totalizarea 1

8/19/2019 totalizarea 1

1/34

Elaborarea metodică nr.1

Tema: Edentaţia parţială întinsă. Aspectele clinice ale cîmpului protetic.Indicaţii la terapia cu proteze parţiale mobilizabile. Amprentarea.

Realizarea modelului.

1. Definitie edentatie partiala intinsă. Etiologia

Edentatia partială întinsă reprezintă o formă patologică a sistemului stomatognat, ce secaracterizează prin absenta unitătilor odonto-parodontale de pe arcada dentara, iar bresa estemai mare de 6 dinti.

Etiologia: Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale, conditional pot fi repartizatiîn 2 grupe:

-Factori congenitali ( se caracterizează prin lipsa mugurilor dentari sau al distructiei lor înstadiile incipiente de dezvoltare dereglările procesului de formare si situare a mugurilordentari si de eruptie a dintilor, care conduc la retentia dintilor în profunzimea osului si carezultat la aparitia edentatiei partiale!.

-Factori post natali ( afectiuni odontale, paradontale a proceselor inflamatoare, interventiic"irurgicale, traumatism, caria dentară complicată!.

2. Clasificarea edentatiei partiale după Kennedy

#lasa $ % bresă terminală bilateral.

#lasa $$ % bresă terminală unilateral.

#asa $$$ - bresă intercalată lateral.

#lasa $& - bresă intercalată frontal.

#lasele se mai impart in subclase.

3. Elementele câmpului protetic edentat partial. Caracteristica

#'mpul protetic %totalitatea elementelor anatomice a cavitatii bucale, care are contact directsau indirect cu proteza dentară.

Elementele:

-dinti restanti

-crestele edentate

-bolta palatină

-tuberozitatea mailară


2/34

-tuberculii piriformi

-fibromucoasa

)intii sunt elementele principale ale c'mpului protetic cu rol biologic, mecanic si functional.

*uberculii piriformi si tuberozitatea mailară reprezintă etremitătile distale ale cresteloralveolare, importante prin stabilitatea protezei.

+uportul muco-osos serveste la fiare, stabilirea si receptia presiunilor masticatorii întratamentul cu proteze partiale mobilizabile sc"eletate.

ucoasa este de 2 tipuri: imobilă, pasiv mobila si activ mobilă, care au grosime si elasticitatece variază în diferite zone ale cîmpului protetic.

4. Indicatii catre terapia edentatiei partiale cu proteze partiale moilizaile

bsenta a -/ dinti din zona frontală a arcadelor dentare a unui sau a ambelor mailare.

bsenta a -2 dinti din zona laterală pe una sau ambele "emiarcade la un mailar sau laambele.

!. "mprentele. Criterii de clasificare a amprentelor

mprenta reprezintă copia negativă a c'mpului protetic. mprentarea c'mpului proteticîncepe după efectuarea eamenului clinic, stabilirea diagnosticului, planului de tratament. Elesunt obtinute cu a0utorul lingurilor amprentare.

)in punct de vedere al scopului urmarit, ele se clasifică în documentare, auiliare si de baza.Cele documentare sunt realizate la pregatirea preprotetică a cavitatii bucale în vederearealizarii modelului documentar. Cele auxiliare %pentru realizarea modelului de diagnosticsau a modelului auiliar necesar la confectionarea diferitelor lucrari protetice. #ele de bazasunt obtinute după efectuarea interventiilor de pregatire specială a dintilor pentruconfectionarea modelului de lucru si realizarea lucrării protetice corespunzătoare.

1ot fi clasificate în amprente anatomice ssi functionale.

#ele anatomice sunt realizate cu a0utorul lingurilor standarte fără a tine cont de stareafunctională a tesuturilor moi ale c'mpului protetic.

#ele functionale sunt realizate numai cu a0utorul lingurilor individuale si prin folosirea unorteste speciale care permit inregistrarea stării functionale a fibromucoasei c'mpului protetic.

n dependentă de te"nica realizării amprentei, ele se mai clasifică în: amprente realizate într-un timp, în doi timpi, de corectare, amprente în inel de cupru, amprente în ocluzie, amprente

partiale, amprente totale.


3/34

#. $ingurile amprentare. %arietati. Etapele amprentarii anatomice

3ingurile amprentare reprezintă un suport rigid, rezistent, nedeformabile pe care se depunematerialul amprentar si se presează pe c'mpul protetic. Ele sunt diverse după dimensiuni siforme, caracteristice pentru mailă si mandibulă. 3ingura pentru mailă este compusă din

baza care acoperă palatul dur, versantul vestibular al apofizei alveolare si arcada dentară.3ingura pentru mandibulă se deosebeste de cea mailară prin răscolirea bazei la crearealocului pentru limba si prezenta bordurii linguale care acoperă versantul intern al apofizei.

Etapele amprentării:

-legerea materialului amprentar

-legerea lingurii amprentare

-1regatirea materialului amprentar

-plicarea materialului amprentar pe lingură si în cavitatea bucală

-Formarea marginii c'mpului protetic

-1riza materialului

-+coaterea amprentei


4/34

-1relucrarea amprentei si eaminarea

-4btinerea modelelor

&. 'aterialele amprentare. Clasificări. (ominalizări

1entru obtinerea amprentei c'mpului protetic sunt utilizate diverse materiale amprentare caredispun de anumite proprietăti.

)upa .5erner si .apadov, conform careia se deosebesc 7 clase de materiale:

-elastice

-termolpastice

-dure

aterialele pot fi:

a!nemetalice:

-g"ips obisnuit

-superg"ips

-superg"ips special

-cimenturile

-acrilatele

b!metalice:

-amalgamul de #u

-amalgamul de g

-alia0e usor fuzibile#!mite

)!metalizate-galvanoplastia cu dinti nemobilizabili

).*e+nica confectionarii modelului. 'ateriale

mprenta definitivă este spalată cu un 0et de apă rece pentru indepartărearesturilor de saliva. Ecesul de apă este inlturat de la nivelul zonelor ad'nci prinsuflare cu aer fără ca să se usuce suprafata. 1asta de g"ips este introdusa inamprenta prin alunecare produsa de microvibratii cu a0utorul aparatuluoi


5/34

vibrator. 1asta curge in toate detaliile amprentei, astfel se evita formarea bulelorde aer în special la nivelul dintilor restanti. )upă depunerea paste de g"ips durse asteaptă sa se inceapa priza fiind acoperite cu un ti"on umed. +oclul serealizeaza dupa priza g"ipsului dur cu inaltimea de 2 cm,suprafata bazei este

paralelă cu suprafata c'mpului protetic. odelul de depara de amprenta dupa priza g"ipsului prin tractiuni usoare. Formarea soclului este conturat cu a0utorulaparatului de soclat. 1asta de g"ips dur este preparata la vacuum malaor, careîndepărtează aerul în timpul amestecului dintre praf si apă, astfel materialul

preparat are o duritate de 8 ori mai mare comparativ cu cel preparat normal în bolul de cauciu.

