iu-

bite între care să revii pentru a te reface. Între care re-devii iarăşi tu, recăpătându-ţi starea normală şi bună.

2. Ai tăi au nevoie nu numai de pâinea ta, de baniităi, de casa ta, ci de tine însuţi. De prezenţa ta, de dra-gostea ta, de fiinţa ta de care să se rezeme şi să se ali-pească.

Cele mai multe nefericiri şi nimiciri s-au petrecutîn familiile şi în căsniciile unde soţii n-au găsit timpdestul să stea împreună unul cu altul.

Unde părinţii n-au găsit vreme să stea cu copiii –sau copiii, cu părinţii lor.

Page 121: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 121

Au găsit destulă vreme să stea cu fiinţe străine, darcu ai lor n-au avut timp. Şi astfel sufletele s-au înstrăi-nat, inimile lor s-au alipit de altele, desfăcându-se deacolo unde trebuia să rămână alipite pe veci, iar ferici-rea lor şi căldura familială s-au risipit pentru totdeauna.

După aceea, chiar dacă locuiesc sub acelaşi acope-riş, mănâncă la aceeaşi masă sau se învelesc în acelaşistrai, ei sunt despărţiţi unul de altul de uriaşe depărtări,

fiindcă nu şi-au făcut destul timp să stea împreunăatunci când erau apropiaţi.

3. Orice iubire neglijată este ca şiragul de mărgeledupă ce i s-a rupt aţa: toate se risipesc şi se pierd. Tufă-ţi timp să stai cu ai tăi!

Şi fă în aşa fel ca şederea ta să-i bucure, să-i învio-reze şi să-i facă totdeauna fericiţi.

Stai cu ei până îi ai.Căci după ce odată îi vei pierde, în zadar vei mai

regreta – nu-i mai ai!

4. Toate sărbătorile mari sunt frumoase. Pregătireapentru ele ca şi toate amintirile lor sunt, pentru sufletelenoastre, comori fără seamăn de scumpe şi de neînlocuit.

Dar sărbătoarea Paştilor, praznicul acesta cu totuldeosebit, cu plinătatea luminii şi sfinţeniei lui, care ne-aimpresionat din cea mai îndepărtată copilărie,

rămâne unic pentru fiecare dintre noi.

5. Adesea mama noastră sau tata,fraţii sau surorile noastre,casa şi prietenii noştri

Page 122: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

122 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

rămân pe veci legaţi de sufletele noastre numai cuchipul din trăirea sărbătorilor de Paşti.

Ce tristă trebuie să fie viaţa celor care n-au astfelde amintiri…

6. Ce crimă face acela care nimiceşte pentru cinevabucuria sărbătorilor sfinte!…

Ce vinovat poate fi oricine ia omului ceea ce numai poate fi înlocuit niciodată şi cu nimic pe lume pen-tru sufletul lui!

7. O, ce privelişte tristă este totdeauna gloata flă-mândă!

Flămândă după pâine,flămândă după dreptate,flămândă după libertate,flămândă după lumină, după mângâiere, după în-

ţelegere, după mântuire şi după adevăr,– adică după Hristos.Binecuvântat să fie oricine are milă de ea.

8. Gloata sărmană şi exploatată este atât de puţinînţeleasă cu bunătate, cu milă şi cu iubire, fiindcă cinese ocupă de ea trebuie să uite de sine.

Iar oamenii aceştia sunt atât de rari!

9. Numai Hristos a avut şi are o adâncă şi o adevă-rată milă de gloată.

Numai El nu oboseşte iertând (Is 55, 7).Numai El nu Se mânie pe gloată şi nu Se ruşinează

de ea (Evr 2, 11).

Page 123: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 123

Numai Hristos poate să aibă îndurare şi răbdare cutoţi (Lc 9, 11), fiindcă nimeni nu poate şti cât de greueste să porţi cu răbdare până la sfârşit poverile gloateişi totuşi să-i rămâi iubitor.

10. Fie-vă milă de gloate şi nu le chinuiţi!Ele vin la voi să se hrănească. Pregătiţi-le din timp

hrana bună, gustoasă şi din belşug, ca să le puteţi săturadacă vin la voi.

Iar dacă voi n-aveţi cu ce să le săturaţi, îndru-maţi-le să-L caute şi să-L afle pe Hristos, ca să le deaEl, direct sau prin alţii, ai Lui.

Dar nu le înşelaţi, căci Hristos le iubeşte şi vă vapedepsi dacă le lăsaţi flămânde sau dacă încă le maidezbinaţi de cum sunt.

11. Nu există nici o situaţie din care Domnul să nuaibă o ieşire.

Nu există nici un necaz din care Domnul să nu aibănici o scăpare pentru ai Săi.

Nu există nici o încercare din care Domnul să nuaibă pentru ai Lui pregătită izbăvirea (I Cor 10, 13).

Oricine crede află aceasta.

12. Domnul a spus multe lucruri, ca să ne încerce şipe noi.

Domnul ne-a spus că în lume vom avea necazuri…ca să nu meargă după El decât aceia care nu cautăavantaje pământeşti şi numai acei care ar putea primi şinecazurile, şi moartea liniştiţi, pentru El.

Dar iată că după ani de zile de credinţă, când ne

Page 124: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

124 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

uităm înapoi, ne întrebăm: Doamne, unde sunt necazu-rile, căci noi n-am avut decât bucurii pe calea Ta?

Chiar şi necazurile noastre, El ni le-a prefăcut înbucurii.

13. Hristos ştie şi acum tot ce au de gând să facăoamenii. Ştie ce are să facă fiecare popor, ce are să facăfiecare om.

Şi ştie ce are să facă şi El cu fiecare, la timpul său.De aceea tu, robul Lui şi poporul Lui, poţi sta li-

niştit, bizuindu-te pe Domnul şi Mântuitorul tău.

14. De multe ori atârnă foarte mulţi de un singurrăspuns.

De multe ori viaţa noastră sau a altora,libertatea noastră sau a altora,mântuirea noastră sau a altoradepind de un singur răspuns pe care trebuie să-l dăm.De aceea nu te grăbi niciodată să răspunzi repede

în nici o problemă… mai ales atunci când răspunsuleste hotărâtor şi greu.

Fii atent!Poţi fi chiar un ucigaş, dacă răspunzi nechibzuit.

15. Fiecare dintre ucenicii Domnului Iisus îşi arefrumuseţea lui aparte. Nici unul nu-i lipsit de frumuse-ţe, dar nu sunt toţi la fel. Pentru că tocmai în aceasta stăfrumuseţea lor.

16. Domnul Iisus nu schimbă temperamentul, felulde fire al cuiva dacă vine la El, ci îl înnobilează numai.

Page 125: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 125

Mărul rămâne tot măr; îl altoieşte numai, spre a finobil.

Soiul timpuriu sau târziu rămâne tot aşa; îl altoieştenumai, pentru a rodi, în loc de poame acre şi mici, roa-de gustoase şi mari.

Vasul rămâne tot vas; îi schimbă numai conţinutul.

17. Domnul face aşa că cei iuţi rămân iuţi şi dupăce vin la Hristos. Numai că acum nu sunt iuţi pentru aface răul, ci sunt iuţi pentru a face binele.

Cei curajoşi rămân şi mai departe tot curajoşi. Darnu spre a sări la bătaie acum, ci spre a ajuta la nevoie.

Cei zgârciţi înainte faţă de Dumnezeu vor fi zgâr-ciţi şi după aceea, dar faţă de diavolul. Nu vor mai în-trebuinţa pentru molii sau pentru rugină ceea ce au, cipentru propăşirea Evangheliei şi pentru ajutorarea lip-surilor, pentru a-şi muta avuţia în ceruri.

18. Chiar şi chipul omului, chiar şi înfăţişarea luidin afară se schimbă după ce se întoarce el la Dum-nezeu.

Lumina dinlăuntru se răsfrânge şi în afară, pe faţalui. Şi prin ochii lui, şi prin mişcările lui.

19. Ce bine când slujitorii Domnului nu neglijeazănimic, nu dispreţuiesc nimic şi pe nimeni.

Căci acolo unde nici nu te gândeşti se găsesc darurişi vase cu care Dumnezeu face apoi minuni nemaipo-menite.

Numai dacă se găsesc oameni binecuvântaţi care săaibă grijă să le aducă la Iisus.

Page 126: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

126 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Cu dragoste şi la timp.Iar cei aduşi sunt miei, şi nu lupi.

20. Este o mare binecuvântare de la Dumnezeupentru părinţi ca să aibă copii credincioşi,

dar este un dar şi mai mare pentru copii să aibă pă-rinţi credincioşi.

Cu toate acestea, în astfel de familii, lucrurile sepetrec invers, de cele mai multe ori.

Rareori copiii îi ascultă pe părinţii lor credincioşi,spre a se întoarce şi ei, ca să-i urmeze pe calea luiDumnezeu.

Dar adeseori părinţii îi ascultă pe copiii lor.Mai degrabă vin părinţii după copiii lor la Dumne-

zeu decât copiii după părinţi.

Page 127: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 127

17. PĂRINŢII ŞI COPIII

1. E un rău veşnic acolo unde cei necredincioşisunt mai tari: ori copiii, ori părinţii, şi-i întorc de laDumnezeu iarăşi înapoi la păcat şi pe ceilalţi care apu-caseră spre cer.

Atunci se pierd cu toţii de-a valma în iad.

2. Mama are răspunderea cea mai mare în îndruma-rea copiilor.

O mamă bună face cât zece învăţători, spune ovorbă veche – şi chiar aşa şi este.

Soţul este aşa cum îl face soţia, iar copiii cresc aşacum îi îndrumă mama. Aproape în toate familiile, ma-ma are meritul binelui – sau vina răului.

De aceea, când copiii au crescut bine, bucuria şicinstea sunt, mai ales, ale mamei credincioase.

Iar când au crescut rău, vina este în cea mai mareparte numai a mamei, care le-a dat o creştere rea.

Mama poate să-i crească ori îngeri, ori demoni.

Page 128: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

128 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

3. Dacă vreţi să nu vă pierdeţi copilul, predaţi-l luiDumnezeu. Şi faceţi totul ca şi el să se predea Domnului.

Astfel el va fi o binecuvântare şi voi îl veţi aveaalipit de voi pe totdeauna. Şi aici, şi în cer.

4. Dragi copii, ascultaţi totdeauna de părinţii voştricredincioşi.

Mergeţi totdeauna să ascultaţi Cuvântul Domnuluila biserică şi la adunările frăţeşti.

Când nu amândoi părinţii vă îndrumă spre cele bu-ne, preţuiţi-i pe amândoi, dar nu ascultaţi decât sfatulcelui credincios.

Să nu urmaţi decât pilda aceluia care vă îndrumăspre Hristos.

5. Când Domnul va avea nevoie de voi sau de alevoastre,

când slujitorii Domnului vă vor cere şi vouă cevapentru Domnul sau pentru semenii voştri,

atunci fiţi gata şi faceţi cu bucurie şi fără supăraretot ce vi se va spune.

Căci din toate va ieşi numai binecuvântare şi pen-tru voi, şi pentru alţii.

6. Nu dispreţuiţi niciodată pe nici un copil, voi,slujitorii Domnului.

Ocupaţi-vă cu grijă şi cu dragoste de toţi copiii ca-re vin la auzirea Cuvântului şi se apropie de Hristos laadunarea şi biserica Lui.

La atâţia dintre ei veţi găsi daruri cu care Hristos,mai târziu, va sătura mari mulţimi.

Ocupaţi-vă mai ales de copiii săraci.

Page 129: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 129

7. De cele mai multe ori, darurile cele mai alese leau copiii săraci şi orfani.

Apropiaţi-vă cu prietenie şi iubire de eişi apropiaţi-i de Iisus.Mulţi vor deveni mari oameni ai lui Dumnezeu.

8. Cel mai comod loc pentru odihnă este chiar jos.Cu cât stă cineva mai jos, cu atât este mai odihnit.Cel care stă chiar jos, acela se odihneşte cel mai

bine.Acest lucru îl ştim cu toţii: ce odihnitor este să şezi

pe iarbă!

9. Cel mai odihnit şi mai liniştit suflet de pe lu-me este acela care poate să fie şi să rămână mai sme-rit ca toţi.

Cu cât cineva poate să se smerească mai mult, cuatât va fi mai plin de pace. Acela care poate să fie celmai smerit este cel care se bucură de o mai plăcutăodihnă sufletească.

Acest lucru îl ştiu foarte puţini.

10. Ce bine le şade oamenilor să şadă jos!Ce înalţi şi înţelepţi sunt oamenii care ştiu să şadă

mereu jos, care ştiu să şadă mai jos ca toţi, să fie mairăbdători şi mai smeriţi, mai blânzi şi mai tăcuţi,

mai retraşi şi mai modeşti ca toţi!Hristos şade totdeauna cu aceştia.

11. Ce bine le şade oamenilor să nu vorbească tru-faş niciodată, nici să se poarte mândru,

Page 130: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

130 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

nici să strige provocator,nici să ameninţe pe nimeni.Căci mulţi din cei care-au făcut ieri aşa azi umblă

în zdrenţe şi cu roaba prin noroi. Îngropaţi în ruşine şiîn calicie, aşa cum meritau.

12. Numai ceea ce împarţi celor flămânzi şi lipsiţite mulţumeşte şi te satură.

Şi numai ceea ce ai dăruit lui Hristos ajunge o hra-nă substanţială, o mâncare hrănitoare cu adevărat şipentru tine.

Altfel mănânci şi nu te saturi niciodată (Mica 6, 14),te trudeşti, dar nu ai niciodată îndeajuns,înveţi totdeauna, dar n-ajungi niciodată la adevăr

(II Tim 3, 7).Căci tot ce păstrezi numai pentru tine, fie material,

fie duhovnicesc, scade, se usucă şi se pierde.

13. Preţuiţi vremea de har când aveţi mesele încăr-cate de hrană duhovnicească şi bucurii sufleteşti dinbelşug.

Gândiţi-vă atunci că pot să vină şi ani de foamete şide secetă duhovnicească

şi adunaţi-vă provizii din timp (Fc 41, 48).

14. Mergeţi oriunde puteţi auzi Cuvântul lui Hristos.Ascultaţi cu atenţie şi cu interes fiecare cuvânt.Luaţi bine seama la toţi cei care vor fi acolo şi la

tot ce vă vor spune trimişii lui Hristos.Strângeţi bine în gând şi în inimă tot ceea ce este

ales şi deosebit. Nu vă mai gândiţi la nimic decât la as-ta: să strângeţi fărâmiturile.

Page 131: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 131

Deschideţi-vă toate magaziile, ca să vi le umpleţicu lumină, cu descoperiri, cu impresii neuitate.

15. Aveţi grijă să nu pierdeţi nimic din Cuvinteleauzite de la Domnul.

Lăsaţi în timpul acela şi somn, şi mâncare, şi oricealte treburi, ca să puteţi fi mereu, cu toată grija şi cu totgândul, acolo, la tot ce vă va spune Hristos.

Mai târziu, când toate acestea vor fi trecut de mult,iar din cei de atunci vor fi numai câţiva sau poate ni-meni,

pentru tine şi pentru alţii va fi tot ce ai adunatatunci ca nişte mărgăritare de mare preţ. Şi ca o hranăde mare folos.

Pentru că nu multă vreme va fi aşa de uşor de găsithrana pentru suflet în lumea asta.

Pustia e tot mai uscată, iar drumul nostru poate fiîncă lung.

16. Slujitorii lui Hristos sunt şi slujitorii celorlalţioameni.

Cine se învredniceşte de cinstea de a fi ucenic alDomnului trebuie să fie în stare să sufere şi să poarte şipovara şi grija altora.

Cine începe, acela să şi sfârşească lucrul încre-dinţat lui.

17. Domnul Iisus îngrijeşte de toţi cei ce merg dupăEl, pe tot drumul vieţii lor, până când vor ajunge Acasă.

El îngrijeşte în chip deosebit în locuri pustii, pedrumuri singuratice şi grele.

Page 132: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

132 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Şi ne învaţă prin aceasta să fim cu grijă şi noi şi sănu risipim hrana atunci când o avem.

18. Adevărate sunt făgăduinţele lui Dumnezeu şinici unul din cei care s-au încrezut în El – şi au ajunspe drumuri pentru Evanghelia Lui – n-a murit defoame.

Pe drumul spre Domnul sau pentru El, grija de hra-na ascultătorilor şi a ucenicilor Săi o poartă El Însuşi.

Porniţi numai prin credinţă după Hristos şi veţi vedea.Dar fiţi gata să mulţumiţi şi pentru fărâmituri.

19. Ochii pe care Dumnezeu i-a deschis, aceştiavăd la fiecare pas câte o minune pe care o face Dum-nezeu.

Dar mulţimea cea mare de ochi necredincioşi nuvede niciodată nici o minune. Şi de aceea nici nu-L cu-noaşte pe Hristos.

Ferice de ochii voştri că văd, – a spus DomnulIisus ucenicilor Săi.

Pentru că vederea duhovnicească este cu mult maide preţ decât vederea ochilor trupeşti.

20. Până când omul nu-L cunoaşte pe Dumnezeu,fuge după slava lumii.

După ce Îl cunoaşte, fuge de ea.Bieţi şi nenorociţi împăraţi ai lumii, nu vă temeţi!

Hristos nu va râvni niciodată să vă ia netrebnicelevoastre coroane şi urgisitele voastre tronuri.

Sfânta şi nobila sărăcie a lui Dumnezeu este multmai bogată ca voi.

Page 133: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 133

Şi ocara lui Hristos este o coroană mai strălucitoareca ale voastre.

Cine a cunoscut fericita avuţie a cugetului curatn-ar schimba-o pe aceasta pentru toate grămezile voas-tre de aur murdar şi pieritor.

O, Dumnezeule Bogat, ajută-ne să dorim şi săavem comorile Tale fericite şi veşnice!

Amin.

Page 134: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

134 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

18. ADEVĂRATA SLAVĂ

1. Împărăţia Luminii şi a Duhului este nespus maibogată şi mai strălucitoare. Cine a cunoscut-o n-ar maischimba-o pentru toate tronurile pământului.

Hristos şi ucenicul Lui nu caută slava care vine dela oameni. Este fericit şi mulţumit cu slava care vine dela Dumnezeu, Tatăl Său iubit, şi de la fiii Săi iubiţi.

2. Noi avem o împărăţie veşnică şi care nu se clatină.Avem o avuţie care nu piere, un aur care nu rugineşte.

Avem o cetate fericită şi strălucită, al cărei Meşterşi Zidar este Domnul (Evr 11, 10).

