totul despre perusiIngrijirea perusilor Dintre toate rasele de papagali cei mai des intalniti in casele noastre sunt perusii . De aceea l-am ales pentru o scurta prezentare a "regulilor" de ingrijire. Colivia In primul rand pe fundul coliviei se pune nisip dezinfectat (spalat si ars pe o tabla pe flacara la aragaz) iar peste nisip se pun coji de oua sfaramate, uscate. Se schimba zilnic apa din eprubeta iar cel putin o data pe saptamana se va pune in apa impermanganat de potasiu (pana la o culoare roz deschis). Mancarea Mancarea de baza este meiul, iar pe langa mei se mai pune in mancare glant si dughie. Perusul mai mananca si alte seminte ca: ovaz si floarea soarelui. Pe langa seminte se mai da de mancare miez de paine, mamaliga, branza dulce si cartof fiert. Ca fructe si verdeata i se poate da mar, banana, patrunjel verde si papadie (sa fie curate fara apa pe ele pentru ca daca verdeata are apa pe frunze produce diaree). Se mai pregateste un amestec numit hrana moale, care se face dintr-un ou fiert tare, sfaramat cat mai marunt, de obicei cu o furculita, un morcov dat prin razatoarea cea mai marunta, care se amesteca, cu 2-3 lingurite de pesmet (poate sa fie si gris sau malai) si se mai pune 2-3 varfuri de cutit de praf de coaja de ou facut la rasnita de cafea. Acesta se adauga pentru ca, contine calciu. Amestecul de hrana moale se tine la frigider si i se da intr-un capacel (se da la temperatura camerei). In colivie se mai pune intr-un suport si un os de sepie langa unul din betele pe care sta papagalul. In apa se va pune de cel putin o data pe saptamana cate 2-3 picaturi de polivitamina Romvac3 care contine gama de vitamine b, k, c, a si e. Aceasta se cumpara de la farmacia veterinara si are rolul de a veni ca un supliment pe langa mancare. Hrana papagalilor - in concordanta cu nevoile nutitive si energetice Nevoile papagalului: -apa; -saruri minerale; -aminoacizi; -vitamine; -glucide; -lipide, proteine. Pentru papagali nevoia nutritiva si nevoia energetica sunt esentiale. Nevoile energetice sunt variabile in functie de temperatura(anotimp), de activitatea naturala (daca specia detinuta este calma, activa), de perioada de reproducere. Nevoia de substante nutritive este deosebit de importanta pentru

crestere. Nu pierdeti niciodata din vedere ca in hranirea pasarilor trebuie sa evitati: -o alimentatie prea bogata - supradozare vitaminica; -o alimentatie prea saraca, mai ales in sezonul de reproducere, in perioada de crestere sau iarna, acestea fiind perioade cand forta vitala depinde de caloriile primite care se cosuma usor si trebuie compensate. Vitaminele din hrana pasarilor Multe pasari, mai ales cele crescute in singuratate, primesc o hrana foarte putin variata, compusa din grane si din preparate din mere, care insa duce la carente in vitamine si la maladii de ficat. Tabloul de mai jos va va ajuta sa echilibrati hrana pasarii dumneavoastra - sunt prezentate functiile vitaminelor si alimentele in care se gasesc : Vitamina A - liposolubila - necesara cresterii, vederii nocturne - Legume verzi si galbene : varza, morcovi, fructe proaspete Vitamina D - liposolubila - intervine in formarea oaselor, a metabolismului calciului si fosforului, necesar absorbtiei calciului - ulei de ficat de morun, ulei de somon, galbenus de ou Vitamina E - liposolubila - protejeaza tesutul de oxidare - uleiuri vegetale, grane si cereale, germeni de grau, salata Vitamina B1 - participa la degradarea hidratilor de carbon, influenteaza functia cardiaca si nervii cereale degrane, oua, drojdie Vitamina B2 - hidrosolubila - necesara metabolismului celular si transformarii alimentelor in energie, influenteaza productia hormonala - cereale si grane, ou, legume verzi, drojdie Vitamina B6 - hidrosolubila - prezenta in formarea globulelor rosii si a antocorpilor - cereale, grane, banane, legume, germeni de grau, drojdie Vitamina H - hidrosolubila - necesara metabolismului hidratilor de carbon, a proteinelor si a grasimilor - galbenus de ou,legume verzi Vitamina C - hidrosolubila - participa la sinteza tesutului conjunctiv, a hormonilor si la cicatrizare citrice, varza, cartofi, legume proaspete, rosii, kiwi Semnificatia tipetelor papagalului Cand un papagal tipa este pentru ca el vrea sa aiba ceva sau ii lipseste

ceva . Mai multi crescatori au declarat din experienta proprie ca papagalii lor tipa numai atunci cand nevoile lor nu sunt satisfacute : baia, legumele, fructele, dulciurile. Cel mai bine este sa intelegem cat mai repede necesitatile papagalilor, pentru ca necesitatea acestora de a tipa sa fie cat mai redusa. O pasare careia i se da atentie, care se simte in familie si cu dorintele indeplinite este o pasare fericita si implinita, care va vocaliza de placere. In natura papagalii tipa pentru a comunica intre ei, pentru a semnala un pericol, pentru a semnala un copac cu fructe, pentru a atrage partenerul. Tipetele lor trebuie sa strabata distante, pentru a ajunge la urechile celor carora le sunt destinate. In captivitete tipa pentru acelasi lucru : castronelul este gol, pentru a atrage atentia stapanului ; o persoana straina reprezinta un pericol si el tipa pentru a atrage atentia celor din casa. Tipetele papagalului pot deveni stresante si deranjante in casa la noi ; pentru aceasta trebuie sa ne amintim ca papagalul are in captivitate o viata de cuplu foarte intens traita ; disparitia unui membru al cuplului reprezinta o adevarata drama pentru supravietuitor. Izoland un papagal singur cand toata familia se aduna acasa, pentru a avea liniste, ne expunem la tipete care sunt expresia profundei lui nefericiri. Trebuie sa ne obisnuim sa consideram papagalul un animal inteligent si sa-i oferim preocupari care sa-l impiedice sa se plictiseasca. In natura, ei sunt ocupati tot impul cu activitatile zilnice si plictiseala nu are timp sa apara. In colivie totul ii este adus la cioc ; el nu are mare lucru de facut decat sa ne atraga atentia prin nazdravanii sau tipete. A le capta atentia prin ascunderea nucilor, de exemplu sau prin alte joculete sunt alte metode de a evita tipetele lor de atentionare Asigurati-va in primul rand ca exista un medic veterinar in zona unde locuiti sau cel putin cineva care are "habar" despre pasari. Doar pentru ca ati platit putin pe pasarea voastra nu inseamna ca trebuie sa spuneti atunci cand este bolnava "lasa ca imi iau alta !".Nu va permiteti o vizita la medicul veterinar? Aceasta nu este o scuza si trebuia sa va ganditi inaite sa aduceti aceasata minunata pasare in casa voastra. Doua vorbe despre veterinari : Daca medicul va recomanda medicatie in apa exista o singura solutie: Gasiti alt medic!! Orice medic veterinar calificat stie foarte bine ca medicatia in apa este complet ineficientaiar dozajul nu este niciodata la fel totul depinzand de cata apa si cat de des bea perusul. Daca pasarea este foarte bolnava sunt sanse sa nu bea deloc (sau foarte putin) .Un medic veterinar calificat va va arata cum sa administrati medicatia pe gura. Considerati ca pasarea voastra este bolnava?Nu ezitati sa o duceti la medic.Chiar si cateva ore de intarziere pot face diferenta dintre viata si

moarte. In salbaticie pasarile incearca sa isi ascunda bolile, lucru absolut normal deoarece o pasare slabita nu este altceva decat masa altcuiva. Cateodata incearca sa isi ascunda boala pana aproape de a muri. Cateva semne ca pasarea este bolnava ar fi: Pufaie tot timpul Nu mananca.NOTA :Este normal ca o pasare noua sa manance foarte putin in primele zile.Acest lucru se datoreaza faptului ca este nervoasa si are nevoie de timp de acomodare. Pare adormita tot timpul Petrece mult timp pe "podeaua" coliviei Stranuta constant , voma. NOTA: Pasarile ocazional stranuta la fel ca oameni Mancarime excesiva Stranut umed Partea dorsala (cloaca) umeda si murdara. O pasare sanatoasa petrece mult timp ingrijindu-se Schimbarea vocalizei. Ex: O pasare care este de obicei foarte galagioasa devine foarte tacuta. Schimbarea personalitatii. Ex: O pasare care de obicei nu-i place sa fie alintata ,mangaiata etc. devine foarte cuminte sau o pasare care este blanda devine iritata si agresiva Scaderea rapida in greutate Nu este capabila sa stea intr-un picior. Daca pasarea voastra prezinta unul sau mai multe semne din cele prezentate mai sus nu mai asteptati faceti o vizita la medic sau cel putin sunati la el. In fond nu preferati sa aveti o alarma falsa si sa stiti ca pasarea este sanatoasa, fata de situatia cand pasarea moare deoarece nu v-ati gandit ca este ceva neinregula cu ea? Probleme de comportament Indiferent ce ar face pasarea gresit, scormoneste semintele ,ciupeste , tipa, fuge de dumneavoastra NU le loviti niciodata.Nu doar ca s-ar putea sa omorati pasarea (au gatul foarte fragil) ,dar s-ar putea ca pasarea sa nu mai aiba incredere in dumneavoastra iar aceasta duce la inrautatirea relatie. Perusii si pasarile in general nu inteleg lovitul ,stropitul cu apa ,tipatul etc. ca metode de corectie. Cea mai importanta comanda pe care pasarea trebuie sa o invete este " SUS " . Chiar daca ea sare pe deget de buna voie ar fi bine sa va faceti un obicei in a spune de fiecare data "SUS" inaite ca ea sa sara pe deget Vorbitul perusilor