,. Cerintele catre modelul realizat pentru confectionareaprotezelor partial

moilizaile acrilice

-+oclul modelului 2,8

-baza paralelă

-fară pori, goluri

-fară surplusuri,

-dinti integri,

Elaborare metodică nr. 2

Tema: Elementele componente ale protezei parţial mobilizabile acrilicecu placă. Limitele bazei protezei. Elementele de ancorare. Aleerea dinţilor

stîlpi. Te!nica con"ecţionării cro#etelor.

1. Caracteristica componentelor $$%A acrilice cu placă.

Elementele 11 cu placă sunt solidarizate intim între ele, care la rîndul lor formează uncorp unic ce este solid, rigid nedeformabil, rezistent la presiunile masticatoare. n dependen9ăde func9ia pe care o îndeplinesc, acestea se împart în:

. din9i artificiali2. elemente de ancorare, me9inere i stabilizare7. aua sau eile protezei i conectorul ce este reperezentat de placă, care

unete eile ce sunt situate în spa9iile edentate (aua cu conectorul se mainumete baza protezei!.


6/34

&. 'inţii arti"iciali( )arietăţi. Ambala*e comercializate.

)in9ii artificiali sunt aplica9i în spa9iile edentate cu scopul de a restabili integritatea ifunc9iile dereglate ale sistemului stomatognat, din aceste motive din9ii artificiali sunt

considera9i ca elemente func9ionale principale ale protezei. )in9ii artificiali sunt confectina9i în laboratorul de te"nică dentară de către te"nicianuldentar sau sunt fabrica9i industrial din răini acrilice sau por9elan. cetia trebuie să seasemene cu din9ii naturali după formă, i eficacitate masticatorie. )in9ii artificialicomercializa9i au diferite forme, mărimi i culori. n anumite situa9ii clinice, mai frecvent înzonele laterale pot fi utiliza9i i din9ii metalici confec9iona9i standard sau prin metoda deturnare. )in9ii artificiali sunt comercializa9i pe plăcu9e, acetia fiind fia9i pe ele cu ceară pe grupuri(grupul frontal i lateral!. 1lacu9ele sunt comercializate de 5ermania, *urcia, 1olonia. )easemenea se mai ambalează în tuburi (tobi9e! în garnituri. +unt 2; de garnituri (complect!

pentru maila i mandibulă. cest tip de ambala0 îl comercializeză uzina din


7/34

#roetele sunt confec9ionate din sîrmă de >iplă elastică cu diametrul de ;,6 % ;,? mm.#roetul este reperezentat de 7 segmente:

• segmentul dentar (bra9ul croetului!, este aplicat pe suprafa9a

vestibulară a dintelui, în zona subecuatorială, retentivă. cesta este

destinat pentru me9inerea protezei mobilizabile pe cîmpul protetic• segmentul elastic (corpul croetului! asigură elasticitatea segmentuluidentar i poate fi aplicat în diferite zone topografice atît ale dintelui-stîlp, cît i ale mucoasei

• segmentul de fiare (apofiza croetului! asigură stabilitatea croetului

solidarizîndu-l cu baza protezei mobilizabile.

#erin9e fa9ă de croete:

• segmenul dentar trebuie să fie în contact cu substan9a vestibulară a dintelui i trebuies-o cuprindă cu cel pu9in 2@7 din dimensiunea ei în sens meziodistal

• vîrful segmentului dentar se aplică în zona cu retentivită9i mai mari i prin lefuire se

rotun0ete pentru a evita eroziunile 9esutului dentar• segmentul elastic trebuie să fie distan9at de parodontul marginal cu ,8 % 2 mm sau

este aezat în zona supraecuatorială

etrimită9ii libere a segmentului de fiare i se oferă o formă plată cu a0utorul

ciocănaului i nicovalei, sau prin formarea unor bucle ce vor permite fiareacroetului în acrilat.

&arietă9i de croete din sîrmă de >iplă:

• croetul cervico % ocluzal desc"is dental• croetul cervico % alveolar desc"is dental• croetul cervico % ocluzal întors• croetul inelar.

/. Te!nica con"ecţionării cro#etului cer)ico 0 ocluzal desc!is dental de

sîrmă de iplă. tila*( instrumente.

#roetul cervico % ocluzal desc"is dental, numit i croet simplu, are un singur bra9 ce esteaplicat pe suprafa9a vestibulară a dintelui-stîlp, în zona subecuatorială. proimativ la nivelul

punctului de contact interdentar, croetul este îndoiat spre apofiza alveolara edentată, distan9atcu ;,8 mm de suprafa9a proimală a dintelui, iar pe măsura apropierii de apofiza alveolară eorientat oblic spre mi0locul apofizei i distan9at de ea cu % ,8 mm pentru a fi plasat în zona

protezei sub din9ii artificiali. cest croet posedă elasticitate redusă i poate fi plasat pe din9ii-stîlpi cu un ecuator normal, atît la mailă cît i la mandibulă.

1entru confec9ionare sunt utilizate:• instrumente:


8/34

clete % cramponclete în ciocclete cu fălci rotundeclete pentru tăiat sîrmăclete cu fălci ascu9ite

ciocănaul te"nicianului dentarcreioane c"imice• utila0:

proteze par9ial mobilizabile cu diverse tipuri de elemente de fiare istabilizareocluzoare i articulatoaremodele de diagnosticnicovale.