De pe acum avem bucuria unor făgăduinţe nebă-nuite, iar mâine dimineaţă le vom primi pe toate acestea– şi mult mai mult.

3. Dorind numai slava care este în părtăşia cuHristos, noi fugim de laudele lumii şi de lucrurile ei.

Şi nu ştim cum să facem nu să câştigăm slava lumiiacesteia, ci să scăpăm deplin de ea.

Page 135: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 135

Singurătatea şi rugăciunea sunt pentru noi o ferici-re de mii de ori mai mare decât orice fanfare şi aplauzelumeşti,

iar petrecerea împreună cu fraţii noştri şi cu cei ca-re privesc spre slava viitoare este, pentru noi, o bucurieşi o cinste nespus mai mare decât a sta la masa tuturorîmpăraţilor pământului.

4. Sus, pe munţii meditaţiei şi ai renunţării, cu câtmai departe de pământ, cu atât mai aproape de cer, noisuntem nespus mai fericiţi decât orice împărat lumesc.

În dragostea şi în părtăşia cu Hristos, Domnul nos-tru iubit, noi suntem păstraţi mereu la înălţimi binecu-vântate şi avem mereu o stare din care putem privi cu osuverană milă la toată nemernicia şi deşertăciunea tutu-ror tronurilor lumii. Deplângându-i pe nefericiţii care sefrâng sub greutatea lor şi se prăbuşesc sub blestemulpăcatelor acestora, noi ne bucurăm de o împărăţie Veş-nică. Nici o împărăţie nu se poate asemăna cu împărăţiape care o avem noi în Hristos. Şi nici un tron nu-i ase-menea tronului nostru (Apoc 3, 21).

Cinstea de robi şi de prieteni ai lui Hristos n-amvrea s-o schimbăm cu cinstea întregii lumi (Rom 6, 22).

Şi vai de acela care o schimbă.

5. Şederea în pustie şi în singurătate îşi are şi eavremea ei.

Lipsurile şi încercările îşi au şi ele vremea lor.După cum a trebuit să intri în ele, aşa va trebui să

şi ieşi.

Page 136: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

136 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

După ce trece vremea ei, fiecare stare încetează. Fi-ecare împrejurare se schimbă. Şi cea grea, şi cea fericită.

6. Drumul lui Hristos pe pământ e un drum cumulte tuneluri. Eşti când în umbră, când în lumina Cru-cii cu El.

Dar nici o umbră, nici un întuneric, nici o încercarenu ţine veşnic pe pământ.

Uneori tunelurile sunt lungi şi întunecoase, e ade-vărat; dar alteori mai scurte.

Însă totdeauna şi după fiecare vine iarăşi lumina.

7. Orice închisoare îşi are şi liberarea ei, în afară deInfern. Numai de acolo nu se mai iese niciodată.

Nu trebuie să te laşi niciodată copleşit de teamă,oricât ar veni pe neaşteptate un tunel. Şi oricât de multar fi să ţină, tot pe neaşteptate se va şi sfârşi.

Tot aşa vei şi ieşi din el. Dacă nu pe pământ, pe sub el.

8. Ce bine este să te desparţi totdeauna frumos deoameni, mergând apoi la rugăciune pentru ei!

În fiecare seară, de fiecare dată şi de fiecare om ebine să te desparţi totdeauna frumos. Căci cine ştie dacăîl vei mai vedea vreodată pe acela de care trebuia să tedesparţi în seara aceasta.

Chiar şi de la cei din casa ta, ia-ţi rămas-bun fru-mos seara, când mergi la culcare dintre ei.

Apoi ce bine este să te rogi totdeauna pentru acelade care abia te-ai despărţit!

9. Ce bine este ca, după ce s-a terminat adunarea,să te retragi puţin deoparte şi să te rogi pentru cei care

Page 137: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 137

au auzit Cuvântul lui Dumnezeu, iar acum au plecat dinnou la necazurile şi la luptele lor.

Ei au plecat pe drum… Şi poate au de mers noaptea.O, câte primejdii sunt pe drum, noaptea, în călătorie…

Cei care umblă noaptea au mult mai multă nevoiede rugăciune decât toţi ceilalţi! Roagă-te pentru ei.

10. Când porneşti la drum, du-te cu stăruinţă, cugând şi voinţă puternică, să ajungi până la ţinta spre ca-re porneşti!

Cine porneşte cu îndoială şi merge până la un locnumai, iar nu până la ţintă, acela este un om nehotărât,un om neserios, care niciodată nu va fi în stare să facănimic folositor.

11. Cine se apucă de un lucrusau de o rugăciune,sau de un drum,acela trebuie să se apuce totdeauna cu hotărâre, să

urmeze cu stăruinţă şi în aşa fel, încât să ajungă neapă-rat la izbândă.

Cine cere, să ceară până va primi,cine caută, să caute până găseşte,cine bate, să bată până ce i se va deschide!În aşa fel trebuie înţelese aceste cuvinte şi acest

drum.

12. Dacă ai pornit pe calea Domnului, mergi pe eapână la sfârşit, până la moarte, până la mântuire.

Dacă te-ai predat Domnului în Lucrarea Sa, rămâiîn ea până la capătul vieţii, până la moartea ta.

Page 138: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

138 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Şi dacă ai pus un legământ, mergi cu el până la ca-pătul slujbei şi luptei tale, fără să te abaţi nici la dreap-ta, nici la stânga, oricât ar fi de viclean mincinosul şiprefăcutul care te cheamă, oricât de puternic leul carerăcneşte

şi oricât ar părea de oaie lupul care vine să te fure.

13. Nu plecaţi, dragii mei, nicăieri şi niciodată fărăsă-L chemaţi stăruitor pe Domnul cu voi.

Şi nu plecaţi mai ales la drum greu şi necunoscut fă-ră a-L ruga pe Domnul cu toată stăruinţa să vină cu voi.

Aveţi grijă de lucrul acesta în orice vreme, căci fie-care drum este plin de primejdii în care uşor poţi să tepierzi dacă n-ai o puternică ocrotire de la Domnul.

14. Câte o ispită ne vine, obişnuit, totdeauna.Dar în vremea încercării, tocmai în asta este greuta-

tea, că ne vin mai multe ispite şi mai puternice deodată.Noaptea – şi vântul, şi marea sunt mai întărâtate;noaptea – şi puterea întunericului e mai mare;noaptea – şi noi suntem mai slabişi tot ce ne înconjoară ne este, în vremea ispitei,

mai potrivnic şi mai vrăjmaş.Câtă nevoie avem noi atunci să ne fi rugat mai

înainte! Cu câtă linişte şi biruinţă am trece prin vântu-rile potrivnice şi peste mările întărâtate, pregătiţi prinrugăciune!

15. Domnul ne poate sili uneori să mergem şi undenu ne place. Şi când nu am vrea (Mt 14, 22).

Page 139: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 139

Dar atunci trebuie să facem şi noi ca ucenicii. Tre-buie să-L silim şi noi pe Domnul să vină cu noi. Să stă-ruim şi noi ca Iacov când i-a zis Domnului: Nu Te laspână nu mă vei binecuvânta (Fc 32, 26-28).

Atunci vom ajunge şi noi biruitori. Căci mult poaterugăciunea fierbinte a celui neprihănit (Iac 5, 16).

16. Totul este cu putinţă celui ce crede şi se roagă.Numai dacă sufletul este credincios statornic şi da-

că rugăciunea lui este stăruitoare.Căci când omul credincios luptă cu Dumnezeu aşa,

omul totdeauna Îl biruie pe Dumnezeu prin rugăciune.Fiindcă Dumnezeu este iubire, iar iubirea nu rezistă

rugăciunii.

17. Hristos poate realiza imposibilul.Dar şi ai Săi pot, în măsura în care cred puternic şi

trăiesc în unitate şi părtăşie cu El. Prin Harul Său, şi eiau putut şi vor putea realiza lucruri socotite, omeneşte,imposibile – ca Domnul lor Iisus.

Hristos a înviat morţii. Ai Săi au putut face şi eiaceasta (Fapte 9, 36-41; 20, 7-12).

Hristos a făcut lucruri nemaipomenite. Ai Săi aufăcut şi ei la fel. Sfântul Pavel spune: „Căci n-aş în-drăzni să pomenesc nici un lucru pe care să nu-L fi fă-cut Hristos prin mine… fie prin cuvântul meu, fie prinfaptele mele, fie prin puterea semnelor şi a minunilor,fie prin puterea Duhului Sfânt…“ (Rom 15, 18-19).

Pot chiar şi imposibilul cu Hristos, spune el (Filip4, 13).

Page 140: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

140 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

18. Nu vă temeţi niciodată!Luptaţi-vă cu toată puterea pe care o aveţi, după ce

v-aţi pregătit prin rugăciune. Şi apoi aşteptaţi cu încre-dere neclintită şi tare.

Căci oricât ar dura lupta, biruinţa va fi tot a luiHristos pentru voi.

19. În timp ce noi ne rugăm aici, alţii se roagă de-parte, altundeva, dar fiecare simte că-i ascultat de Ace-laşi Domn, Care este Hristosul nostru.

Pentru că El este în orice loc, în orice timp şi lângăoricine Îl caută din toată inima şi doreşte părtăşia cu El.

Hristos are aceeaşi putere biruitoare asupra orică-ror împotriviri şi oricăror potrivnici.

20. Noi ne temem numai atunci când uităm căHristos trăieşte pururea ca să mijlocească pentru noi(Evr 8, 6).

Inima noastră se tulbură şi se zbuciumă numaiatunci când uită că Hristos este cu ai Lui şi că va fi cuei până la sfârşitul veacurilor (Mt 28, 20).

Ne temem numai atunci când nu credem în Cu-vântul făgăduinţei Sale şi în adevărul mai tare ca ori-ce, că El este viu şi va fi viu în vecii vecilor (Apoc 1,18; 5, 14).

Page 141: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 141

Eu n-am dreptEu n-am dreptEu n-am dreptEu n-am drept

Eu n-am drept să nu sufăr dacă-s al Tău trimis,nu pot decât cu jertfa s-arăt un drum deschis;nu pot decât cu lacrimi s-arăt un cer seninla toţi acei cu care la Tine-ai vrut să vin…

Viaţa mi-ai legat-o de-acei din jurul meu,eu nu pot fără dânşii să merg spre Dumnezeu,nici scumpa mântuire eu n-am s-o văd în veacde nu caut mântuirea şi-a lor, prin tot ce fac.

Tot dreptul meu în lume-i să sufăr şi iubesc,alt drept pe lumea asta eu nu pot să-mi doresc;acesta-i dreptul care Ţi-ai vrut şi Tu, Iisus,– şi cum să fie robul ca Domnul său mai sus?

Eu n-am drept să fiu însumi, nici partea mea s-o cat,ci pururi să fiu alţii în tot ce mă arat,ca toţi cei ce m-ascultă să-şi afle-n mine-a loradâncă trebuinţă de-al meu Mântuitor…

Să fiu gândire-n alţii, şi sfat, şi dor, şi-ndemn,cu toţi, din fiecare, să plec spre-Acelaşi Semn;din toţi, spre fiecare, să scot acel suspinde sfântă uşurare, – ajunşi la Ţel Divin…

Şi numai când în ceruri voi fi ajuns cu toţicei rânduiţi să-mi fie părinţi şi fii şi soţi,atunci să simt c-am dreptul să odihnesc şi eu,că-s mulţumiţi de mine şi-ai mei, şi Dumnezeu…

Page 142: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

142 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

19. PĂCATUL FRICII

1. Frica măreşte totdeauna lucrurile, căci diavolulse foloseşte de ea pentru a ne face să vedem primejdiilede mii de ori mai mari decât sunt.

Frica ne face să vedem primejdiile şi acolo unde nusunt deloc.

După ce aceste primejdii trec, vedem cât de marile-am crezut şi cât de mici erau.

2. Când avem inima cuprinsă de frică, tremurăm,ţipăm, fugim, minţim, tăgăduim, ne lepădăm fără ruşineşi fără cutremur.

Căci frica este, pentru noi, cel mai rău sfătuitor.Nici un slujitor al diavolului nu poate face adesea

ce face frica.Cine nu are o puternică încredere şi cine nu-şi adu-

ce puternic aminte că Iisus este, acela cade în gheareleucigătoare ale fricii,

iar un astfel de om se teme de orice şi ţipă de orice.Cu acesta, diavolul face apoi tot ce vrea.

Page 143: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 143

3. În orice primejdii şi pericole veţi ajunge, nu ui-taţi că Hristos există şi că este cu voi, ca să vă scape(Ier 1, 8).

Nu vă temeţi de nici o nălucă şi mai ales nu vă fa-ceţi năluciri.

Nu vă temeţi mai ales de nălucirile pe care voi vi lefaceţi în primejdii şi în întuneric.

Diavolul se luptă să vă facă să credeţi că primejdi-ile sunt mult mai mari decât sunt ele în adevăr. El leumflă tare de tot, spre a vă îngrozi, ca voi să cădeţi.

4. De obicei, primejdia de care te temi cel mai multnici nu există.

Dar diavolul îţi aruncă în minte gândul fricii. Apoiface să-ţi pătrundă în inimă groaza.

Iar spaima îţi deformează vederea.Nu mai vezi limpede, vezi numai năluci, lei, bala-

uri de care apoi te înfricoşezi până ce te pierzi de tot.

5. Cine se teme de Dumnezeu nu are nici voie şi nicinevoie să se mai teamă de nimic altceva sau altcineva.

Căutaţi numai să aveţi necurmat părtăşie cu Dom-nul (Ps 19).

Nimic să nu vă rupă legătura puternică cu El.Şi apoi aveţi încredere că nimic rău nu vi se întâm-

plă în nici un loc fără voia şi ştirea Lui, Care a rânduitşi rânduieşte totul numai spre bine.

Duceţi o viaţă de rugăciune şi pregătiţi-vă cu ve-gherea pentru orice. Şi apoi nu vă mai temeţi de nimic.

6. Fără Hristos, lucrul merge foarte greu şi vremeatrece neînchipuit de încet.

Page 144: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

144 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Fără Hristos, mergi şi încet, şi chinuit.Aşa este cu orice lucru fără El şi cu orice stare fără

El, cu orice drum fără El.

7. Când Hristos nu este în casă, când El nu este înadunare, când El nu este în vorbire, când El nu-i în lu-crare şi în inimă – ce triste sunt toate,

ce grele şi apăsătoare sunt!Vai, lipsa lui Hristos va face starea celor osândiţi la

iad cu neputinţă de închipuit de grea.Tocmai lipsa Lui va fi chinul cel mai cumplit acolo.

8. Dar când Hristos vine undeva, ce lumină, ce bi-necuvântare, ce uşurare şi putere vin atunci în inimileucenicilor Săi apăsaţi şi temători!

Cu ce bucurie şi uşurinţă se fac toate atunci cândvine Hristos în ai Săi şi între ai Săi!

Cât de plăcut şi de repede se face munca cea maigrea când vine acolo Domnul;

şi drumul cel mai lung, cât de scurt şi de plăcut de-vine!

Şi jertfa cea mai mare, ce uşoară este când vineHristos în mijlocul nostru!

9. Când Hristos nu este puterea şi bucuria uneiadunări, creşterea şi roadele ei nu numai că merg foartegreu şi foarte încet, dar nici n-au gust, nici frăgezime,nici dulceaţă, nici bunătate, ca fructele necoapte.

Însă când vine Hristos, ce luminos, ce adânc, cecald şi frumos cresc sufletele toate, bucuriile toate, roa-dele toate!

Page 145: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 145

10. Când băgaţi de seamă că Hristos lipseşte dintrevoi, chemaţi-L din nou, cu lacrimi stăruitoare. Ca să numergeţi şi să nu rămâneţi nici un ceas fără de El.

Căci cine merge fără de Hristos pe marea vieţii seva îneca sigur.

11. Cine doarme când trebuie să fie treaz,cine nu ascultă cu băgare de seamă la ce se vor-

beşte, când trebuie să asculte din inimă, cu zece urechi,cine nu cunoaşte care este glasul Păstorului Bun

dintre glasurile falşilor păstori,acela este şi va fi veşnic nefericit.

12. Tu n-ai voie şi n-ai nevoie să-ţi schimbi cultul,ci să-ţi schimbi inima ta cea rea.

N-ai voie şi n-ai nevoie să-ţi laşi biserica, ci păca-tele tale.

N-ai voie şi n-ai nevoie să-ţi schimbi legea ta, cistarea sufletului tău.

N-ai nevoie să-ţi schimbi familia ta duhovniceascăşi nici duhul tău cel bun, ci duhul cel rău.

Căci n-ai nevoie de oameni, ci de Hristos.Fiindcă numai El face un om nou din cel vechi,

când vii la El.

13. Frumos este totdeauna când sufletul Îl caută peHristos. Dar când căutarea aceasta după El este pornitădin dorinţe şi din motive fireşti,

atunci umblarea ajunge o ruşine şi un păcat.Mântuitorul cunoaşte dorinţele tuturor oamenilor

care merg după El.

Page 146: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

146 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

14. Mulţi merg după Iisus numai să capete ceva dela El sau măcar de la cei care merg după Iisus.

Merg, căci în felul acesta au prilejul să capetemâncare fără plată sau să se îmbrace din pomeni.

Aceştia îşi satură stomacul pe o zi, dar îşi uscă su-fletul pe veci.

Dintre aceştia, nici unii nu rămân la Iisus.Căci oricine caută foloasele lumeşti te părăseşte

îndată ce nu le mai poate avea lângă tine.L-au părăsit şi pe Hristos când nu le-a mai dat po-

mană.

15. Pentru orice mâncare, trebuie să lucrezi.Cine mănâncă trebuie să lucreze, spune Evanghe-

lia! Aceasta este o poruncă, nu un sfat.Cine mănâncă fără să lucreze este un parazit, un

trântor, este o fiinţă vrednică de osândit, căci el trăieştedin munca altora cum ar trăi din sănătatea lor, din su-doarea lor, din sângele şi din viaţa lor.

Fără a face nimic altceva decât să mănânce.

16. Tu te-ai hrănit de ani de zile din Pâinea cea vie aCuvântului lui Dumnezeu şi a harului lui Iisus Hristos.

Ce-ai lucrat şi ce lucrezi tu pentru aceasta?Te-ai mângâiat, te-ai întărit şi te-ai veselit cu daru-

rile lui Dumnezeu, pe care ţi le-a dat direct sau prin va-sele Sale.

Dar tu ce-ai lucrat pentru aceasta, drept mulţumire?

17. Pentru mâncarea pieritoare trebuie să lucrezi,fiindcă altfel nu o ai.

Page 147: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 147

Dar atunci pentru cea nepieritoare pe care o con-sumi, să nu faci nimic?

