Tradiţie şi Progres Regiunea Centruregio-adrcentru.ro/wp-content/uploads/Document_Files... ·...

România

.

.

.

..

.

.

.Tradiţie şi Progres Regiunea Centru

- Iulie 2007 -

Analiza produsului intern brut la nivelul Regiunii Centru

în perioada 1998-2004

Lucrare elaborată în cadrul ADR Centru

Introducere

Activitatea de planificare a dezvoltării regionale necesită analiza unui număr semnificativ de indicatori statistici relevanţi. Produsul intern brut este indicatorul sintetic ce caracterizează cel mai bine nivelul de dezvoltare al unui teritoriu, fiind totodată baza pentru analize socio-economice mai aprofundate. Studiul de faţă îşi propune analiza produsului intern brut regional prin prisma nivelului şi structurii acestuia, evoluţia sa în perioada 1998-2004, raportarea Regiunii Centru faţă nivelul naţional şi faţă de celelalte regiuni de dezvoltare precum şi evidenţierea disparităţilor intraregionale.

Pentru elaborarea lucrării au fost folosite în principal datele Institutului Naţional de Statistică, date calculate conform metodologiilor utilizate de Eurostat. Dintre cele 3 metodologii de calcul al PIB-ului a fost aleasă metoda producţiei. Potrivit acestei metode, produsul intern brut a fost determinat după formula: PIB = VAB+IP+TV+SP, unde VAB = valoarea adăugată brută, IP = impozitele pe produs, inclusiv TVA, TV = taxe vamale, SP = subvenţii pe produs şi pentru import. Pentru a permite comparaţii cu alte regiuni din Europa, produsul intern brut / locuitor a fost exprimat atât în euro la paritatea cursului de schimb cât şi în euro la paritatea puterii de cumpărare. Comparaţiile temporale sunt posibile datorită deflatării1 preţurilor curente, obţinându-se astfel indicatori în preţuri comparabile.

La finalul lucrării a fost abordat un indicator statistic calitativ important pentru determinarea competitivităţii unei regiuni : productivitatea muncii. A fost analizată productivitatea muncii în profil teritorial şi sectorial şi evoluţia acesteia în perioada 1998-2004.

Nivelul şi structura produsului intern brut regional

Produsul intern brut al Regiunii Centru în anul 2004 totaliza 301101 miliarde lei , reprezentând 12,2% din produsul intern brut al României, ceea ce situează regiunea pe locul al 4-lea, la acest indicator (tab. 3). Produsul intern brut/ locuitor, de 118,6 milioane lei, este cu 4,3% superior mediei naţionale şi plasează Regiunea Centru pe a treia poziţie, în urma Regiunii Bucureşti-Ilfov şi a Regiunii Vest (tab. 1).

11,8

12

12,2

12,4

12,6

12,8

%

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Ponderea Regiunii Centru in PIB national

Grafic 1 1 Aplicarea unor indici prin care preturile curente sunt aduse în preturile perioadei de bază

Tab. 1 Produsul Intern Brut si Valoarea Adăugată Brută, pe regiuni, în 1998 si 2004

- miliarde lei preturi curente - România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti-

Ilfov Extra- regiuni

1998 PIB 373798,2 50385,4 48959,2 49675 36101,5 34377,8 45320,3 46683,1 61784,5 511,4VAB 331547,6 44778,6 43270,9 43929,2 32245,8 30589,5 40280,5 41379,7 54623,8 449,5PIB/loc (lei) 16611185 13252775 16635893 14275353 14951802 16761724 15859722 17584213 26945589 x

2004 PIB 2464687,9 294762,5 294255,2 317721,9 220029,3 253011,9 303102,5 301101,0 478456,0 2247,6VAB 2199758,8 263173,4 261823,8 283702,6 199073,9 225980,9 270093,1 268841,0 425075,6 1994,5PIB/loc (lei) 113719863 78842995 103235920 95068195 94936953 130451185 110683519 118582917 216731685 x Tab. 2 Evoluţia PIB, VAB, şi PIB/loc. în 2004 faţă de anul 1998, în preţuri comparabile - % -

România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti-Ilfov

Extra- regiuni

PIB 127,9 113,6 116,8 124,2 118,4 142,9 129,9 125,3 150,4 85,4VAB 128,9 114,2 117,5 125,4 119,9 143,6 130,2 126,2 151,1 86,2PIB/loc 133,3 115,7 120,8 129,8 123,9 151,9 135,6 131,5 156,2 x

Tab. 3 Contribuţia regiunilor la formarea Produsului Intern Brut naţional - % -

România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti-

Ilfov Extra- regiuni

1998 100,0 13,5 13,1 13,3 9,7 9,2 12,1 12,5 16,5 0,12004 100,0 12,0 11,9 12,9 8,9 10,3 12,3 12,2 19,4 0,1

Contribuţia regiunilor la formarea Produsului Intern Brut naţional

13,5 12

13,1 11,9

13,3 12,9

9,7 8,9

10,3

12,1 12,3

12,5 12,2

16,5 19,4

9,2

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1998 2004

Extra-regiuniBucureşti-IlfovCentruNord-VestVestSud-VestSudSud-EstNord-Est

Grafic 2

90100110120130140150160

-%-

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti-Ilfov

Evoluţia PIB/loc în 2004 faţă de 1998

Grafic 3

De-a lungul întregii perioade 1998-2004 Regiunea Centru a ocupat fie locul al doilea fie al treilea între cele opt regiuni de dezvoltare şi s-a situat în fiecare an peste media naţională, cel mai mare ecart înregistrându-se în anul 2002 (+8%) (tab. 4).

Tab. 4

Locul şi ponderea Regiunii Centru în Produsul Intern Brut naţional

1998

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Locul PIB regional 5 2 2 2 2 2 4Locul PIB reg / loc 2 3 2 3 3 3 3Ponderea PIB al R. Centru în PIB al României (%) 12,5 12,6 12,7 12,4 12,6 12,6 12,2

Industria şi serviciile sunt principalele sectoare care contribuie la

formarea produsul intern brut regional, deţinând o pondere de 30,2% respectiv 42,4%. Urmează agricultura şi silvicultura, cu 11,9% şi construcţiile cu 4,8% din P.I.B. (tab. 5). Pornind de la aceste date şi de la ponderile în VAB, se poate contura profilul economic regional. Regiunea Centru este cea mai industrializată regiune a ţării, ponderea industriei prelucrătoare fiind aici cea mai ridicată comparativ cu celelalte regiuni ale României şi cu 5,6% peste ponderea înregistrată la nivel naţional (29% în Regiunea Centru faţă de 23,4% la nivelul întregii ţări) . Industria extractivă deţine în regiune o pondere de 2,4% faţă de 1,5% la nivel naţional, în timp ce agricultura are în Regiunea Centru cea mai redusă pondere cu excepţia Regiunii Bucureşti-Ilfov (tab. 7).