Pentru a invata un perus sa vorbeasca este nevoie de un singur lucru: repetitie repetitie si iara repetitie. Oricum tineti minte ca perusii nu sunt cunoscuti pentru abilitatile lor de vorbire si marea majoritate a lor nu vorbesc De retinut este si faptul ca doar masculii vorbesc.Vocile lor, daca vorbesc, sunt foarte greu de inteles .Chiar daca abilitatea de a vorbi exista aceasta nu inseamna neaparat ca si pasarea dumneavoastra va vorbi.In concluzie nu fiti dezamagiti daca pasarea voastra nu va vorbi niciodata.Majoritatea NU o fac! Somnul Pasarea dumneavoastra are nevoie de 10 -12 ore de somn. Daca nu beneficiaza de aceasta perioada de odihna devine agitata.Daca nu doarme 10 ore odata la doua zile nu apar probleme de comportament dar ganditi-va ce agitati sunteti cand nu dormiti cateva nopti.Acelasi lucru se intampla si la pasarea voastra. Pentru a o ajuta sa doarma este indicat sa le acoperiti colivia astfel incat sa fie intuneric atat noaptea cat si dimineata deoarece la prima raza de soare se vor trezi. Daca pasarea are "frica" de noapte (zboara isteric prin cusca , tipa noapte) dezveliti colivia, aprindeti o lumina si vorbiti cu ea pana se calmeaza. Tine-ti minte ca pasarile sunt animale preventive in salbaticie si sperie repede din motive intemeiate . Alte animale Cainii si pisicile in special trebuiesc tinute departe de pasarea voastra in general.. "Dar pisica mea este foarte dulce si ea stie ca pasarile nu sunt snacksuri" .Cand se fac afirmatii de genul acesta ar trebui sa se tina seama de facptul ca pisicile si cainii sunt predatori. Chiar si cea mai dulce pisica sau caine poate sa fie cuprins de acest instinct si sa omoare pasarea intr-o fractiune de secunda. Mai mult saliva pisicii contine bacteria pasturella care este in general fatala pasarilor. Chiar daca coltii pisicii nu strapung prin piele bacteria ramane pe pene ,ea fiind inghitita ulterior cand pasarea isi curata penele Dieta ***** hrana sa fie 100% naturala, fara aditivi. NU :MANCARE COLORATA, ADITIVATA, BETIGASE (BATOANE) , BISCUITI SAU ALTE DESERTURI GASITE IN COMERT***** Dieta perusului vostru este foarte importanta si este cheia pentru a avea un perus sanatos.Hraniti pasarea voastra cu mixuri de seminte de cea mai buna calitate.Aceastea se gasesc in toate magazinele de specialitate.Dieta trebuie suplimentata cu fructe si legume proaspete

deoarece semintele asigura doar 50 % din necesarul perusului Incercati urmatoarele: GRENGUTE NATURALE DE MEI, FRUCTE : Mere , Grepfruit ,Kiwi , Mango , Nectarine , Portocale, Piersici, Pere, Capsuni , Rodie, Prune LEGUME : Morcovi , Broccoli , Spanac, Telina , Sfecla Alba (nu de zahar !! ) PLANTE :Trifoi Printre "favoritele" perusilor ar fi : merele , morcovii , sfecla alba, spanac NOTA : Aveti grija ca fructele si legumele sa fie: **** 100% NATURALE***** bine spalate taiate in bucatele mici la temperatura camerei proaspete Unii perusi s-ar putea sa nu manance fructe si legume imediat mai ales daca a fost hranit doar cu seminte.Perseverati deoarece s-ar putea sa dureze si pana la un an inaite sa se obisnuiasca cu ele si sa le manace ESTE INTERZIS : s a-i dati perusului ALCOOL , AVOCADO , CIOCOLATA !! Totodata evitati : Varza , Cofeina (ceai si cafea) , mancare veche , lapte si creme , cartof crud Curatatul coliviei O colivie murdara este o invitatie la boli!! De fiecare data cand hraniti perusul acesta in mod inevitabil va scapa o parte din mancare pe podeaua coliviei , mancare ce va aduna si adapostii o gramada de bacterii. Este indicat ca podeaua coliviei sa fie dotata cu o grila de metal astfel incat perusul sa nu aiba acces la resturi. Cocenii de porumb nu sunt indicati pentru a acoperii fundul coliviei chiar daca aveti grilaj de metal! Daca perusul apuca sa manance din coceni

vor aparea probleme la sistemul digestiv rezultand moartea prin infometare.Totodata asternutul din coceni dezvolta bacteria aspergillus ,o ciuperca care atunci cand este antrenata in aer de catre aripile perusului poate fi inhalata. Schimbati podeaua coliviei la fiecare 2 - 3 zile (sau mai des daca este posibil). Spalati podeaua coliviei saptamanal iar o data pe luna dezinfectati intreaga colivie. Un agent de inalbire bazat pe clor este cel mai indicat si totodata ieftin dar trebuie sa CLATITI bine colivia inainte de a pune perusul la loc. Cumpararea perusului! Cand planuiti sa cumparati un perus de la un pet shop sau de la un crescator privat este bine sa fiti informat si trebuie sa tineti minte ca chiar daca perusul in sine nu costa foarte mult, hranirea, gazduirea si timpul alocat lui este un cost continuu care include colivia,mancarea,vizite la veterinar si mult mult timp petrecut in compania lui. *NU cumparati un perus din impuls! Inaite de a cumpara un perus faceti cateva cercetari. Consultati o carte referitoare la ei, vorbiti cu alti propietari de perusi ,faceti investigatii pe internet. *Alegeti un magazin sau un crescator care ofera conditii bune perusilor.Aceste conditii includ o COLIVIE curata si loc de joaca, multe jucarii, APA proaspata, MANCARE proaspata si angajati care pot sa va ofere informatii utile *Alegeti o pasare care are partea dorsala curata.O parte dorsala murdara este o indicatie a unei proaste igiene, probleme digestive sau a altor probleme medicale *Aveti grija ca fosele nazale sa fie curate ! Evitati sa cumparati pasari care prezinta pe cioc sau pe fosele nazale o mucoasa.Aceasta este o informatie clara ca pasarea are probleme respiratorii *Un perus jucaus si atent la ce se petrece in jurul lui este preferat perusului mic,tacut care sta singur in coltul coliviei *Penele si aripile. Un perus sanatos trebuie sa aiba toate penele . Chiar daca penele de pe aripi trebuiesc scurtate fiti siguri ca sunt toate la locul lor.Penele trebuiesc sa fie stralucitoare. *Cautati un perus cu aptitudini sociale.Un perus social fericit va fi jucaus cu alti perusi din colivie ***NU va grabiti cand cumparati un perus.Observati cu atentie toate detaliile prezentate mai sus . COLTUL FARMACEUTIC

