7/27/2019 Totul despre Franta

1/7

FRANTA Drapelul Emblema Frantei

Situata in Europa Occidentala, Franta are o suprafata de 547.026 km, respectiv 551.602 km iCorsica si o populatie de 58.400.000 de locuitori. Capitala Frantei este orasulParis . Situat in partea central nordtarii, pe fluviul Sena, in aval de confluienta acestuia cu Marna, Parisul are o suprafata de 1450 km siMarele Paris. Fondat pe insula Ile-de-Cite ( in forma de barca ) asezare a tribului celtic al par

cucerirea Galiei de catre Caesar (52 iHr.) oras roman ( Lutetia parisiorum, Parisia ), Parisul deviregatului franc al lui Clovis. Ziua nationala a Frantei este 14 iulie aniversarea caderii Bastiliei 178Moneda nationala este francul = 100 centimes.Venitul national la finele anului 2 000 era de 19 490 dolari / locuitor.Franta are o larga iesire atat la Oceanul Atlantic, cat si la Marea Mediterana. Tarmurile sale su

si, in unele locuri, joase si nisipoaase.In afara de limitele maritime, Franta are si opt vecini terestri: Luxemburg (N-E), Germania si

si Monaco ( S-E ),Marea Mediterana, Spania si Andora ( S ), Oceanul Atlantic ( V ). Frantei ii apartdin Marea Mediterana.

Relieful Frantei este dezvoltat pe structuri hercinice (unde exista podisuri, munti, josi- carcampii) si alpine (Alpii si Pirineii).

Treapta podisurilor si campiilor situata in jumatatea nordica a Frantei - cuprinde, printCentral (Massif Central) cu inltimi vulcanice ( Puy de Sancy 1.886 m, Plomb du Cantal 1.8581.485 m), inconjurat de suprafete mai joase, sub 1.000 m, larg valurite (Marche, Limou-sin) si contculmile Cevennes ( altitudine maxima 1.702 m ce domina valea larga a fluv

7/27/2019 Totul despre Franta

2/7

Masivul Armonican ( Massif Armonicain) hercinic in partea de N-V ( Bretagne, Normandie).Podisusituat in partea de N-E, la granita cu Belgia.

Pe teritoriul Frantei se disting doua mari drepte de relief: unele mai joase, in jumatatea norcampie si altele mai inalte, montane, mai ales in sud-vest si sud-est.

Relieful este dezvoltat pe structuri hercinice si alpine.Treapta podisurilor si campiilor cuprindMasivul Armorican, Podisul Ardeni, Bazinul parizian si campiile litorale.Treapta muntoasa includPirinei.

Bazinul parizian ( Bassin parisien ) in partea central-nordica, cea mai mare unitate naturala atipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o zona joasa, drenata de Loire si afluesuprafate din creta acoperite de loess si argila in nord.

Bazinul aquitanian ( Bassin aquitain ) in sud-vest, cu podisuri calcaroase in est si nord (PCharente ) si o campie nisipoasa (Landes de Gascogne) in vest, de-a lungul tarmului golfului Biscaya

Treapta muntoasa include: Muntii Alpi (altitudinea maxima de 4810 m pe varful Mont BlancItalia), cu vai adanci si relief glaciar tipic ( ghetari, lacuri, creste ascutite,vai), situati in partea de S-Ecea mai mare inaltime de pe continentul european, cu exceptia Muntilor Caucaz, de la granita cu Asia

Muntii Pirinei, semeti si ei , se afla in sud-vestul tarii( cu altitudinea maxima de 3.404 m3.355 m pe Mont Perdu) formand un fel de zid intre Franta si Spania, au o masivitate accentuata.

Muntii Jura, la granita cu Elvetia, in nordul lacului Geneva, avand pe varful Cret de la Neige am. Muntii Vosgi, situati in estul tarii, au caracter disimetric,mai abrupti spre campia Alsaciei,maxima de1.424 m pe Ballon de Guebwiler.