Tab. 5

Evoluţia ponderii sectoarelor economice în Produsul Intern Brut - % -

Agricultura, silvicultura Industrie Construcţii Servicii România R. Centru România R. Centru România R. Centru România R. Centru

1998 14,4 13,9 26,3 31,3 5,1 4,6 42,9 38,81999 13,3 12,0 24,8 30,1 5,0 3,9 44,9 42,12000 11,1 11,8 27,3 33,0 4,9 4,1 45,2 39,62001 13,4 12,3 27,7 36,2 5,3 4,7 42,9 36,12002 11,4 11,7 28,1 34,8 5,8 5,4 44,2 37,72003 11,6 11,5 25,0 29,7 5,8 5,6 46,4 42,12004 12,4 11,9 24,7 30,2 5,9 4,8 46,3 42,4

Nota: s-au inclus numai elementele care formează valoarea adăugată brută

Ponderea principalelor sectoare economice în PIB , în anul 2004

România

12,4%

24,7%

5,9%

46,3%

Agricultura IndustrieConstructii Servicii

Regiunea Centru

11,9%

30,2%

4,8%

42,4%

Agricultura IndustrieConstructii Servicii

Grafic 4 Grafic 5

Tab. 6

Valoarea Adăugată Brută pe regiuni şi ramuri de activitate, în anul 2004 miliarde lei – preţuri curente


Extra- regiuni

A01 310300,5 47322,5 52406,7 57489,9 36157,7 35587,0 39913,8 36551,9 4871,0 A02 138,3 13,6 5,0 34,9 29,0 15,5 25,2 12,9 2,2 A03 33135,0 1305,3 1410,8 4193,5 9407,9 3806,4 5299,4 6329,9 140,1 1241,7A04 514099,6 61219,9 53873,7 80066,6 41349,4 53916,9 68346,2 78097,7 77229,2 A05 60714,5 5282,2 8838,5 5281,2 12625,9 6479,8 3825,1 6453,6 11928,2 A06 146487,1 16205,7 22356,6 16457,2 13966,9 13325,7 15175,4 14522,2 34477,4 A07 223498,4 25739,1 203753,1 24401,8 15266,4 20539,9 28639,4 27571,1 60965,5 A08 44689,8 3745,5 7339,1 3304,5 3264,3 3610,4 4501,1 7494,2 11430,7 A09 242050,4 26401,7 32134,7 25844,8 17943,6 25098,4 27671,7 22935,5 64020,0 A10 55784,4 4341,0 3918,5 3999,3 2724,8 3527,9 5452,7 5006,6 26813,6 A11 240560,9 27413,8 24371,7 26968,7 16912,8 27794,7 33215,4 28247,2 55636,6 A12 126106,4 15165,3 13400,4 15762,7 12729,3 11662,2 12764,0 12555,9 31313,8 752,8A13 81384,3 13967,8 8552,3 8914,8 7896,9 7994,3 11716,5 9622,3 12719,4 A14 61009,4 9052,3 7096,5 7056,3 5770,9 6548,6 8108,8 7595,8 9780,2 A15 59799,8 5997,7 5744,2 3926,4 3028,1 6073,2 5438,4 5844,1 23747,7 TOTAL 2199758,8 263173,4 261823,8 283702,6 199073,9 225980,9 270093,1 268841,0 425075,6 1994,5

A01 Agricultura, vânătoare, silvicultură; A02 Pescuitul şi piscicultura; A03 Industria extractivă; A04 Industria prelucrătoare; A05 Energie electrică şi termică, gaze şi apă; A06 Construcţii; A07 comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; A08 Hoteluri şi restaurante; A09 Transporturi şi depozitare; A10 Intermedieri financiare; A11 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor; A12 Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; A13 Învăţământ; A14 Sănătate şi asistenţă socială; A15 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

Modificări structurale ale produsului intern brut în perioada 1998-2004

În intervalul 1998-2004 s-au produs modificări structurale importante în

economia regiunii. Astfel, agricultura şi silvicultura şi-au redus contribuţia la formarea VAB de la 15,6% la 13,6%, industria extractivă de la 3,9% la 2,4% , ponderea comerţului a scăzut de la 11,4% la 10,3%, iar cea a turismului de la 3,5% la 2,8%. Creşteri semnificative au înregistrat tranzactiile imobiliare si serviciile prestate firmelor (de la 8,5% la 10,5%) şi administraţia publică (de la 3,7% la 4,7%). Per total, ponderea serviciilor a crescut între 1998 şi 2004 cu 1,8 puncte procentuale, devenind cel mai important sector al economiei regiunii (tab. 7, tab. 8). Tab 7 Ponderea activităţilor în Valoarea Adăugată Brută, în anul 2004 - % -


Extra- regiuni

A01 14,1 18,0 20,0 20,3 18,2 15,7 14,8 13,6 1,1 0,0A02 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0A03 1,5 0,5 0,5 1,5 4,7 1,7 2,0 2,4 0,0 62,3A04 23,4 23,3 20,6 28,2 20,8 23,9 25,3 29,0 18,2 0,0A05 2,8 2,0 3,4 1,9 6,3 2,9 1,4 2,4 2,8 0,0A06 6,7 6,2 8,5 5,8 7,0 5,9 5,6 5,4 8,1 0,0A07 10,2 9,8 7,8 8,6 7,7 9,1 10,6 10,3 14,3 0,0A08 2,0 1,4 2,8 1,2 1,6 1,6 1,7 2,8 2,7 0,0A09 11,0 10,0 12,3 9,1 9,0 11,1 10,2 8,5 15,1 0,0A10 2,5 1,6 1,5 1,4 1,4 1,6 2,0 1,9 6,3 0,0A11 10,9 10,4 9,3 9,5 8,5 12,3 12,3 10,5 13,1 0,0A12 5,7 5,8 5,1 5,6 6,4 5,2 4,7 4,7 7,4 37,7A13 3,7 5,3 3,3 3,1 4,0 3,5 4,3 3,6 3,0 0,0A14 2,8 3,4 2,7 2,5 2,9 2,9 3,0 2,8 2,3 0,0A15 2,7 2,3 2,2 1,4 1,5 2,7 2,0 2,2 5,6 0,0Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Tab 8