Lucrează şi tu ceva pentru asta!

18. Dacă vrei într-adevăr să faci şi tu ceva pentruDumnezeu,

dacă doreşti cu adevărat să faci ceva pentru Hristos,dacă într-adevăr vrei să porneşti pe calea mântuirii

tale şi să poţi face o lucrare a lui Dumnezeu,atunci iată prima lucrare pe care ţi-o cere, ţi-o pre-

tinde şi o aşteaptă El de la tine:să crezi în Iisus! Şi să-L iubeşti mai presus ca orice.

19. Să crezi în Acela pe Care L-a trimis Tatăl, adi-că să crezi în Iisus Hristos, Dumnezeul Una şi Unul cuTatăl!

Pentru că nici o lucrare pe care ai făcut-o înainte deaceastă credinţă nu poate fi nici primită, nici preţuităînaintea Tatălui Ceresc;

pentru că orice altă lucrare vrednică şi plăcută luiDumnezeu, ca să fie binecuvântată şi bineprimită de El,trebuie să vină din credinţa în Hristos, Domnul şiMântuitorul nostru,

şi să se întemeieze pe această credinţă.

20. Nu-i lucru uşor să crezi. Este chiar foarte greu.Dacă ar fi uşor, toată lumea ar fi credincioasă.Dacă ar fi uşor, nici răsplata n-ar fi atât de mare

pentru cei ce cred cu adevărat şi nici făgăduinţele n-arfi atât de strălucite pentru statornicia lor.

Page 148: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

148 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Numai acei care cred cu adevărat ştiu cât de greueste să crezi, să trăieşti prin credinţă şi să umbli princredinţă.

Numai cine nu ştie ce lupte, ce jertfe, ce muncă ceracestea îşi închipuie că este uşor să crezi puternic şi pâ-nă la moarte.

Page 149: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 149

20. MAI BUN ESTE SFÂRŞITUL

1. Priviţi luptele credinţei, priviţi morţii ei, priviţitrădările şi lepădările de la ea,

priviţi suferinţele şi lacrimile credinţei vii,rugăciunile ei, rănile ei, grija şi ostenelile ei, re-

nunţările şi jertfa pe care le cere credinţa,şi apoi spuneţi dacă credinţa şi rămânerea până la

sfârşit în credinţă este un lucru uşor (I Cor 4, 9-13).Nu e uşor, dar fericiţi sunt numai cei ce cred cu

adevărat şi statornic.

2. Ţinta oamenilor este mereu numai mâncarea.Se uită unii la alţii cum mănâncă şi totdeauna inima

lor lacomă şi nesăţioasă este nemulţumită şi cârtitoare.Fiindcă totdeauna li se pare că altul mănâncă mai

mult, mai bun şi mai gustos ca ei.

3. Sfârşitul vorbirii cuiva îţi arată scopul lui.Încheierea predicii cuiva îţi arată ce are el în inima

sa şi ce urmăreşte cu adevărat sufletul lui.

Page 150: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

150 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Mulţi au început prin Duhul, dar au sfârşit prin fi-rea pământească (Gal 3, 3).

Niciodată aceştia nu vor duce pe nimeni până laHristos.

4. Mulţi încep predica lor frumos, cu Evanghelia,cu Harul lui Dumnezeu, cu Domnul nostru IisusHristos,

dar sfârşesc cu interesele lor, cu mâncarea lor, custrecurarea învăţăturii lor ascunse şi străine în sufleteleascultătoare.

Fii cu luare-aminte şi te fereşte de toţi aceştia.

5. Mulţi încep frumos, cu căutarea Domnului, cuumblarea după Iisus, dar sfârşesc rău, cu tot ce e străinde El.

Întâi doresc să discute.Apoi ajung să se certe cu Hristos.Pe urmă ajung împotrivitori şi ucigaşi ai lui Hristos.Fiindcă ei iubesc păcatul şi caută să-şi apere faţă

de Dumnezeu religiunea care le îngăduie acest păcatiubit de ei.

Păcatul de la urmă le îneacă toată râvna lor de laînceput.

6. O, nu vă lăsaţi amăgiţi niciodată de începutulfrumos al vorbirii cuiva pe care nu-l cunoaşteţi.

Ci ascultaţi cu băgare de seamă totul, dar mai alesluaţi seama la încheiere.

Fiţi atenţi la sfârşit, căci sfârşitul arată ceea ce esteel şi ceea ce vrea el cu adevărat (Ecles 7, 8).

Page 151: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 151

Sfârşitul va fi totdeauna la ceea ce urmăreşte el.Cine nu sfârşeşte cu Hristos, nu este al Lui – şi în zadara început cu El.

7. Fiţi cu băgare de seamă la gânduri, nu la vorbe.La duhul cui vorbeşte, nu la înfăţişarea lui.Judecaţi totul în minte, înainte de a primi în inimă.Căci mulţi umblă numai să mănânce de la Hristos.Şi să vă mănânce şi pe voi.

8. Fiecare om poate să facă un gard şi să spună:Nu-i voie!

Fiecare făţarnic poate să apere o literă şi să strige:Nu vă este îngăduit!

Fiecare orb poate avea un sabat pentru care luptă,se ceartă, duşmăneşte şi ucide.

Fiecare tiran poate avea o formă a lui pentru care îirobeşte şi-i chinuieşte pe alţii…

Dar pâine dă – şi poate da – numai Hristos.Şi numai ai Lui.

9. Tot ce este pâine nu vine de la oameni.Tot ce este hrană pentru suflet nu vine de la învă-

ţăturile omeneşti, ci de la învăţătura Domnului, trimisăprin aleşii Lui adevăraţi.

Tot ceea ce este o adevărată pâine vine numai de laTatăl Ceresc.

Tatăl Ceresc ne-a dat pe Fiul, Care este Pâinea princare sufletele tuturor oamenilor trăiesc şi cresc.

10. Unde sunt suflete înapoiate duhovniceşte, unde

Page 152: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

152 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

nu e armonie şi putere, sfinţenie şi adâncime, acoloMoise (omul) le-a hrănit.

Unde este har şi iubire în adunare şi în biserică,acolo i-a hrănit pe toţi Tatăl şi Hristos.

Unde este Lege, dezbinare, cârtire, acolo i-a hrănitvreun Moise cu vreo mană de a sa, iar nu Dumnezeu cuPâinea Lui.

11. Semnul după care veţi recunoaşte totdeaunadacă cineva a fost hrănit şi este hrănit cu Pâinea luiDumnezeu sau nu este dacă are sau nu viaţa. Viaţa dinHristos şi în El.

Numai viaţa cuiva dovedeşte cu adevărat din cetrăieşte şi se hrăneşte omul acesta.

Iar viaţa cuiva este gândul său, cuvântul său şifaptele sale.

12. Învăţături, sfaturi, rânduieli aspre şi pedepsepoate da oricine,

dar viaţă, căldură şi lumină poate da numai Hristos.Veniţi până la El!

13. Temelia hranei şi a vieţii este pâinea.Orice fel de hrană trebuie să fie însoţită de pâine şi

se reazemă de ea.Pâinea este o hrană universală. Toate celelalte

mâncări se schimbă de la un popor la altul, de la o regi-une la alta, de la un gust la altul.

Dar pâinea rămâne aceeaşi pentru toţi şi peste tot.Aşa este Hristos!

Page 153: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 153

14. Pâinea este o hrană pentru toate vârstele. Cele-lalte mâncări, omul le schimbă sau le lasă.

De toate celelalte mâncări, omul se poate plictisisau poate să se îmbolnăvească.

Dar pâinea este necesară nu numai în orice zi şi laoricine, dar şi la orice vârstă a vieţii omului.

Ea îi ţine omului viaţa şi nu-i face rău niciodată.Aşa este şi Hristos!

15. Pâinea poate chiar şi singură să ţină viaţa cuiva.Toate celelalte mâncări au numai un anumit fel de

hrană în ele. Dar pâinea cuprinde în ea tot ceea ce-i tre-buie organismului nostru.

Omul şi-ar putea ţine viaţa îndeajuns numai şi nu-mai cu pâine goală, pe când cu alt aliment singur nu arputea face aceasta.

Nici un fel de mâncare nu te satură cu adevărat da-că a fost fără pâine.

Aşa este Hristos!

16. Cu pâinea nu te urăşti niciodată.De prăjituri te saturi,cozonac nu doreşti mult timp.Cu cele mai gustoase mâncări te urăşti.Dar cu pâine nu. Zilnic o întrebuinţezi, zilnic o ca-

uţi, zilnic o doreşti.Gustul pâinii e simplu ca al apei şi ca al aerului.Dar în ea este viaţa şi puterea lumii…Aşa este Hristos!

17. Hristos e Unica Pâine Care poate da viaţă.

Page 154: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

154 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

El este Miezul şi Hrana prin Care se ţin toate şi tră-iesc toţi. El, fără de Care totul e gol, e mort, e uscat şi rece.

Şi totuşi, în timp ce după pâinea trupească aleargătoţi oamenii, se luptă, fac revoluţii, varsă sânge şi suntîn stare să moară sau să omoare,

nu-i de mirare oare că după Hristos şi după hranaSa nu se jertfeşte aproape nimeni?

18. „Eu sunt Pâinea Vieţii“, a spus Iisus…Când s-a spus cuvântul acesta a fost un moment tot

atât de însemnat ca şi atunci când s-a spus: „Să fie lu-mină.“

Căci pâinea este lumină. Şi lumina este pâine.Amândouă sunt viaţa.

Numai Dumnezeu putea vorbi aşa, pentru că numaiEl este viaţa.

Cine altul a mai grăit vreodată astfel?Nimeni decât Hristos, căci numai El este.

19. Cine merge numai până la Moise va flămânziiarăşi şi iarăşi.

Şi cine merge până la Mahomed sau la Budha vaflămânzi curând.

Şi cine merge numai până la sinagogi, la temple, lamoschei sau chiar şi numai până la biserici şi adunări –dar nu şi până la Iisus –

şi cine merge numai până la predici, la conferinţe,la concerte, toţi aceştia vor flămânzi iarăşi şi iarăşi şivor muri de foame.

Numai cine vine până la Hristos nu va mai flă-mânzi niciodată.

Page 155: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 155

20. Uşa Domnului este deschisă oricând şi pentruoricine, până în clipa morţii sau a prăbuşirii noastre.

Deci cine nu vine până la moarte, când să mai vină?Dar nici chiar atunci, uşa nu o închide Hristos. În-

gerul morţii o închide.Sau noi singuri ne-o închidem.O, Dumnezeule al Vieţii, nu lăsa să moară nimeni

până ce nu-L va afla pe Hristos, spre a avea viaţa veş-nică!

Amin.

Page 156: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

156 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

21. A FACE VOIA LUI DUMNEZEU

1. Dacă cineva vrea să vină la Hristos cu păcatelesale, cu lacrimile şi cu durerea sa, cu povara şi cu teme-rile sale,

fie sigur sufletul acela, oricine ar fi el, că Hristosnu-l va mai izgoni afară.

2. Dacă eşti într-un loc de răspundere, mai marepeste alţii, dacă eşti într-o misiune sau într-o lucrareduhovnicească, cu atât mai mult, tu eşti acolo nu să facivoia ta,

nici să urmăreşti interesele tale,nici să-ţi spui părerile personale,ci să te smereşti până la deplina contopire cu voia

lui Dumnezeu, care urmăreşte totdeauna binele celormai mulţi, ca să fie mântuiţi.

Şi numai voia lui Dumnezeu să fie voia ta.

3. Ai grijă ca toţi cei care vin la Domnul să rămânălângă El. Toţi cei care vin la adunare şi la biserică sărămână în ea.

Page 157: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 157

Ai grijă să nu te faci niciodată cu nimic vinovat depierderea nimănui.

Să nu faci pe nimeni să-şi piardă neprihănirea saupacea, sau bucuria, sau serviciul, sau pâinea, sau soţia,sau casa, sau adunarea, sau mântuirea, sau viaţa.

Fiindcă oricine se face vinovat de aceste pierderiva plăti şi va plăti greu şi veşnic.

4. Dacă vrei să faci voia lui Dumnezeu, fă caDomnul Iisus: umblă cu grijă, ca să nu se piardă nimic.

Vezi cât de greu se poate câştiga ceva. Vai de acelaprin care vine pierderea cuiva.

5. Nimeni nu poate învia nici trupurile, nici sufle-tele, nici conştiinţele decât Hristos.

Dar ce minunat le învie puterea Lui!Nimeni altcineva nu poate aduce învierea din

moartea păcatelor decât Hristos. Dar ce fericit o face Elîn clipa acelei învieri!

Să nu vă înşelaţi crezând că predicile voastre saucărţile voastre, sau cântările voastre au făcut trezire la oviaţă nouă şi înviere a conştiinţelor în cei care s-au în-tors la Dumnezeu.

Căci numai Hristos poate face lucrul acesta. Şinumai Duhul Său îl şi face.

6. Nici un alt merit nu aveţi în lucrul ceresc decâtcă v-aţi făcut datoria, chemând sufletele la Hristos.

Singur El, prin Duhul Său şi prin puterea Sa, a fă-cut mântuirea lor.

Căci numai Domnul poate face învierea lor la o via-ţă nouă.

Page 158: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

158 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Deci numai Lui Singur I se cuvine toată slava şimulţumirea pentru toate.

7. Sunt o seamă de oameni care mereu numai câr-tesc împotriva voii lui Dumnezeu, a lucrărilor şi a hotă-rârilor Sale.

Nimic din ce face Dumnezeu nu-i mulţumeşte peoamenii aceştia.

În orice cuvânt sau lucrare a lui Dumnezeu, ei nupot afla nimic plăcut, nici frumos, nici bun şi desăvârşit,pentru care să poată mulţumi şi care să-i mulţumească.

Aceştia sunt veşnic nefericiţi.

8. E foarte primejdios să-ţi faci de la început o pă-rere rea despre cineva şi apoi să nu te mai controlezi cuo dreaptă judecată.

Pe tine să te controlezi, nu numai pe el.Dacă impresia pe care ţi-ai putut-o face despre

omul acela la început a fost rea şi nedreaptă, tot ce faceşi spune el este numai rău şi dăunător.

Judecata ta cea rea de la început îţi învenineazămereu şi ochii, şi buzele. Şi mintea, şi inima ta.

Ce vinovat este un astfel de gând!

9. Când nu mai ai dragoste de Dumnezeu, atuncinumai tot cârteşti şi cârteşti:

dacă plouă, e rău; dacă nu plouă, iar e rău!Dacă se face ceva, e rău; dacă nu se face, iar e rău.Singur e rău, cu alţii iar e rău.Nimic nu te înseninează, nimic nu te mulţumeşte,

nimic nu te bucură şi nimic nu te schimbădacă tu eşti un om cârtitor.

Page 159: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 159

10. Când nu mai ai dragoste faţă de fraţii tăi, atuncinu mai vezi în ei nimic bun.

La fiecare începi să vezi numai scăderi, numai slă-biciuni, numai păcate:

în adunare ţi se pare că nu mai este har,în cuvânt nu mai este hrană,în suflete nu mai vezi nici o vrednicie,cârteşti mereu şi împotriva tuturor,de nimic n-ai plăcere şi de nimic n-ai bucurie decât

de nemulţumiri.Când nu mai ai dragoste aşa eşti.

11. Cârtirea este prima formă a bârfirii, prima do-vadă a urii, primul semn al judecăţii.

Cel care a pornit pe calea cârtirii va ajunge în cu-rând la toate celelalte rele dacă nu-şi dă seama să se în-grozească de păcatul său,

dacă nu se opreşteşi dacă nu se întoarce.Calea cârtirii este o cale foarte primejdioasă.Nu o lua niciodată, suflete al meu şi fiule al meu!

12. Ce mare greşeală facem totdeauna când îl jude-căm pe un copil după părinţii lui, după faptele şi stareapărinţilor săi!

Nu sunt pe pământ nici două fiinţe absolut la fel.De cele mai multe ori, copiii sunt foarte departe de

caracterul părinţilor lor şi nu le seamănă deloc.

13. Am putut vedea copii de o înţelepciune uimi-toare şi plini de foarte alese daruri sufleteşti, născuţi

Page 160: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

160 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

din nişte părinţi foarte simpli şi neînsemnaţi, dacă nuchiar răi.

Sau am putut vedea copii uimitor de josnici, necin-stiţi, neascultători şi destrăbălaţi, născuţi din nişte pă-rinţi care aveau un caracter şi o viaţă dintre cele maifrumoase.

Am putut vedea flori de nevinovăţie din nişte pă-rinţi cu o viaţă cu totul nelegiuită.

Şi invers, copii nelegiuiţi din nişte părinţi cu o via-ţă curată ca lumina.

De aceea, să nu judecăm niciodată pe copil dupăpărinţii lui.

Nici după faima rea a locului de unde se trage el.

14. Să nu ne uităm la felul de a fi al părinţilor unuifiu când vedem felul de a fi al lui însuşi.

Crinul este crin chiar dacă este răsărit dintr-o gră-madă de gunoi.

Gunoiul e gunoi chiar dacă ar sta pe o tavă de aur.

15. Există părinţi care şi-au chinuit sufletul ani dezile pentru a face din copilul lor un om de treabă şi cre-dincios. Aceşti părinţi l-ar putea scălda în câte lacrimiau vărsat pentru fiul lor şi lângă el, ca să-l apropie deDumnezeu şi să-i moaie inima,

dar el n-a vrut şi n-a vrut.Vai de un astfel de fiu!

16. Dacă vrei să-L cunoşti pe Hristos, o, atuncinu-L privi prin nici un om.

Priviţi-i pe oameni prin Hristos, nu pe Hristos prinoameni.

Page 161: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 161

Numai aşa Îl veţi putea cunoaşte cu adevărat şi peEl, şi pe ei.

17. Toţi cei care au cârtit în pustie acolo au şi pierit(I Cor 10, 10).

Toţi cei care cârtesc mereu şi acum vor plăti la fel.Sufletele cârtitoare pierd tot mai mult binecuvântă-

rile Domnului, fiindcă sunt mereu nemulţumite şi nere-cunoscătoare.

18. Nu cârtiţi niciodată şi împotriva nimănui.Nu cârtiţi împotriva lui Dumnezeu şi a faptelor

Sale.El tot ce a făcut a făcut bine (Fc 1, 31).El nu greşeşte nici azi şi niciodată în nimic din ce

face, fie cu lumea întreagă, fie cu orice creatură a Luiîn parte.

Nu cârtiţi nici împotriva mai-marilor voştri: oricestăpânire vine de la Dumnezeu, după planul şi dupăvoia Lui. Iar noi trebuie să-I fim supuşi totdeauna, dupăcum este scris (Tit 3, 1; I Ptr 2, 13; Rom 13, 1).