Corsica insula a Marii Mediterane a devenit parte integranta a Frantei in 1.768. Are o suprsi 250.000 locuitori. Situata la 180 km in sud-estul orasului Nisa, Corsica are un relief accidentaunde inaltimea maxima ajunge la 2.710 m pe varful Monte Cinto, iar in partea estica se afla o cam(Plaine dAleria). Numai aceasta parte, ce reprezinta 2% din suprafata insulei, se cultiva cu maslini, prestul fiind acoperita de paduri. Cel mai mare oras, principal port, este Bastia cu 90.000 locuitori, dar se afla pe coasta sud-vestica a insulei in orasul Ajaccio. Corsica este cea mai intinsa insula a Frantei ca intindere din Marea Mediterana. Geografic si cultural este mult mai aproape de Italia decat de FGirolata este situat intr-un golf stramt apartinand vestului insulei.

Clima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele doua fatade maritime (mediterane

si de orientarea reliefului. Astfel, clima temperat-oceanica din zona litorala atlantica se caracteracoroase, ierni blande si precipitatii bogate. Spre interiorul tarii, iernile sunt mai friguroase, iar precales vara , sunt mai scazute. In sud, Franta se afla sub influenta climatului subtropical circumscMediterane, cu veri uscate, fierbinti si ierni blande, ploioase. Uneori aici bat mistralul si tramontul,compromite culturile de citrice. Nivelul precipitatiilor in zona occidentala este de peste 800 mm, inlocuri atinge 600 mm, iar in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile sunt de peste 1.000 mm,cad iarna sub forma de zapada .

Reteaua hidrografica este densa si orientata spre patru intinderi marine:- Oceanul Atlantic Loire (1.012 km), Garonne (650 km), Dardogne (472 km )- Marea Manecii - Seine (776 km) cu afluentii sai Moselle (550 km ) si Marne ( 525 km )- Marea Mediterana - Rhonul (812 km din care 552 km pe teritoriul Frantei)- Marea Nordului - Rhinul ( 195 km pe teritoriul Frantei ) si afluentul sau Meuse ( 950 km )

Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt: Leman / GenElvetia ( 582 km ), Bourget ( 44 km ), Grandlieu si dAnnecy. Apele Frantei sunt legate intre ele prin lungime totala de 4.600 km . In afara apelor enumerate mai sus, mai exista si ape subterane, dincunoscute sunt apele arteziene, al caror nume provine de la numele provinciei Artois.

Datorita intinderii sale considerabile, in Franta se intalneste o vegetatie variata. Situate mai aJura si Vosgi, padurile de foioase ( fag, stejar ) si de conifere, ocupa peste un sfert din teritoriul Fnisipoase din S-V se dezvolta paduri de pin, iar in insula Corsica este este dominant maquisul mediterrelativ bogata: pasari (flamingo,egrete, fluierari in Camargue ), ursi ( in Pirinei ), vulturi, marmoCorsica ). In afara faunei autohtone au mai climatizate capra neagra, cerbul sika ( japonez ), muflonu

7/27/2019 Totul despre Franta

3/7

traiesc in libertate, in padurile Frantei, dar si in parcuri si rezervatii naturale cum ar fi : parcul La Vancu o suprafata de 52.839 ha ; parcul Pyrenees Orientales, fondat in 1967 si avand o suprafata de 46.00infiintat in 1963 cu 685 ha. In Franta exista 21 rezervatii nationale de vanatoare ( Chambord fondatha, Burrus fondata in 1964 cu 4.387 ha, Les Bauget, in Savoia, fondata in 1955 cu 4.070 ha), 9 rde interes national si 25 de rezervatii speciale sau particulare, intre care Camargue in delta Rhone-ulha ) si Les Sept Isles ( f. 1912 cu 82 ha ) si 32 de rezervatii forestiere de stat

.Franta este divizat din punct de vedere adminisatrativ n 26 de regiuni: 22 se gsesc n cadrulFrantei metropolitane (21

situate n partea continental plus Corsica), iar patru suntregiuni de peste mri. Aceste 26 de regiuni se subdivid nde departamente fiecare avnd asociat un cod ce ndeplineste o serie de functii administrative, spre exemcifre din codul postal, parte a numerelor de nmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele depeste mri, sunt simultan regiuni de peste mri dar sunt parte integrant a Frantai si aUniunii Europene. Departamentese subdivid si ele n 342 de arondismentealctuite din 4.035 decantoanesi 36.682 decomune. Trei comune, Paris,Lyon siMarsiliasunt subdivizate la rndul lor n arondismente municipale.