In orice locuinta a unui crescator -indiferent daca aveti un perus sau mai multi- trebuie sa existe un colt destinat produselor faarmaceutice de uz veterinar. E adevarat ca unele medicamente sau adjuvante naturale de uz uman pot fi utilizate cu real succes si in cazul perusilor insa exista si produse speciale , numai pt animale, care sunt absolut necesare in "coltul dvs farmaceutic" . Iata , in cele ce urmeaza , o parte din ele, cele considerate de majoritatea crescatorilor profesionisti ca fiind indispensabile : -antibiotice (streptomicina, oxitetraciclina) -dezinfectante(apa oxigenata, rivanol, aloe-first, albastru de metil, hipermanganat de potasiu) -betisoare cu vata ( din cele care se folosesc pt bebelusi) -comprese sterile -bandaje -vata medicinala -leucoplast -pudra antiseptica -unguente oftalmologice -unguente cu antibiotice -fiole cu vitamina B12 -ulei mineral (sau ulei alimentar) -pliculete cu ceai de musetel -miere de albine -gel stabilizat de aloe-vera -fiole cu vitamina k -fiole cu vitamina C Atunci cand apar diverse simptome de boala si va hotarati sa mergeti cu pasarea la medicul veterinar ori vreti doar sa il sunati sa ii cereti sfatul , trebuie, inainte de toate, sa va pregatiti o serie de raspunsuri la intrebarile specialistului. Astfel, el va poate chestiona in ceea ce priveste: -varsta perusului? -de cand il aveti? -cati perusi aveti? -ce alte pasari sau animale de casa mai aveti? -ati adus de curand in casa alte pasari? -a fost cineva din familie bolnav de ceva anume, de curand? -ati avut curand musafiri bolnavi de ceva anume? -care sunt principalele simptome? -pasarea se hraneste, bea apa? daca nu, de cand nu mai face asta? -a mai fost bolnav? ce fel de boli? -ce tratament i s-a administrat in ultimele zile? Toate aceste date si multe altele pe care medicul le poate solicita, sunt indispensabile specialistului pt a diagnostica in mod corect afectiunea si pt a prescrie tratamentul firesc in acea situatie. Tocmai de accea este

bine ca atunci cand procurati pasarea sa va interesati de varsta ei, de la ce crescator provine, daca crescatoria de unde provine s-a depistat vreodata vreo boala infectioasa, ce fel de tratamente s-au utilizat etc. Puteti, de asemenea, sa faceti dumneavoastra insiva un "carnet de sanatate" al perusului in care sa notati toate aceste date si pe care sa-l pastrati "la zi" cu evenimentele care apar pe parcursul vietii lui, pe care sa-l aratati medicului veterinar atunci cand ajungeti cu pasarea la el. In orice situatie , insa, crearea unor conditii de viata propice, mentinerea unor diete echilibrate si dragostea pe care i-o aratati zi de zi perusului dumneavoastra, il vor pastra pe acesta departe de afectiuni majore, vesel si jucaus, o adevarata incantare pt spiritul si sufletul dumneavoastra! Boli pulmonare la perusi[u][/u] A paratul respirator al pasarilor - implicit si al perusilor - nu este compus doar din pulmoni, ci si din saci aerieni, cu roluri cel putin la fel de importante ca si cele ale pulmonilor propriu-zisi. Dintre acestea, amintim asigurarea rezervei de oxigen necesar in timpul zborului, asigurarea flotabilitatii, scaderea densitatii corporale etc. O alta particularitate a aparatului respirator este absenta pleurei (acea foita care inveleste pulmonii si fata interna a cutiei toracice). Din aceasta cauza, orice traumatism superficial pe regiunea costala, infectat, poate determina aparitia unor fenomene patologice cu reflectare pulmonara. Majoritatea bolilor pulmonare la perusi au componenta infectioasa, adica sunt produse de microbi: bacterii, virusi - cei ai gripei aviare pot afecta si perusii - si chiar fungi (ciuperci). Simptome Chiar daca sunt produse de agenti microbieni care au diferente semnificative intre ei, manifestarile clinice ale afectiunilor pulmonare sunt, de obicei, cam aceleasi: scaderea apetitului, lipsa vioiciunii caracteristice, perusul nu mai canta sau zgomotele sunt modificate, pasarea sta zgribulita, chiar daca in camera este cald. Nu tineti pasarea pe traiectul curentilor de aer, trebuie sa-i vitaminizati apa de baut, iar daca pasarea sta zgribulita, asezati deasupra ei o lampa obisnuita ca sursa de caldura. Papagalii, ca si alte pasari, din cauza ca temperatura lor corporala fiziologic normala este situata intre 40 si 4344 grade Celsius, nu au ca mecanism de aparare febra, ci hipotermia. Cele prezentate anterior nu constituie decat masuri de prim ajutor, consultatia si tratamentul urmand a fi stabilite de medicul veterinar. Bolile ochilor Scurgerile oculare intalnite uneori sunt determinate de prezenta unui corp strain la nivelul ochiului sau eventual de o infectie. In acest caz, se va curata cu grija ochiul si se va aplica o solutie cu antibiotice.

Umflarea pleoapelor si conjunctivita intalnite la testoase sunt determinate in principal de carenta in vitamina A. Se pot distinge mai multe stadii si anume: simpla tumefierea a ploapelor, ploape lipite de un lichid muco-purulent etc. Tratamentul consta in aplicarea unor unguente in care sunt inglobate vitamina A si administrarea unor ratii bogate in vitamina A. De asemenea, de 2 ori pe saptamana, se pot administra injectii cu vitamina A. Administrarea acestei vitamine nu trebuie sa fie excesiva, caci hipervitaminoza este si ea periculoasa, asa dupa cum a-a aratat in acest capitol. Otitele. Absenta pavilionului auricular si al conductului auditiv extern fac ca timpanul sa fie foarte superficial, practic la nivelul pielii. Maladia se manifesta sub forma unei umflaturi ce se gaseste amplasata la jumatatea distantei intre ochi si comisura labiala care ridica timpanul. Este mentionata mai rar la testoase. Raia varoasa la pasarile de companie Este o boala parazitara intalnita mai ales la galinacee: gaini, curci, fazani fiind mai rar intalnita la pasarile de colivie, indeosebi la papagali. Este provocata de un acaridian din clasa acaridienilor psorici care traieste la suprafata sau in grosimea epidermului afectand picioarele in zonele lipsite de pene iar in cazul papagalilor cuprinde si narile si ciocurile acestora. Femela acestui parazit formeaza sub solzii epidermici loje, microtunele in care depune larve vii fiind vivipare. In anumite conditii depune si oua dar nu se stie daca ele au importanta in perpetuarea speciei. Ciclul biologic al parazitului cuprinde un stadiu larvar si doua stadii nimfale si dureaza 20-26 zile. Se intalneste mai des in crescatorii unde pasarile sunt supra-aglomerate dar s-au semnalat si cazuri la pasari izolate provenite din aceste crescatorii. Raia varoasa se transmite prin intermediul solului, a coliviilor si accesoriilor murdare, neigenizate, contact direct cu pasari deja bolnave. Boala se manifesta printr-o dermatita crustoasa, de culoare alb varoasa sau crem. In cazul perusilor, unde este cel mai des intalnita, crustele pot acoperi si ochii, narile si ciocul formand adevarate peruci. La o examinare mai atenta a acestora putem observa o structura spongioasa si tare. Tratamentul este la nivel local si consta in 3 faze succesive dupa cum urmeaza:

1.Initial inmuiem crustele formate cu apa calda glicerinata sau saponata eventual apa distilata sau ceai de musetel. Aceasta se poate realiza prin tamponarea locurilor afectate cu tampoane de vata inmuiate in respectivele solutii. Trebuie avuta mare grija la modul in care manipulam pasarea deoarece se poate intampla ca in urma prinderii si contentionarii indelungate sa survina socul de prindere, fracturi si chiar moartea. De aceea se va umbla cu grija nebruscand si nestresand pasarea inutil. 2.Odata inmuiate crustele le vom indeparta printr-un raclaj usor dar nu foarte profund incat sa ajungem la tesutul viu vascularizat. Dupa ce sunt indepartate crustele putem aplica neguvon fie in amestec cu solutii uleioase gen solutie de vitamina A uleioasa fie amestec cu unguente pe baza de lanolina gen osmatim. Dozarea neguvonului trebuie facuta cu mare grija datorita toxicitatii acestuia, nedepasind o concentratie de 2 la mie. 3.Aplicarea se va face prin tamponari ale zonelor afectate operatia trebuind a fi repetata zilnic pana la inmuierea si indepartarea tuturor crustelor existente. Concomitent se va trece la o dezinfetie severa a amplasamentului incluzand oparirea custii si folosirea unui antiparazitant, aruncarea betelor pe care sta pasarea si montarea unora noi, spalarea cu apa fiarta clocotita a tuturor vaselor de hrana, apa,cuibare. Trebuie avut in vedere si spalarea mainilor ori de cate ori intram in contact cu pasarea sau cu ustensile coliviei. Semnificatia tipetelor papagalului: Cand un papagal tipa este pentru ca el vrea sa aiba ceva sau ii lipseste ceva . Mai multi crescatori au declarat din experienta proprie ca papagalii lor tipa numai atunci cand nevoile lor nu sunt satisfacute : baia, legumele, fructele, dulciurile. Cel mai bine este sa intelegem cat mai repede necesitatile papagalilor, pentru ca necesitatea acestora de a tipa sa fie cat mai redusa. O pasare careia i se da atentie, care se simte in familie si cu dorintele indeplinite este o pasare fericita si implinita, care va vocaliza de placere. In natura papagalii tipa pentru a comunica intre ei, pentru a semnala un pericol, pentru a semnala un copac cu fructe, pentru a atrage partenerul. Tipetele lor trebuie sa strabata distante, pentru a ajunge la urechile celor carora le sunt destinate. In captivitete tipa pentru acelasi lucru : castronelul este gol, pentru a atrage atentia stapanului ; o persoana straina reprezinta un pericol si el tipa pentru a atrage atentia celor din casa. Tipetele papagalului pot deveni stresante si deranjante in casa la noi ; pentru aceasta trebuie sa ne amintim ca papagalul are in captivitate o viata de cuplu foarte intens traita ; disparitia unui membru al cuplului reprezinta o adevarata drama pentru supravietuitor. Izoland un papagal singur cand toata familia se aduna acasa, pentru a avea liniste, ne