9/34

+egmentul de sîrmă tăiat se îndoaie, apoi cu cletele se modeleză bra9ul, corpul i apofizacroetului. u se admite încălzirea sîrmei la flacără, deoarece se modifică structura cristalică ametalului, consecutiv scad i însuirile elastice, astfel croetul nu va asigura men9inereamecanică a protezei mobilizabile.

2. Caracteristica sistemelor speciale de ancorare( menţinere #i stabilizare

utilizate la con"ecţionarea $$%A.

ceste sisteme prezintă dipozitive mecanice care ca regulă sunt alcătuite din 2 componente,unul fiind o construc9ie fiă. n 11 cu placă sunt utilizate mai multe sisteme. Sistemul telescopic este compus din 2 elemente: o capă cilindrică metalică care estecementată pe dintele-ancoră i o coroană de înveli realizată după amprenta ob9inută de pe


10/34

capa cementată de pe dintele-stîlp. #oroana poate să fie fiată ca i din9ii artificiali în baza protezei sau să fie înglobată în întregime în bază, iar deasupra ei să fie montat dintele solicitat,variantă ce este indicată în edenta9iile subtotale, cînd pe arcada dentară sunt rădăcini situatedeasupra nivelului mucoasei cu 2 - 7 mm. Sistemul de bare cu călăreţi este compus din 2 componente: o bară metalică solidarizată lacoloanele artificiale sau la dispozitivele radiculare realizate pe rădăcinele din9ilor-stîlpi i ogutieră fiată în aua protezei imobilizabile care încalecă bara. Forma (ovoidală,dreptung"iulară, etc.!, formele, dimensiunile barei metalice depind de numărul din9ilorabsen9i, topografia edenta9iei, spa9iul interdentar. 5rosimea barei variază între ,8 % / mm. 5utiera, numită i călăre9, e realizată după dimensiunile i forma barei. 5utiera poate ficonfec9ionată prin tan9are i turnare. 5rosimea nu trebuie să fie mai mare de ;,2 % ;,7 mm.

Sistemul Dolder a fost conceput pe 2 rădăcini mandibulare a caninilor pe care s-aconfec9ionat cape metalici cu dispozitive radiculare unite cu bara. ceste sisteme sunt indicare în edenta9iile frontale, laterale i subtotale cu înal9imea

spa9iului protetic corespunzător utilizarea barei, cei cu călăre9i i a din9ilor artificiali. +untutilizate atît la aplicarea 11 cu placă, cît i a celor sc"eletate.

3. Caracteristica bazei $$%A. Limitele bazei $$%A la mandibulă.

Aaza protezei este divizată în ei i conectori în formă de placă aplicată pe palatul dur (placă palatinală! sau pe versanul lingual al apofizei alveolare mandibulare (placa linguală!. Aaza protezei e destinată pentru fiarea din9ilor artificiali i a elementelor de ancorare, men9inere istabilizare, transmite presiune masticatorie suportului mucoosos. #ontactul intim al bazei

protezei cu suprafa9a mucozală, între care este lic"idul bucal, favorizează fenomenul deadeziune ce contribuie la men9inerea i stabilizarea protezei pe cîmpul protetic.

3imitele protezei, cunoscute i ca etinderea marginilor bazei, depinde de numărul din9ilorrestan9i i gradul lor de mobilitate, structura suportului osos, grosimea i elasticitateafibromucoasei cîmpului protetic, topografie edenta9iei, vîrsta pacientului, etc. Etinderea

bazei protezei poate fi maimală sau minimală, aceasta avînd limite de etindere pentrumailă i mandibulă.

Aaza protezei la mandibulă acoperă suprafa9a mucozală a cîmpului protetic, iar marginilevestibulare în zonele breelor edentate a0ung pînă la fundul sacului vestibular. 1osterior în

edenta9iile terminale, marginea bazei acoperă tuberculii periformi în întregime sau numaitreimea anterioară, coborîndu-se spre zona paralinguală pînă la linia oblică internă,etinzîndu-se orizontal pe fund de sac lingual. n zona linguală laterală, marginea bazei

protezei se etinde pe suprafe9ele orale ale din9ilor laterali restan9i pînă la nivelulsupraecuatorial, iar în zona frontală acoperă din9ii cu 2@7 din înăl9imea lor.

4. Caracteristica bazei $$%A. Limitele bazei $$%A la maxilă.

Aaza protezei cu o suprafa9ă (internă! are contact fa9a mucozală a cîmpului protetic i cu

din9ii restan9i, iar cealaltă (eternă! acoperă bolta palatină i apofizele alviolare edentate înîntregime. arginile vestibulare ale bazei din spa9iile edentate a0ung pînă la fundul sacului


11/34

vestibular, ocolind bridele i frenurile mucozale în zona mucoasei neutre. n zona posterioară baza protezei acoperă tuberozită9ile mailare, în regiunile din9ilor restan9i contactează cusuprafe9ele palatinale ale din9ilor astfel: în zona frontală marginea bazei a0unge pînă latuberculii din9ilor frontali, iar în zonele laterale, se etinde pînă la nivelul supraecuatorial aldin9ilor masticatori. n dependen9ă de gradul de atrofie al apofizei alveolare, baza protezeirestabilete volumul necesar al acestor forma9iuni. )acă în zona frontală edentată apofizaalveolară este bine dezvoltată, neatrofiată, versantul vestibular în această zonă poate să nu fierealizat complet sau poate să se etindă pînă la 0umătatea înăl9imii apofizei alveolare.

5. Trasarea liniilor necesare pentru montarea dinţilor arti"iciali în $$%A.

3a mailă:. linie mediană, trasată pe sutura palatului dur care împarte modelul în 2 0umătă9i2. liniile ce împart în 2 0umătă9i tuberozită9ile mailare i apofizele alveolare

laterale7. linia transversală, trasată pe centrul papilei incisivale i perpendiculare liniei

mediane/. liniile medii ale apofizei alveolare anterioare, trasate de la linia anterioară a

papilei incisivale ce unete punctele de proiec9ie a caninilor, situate pe liniaapofizei alveolare în zonele laterale, la o distan9ă de 8 mm fa9ă de etermitateamezială a primei ruci palatine mari.