Nu cârtiţi nici împotriva celor ce vă hrănesc, ci fiţisupuşi, pentru ca să le fiţi o pricină de bucurie şi nu deîntristare. Căci numai aşa va fi spre binele vostru (Evr13, 17).

Nu cârtiţi nici împotriva vremurilor. Toate vin dela Dumnezeu, iar înţelepciunea Lui nu face nimic nicifără rost, nici la întâmplare.

Nu cârtiţi nici împotriva sorţii voastre. Dacă Îl iu-biţi pe Dumnezeu din toată inima voastră, soarta voas-tră nu-i rea (Rom 8, 28).

Page 162: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

162 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Iar dacă e rea, nu Dumnezeu v-a făcut-o aşa. Ci voiînşivă v-aţi făcut-o prin păcat, prin desfrânare şi neas-cultarea voastră.

19. Nu cârtiţi nici când trebuie să faceţi binele (Fil14).

Nu cârtiţi nici când trebuie să primiţi oaspeţi (IPtr 4, 9).

Nu cârtiţi niciodată decât împotriva răutăţii voastreşi a firii voastre cârtitoare.

20. O, dacă Hristos ar fi Pâinea din care trăieşteLiteratura, toate cărţile ar fi pline de hrană sănătoasă. Şitoate generaţiile de cititori ar creşte cu sufletul sănătos.Cu mintea sănătoasă.

Când Hristos va fi Pâinea din care se va hrăni Arta,totul va fi de natură să-l încânte şi să-l înnobileze pe omşi omenirea.

Când Hristos va fi hrana Culturii şi a Educaţiei,generaţiile care vor creşte sub căldura şi lumina Lui vorumple pământul, egalat frăţeşte de armonie şi nobleţe,de dreptate şi de respect.

Când Hristos va fi hrana sistemelor politice, ome-nirea abia atunci va gusta fericirea adevăratei libertăţi şia păcii adevărate.

Căci fără Hristos toate acestea sunt minciună şi sân-gerare.

Numai Hristos este Pâinea Vieţii.O, vino, Iisuse, în toată viaţa şi în toată inima

noastră!Amin.

Page 163: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 163

Hristos este ÎmpăratulHristos este ÎmpăratulHristos este ÎmpăratulHristos este Împăratul

Hristos este Împăratul.Toţi câţi Îl slujesc cu zelfie siguri de izbândă, – Viitorul este El!Slavă Lui, Slavă Lui, – Viitorul este El!

Hristos este Adevărul.Toţi câţi sufăr cu Hristosfie siguri de izbândă, – El e-n veci Victorios!Slavă Lui, Slavă Lui, – El e-n veci Victorios!

Hristos este-n veci Dreptatea.Toţi câţi sufăr pentru eafie siguri de izbândă, cât ar ţine lupta grea.Slavă Lui, Slavă Lui, cât ar ţine lupta grea!

Hristos e Judecătorul.Toţi câţi sunt cu El iertaţifie siguri de izbândă, – nu vor mai fi judecaţi.Slavă Lui, Slavă Lui, – nu vor mai fi judecaţi!

Hristos este Învierea.Toţi câţi sunt ai Lui iubiţifie siguri de izbândă, – pot să moară liniştiţi.Slavă Lui, Slavă Lui, – pot să moară liniştiţi!

Hristos este Începutula tot ce-i şi Sus, şi jos.Fie siguri de izbândă cei ce sunt ai lui Hristos.Slavă Lui, Slavă Lui, – şi sfârşitul e Hristos!

Page 164: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

164 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

22. MOARTEA ŞI VIAŢA

1. După cum toate morţile sunt Moarteaşi toate vieţile sunt Viaţa,şi toate înfometările sunt Foamea,şi toţi oamenii sunt Omul,şi toate pâinile sunt Pâinea,tot aşa, toate chemările sunt Chemarea.Cu toate glasurile mărturisitorilor Săi, Evanghelia

Domnului nostru Iisus Hristos ne descoperă PâineaVieţii, pe Hristos.

Şi ne încredinţează cu toată puterea că cine se hră-neşte din această Pâine nu va muri niciodată.

2. De fapt, moarte, în înţeles de nimicire, nu există.Nu există nimicire, ci numai trecere în altă exis-

tenţă.Moarte se numeşte existenţa nefericită în osânda şi

în lipsa lui Dumnezeu, în care trec cei care în existenţaaceasta L-au tăgăduit pe Dumnezeu cu cuvântul sau cufaptele lor.

Page 165: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 165

Moartea este starea de total păcat (Ef 2, 1-5)sau starea de totală osândă (Lc 16, 23) în care sunt

sau în care vor fi cei fără Dumnezeu.După cum viaţa este starea de har, starea cea de

totală fericire în care sunt sau vor fi cei care Îl au peHristos.

3. Cine se hrăneşte din Hristos nici nu poate duce oexistenţă întunecată în păcat. Puterea lui Hristos nimi-ceşte din om microbul păcatului,

însănătoşind toate celulele sufletului său şi desă-vârşind tot mai curat toate simţirile lui duhovniceşti.

Pâinea, sub orice formă, este o înfăţişare a puteriilui Dumnezeu jertfită zilnic pentru a întreţine viaţaomenirii.

Şi chiar dacă de la începutul lumii Pâinea este tă-iată şi consumată mereu, ea tot nu se mai sfârşeşte.

Când omenirea era mai puţină, atunci şi Pâinea eramai puţină, însă de-ajuns.

Când omenirea a crescut, pe măsură ce oameniis-au înmulţit, chiar dacă pământul a rămas mereu totacelaşi, Pâinea a crescut şi ea, ca să ajungă tuturor oa-menilor.

Şi pe măsură ce va creşte trebuinţa ei în lume, vacreşte mereu şi Pâinea.

Pentru că de aceasta poartă grijă Dumnezeu Însuşi.

4. Când o familie e mică, nu are pâine prea multă.Când o familie e mare, nu are pâine prea puţină.Aşa este de obicei. Căci pâinea e vie şi vine din

cer, după nevoia oamenilor.

Page 166: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

166 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Tatăl nostru Care este în ceruri ne dăruieşte PâineaLui în fiecare zi, aşa cum ne şi rugăm.

Noi mâncăm pâinea noastră cea de toate zilele,fiindcă ne este dăruită zilnic de iubirea şi grija Tatăluinostru Cel Ceresc.

Când Tatăl nostru nu ne va mai dărui Pâinea Sa,atunci şi viaţa omenirii va înceta (Ps 104, 27-30).

5. Când pâinea încetează din vreun loc, atunci loculacela ajunge pustiu. Acolo viaţa încetează şi totul devi-ne mort.

Astfel sunt pustiuri sufleteşti, după cum sunt şipustiuri pământeşti;

sunt morţi sufleteşti, după cum sunt şi morţi trupeşti.Iar Moartea ori Pustiul vin acolo unde nu mai

poate fi hrană, adică unde lipseşte pâinea care între-ţine Viaţa.

Şi în pământ, şi în cele de după el.

6. Cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadăcă Însuşi Hristos este Sfânta Lui Euharistie pe care oprimim. Văzut sub forma Pâinii şi a Vinului, dar nevă-zut El Însuşi.

Fără credinţă, nimic nu se poate nici da şi niciprimi cu folos.

7. Credinţa este singura cale prin care căpătăm ex-plicaţie la toate întrebările pe care vederea nu le poaterezolva.

Pentru cine crede puternic aceste adevăruri, minu-nea se săvârşeşte totdeauna şi cu toată nemărginita ei

Page 167: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 167

putere şi valoare, fără a fi împiedicată nici de omul ne-vrednic, nici de mulţimea necredincioasă.

8. Garantul învierii noastre în trupul cel slăvit şiveşnic este Iisus Hristos şi Duhul Său. El este sămânţavieţii în noi.

Când El a spus că, dacă mâncăm Trupul Său şi bemSângele Său, vom primi în noi viaţa şi o vom avea, în-seamnă că aceasta este puterea de viaţă, Sămânţa ceaveşnică, Magnetul cel Viu în noi,

Hristos rămânând chiar şi în materia trupului nostru,prin puterea pe care o are, prin structura şi natura Sadumnezeiască, şi ne va învia în ziua Învierii şi pe noi,

transformând în chip strălucit chiar şi materia tru-pului nostru celui nou,

dar îndumnezeit prin El.

9. Apropiaţi-vă cu cutremur şi cu credinţă adâncăde Taina Împărtăşirii cu El, pe care, chiar dacă n-o pu-teţi cuprinde cu priceperea minţii de om,

s-o împliniţi cu toată căldura inimii voastre evla-vioase, crezând-o, fiindcă făgăduinţa ei este viaţa.

10. Luaţi cu voi, cu credinţă neclintită, Trupul şiSângele Domnului nostru Iisus Hristos, Care, rămâ-nând în trupul nostru Taina Vieţii, ni-l va învia şi pe ella vremea şi la porunca Puterii care ni l-a creat peacest trup,

după cum Soarele Primăverii învie sub o formă no-uă sămânţa ierbii pe care tot El a rodit-o în existenţatrecută.

Page 168: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

168 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

11. Precum pâinea zilnică, necesară vieţii noastretrupeşti, este o pâine vie şi adevărată şi ne vine dinHristos, dăruindu-ne viaţa,

tot aşa, Hristos ni Se împarte cu adevărat în Trupulşi în Sângele Său cel Sfânt cu care ne împărtăşim drepthrană; şi prin El ne primim Viaţa Veşnică.

Este El Însuşi Care ni Se dăruieşte. Şi duhovniceş-te, ca şi trupeşte.

12. Împărtăşirea noastră cu Hristos ne îndumneze-ieşte şi pe noi, făcându-ne părtaşi firii Sale dumneze-ieşti (II Ptr 1, 4).

Iar dacă prin ascultarea noastră de Duhul Său Elrămâne în noi pe totdeauna viu şi adevărat,

noi, având Pâinea Vieţii, nu vom mai flămânzi nici-odată;

şi având Sămânţa Vieţii, nu vom mai muri nicio-dată.

Ce fericită şi cutremurătoare taină: „Hristos învoi“… Taina şi Credinţa, Viaţa şi Nemurirea, Nădejdeaşi Slava (Col 1, 27).

13. Tot ce se alimentează din Hristos durează –prin Viaţa şi frumuseţea Lui, prin Adevărul şi PutereaLui – ca şi El.

Prin Puterea şi frumuseţea lui Hristos trăiesc ope-rele de artă, de literatură, de muzică sau de educaţie aleînaintaşilor, marii creatori ai acestor opere. Pentru că eiau cunoscut şi au creat toate acestea cu ochii şi cu ini-ma la Hristos.

Page 169: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 169

14. Moara vremii macină sub pietrele ei necruţă-toare tot ce este omenesc din toate cele ce se creează pepământ.

Vântul nimicirii vântură şi spulberă tot ce-i ome-nesc din ele, iarba acoperă şi nivelează tot ce face omul.

Numai ceea ce are ceva din Hristos, aceea rămânedurabil şi rodnic pe totdeauna,

rămâne frumos şi viu prin El, prin ceea ce are dinHristos.

Iar Timpul, cu cât trece mai aspru şi mai lung pesteele, le creşte şi frumuseţea, şi înţelesul acestora.

15. Nu numai noi vom trăi, alimentându-ne dinHristos, ci vor trăi şi operele noastre, faptele noastre,scrisul nostru, pilda pe care o dăm şi o lăsăm trecândprintre semenii noştri, peste faţa atât de mişcătoare apământului.

Dacă toate lucrurile acestea Îl conţin pe Hristos înele, tot ceea ce este din El în ele le va face vrednice deprimit, de iubit şi de urmat.

Partea care este din Hristos în tot ce facem noi le vada acestora viaţă, durată şi roade, după Cuvântul Său.

16. Vrei ca numele tău să trăiască? Leagă-l deHristos.

Vrei ca fiii tăi să trăiască? Uneşte-i cu Hristos.Vrei ca faptele tale, scrisul tău, lucrările pe care le

faci să aibă viaţă şi valoare eternă?Atunci umple-le cu Hristos! Conţinutul acesta din El

va face sfânt şi etern chiar şi vasul în care se păstrează.

Page 170: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

170 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Tot ce-L cuprinde pe Hristos în sine trăieşte şi ro-deşte necontenit prin El şi datorită Lui, care este viu învecii vecilor.

17. Sărmanii oameni care s-au hrănit cu „mană“,adică cu învăţături fără durată, fără viaţă, adică fărăHristos,

în ce lipsuri şi în ce foamete şi sărăcie sufleteascăau trăit şi au murit ei!…

Sărmanii oameni care se mai hrănesc şi astăzi cuînvăţături fără Hristos,

cu literatură fără Hristos, cu idei fără Hristos,cu distracţii şi cu artă fără Hristos,cu filozofie şi cu muzică fără Hristos,în ce sărăcie şi uscăciune sufletească trăiesc şi mor

aceştia…

18. O, voi, suflete nefericite care, după ce L-aţigustat pe Hristos, v-aţi întors înapoi la vărsăturile lumii– un veşnic „vai vouă“!

Nimeni dintre cei din iad nu vor fi atât de nefericiţica voi.

Şi nimeni nu va plânge mai amar ca voi harul pier-dut, când vă veţi aduce aminte ce aţi lepădat.

19. Locul şi localitatea unde a fost vestit odatăVeşnicul Cuvânt al lui Dumnezeu rămâne o veşnicămărturie împotriva tuturor acelora care L-au auzit, darnu L-au ascultat.

Împotriva tuturor acelora care I-au tăgăduit Adevă-rul descoperit şi mărturisit prin aceste cuvinte.

Page 171: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 171

20. Cine păcătuieşte făcându-şi despre sine o păre-re prea de tot bună va păcătui totdeauna şi făcându-şidespre alţii o părere prea de tot rea.

În felul acesta, obişnuindu-se să dispreţuiască totce vine de la alţii, acestor oameni li se va părea că ceeace face şi spune altul este prea de tot rău şi că tot ce vi-ne de la sine este prea de tot bun.

Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne de o astfel de pier-zare!

Page 172: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

172 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

23. ÎMPĂRTĂŞIRILE ADÂNCI ALE INIMILOR

Ce bine îţi face inimii şi gândului când vezi că ceiiubiţi ai tăi, cărora doreşti să le împărtăşeşti bucurii de-osebite, te înţeleg!

Ce bine cunoşti şi vezi sufletul care înţelege! Ace-luia nu-i nevoie să-i spui mult.

Peste neputinţele cuvintelor, duhurile celor ce seînţeleg găsesc tainic şi uşor căile lor sfinte, înţelegân-du-se deplin şi repede.

În iubirea adevărată, totul fiind dăruit şi primit fărăgreutate, fără greşeli şi fără rezerve, părtăşia ajunge defiecare dată mai deplină,

unitatea mai dulce,apropierea mai duioasăşi încrederea mai desăvârşită.

2. O, cât de adânc te răneşte şi te doare constatareacă cei iubiţi nu te-au înţeles! Şi că nu te pot înţelege…

Că tocmai ceea ce ai avut mai scump să le destăi-nuieşti,

Page 173: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 173

cu nădejde şi cu credinţă că dragostea şi părtăşiacu ei vor ajunge şi mai depline prin ceea ce le vei îm-părtăşi

tocmai aceea a rupt şi ceea ce se putuse face maiînainte între sufletele voastre.

3. Păstraţi adâncă şi curată părtăşia voastră cu Iisusprin rugăciune, prin cântare şi prin Cuvântul Sfânt.

Pentru ca El să vă poată împărtăşi orice taine, fărăca vreuna din acestea să fie un prilej de poticnire pentruvoi la vremea lor.

4. Nezguduită să vă fie încrederea în Domnul, înorice vreme şi în orice împrejurare, aşteptând timpulcând veţi putea înţelege deplin ceea ce vă poate păreaacum „prea de tot“.

Căci atunci tocmai ceea ce aţi putut înţelege maigreu va fi mai frumos pentru voi şi mai minunat.

5. Fiţi fraţi adevăraţi şi prieteni adevăraţi cu fraţiişi prietenii voştri.

Iar dacă v-au încredinţat tainele lor, nu-i vorbiţi nici-odată de rău şi nu-i cârtiţi. Ci faceţi-vă vrednici de în-crederea arătată, păstrând-o curată şi apropiindu-i prinînţelegere tot mai mult în inima voastră.

Numai atunci meritaţi prietenia şi preţuirea lor.Dacă în lucruri mici nu vă dovediţi vrednici, cum

veţi fi în cele mari?

6. Duhul nostru ţine viaţa în trupul nostru.Când duhul nostru va părăsi trupul, ceea ce mai

Page 174: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

174 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

rămâne atunci din noi este doar un hoit de care se tem şise înfricoşează, se scârbesc şi se depărtează toţi oame-nii, chiar şi aceia care ne-au iubit cel mai mult.

Iubirea şi căldura sunt viaţa cuvintelor noastre.Când acestea două – iubirea şi căldura – lipsesc, tot

ceea ce mai rămâne din cuvintele noastre este minciunăşi prefăcătorie,

care îi îndepărtează şi îi scârbesc în curând pe toţi.

7. Fără duhul lui Hristos, nimic nu are viaţă, niciputere, nici rost, nici preţ, nici dulceaţă şi nici fior.

Trupul fără viaţă nu foloseşte la nimic: e un cadavru.Opera fără viaţă nu atrage pe nimeni: e o mâzgă-

leală.Adunarea fără viaţă nu atrage pe nimeni: e o batjo-

cură.Biserica fără viaţă nu naşte pe nimeni: e o jale.Toată forma din afară, fără conţinutul viu, nu folo-

seşte la nimic.

8. Duh şi viaţă este Hristos.Nu-L înţelegeţi altfel şi nu-L faceţi numai literă şi

materie şi interese.Duh şi viaţă sunt cuvintele Domnului. Nu le înţele-

geţi numai fireşte. Şi nu le credeţi numai o lege. Şi nule faceţi numai o formă omenească.

Duh şi viaţă este Dumnezeu.Nu-L înţelegeţi numai mărginit şi nu-L credeţi nu-

mai chip, după forma sau asemănarea voastră trupeascăsau sufletească,

nu-L închideţi numai în templele voastre, departe şi

Page 175: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 175

afară din viaţa voastră zilnică! Trăiţi-L în totul şi tot-deauna,

viu şi rodnic.

9. Toate înştiinţările Domnului,toate îndrumările Cuvântului,toate avertismentele lui Dumnezeu faţă de oameni

au un singur scop: trezirea minţii sănătoase, pentru să-vârşirea voii lui Dumnezeu şi depărtarea de rău, spremântuirea sufletului.

