8/12/2019 Traduceri Latina (1)

1/1

Exordium in discursurile ciceroniene:

"In sfarsit, in cele din urma, Cetateni, Catilina, nebun de indrazneala,

care adulmecand crima, uneltind in chip nelegiuit pierzania patriei,

xcare ameninta pe voi si acest oras cu sabie si foc, fie l-am aruncat, fie

l-am alungat cu forta din oras, l-am umilit pe el care pleca cu vorbe

aspre.A plecat, a iesit, a fugit, s-a napustit Nu va mai fi pregatita nicio

pierzanie de catre monstrul acesta odios pt casele noastre chiar in

interiorul acestora. L-am invins fara echivoc chiar pe acest singur

conducator al acestui razboi civil. Acest pumnal nu se va mai rasuciintre coastele noastre, nu ne vom mai teme nici in camp, nici in piata

publica, nici in adunarea poporului si nici intre peretii caselor

noastre. Acela a fost miscat din loc cand a fost alungat din oras. Deja

pe fata vom purta un razboi drept, niciun dusman stand la mijloc.

Fara indoiala ca l-am adus la pierzanie pe om si l-am invins in mod

maret cand pe acela l-am aruncat din urzelile lui oculte la talharia lui

vizibila. Va dati seama cate de mult a fost acela afectat si lovit de

tristete deoarece el nu a putut sa scoata varful sabiei insangerat dupa

cum a vrut, ca a plecat, noi fiind inca in viata, deoarece i-am smuls

acestuia din mana sabia si ca a lasat cetatenii nevatamati si orasul in

picioare. Acela zace culcat la pamant, Cetateni, si simte ca el a fost

lovit si anihilat si-si intoarce adesea privirea catre acest oras in

legatura cu care plange ca a fost smuls din ghearele sale. Lucruri care

mie mi se par demne de bucurie, patul ca am varsat si am aruncat o

atat de mare nenorocire afara."

Exordium ex Abrupto:

"Pana cand, in sfarsit, Catilina, vei abuza de rabdarea noastra? Cat

timp nebunia asta a ta isi va mai bate joc de noi? Pana unde se va

dezlantui indrazneala ta neinfranata? Nu te-au miscat oare nici garda

de noapte a Palatinului, nici strajile orasului, nici teama poporului,

nici adunarea grabnica a tuturor oamenilor de bine, nici acest loc

foarte aparat destinat sedintei Senatului, nici chipurile si privirile

senatorilor? Nu intelegi ca planurile tale ies la iveala, ca a ta

conspiratie este tinuta strans,prin cunoasterea ei de catre toti ceilalti?

Care dintre noi crezi ca nu stie ce-ai facut azi-noapte, ce-ai facut

noaptea trecuta, unde ai fost, pe cine ai convocat, ce hotarari ai luat?

O, timpuri! O, moravuri! Senatul cunoaste aceste lucruri, consulul le

vede, si acesta totusi traieste. Traieste? Ba mai mult, vine chiar in

senat, ia parte la Adunarea Publica, noteaza si condamna din priviri

la moarte pe fiecare dintre noi. Noua insa, barbati curajosi, ni se pare

ca facem destul pentru stat daca evitam furia si armele acestui om. De

mult ar fi trebuit, Catilina, sa fii trimis la moarte din ordinul

consulului; asupra ta ar fi trebuit sa cada aceasta nenorocire pe care

o pui de mult la cale impotriva noastra .

De amicitia:

Caci prietenia nu este nimic altceva decat armonia tuturor lucrurilor

divine cu cele umane, impreuna cu iubirea si generozitatea.Decat

aceasta (prietenia) nu stia daca nu cumva, fiind lasata deoparte

intelepciunea, nimic mai bun nu a fost dat oamenilor de catre zeii

nemuritori.

Cei care considera, insa virtutea supremul bine, o fac in mod

stralucit, dar aceasta virtute naste si mentine prietenia, iar fara

virtute, prietenia nu poate exista de niciun fel.

Asadar, intre astfel de oameni, prietenia are atat de multe

oportunitati incat cu greu pot spune. Si astfel, nici apa, ici de foc nu

ne folosim in atat de multe imprejurari, ci de prietenie. Caci prietenia

face succese mai stralucitoare si esecuri mai usoare, impartindu-le.

Eu pot sa va sfatuiesc doar atat: puneti prietenia mai presus de toate

lucrurile divine si omanesti, caci nimic nu este mai aproape firii

noastre, atat de potrivit noua, fie in imprejurari fericite, fie

nenorocite. Dar lucrul de care imi dau seama mai intai este ca

prietenia nu poate exista decat intre oameni buni.

Prestans vir:

Ingeneral, cei care au de gand sa conduca statul, sa detina cele 2

invataturi ale lui Platon: unul astfel sa aiba in vedere interesul

cetatenilor; celalat sa aiba grija ca de un trup unic, ca nu cumva in

timp ce au in vedere vreo parte oarecare sa le neglijeze pe celelalte.

Caci dupa cum este o tutela tot asa si grija fata de stat trebuie sa fie

aplicata in scopul folosului acelora care sunt condusi, nu al acelora

de catre care sunt condusi. Insa, cei care se ingrijesc de o parte a

cetatenilor, neglijeaza alta parte si induc in cetate un lucru foarte

periculos, si anume: razvratire si primejdie. Din aceasta cauza se

intampla ca unii sa para poplari, altii sa para de partea vreunui zelos

optimat si putini de partea tuturor.

Tusculanae disputationes:

Sa se ia de catre noi ca exeplu oarecare om inzestrat cu cele mai alese

calitati sa ni-l imaginam catva timp reflectand cu spiritul. Mai intai

trebuie sa fie un caracter deosebit, caci virtutea nu se imbogateste

usor cu minti greoaie si cu un zel sustinut in investigarea adevarului.

In care lucrul din aceasta se naste acel triplu rod al spiritului (fizica,

etica, logica) unul asezat in reflectia fenomenelor si in explicarea

naturii, altul in oranduirea lucrurilor care trebuie sa fie cautate si a

lucrurilor care trebuie sa fie evitate in organizarea unei vieti fericite,

al treilea va judeca ce lucru trebuie urmat intr-o oarecare

circumstanta, ce lucru trebuie respins, lucru care consta intreaga

subtilitate discutiei noastre, pe de alta parte adevarul judecatii.

Acolo consta acea cunoastere a virtutii si infloresc genurile si

timpurile virtutii. Se gaseste acel lucru spre care tinde natura umana,

si anume extremul bine si extremul rau, pe ce principiu se bazeaza

indatoririle noastre, ce norma trebuie aleasa pentru a ne trai viata.

Astfel de lucruri fiind mereu cautate se obtine acel lucru pe care noi il

sustinem in aceasta discutie, si anume, ca virtutea este suficienta

pentru a trai fericit.