3a mandibulă:. linia mediană, trasată de la centrul apofizei alveolare din zona frontală prin

centrul liniei ce unete tuberculii periformi2. liniile ce împart în 2 0umătă9i tuberculii periformi i apofizele alveolare din zonele

laterale7. linia transversală, trasată pe centrul apofizei alveolară din zona frontală i

perpendiculară liniei mediane, punctul de intersec9ie a liniei frontale cu liniilelaterale determină locul de aezare a caninilor

/. marcarea limitelor linguale, vestibulare, anterioare i posterioare ale tuberculilor periformi.

16. Criteriile de aleere a dinţilor stîlpi pentru aplicarea elementelor de

ancorare( menţinere #i stabilizare. Liniile cro#etare. Importanţa.

3a confec9ionarea croetelor din sîrmă se face ini9ial o analiză a coroanei din9ilor stîlpi pentru a determina modul de aplicare a segmentelor croetelor. +uprafe9ele vestibulară i oralăale din9ilor vestibulari sunt convee în plan orizontal i vertical. )acă vom trasa în aceste

planuri cîte o linie ce va trece prin punctele cele mai convee ale suprafe9elor respective, vomob9ine / pătrate, numerotarea cărora începe din partea breei. stfel, primul i al doilea pătrat

cuprinde zona dintre marginea ocluzală i ecuator, numită zona supraecuatorială, neretentiva adintelui unde vor fi aplicate segmentele rigide ale croetelor. l treilea i al patrulea pătrat


12/34

cuprin zona dintre ecuator i colet, numită zona subecuatorială, retentivă, unde vor fi aplicatesegmentele elastice ale croetelor.

Elaborarea Metodica Nr.3

TE%A:#onfectionarea sabloanelor cu borduri deocluzie la mandibula si maila.#eara stomatologica.

1.Ceara stomatoloica si )arietatile ei.Ceara stomatoloica pentru

con"ectionarea sablonului cu bordure de ocluzie .Componenta .

#eara cu compozitie diversa este utilizata pe larg in practica dentara la confectionarea protezeleor dentare ,atat in cadrul fazelor te"nice .cat si a celor clinice .$n general in acestscop nu este intrebuintata ceara pura ,ci diverse amestecuri cunoscute sub denumirea de ceara

dentara.pentru obtinerea ei sunt folosite mai multe feluri de ceara : naturala si sintetica.

#eara de origine naturala:1oate fi: a! de origine animaliera

-ceara de albine-ceara de lana

-ceara de #"ina

b! de origine vegetala

-ceara de #arnauba

-ceara Baponeza

-ceara de #andelil


13/34

c! de origine mineral

-parafina

-ozoc"erita

-ceara de ontana

-#erezit

#eara dentara contine diferiti ingredienti si in dependenta de componenta ei este utilizata pentru realizarea sabloanelor de ocluzie ,mac"etelor protezelor dentare ,canalelor de turnare simai rar ca material amprentar.

&.Arumentati necesitatea con"ectionarii sablonului cu borduri de ocluzie.

+abloanele de ocluzie ,la nivelul bordurilor de ocluzie prezinta mai multe repere cu oimportanta deosebita pentru montarea dintilor si pentru precizarea dimensiunilor pentru ceisase frontali.

Este important de tinut cont de linia mediana insemnata vertical pe bordure de ocluzie ,este prelungita la nivelul soclurilor ambelor modele .Ea reprezinta locul unde se vor intalni fetelemeziale ale incisivilor centrali.

3iniile caninilor inseminate numai pe bordure de ocluzie a sablonului superior, marc"eazacomisurile bucale si corespun varfurilor cuspizilor caninilor.

3inia surasului trazata orizontal pe linia sablonului superior,corespunde liniei coletuluifrontalilor superiori,folosind la stabilirea inaltimii acestor dinti.

+.tila* (instrumente si material necesare la con"ectionarea sablonului cu

borduri de ocluzie la maxilla si mandibula.

+abloanele de ocluzie sunt piese auiliare utilizate de catre medic pentru determinarea siinregistrarea rapoartelor intermailare si cu a0utorul carora te"nicianul pozitioneaza si fieazamodelele in simulatoare.

Aordura de ocluzie poate fi confectionata si din materiale amprentare termoplastice de tipstens, are forma si dimensiune asemanatoare arcadelor dentare si se fieaza de baza. Ea poatefi confectionata si dintr-o placa de ceara plastificata la sursa de caldura si rulata intr-un val cuo forma de paralelipiped, avind laturile aproimativ de ,2 , ,8 cm s-au prin turnarea ceriitopite intr-un conformator cu dimensiunile corespunzatoare.

3a realizarea bazei din ceara pentru marirea rezistentei si evitarii fracturarii in timpuloperatiunilor clinice sabloanele se consolideaza. $n acest scop este utilizata sarma cu


14/34

diametrul de ,8 mm care se indoaie dupa forma suprafetei orale a apofizei alveolare si fiindusor incalzita se aseaza pe versantul oral al bazei.

1entru confectionarea sablonului cu borduri de ocluzie se intrebuinteaza simulatoare,ocluzoare, articulatoare.

+imulatoarele sunt aparate care reproduce in afara sistemului stomatognat una, mai multe sautoate miscarile mandibulei fata de mailla.

4cluzoarele sunt cele mai simple aparate utilizate in practica proteticii dentare care imitamiscarile mandibulei in plan vertical, desc"idere si inc"idere.

rticulatoarele- aceste aparate imita miscarile mandibulei in toate planurile: desc"idere-inc"idere, de propulsie, de lateralitate ( stanga si dreapta! si servesc la pozitionarea modelelorin relatie centrica pentru refacerea morfologiei ocluzale, corespunzatoare activitatii

functionale a sistemului stomatognat.,.Limitele protezei la maxilla

$n caz de edentatie partiala, a mailei, bordurile de ocluzie sunt fiate in spatiile edentate sisunt mai inalte cu 2 mm decat dintii restanti si mai late cu mm in sens vestibulo oral.