Ferice de cine le înţelege, dar mai ferice de cine leascultă!

10. Scripturile conţin adevărul asupra tuturor lucru-rilor, pe toată durata vieţii omului şi a omenirii.

Ele au un singur scop: să-i trezească pe cei rătăciţi,călăuzindu-i spre calea mântuirii.

Şi să-i încredinţeze fericit pe toţi cei care merg peaceastă cale de valoarea veşnică a nădejdii şi credinţeilor în Hristos.

Tocmai de aceea sunt scrise şi spuse toate cele ceni s-au descoperit prin profeţi şi prin Evanghelia Dom-nului nostru Iisus Hristos.

11. Nu există nici un motiv întemeiat ca un om săaibă voie sau să aibă nevoie să-L părăsească pe Hristos.

Şi să meargă de la El, întorcându-se înapoi în lumesau la altceva.

Dacă un suflet totuşi Îl părăseşte pe Dumnezeu,singura cauză este numai propria sa necredinţă.

Page 176: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

176 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

12. Ce trist răsună teama Mântuitorului: „Când vaveni Fiul Omului, va găsi El oare credinţă pe pământ?“(Lc 18, 8).

Credinţă, nu „creştinism“! Credinţă, nu culte şi bi-serici, nu predicatori şi adunări. Căci de acestea vor fipoate destule, dar credinţă va fi tot mai puţină, până ceva dispărea cu totul credinţa cea adevărată, cea vie şifierbinte.

Oamenii nu se vor întoarce ca să urmeze credinţeleacestea nelucrătoare şi reci poate, dar se vor întoarce casă nu-L mai urmeze pe Hristos şi credinţa Lui cea vie,dulce şi sfântă.

Şi aceasta va fi moartea ei şi a lor.

13. În locul celor ce-L părăsesc pe Domnul, vin alţii;în locul celor ce dezertează şi cad, vin alţii;iar rândurile astfel primenite mereu cresc neîncetat.Căci în fruntea poporului Său iubit merge Iisus Bi-

ruitorul, Viu şi Puternic în vecii vecilor.Trecând peste toate şi neîmpiedecat de nimic, aşa

ca Timpul şi ca Istoria.Supunându-şi totul, Neînvins, ca Forţa lui Dumnezeu.Toate lucrează pentru El!Biruinţa cea din urmă şi veşnică va fi numai a lui

Hristos Iisus, Cel Veşnic şi Biruitor.Fericiţi veţi fi atunci voi, toţi cei care rămâneţi

acum lângă El statornici şi răbdători.

14. Adevărul nu zâmbeşte slugarnic şi nu se aplea-că în faţa nimănui.

Umblând cu sfinţenie,

Page 177: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 177

lucrând în dreptateşi trăind în cinste, Adevărul vorbeşte tuturor cu iu-

bire, dar fără concesiuni, fără a lăsa nimic din ceea ceeste al Lui.

Căci El e Hristos.

15. Adevărul nu vorbeşte numai ca să vorbeascăceva, ci vorbeşte numai ce este nevoie să vorbească.

Ceea ce nu poate să nu vorbească,ceea ce trebuie să fie neapărat vorbit şi auzit,ceea ce este şi ceea ce va fi,ceea ce trebuie să fie neapărat cunoscut, pentru că

trebuie să fie neapărat împlinit!Aşa este Cuvântul lui Dumnezeu.

16. Vreţi să-L credeţi sau nu pe Hristos?Vreţi să-L primiţi sau nu pe El?Vreţi să trăiţi sau nu cu El? Depinde de voi.Paguba întreagă sau câştigul întreg, după hotărârea

pe care o luaţi faţă de Adevăr, va fi numai a voastră, şinu a Lui.

Nu Adevărului îi faceţi vreun bine primindu-L…Şi nu Lui Îi faceţi vreun rău dacă-L respingeţi,

ci numai vouă înşivă!

17. Voi nu vreţi să vă duceţi? i-a întrebat Mântuito-rul pe cei doisprezece.

Îi încerca în felul acesta, ca ei să vadă şi să înveţecă Adevărul nu aleargă şi nu cerşeşte după bunăvoinţanimănui.

Că nu caută foloase şi nici pomeni de la nimeni.

Page 178: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

178 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Deşi întristat că ucenicii n-au putut înţelege şiprimi mărturisirea Lui, Mântuitorul nu căuta să-i împa-ce şi să-i reţină nici pe unii, nici pe ceilalţi, mai lăsânddin preţul pe care l-a cerut.

Ci vrea să arate că mai degrabă vrea să rămână fărăucenici decât fără adevăr.

Mai degrabă renunţă la mulţime decât la sfinţenieşi mai degrabă Se lipseşte de toţi oamenii decât să

Se lipsească de Dumnezeu.Hristos primea mai bine să înceapă cu alţi ucenici

decât să înceapă cu o altă Evanghelie.Căci ucenici se pot găsi destui în locul celor care se

întorc înapoi, dar Adevărul nu este decât UNUL şiEvanghelia nu este decât UNA (Gal 1, 8-9).

18. Dacă birui şi tu, dragă suflete, în momentul celmai hotărâtor, ai trecut cel mai greu examen.

De la acest hotar calci pe Tărâmul Sfânt.Un capăt al crucii începe să se rezeme şi pe umă-

rul tău.Şi un nimb ceresc se întrevede şi în jurul frunţii tale.

19. Puterea mărturisirii noastre şi taina izbânzilor,pentru noi, este că suntem convinşi de ceea ce vorbim.

Noi credem în ceea ce propovăduim altora,noi spunem despre Hristos plini de o adâncă încre-

dinţare că El este Viu şi că este Dumnezeul şi Mântui-torul Atotputernic.

Suntem încredinţaţi că Hristos este aşa cum ştim căeste soarele pe cer. Chiar dacă noaptea sau norii ne îm-piedică acum să-L putem vedea!

Page 179: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 179

20. Nimic pe lume nu ne poate face să ne îndoimde existenţa lui Hristos. Cum nu ne poate face să ne în-doim de propria noastră existenţă.

Noi am ajuns la cunoştinţa că Hristos Este, întâiprin Cuvântul Său.

Apoi prin credinţă.Iar în urmă, prin experienţa noastră personală, care

ne-a dus la convingerea neclintită despre acest adevăr.Prin Cuvântul Său, am ajuns să aflăm despre Hristos,prin credinţă, am ajuns la Elşi prin convingere, am ajuns în El.Slavă veşnică Lui!Amin.

Page 180: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

180 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Să nu Te duci departeSă nu Te duci departeSă nu Te duci departeSă nu Te duci departe

Să nu Te duci departe de mine, drag Iisus,ispita vine-ndată ce simte că Te-ai dus;mi-e teamă de ispita ce ştie că Tu pleci,n-aş vrea să mergi, Iisuse, de lângă mine-n veci.

Rămâi mereu pe-aproape, ca duhul pânditorsă simtă şi să fugă, Iubite-nsoţitor.Tu, paza mea cea dulce, fereşte-mă mereu,căci iată ce ispită pândeşte-n jurul meu!…

O, nu Te du departe şi vino mai degrab’,vrăjmaşul iarăşi vine – şi ştie unde-s slab,mă tem fără de Tine, m-am învăţat păzit,nu ştiu să mai lupt singur, Însoţitor Iubit.

Doar ieri Te-ai dus – şi, iată, ispita vine fin,să-mi afle paza dusă, să-mi strecure venin;întoarce-Te degrabă, iubită Paza mea,mi-e teamă fără Tine, să nu mă laşi la ea!

Să nu Te duci departe, să nu Te duci, Iisus,ispita prinde veste îndată ce Te-ai dus;mă tem fără de Tine, m-am învăţat păzit,nu ştiu să mai lupt singur, Însoţitor Iubit…

Page 181: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 181

24. HRISTOS, STÂNCA NOASTRĂ

1. Toată Taina şi dragostea lui Dumnezeuşi toată credinţa şi lupta noastră ar fi zadarnice fără

Mântuitorul nostru Iisus Hristos.Numai când am ajuns la această convingere deplină

am simţit stânca sub picioarele noastre,numai atunci prăbuşirea noastră s-a oprit.

2. Hristos este acum pentru noi, nu numai Fereastraprin care să privim în cer sau Uşa prin care să intrămacolo.

Ci este mai mult, este însuşi Cerul care a venitdupă noi,

care ne-a cuprins şi ne-a luat cu El, în El.

3. Când va veni trecerea noastră în veşnicie,aceasta se va face dulce şi liniştit cum trece lumina dela luna care apune strălucită la soarele care răsare nes-pus mai strălucitor,

fără nici un întuneric.

Page 182: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

182 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Slavă veşnică lui Hristos Domnul nostru, prin Carese face aceasta atât de minunat şi de fericit!

4. Prăbuşirea cuiva în prăpastia păcatului sau a ră-tăcirii de la credinţă nu vine dintr-o dată,

ci vine încet,vine zilnic,vine pe negândite.Ea vine întâi în gând,apoi în inimăşi după aceea în fapte.

5. Copacul nu se usucă dintr-o dată, în chiar clipacând a pătruns în el viermele. Ci stă uneori ani de zileîn mijlocul celorlalţi pomi ai grădinii fără să se vadănimic deosebit şi izbitor la el.

Trebuie să te uiţi cu mare băgare de seamă adeseorila el, ca să vezi că nici frunzele lui, nici roadele lui numai sunt aşa cum erau înainte.

Dar când încep să se vadă acestea, pierzarea lui aajuns departe.

6. O, bagă bine de seamă, suflete care ai rărit-o curugăciunea şi cu ostenelile privegherii şi citirii Cuvân-tului Evangheliei.

Un vierme poate s-a strecurat şi în inima ta.Bagă bine de seamă tu, acela care nu mai ai o dra-

goste fierbinte pentru fraţi. Care umbli încă cu „Hris-tos“, dar în inima ta au început să se strecoare gândurilumeşti, fapte lumeşti, dorinţe lumeşti.

Page 183: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 183

Un vierme sau mai mulţi s-au strecurat în inima ta.Pierzarea ta nu este departe. Trezeşte-te!

7. Nu priviţi cu nepăsare „viermele“ vostru şi nu văgândiţi că, dacă este mic, e nimic.

Nu cruţaţi păcatul, ci ucideţi viermele lui blestematşi ucigaş îndată ce-l descoperiţi în voi, înainte de a văucide el.

8. Nimiceşte păcatul pătruns în inima ta cât este în-că numai gând. Sau câtă vreme este numai la început.

Căci în curând el va creşte, se va întări şi va roadeputerea ta, prăbuşindu-te uscat în foc.

9. Cine se uită numai la coajă, adică la înfăţişareaimediată, acela nu totdeauna vede dacă pomul este ver-de sau uscat.

Dar cine se uită atent la roadele sau la frunzele salevede aceasta.

Hristos te cunoaşte pentru că nu se uită la înfăţişa-rea din afară, ci la cele ascunse ale tale.

Uită-te şi tu în tine ca El; numai aşa te vei vedeasigur.

10. Totdeauna când eşti în faţa Cuvântului luiDumnezeu şi te vei simţi lovit şi atins de vreunul dincuvintele pe care le auzi sau le citeşti,

totdeauna când vei simţi că ceva se zvârcoleşte întine la auzirea şi primirea mustrării,

nu te supăra niciodată,nu te împotrivi

Page 184: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

184 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

şi nu te depărta de cuvânt. Nici de cel care ţi-l spune.Cel ce se supără şi se zvârcoleşte este viermele tău.

11. Viermele din tine este acela căruia nu-i placemustrarea Cuvântului Sfânt. El este acela care se supărăşi se zvârcoleşte atunci!

Nu sări şi nu-ţi apăra viermele!Nu te lua la luptă cu cel folosit de Domnul spre a te

scăpa de viermele cel rău din tine.Lasă Cuvântul Sfânt să ucidă acest vierme.

12. Nu te certa şi nu te supăra pe cel de care se fo-loseşte Domnul contra păcatului tău. Şi nu te apuca să-lvorbeşti de rău fiindcă s-a legat de „viermele“ care roa-de cuibărit în inima ta.

Ci mai degrabă deschideţi inima ta, ca să înlesneştiDomnului să nimicească răul de acolo din ea.

Căci numai astfel vei putea fi izbăvit de la uscăciu-ne şi de la foc.

13. Dacă aţi fi orbi faţă de lume, atunci aţi fi caunii care nici n-ar fi făptuit păcatul, fiindcă ceea ce nupoţi vedea, nu poţi nici dori.

14. O, dacă aţi fi orbi faţă de diavolul, atunci n-aţiavea păcat faţă de Iisus.

Dar, dacă cu voinţa şi cu ştiinţa voastră sunteţi orbifaţă de Iisus, cum să nu aveţi păcat?

Căci toate celelalte păcate izvorăsc din acesta unul.

15. Păcat ajungi să ai numai dacă ţi-l faci tu singur.

Page 185: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 185

Nimeni nu-ţi poate face ţie răul dacă nu ţi-l faci tuînsuţi.

Nimeni nu te poate sili să faci păcatul dacă nu pri-veşti tu însuţi la el cu ochii tăi. Şi nu-l doreşti tu cuinima ta.

Dacă nu-ţi deschizi tu însuţi inima ta ca să intre pă-catul în ea cu gândul lui, apoi cu duhul lui, apoi cufapta lui.

16. Păcatul se transformă în blestem şi în osândăpentru cel care-l face şi pentru urmaşii lui.

Şi în veacul acesta, şi în veacul viitor.Neprihănirea se transformă şi ea în binecuvântare

tot la fel.

17. Ai văzut oare fericirea lumii?Ai văzut şi ai avut gloria şi banii ei?Cu ce te-ai ales şi ce ţi-a mai rămas până la urma

urmelor din ele?Numai păcatul şi plata acestuia – moartea.Adică osânda şi blestemul veşnic.

18. Ai avut averea, frumuseţea, desfătările şi iubi-rea lumii.

Spune, cu ce ai mai rămas din toate acestea după ces-a risipit visul deşertăciunii lor,

după ce te-au lăsat cu un trup îmbătrânit ca un pu-tregai nemernic şi netrebnic? Ce ţi-a mai rămas după ele?

Doar scârba şi păcatul că le-ai iubit, că le-ai căutatşi că te-ai folosit de ele.

Page 186: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

186 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

19. Îţi mulţumim, Iisuse Doamne, că ne-ai dat, princredinţa în Tine, iertarea tuturor păcatelor noastre

şi pacea cu Tatăl Ceresc,şi mângâierile şi bucuriile harului,şi vrednicia de slujitori ai Tăi,şi cinstea de a pătimi pentru Tine,şi nădejdea moştenirii veşnice împreună cu cei

sfinţi.Numai Ţie Ţi le datorăm acestea, numai Ţie, Iisuse

Dulce, pe veci de veci.

20. Fă, Iisuse Doamne, Te rugăm, ca toţi cei cares-au împărtăşit din binefacerile Tale să ajungă niştemărturii vii

şi nişte vase de cinste pentru Numele Tău şi pentruBiserica Ta, atât prin cuvântul, cât şi prin tăcerea lor,

atât prin viaţa lor, cât şi prin moartea lor,până la sfârşitul veacurilor şi necazurilor, şi vrăj-

maşilor.Amin.

Page 187: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 187

25. NAŞTEREA DIN NOU

1. Domnul nostru Iisus Hristos fiind Uşa – SinguraUşă –, oricine vrea să facă parte din turma Lui trebuieneapărat să intre prin Iisus între ai Săi, în staulul Său, înturma Sa şi în lucrarea Sa.

Trebuie deci ca fiecare să vină personal la Iisus.Aceasta trebuie să fie naşterea din nou. Numai prin

ea se intră în turma lui Hristos.

2. Trebuie ca fiecare să se recunoască el însuşi capăcătos, să vină la pocăinţă prin lepădarea de păcat,prin rugăciunea de căinţă şi cu lacrimi, ca, prin harulDomnului, să se nască din nou.

Apoi să rămână într-o viaţă de răbdare şi de sfinţe-nie în Hristos, în învăţătura şi în credinţa de la început,aducând roadele Duhului Sfânt ca dovadă vie (I In 2,24; Gal 5, 22).

Altfel nu există mântuire pentru nimeni.

3. Numai prin aceste mijloace poate orice sufletintra de fapt în Biserica lui Dumnezeu

Page 188: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

188 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

şi în adunarea lui Hristos,şi în părtăşia cu Duhul Sfânt,– adică în Lucrarea Sa, care este staulul Său, fami-

lia credincioşilor Lui, Biserica Sa cea vie de pe pământşi din ceruri.

4. Cine nu intră în comunitatea celor credincioşi aiDomnului nostru Iisus Hristos prin îndeplinirea şi printrăirea acestor cerinţe,

acela este totdeauna un lup, o sălbăticiune cu o firestrăină sau, în cel mai bun caz, este o nimica.

Dar niciodată nu este o oaie adevărată a lui Hristos.

5. Dacă un păstor nu este aşa, aceasta dovedeşte căel este unul care a sărit pe altă parte, peste vreun gard,în staulul Domnului, dar locul lui nu este acolo.

Iar Adevărul, care este Cuvântul Sfânt,ca şi umblarea aceluiamărturisesc despre el că este un hoţ şi un tâlhar,

fiindcă toată purtarea lui îl arată aşa.Adevărul spune realitatea, fiindcă, iată, şi faptele

aceluia îl arată tot astfel.

6. Ai intrat tu oare în Lucrarea lui Dumnezeu prinpocăinţă, printr-un legământ cutremurător şi sfânt?

Prin ascultarea Cuvântul Său,prin virtuţile sfinţeniei– sau ai sărit peste toate acestea şi ai intrat prin pre-

făcătorie şi minciună, pentru interes blestemat?Cercetează-te singur mai nainte de a fi cercetat de

Dumnezeu.

Page 189: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 189

7. Ai intrat tu oare în Lucrarea Domnului printr-osinceră şi adevărată întoarcere la Dumnezeu, prin dra-gostea de Hristos, printr-o viaţă neprihănită şi sfântă

– sau numai printr-o şcoală omenească oarecare?Oricine nu intră pe uşă, mai bine să nu intre.Căci va fi aruncat odată cu ruşine şi cu blestem în

osândă (Mt 22, 12-13).Dar după el îi va mai nenoroci şi pe alţii.

8. Dacă ai intrat cu adevărat în Biserica Domnuluicea Vie prin uşa harului şi a sfinţeniei, în părtăşia cuMântuitorul şi cu ai Lui,

atunci tu vei deveni pentru oile Domnului, pentrusufletele copiilor Lui, un păstor.