Regiunile, departamentele, si comunele sunt cunoscute drept "colectivitti teritoriale" (collectivits terca atare consiliu si executiv propriu, n timp ce arondisementele si cantoanele sunt doar diviziuni adm

Pe lng cele 26 de regiuni si 100 de departamente, Republica Francez este alctuit si din cincicolectivitati de pesmri, din care Noua Caledonieare un statut special, si trei teritorii speciale nelocuite. Colectivittile si teritmare sunt prti ale Republicii Franceze, dar nu fac parte din UE. Teritoriile din Pacific continu s folfranculCFP, al crui valoare este raportat la euro. n contrast, cele patru regiuni si departamente de peste mri, folofrancul francez, iar acum folosesc moneda euro.

Franta mai are sub control un numr de insule nelocuite nOceanul Indian si nOceanul Pacific: Bassas da India,Clipperton, Europa, Glorioso, Juan de Nova, Tromelin

Desi are un numar insemnat de locuitori 58 400 000 - , datorita suprafetei intinse, densitateste mare, fiind de aproximativ 105 loc/ km. Cele mai mari concentrari de populatie si, implicit, dinregistreaza in regiunea pariziana, in nordul tarii, in Alsacia si pe litoralul mediteranean.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba_metropolitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba_metropolitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Corsicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Corsicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiune_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiune_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departamentele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departamentele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departamentele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismentele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismentele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cantoanele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lyonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lyonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marsiliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismente_municipale_%C3%AEn_Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismente_municipale_%C3%AEn_Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivitate_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivitate_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivitate_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Caledoniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Caledoniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franc_CFPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franc_CFPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franc_francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Indianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Indianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bassas_da_Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bassas_da_Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Clippertonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Glorioasehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Glorioasehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Juan_de_Novahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Juan_de_Novahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Tromelinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Tromelinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba_metropolitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Corsicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiune_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departamentele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismentele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cantoanele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunele_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lyonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marsiliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismente_municipale_%C3%AEn_Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivitate_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivitate_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Caledoniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franc_CFPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franc_CFPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franc_francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Indianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bassas_da_Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Clippertonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Glorioasehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Juan_de_Novahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Tromelinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_Fran%C8%9Bei

7/27/2019 Totul despre Franta

4/7

Populatia este formata din francezi in marea majoritate, germani in Alsacia si Lorena, italienMaritimi, basci in Pirinei, bretoni in Bretagne. Se mai intalnesc spanioli, algerieni, portughezi, iugossenegalezi, tunisieni, numarul emigrantilor ridicandu-se la aproximativ 8% din totalul populatiei. R13,3% , iar cea a mortalitatii de 9% .

Franta este una din cele mai dezvoltate tari ale Europei si ale lumii. Ea are o industrie foarteinalta tehnologie in special in domeniul aero-nauticii, productiei energiei nucleare ( prodictia dasigurata 75% de catre centrele nucleare ). Foloseste energia mareelor, a soarelui, hidro-centralele dMasivul Central. Industria chimica, a medicamen-telor, a materialului rulant, a otelului, textila, siderurgica ( Lorena ), metalurgica neferoasa ( aluminiu ), manufactura, parfumuri, porte-lanuri ( vesSevre ), sticla si cristaluri, imbracaminte (haute couture), bijuterii, sunt numai cateva din ramurile infaima Frantei in intreaga lume.

Deasemenea, Franta este o mare putere agricola , ocupand locul I in Europa la cereale ( grasfecla de zahar si cartofi ) si locul II pe glob la struguri si vinuri ( se cultiva in sud , Champagne, BBordeaux ).

Cresterea animalelor ( bovine, porcine, ovine ) ocupa o pondere de 53% din valoarea prodcare participa in mare masura si pescuitul extrem de dezvoltat in zona litorala a Atlanticului si a M

Resursele minerale ale Frantei sunt: fier ( Lorena, Masivul Central ), bauxita ( Alpii Francezsuperior in Podisul Ardeni, gaz metan. Desi variate, aceste resurse au productii modeste sau in scaderapeleaza la importul de materii prime semifabricate.De-a lungul Frantei intalnim mai multe forme de religie si anume catolicism ( 90%protestantism, islamism, mozaism.