/.Limitele protezei la mandibula

3imite: anterior- o linie imaginara ce trece prin fata distala a molarlului de 2 ani siintalneste vestibular linia oblica eterna si lingual linia milo"ioidiana posterior- insertia

ligamentului pterigomandibular etern- vestibular musc"iul buccinator si uneori poate avansamusc"iul maseter cu marginea sa anterioara intern lingual- seul oral si limba.

bordarea clinica se face prin peretele superior, punandu-se in evidenta limita neta dedemarcatie dintre mucoasa fia si mucoasa mobila si se realizeaza un fund de sac mai larg,

punga lui Fisc". +e analizeaza amplitudinea antero-posterioara, largimea si adancimea infunctie de gradul de resorbtie si atrofie si delimitarea mucoasei pasiv-mobile.

3imite: lateral-plicile alveolo-0ugale peretele anterior- musc"iul orbicular acoperit demucoasa peretele posterior -versantul vestibular al crestei edentate.

2.'imensiunile bordurilor de ocluzie la maxilla.Cerinte catre bordure de

ocluzie

#erintele asteptate de la bordura de ocluzie in special pentru mailla este sa pastreze ocluziaanatomica normal, dintii centrali superiori se antagonizeaza cu dintii centrali inferiori pastrind

ocluzia normal c"iar si in caz de dinti artificiali.


15/34

Aordura de ocluzie are contact cu fata mucozala a campului protetic si cu dintii restanti.arginile vestibulare ale bordurii de ocluzie din spatiile edentare pina la fundul saculuivestibular, ocolind bridele si frenurile mucozale in zona mucoasei neutre.

3.7ecesitatea si te!nica intaririi sablonului cu bordure de ocluzie la maxila

si mandibula

*e"nica intaririi sablonului cu bordure de ocluzie trebuie sa corespunda bazei sablonului sisa fie adaptata intim la suprafata campului pretetic.*e"nica intaririi sablonului are ca scop, ca indepartarea si repunerea pe model sa se realizezecu usurinta fara dificultati. Ea mai are ca scop ca sablonul aplicat pe model cat sip e campul

protetic sa aiba un grad sufficient de mentinere.

4.Cerintele catre sablonul cu bordure de ocluzie la maxilla si mandibula

+abloanele de ocluzie trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:- Aaza sablonului sa aiba o grosime de ,8-2 mm, sa fie rezistenta la presiune si sa nu

prezinte miscari de basculare- arginile bazei sa fie rotun0ite si finisate corespunzator limitelor determinate- Aordurile de ocluzie sa fie monolite si bine solidarizate la baza sablonului

corespunzator mi0locului apofizei alveolare, sa aiba forma si dimensiunicorespunzatoare

Elaborarea metodica nr.4

Tema: 'eterminarea ocluziei centrice sau a relatiilor

intermaxilare centrice.8timulatoarele si !ipsarea modelelor in

ele.

179TI7EA 'E 9CLIE.-ARIETATI.

4cluzia se defineste ca stare de contact dentodentar dintre arcada dentara inferioara si arcada dentarasuperioara.)eosebim ocluzie statica si ocluzie dinamica.

4cluzia statica prezinta o relatie de contact dintre arcadele dentare in intregime sau a unui grup deantagonisti indiferent de raportul mandibulocranian.

4cluzie dinamica are loc atunci cind arcada dentara inferioara va contacta cu cea superioara,realizinddiverse contacte dentodentare incluse intrun singur termen.

)in punct de vedere practic deosebim urmatoarele variante de relatiiocluzale@centrica,anterioara,posterioara,laterala din dreapta si laterala din stinga.

&.'E;I7ITIE 'E 9CLIE CE7TRICA


16/34

cest tip de ocluzie este considerat ca un raport static intre arcadele dentare in plan vertical,transversalsi sagital cind avem un contact dentodentar maimal,iar codilii articulari ai mandibulei in timpulcontractiei maimale bilaterale a musc"ilor mobilizatori sunt situati la baza pantelor tuberculilorarticulari.

+. 'E;I7ITIE 'E RELATII I7TER%A


17/34

4#3D$E 41$+*45*se intilneste mai rar decit ocluziile precedente si se deosebeste de ele,inspecial de cea orognata,printro inclinatie orala a tuturor dintilor frontali superiori si inferiori impreunacu procesele alveolare.cest tip de ocluzie se mai numeste i simiretruzie fiziologica bimailara.

4cluziile patologice sunt

4#3D$ 1C45*$#se caracterizeaza prin protruzia arcadei dentare superioare si a procesuluialveolar din aceasta zona,fenomen ce conditioneaza aparitia unui spatiu de inocluzie in plan sagital inregiunea frontala a arcadelor dentare.

4#3D$ $&EC+(1C45E$!+e caracterizeaza prin simptome opuse ocluziei prognatice.stfel dintii frontali inferiori reacopera pe cei superiori,iar spatiul de inocluzie este formatde fetele vestibulare ale dintilor superiori si de cele linguale ale dintilor inferiori sau este absent.

4#3D$ )E+#


18/34

Elaborarea metodică r. 8

*ema- 'ontarea dintilor n //'" la mandiulă si ma0ilă

'inti arti"iciali( )arietăti( caracteristica

)intii artificiali în protetica dentară sunt utilizati pentru formarea segmentelordin arcada dentară, care urmează să fie restaurate si reprezintă elementelefunctionale principale ale protezelor partial si total mobilizabile.

)intii artificiali sunt fabricati industrial din răsini acrilice si portelan

• )in răsini acrilice sunt fabricati prin introducerea răsinii acrilice în stante

metalice si polimerizarea sub presiuni de ?-; @=m7

, la o temperatură de 2;;-28;H#. sunt comercializati în seturi sub formă de garnituri sau asezati în ceară plastică, pe plăcute separate pentru grupul de dinti laterali si grupul de dintifrontali. 1e plăcuta fiecărei garnituri sunt notate: marca fabricii, culoarea dintilor,dimensiunea lor si forma.

• )intii din portelan sunt prin coacerea masei ceramice la temperature de ;;;H#.

Ei sunt modelati în formă de presă metalică specială. 3a început se umpleimprimarea părtii radiculare a dintelui, apoi partea ocluzală după ce forma presă

este presată si încălzită pînă la ?;-2;;H#. #a rezultat mac"eta dintelui capătăduritatea necesară, care permite scoaterea ei din formă fără a fi deformată. ncontinuare, pe suprafata dintelui se aplică stratul de smalt. ac"eta dintelui din

portelan este supusă arderii în cuptorul cu vacuum la o temperaturăcorespunzătoare portelanului utilizat.