Ponderea activităţilor în Valoarea Adăugată Brută, în anul 1998

- % -


Extra- regiuni

A01 16,2 21,8 17,4 21,1 20,9 19,6 17,8 15,6 1,5 0,0A02 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0A03 2,9 6,1 1,2 3,2 8,0 -2,5 3,0 3,9 0,1 80,5A04 23,9 22,0 25,2 26,6 19,9 20,7 23,7 29,2 22,8 0,0A05 2,8 2,3 3,6 2,2 4,4 3,3 2,1 2,3 2,7 0,0A06 5,7 4,9 6,7 5,1 6,0 5,9 4,9 5,2 7,0 0,0A07 12,3 10,8 10,4 10,0 9,6 12,4 10,7 11,4 20,5 0,0A08 2,9 2,0 4,5 1,6 2,3 2,8 2,4 3,5 3,5 0,0


Extra- regiuni

A09 10,7 8,7 9,9 9,2 8,7 11,5 10,6 9,7 15,9 0,0A10 2,0 1,4 1,5 1,5 2,2 1,6 1,7 1,6 3,9 0,0A11 10,6 8,5 11,1 10,0 8,1 14,4 12,2 8,5 12,5 0,0A12 3,9 4,8 3,9 4,5 4,3 3,8 4,0 3,7 2,3 21,1A13 3,0 3,7 2,5 2,8 3,3 2,9 3,9 3,0 2,4 0,0A14 2,5 2,9 2,2 2,5 2,5 2,8 2,9 2,3 2,0 0,0A15 2,2 1,7 1,6 1,2 1,6 2,3 1,7 1,8 4,6 0,0SIFIM -1,7 -1,7 -1,7 -1,7 -1,7 -1,7 -1,7 -1,7 -1,7 -1,7TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Evoluţia produsului intern brut in perioada 1998 - 2004 Produsul intern brut s-a majorat, în termeni reali, cu 25,3% în perioada

1998-2004, creştere sub cea înregistrată la nivel naţional (+28,1%). Prin acest ritm de creştere Regiunea Centru ocupă poziţia a patra, după Bucureşti şi Regiunea Vest şi imediat după Regiunea Nord-Vest. (tab. 2). Între 2000 şi 2004 ritmul mediu de creştere a fost de 5,2% , 2002 fiind anul cu cea mai mare creştere a PIB (+ 7,4%) (tab. 9). Cele mai dinamice ramuri în intervalul 1998-2004 au fost tranzacţiile imobiliare şi activităţile de servicii prestate întreprinderilor (+75,7%), transporturile (+72,7%), activităţile financiar-bancare (+63,3%) si comertul (+38,2%). Scăderi, în termeni reali, au înregistrat valoarea adăugată brută realizată în administraţia publică (-21,2%) şi cea din sectorul sănătăţii şi asistenţei sociale (-8,4%) (tab. 10).

Tab. 9

Evoluţia Produsului Intern Brut al Regiunii Centru în perioada 1998-2004 - % -

1998 1999 2000 2001 2002 2003

2004

Dinamica PIB (1998=100) 100 99,6 102,3 105,6 113,4 118,7 125,3Dinamica PIB/loc (1998=100) 100 99,9 102,8 106,2 118,2 123,9 131,5Dinamica PIB (an precedent=100) x 99,6 102,7 103,2 107,4 104,7 105,5Dinamica PIB / locuitor (an precedent=100) x 99,9 102,9 103,3 111,3 104,8 106,2PIB/loc din R. Centru comparativ cu PIB/loc al României 107,7 106,9 107,5 104,9 108 107,2 104,3

Evoluţia PIB al Regiunii Centru faţă de anul anterior

98

100

102

104

106

108

1999 2000 2001 2002 2003 2004

-%-

Grafic 6 Tab. 10

Indicii Produsului Intern Brut al Regiunii Centru, pe categorii de resurse, faţă de anul 1998

- % - 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Agricultura 96,2 93,7 103,3 109,9 111,0 124,4Silvicultura 109,6 116,3 x x x xIndustrie 101,0 106,9 119,8 121,7 121,1 129,6Construcţii 84,9 96,9 113,1 130,6 144,5 129,9Comerţ, hoteluri 108,7 102,6 88,2 100,0 124,1 138,2Transporturi şi depozitare 86,2 99,7 157,8 167,3 172,7 175,7Poşta, telecomunicaţii 108,0 102,5 x x x xActivităţi financiar-bancare şi asigurări 103,9 109,6 151,5 147,0 134,9 163,3Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 115,8 109,7 111,1 131,8 159,1 172,7Administraţie publică 96,1 95,1 78,7 85,8 91,4 78,8Învăţământ 107,1 113,5 99,3 108,1 106,4 106,9Sănătate şi asigurări sociale 77,3 93,9 78,0 94,2 91,5 91,6Valoare adăugată brută 100,4 103,2 106,9 114,9 120,3 126,8Impozit pe produs 95,0 97,5 97,5 105,6 112,7 117,4Taxe vamale 92,0 90,5 81,5 84,3 99,9 109,1Subvenţii pe produs 106,3 100,9 93,3 129,0 185,3 146,0PIB 99,6 102,3 105,6 113,4 118,7 125,3