expunem la tipete care sunt expresia profundei lui nefericiri. Trebuie sa ne obisnuim sa consideram papagalul un animal inteligent si sa-i oferim preocupari care sa-l impiedice sa se plictiseasca. In natura, ei sunt ocupati tot impul cu activitatile zilnice si plictiseala nu are timp sa apara. In colivie totul ii este adus la cioc ; el nu are mare lucru de facut decat sa ne atraga atentia prin nazdravanii sau tipete. A le capta atentia prin ascunderea nucilor, de exemplu sau prin alte joculete sunt alte metode de a evita tipetele lor de atentionare Limbaj 1. Curatatul altei pasari pe cap - sau a parului dumnevoastra, este modul perusului de a spune: Te iubesc, te plac! 2. Aripile departate - se datoreaza caldurii excesive la care este expus perusul. E semnalul clar, ca are nevoie de putina racoare. 3. Cascatul - apare in urma oboselii, iar in cazuri repetate este semnalul clar, ca aerul este slab oxigenat. 4. Scarpinatul de un obiect - este multumirea pe care o aduce perusul sau o are perusul dupa o masa buna. 5. Tremuratul penelor - este metoda prin care perusul scapa/scutara de particulele de praf. Este de asemenea o metoda prin care perusul isi schimba starea de spirit, detensionandu-se. 6. Ciocul in penele din spate - somnul de acest tip apare in urma oboselii prea mari. 7. Statul intr-un picior - uneori este pozitia preferata de dormit, alteori la cei care de obicei nu o fac, statul intr-un picior e semnul unei mici boli. 8. Intinsul piciorului in spate - este iar o metoda de a scapa de tensiune, dar poate apare si ca un salut catre stapanul acestuia. 9. Ridicatul aripilor in lateral - daca se face rapid, este semnul unei reveniri dupa relaxare, insa uneori perusii folosesc aceasta metoda pentru a da impresia unui corp mai mare atunci cand curteaza o femela sau cand vor sa impresioneze un adversar. 10. Umflatul penelor - metoda de conservare a temperaturii corpului sau metoda de incalzire. Prin umflatul penelor se formeaza mici straturi de aer prins intre pene, si se formeaza astfel un strat izolator intre aerul exterior si corp.

Daca aveti experienta buna ( sau poate si rea) cu dr veterinari , va rog sa postati adresele si nr de telefon, ptr a fi de ajutor ( indiferent de locatie). Nr de tel a D-l Dr Tudor se stie , dar am inteles ca e f ocupat in ultimul timp. Asa ca orice alt dr priceput la pasari exotice, sau chiar crescatori buni, e bine de stiut! SEMINTE INCOLTITE SI GRAUL VERDE De doua sau trei ori pe luna este indicat sa administrati perusului dumneavoastra seminte incoltite. Acestea sunt foarte bogate in nutrienti si vitamine, reprezentand pt papagal ceea ce reprezinta energizantele pt noi oamenii. Semintele incoltite pot fi preparate astfel : se ia o lingura de seminte din cutia cu hrana a perusului , se spala bine, in cateva ape, dupa care se lasa la inmuiat intr-un vas cu apa, pana a doua zi. Atunci se spala din nou si se intind pe prosoape de hartie.Se lasa la incoltit stropind din cand in cand prosoapele de hartie ca sa se pastreze umede.Atunci cand semintelor le da coltul, se iau si se pun la uscat pe o tavita de metal. ATENTIE!!! A NU SE ADMINISTRA PERUSILOR SEMINTE INCOLTITE UMEDE!!! Daca nu sunt preparate cum trebuie semintele incoltite pot mucegai, devenind un real pericol pt sistemul digestiv al pasarilor. Un alt aliment natural pt perusul dumneavoastra este graul verde sau trifoiul . Semanati in tavite grau sau trifoi, pt a-i oferi prietenului dumneavoastra cateva mese sanatoase si placerea de a ciuguli frunzulite proaspete, crude, gustoase si hranitoare. Trebuie sa tineti insa cont ca nu orice planta rasarita in ghiveci sau tavite este buna pt perusi. Sfatul crescatorilor este sa nu lasati in camera in care zboara papagalul plante sau flori naturale, fiindca perusul, vazandu-le verzi, le poate ciuguli, iar unele dintre ele, cum este, de exemplu, muscata, il pot otravi. O dieta constand in hrana moale si sanatoasa este foarte importanta pentru pasari. Trebuie sa le oferiti adesea seminte inmuiate sau incoltite. Deoarece pasarile au nevoie de vitamina B, trebuie sa adaugati si grau la mixul de seminte. Graul incoltit contine multi nutrienti sanatosi si vitamina B. Fructele sau legumele proaspete trebuie de asemeni sa faca parte din dieta zilnica. Cum sa preparati si sa pastrati semintele incoltite Semintele incoltite reprezinta o tratatie foarte sanatoasa pentru pasari, daca sunt preparate cum trebuie. Ele se altereaza repede , si pot aduce prejudicii serioase sananatii pasarii daca sunt mancate alterate. De aceea, unii experti si crescatori sfatuiesc impotriva hranirii cu

seminte incoltite, ceea ce, din punctul meu de vedere, este o reactie exagerata. Daca preparati semintele cu grija, si nu le pastrati in conditii inadecvate sau pentru prea mult timp, acestea reprezinta un supliment foarte gustos la meniul pasarii Dumneavoastra, fara a prezenta vreun risc pentru sanatatea acesteia. Ce seminte sa folositi? Aproape toate mixurile de hrana contin ovaz decorticat, pasarea nemaitrebuind sa separe taratzele. Acestea nu sunt potrivite pentru a fi puse la incoltit, deoarece se degradeaza repede. De cele mai multe ori, aceste seminte decorticate de ovaz nu incoltesc, ci numai se inmoaie. De aceea, nu trebuie sa folositi pentru prepararea semintelor incoltite mixuri ce contin ovaz decorticat.Destul de putini dealeri specializati ofera mixuri de seminte bune de pus la incoltit, pentru perusi sau pentru alte specii de pasari. Se pot cumpara astfel de mixuri de pe internet, si puteti fi siguri ca sunt potrivite pentru a fi puse la incoltit. In primul rand, si cel mai important: IGIENA! Prepararea si pastrarea semintelor incoltite trebuie facuta in conditii stricte de igiena. Semintele incoltite se altereaza repede, si vor mirosi a acru, ranced sau mucegait. NICIODATA SA NU HRANITI ANIMALELE CU MANCARE MUCEGAITA SAU RANCEDA! Aruncati mancarea alterata, chiar daca numai o mica parte a acesteia este stricata va rog aruncati TOT, deoarece este foarte posibil ca mucegaiul sa fi atacat deja toata mancarea, si acest lucru sa nu poata fi observat cu ochiul liber. De asemeni, nu lasati niciodata semintele incoltite in colivie pentru mai mult de patru ore, mai ales vara, deoarece se vor altera potrivit, pentru a elimina posibilele bacterii, mucegai, etc. Mod de preparare Puneti semintele intr-o strecuratoare ( de preferat din material plastic), si clatiti sub robinetul de apa, acoperiti-le cu apa si lasati-le sa se umfle maxim 8 ore. ( de exemplu, peste noapte). Eu folosesc un recipient obisnuit ( oala, cana, etc), si le las neacoperite in bucatarie. Nu le lasati mai mult de 8 ore, deoarece vor incepe sa fermenteze. Dupa maxim 8 ore, clatiti din nou semintele in sita sub robinet. Lasati sa se scurga apa, apoi suspendati strecuratoarea peste vas. Acoperiti usor strecuratoarea cu capacul vasului pentru a tine praful la distanta. Lasati semintele la incoltit pentru 24 maxim 48 de ore la o temperatura constanta. O strecuratoare de plastic reprezinta alegerea cea mai potrivita, deoarece una de metal poate oxida, desi cele mai multe strecuratoare sunt confectionate din otel inoxidabil. Experienta, insa, a aratat ca cele mai multe strecuratoare confectionate din otel inoxidabil nu au trecut testul semintelor incoltite. Pentru a evita mucegairea, eu clatesc semintele incoltite sub robinet, la fiecare 12 ore. Dupa procesul de incoltire si dupa clatiri repetate puteti hrani pasarea cu semintele incoltite. Pasarile mele prefera semintele lasate la incoltit intre 12 si 36 ore. Nu le plac la fel de