Capitala Frantei este orasul Paris. Situat in partea central nordica a tarii, pe fluviul Sena, in avacestuia cu Marna, Parisul are o suprafata de 1450 km si mai este numit si Marele Paris. Fondat pe in forma de barca ) asezare a tribului celtic al parisilor, apoi dupa cucerirea Galiei de catre Caesar (5( Lutetia parisiorum, Parisia ), Parisul devine in 508 capitala regatului franc al lui Clovis. In 987 stai se adauga si acela de principal centru economic, politic si cultural al Frantei medievale si moderneidentifica cu cea a tarii: revolutiile din 1789, 1830, 1848, Comuna din 1871. Parisul concentreza 5comerciala si financiara a tarii si peste 25% din industria Frantei, caci aici se produc automobileelectrotehnice, tractoare,medicamente, parfumuri, confectii, incaltaminte, mobila fina, etc.

Parisul este cel mai mare nod de comunicatii, avand 25 magistrale rutiere si 11 feroviare

internationale (Orly, Le Bourget, Charles de Gaulle), iar pe Sena se practica un activ trafic de folosesc metroul inca din 1900.Capitala Frantei este si o adevarata metropola a culturii caci aici isi desfasoara activitatea

College de France( fondat in 1530 ), Academia Franceza ( fondata in 1635 ), asociatii si societati st48 de mari biblioteci, 45 mari muzee (Louvre, Carnavalet, Musee de lArt Moderne), peste 60Notre-Dame ( sec. 12-13 ), Biserica Saint Eustache, Palatul Elysee (sec. 18 ) Arcul de triumf (1808lides ( sec.1 ) cu mormantul lui Napoleon I, Turnul Eiffel ( 1889 ), Opera (1862- 1874), CentPompidou( Beaubourg- 1346 1406 ),bazi-lica Sacre-Coeur. Dupa toata aceasta insiruire ne dam sea-vea poetul Eustache Deschamps, autorul celor doua Balade pentru preaslavirea Parisului, cand spu

Maretia fara seaman, minunatele ei monumente de arta si arhitectura, palatele si catedralelezbuciumata, asezarea geografica, au facut din Franta o tara deosebit de cautata de vizitatori, astfel incontributie insemnata la venitul Frantei, anual aducand la buget miliarde de dolari. Si in plan

situeaza pe primul loc.Construita in secolele 12 13 in leaganul primitiv al orasului si renovata complet in sec. Al XNotre-Dame, mai pastreza inca ceva din vechiul spirit. Doamna din istoria catedralei a fost o fecial fertilitatii.

Cladirea este o capodopera a artei gotice. Spirala centrala (82 m este mar-ginita depatrate.Vizitatorii pot urca sa vada Bourdon-ul, clopotul de alama de 16 tone pe care il tragea cocosromanul lui Victor Hugo, Notre-Dame de Paris. Intre turnuri se intinde o galerie lunga, iar dedesubdiametru de 9 m, formand o aureola deasupra sta-tuii Fecioarei Maria. Fereastra se continua in sus, dRegilor, cele 28 de statui ale regilor Indiei si Israelului decapitate in timpul revolutiei

7/27/2019 Totul despre Franta

5/7

Mai pot fi vizionate cele trei porti ale bisericii Notre-Dame : Poarta fecioarei, Poarta judecaAna. Fiecare este acoperita cu sculpturi complexe relatand scene biblice si din vietile sfintilor.

Preistorie si Antichitate

Prezenta uman pe actualul teritoriu al Frantei dateaz nc de acum 1.800.000 de ani. De-a lungul tim

dezvoltat o serie de culturi, printre cele mai cunoscute fiind cea de laLascaux, fiind datat la 15.000 de ani .Hr.Neoliticul apare cu 7.000 de ani .Hr., iar la nceputulsecolului al IX-lea .Hr. n regiune apar galii, un trib de originceltic.

Frontierele Frantei moderne se suprapun aproape perfect cu cele ale vechiului teritoriu al Galiei, locuit de ctre gali.Galia a fost cucerit de ctre romani n secolul I .Hr.aici dezvoltndu-se o cultur galo-roman prosper ce a aFrantei un aport important de cultur latin. Crestinismul a prins de asemenea rdcini n secolele al Id.Hr.

Evul Mediu timpuriu

Un secol mai trziu, frontiera estic a Galiei, de-a lungulRinului, a fost strpuns de triburi germanice, n principctre Franci, populatie de la care a derivat vechiul nume de Francia. Denumirea modern, Franta, deriv din denudomeniului feudal alCapetienilordin jurul Parisului. Cea mai mare parte din regiunile care formeaz Franta actfost aduse sub un conductor unic de ctreClovis I n anul507. Ulterior, regatul franc a cunoscut mai multe dezsubdinastia Merovingian.