80

100

120

140

160

180

-%-

Agricultura Industrie Construcţii Transporturi Act. fin.-bancare şi de

asigurări

Dinamica PIB al Regiunii Centru, pe categorii de resurse, faţă de anul 1998

199920012004

Grafic 7

Tab. 11 Indicii Produsului Intern Brut al Regiunii Centru, pe categorii de resurse,

faţă de anul precedent - % -

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Agricultura 96,2 97,3 110,3 106,3 101,0 112,1Silvicultura 109,6 106,2 x x x xIndustrie 101,0 105,9 112,1 101,6 99,5 107,0Construcţii 84,9 114,1 116,7 115,5 110,6 89,9Comerţ, hoteluri 108,7 94,4 86,0 113,4 124,1 111,4Transporturi şi depozitare 86,2 115,6 158,3 106,0 103,3 101,7Poşta, telecomunicaţii 108,0 94,9 x x x xActivităţi financiar-bancare şi 103,9 105,5 138,3 97,0 91,8 121,1

1999 2000 2001 2002 2003 2004

asigurări Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 115,8 94,7 101,3 118,6 120,8 108,6Administraţie publică 96,1 99,0 82,7 109,1 106,5 86,2Învăţământ 107,1 106,0 87,6 108,8 98,4 100,4Sănătate şi asigurări sociale 77,3 121,5 83,0 120,9 97,1 100,1Valoare adăugată brută 100,4 102,8 103,6 107,5 104,7 105,4Impozit pe produs 95,0 102,6 100,0 108,3 106,8 104,1Taxe vamale 92,0 98,4 90,0 103,5 118,5 109,2Subvenţii pe produs 106,3 95,0 92,5 138,3 143,6 78,8PIB 99,6 102,7 103,2 107,4 104,7 105,5

Dată fiind scăderea numărului populaţiei, produsul intern brut/locuitor a cunoscut o creştere chiar mai însemnată (+ 31,5% între 1998 şi 2004). Această creştere se datorează în proporţie de o cincime scăderii populaţiei. PIB/ locuitor la nivel regional a fost, în aceeaşi perioadă, în medie cu 6,6% peste valoarea înregistrată la nivel naţional, din anul 2001 Regiunea Centru pierzând locul al doilea în favoarea Regiunii Vest (tab. 4). Ritmul de creştere a PIB/ locuitor plasează regiunea noastră pe al patrulea loc, după Bucureşti Regiunea Vest si Regiunea Nord-Vest (tab. 2).

PIB/ locuitor, exprimat în euro, la cursul de schimb, a ajuns în anul 2004 la 2927 euro, în creştere cu 39,4% faţă de nivelul din 2001 (tab. 14), iar valoarea indicatorului exprimată în euro, la paritatea puterii de cumpărare2, a atins 7614 euro, cu 32% peste nivelul anului 2001 (tab. 15). În 2004, PIB/ locuitor al Regiunii Centru atingea doar 33,5% din nivelul mediu înregistrat în ţările Uniunii Europene (U.E.-25).

Tab.12

Indicii de disparitate ai Produsului Intern Brut /locuitor

- % - 1998 1999 2000 2001 2002 2003

2004

România 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Nord-Est 79,8 74,0 70,0 71,7 71,5 72,3 69,3Sud-Est 100,1 92,7 88,9 86,2 85,9 85,7 90,8Sud 85,8 83,3 81,5 79,4 80,0 81,2 83,6Sud-Vest 90,0 89,8 83,8 84,0 79,9 84,7 83,5Vest 100,9 115,5 102,6 106,0 108,3 112,9 114,7Nord-Vest 95,5 96,1 93,0 92,3 94,1 96,6 97,3Centru 105,9 106,9 107,1 104,9 108,0 107,2 104,3Bucureşti-Ilfov 162,2 170,7 206,8 211,6 208,2 194,0 190,6

2 monedă convenţională care ia în considerare diferenţele între nivelurile naţionale ale preţurilor

-30,7

-9,2 -16,4 -16,5

14,7

-2,7

4,3

90,6

-45

-30

-15

0

15

30

45

60

75

90

105

-%-

Nor

d-Es

t

Sud-

Est

Sud

Sud-

Vest

Vest

Nor

d-Ve

st

Cen

tru

Buc

ureş

ti-Ilf

ov

Indicii de disparitate ai PIB/loc, în anul 2004

Dif. in % fata de nivelul national

Grafic 8

Tab. 13

Produsul Intern Brut /locuitor al regiunilor de dezvoltare, exprimat în euro (la cursul de schimb)


Ilfov 2001 2002 1436 1725 1590 1682 2121 1848 2100 42372002 2224 1591 1909 1780 1777 2409 2092 2402 46292003 2420 1751 2073 1964 2049 2733 2338 2595 46962004 2806 1945 2548 2346 2343 3218 2730 2927 5348

Tab. 14

Produsul Intern Brut /locuitor al regiunilor de dezvoltare, exprimat în euro (la paritatea puterii de cumpărare)


Ilfov 2001 5500 3945 4739 4368 4621 5827 5078 5769 116402002 6100 4363 5237 4882 4874 6607 5738 6587 126982003 6300 4557 5398 5113 5335 7114 6088 6755 122252004 7300 5059 6628 6103 6096 8373 7103 7614 13914

PIB/loc, in euro la paritatea puterii de cumparare, in anul 2004

4000

6000

8000

10000

12000

14000

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

-eur

o-

1.Nord-Est 2.Sud-Est 3.Sud 4.Sud-Vest 5.Vest 6.Nord-Vest 7.Centru 8.Bucureşti-Ilfov Grafic 9

Produsul intern brut al judeţelor din Regiunea Centru

Contribuţia judeţelor la formarea PIB regional este cuprinsă între 26,9% (Braşov) şi 8,1% (Covasna) (tab. 18). Ponderea judeţelor în PIB. regional a înregistrat variaţii semnificative între 1998 şi 2004, consecinţă a ritmurilor diferite de creştere a PIB la nivel judeţean. Astfel, judeţul Alba a înregistrat cea mai mare creştere a contribuţiei la formarea PIB al regiunii (cu 2,8 puncte procentuale), fiind urmat de Sibiu (+1,5 puncte procentuale). In schimb a scăzut ponderea judeţului Mureş cu 2%, iar cea a judeţului Covasna cu 0,6%.