mult semintele lasate mai mult la incolti. Se pare ca semintele preaincoltite nu sunt la fel de gustoase ca si cele care au muguri mici, aproape invizibili. Pastrarea semintelor incoltite Puteti tine semintele incoltite in frigider pentru pana la 3 zile, dar trebuie sa le serviti repede si sa le clatiti foarte bine inaite de a hrani pasarea. Va rog NU UITATI sa le lasati sa ajunga la temperature camerei inainte. Daca pasarea le va manca direct de la frigider, semintele vor fi prea reci gusa acesteia, si vor provoca inflamatii serioase. Pasarilor nu le plac semintele incoltite care sunt umede. Dupa clatire, lasati apa sa se scurga de pe semintele incoltite, inainte de a hrani pasarea cu ele. Uitati cum se face: clatiti semintele intr-o strecuratoare mica din plastic. Luati un prosop de ceai ( in text este tea towel, nu stiu exact care e corespondentul in limba romana) CURAT si impaturiti-o de cateva ori. Puneti strecuratoarea pe prosop si lasati-o acolo cateva minute. In acest timp, prosopul va absorbi excesul de apa. Preparati cantitatea potrivita O lingurita de seminte incoltite/ pasare/ zi. La inceput, e posibil ca pasarea sa evite sa guste mancarea. Aveti rabdare! Odata ce se obisnuieste cu semintele incoltite, le va adora si va devora cu placere portia zilnica. Pont: Imediat inainte de a hrani pasarea cu ele, presarati deasupra semintelor incoltite verdeata proaspata, tocata. Verdeata uscata e o alternativa gustoasa, daca nu exista proaspata la indemana. Pasarile mele savureaza semintele incoltite asezonate cu verdeata.

Sanatatea perusilor Chiar daca pe proprietarii de perusi nu-i incanta ideea ca perusii lor sa se imbolnaveasca, acestia se pot imbolnavi grav. Exista un numar mare de boli, pe care perusii le pot suferi. Cel mai important aspect este acela ca daca perusul tau este bolnav, trebuie sa-l duci neaparat la veterinar. Sistemul imunitar al unui perus este foarte slab, si chiar cea mai inofensiva infectie il poate omori. Ajutand perusul imediat, ii poate salva viata!. Proprietarii care detin mai multi perusi, ar trebui sa aiba cel putin o colivie de recuperare, unde pasarea bolnava poate fi tinuta. Picioare reci/fierbinti

Cu ajutorul temperaturii picioarelor, putem afla foarte starea de sanatate a perusilor. Masurarea temperaturii este foarte simplu de realizat, deoarece multor perusi le place sa stea pe degetele sau pe mana proprietarului. Cele mai bune rezultate sunt obtinute atunci cand pasarea este calma. Daca pasarea este suparata sau tocmai a zburat prin incapere, inima ii bate mai repede si temperatura picioarelor este mai mare ca de obicei. In concluzie ar trebui sa incerci sa masori temperatura, numai cand pasarea este relaxata si calma. Temparatura medie a corpului unui perus este in jur de 41 C (in partea de jos a corpului), iar temperatura picioarelor este in jur de 39 C. Incearca sa te obisnuiesti cu temperatura unui perus sanatos, pentru ca in cazul in care perusul s-ar imbolnavi, sa iti dai seama si sa-l duci la veterinar. Picioare fierbinti temporar Daca picioarele sunt fierbinti, atunci temperatura perusului este mai mare de 40 C. Acum priveste cu atentie penajul pasarii. Penele perusului sunt apropiate de corp? Pasarea isi tine aripile ca si cum ar sta pe un ou ? Atunci perusului ii este foarte cald. Vara , acest comportament este normal (este indicat sa-i asigurati o cadita cu apa ). O alta varianta, ar fi aceea ca perusul sa fi suferit un atac de panica. Picioare fierbinti pe o durata mai mare de timp Daca picioarele perusui raman fierbinti mai mult timp, cel mai probabil motivul este o infectie la rinichi. Daca organismul pasarii nu este vindecat , in totalitate, din urma infectiei, corpul acesteia se supraincalzeste. Daca se intampla asa ceva, pasarea trebuie dusa imediat la veterinar. Aceasta boala, daca nu este tratata la timp, este mortala pentru pasare. Atentie! Perusii mai "dolofani", au picioarele mai calde. In acest caz, picioarele calde, nu reprezinta un motiv de alarmare. Picioare reci temporar Daca perusul are picioarele reci, din cand in cand, acesta poate fi stresat. O alta explicatie a picioarelor reci , poate fi aceea ca perusul sa fi facut baie. Daca penajul pasarii, chiar si picioarele, sunt ude, temperatura corpului este putin mai mica ca de obicei. In cateva minute, temparatura ar trebui sa creasca la loc, deci nu aveti vreun motiv de ingrijorare. Daca picioarele perusului sunt reci cateva minute, de mai multe ori pe zi, poate fi un semn de boala ( disturbari ale sistemului cardiovascular ). Este important sa duceti pasarea la veterinar, cand apar astfel de

simptome. Picioare reci pe o durata mai mare de timp Cand picioarele perusului sunt reci, mereu, pasarea pare apatica, penele sunt pufoase si doarme mai mult decat o face in genaral, aceasta sufera, probabil, de o boala severa. In acest caz, este recomandat sa duceti pasarea la veterinar.

Boli ale perusilor 1. Tumori 2. Gusa - insuficienta iodului va duce la apariatia gusei 3. Febra (Psittacosis or parrot fever) - aceasta este cauzata de bacteria 'Chlamydia psittaci', si poate fi transmisa si la oameni. 4. Cnemodocoptes mites 5. Afectiuni ale ficatului 6. Virusul Polyoma 7. Afectiuni ale ciocului si ale aripilor. 8. Hipertrofie 9. Megabacteria 10. Infectii cu organisme straine * Daca perusul pe care l-ati achizitionat a invatat sa zboare repede si acum toata casa ii apartine, nu trebuie sa uitati ca un singur moment de neatentie din partea dumneavoastra ii poate fi fatal micutului papagal. De aceea, este necesara cunoasterea principalelor riscuri cu care se poate confrunta pasarea si modul in care puteti preveni aparitia accidentelor de orice natura. La fel ca orice alt animal de companie, si perusul trebuie protejat de pericolele care vin din afara sau din interiorul mediului ambiant al acestuia, care in acest caz se refera la apartamentul sau casa in care locuiti. De aceea, nu uitati niciodata usile de acces, spre exterior ,deschise, deoarece perusul ar putea fi tenta sa "arunce" o privire in afara perimetrului locativ, iar sansele de a se intoarce sunt de cele mai multe ori nule. * Daca, pe langa perus, mai detineti si alte animale de companie, caini sau pisici, este de preferat sa nu le tineti impreuna. Chiar daca s-au acomodat unii cu ceilalti si par sa se ignore, este de preferat sa-i tineti in camere separate. In caz contrar, cainii sau pisicile vor incerca sa prinda perusul, fie doar din joaca.

Un accident frecvent este cand perusul se loveste de geam, deoarece acesta nu cunoaste materialul de sticla si il confunda cu zona din afara perimetrului locativ. Va sfatuim ca, atunci cand lasati perusul liber prin camera, sa acoperiti toate ferestrele cu perdele sau cu draperii, pentru a preveni riscul accidentarii. Daca ferestrele sunt acoperite cu draperii lungi, cu falduri ample, este de dorit ca acestea sa fie confectionate dintr-un material usor, diafan. Materialele bogate si grele pot deveni adevarate capcane pentru perusii care se pot infasura in acestea. In incercarea disperata de a se elibera, pasarea se va zbate si se va rani. Se stie faptul ca aceste pasari nu pot inota si se pot ineca in cazul in care vor patrunde in acvarii sau in alte recipiente care contin apa. Asigurati-va ca acvariile sunt in permanenta acoperite, astfel incat perusul sa nu poata patrunde in acestea. Fiti atenti si la modul de utilizare a surselor de foc, cum ar fi aragazul, lumanarile, etc. Aparatele casnice si electrocasnice reprezinta de asemenea un alt pericol cu care se pot confrunta micile vietuitoare. Atentie la ventilatoarele care nu au elicea protejata ! Acestea pot rani grav sau chiar omori perusul. De aceea este indicat ca, inainte sa puneti aparatul in functiune, sa inchideti perusul in colivia lui, unde va fi ferit de un posibil accident. De asemenea exista riscul ca,in timp ce folositi fierul de calcat, perusul sa se aseze pe aparat si sa se arda. In cazul in care casa dumneavoastra este decorata cu multe obiecte de ornament, este bine sa le indepartati din zona de acces a perusului. Aceste pasari au obiceiul de a se aseza pe astfel de obiecte fragile. Daca in casa aveti plante otravitoare, un sfat bun este sa renuntati la acestea in momentul in care achizitionati un perus sau sa amenajati o camera speciala pentru plante, unde perusul sa nu aiba acces.