Nu poţi să nu devii un adevărat păstor.Fiecare oaie sănătoasă a Domnului trebuie să devi-

nă şi un păstor al Lui.

9. Dacă eşti un adevărat păstor, vei sluji oilorDomnului. Cu grijă devotată mai ales faţă de cele maislabe, şi gata să faci tot ce poţi pentru toate.

Le vei căuta cu bunătate şi cu milă pe cele bolnaveşi căzute;

nu le vei bate, nu le vei chinui, nu le vei stoarce,jefuindu-le, pe nici unele din oile Domnului Iisus.

Numai aşa vei dovedi că eşti un păstor bun. Şi veifi vrednic de răsplata Lui.

10. Dacă eşti un bun păstor al oilor Domnului, levei căuta sufletele lor,

nu le vei căuta numai lâna,

Page 190: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

190 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

numai grăsimea şi laptele,numai banii şi pomana lor,ci le vei căuta sufletele şi hrănirea sănătoasă, să-

nătatea, bucuria şi îngrijirea lor în Domnul.

11. Dacă eşti un adevărat păstor duhovnicesc,nu vei avea, faţă de oi, suflet de cămătar sau de lup

– ci suflet de păstor darnic, iubitor şi smerit.Nu vei fi nepăsător, nici nesimţit, nici neglijent – ci

atent, blând şi grijuliu.Nu le vei părăsi şi nu le vei înşela,nu le vei dezbina şi chinui în nici un fel, ci le vei fi

alipit credincios, ocrotitor; şi strângându-le cât mai bi-ne, le vei păzi cu scumpătate (Fapte 20, 29-32).

12. Voi, cei care trebuie să aveţi ochii deschişi şiduhul treaz,

privegheaţi şi nu lăsaţi hoţii şi furii să vină în tur-ma Domnului, căci acum ştiţi bine pentru ce vin aceştiaatunci când vin.

Voi trebuie nu numai să hrăniţi turma Domnului, cis-o şi păziţi de lupi şi de hoţi.

Altfel sunteţi vinovaţi de pieirea fiecăreia din oi-le Lui.

13. Dar dacă străinii vor începe să vină des, să ră-mână mult, să ridice pretenţii la cuvânt, să uite de res-pectul şi de bună-cuviinţa pe care le datorează unei caseprimitoare în care sunt nişte veniţi,

atunci voi nu trebuie să mai aveţi nici o „ruşine“ şinici o „cruţare“ faţă de unii ca aceştia,

Page 191: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 191

ci să-i poftiţi îndată şi frumos afară, închizându-leuşa pentru totdeauna.

Căci nu vin decât cu gând să fure.

14. Dacă ştiţi să vă păziţi cu grijă casa voastră tru-pească de hoţi, cu atât mai multă obligaţie aveţi să pă-ziţi Casa lui Dumnezeu de cei care vin s-o prade şi s-odărâme.

Aveţi şi datoria, şi răspunderea aceasta (Fapte 20,28-31; I Ptr 5, 2-4).

15. Păstor adevărat este numai acela care are părtă-şia personală cu fiecare oaie a sa, cu fiecare suflet păs-torit de el.

Adevăratul păstor bun îşi cheamă oile pe nume. Şinumai după acela şi oile vin cu bucurie.

16. Păstor bun este numai acela care prin blândeţeaşi prietenia lui caldă şi bună a putut lega o aşa părtăşiecu fiecare suflet, încât orice oaie din turma sa să-şipoată deschide către el inima sa întreagă,

fără teamă şi fără rezerve şi fără prefăcătorie.Numai atunci poate fi de folos şi de ajutor adevărat

turmei sale.

17. Păstor bun este numai acela care, prin viaţa cu-rată pe care o duce, îşi ştie apropia sufletele apăsate şisinguratice, pentru ca acestea să-i poată dezveli şimărturisi rănile lor nemângâiate şi nevindecate. Spre a-iputea ajuta astfel pe toţi fraţii săi.

Ce fericită este o astfel de turmă cu păstorul ei şi elcu ea!

Page 192: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

192 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

18. Pe un păstor bun oile îl ascultă totdeauna,fiindcă îi aud glasul inimii şi simt că în glasul său estenumai grijă şi iubire adevărată şi caldă faţă de ele.

O, câtă dragoste e dator să aibă un păstor bun!

19. Staulele sunt, într-un anumit înţeles, locurileîngrădite unde oile nu primesc adesea nici apă, nicimâncare, nici îngrijire.

Unde oile sunt adesea numai mulse, tunse şi chi-nuite.

Unde oile sunt numai despărţite, îngrădite, robite.Unde oile zac, behăiesc şi se bat unele cu altele.Un adevărat păstor va scoate totdeauna oile sale

dintr-o astfel de stare.

20. Păstorul cel bun va îngriji ca oile sale să fietotdeauna adăpate la Apa Vieţii şi hrănite cu păşuneacea verde, gustoasă şi totdeauna proaspătă a Cuvântuluilui Dumnezeu, a sfintelor învăţături evlavioase.

Va scoate sufletele din uscăciunea, din boala şi dinchinul locurilor îngrădite, unde nu-i iubire deplină,

nici pace adevărată,nici bucurie senină.O, Bunule Păstor Iisus, dă-ne numai astfel de păs-

tori buni.Amin.

Page 193: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 193

26. PĂSTORUL BUN

1. Păstorul bun va lupta să dărâme dezbinările din-tre inimi, dintre familii, dintre fraţi,

va căuta să-i ridice pe cei care nu pot merge pe pi-cioarele lor, având grija întăririi lor duhovniceşti,

va munci să-i călăuzească spre o muncă rodnică petoţi cei care nu fac nimic bun

şi să-i facă pe toţi a trăi în pace şi în unire între ei.

2. Păstorul cel leneş şi rău va ţine mereu oile în„staul“, adică fără păşune şi fără apă, sub frica şi intole-ranţa sa, fără milă şi fără grijă de starea şi suferinţa lor.

O, cât de nefericite sunt oile unui păstor leneş şicum strigă suferinţa lor către cerul Bunului Păstor Iisus!

Vai de plata pe care o va primi păstorul leneş!

3. Păstorul cel bun este în fruntea tuturor când estevorba de mărturisirea Evangheliei, în curăţie şi în în-drăzneală,

şi este pilda turmei sale în osteneli,

Page 194: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

194 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

în posturi şi în privegheri,în lepădare de sine, în modestie şi în bună-cuviinţă.Ferice de un astfel de păstor!

4. Păstorul cel mai bun este cel care doarme celmai puţin, dar se roagă cel mai mult.

Este cel mai paşnic, cel mai cinstit, cel mai înţele-gător.

Un astfel de păstor poate spune oilor sale, fraţilorsăi, casei sale ca Sfântul Pavel: „Călcaţi pe urmele me-le, că şi eu calc pe ale lui Hristos.“

5. Păşune este numai dincolo de Uşă.O hrană duhovnicească adevărată pentru fiecare su-

flet flămând după Hristos,o bucurie dorită de inima noastră după harul cerescse găseşte numai dincolo de naşterea din nou. Adi-

că după ce ai trecut din felul acesta de vieţuireşi ai ieşit de partea cealaltă, adică în viaţa cea nouă

cu Hristos.După ce ai intrat prin Hristos, ieşind din lume, din

prietenia ei, din vălmăşagul ei, din şuvoiul şi din poto-pul desfrâului ei (I Ptr 4, 4).

Şi ai ajuns dincolo de toate acestea, în patria şi înîmpărăţia Sa.

6. Până nu intri prin Hristos şi până nu ieşi din lu-me, nu găseşti păşunea gustoasă a Cuvântului Său,

nu afli înviorarea Duhului Sfântşi nu cunoşti bucuria şi fericirea adevăratei părtăşii

cu Tatăl-Dumnezeu.

Page 195: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 195

7. Fericiţi cei care au intrat şi au ieşit prin Hristos!Ei vor ieşi şi vor intra în curând, din viaţa aceasta, Din-colo de ea, în strălucita împărăţie veşnică a lui Dumne-zeu. Acolo vor găsi veşnicele păşuni verzi şi odihnitoa-re, nespus mai fericite de cum ne-am fi putut gândi noi.

8. Când sufletele oamenilor şi mai ales ale fraţilorse vor feri de tine cu teamă şi cu suspiciune

şi când vei vedea că ochii lor te pândesc cu răceală,cu frică sau cu neîncredere,

atunci tu eşti un păstor străin.Îngrozeşte-te şi schimbă-te îndată şi deplin.

9. Să nu fii un străin de inima şi de iubirea oilortale, cu care trebuie ca tu să ai totul împreună. Când numai poţi avea părtăşie cu ele, eşti pierdut.

Oile tale vor privi la tine atunci ca la un vrăjmaş,totdeauna cu neîncredere şi chiar cu împotrivire, ca laun străin primejdios.

Inima lor va fi departe de tine şi paşii lor nu te vorputea urma.

10. Toate sfaturile tale vor răsuna în gol când înglasul tău oile tale nu-L recunosc pe El. Şi când nu potrecunoaşte şi simţi niciodată căldura sfintei legături aîncrederii şi iubirii sincere faţă de tine.

Şi cu cât vei fugi tu mai mult după ele, cu atât oiletale vor fugi mai tare de tine.

11. Pe oi, de alungat, le poţi alunga din urmă cu cio-magul tău sau cu ţipetele tale –

Page 196: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

196 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

dar de atras după tine, nu le poţi atrage decât dacăştii să le cucereşti iubirea şi încrederea sufletului lor;iar pentru a le putea atrage, se cere un suflet curat şiplin de dragoste fierbinte faţă de ele. Suflet pe carestrăinul nu-l are.

Şi oile simt totdeauna unde este sau unde nu-i unastfel de suflet.

12. Oile sunt fiinţele cele mai simple, mai nevino-vate şi mai fără vicleşug. Şi ele simt că tu ai sau nu aiun suflet bun.

Căci sufletul păstoruluisau lipsa lui de sufleteste lucrul cel mai uşor de simţit de către o oaie.Pe fiinţele nevinovate, duhul nu le înşală.

13. Există nu numai idei hoaţe şi patimi hoaţe, carevin în numele păcatului, ca să fure, să junghie şi să pră-pădească oile Domnului.

Ci există şi duhuri hoaţe şi indivizi hoţi, care vin înnumele lui Hristos (Mc 12, 22-23)

şi în numele Evangheliei Sale.Vin într-un fel prefăcut şi viclean, dar vin numai să

fure, să junghie şi să prăpădească (Mt 24, 24; II Cor 11,13-15; In 10, 10).

14. Cel mai greu de primit şi de păzit sunt cele do-uă porunci ale Domnului care vorbesc despre ascultareşi despre statornicie.

Adică cele două însuşiri pe care le au oile sănătoa-se. Şi fără de care piere toată turma care cade în neas-cultare de Păstor ori în nestatornicie în urmarea Lui.

Page 197: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 197

15. Cuvintele Domnului sunt Duh şi Viaţă…Cine nu are o pricepere duhovnicească şi o credinţă

vie, acela nici nu le poate înţelege, nici nu le poate simţi.

16. Cea mai anevoioasă muncă este de a învăţa peoameni cunoaşterea Adevărului,

adică dreapta şi curata înţelegere a Cuvântuluidrept şi sfânt al lui Dumnezeu.

Fiindcă mintea oamenilor este, de obicei, încuiatăde tot felul de prejudecăţi şi de neputinţă.

Iar pentru încuietorile astea numai dragostea şi bu-nătatea au cheile şi ştiu calea către ele.

17. Cel mai adesea, sufletele oamenilor sunt nespusde leneşe.

Nu se silesc să facă nici cea mai mică sforţare pen-tru a ieşi la lumină.

Cu câtă greutate îi poţi hotărî pe oameni să facăchiar şi un pas spre Dumnezeu!

Dar ce fericit este acest pas, când se face!

18. După ce au făcut un pas, adesea sufletele seobosesc şi se opresc îndată pe loc sau rătăcesc apoi încine ştie ce altă parte.

După aceasta, trebuie din nou alte lupte pentru aputea să le porneşti mai departe. Sau să le întorci spredrumul cel drept.

De multe ori cad înapoi sau nu mai întorc niciodată.

19. Primii paşi în viaţa omului sunt întotdeaunagrei. Dar pe calea cunoaşterii Cuvântului Sfânt, pe ca-lea Luminii cereşti, aceşti paşi sunt şi mai grei.

Page 198: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

198 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Cine a făcut însă aceşti paşi şi a reuşit să iasă lalumină, acela se încălzeşte şi prinde dragoste tot maiaprinsă după Soare.

20. De fericirea mereu nouă a luminii nu se maisatură sufletul său niciodată.

Însă până când sufletele prind această dragoste,câtă muncă şi câte jertfe,

câte osteneli şi lacrimi şi răbdare îi trebuie îndru-mătorului lor!

Dumnezeul nostru Bun, Te rugăm, dăruieşte aceas-tă putere şi bucurie tuturor alor Tăi!

Amin.

Page 199: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 199

Ai mila noastră, DoamneAi mila noastră, DoamneAi mila noastră, DoamneAi mila noastră, Doamne

Ai mila noastră, Doamne, atunci când Tu lucrezispre binele iubirii ce-o binecuvântezi;învaţă-ne răbdarea şi-ncrederea tăcând,ca să-Ţi vedem minunea şi dragostea lucrând.

Ai mila noastră, Doamne, când, după ce-am cerut,Ţi-mpiedicăm lucrarea cu plânsul prea durut;învaţă-ne-nfrânarea şi postul suferind,la sfânta Ta răbdare cu-ncredere privind.

Ai mila noastră, Doamne, când lupta e în toi,coboară-Te şi creşte puterea sfântă-n noi;învaţă-ne-aşteptarea pe cruce şi pe jar,căci este-un preţ de jertfă pe orişicare har.

Ai mila noastră, Doamne, tot timpul cât lucrezispre binele iubirii ce-o binecuvântezi;învaţă-ne cântarea oricât de greu plângând,în dulcea noastră taină crezând, crezând, crezând…

Page 200: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

200 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

27. BINEFĂCĂTORII ŞI HOŢII TURMEI

1. Fiţi binecuvântaţi voi, toţi acei care puteţi aveao dragoste plină de răbdare şi de milă faţă de toţi ceineştiutori, până când vin şi ei la Dumnezeu.

Fiţi binecuvântaţi voi, neuitaţi binefăcători ai noş-tri, care v-aţi chinuit şi cu noi până ce am înţeles şi amieşit din întunericul unde zăceam.

Niciodată nu vă vom putea mulţumi îndeajuns.

2. Viaţa este sănătate şi putere, este roadă şi lumi-nă, este cântare şi bucurie… mereu noi, mereu frumoa-se, depline şi veşnice.

Aceasta este şi poate fi numai în Hristos.

3. Cu cât cineva este mai unit cu Hristos, cu atât leva avea pe acestea mai din belşug în viaţa lui.

dar cu cât cineva umblă mai încet şi rămâne mai înurmă de Domnul, cu atât aceste binecuvântate darurislăbesc şi se pierd din viaţa sa.

Page 201: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 201

4. Dacă oile lui Hristos trebuie să aibă din belşugaceste daruri cereşti în viaţa lor, cu cât mai mult se ceresă le aibă păstorii acestora!

Domnul n-a venit în lume să ne lase numai nişteînvăţături frumoase, ci să ne dea şi o viaţă în care sătrăim frumuseţea acestora.

5. Domnul Iisus nu vine în Biserică sau în adunarenumai ca să ne dea o distracţie duhovnicească,

nici numai prilejul să cântăm, să predicăm, să neîntâlnim unii cu alţii,

ci vine să ne trezească la o viaţă nouă, să ne dăru-iască o viaţă sfântă, plină de El şi de trăirea Lui.

6. Prin roadele Duhului Sfânt se cunoaşte dacăDomnul Hristos a venit sau nu într-o adunare, într-ofamilie, într-un suflet.

Şi prin aceasta se cunoaşte şi dacă a venit sau nu întine, în viaţa şi în trăirea ta.

Iar aceste roade se vede de departe unde sunt şiunde nu.

7. Când cineva nu te poate înţelege, începe cu elrăbdător şi din nou. Şi vorbeşte-i şi mai desluşit, aşa cumpoate el pricepe şi până când va ajunge el să priceapă.

Nu vorbi niciodată în aşa fel încât ascultătorii tăi sănu poată înţelege ce spui. Pentru ca nu cumva să le ră-peşti timpul, fără a le da nimic.

8. Nu ţine predici savante la oamenii cu o înţelege-re simplă, spre a nu te face de râs.

Page 202: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

202 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Nu întrebuinţa cuvinte şi termeni înalţi când vorbeştipoporului de rând, care n-are de unde cunoaşte aceste lu-cruri. Ci vorbeşte-i pe limba lui, ca să te înţeleagă.

Cu cât îl vei iubi mai adevărat, cu atât vei dori săfii mai limpede înţeles de el.

9. Nu căuta prin vorbiri de neînţeles să-i „uimeşti“pe cei ce te aud, căci aceasta te va arăta că mai degrabăeşti un înfumurat decât un înţelept.

Şi nu vei reuşi decât să pierzi fără nici un folos şivremea ta, şi vremea lor.

10. Vorbeşte totdeauna pe înţelesul celor ce te as-cultă. Vezi cât de limpezi sunt cuvintele Domnului Ii-sus şi ce uşor de înţeles e scrisul Bibliei.

Mai bine cinci cuvinte înţelese decât zece mii deneînţeles (I Cor 14, 19).

11. Trebuie totdeauna să te apropii de pricepereaascultătorilor tăi şi de pregătirea lor, de puterea lor depătrundere.

Învaţă să vorbeşti totdeauna cu cuvintele pe care lepot înţelege toţi cei ce te aud…

Căci dacă vor fi acolo unii ascultători dintre cei careau o pricepere mai înaltă, aceştia nu te vor dispreţui fiind-că vorbeşti simplu. Căci n-au venit acolo pentru tine, ci auvenit pentru Hristos, pentru Cuvântul Lui. Şi dacă în vor-bele tale ei vor găsi Cuvântul lui Hristos, cu cât mai simplevor fi aceste vorbe, cu atât Hristos va fi mai slăvit prin ele.

Dar dacă vei vorbi cu cuvinte pe care adesea nici tunu le înţelegi, atunci cu ce se vor alege ceilalţi mulţi,care poate nu pot pricepe nici atât?

Page 203: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 203

12. Ştii tu oare cu câte jertfe şi primejdii pot veniunele suflete la adunare sau la biserică s-audă CuvântulDomnului?

Ştii tu oare cât le costă pe unele suflete timpulacesta rupt cu greu şi cu necaz de acasă sau de la alteîndatoriri?