Tab. 15

Ponderea judeţelor în Produsul Intern Brut regional

- % - 1998 1999 2000 2001 2002 2003

2004

Reg. Centru 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Alba 11,4 12,5 13,0 12,4 11,9 13,6 14,2Brasov 28,2 28,0 26,9 27,9 28,5 27,8 26,9Covasna 8,7 8,1 8,7 7,8 8,1 7,7 8,1Harghita 10,7 11,6 12,2 10,7 10,7 10,5 10,4Mures 24,9 23,7 23,6 24,5 20,4 23,3 22,9Sibiu 16,0 16,0 15,6 16,7 20,4 17,1 17,5

Contribuţia judeţelor la formarea PIB regional

14,2%

8,1%10,4%

22,9%

17,5%

26,9%

AlbaBraşovCovasnaHarghitaMureşSibiu

Grafic 10

Structura PIB al judeţelor din Regiunea Centru Ponderea deţinută în VAB de diversele activităţi ale economiei naţionale

diferă în mod semnificativ de la un judeţ la altul. Astfel, agricultura şi silvicultura deţineau, în 2004, cea mai ridicată pondere în judeţul Covasna (25,4%) şi cele mai scăzute în judeţele industrializate ale regiunii: Braşov (8,4%) şi Sibiu (9,9%). Industria prelucrătoare este cel mai bine reprezentată în judeţele Braşov (30,9%) si Sibiu (30,6%), în timp ce industria extractivă deţine ponderi importante în judeţele cu resurse minerale semnificative: Alba (minereuri neferoase: 5%) si in Mureş (gaze naturale: 4,7%). Beneficiind de resursele naturale existente în zonă, industria energiei electrice s-a dezvoltat cel mai bine în judeţul Mureş (4,3% din total VAB), aici fiind amplasată o importantă termocentrală. Sectorul construcţiilor înregistrează cea mai amplă dezvoltare în judeţele Sibiu (6,8%) şi Braşov (6,4%). Ponderea comerţului in cele 6 judete este cuprinsa intre 9,9% si 10,9 din VAB totală. Existenţa staţiunilor turistice şi balneare din partea de sud si sud-est a regiunii a contribuit la valorificarea importantului potenţial turistic din zonă , acest lucru reflectându-se în ponderea deţinută de valoarea adăugată brută realizată de domeniul hotelurilor şi restaurantelor: Braşov (3,7%), Sibiu (3,2%). Aflat în strânsă corelare cu nivelul general de dezvoltare economică şi beneficiind de existenţa a două importante aeroporturi şi de arterele rutiere şi feroviare care străbat regiunea, sectorul transporturilor cunoaşte cea mai mare dezvoltare în judeţul Braşov ( municipiul Braşov important nod rutier şi feroviar - 11% din VAB ) (tab. 18).

Tab. 16 Valoarea Adăugată Brută pe judeţe şi ramuri de activitate

miliarde lei – preţuri curente

Regiunea Centru

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

A01 36551,9 6503 6049 5537,4 4514,6 9307,5 4640,4A02 12,9 0,8 5,7 2,4 3,8 0 0,2A03 6329,9 1914,3 80,5 153,9 643,1 2891,2 646,9A04 78097,7 10712,6 22290,7 5890,2 8226,8 16618,7 14358,7A05 6453,6 493 2304,1 178,8 307,3 2658,9 511,5A06 14522,2 1816,3 4639,1 568,1 773,9 3533,4 3191,4A07 27571,2 3962,7 7723,9 2307,8 3031,4 5805,2 4740,2A08 7494,2 750,7 2688,1 584,2 562,3 1400,8 1508,1A09 22935,5 2780,2 7966,9 1136,1 2283,1 5137,8 3631,4A10 5006,6 592,4 1480,8 431,7 491,5 927,5 1082,7A11 28247,2 3216 8812,8 1869 3033,2 4997,7 6318,5A12 12555,9 2590 2591,5 1330,6 1618 2516,3 1909,5A13 9622,3 1344,7 2414,4 835,5 1198,8 2005,2 1823,7A14 7595,8 1012,8 1681,1 593,6 784,6 2024,7 1499A15 5844,1 932,4 1498,4 401,7 457,7 1536,5 1017,4TOTAL 268841 38621,9 72227 21821 27930,1 61361,4 46879,6


Ponderea principalelor sectoare economice in VAB in 2004

0%15%30%45%60%75%90%

105%

Reg. C

entru Alba

Covasn

a

Harghita

Sibiu

ServiciiConstrucţiiIndustrieAgric., silv

Grafic 11

Tab. 17 Ponderea activităţilor în Valoarea Adăugată Brută - % -

Regiunea Centru

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

1998 2002 2004 1998 2002 2004 1998 2002 2004 1998 2002 2004 1998 2002 2004 1998 2002 2004 1998 2002 2004 A01 15,6 13,1 13,6 23,1 18,9 16,8 10,5 7,4 8,4 27,1 24,8 25,4 24,4 17,7 16,2 12,8 15,0 15,2 11,5 8,6 9,9 A02 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 A03 3,9 4,7 2,4 -9,8 3,4 5,0 0,1 0,1 0,1 1,2 0,7 0,7 -0,9 2,1 2,3 16,4 0,1 4,7 5,9 19,5 1,4 A04 29,2 31,0 29,0 29,9 29,8 27,7 29,7 36,7 30,9 30,1 31,8 27,0 27,1 31,5 29,5 29,1 28,9 27,1 28,6 25,3 30,6 A05 2,3 3,2 2,4 2,7 2,4 1,3 2,3 4,1 3,2 1,6 1,4 0,8 1,7 1,6 1,1 2,7 5,5 4,3 2,1 1,5 1,1 A06 5,2 6,0 5,4 5,2 4,7 4,7 7,4 6,1 6,4 4,1 3,5 2,6 3,0 2,1 2,8 3,6 8,6 5,8 6,2 7,0 6,8 A07 11,4 9,1 10,3 9,8 8,6 10,3 13,0 9,7 10,7 11,2 8,9 10,6 12,1 9,4 10,9 8,8 10,0 9,5 13,5 7,5 10,1 A08 3,5 2,5 2,8 2,1 1,3 1,9 6,0 3,4 3,7 1,9 3,3 2,7 2,6 3,2 2,0 2,0 1,8 2,3 4,2 2,0 3,2 A09 9,7 9,3 8,5 11,0 10,1 7,2 12,5 11,3 11,0 5,1 6,2 5,2 8,1 8,6 8,2 7,9 9,7 8,4 9,9 7,3 7,7 A10 1,6 2,0 1,9 2,2 2,2 1,5 1,3 2,0 2,1 1,8 1,8 2,0 2,0 2,2 1,8 1,3 2,2 1,5 1,6 1,8 2,3 A11 8,5 9,5 10,5 12,5 4,8 8,3 9,2 11,5 12,2 7,0 7,9 8,6 9,0 11,7 10,9 7,1 6,8 8,1 7,0 11,6 13,5 A12 3,7 3,3 4,7 4,8 5,6 6,7 3,1 2,7 3,6 3,6 4,1 6,1 4,4 3,7 5,8 3,4 3,0 4,1 3,9 2,5 4,1 A13 3,0 3,1 3,6 3,6 3,5 3,5 2,8 2,9 3,3 2,7 3,1 3,8 3,8 3,6 4,3 2,4 3,4 3,3 3,3 2,7 3,9 A14 2,3 2,2 2,8 2,9 2,6 2,6 1,8 1,6 2,3 2,5 2,2 2,7 3,0 2,2 2,8 2,5 2,7 3,3 2,1 2,1 3,2 A15 1,8 2,3 2,2 1,8 3,3 2,4 2,0 1,7 2,1 1,7 1,5 1,8 1,6 1,6 1,6 1,6 3,4 2,5 1,9 2,0 2,2 SIFIM -1,7 -1,2 - -1,7 -1,2 - -1,7 -1,2 - -1,7 -1,2 - -1,7 -1,2 - -1,7 -1,2 - -1,7 -1,2 - TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