Cea de-a doua dinastie franc, a urmat primei nsecolul al VIII-leantrind considerabil regatul si transformndu ntr-un imperiu a fost Dinastia Carolingian. Dup moartea lui Carol cel Mare, imperiului Franc este divizat n 3 enstatale: Francia oriental, Francia occidentalsi ntre ele efemera Lotharingia. Partea oriental corespunde entittiistatale care a devenit mai trziuGermania, pe cnd cea occidental corespunde Frantei. Din anul 842, prin Jurmintelede la Strasbourg, dateaz prima atestare a folosirii a dou limbi diferite de o parte si de alta a Rinului (geromana lingua, protofranceza). Acest text este considerat a cuprinde actul fondator al Frantei si al Ger

Descendentii lui Carol cel Mare au condus Franta pn n anul987, cnd Hugo Capet, Duce de Franta si Conte de P

a fost ales dreptrege al Franteisi a fondat o nou dinastie.

Perioada medieval

Descendetii celui din urm, regii capetieni, au consolidat n mod progresivstatul regal francezncepnd cu finelesecolului al X-lea, fondnd dinastiileCapet, Valois siBourbon. Capetienii au condus Franta pn n1792, cnd Revolutfrancez a pus bazele unei republici, ntr-o perioad de schimbri radicale ncepute pe 14 iulie 1789, o dat cu cdereaBastiliei.

Prestigiul international al Frantei a crescut spre sfrsitulsecolului al XII-lea si pe parcursulsecolului al XIII-lea, antingnun apogeu n perioada cruciadelor, sub regele Ludovic cel Sfnt. n perioada regelui Filip II August, regele Frantei si ntinde autoritatea pe ntreg teritoriul dintre Pirinei siCanalul Mnecii. Rzboiul de o sut de anipurtat mpotrivadinastiePlantagenet(si, ulterior, mpotriva dinastiei Lancaster) ce controlautronul Angliei, a umbrit imaginea Frantei pe plainternational, conflictul lund sfrsit la finele secolului al XV-leacu victoria dinastiei Valois, ceea ce a dus la consautorittii regale care a devenit incontestabil n secolele urmtoare.

Renasterea si absolutismul

Secolul al XVI-lea este marcat de dominatia Spaniei ce se uneste cu domeniile DinastieiHabsburgilor, conductori aiSfntului Imperiu Romano-German. Aceast nou putere intr n repetate rnduri n conflict cu regii Frantei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lascauxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lascauxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_IX-lea_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_IX-lea_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Celthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_I_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_I_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu_timpuriuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu_timpuriuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Francihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Francihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Francihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Cape%C8%9Bienilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clovis_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clovis_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/507http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Merovingian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_VIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Carolingian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Carolingian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Francia_oriental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Francia_oriental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Francia_occidental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lotharingiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lotharingiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/842http://ro.wikipedia.org/wiki/842http://ro.wikipedia.org/wiki/Jur%C4%83mintele_de_la_Strasbourghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jur%C4%83mintele_de_la_Strasbourghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jur%C4%83mintele_de_la_Strasbourghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jur%C4%83mintele_de_la_Strasbourghttp://ro.wikipedia.org/wiki/987http://ro.wikipedia.org/wiki/987http://ro.wikipedia.org/wiki/Hugo_Capethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hugo_Capethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hugo_Capethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_regilor_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_Xhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valoishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valoishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bourbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bourbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/14_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/14_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1789http://ro.wikipedia.org/wiki/1789http://ro.wikipedia.org/wiki/Bastiliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_cel_Sf%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_cel_Sf%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_cel_Sf%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filip_al_II-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filip_al_II-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_o_sut%C4%83_de_anihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_o_sut%C4%83_de_anihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_de_Plantagenethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_de_Plantagenethttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_de_Lancaster&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_de_Lancaster&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_suverani_din_Insulele_Britanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XV-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XV-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Habsburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romano-Germanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lascauxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_IX-lea_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Celthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_I_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu_timpuriuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Francihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Franciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Cape%C8%9Bienilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clovis_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/507http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Merovingian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_VIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Carolingian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Francia_oriental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Francia_occidental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lotharingiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/842http://ro.wikipedia.org/wiki/Jur%C4%83mintele_de_la_Strasbourghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jur%C4%83mintele_de_la_Strasbourghttp://ro.wikipedia.org/wiki/987http://ro.wikipedia.org/wiki/Hugo_Capethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_regilor_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_Xhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valoishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bourbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/14_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1789http://ro.wikipedia.org/wiki/Bastiliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_cel_Sf%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filip_al_II-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_o_sut%C4%83_de_anihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_de_Plantagenethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_de_Plantagenethttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_de_Lancaster&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_suverani_din_Insulele_Britanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XV-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Habsburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romano-German