Ştii tu oare ce piedici trebuie să biruie adesea mulţidintre cei care stau flămânzi în biserică s-audă Cuvântullui Dumnezeu?

Şi ştii tu cât de mult preţuieşte pentru aceste sufleteminunata secundă când stau tremurând pe scaun şi cusete, şi cu teamă?

Dacă ştii, fă aşa ca să aibă cel mai mare folos şibucurie ascultându-te!

13. Dacă ai şti cu adevărat preţul timpului sfânt,atunci nu ai fura nici o clipă din vremea scumpă a as-cultătorilor cu lucruri goale şi cu vorbe de neînţeles!

N-ai face pe nici unul să meargă, din pricina ta, pă-gubit şi amărât acasă!…

Căci e păcat de moarte! Şi tu îl vei ispăşi.

14. Tot ceea ce stăpâneşte peste inima noastră şi înea mai înainte de Hristos sau mai puternic decât El esteun idol.

Tot ceea ce iubim mai mult decât pe Hristos şi maicald decât pe El este un păcat.

Şi tot ceea ce ne este mai de preţ, mai presus şi maiapropiat decât El este un rău.

15. Tot ceea ce ţine fiinţa noastră cuprinsă puternic

Page 204: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

204 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

şi care ne-o înlănţuie cu patimi şi dorinţe aprinse şistatornice în afară de Hristos

este un idol, este un stăpân nedrept, care fură loculcuvenit numai lui Hristos în centrul inimii şi vieţiinoastre.

Locul care se cuvine să fie în întregime numai şinumai al lui Dumnezeu nu trebuie să-l ia nimeni şi ni-mic, decât El.

16. Lumea şi pornirile ei păcătoase, poftele şi pă-catele, dorinţele necurate şi toate celelalte care stăpâ-nesc inima noastră înainte de Hristos sunt nişte hoţi şinişte tâlhari.

Ne fură sănătatea şi tinereţea, banii şi darurilenoastre,

ne fură timpul şi iubirea, inima şi mântuirea noastră,ne fură cerul, fericirea şi viaţa aceasta şi cea veş-

nică, înşelându-ne şi aruncându-ne apoi în veşnicapierzare…

17. Tot ce aparţine, văzut, Bisericii şi LucrăriiDomnului, adunat de înaintaşii noştri, este avutul ei.

După cum ceea ce a câştigat cineva prin munca saşi i-au lăsat înaintaşii săi este un bun al său.

Toate sufletele şi darurile adunate duhovniceşte deLucrarea Domnului sunt proprietatea ei.

De aceea, oricine vine într-o lucrare sau într-o casăcu gând să ia de acolo prin înşelăciune sau prin furt, unsuflet sau un bun, este un hoţ şi un tâlhar.

Viul Dumnezeu îl va judeca.

Page 205: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 205

18. Mulţi oameni pot avea gânduri bune şi pot aveafapte bune.

Mulţi pot să fi păzit toate bunele rânduieli şi toateporuncile „Legii“, din tinereţea lor, ca tânărul bogat(Mc 10, 17-23).

Dar, dacă n-au intrat prin Hristos în slujba Sa, ei nusunt ai Lui.

Pot fi ai oricui – dar nu ai Săi.

19. Nici unii să nu ne mirăm: porunca este categori-că şi pentru toţi: „Trebuie să vă naşteţi din nou“ (In 3, 7).

Trebuie ca să intraţi pe uşa cea strâmtă care esteHristos (Mt 7, 14).

Căci numai aşa o să ajungem să fim socotiţi nevi-novaţi şi ca nişte copii (Mt 18, 3).

Cine va asculta ca un copil va fi binecuvântat ca uncopil.

20. Trebuie să intrăm pe Uşa Naşterii din nou. Sin-gura prin care se poate ajunge la mântuire, după cumÎnsuşi Dumnezeu a spus.

Trebuie să intrăm toţi prin Uşa aceasta, pe care oaflă atât de puţini, dar singura fără de care nimeni nupoate intra la mântuirea lui Dumnezeu.

Prin Uşa aceasta, căci numai calea ei este singuraCale şi singura Uşă la care primeşti dreptul de copil allui Dumnezeu (Rom 8, 16; Gal 4, 4-7).

Şi haina de nuntă.O, Dumnezeul nostru, Te rugăm, dăruieşte-ne-o

tuturor!

Page 206: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

206 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Ajută-mă, DoamneAjută-mă, DoamneAjută-mă, DoamneAjută-mă, Doamne

Ajută-mă, Doamne, să pot ajutape oricine are nevoie de mine,Cuvântul şi Pâinea şi Dragostea Tas-o strângă flămânzii cu mâinile pline.

Aprinde-mă, Doamne, să pot să aprindnădejdile-nfrânte, iubirile stinse,cât goluri se-nalţă şi-adâncuri se-ntind,voinţa şi lupta să crească ne-nvinse.

Păzeşte-mă, Doamne, când iarăşi mă temşi apără-mi lupta de orice ocară,trimite-mi lumina pe care Ţi-o chemcând faţa mi-e lacrimi şi inma pară.

Acoperă-mi, Doamne, de ochiul pândarferită iubirea sfinţită de Tine,pe-al inimii leagăn şi-al tainei umbrar,cei patru arhangheli de pază mi-i ţine.

Slobozi-mă, Doamne, din locul prea-nchis,când apele-s negre şi negura-i deasă,– să-mi văd porumbelul departe trimis,cu ramura verde sosindu-mi acasă.

Page 207: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 207

28. ÎNTR-O CLIPĂ FERICITĂ

1. Intrarea prin Uşa cea Strâmtă este într-o clipă fe-ricită,

dar trebuie să laşi la intrarea prin ea toate haineletale vechi şi tot felul tău vechi de vieţuire de mai înainte.

Căci cu astfel de „poveri“ nu poţi să treci prin EaDincolo, la Dumnezeu. Nici n-a putut să treacă nimeniîncă, pentru că Uşa este strâmtă şi sfântă – nimic întinatnu poate intra prin Ea.

2. Prin Hristos nu poţi intra, nu poţi trăi şi umbla de-cât născându-te din nou, îmbrăcându-te cu haina cea no-uă a harului, lepădând toate cele vechi (Rom 13, 12-14).

Chiar intrarea prin Hristos face curăţirea de toateacestea în viaţa ta.

3. Toate roadele Duhului le primeşti prin harul luiDumnezeu chiar începând din clipa când din tot sufletultău Îl primeşti pe Hristos în inima ta şi te predai Lui cutoată inima vieţii tale.

Page 208: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

208 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Iar apoi, rămânând în El, Duhul Sfânt ţi le desăvâr-şeşte toate. Şi în frumuseţe, şi în număr, şi în dulceaţătot mai mare.

4. E greu până ajungi la Uşă.E greu până te hotărăşti să intri,e greu până când Cuvântul lui Dumnezeu biruie

mintea ta şi Duhul Său frânge inima ta.Până când, prin hotărârea cea mare, te arunci în

braţele lui Iisus.Până când, cu inima înfrântă de iubirea Crucii Sale,

cazi în genunchi cu lacrimi de căinţă şi pocăinţă la pi-cioarele Domnului Hristos, predându-te Lui cu totul.

Da, această apropiere de Uşă… da, acest drum pâ-nă la ea este greu.

Dar chiar intrarea însăşi este uşoară, este fericită,este strălucită şi este scurtă.

Fericit cine intră strălucit şi uşor.

5. Clipa intrării prin Uşa Harului Mântuitor ţinedoar o clipă,

dar o, Dumnezeule Binecuvântat, ce clipă este aceas-ta! N-o mai poţi uita niciodată până în vecii vecilor.

Dincolo de ea încep, pentru tine, Calea, Adevărulşi Viaţa (In 14, 6). Prin care ai şi ajuns la Tatăl, prin ca-re ai şi fost înfiat în El.

Dar în Sfântul Său Cuvânt – Biblia – Domnulne-a făcut cunoscut că numai cei ce intră prin El şicred în Numele Său, numai aceştia vor fi sigur mântu-iţi (I In 5, 13).

Iar ce este sigur, este sigur.

Page 209: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 209

Celorlalţi nu li s-a dat nici un fel de garanţie. Cer-cetaţi Scripturile, ca să aflaţi în ele viaţa veşnică.

7. Nu primi în inima ta pasiunea unei iubiri neper-mise.

Hoţul acesta nu vine decât să-ţi fure liniştea ta, cin-stea ta, banii tăi, odihna ta şi sănătatea ta.

Şi, pe urmă, sufletul tău.Tot ce este nepermis aduce numai chinuri şi pierzare.

8. Nu primi în mintea ta învăţăturile străine, rătă-cite şi rele.

Hoţul acesta nu vine decât să-ţi fure bunele taledeprinderi şi credinţa inimii tale, bucuria nevinovăţiei şiprieteniile tale curate, statornicia ta şi fraţii tăi

– şi după ele, sufletul tău…

9. Nu primi în căminul tău prieteniile şi poftele lu-meşti, duhul modei şi al străzii, oamenii bârfitori şi pă-timaşi, desfrânaţi şi uşuratici…

Căci tâlharii aceştia îţi vor prăda şi nimici în cu-rând fericirea căsniciei tale, bucuria familiei tale, liniş-tea casei şi viitorul copiilor tăi.

Iar cu acestea, îţi vor nimici sufletul tău.

10. Nu primi în adunarea ta învăţători străini care îţiaduc un alt Iisus, care îţi aduc sfaturi îndoielnice, evan-ghelii deosebite, duh necunoscut şi adevăr necercetat.

Hoţii aceştia nu vin decât să vă tulbure sufletele, săvă strice armonia, să vă dezbine frăţietatea, să vă nimi-cească bucuria şi unitatea frăţească,

şi cu acestea, şi sufletele voastre, ale tuturor.

Page 210: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

210 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

11. Nu primi în viaţa ta o altă credinţă, deosebităde cea pe care ai primit-o la naşterea ta din nou.

Hoţul acesta vine numai să-ţi junghie şi să-ţi pră-pădească credinţa ta unică, nădejdea ta statornică şidragostea ta cea dintâi.

Şi o dată acestea pierdute – ce-ţi mai rămâne bunoare pe vecii vecilor?

12. După lucrarea duhurilor străine şi a lucrătorilorstrăini,

priveşte ce a mai rămas din atâtea adunări şi bise-rici, altădată atât de frumoase şi fericite! Ce ruină, cejale şi ce prăpăd!

Cât de criminale au fost duhurile hoaţe care le-auprădat în halul acesta!

Şi acei prin care au lucrat aceste duhuri acolo!Dumnezeule al Dreptăţii, nu le mai suferi nici pe

ele, nici pe ei, Tu, Care ne-ai poruncit în Cuvântul Tăusă ne rugăm ca să fim izbăviţi de oamenii nechibzuiţişi răi,

– căci nu toţi au credinţa.

13. Cine i-a adus pe toţi fraţii noştri şi adunărileacestea în astfel de stări nenorocite? Oare nu acele du-huri şi acei oameni care sunt nişte hoţi şi tâlhari bleste-maţi?

Ce sunt oamenii şi duhurile şi învăţăturile care lasăastfel de urme şi fac asemenea crime? Nu sunt oarenişte nelegiuiţi?

Ce plată grea vor putea primi aceştia de la Dumne-zeu şi să n-o merite?

Page 211: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 211

14. Hoţul sufletesc te fură întâi cu vorbele prefă-cutei lui „neprihăniri“.

Apoi te junghie cu îndoiala ta privitoare la adevăr,la temelia credinţei tale, strecurându-ţi învăţătura luistrăină, folosind răstălmăcirea cuvântului sfânt.

Şi pe urmă te prăpădeşte cu rătăcirea de la credinţata, făcându-te să-ţi calci legământul tău dintâi să-ţi pă-răseşti adunarea ta, şi să-ţi dezbini familia ta.

Oare până când vă vor fi ochii tot orbi şi urechiletot surde, ca să nu ne ascultaţi înştiinţările de a vă feride ei?

15. Dacă n-ai arme mai ascuţite decât ale acestuihoţ sufletesc (Ef 6, 10-18)

şi dacă n-ai atâta curaj sfânt câtă îndrăzneală vino-vată are el,

atunci mai bine nici nu sta de vorbă cu hoţul, maibine fereşte-te şi depărtează-te de el (Rom 16, 17-18).

Fiindcă îţi va întina şi ţie, dacă nu inima, atunciurechile şi gândurile – sigur!

16. Hoţul este şi obraznic, şi necuviincios. Este şimincinos, şi nesimţit. Este şi viclean, şi agresiv.

Iar tu, neînarmat, vei cădea uşor în vreuna dincursele lui.

După aceea, tu vei ajunge o unealtă prin care hoţulse va introduce în familia ta, ca s-o prade,

vei fi uşa prin care el se va strecura în adunarea ta,vei deveni scara prin care vrăjmaşul se va sui în

cetăţuia ta, ca să-ţi nimicească tot ce ai!Grijeşte de la început!

Page 212: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

212 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

17. Tot sângele nevinovat alor tăi va cădea asuprata împreună cu cei vrăjmaşi dacă te-ai făcut în vreun felunealta rătăcirii şi a dezbinării fraţilor tăi şi a învăţăturiitale (II In 10, 11).

Deci veghează neîncetat şi roagă-te!

18. Cu toate că lumea batjocoreşte zilnic Numelecel Sfânt al Domnului şi varsă spre Faţa cea Sfântă a luiDumnezeu valuri de spurcăciuni şi nelegiuiri, Mâna Luitotuşi nu se retrage de la noi

şi bunătatea Lui totuşi nu încetează să se îndure.O, cât de Bun este El!

19. Cât de Bun este Domnul cu Biserica Sa, în cares-au strecurat atâtea lucruri potrivnice voii Sale, atâţiaprefăcuţi şi lacomi, răufăcători şi stricaţi,

în care s-au aşezat atâţia nelegiuiţi, afacerişti şiatâţia slujitori netrebnici,

în care se petrec atâtea slăbiciuni, erezii şi păcate…Şi totuşi Harul Său se mai revarsă neîncetat prin ea

şi peste ea, iar prezenţa Lui este deplină în ea.O, cât de Bun este Domnul cu ai Săi!

20. Domnul n-a părăsit Sfântul Său Lăcaş şi nicin-a lepădat pe poporul Său, deşi mulţi din acest poporse leapădă zilnic, prin faptele lor, de Domnul.

Nu i-a retras Bisericii Lui Vii nici harul TainelorSale,

nici ascultarea rugăciunilor ei,nici binecuvântările Lui diferite, împărţite prin slu-

jitorii Săi în mijlocul ei,

Page 213: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 213

nici comoara Cuvântului Evangheliei Saleşi nici prezenţa Duhului Său Sfânt, – deşi atât de

puţini mai sunt acei care le recunosc pe acestea şi lepreţuiesc cum se cuvine.

O, cât de Bun este Domnul cu adevărat!

Page 214: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

214 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

29. O, CÂT DE BUN ESTE DOMNUL!

1. Cât de bun este Domnul cu slujitorii Lui, cărorale-a făgăduit că le va porunci îngerilor Săi ca să-i pă-zească în toate căile lor.

Şi deşi nu toate căile lor sunt curate, totuşi îngeriiDomnului îi păzesc.

Îi păzesc pe unii adeseori cu ruşine, cu durere şi cuscârbă, dar îi păzesc.

De aceea nu ţi s-a întâmplat nici ţie încă nici un rău.

2. Cât de bun este Domnul cu fiecare dintre noi!A luat asupra Lui păcatele noastre de bunăvoie, din

milă şi din dragoste faţă de noi toţi.Şi cât de grele sunt aceste păcate chiar şi numai a

ni le aminti,chiar şi numai ale unuia singur!O, cât de multe a purtat Domnul asupra Sa!

3. Domnul a primit toate păcatele noastre ca şi cumar fi fost chiar ale Lui

Page 215: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 215

şi le-a ispăşit ca şi cum El ar fi fost singurul vino-vat de săvârşirea lor.

Ce uriaşă a fost suferinţa şi ruşinea cu care a trebuitsă ni le ispăşească El, o aşa mare mulţime de păcate!

Povara asta numai Domnul a putut-o suporta şi birui!Cât de bun este El!

4. O, cât de nesfârşit de mare este bunătatea Lui!Iar când totuşi se sfârşeşte totul, se sfârşeşte nu bu-

nătatea Lui faţă de noi, ci viaţa noastră! Nu iertarea Lui,ci timpul acestei iertări.

Sfârşeşte vremea harului rânduit nouă, pe care noil-am dispreţuit.

5. Hristos le va da totdeauna la ai Săi viaţă…Le va da viaţa din rugăciunea puternică, din mărturi-

sirea caldă, din adevărul învăţăturii trăite cu convingere.Le va da viaţă din sănătatea Lui, din timpul Lui,

din ostenelile Lui, din lumina Lui, din pâinea Lui şi dintrăirea Lui.

Căci viaţa este numai în El şi în ceea ce este din El.

6. Cel darnic îşi va da pâinea sa; cel milostiv, hainasa; cel înţelept, lumina sa; dar cel bun şi iubitor îşi dăviaţa lui.

O, dacă toţi păstorii oilor Domnului ar fi astfel, cefericite ar fi atunci şi ce frumoase toate oile Domnului!

7. Cel plătit lasă oile să flămânzească, să se piardă,să se ticăloşească, să rătăcească, să-şi caute singure hra-na cum pot ele.

Page 216: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

216 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

El lasă oile şi fuge după afaceri, după păcate, dupălucruri lumeşti, lasă oile în grija lupilor care le sfâşie.

Vai şi de oile acelea, dar de o mie de ori mai vai depăstorul acela!

8. Vai de păstorul care lasă oile şi caută cârciumile,teatrele, laudele, afacerile, distracţiile şi lenevia.

Pentru că el caută numai plata de pe pământşi slujeşte numai pentru această plată.Mulţi dintre aceştia nici nu cred în cealaltă, de sub

pământ.Şi nici nu se îngrozesc de ea.

9. Dacă nu-ţi pasă ce fac oile pe care eşti pus să lepăzeşti, la cine se duc ele, ce învaţă ele, ce cred ele şi cepăşuni caută

şi dacă nu-ţi pasă ce cărţi citesc, ce vorbe spun şice viaţă trăiesc oile tale, păstoriţii tăi,

tu eşti un plătit, şi nu un păstor. Vai de veşnicia ta!

10. Dacă nu-ţi pasă cum vieţuiesc păstoriţii tăi încasele lor, cum se poartă în căsnicia lor, cum îşi cresccopiii lor,

dacă nu-ţi pasă de viaţa lor de credinţă, de rugăciu-ne, de familie, de biserică, de adunare, de sfinţenie, nicide învăţăturile şi de căile lor,

tu eşti un năimit vrednic de osândă.Aceasta te şi aşteaptă.