2

5

10

15

20

25

30

-%-

R. Cen

tru Alba

Covas

na

Harghit

aSibi

u

Ponderea agriculturii şi silviculturii în VAB

1998

2001

2004

Grafic 12

25272931333537

-%-

R. Cen

tru Alba

Covas

na

Harghit

aSibi

u

Ponderea industriei prelucrătoare în VAB

1998

2001

2004

Grafic 13

4,5

6

7,5

9

10,5

12

-%-

R. Cen

tru Alba

Covas

na

Harghit

aSibi

u

Ponderea transporturilor în VAB

1998

2001

2004

Grafic 14

2

Raportându-ne la nivelul regional, constatăm în judeţul Braşov concentrări în următoarele domenii: turism (35,9% din VAB din turism la nivel regional), transport (34,7%), industria energetică (35,7%), industria prelucrătoare (28,5%) . Judeţul Mureş deţinea 45,7% din VAB obţinută în industria extractivă , 41,2% din industria energetică şi 25,5% din VAB obţinută în agricultură la nivel regional, iar judeţul Alba deţinea 30,2% din VAB realizată de industria extractivă din Regiunea Centru.

Tab. 18

Ponderea judeţelor în valoarea adăugată brută regională, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2004

-%- Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

A01 17,8 16,5 15,1 12,4 25,5 12,7 A02 6,2 44,2 18,6 29,5 - 1,6 A03 30,2 1,3 2,4 10,2 45,7 10,2 A04 13,7 28,5 7,5 10,5 21,3 18,4 A05 7,6 35,7 2,8 4,8 41,2 7,9 A06 12,5 31,9 3,9 5,3 24,3 22,0 A07 14,4 28,0 8,4 11,0 21,1 17,2 A08 10,0 35,9 7,8 7,5 18,7 20,1 A09 12,1 34,7 5,0 10,0 22,4 15,8 A10 11,8 29,6 8,6 9,8 18,5 21,6 A11 11,4 31,2 6,6 10,7 17,7 22,4 A12 20,6 20,6 10,6 12,9 20,0 15,2 A13 14,0 25,1 8,7 12,5 20,8 19,0 A14 13,3 22,1 7,8 10,3 26,7 19,7 A15 16,0 25,6 6,9 7,8 26,3 17,4 Total 14,4 26,9 8,1 10,4 22,8 17,4


Evoluţia PIB/ locuitor la nivel judeţean in intervalul 1998-2004 Valoarea PIB/ locuitor, în anul 2004, era superioară mediei regionale în

judeţele Braşov, Sibiu şi Mureş, cea mai scăzută valoare înregistrându-se în Harghita (cu 12,4% sub nivelul regional şi cu 14% sub nivelul naţional) (tab. 20). Analizând perioada 1998-2004, se constată tendinţe de creştere a raportului dintre PIB/ loc. la nivel judeţean şi PIB/ loc. la nivel naţional (indicele de disparitate teritorială) pentru judeţele Alba (de la 80,2% la 98,5%) şi Sibiu (de la 101,1% la 109,1%) şi de scădere pentru judeţele Covasna (de la 105,3% la 96,2%) şi Mureş (de la 116,3% la 103,7%) (tab. 20). Comparativ cu alte regiuni europene, doar judeţul Braşov se apropie, în ce priveşte PIB/locuitor de nivelul celor mai sărace regiuni din Uniunea

2

Europeană (3350 euro la cursul de schimb şi 8716 euro la paritatea puterii de cumpărare, în anul 2004) (tab. 20). (Eszak-Magyarorszag, Eszak-Alfold – Ungaria; Lubelskie, Podkarpackie, Swietokrzyskie, Podlaskie, Opollskie – Polonia; Vychodne Slovensko - Slovacia).

Judeţele regiunii au cunoscut ritmuri foarte diferite de creştere a produsului intern brut . Dacă judeţul Alba a înregistrat o creştere , în termeni reali, a PIB-ului, între 1998 şi 2004, de 56% , iar Sibiul de aproape 36,8%, creşterea înregistrată în judeţul Mures, în aceeaşi perioadă, a fost de doar 14,8% (tab. 21). Creşterea puternică a PIB-ului judeţului Alba în anii 2003 şi 2004 a fost determinată atât de dezvoltarea unor ramuri ale industriei prelucrătoare (industria alimentară, industria lemnului) cât şi reducerii semnificative a subvenţiilor acordate industriei miniere şi a restrângerii activităţii din acest sector . Subvenţiile acordate sectorului minier din judeţul Alba au condus în anul 1998 la o „ contribuţie” negativă de aproape 10% la formarea VAB a judeţului. (tab 17) . Tab. 19