Trucuri alimentare In aceasta sectiune voi incerca sa va ofer cateva trucuri , cu care sa convingeti perusul sa manance orice. 1. Daca veti pune in colivie seminte necunoscute perusului, alaturi de cele pe care el e obisnuit sa le consume, cu siguranta le va ignora. In cazul in care perusul nu va avea acces la semintele cu care este obisnuit, in scurt timp va fi atat de flamand, incat va trebui sa manance noul tip de hrana. Nu trebuie, insa, sa infometati pasarea, 2-3 ore sunt de ajuns pentru a incuraja perusul sa consume noua hrana. Daca

perusul refuza sa consume noua hrana, dati-i din nou hrana obisnuita. 2. Perusii dumneavoastra nu consuma fructe ? Atunci taiati o bucata de mar, si fixati in miezul lui seminte preferate de perus. Apoi luati bolul cu seminte, si puneti in locul lui bucatica de mar. In acest mod, pasarea trebuie sa smulga din mar ca sa ajunga la seminte, descoperind ,poate, ca marul este delicios. 3. Daca aveti mai multi perusi care au deja un meniu variat, plasati-i in aceeasi colivie cu cei mofturosi. 4. Bolul cu seminte trebuie asezat , in colivie, cat mai sus. (pentru a fi la indemana perusilor). O pasare ar putea refuza un anume tip de hrana intr-o anumita perioada a anului, in alt anotimp consumand-o fara nici o ezitare. Conform recomandarilor veterinarilor, crescatorilor cea mai buna mancare este cea din pet-shop-uri, avand posibilotatea sa alegeti din mai multe sortimente (Kiri Kiri,Menu, Vitakraft). Reproducere Pentru ca procesul de imperechere a perusilor sa aiba succes si sa obtineti exemplare reusite, este foarte importanta modalitatea de selectie a acestor pasari. In primul rand, este de dorit imperecherea unor perusi sanatosi, fiind esential sa cumparati perusii numai din magazinele de specialitate sau de la un crescator autorizat. Atunci cand sunteti hotarat sa cumparati unul sau mai multi perusi, primul pas pe care trebuie sa-l faceti este sa achizitionati sau sa confectionati un cuib. In magazinele de specialitate veti gasi cu siguranta astfel de cuiburi, de diferite modele si dimensiuni. Cuiburile destinate perusilor difera in functie de locatia acestora. Cele mai inalte sunt prevazute cu un capac care poate fi ridicat, in acest mod devenind mai lesne de examinat. Pentru ca ouale sa fie pastrate in siguranta in mijlocul cuibului, baza acestuia trebuie sa aiba o forma concava. Imperecherea perusilor se poate face atat intr-un sistem de colonie, cat si doi cate doi. Este esentiala crearea unui mediu propice imperecherii, prin asigurarea a cel putin 12 ore de iluminare, naturala sau artificiala, dar si prin mentinerea unei temperaturi usor mai ridicate in vederea diminuarii riscului ca femelele sa scoata un numar mic de oua. Daca se doreste obtinerea unei anumite varietati de perus sau de culoare trebuie stiut faptul ca acest lucru nu se poate controla. Femela perus are, de

multe ori, un comportament greu de anticipat; este posibil ca aceasta sa respinga masculul sau sa-si atace ouale sau puii, deci "imperecherea programata" poate esua. Daca totusi rezultatele imperecherii sunt satisfacatoare si ati devenit stapanul unui numar mare de pui trebuie luata in calcul eventualitatea in care nu veti gasi cumparatori pentru toti acestia. In acest caz este necesara asigurarea conditiilor propice unei bune dezvoltari a acestora. Atat femelele, cat si masculii devin apti fizic pentru imperechere de la varsta de 12-18 luni. De la aceasta varsta, femelele pot face fata cu succes reproducerii si ingrijirii oualor. Multi crescatori au facut greseala de a imperechea perusii de la o varsta frageda, pasarile fiind expuse la probleme de sanatate. Pentru ca imperecherea sa aiba succes, cele doua exemplare trebuie sa fie apte fizic si psihic pentru acest proces, in caz contrar existand posibilitatea ca femela sa cloceasca oua infertile. In cazul in care, la o pereche cu probleme de sanatate, rata infertilitatii este mare, puii care rezulta totusi din aceasta imperechere pot fi bolnavi si lipsiti de vigoare. Daca insa dintr-o pereche de perusi au iesit pui sanatosi, nu este indicat sa despartiti cei doi parinti; exista riscul ca din femela ce a fost imperecheata cu alt partener sa rezulte oua infertile. Nu este de dorit ca un perus care a avut probleme de sanatate sa convietuiasca cu celelalte pasari, de preferat fiind mutarea acestuia din voliera pentru a nu le afecta si pe celelalte. Primele oua sunt depuse la 14 zile de la imperechere. Stiind ca femela perus depune oua in ziel alternante, puii vor iesi din ou tot in zile alternante. Perioada de incubatie dureaza 19-21 de zile, iar masculul o intovaraseste pe toata durata clocitului, hranind-o. Inspectarea prin care se poate verifca daca un ou este fertil se poate face usor, cu ajutorul unei lanterne cu spot, fara a necesita mutarea lor din cuib. Daca osbervati ca oul este "curat" si aproape transparent inseamna ca este infertil, iar daca veti observa o culoare opaca, acest lucru indica un ou fertil. Celor care abia au intrat in randul crescatorilor de perusi este indicat sa lase destul timp pentru dezvoltarea normala a oualor si sa intervina doar cand acestea nu vor permite puilor sa iasa. Daca ouale se dovedesc a fi infertile, acestea trebuie aruncate, iar femala va incepe sa scoata o serie noua de pui. Proprietarii trebuie sa stie ca, inca din timpul sezonului de imperechere si pe tot parcursul cresterii puilor, perusilor le va fi marita ratia de proteine din dieta. Un supliment important este calciul, care este esential unei bune dezvolari a sistemului osos al puiului de perus.

Trebuie sa verificati periodic starea de sanatate a puilor. Pentru a deveni capabil sa zboare, puii de perus trebuie sa se ingrase in fiecare zi. Ciocul puilor poate creste deformat din cauza resturilor de mancare necuratate, de aceea este indicata curatirea acestuia si indepartarea resturilor de hrana cu ajutorul unei scobitori. Puii devin independenti de parinti in jurul varstei de 5-6 saptamani, cand pot fi mutati intr-o voliera sau intr-o colivie separata. Pana ce puii vor invata sa manance seminte uscate continuati sa le oferiti hrana moale si seminte umede. Cu timpul, acestia vor deprinde de la tovarasii mai mari tehnica ciugulitului si vor incepe sa manance singuri. Se poate intampla ca parintii sa-si atace primul rand de pui, deci este necesara supravegherea si indepartarea de langa acestia, atunci cand este cazul. Sfaturi de la Anutza: RABDARE si IUBIRE Daca vrei sa stea pe deget sau sa nu se sperie de tine, trebuie sa ii capeti increderea. Cu un perus trebuie sa stai minim jumatate de ora pe zi, sa ii vorbesti, sau sa ii tii companie. De asemin conteaza foarte mult tonul vocii care i se adreseaza, trebuie sa fie calma, de preferat de copil sau de femeie, pentru ca e mai subtire. Incearca, atunci cand ai timp liber, sa faci niste mici "sedinte" de acomodare cu el, spre exemplu: -la inceput trebuie sa stai la o distanta mai mica de un metru de colivie, si sa vorbesti cu el, pana cand vezi ca se linisteste, deoarece e posibil sa se sperie, sau pana cand nu te mai baga in seama, mananca, isi aranreaja penele sau doarme. Cel mai bine este ca aceste "sedinte" nu fie seara tarziu, sau dimineatza, cand este mai agitat. de asemeni, sa nu fie zgomot in camera sau ceva care sa ii atraga atentia, televizor, radio etc. -dupa ce ai observat ca nu se mai sperie in prezenta ta, o sa pui degetul aratator pe una din ostretele colivei, si o sa plimbi usor degetul de sus in jos, apoi pe una din barele orizontale, totul cu miscari lente, si daca se poate chiar sa ii vorbesti. E posibil ca la inceput sa ii fie frica, sa sara de pe un perete pe altu al coliviei, atunci te opresti putin, sa se linisteasca, si reiei exercitiul. -daca vezi ca din nou nu te mai baga in seama, sau urmareste degetul cu atentie, dar nu isi mai schimba locul prin colivie, devenind agitat, poti sa deschizi usor portita si sa introduci degetele, usor, iar el o sa inspecteze situatia, dupa care din nou va zbura bezmetic, atunci tu nu mai faci nici o miscare, si astepti sa se linisteasca. -apoi poti ridica mana pana la nivelul bentitei de sus, unde cred ca sta