7/27/2019 Totul despre Franta

6/7

succese de o parte si de alta.Rzboaiele Religiilormarcheaz sfrsitul secolului al XVI-lea si totodat sfrsituValois.

Abia cu venirea lui Henric al IV-leasi Ludovic al XIII-leacu ministrul suRichelieu, Franta a reusit s ias din conul de umbr (1648 si 1659). Perioada care a urmat a fost cea mai fast din istoria acestei tri. De la regelLudovic al XIlealaNapoleon Bonaparte(1659-1815), Franta a dominat scena international pe plan militar, diplomatic si

Aceast perioad este marcat si de debutulImperiului Colonial Francez, dar datorit nehotrrii regeluiLudovic al XVleaFranta nu reuseste s si impun suprematia n anumite regiuni ale globului, n detrimentul Imperiului Britanic.

Revolutia si Primul Imperiu

Dificulttile financiare, refuzul reformelor si conditiile de viat precare ale poporului au condus laRevolutia Francezntre1789si 1799. Acest episod naste n primul rndDeclaratia drepturilor omului si ale cetteanului si duce la promovareidealurilor de libertate, egalitate si fraternitate. Monarhia absolutist a luat sfrsit fiind nlocuit de un 3-14 septembrie 1789care la rndul ei s-a ncheiat la 10 august 1792.

Prima Republic a luat fiint la 21 septembrie 1792, prin editarea Constitutiei anului I avnd la conducere un grevolutionar. La22 august 1795Constitutia celui de-al III-lea an a instaurat Directoratul, nlocuit prin Constitutia celu

al VIII-lea an,13 decembrie 1799de ctre Consulat. Pe 18 mai 1804, n cel de-al XII-lea an al republicii, a luat fprimul Imperiu sub conducerea luiNapoleon Bonaparte. Acesta, n urma campaniilor sale militarea reusit s controlezcea mai mare parte din Europa, puterea fiindu-i ns diminuat de rzboaiele purtate cu Marea Britanie, Prusia, AustriasiRusia. Episodul se ncheie n anul 1815 cu revenirea pe tron a Burbonilor.

Secolul XIXRevolutia din 1830ilustrat deEugne Delacroixn Libertatea conducnd poporul n ciuda unei tentative de monarhie constitutional odat cu restaurarea monarhiei n 1815, tensiuniletimpul domniilor lui Ludovic al XVIII-leasi apoi n timpul luiCarol al X-leaau condus laRevolutia din 1830 n urma creiLudovic-Filip I, dintr-o ramur inferioar a familiei Burbonilor, a fost instaurat ca nou monarh si era sustiOpozitia din partea suporterilor ramurii principale a familiei Burbonilor, a Bonapartistilor si a republicRevolutia francez de la 1848 ce a instaurat un regim prezidential, a doua republic francez.

n data de2 decembrie 1851, presedintele republicii,Louis-Napolon Bonaparte, nepotul lui Napoleon Bonaparte,organizeaz o lovitur de stat n urma creia este numit mprat sub titlul deNapoleon al III-lea. n timpul celui de-aldoilea imperiu, Franta cunoaste o dezvoltare industrial puternic, bazat pe o economie liberal. n planexterne, Franta si asigur sustinearea din parteaRegatului Unitn urma Rzboiului Crimeiice i permite s si alipearegiuni dinPiemont (Nisasi Savoia). n ciuda acestui fapt, unele actiuni ale regimului i aduc numerosi opozexterni, iar decizia de a se angaja ntr-un rzboi contraPrusiei, n1870, a dus la cderea Imperiului n urmaBtliei deSedan. Pierderea regiunilor Alsacia si Lorenaprecum si numeroasele indemnitti cerute de ctre nou formatu ImperiuGerman au creat un resentiment national puternic.