19/34

A)anta*ele si deza)anta*ele dintilor din acrilat

vanta0e• 1roprietăti mecanice satisfăcătoare • 1roprietăti optice remarcabile•

$ndicele refractiei aproape dentinei si smaltului• *ransparenta ecelentă• 1osibilitătile sunt practic nelimitate• crilatul are nuante coloristice bogate, roz, roz-rosu, incolor, transparent, roz-

transparent, ceea ce să posibilitatea de a conferi pieselor protetice nuantecoloristice

• semănarea cu dintii artificiali atît după formă cît si după eficacitatea

masticatorie

)ezavanta0e• #u eceptie la abraziune care este redusă• #u eceptie sun umbrite de îngălbenire în timpul polimerizării• +unt iritanti ai mucoasei bucale• estetic nu satisface in totalitate solicitările din punct de vedere al nuantelor

cromatice si al transluciditătii• aspectul coloristic se modifica in timp datorita: impregnării cu lic"id bucal,

fenomenului de îmbătr'nire, structurii cu multiple porozităti de suprafata si in profunzime

• rezistenta mecanica redusa in timp: se poate sparge coroana, fisuri in structura

ei, sau se abrazează (toceste!.

A)anta*ele si deza)anta*ele dintilor din portelan

vanta0e• 1roprietăti fizico-c"imice înalte• #omponenta c"imică anorganică cu o structură omogenă, densa• )intii sunt impenetrabili pentru lic"idul si flora microbiană bucală• +unt rezistenti, duri si nu se abraziază• +unt biologic tolerati de mucoasa bucală


20/34

• u nuante coloristice variate si suprafata lucioasă • 4palescentă, fluorescentă, transluciditate si opacitate.

)ezavanta0e•

1robleme periodontale care pot influenta estetica lucrului ceramic• pret de cost ridicat• au o rezistenta la abraziune mai mare ca a dintilor naturali ( tocesc în timp dintii

antagonisti naturali ! % dezavanta0 foarte mic în comparatie cu beneficiile protezării.

$rincipii de aleere a dintilor arti"iciali pentru montare în

$$%A.

. legerea după asemănarea lor cu dintii naturali, at't după formă c't si după

eterior (culoare, formă, mărime, relief, morfologia corespunzătoare!, c't sidupă eficacitatea masticatorie2. )upă cerintele medico-te"nice: să aibă o duritate satisfăcătoare la uzură7. +ă fie lipsiti de calităti abrazive/. +ă fie stabili la actiunea mediului din cavitatea bucală8. +ă formeze o legătură trainică cu materialul bazei6. +ă se supună usor prelucrării mecaniceI. +ă-si păstreze culoarea constantă în conditiile mediului bucal?. +ă aibă o structură densă si omogenă.

$rincipiile enerale de montare a dintilor arti"iciali în $$%Ala mandibulă si maxilă.

. n zonele laterale dintii se montează pe mi0locul apofizei alveolare si

perpendicular ei, realiz'nd contacte cu dintii antagonisti2. n zona frontală dintii se montează cu restaurarea configuratiei curburii dentare

în raport de ocluzie: în dependentă de situatia clinică dintii pot fi montati cugingia artificială sau fără ea


21/34

7. 3a prezenta mai multor dinti restanti dintii artificiali se vor monta tin'nd contde gradul lor de implantare, mărimea, forma, linia coletului

/. 3a montarea dintilor din portelan nu se admite slefuirea portelanului, deoarecese poate înlătura retentia si luciul, provoc'nd micsorarea rezistentei

8. n situatii c'nd lipsesc 2 sau mai multi dinti, însă spatiul edentat nu permitemontarea aceluiasi număr de dinti, se montează numărul de dinti ce lic"ideazăspatiul edentat si invers.

tila*ul si instrumentele necesare la montarea dintilor

Utilaj:

. +lifmotoare2. Aormasina te"nicianului dentar7. +urse de gaze naturale sau spirtiere

/. 4cluzoare8. rticulatoare6. odele fiate în ocluzator în pozitia ocluziei centrice.

Instrumente:

. +et de instrumente2. $nstrumente abrazive7. Aisturiu/. +patulă pentru modelare8. )ispozitiv ce imitează planul ocluzal6. #reion c"imic.

Materiale:

. #eară de modelare2. #eară de bază7. 5arnituri de dinti artificiali (acrilat, portelan, metal!/. ateriale abrazive8. +'rmă de aluminiu sau ortodontică.

Indicatii si te!nica montării dintilor "ără inie arti"icială3a montarea dintilor fără gingie artificială marginea cervicală a dintilor vaavea contact cu apofiza alveolei edentate.

ELABORAREA METODIC Ă Nr 6

TEMA: Proba machetei protezei parţiale mobilizabile

acrilice. Modelarea defnitivă.


22/34

Argumentarea necesităţii efectuării pr!ei mac"etei##MA $i cnsecuti%itatea:

Aceasta etapa clinica este importanta prin faptul ca la vericarea machetei se pot

descoperi greseli care au putut comise la etapele precedente.

Verifcarea se ace in 2 etape:

examinarea machetei pe model

examinarea machetei in cavitatea bucala

Examinarea machetei pe model consta in vericarea contactelor intercuspidiene

in ocluzor sau articulator cu ajutorul hirtiei de articulatie indigo!. "ontrolul

montarii dintilor pe apozele alveolare edentate lateral# pe mijloc siperpendicular apozei! cei frontali in contact cu cei antagonisti in raport de

ocluzie. $e atentioneaza forma si dimensiunile dintilor in comparatie cu cei

restanti# marginea machetei# intinderea ei si pozitia crosetelor.

Examinarea in cavitatea bucala a machetei %%MA include controlul contactelor

dento&dentare la intercuspidare maxima trebuie sa e multiple!. %entru

constatarea contactului bazei cu suprafata cimpului protetic se face proba

spatulei ce consta in incercarea de a deplasa macheta cu virful spatulei# se

introduce intre suprafetele ocluzale ale dintilor laterali de pe ambele hemiarcade

in timp ce pacientul mentine arcadele in pozitie de intercuspidare maxima.