de obicei, si, te "joci" cu el, apropiind degetul de piciorusele lui, cand nu este atent. nu te astepta sa iti iasa din prima, pentru ca se speri, din nou RABDARE -daca nu se mai sperie si se uita atent la deget, poti sa il impimgi usor cu degetul de pe bentita, dar degetul sa fie pus ca si cum ai vrea sa se urce pe el, in lateral, nu sa il impingi cu varful degetului, sau chiar sa ii urci usor degetul la piept, si sa il impingi usor. Daca se urca e foarte bine, deoarece faci progrese considerabile. -In momentul in care ai reusit sa il urci pe deget de vreo 2-3 ori, poti sa repeti cuvantul "SUS", cand vrei sa se urce pe deget, ca in acest mod, mai tarziu, cand v-a auzi acest cuvant si v-a fi prin camera, sa vina la tine pe deget, umar sau cap. Apoi totul v-a decurge destul de rapid, ca in urmatoarele 2 zile sa vina fara retinere pe deget. Totul ar trebui sa se petreaca in maxim 2 saptamani, dar depinde de perus. O "sedinta" nu trebuie sa dureze mai mult de jumatate de ora ca sa nu plictisesti perusul. Trebuie sa ai multa rabdare, si asa cum a spus Anutza, cand o sa iasa afara, prin casa, o sa vina mai des la dupa dupa vreo 2 zile de acomodare Mult succes, daca am uitat ceva o sa mai scriu, sper sa iti fie de folos Stiati ca ... Perusii pot vizualiza pana la 150 de cadruri per secunda? In timp ce oamenii pot doar maxim 16? Perusii vad lumea in culori? Perusii pot auzi sunete de la frecvente de 400 la 20.000 Hz, sunete pe care le pot stoca in memorie prin secventionare? Perusii au un simt foarte dezvoltat, iar femelele simt cand embrionul se misca in interiorul oului, semn ca ele trebuie sa depuna ouale. Perusii pot numara pana la. 3? Perusii isi pot intoarce capul pana la 180 grade? Perusii depun materia fecala la interval de 12-15 minute? Se iau 2 lingurite din semintele lor obisnuite si se lasa intr-un pahar cu apa, de seara pana a 2a zi. Apoi se iau, se scurg de apa si se pun la incoltit pe o farfuriuta, pe un servetel umed; servetelul se umezeste zilnic. Cand semintele incep sa incolteasca, se iau, se clatesc, se usuca fff bine si se servesc perusilor. Mare grija sa nu li se dea pasarilor seminte umede sau mucegaite, pot da in diaree sau alte afectiuni digestive! Teoretic, semintele incoltite sunt o sursa bogata de vitamine pentru pasari si nu ar trebui sa le faca nici un rau, dar cum ai mei sunt pe tratament, vet-ul mi-a zis sa le dau numai seminte.

Naparlirea pasarilor Desi marea majoritate a stapanilor de pasari stiu ca acestea vor naparli la un moment dat, de multe ori ei sunt luati prin suprindere atunci cand gasesc fundul coliviei acoperit de pene sau se ingrijoreaza atunci cand pasarea lor isi modifica atitudinile si comportamentul. Penele sunt structuri moarte, asemanatoare cu unghiile omului, ele in timp se uzeaza si trebuiesc inlocuite. Naparlirea naturala are loc mai ales la trecerea de la sezonul cald la sezonul rece si vizeaza intreg penajul, de la puf pana la penele de pe corp. Naparlirea are loc deseori dupa clocirea oualor si cresterea puilor si este un proces influentat de hormonii tiroidieni si cei ai organelor sexuale. In general, primele pene inlocuite sunt cele de pe piept si cap, iar ultimele sunt cele din coada si de pe aripi. Naparlirea este o etapa foarte importanta in viata oricarei pasari, este chiar o perioada critica si stresanta datorita accelerarii metabolismului si consumul intens de resurse. In medie, perioada de naparlire dureaza 4-8 saptamani si in acest timp pasarea poate deveni mai apatica, mai tacuta (nu mai canta, nu mai vorbeste), mai putin activa decat de obicei. Papagalii obisnuiti cu mangaierile stapanilor s-ar putea sa le respinga datorita faptului ca pielea este iritata si chiar dureroasa datorita aparitiei noilor pene care o strapung. Ea are nevoie de liniste si siguranta, de mai multa odihna precum si de o dieta imbogatita cu proteine, minerale si vitamine. Oferiti-i alimente ca: ou fiert tare, bucatele de carne de pui bine fiarta, fructe, legume, seminte, os de sepie, blocuri de minerale. Consultati veterinarul pentru o dieta potrivita, prea multe proteine pot face rau pasarii. Pasarea va trebui sa beneficieze de 9-12 ore de somn linistit pe noapte si va avea nevoie de un loc unde sa se poata simti in siguranta in colivie chiar si pe timpul zilei. In natura, unele pasari stau mai mult ascunse pe perioada naparlirii, asa ca acoperirea partiala a unui colt al coliviei poate fi o idee buna pentru a-i oferi un astfel de loc in care sa se retraga daca doreste. De asemenea, colivia pasarii va trebui plasata intr-un loc linistit. Temperatura ambientala va trebui mentinuta la un nivel constant pentru ca pasarii sa nu-i fie frig. Pe durata perioadei de naparlire pasarea isi va ciuguli si aranja penajul mai mult decat de obicei. Acest comportament este normal si nu trebuie sa va alarmati daca in urma lui va rezulta o cantitate mare de matreata. Pentru a o ajuta sa aiba o naparlire usoara puteti imbaia pasarea mai frecvent.

Desi poate arata ca mancata de molii pe perioada naparlirii, pasarea nu trebuie sa prezinte zone chele de pene, aparitia acestora putand insemna probleme de sanatate. O pasare adulta naparleste de obicei o data pe an. Daca naparlirea este mai frecventa sau dureaza mai mult decat in mod normal (uneori naparlirea poate deveni o permanenta) aceasta poate insemna fie ca pasarea este bolnava sau stresata, fie ca nu ii sunt oferite conditiile necesare unei vieti bune. Astfel, o dieta nepotrivita, o schimbare brusca a temperaturii ambientale, apa de baut si/sau de imbaiat prea rece sunt factori care pot declansa naparlirea. Cu toate acestea, o pasare isi poate inlocui cateva pene care sunt deteriorate si in afara perioadei de naparlire si acest lucru nu trebuie sa ne ingrijoreze. Naparlirea poate afecta capacitatea de zbor a pasarilor si de aceea va trebui sa aveti grija ca ele sa nu se raneasca atunci cand le lasati libere in aceasta perioada. Naparlirea este o perioada in care pasarea trebuie atent supravegheata. Noile pene pot avea defecte de crestere si dezvoltare, pot fi decolorate, fragile. Daca observati astfel de lucruri la pasarea dumneavoastra, cereti ajutorul unui medic veterinar specialist. De asemenea, perioada de naparlire este o perioada in care pasarea este mult mai susceptibila de a se imbolna