A treia Republic

EmblematicaAfacere Dreyfus n urma cderii Imperiului organizarea statului evolueaz ctre un regim parlamentar cunoscut sub numele de A Treia Republic Francez. Sub aceasta Franta cucereste un vast Imperiu Colonialn Africa occidental si ecuatorial (Maroc, Tunisia, Mali, Guineea, Mauritania, Senegal, Coasta de fildes, Madagascar) si nIndochina. n urmaPrimului Rzboi Mondial Franta iese victorioas dar sufer pierderi demografice si economice imeneconomic si politic din anii 1930faciliteaz capitularea Frantei la nceputul celui de al doilea rzboi mondialn 1940 cduce la dizolvarea celei de a treia republici si la instaurarea Regimului de la Vichy, regim fascist aliat alGermanieiNazisteaflat sub conducereaGeneralului Ptain. Regimul este contestat de ctre guvernul Frantei liberedin exil laLondra, sub conducerea generalului Charles de Gaulle, si rezist pn n 1944.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Religiilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XIII-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XIII-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Richelieuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1659http://ro.wikipedia.org/wiki/1659http://ro.wikipedia.org/wiki/1815http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Colonial_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Colonial_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1789http://ro.wikipedia.org/wiki/1799http://ro.wikipedia.org/wiki/1799http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Declara%C8%9Bia_drepturilor_omului_%C8%99i_ale_cet%C4%83%C8%9Beanului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Declara%C8%9Bia_drepturilor_omului_%C8%99i_ale_cet%C4%83%C8%9Beanului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/3_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/3_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/3_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/14_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1789http://ro.wikipedia.org/wiki/10_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/10_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/10_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792http://ro.wikipedia.org/wiki/21_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/21_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/21_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792http://ro.wikipedia.org/wiki/22_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1795http://ro.wikipedia.org/wiki/Directorathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Directorathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Directorathttp://ro.wikipedia.org/wiki/13_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/13_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1799http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consulat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consulat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/18_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/18_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1804http://ro.wikipedia.org/wiki/1804http://ro.wikipedia.org/wiki/1804http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboaiele_napoleonienehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboaiele_napoleonienehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1815http://ro.wikipedia.org/wiki/1815http://ro.wikipedia.org/wiki/1815http://ro.wikipedia.org/wiki/Burbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Burbonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_din_1830&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Eug%C3%A8ne_Delacroixhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Libertatea_conduc%C3%A2nd_poporulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Libertatea_conduc%C3%A2nd_poporulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_X-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_din_1830&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_din_1830&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic-Filip_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83_de_la_1848http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83_de_la_1848http://ro.wikipedia.org/wiki/A_doua_republic%C4%83_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/A_doua_republic%C4%83_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/2_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1851http://ro.wikipedia.org/wiki/Louis-Napol%C3%A9on_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Louis-Napol%C3%A9on_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_al_III-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_Imperiu_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_Imperiu_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piemonthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piemonthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Savoiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Savoiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1870http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_a_Sedan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_a_Sedan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alsacia-Lorenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alsacia-Lorenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Germanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Germanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Germanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Germanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Afacerea_Dreyfushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Afacerea_Dreyfushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regim_parlamentar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regim_parlamentar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Treia_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Treia_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Colonial_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Colonial_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunisiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guineeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guineeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guineeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senegalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coasta_de_filde%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Coasta_de_filde%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Madagascarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madagascarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indochinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1930http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1930http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_de_la_Vichyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_de_la_Vichyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_de_la_Vichyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_Nazist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_Nazist%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Generalul_P%C3%A9tain&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba_liber%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba_liber%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaullehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaullehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1944http://ro.wikipedia.org/wiki/1944http://ro.wikipedia.org/wiki/1944http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Religiilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_al_IV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XIII-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Richelieuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1659http://ro.wikipedia.org/wiki/1815http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Colonial_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1789http://ro.wikipedia.org/wiki/1799http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Declara%C8%9Bia_drepturilor_omului_%C8%99i_ale_cet%C4%83%C8%9Beanului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/3_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/14_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1789http://ro.wikipedia.org/wiki/10_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792http://ro.wikipedia.org/wiki/21_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792http://ro.wikipedia.org/wiki/22_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1795http://ro.wikipedia.org/wiki/Directorathttp://ro.wikipedia.org/wiki/13_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1799http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consulat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/18_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1804http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboaiele_napoleonienehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1815http://ro.wikipedia.org/wiki/Burbonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_din_1830&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Eug%C3%A8ne_Delacroixhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Libertatea_conduc%C3%A2nd_poporulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_X-lea_al_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_din_1830&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic-Filip_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83_de_la_1848http://ro.wikipedia.org/wiki/A_doua_republic%C4%83_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/2_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1851http://ro.wikipedia.org/wiki/Louis-Napol%C3%A9on_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_al_III-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_Imperiu_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_Imperiu_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piemonthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Savoiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1870http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_a_Sedan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_a_Sedan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alsacia-Lorenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Germanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Germanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Afacerea_Dreyfushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regim_parlamentar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Treia_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Colonial_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunisiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guineeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senegalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coasta_de_filde%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Madagascarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indochinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1930http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_de_la_Vichyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_Nazist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_Nazist%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Generalul_P%C3%A9tain&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba_liber%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaullehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1944