Examenul restaurarii zionomiei' culoare# forma# dimeniusnile dintilor articiali inraport cu cei naturali# gradul de vizibilitate a marginii incizale.


23/34

$e roaga pacientul sa pronunte (# )# *# $# +# , si in caz de necessitate se mai

reduce din volum# dat ind ca aceasta ocupa un spatiu ce poate favoriza

perturbari la fonatie.

Imprtanţa m&e'ării &e(niti%e a mac"etei ##MA:

Modelarea denitiva urmareste redarea exacta a formei morfofunctionale a %%MA

si zionomice. (e asemenea presupune inlaturarea surplusului si pregatirea

%%MA catre schimbul in acrilat.

Te"nica m&e'ării &e(niti%e a mac"etei ##MA $i

cerinţe'e respecti%e:(upa obtinerea unui contact intim al protezei cu cimpul protetic se

individualizeaza ocluzia. -onele ce s&au retusat se lustruiesc# iar cele de la nivelul

suprafetei mucozale sint netezite minutios pentru a nu produce eroziuni ale

mucoasei. (upa proba in cavitatea bucala macheta se aplica pe model# se lipesc

cu ceara uida marginile se modeleaza rugile alveolare# daca e nevoie# si rugile

palatine! se netezesc suprafetele unde e nevoie# se inlatura sau se adaoga# se

evita formarea porilor. "u acara generatorului de caldura se trece rapid evitind

topirea si deformarea machetei insa facilitind o suprafata neteda.

Erri'e psi!i'e 'a m&e'area &e(niti%ă a mac"etei##MA:

subtierea bazei

deformarea bazei# topirea ei

miscarea sau devierea dintilor articiali de pe pozitia xata in clinica

aparitia porilor la suprafata

supradimensionarea

)ti'a*u'+ instrumente $i materia'e necesare pentrum&e'area &e(niti%ă a mac"etei ##MA:

Utilaj:

spirtiera sau sursa de gaz natural

spatula electrica

generatorul de caldura

Intrmente'


24/34

spatula de modelat

Materiale'

ceara de baza

hirtie indigo

Met&e'e &e am!a'are a mac"etei ##MA ,n c"iu%etă-

Caracteristica:

!eosebim rmatoarele metode de ambalare:

Ambalarea directa: conform acestei metode dupa ambalarea si inlaturareacerii modelul si componentele lui ramin intr&o singura jumatate a chiuvetei# in

cea inferioara. /nitial modelul cu machete se izoleaza in apa pentru citevaminute# se prepara ghipsul dupa care se toarna in jumatatea inferioara a

chiuvetei# apoi se infunda soclul modelului pina cind laturile bazale vor

inglobate in ghips. $urplusurile de ghips se izoleaza in asa fel incit aceasta sa

acopere in intregime suprafata vestibulara# ocluzale si marginile incizale ale

dintilor formind un val de ghips neretentiv cu grosimea peretilor de 4 &01

mm.(upa prize denitive se ambaleaza jumatatea superioara si se toarna

ghips.

Ambalarea indirecta: dupa inlaturarea cerii si deschiderea chiuvetei in jumatatea ei inferioara ramine modelul# iar in cea superioara crosetele si dintii

articali ai machetei protezei dentare.


25/34

Ambalarea mixta: rezulta din combinarea celor 2 metode. /ntr&o zona# independenta de necesitate# macheta poate ambalata dupa tehnica directa#

iar in alta dupa cea indirecta.

Materia'e pentru rea'i.area tiparu'ui $i te"nicarespecti%ă- Cerinţe către tiparu' !ţinut:

Materiale'

hips

izocol izoplen

super clei

"erinte catre tipar:

suprafata sa e neretentiva si fara rugozitati

sa nu prezinte lipsuri

dintii articiali trebuie sa e bine xati in jumatatea superioara in cazul

metodei indirecte si inferioara in cea directa

grosimea peretilor sa e sucienta pentru a suporta presiunile la introducerea

acrilatului si presarea in presa

dintii restanti sa e integri

suprafata sa e izolata bine cu izocol

Te"nica &e i.'are a tiparu'ui $i materia'e'e necesare:

)iparul se izoleaza cu lac de izolare /zocol# aceasta se izoleaza dupa inlaturarea

cerii cind tiparul e erbinte. /zolarea se efectueaza cu pensula inmuiata in

izoplen# apoi aplicata pe suprafata tiparului# cu exceptia zonelor cervicale a

dintilor restanti si a apozelor crosetelor# in cazul nimeririi izocolului pe dintii

restanti sau croset se degreseaza cu monomerul acrilatului utilizat. $e izoleaza


26/34

ambele jumatati ale tiparului.

Acri'ate'e termp'imeri.a!i'e $i autp'imeri.a!i'e-Cmpnenţa- Destinaţie:

Acrilatele termo& si autopolimerizabile sint constituite din pulbere polimer! si

lichid monomer!. 5aportul cantitativ indicat este de 2 '0. Monomerul este acidulmetil&metacrilat. "ele 2 componente se amesteca intr&un vas de sticla pina se

obtine o masa omogena# se astupa cu un capac pentru a se evita evaporarea

monomerului si a crea conditii de polimerizare.

Acrilatul decurge in 3 faze' nisip# bra si aluat. /n faza de aluat se aplica in

cavitatea tiparului. Acrilatele termopolimerizabile se polimerizeaza sub actiunea

temperaturii# iar cel autopolimerizabil se autopolimerizeaza si nu necesita factor

termic. Acestea dupa destinatie se impart pentru realizarea bazei protezei %MA

sau %%M$ si pentru realizarea dintilor articiali sau a componentei

zionomicepuntilor dentare# a coroanelor metal&acrilice sau proteze xe.


27/34

Te"nici &e intr&ucere a acri'atu'ui ,n tipar- Regimu' &ep'imeri.are:

!eosebim 2 tehnici '

clasica

moderna.

Tehnica clasica prevede prepararea acrilatului direct si introducerea lui in

partea cavitara a tiparului si presarea sub presa cu inlaturarea surplusului de

acrilat.

Tehnica moderna prevede utilizarea acrilatelor speciale comercializate in ole

si injectarea acrilatului uid in tipare special sub presiuni inalte.

