8/16/2019 Tragedia Bunurilor Comune

1/2

Tragedia Bunurilor Comune

Garrett Hardin

Tragedia bunurilor comune este o teorie economică dezvoltată de Garrett Hardin, conform căreia

indivizii, ac ionează independent i ra ional în raport cu propriul interes, se comportă împotrivaț ș ț

intereselor grupului, epuizând anumite resurse comune. Hardin prezintă o situa ie din Anglia înț

felul următor: o comunitate unde to i sătenii au acces la islazul comunal. Astfel, interesul tuturor ț

sătenilor este să abie to i mai multe animale. În timp, însă comunitatea are tot mai multe animale,ț

ca efect, iarba de pe islaz este în totalitate consumată, animalele nu vor mai ave rană, iar to iț

sătenii sărăcesc.

Tragdia comunelor survine din cauza faptului că beneficiile trimiterii animalelor pe islazulcomunat sunt individuale, iar în ceea ce prive te costurile de între inere a islazului sunt împăr iteș ț ț

asupra tuturor membrilor comunită ii. !ar dilema acestei situa ii provine din urmărire interesuluiț ț

 personal al fiecărui individ din comunitate care conduce în mod inevitabil la un dezastru ce"i

afectează pe to i. Hardin atrage aten ia că societatea nu poate nicidecum func iona în stilulț ț ț

laissez"faire.

Gida i de interesul personal, oamenii nu doar că"i pre#udiciază pe ceilal i dar î i fac rău lor ț ț ș

în ile.ș În dilema e$pusă de Hardin o solu ie adecvată ar fi împăr irea pă unii în loturi personale,ț ț ș

delimitate de garduri.Astfel, dacă sătenii nu vor tii să" i e$ploateze loturile, vor suferi fiecare înș ș

 parte consecin ele. %rin urmare, fiecare individ va fi motivat să utilizeze resursa pe care o posedăț

în mod responsabil.

Garrett &ames Hardin a fost un ecologist american i filozof, care a avertizat asupra pericoluluiș

suprapopularii. '$punerea sa a tragediei bunurilor comune, ()*+ a atras aten ia asupra daunelor ț

 pe care ac iunile nevinovate a persoanele fizice le pot provoca asupra mediului. 'l s"a a$at peț

cre terea popula iei, utilizarea resurselor naturale ale pământului i state -elfare. %rintreș ț ș

numeroasele comentarii legate de cre terea popula iei, Hardin a sus inut faptul că numărulș ț ț

copiilor din fiecare familiei nu ar fi de interes public dacă indivizii s"ar baza pe ei în i i i nu peș ș ș

rela ia dintre societate i om.ț ș

8/16/2019 Tragedia Bunurilor Comune

2/2

eea ce mai eviden iază este faptul că statul bunăstării permite tragedia bunurilor comune, acestț

lucru este posibil numai în momentul în care statul sus ine reproducerea ca drept fundamental alț

omului. Hardin consideră problema popula iei o tragedie a bunurilor comune.ț

re terea popula iei a a cum sus ine Gardinier este o tragedie a bunurilor comune care are unș ț ș ț

impact foarte mare asupra terrei /e$tra people0, /e$tra demands0. 'l mai se raportează i laș

scimbarea motivelor, alterarea preferin elor care generează problema, el introducând astfel,ț

interesul personal, cooperare ca atitudine socială, în viziunea acestuia, acestea ar căpătă formele

unor solu ii pentru a nu folosi coerci ia statală. u toate acestea, coerci ia poate reprezenta oț ț ț

modalitatea de a stopa cre terea popula iei. 1upra popularea, în opinia lui, de ine un rolș ț ț

important asupra capacită ii pământului de a sus ine o popula ie.ț ț ț

Hardin respinde ideea că îmbunătă irea tenologiei de produc ie alimentară va permite o cre tereț ț ș

a popula iei nedeterminată: /o lume finită poate suporta doar o popula ie finită0. 2ai precis mnuț ț

 putem spera să furnizeze o cre tere atât în ceea ce prive te calitatea materială a vie ii dar i înș ș ț ș

ceea ce prive te popula ia. 2atematic, ambii factori nu pot fi ma$imiza i dintr"o dată i biofizic,ș ț ț ș

caloriile disponibile pentru fiecare persoană trebuie să scadă pe măsura cre terii popula iei.ș ț

Astfel, el a invalidat obiectivul lui &erem3 4entam: /cel mai mare bine pentru cel mai mare

număr0 i a concluzionat: /popula ia optimă este, atunci, mai mică decât cea ma$imă0. 5eș ț

men ionat, de asemenea, potrivit acestei logici, strategia de scădere a popula iei prin cre tereaț ț ș

/nivelului de trai0, a a cum este prezis de modelul de tranzi iei demografică, ar putea fiș ț

ree$aminată.