7/27/2019 Totul despre Franta

7/7

Franta dup al Doilea Rzboi Mondial [modificare]

n urma celui de al Doilea Rzboi Mondial, de la 27 octombrie 1946 intr n vigoare cea de-A Patra Republic France fondat dup principiile celei de a treia republici. Instabilitatea guvernamental datorat regimului putcu un numr mare de partide precum si problemele din Imperiul Colonial sub formarzboaielor din Indochinasi dinAlgeriaau condus la o criz ce a necesitat schimbarea constitutiei. n ciuda aceste instabilitti si a schim

de guverne, Franta a manifestat o coeren puternic n ceea ce a nsemnat constructia european, fiindsustintori ai Comunittii Europene a Crbunelui si Oteluluisi apoi a Tratatului de la Roma ce a pus bazele PieteiComune. De asemenea dezvoltarea industriei nucleare a permis Frantei s desfsoare o politic indepeanii1960.

Constitutia celei de-a Cincea Republici Franceze din 1958, redactat sub influenta lui Charles de Gaulle pune unui sistem parlamentar ce se va dovedi mai stabil dect precedentul. Ulterior constitutia este modificpresedintelui sunt sporite astfel nct republica este considerat ca fiind semi-prezidential. Revoltele mai 1968auavut importante consecinte asupra situatiei social-economice si culturale din Franta. Dinanii 1950 reconcilierea si apocooperarea cu Germaniai-au permis Frantei s joace un rol important n cadrul constructiei europene, acerespingeriiTratatului Constitutional European n mai2005, fiind considerat o tar partizan conceptului de oUniuneEuropeanputernic integrat din punct de vedere politic.

Comertul este foarte activ, Franta avand o pondere de peste 5% in comertul mondial.Exporta: masini si utilaje, utilaje de transport, fona si otel, produse textile, grau, produse pchimice, metale neferoase, fructe, vin.

Statuia Libertatii a fost initial ridicata in Paris in 1884 ca parte a darului facut de Franta Statestatuie era pe atunci neterminata si a fost transportata, pe apa, spre New York unde a fost terminata. Gau construit o versiune de dimensiuni mai mici a statui deja faimoase, care astazi este asezata pe o inSenei, langa Turnul Eiffel.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba&action=edit&section=10http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba&action=edit&section=10http://ro.wikipedia.org/wiki/27_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/27_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1946http://ro.wikipedia.org/wiki/1946http://ro.wikipedia.org/wiki/1946http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Patra_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Indochina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Algeria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%83_a_C%C4%83rbunelui_%C8%99i_O%C8%9Beluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%83_a_C%C4%83rbunelui_%C8%99i_O%C8%9Beluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Cincea_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Cincea_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mai_1968&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mai_1968&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1950http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1950http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_instituire_a_unei_Constitu%C8%9Bii_pentru_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_instituire_a_unei_Constitu%C8%9Bii_pentru_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba&action=edit&section=10http://ro.wikipedia.org/wiki/27_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1946http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Patra_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Indochina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Algeria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%83_a_C%C4%83rbunelui_%C8%99i_O%C8%9Beluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Cincea_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mai_1968&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1950http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_instituire_a_unei_Constitu%C8%9Bii_pentru_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83