Indicii de disparitate ai Produsului Intern Brut România =100 - % -

1998 1999 2000 2001 2002 2003

2004

Regiunea Centru 105,9 106,9 107,1 104,9 108,0 107,2 104,3Alba 80,2 89,2 93,2 87,1 84,9 96,3 98,5Brasov 125,3 125,5 121,4 123,3 132,2 127,5 119,4Covasna 105,7 100,0 107,2 93,4 98,6 93,5 96,2Harghita 87,8 96,2 101,3 87,2 89,4 87,0 84,0Mures 116,3 111,6 111,5 112,4 95,4 108,4 103,7Sibiu 101,1 101,9 100,1 104,1 132,2 110,1 109,1

Observaţie: înregistrarea în anul 2002 a întregii activităţi de extracţie de gaz natural în judeţul în care se află sediul administrativ al societăţii a avut ca rezultat înregistrarea unor anomalii statistice pentru judeţele Sibiu şi Mureş în anii 2002 şi 2003

2

-5,6

14,5

-7,8

-19,5

-0,6

4,6

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

-%-

Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

Indicii de disparitate ai PIB judeţean, în anul 2004 Reg Centru =100

Dif. in % faţă de nivelul regional

Grafic 15 Tab. 20

Produsul Intern Brut / locuitor , pe judeţe, în perioada 2001-2004 - euro -

la cursul de schimb la paritatea puterii de cumpărare 2001 2002 2003 2004 2001 2002 2003 2004

Centru 2100 2402 2595 2927 5769 6587 6755 7614Alba 1744 1888 2330 2764 4791 5179 6067 7191Brasov 2468 2940 3086 3350 6782 8064 8033 8716Covasna 1870 2193 2263 2699 5137 6015 5891 7023Harghita 1746 1988 2105 2357 4796 5453 5481 6132Mures 2250 2122 2623 2910 6182 5819 6829 7570Sibiu 2084 2940 2664 3061 5726 8064 6936 7964

Evoluţia PIB/loc în Regiunea Centru

2000250030003500400045005000550060006500700075008000

2001 2002 2003 2004

-eur

o-

la cursul de schimb la paritatea puterii de cumparare

Grafic 16

2

Tab. 21

Indicii de evoluţie ai PIB, pe judeţe, faţă de anul 1998

- % - 1999 2000 2001 2002 2003

2004

România 98,7 100,9 106,7 112,2 118,0 128,0 Reg. Centru 99,6 102,3 105,6 113,4 118,7 125,3 Alba 109,2 116,2 114,8 118,1 141,2 156,0 Brasov 98,7 97,3 104,3 114,3 117,0 119,3 Covasna 93,4 102,5 94,7 105,7 105,3 117,3 Harghita 108,2 116,3 105,9 113,6 116,4 121,9 Mures 94,7 96,8 103,5 92,8 110,7 114,8 Sibiu 99,5 100,1 110,1 144,4 126,9 136,8

8090

100110120130140150160

-%-

Reg.Centru


Evoluţia PIB faţă de anul 1998

199920012004

Grafic 17 Tab. 22

Indicii de evoluţie ai PIB, pe judeţe, faţă de anul precedent - % -

1999 2000 2001 2002 2003

2004

România 98,7 102,2 105,8 105,1 105,2 108,5Reg. Centru 99,6 102,7 103,2 107,4 104,7 105,5Alba 109,2 106,4 98,8 102,9 119,6 110,5Brasov 98,7 98,6 107,2 109,6 102,3 102,0Covasna 93,4 109,7 92,4 111,6 99,6 114,4Harghita 108,2 107,5 91,0 107,3 102,4 104,8Mures 94,7 102,2 106,9 89,6 119,4 103,7Sibiu 99,5 100,6 110,0 131,2 87,8 107,8

2

Productivitatea muncii

Un indicator derivat deosebit de important pentru analiza economică este productivitatea muncii. În anul 2004 productivitatea muncii la nivel regional a fost de 266773 mii lei/ persoană ocupată/ an, fiind foarte apropiata de cea inregistrata la nivelu naţional (tab. 23). După ce în 2000 productivitatea muncii în Regiunea Centru a fost cu 2,7% peste media naţională, în perioada următoare, ecartul dintre nivelul indicatorului la nivel regional şi cel la nivel naţional s-a redus. Comparativ cu nivelul mediu din Uniunea Europeană, productivitatea muncii din Regiunea Centru atingea, în 2004, doar 36,6% din acesta.

Productivitatea muncii s-a mărit între 1998 şi 2004 cu 36,3% , cea mai mare creştere anuală înregistrându-se în 2002 (+8,1%) (tab. 23). Creşterea productivităţii muncii în intervalul 1998-2004 s-a datorat atât creşterii, în termeni reali, a valorii adăugate brute cât şi reducerii numărului populaţiei ocupate cu aproximativ 81 mii persoane (-7,4%).

Tab. 23 Evoluţia productivităţii muncii în Regiunea Centru în perioada 1998-2004 - % -

1998 1999 2000 2001 2002 2003

2004

Productiv. muncii în Reg. Centru (mii lei/pers ocupată/an) 38033 57034 84670 123194 164347 215318 266893Rap între productivitatea la nivel reg şi cea la nivel naţional 101,1 99,9 102,7 101,2 100,9 102,0 99,9Dinamica productivităţii faţă de 1998 x 101,4 104,4 110,7 120 126,4 136,3Dinamica productivităţii faţă de anul precedent x 101,4 103,0 106,0 108,1 105,7 107,8

Judeţul Braşov înregistrează cea mai mare productivitate a muncii

(315,4 mil. lei/ persoană ocupată), fiind urmat de judeţul Sibiu (282,4 mil. lei/ pers. ocupată/an), la polul opus situându-se judeţele Harghita ( 226,3 mil lei/pers ocupată) şi Alba (230,2 mil lei / pers ocupată) (tab. 24). Judeţul Alba a avut cel mai mare progres în domeniul productivităţii muncii (+61,8%), cea mai scăzută rată de creştere înregistrându-se în judeţul Mureş (+20,3%) (tab. 25).

Cele mai eficiente sectoare din regiune sunt construcţiile (327,8 mil. lei/ pers. ocupată) şi serviciile (326,2 mil lei/ pers ocupată), la polul opus situându-se agricultura ( 137,8 mil. lei/ pers. ocupată – doar 51,6% din media pe economie la nivel regional) (tab. 28), această diferenţiere reflectându-se şi în productivitatea muncii la nivel judeţean (tab. 24).