10 lucruri de stiut inainte sa achizitionam un papagal Achizitionarea unui papagal este un lucru care trebuie facut cu responsabilitate si nu din impuls. Ganditi-va bine inainte de a lua aceasta hotarare si informati-va in detaliu asupra responsabilitatilor dumneavoastra ca stapani. Iata mai jos cateva lucruri pe care este bine sa le cunoasteti despre aceste pasari minunate si necesitatile lor. 1. Papagalii nu sunt animale domestice. Animalele domestice sunt animale care au fost crescute de sute si mii de ani alaturi de oameni, ele au ajuns sa fie fundamental diferite de rudele lor din salbaticie. Nu acelasi lucru se intampla cu papagalii din casele noastre, ei sunt similari cu cei din salbaticie. 2. Psitacoza si tuberculoza aviara sunt boli care pot fi transmise pe calea aerului de la pasari la oameni. Aceste boli sunt foarte periculoase pentru

oameni, ele putand produce imbolnaviri grave, in special persoanelor cu sistemul imunitar compromis. De asemenea, toti papagalii raspandesc in jur permanent asa-zisa matreata, particule rezultate din penaj, care poate agrava anumite forme de astm sau poate declansa reactii alergice. 3. Toti papagalii (inclusiv nimfele, amorezii, perusii si alte specii) sunt animale galagioase, care produc mizerie si chiar distrugeri. Vocalizarile (ciripitul, tipetele etc.) sunt o componenta foarte importanta a socializarii papagalilor. Papagalii mananca de foarte multe ori pe parcursul unei zile, defecheaza si arunca bucatele de mancare peste tot in jurul lor. Papagalii sunt instinctiv programati sa mestece si sa distruga lemnul, indiferent daca este vorba de stinghiile din colivie si jucariile lor sau de mobila si ramele tablourilor din casele noastre. Papagalii vor roade, de asemenea, cabluri electrice, perdele, cartoane si hartii. 4. Toti papagalii traiesc mult. Daca sunt bine ingrijiti, majoritatea speciilor pot trai 20-60 de ani. Astfel, de cele mai multe ori angajamentul de crestere a unui papagal este unul pe viata. 5. Papagalii sunt animale extrem de sociale, ei fiind comparati cu copiii, din punct de vedere al nevoilor sociale si emotionale. Insa, spre deosebire de copii, papagalii nu se maturizeaza niciodata emotional. 6. Papagalii sunt foarte activi si curiosi si, pentru a-si mentine sanatatea in parametri, au nevoie de mult exercitiu fizic si mental. Ei trebuie sa beneficieze de spatii ample si de multe jucarii si trebuie lasati liberi cateva ore pe zi pentru a zbura. 7. Toti papagalii au nevoie de o dieta variata, compusa nu numai din seminte si pelete. Alimentatia lor trebuie sa cuprinda si fructe, legume, graunte. 8. Expunerea la lumina naturala si somnul sunt foarte importante pentru papagali. Ei au nevoie de mini 4 ore pe zi de expunere la lumina naturala sau la lumina cu spectru total pentru a putea metaboliza vitamina D si absoarbe vitamina A, ambele de importanta critica pentru sanatatea lor. Orice papagal trebuie sa aiba parte de un somn de 10 ore pe zi. 9. Papagalii sunt foarte sensibili la calitatea aerului. Spre deosebire de oameni, pasarile isi inlocuiesc tot aerul din plamani la fiecare respiratie. Pentru ca nici un pic de aer rezidual nu ramane in plamani, papagalii inhaleaza mai mult oxigen si mai mult aer poluat decat oamenii. Papagalii nu trebuie niciodata expusi la fum de tigara, fumuri si gaze emanate de compusi chimici sau de teflon. Inhalarea de aer poluat poate duce la moarte subita sau, in cazul intoxicarii cronice, poate duce

la moarte prematura. 10. Papagalii au nevoie de ingrijiri medicale acordate de un veterinar specializat in pasari, iar notele de plata pot fi destul de mari. Chiar daca papagalul este sanatos se recomanda un control medical anual. Inlocuirea unui papagal Poate ca, din nefericire, multi dintre noi am fost nevoiti sa trecem prin situatii tragice de moarte a papagalului iubit. In cazul in care detineti o pereche de papagali problema este si mai complicata intrucat, pe langa suferinta proprie, trebuie sa ajutati si papagalul ramas in viata sa-si depaseasca suferinta. Papagalii sunt monogami si formeaza perechi ce dureaza intreaga viata. Astfel, cu atat mai greu este depasit momentul mortii partenerului. Nimfele, perusii, amorezii, dar si alte specii de papagali poarta doliu si isi jelesc partenerii pierduti. Multi stapani de papagali sunt coplesiti de intensitatea trairilor de durere pe care le observa la papagalul ramas singur si sunt oarecum dezorientati, nestiind ce sa faca sa-si ajute companionul. Ca si la oameni, perioada de doliu variaza de la un individ la altul, atat in ceea ce priveste tipul de manifestari cat si in durata. Ea este influentata si de factori ca: timpul pe care perechea l-a petrecut impreuna pana in momentul mortii unuia dintre parteneri, intensitatea legaturii stabilite intre acestia si modul in care s-a format perechea (pasarile s-au ales singure sau perechea a fost formata de catre stapani). Doliul se poate manifesta in multe feluri, fiecare papagal exprimandu-se conform personalitatii sale. Astfel, unii papagali vor refuza mancarea, isi vor smulge penele, isi vor chema continuu partenerul disparut cu sunete sfasietoare, vor fi morocanosi, suparati sau chiar agresivi. In aceasta perioada papagalul va avea nevoie de mai multa atentie si grija din partea dumneavoastra. Nu-i schimbati rutina obisnuita si cautati sa-l supravegheati mai mult. In astfel de situatii aveti doua optiuni pentru a va ajuta papagalul: Aduceti un nou partener pentru companionul dumneavoastra. Ideal este sa cautati un papagal cam de aceeasi varsta cu cel pe care il detineti, pentru a le facilita relatia. Unii papagali isi vor accepta imediat noul partener, altii vor avea nevoie de mai mult timp si poate de o perioada introductiva, in care sa-i tineti in colivii separate, dar apropiate una de alta. S-au inregistrat si cazuri in care papagalul in doliu si-a atacat noul partener. In cele din urma perechea se va forma, viata isi va relua cursul

stabilit de natura si va veti putea vedea din nou papagalul vesel si fericit. In cazul in care, dupa o perioada de timp, cele doua pasari nu se accepta deloc, va trebui sa le despartiti si sa incercati cu alt partener. Dedicati mult mai multa atentie companionului dumneavoastra. Daca alegeti sa nu aduceti un nou partener va trebui sa petreceti mult mai mult timp cu papagalul pentru a putea suplini lipsa partenerului. Astfel veti putea intari legatura dintre dumneavoastra si papagal si veti deveni centrul atentiei sale. Insa, daca nu aveti suficient timp liber sau rabdare, aceasta nu este o idee buna, intrucat papagalul lasat singur va deveni nefericit si se va putea imbolnavi. In special perusii, nimfele si amorezii au nevoie de dedicare si atentie constanta intrucat sunt pasari care in natura traiesc in stoluri si nu sunt obisnuite cu singuratatea. Detinerea unei singure pasari poate fi mai plina de satisfactii decat gazduirea unei perechi intrucat pasarea singura se va lega mai mult de stapanul sau. Totusi, un papagal are nevoie de multa atentie si, daca nu va puteti ocupa suficient de mult de companionul dumneavoastra sau daca lipsiti mult de acasa, ar fi mai bine sa optati pentru introducerea unui partener care sa-i mai indulceasca singuratatea. Cum sa introducem in siguranta un al doilea papagal in aceeasi colivie Daca va hotarati sa achizitionati inca un papagal ar fi bine sa reflectati inainte asupra catorva aspecte: daca dispuneti de resursele materiale necesare pentru ingrijirea a doua pasari, daca detineti o colivie suficient de mare pentru doi, daca puteti face fata unor eventuale conflicte intre cele doua pasari, daca le puteti acorda suficienta atentie si dragoste, daca sunteti gata sa acceptati faptul ca papagalul dumneavoastra s-ar putea sa se lege mult de partenerul sau si sa nu va mai acorde la fel de multa importanta ca inainte. In cazul in care ati decis sa mai achizitionati un papagal, fie ca este vorba de un perus, o nimfa, un micul sau marele Alexander, un Jako, un kakariki sau orice alta specie, va trebui sa urmati urmatorii pasi: 1. Hotarati intai specia pe care doriti sa o achizitionati. Important este sa achizitionati un partener din aceeasi specie cu pasarea dumneavoastra. De asemenea, ideal este ca intre cele doua pasari sa nu existe o diferenta foarte mare de varsta. In general, femelele sunt mai putin indicate pentru a fi gazduite impreuna deoarece intre ele pot izbucni conflicte mai des decat intre masculi. Atentie! Daca doriti sa achizitionati o specie diferita de cea pe care o aveti deja, este de extrema importanta sa verificati intai compatibilitatea lor! S-au inregistrat multe cazuri tragice datorate introducerii in aceeasi colivie sau voliera a unor specii care nu s-au tolerat! De asemenea, documentati-va cat mai mult asupra cerintelor de gazduire, hrana si

ingrijire ale noii specii. 2. Verificati sanatatea pasarii. Ghidati-va dupa liniile generale de control al sanatatii pasarii (mai multe detalii gasiti aici) si, eventual, apelati la ajutorul unui veterinar. 3. Mentineti papagalul nou achizitionat in carantina pentru 15-45 de zile. Acest aspect este foarte important intrucat istoricul noii pasari este rareori cunoscut si aceasta poate purta boli sau paraziti care sa se transmita si la companionul dumneavoastra initial. Carantina inseamna gazduirea papagalului intr-o colivie separata, asezata in alta camera decat in cea in care se afla companionul dumneavoa