11. Dacă tu nu eşti păstor, ci un plătit care lasă oile,vei fi osândit pentru că n-ai fost ce trebuia să fii

Page 217: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 217

şi vei vedea în Ziua Judecăţii ce greu îţi va fi să daiseama chiar şi numai de un singur suflet care s-a pier-dut din vina ta.

Dar de atâtea, cum vei da (Ezec 34, 2-24; Mt 24,45-51; I Tes 3, 6-9; I Ptr 5, 1-4 etc.)?

12. Ce poate fi mai dureros decât să vezi cum, dupăce alţii au adunat cu atâtea jertfe şi lacrimi turma oilorDomnului, ea este jefuită de către nişte nelegiuiţi lăudă-roşi şi lacomi, pentru foloasele lor vinovate!

O, atâtea biserici atât de pline şi de luminoase când-va au ajuns astăzi pustii şi goale datorită acestora.

Vor avea ei a face cu Dumnezeul Răzbunării lor.

13. Dar ce-i pasă celui plătit de preţul cel scump desânge, de sudoare şi de lacrimi cu care au fost câştigatetoate acestea?

El n-a dat nimic pentru ele, dar primeşte un câştigcă le vinde.

El n-are nimic din inima lui pentru ele. Dar are totinteresul să fie rătăcite, căci cei care au interesul caturma aceasta să se risipească ştiu cum să-l plătească,cu ceea ce caută el.

Ce târg blestemat şi ce negustori vinovaţi!

14. Dacă prezenţa ta pentru oile Domnului esteapăsătoare, chinuitoare şi insuportabilă,

vai – teme-te, cercetează-te, cutremură-te, păsto-rule, căci tu nu mai ai Duhul lui Hristos din pricina vre-unui păcat.

Că dacă l-ai avea, oile ar asculta de glasul tău.

Page 218: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

218 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Dar prin tine nu mai vorbeşte glasul lui Hristos,ci glasul străinului vrăjmaş.

15. Nu le mustra pe oi dacă vezi că nu mai vor săte asculte şi să te urmeze. Ci să te mustri pe tine pen-tru asta.

Nu le bârfi pentru că nu mai pot asculta vorbeletale, nici învăţa cântările tale, nici primi cuvântul tău,nici căuta uşa ta.

Tu singur eşti vinovatul – şi inima ta fără dragoste.Trebuia să te faci orice, dar nu păstor.

16. Nu prigoni oile Domnului pentru că şi-au mutatiubirea de la tine şi se duc să-i asculte pe alţii.

Nici nu fi gelos pe acei alţii, al căror cuvânt esteascultat cu bucurie şi cu dor de către cei care te ascultaucândva pe tine astfel.

Fiindcă din pricină că nu mai aud la tine glasul luiIisus, glasul Păstorului Bun, se depărtează inimile lorde la tine.

Oile caută glasul lui Hristos, care să le mângâie, săle hrănească, să le bucure.

Şi se adună acolo unde Îl simt şi-L aud pe Elsau unde li se pare că L-ar putea auzi.

17. O, câtă deosebire între oi şi câini! Cât de uşorse pot cunoaşte oile dintre câini

şi câinii dintre oi,după purtarea fiecăruia,după umbletele şi după faptele lor!Hristos n-are câini. Satana n-are oi.

Page 219: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 219

18. Oile nu pot trăi decât împreună. Câinii nu pottrăi decât despărţiţi şi singuratici.

Oile, cu cât sunt mai multe, cu atât sunt mai ferici-te. Câinii, cu cât sunt mai mulţi, cu atât se ceartă şi sebat mai rău.

După purtarea lor se văd care sunt câini şi care oi.

19. Oile merg pe unde vrea păstorul, câinii merg peunde vor ei înşişi, dezordonaţi şi nesupuşi.

Oile intră numai prin uşă, câinii sar şi trec numaiprin garduri sau peste garduri.

Oare nu cumva aţi deprins şi voi obiceiurile astea?

20. Oile pasc florile şi iarba. Câinii numai le calcăşi le batjocoresc.

Oile tac şi rabdă, câinii urlă şi muşcă.O, Bunule Păstor, fă-ne pe toţi oile Tale blânde şi

ascultătoare!Amin.

Page 220: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

220 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

30. TOT DESPRE OI ŞI DESPRE CÂINI

1. Oile sunt ascultătoare şi supuse, câinilor le placesă umble numai de capul lor. Să nu asculte de nimeni şisă nu se supună nimănui.

Oile rămân liniştite în staul, câinii umblă vaga-bonzi pe oriunde.

De aceea Domnul Iisus a spus: „oile Mele“, şi nu„câinii Mei“.

Pentru că oile Sale vor fi veşnic în staulul Său, pecând câinii vor fi scoşi afară (Apoc 22, 15).

2. Dacă nu-i iubeşti pe fraţi şi nu poţi trăi între eicu ascultare şi cu supunere faţă de învăţătură, şi umblisă tot sari peste marginile ei,

dacă nu eşti fericit şi luminos în mijlocul fraţilor, cieşti certăreţ şi neliniştit, dezbinat şi nesupus, îngâmfatşi încrezut,

dacă în loc să cauţi adunarea Domnului tu umblitot numai după nimicuri lumeşti sau interese personale,

tu eşti câine, şi nu oaie.

Page 221: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 221

3. Dacă nu vrei să asculţi de nimeni, dacă eştimândru şi răzvrătit, îndărătnic şi neascultător,

dacă umbli pe la cine vrei şi cum vrei, de capul tău,răstălmăcind Cuvântul Domnului după plăcerea ta,

atunci tu nu eşti dintre oile Domnului – ci dintrecâinii celui rău.

4. Dacă nu ţii seama de buna-cuviinţă şi de ruşine,dacă n-ai nici o recunoştinţă faţă de cei cărora le

eşti dator,dacă nu-ţi pasă pe unde umbli, pe ce calci şi pe ci-

ne loveşti, pe cine latri şi pe cine muşti,tu nu eşti oaie – ci câine.

5. Dacă nu ţii seama de nici o poruncă şi de nici obună rânduială căreia trebuie să te supui între fraţi,

dacă nu ştii să taci, să rabzi, să îngădui şi părereaaltora, ci ţii mereu numai la părerea ta, dispreţuind au-toritatea frăţească,

atunci tu eşti un câine – şi nu o oaie.

6. Dacă nu vrei să fii ascultător şi supus Bisericii,dacă nu rămâi cu fraţii şi surorile tale în staulul în

care te-a chemat şi te-a aşezat Bunul Păstor,dacă umbli de la o turmă la alta, de la o erezie la

alta,dacă umbli mereu numai lătrând după alţii, mârâ-

ind nemulţumit şi muşcând vrăjmaş şi nerăbdător,dacă, în loc să fie cunoscută de toţi oamenii blân-

deţea ta, sunt cunoscute numai cruzimea ta, colţii tăi şighearele tale, mândria şi nesupunerea ta,

Page 222: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

222 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

– o, atunci să ştii că tu nu eşti oaia Domnului. Cieşti un câine străin, strecurat de Satana între oile Dom-nului (Iuda 12-19).

În curând vei fi aruncat afară cu câinii.

7. Chiar dacă ai încerca oricât să te ascunzi printreoi, dacă nu eşti oaie, tot vei fi prins odată – şi vei fiaruncat afară dintre ele.

Căci pe oi le mai poţi înşela prefăcându-te şi um-blând prefăcut printre ele – dar pe Păstorul oilor nu,căci El Îşi cunoaşte oile Sale.

Şi-i cunoaşte şi pe câinii străinului.

8. Desăvârşita părtăşie a credincioşilor Domnului cuEl nu poate ajunge la starea cea fericită şi dorită de Dom-nul decât atunci când şi din partea lor silinţa de a-L cu-noaşte pe Domnul a ajuns la deplinătatea ei (Evr 3, 13-14).

Căci între noi şi Hristos, totul se petrece cu adevă-rat ca între un trup sănătos şi capul său.

În armonie şi întrepătrundere fericită.

9. Când legăturile sănătoase dintre mădulare şi În-drumătorul lor au ajuns atât de strânse şi de normalecum le-a rânduit şi le-a dorit iubirea care le-a creat, casă alcătuiască un singur întreg armonios şi fericit,

atunci trupul şi Capul sunt una. Hristos şi ai Luisunt unul. Precum Tatăl cu Fiul.

Iar Duhul este Sângele ce întreţine aceasta.

10. Dacă Hristos trăieşte cu adevărat în voi şi voiîn El,

Page 223: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 223

dacă vorbiţi sub îndrumarea şi prin puterea Duhu-lui Sfânt,

dacă aveţi în inima voastră milă şi iubire de ceinemântuiţi,

atunci tot glasul vostru va fi pătruns totdeauna defiorul bunătăţii lui Hristos.

Va avea totdeauna căldura şi adevărul Lui în el!Iar aceasta se va simţi şi se va vedea limpede şi

frumos oricând.

11. Să avem toţi cele două daruri, singurele carepot face glasul ucenicului ca pe al învăţătorului său şianume: harul bunătăţii şi căldura Adevărului.

Atunci cei pierduţi vor asculta cu bucurie în tot tim-pul mărturisirii noastre nu glasul nostru, ci glasul lui Iisus.

Aşa cum ar fi într-adevăr El (I Tes 2, 13).

12. Cercetează-te mereu dacă totdeauna vorbeştesau nu prin tine glasul lui Hristos.

Uneori vorbeşte glasul mândriei,alteori al interesului,alteori al urii,alteori al geloziei,alteori al răzbunării…şi atunci oile Domnului te vor auzi, dar nu te vor

mai asculta.Fericit vei fi dacă totdeauna va vorbi numai glasul

lui Hristos.

13. Dacă nu vorbeşte în noi glasul Domnului, oileLui nu ne vor asculta;

Page 224: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

224 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

sau dacă ne vor asculta, nu ne vor crede;sau şi dacă ne vor crede, nu vor urma ceea ce spunem.Pentru că nu vor cunoaşte glasul lui Hristos în vor-

birea noastră – şi vor recunoaşte că e un străin.Iar dacă, cu toate acestea, totuşi vor urma glasul

nostru, cu atât va fi mai rău şi pentru noi, şi pentru ceice ne vor urma.

O, dacă am fi plini numai de Hristos!

14. Oricât de mulţi sunt cei care au auzit Cuvântullui Dumnezeu, mai sunt încă cu mult mai mulţi carenu-l cunosc, care nu l-au auzit.

Oricât de mulţi sunt acei care vin la adunare şi labiserică, sunt nespus mai mulţi cei care nu vin.

Să-i căutăm pe aceştia – şi să-i aducem la Iisus.

15. Oricâţi sunt cei care s-au predat Domnului şicare Îl urmează pe Hristos,

totuşi sunt încă mulţi, o, cei mai mulţi, acei caren-au venit la Domnul. Şi după care El încă aşteaptă săvină.

Oricât de mare ar fi numărul acelora care merg pecalea mântuirii, totuşi, gândiţi-vă ce mare este mulţimeade popor şi de suflete a acelora care încă sunt atât dedeparte de ea.

Sufletul meu şi fiul meu iubit, vino să-i aducem şipe aceştia cu noi la Iisus.

16. Oricât de mult am fi făcut până acum pentruslava lui Dumnezeu, pentru cunoaşterea Mântuitoruluinostru iubit Iisus Hristos

Page 225: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 225

şi pentru vestirea Evangheliei Sale în lumea aceasta,şi pentru mântuirea semenilor noştri,totuşi ceea ce mai este încă de făcut pentru acestea

este mult, este nespus de mult.Sufletul meu şi fiul meu iubit, vino să facem şi mai

mult pentru acestea.

17. Cât de multă omenire n-a auzit şi n-a primit în-că lumina slobozeniei şi a harului lui Iisus Hristos, Mân-tuitorul lumii!

Cât de multe oi mai are încă Hristos dincolo dehotarele Bisericii Sale şi ale staulului Său!

Fiul meu iubit şi sufletul meu, să-i căutăm maimult pe cei pierduţi şi să-i chemăm mai stăruitor laMântuitorul nostru!

18. Să privim chiar în staulul lui Hristos şi vomvedea cât de multe dintre oile care se cheamă cu Nu-mele Său, vai, nu sunt ale Sale!

Să privim la toate acestea şi să vedem cât de multmai este încă de făcut.

Fiul meu iubit şi sufletul meu, vino să ne rugămmai fierbinte şi să lucrăm mai cu râvnă pentru mântui-rea semenilor noştri!

19. Ce am făcut noi oare şi ce facem pentru cele-lalte oi ale lui Hristos?

Cu ce am ajutat noi la munca cea grea şi mare aaducerii acestor oi la Iisus, Păstorul cel Mare?

Ce facem noi pentru răspândirea Evangheliei şipentru înmulţirea numărului celor credincioşi?

Fiul meu iubit şi sufletul meu – ce facem?

Page 226: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

226 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

20. Poate nu putem fi toţi misionari, nici să ajutămcu pâinea noastră şi cu punga noastră lucrarea de misi-une a lui Hristos,

dar oare nu putem noi chiar nici unui vecin, niciunei rudenii sau prieten să-i spunem ceva despre Dum-nezeu?

Dar nici să cercetăm un bolnav, un sărac, un neno-rocit – nici asta oare nu putem?

Sufletul meu şi fiul meu iubit, vino să înnoim le-gământul nostru, spre a face mai mult şi mai frumos lu-crul Domnului nostru Iubit!

O, Dulcele, Dragul şi Scumpul şi Bunul nostruMântuitor Iisus Hristos şi Preadulcele Nostru Mângâ-ietor, Duhule Sfinte, ajută-ne!

Amin.

Page 227: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 227

Nainte de-al Tău NumeNainte de-al Tău NumeNainte de-al Tău NumeNainte de-al Tău Nume

Nainte de-al Tău Nume Sfânt nimic n-a fost, Iisus…n-a mai fost nici un Răsărit, n-a fost nici un apus,ci Numele Tău sfânt a fost, Iisuse, primul grai,Cuvântul Tu erai, Iisus, Lumina Tu erai.

A răsunat Numele Tău – şi foc de mii de sori,ţâşnind, a inundat genuni cu raze şi culori,s-au despărţit nemărginiri din haos infinit,s-au rânduit învâlvorări în cântec strălucit.

A răsunat Numele Tău, crescând şi descrescând,din El ieşind apoi măreţ ce-i sus şi jos cântând,din orice sunet, alt cuprins şi alte împliniri,în mii de forme cununând perechi de mii de miri…

A răsunat Numele Tău, şi-acel vrăjmaş de-un ceass-a prefăcut un praf uitat pe-un drum cu veşnic pasşi har cu har s-a-mperecheat şi zări cu zări s-au strâns,şi dor cu dor s-au sărutat în al iubirii plâns.

Va răsuna Numele Tău… şi noi, cu câte sînt,vom deveni, din El, mereu alt cer şi alt pământşi-n veci tot noi, alt răsărit din orice alt apus,– din Infinit spre Infinit,un NesfârşitIisus…

Page 228: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

228 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

CUPRINS

În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh 7 1. Împlinirea hotărârilor lui Dumnezeu .............. 9

Să n-ajungi prea târziu ............................. 16 2. Păcatul şi ispăşirea ..................................... 17 3. Însetarea şi apa vieţii .................................. 25 4. Părinţii noştri… .......................................... 32

Vouă, celor cu credinţă ............................. 39 5. Totul pentru Hristos ................................... 40 6. Un semănat neîntrerupt .............................. 47 7. Sfinţii din mijlocul nostru .......................... 54

Doamne, când vrei Tu ............................... 61 8. Adevărata credinţă ..................................... 62 9. Marele nostru binefăcător .......................... 6910. Păcatul, izvorul răului ................................ 7611. Nu judecaţi nedrept .................................... 83

Întoarce-mă, Doamne ............................... 9012. Primirea lui Hristos .................................... 9113. Mărturisirea noastră ................................... 99

El nu S-a suit ........................................... 10614. Urmarea adevărată a lui Iisus ................... 107

Page 229: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 229

15. Mândria şi gloata ...................................... 113Tu suferi pentru mine .............................. 119

16. Familia sufletului nostru .......................... 12017. Părinţii şi copiii ........................................ 12718. Adevărata slavă ........................................ 134

Eu n-am drept .......................................... 14119. Păcatul fricii ............................................. 14220. Mai bun este sfârşitul ............................... 14921. A face voia lui Dumnezeu ........................ 156

Hristos este Împăratul ............................. 16322. Moartea şi viaţa ........................................ 16423. Împărtăşirile adânci ale inimilor .............. 172

Să nu Te duci departe .............................. 18024. Hristos, stânca noastră .............................. 18125. Naşterea din nou ....................................... 18726. Păstorul bun… .......................................... 193

Ai mila noastră, Doamne ........................ 19927. Binefăcătorii şi hoţii turmei ..................... 200

Ajută-mă, Doamne .................................. 20628. Într-o clipă fericită ................................... 20729. O, cât de bun este Domnul! ...................... 21430. Tot despre oi şi despre câini ..................... 220

Nainte de-al Tău Nume ........................... 227Cuprins ........................................................... 228

Page 230: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

230 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Colecţia «CUGETĂRI NEMURITOARE»

cuprinde:

1. Prietenul tinereţii mele

2. Mărgăritarul ascuns

3. Piatra scumpă

4. Lumina iubitului fiu

5. Calea bunului urmaş

6. Avuţia sfântului moştenitor

7. Păşunile dulci

8. Săgeţile biruitoare

9. Cununile slăvite

10. Poruncile iubirii

11. Răsplata ascultării

12. Strălucirea biruinţei

13. Crucea mântuitoare

14. Eterna iubire

15. Mărturisirea strălucită

16. Porţile Veşniciei

17. Numele biruitorului

18. Garanţia netrecătoare

19. Lupta cea bună

Page 231: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

Lumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiuLumina iubitului fiu 231

20. Alergarea stăruitoare

21. Credinţa încununată

22. La Ţărmul întâlnirii

23. La capătul veşnic

24. La strălucirea viitoare

25. Întâi să fim

26. Dorim să fim

27. Acum să facem

28. Semănaţi Cuvântul Sfânt (neterminat)

Page 232: Traian Dorz: Lumina iubitului fiu

232 Traian DorzTraian DorzTraian DorzTraian Dorz

Tehnoredactare computerizată,machetare şi copertă:

Editura «Oastea Domnului»

Tiparul executat la Tipografia «Oastea Domnului», Sibiu

Broşat la POLSIB SA, Sibiu