2

Tab. 24

Productivitatea muncii în judeţele Regiunii Centru în perioada 1998-2004 - mii lei / pers. ocupată -

1998 1999 2000 2001 2002 2003

2004

România 37622 57066 82431 121791 162828 211188 267016Regiunea Centru 38033 57034 84670 123194 164347 215318 266893 Alba 27636 44415 66589 93682 116894 178572 230166 Braşov 44588 66605 101224 151161 203190 265518 315402 Covasna 37229 56033 87163 114967 158693 190632 251684 Harghita 30747 50155 75355 98751 140782 182386 226338 Mureş 42267 60712 86324 131108 144785 210117 261781 Sibiu 39130 56728 84644 127390 208521 229887 282407

Tab. 25

Dinamica productivităţii muncii faţă de anul 1998 - % -

1999 2000 2001 2002 2003

2004

România 102,6 102,8 110,6 119,8 125,4 137,9Regiunea Centru 101,4 104,5 110,7 119,7 126,4 136,3 Alba 108,7 113,1 115,8 117,1 144,3 161,8 Braşov 101,0 106,5 115,9 126,2 133,0 137,4 Covasna 101,8 109,9 105,5 118,0 114,4 131,4 Harghita 110,3 115,0 109,8 126,8 132,5 143,0 Mureş 97,1 95,8 106,0 94,9 111,0 120,3 Sibiu 98,0 101,5 111,3 147,6 131,2 140,2

8090

100110120130140150160170

-%-

Reg.Centru


Dinamica productivităţii muncii faţă de anul 1998

199920012004

Grafic 18

2

Tab. 26

Dinamica productivităţii muncii faţă de anul precedent - % -

1999 2000 2001 2002 2003

2004

România 102,6 100,2 107,6 108,3 104,6 110,0Regiunea Centru 101,4 103,0 106,0 108,1 105,7 107,8 Alba 108,7 104,0 102,5 101,1 123,2 112,1 Braşov 101,0 105,4 108,8 108,9 105,4 103,3 Covasna 101,8 107,9 96,1 111,9 96,9 114,8 Harghita 110,3 104,2 95,4 115,5 104,5 107,9 Mureş 97,1 98,7 110,6 89,5 117,1 108,4 Sibiu 98,0 103,5 109,6 132,6 88,9 106,8

Tab. 27

Evoluţia populaţiei ocupate în perioada 1998 – 2004

- mii -

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2004 faţă de 1998

(%) Romania 8812,6 8419,6 8629,3 8562,5 8329 8305,5 8238,3 93,5 Regiunea Centru 1088 1061,6 1063,9 1044,8 1041,9 1024,9 1007,3 92,6 Alba 172,9 173,5 177,7 172,4 176,5 171,1 167,8 97,1 Brasov 261,5 253,9 238,4 237,2 239,5 230,5 229,0 87,6 Covasna 96,9 88 90,1 87,3 87,4 88,9 86,7 89,5 Harghita 144,7 140,7 146 140,3 131 127,6 123,4 85,3 Mures 243,4 235,7 245,7 239,6 240,8 243,5 234,4 96,3 Sibiu 168,6 169,8 166 168 166,7 163,3 166,0 98,5

Tab. 28

Productivitatea muncii pe principalele sectoare ale economiei naţionale, în anul 2004 - mii lei / pers. ocupată -

Regiunea

Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

Agricultură silvicultură, pescuit 137772 123646 171037 213069 99965 122467 153662Industrie 294495 266124 323398 226287 259977 341058 281107Constructii 327815 378396 295484 247000 297654 371937 339511Servicii 326151 281209 362775 307126 334010 314085 330485Total 266893 230166 315402 251684 226338 261781 282407

Grafic 19

2

0

10

20

30

40

50

60m

il le

i/per

s oc

upat

a/an

Agricultura Industrie Constructii Servicii

Productivitatea muncii în Regiunea Centru, pe sectoare economice, în anul 1998

Grafic 20

0

50

100

150

200

250

300

350

mil

lei/p

ers

ocup

ata/

an

Agricultura Industrie Constructii Servicii

Productivitatea muncii în Regiunea Centru, pe sectoare economice, în anul 2004

Productivitatea muncii, pe judeţe,

în anul 2004

150170190210230250270290310330

0 1 2 3 4 5 6 7

mil

lei/p

ers

ocup

ata/

an

1. Alba 2. Braşov 3. Covasna 4. Harghita 5. Mureş 6. Sibiu Grafic 21

2

Concluzii

- Regiunea Centru se numără printre cele mai dezvoltate regiuni ale ţării, ocupând locul al treilea in ce priveşte PIB /locuitor, după Regiunea Bucureşti-Ilfov şi Regiunea Vest - regiunea a înregistrat un ritm mediu anual de creştere a produsului intern brut/ locuitor de 5,2% în perioada 2000-2004. Menţinerea ritmurilor actuale de creştere a PIB/ locuitor pentru Regiunea Centru şi pentru celelalte 7 regiuni de dezvoltare va permite păstrarea locului ocupat de regiunea noastră la nivel naţional, rămânând totuşi departe de media înregistrată la nivel european - putem vorbi totodată de o creştere „calitativă” a produsului intern brut al Regiunii Centru. Ponderea agriculturii şi a silviculturii s-a redus de la 13,9% în 1998 la 11,9% din PIB în anul 2004, în timp ce ponderea serviciilor s-a mărit în aceeaşi perioadă de la 38,8% la 42,4% din PIB regional - disparităţile intraregionale se menţin chiar dacă asistăm la o tendinţă de reducere a acestora. Judeţul Alba, prin ritmul superior de creştere a PIB –ului a redus decalajul faţă de judeţele mai dezvoltate ale regiunii. - creşterea economică a fost susţinută de dinamica foarte bună a productivităţii muncii, în perioada 2000-2004 înregistrându-se un ritm mediu anual de creştere a productivităţii de 6,9%, iar în intervalul 1998-2004 sporul total al productivităţii muncii a fost de 36,3%

Tradiţie şi Progres Regiunea Centruregio-adrcentru.ro/wp-content/uploads/Document_Files... ·...

Documents

Transcript of Tradiţie şi Progres Regiunea Centruregio-adrcentru.ro/wp-content/uploads/Document_Files... ·...