Elaborarea metodica nr:3

Tema:Realizarea tiparului( sc!imbul cerii in acrilat lacon"ectionarea $$%A si polimerizarea acestuia.

1.Erorile posibile in modelarea definitiva a macete !!M"

+ubtierea bazei,

)eformarea bazei, topirea ei

icsorarea sau devierea dintilor artificiali de pe pozitia fiate in clinica,

paritia porilor la suprafata,

+upradimensionarea,

2.etode de ambalare in c"iuveta. #aracteristica.

Ambalarea directa- conform acestei metode dupa ambalarea si inlaturareacerii de pe model si componentele lor ramin intr-o singura parte a c"iuvetei, in

cea inferioara,


28/34

$nitial modelul cu mac"ete se izoleaza inapa pentru citeva minute,

se prepara g"ipsul dupa care se toarna in

0umatatea inferioara a c"iuvetei, apoi se scufunda pina la soclul ei impreunacu laturile ei bazale ce vor fi inglobate ing"ips,

se inglobeaza in asa mod incit suprafata vestibulara ,

ocluzala si marginile incizale sa formeze un val de g"ips neretentiv cu grosimeade /-;mm.dupa finisare se ambaleaza 0umatatea superioara si se toarna g"ips.

Ambalarea indirecta- dupainlaturarea cerii si desc"idereac"iuvetei in 0umatatea eiinferioara ramine modelul, iar incea superiaora crosetele si dintiiaartificiali ai mac"ete protezeidentare.

Ambalarea mixa-este metodarezultaal din combinarea celor 2metode, o mac"ete poate fi

ambalata prin metota directa si a doua este modelata prin metota indirecta.

7.ateriale pentru izolarea tiparului si te"nica respective. #erinte farade acestea

Materiale: g"ips, izocol, izople, superclei.#erinte catre tipar:

-+uprafata sa fie neretentiva si fara rugozitati,

-+a nu prezinte lipsuri,

-)intii artificiali sa fie bine fiate in 0umatatea superiara- prin metoda indirecta,iar in 0umatatea inferioa sa fie fiate prin metoda directa,


29/34

-5rosimea peretilor sa fie suficienta pentru a suporta presiunea la introducereaacrilatului si presarea in prize,

-)intii restanti sa fie intregi,

-+uprafata sa fie izolata bine cu izocol.

/.*e"nica de realizare a tiparului si material necesare.

Te!nica clasica- prevede prepararea acrilatului direct si introducerea lui in partea cavitara a tiparului si prepararea sub prize cu onlaturarea surplusului deacrilat.

Te!nica moderna-prevede folosirea acrilatului special comercializat in fiole si

in0ectarea lui fluia in tipare special sub presiune inalta.

8.crilatele termopolimerizabile si autopolimerizabile. #omponent.

crilatele termo si autopolimerizabile sunt constituite din pulbere(polimer! silic"id (monomer!.

Caportu este de 2:, se amesteca in vas de sticla pina se obtine o masa omogena,se astupa cu capac pentru a se evita evaporarea monomerului si pentru a crea

conditii de polimerizare.crilatul decurge in 7 faze:nisip, fibra , aluat. $n faza de aluat se aplica incavitatea tiparului.

crilatul termopolimerizabil se polimerizeaza sub temperature , iar celautopolimerizabil se autopolimerizeaza si nu necesita factor termic. ceastadupa destinatie se impart pentru realizarea protezei partial mobilizabile acrilicesau partial mobilizabile sc"eletate si pentru realizarea dintilor artificilai sau a

componentelor fizionomice puntilor dentare, a coroanelor metalo acrilice sau protezelor fie.

6.1olimerizarea.regimul de polimerizare.

1olimerizarea este procesul prin care polimetaacrilatul de metal (pasta acrilica!trece din forma plastic in forma solida, dura si deformabila.

*iparul fiat in inelul metallic se introduce in vas cu apa la

temperature de 27 grade:


30/34

$n 7; minute temperature se ridica la 6;-68 grade, se mentine pentru 6; deminute.

+e ridica progresiv la ;; grade mentininduse 7; de minute apoi se mentine in

apa. I.#aracteristica polimerizarii:

entinerea temperaturii la 6; minute la 6; de grade e necesara pentruca acetsinterval initiatorl polimerizarii declanseaza cuplarea radicalilor liberi cumonomerul,

4 reactive c"imica ce se produce cu dega0area de caldura de 7;-/; grade,

$ncalzirea brusca a tiparului la temperature de I;-?; grade acumulata cu reactiaeterna de 7;-/; grade conduce la volatizarea monomerului ;;,7grade.rezultatul final al polimerizarii rapide. ceste proteze vor avea rezistentamecanica reduca la nivelul zonelor proiectate a fi rezistente ( placile protetice,seile protezelor!.

laborarea Metodica Nr.8

TEMA: Prelucrarea mecanica,slefuirea si lustruirea protezei partiale mobilizabile acrilice.

1.Instrumente, aparate si tehnica dezambalariiPPMA din chiuveta

Instrumente:"utitul de taiat ghips#ciocanas#ciocanas pneumatic#spatula cu virf ascutit


31/34

(ezambalarea se efectueaza numai la rotezeleconfectionate prin metoda clasica si consta ineliberarea protezei din tipar si curatarea de resturi demateriale de ambalat. (upa racirea lenta a chiuvetei cuproteza in ea care ulterior a fost supusa polimerizariiare loc dezambalarea. Aceasta operatiune esteefectuata dupa eliberarea chiuvetei din ring# prinintroducerea cutitului de ghips intre inelele chiuveteirealizindu&se miscari usoare de luxatie urmate de otractiune egala si uniforma a ambelor jumatati alechiuveteu in directii opuse. (upa aceasta se inlaturacapacele chiuvetei# oar ecare jumatate este xata cufata tiparului in jos intr&o presa speciala# careactioneaza asupra ghipsului din partea capaculuichiuvetei inlaturind din interiorul inelului ghipsulimpreuna cu proteza. )iparul scos din chiuveta estefracturat atent pina la eliberarea denitiva a protezeidin ghipsul tiparului# indepartam resturile de ghips depe suprafatele protezei sunt inlaturate cu ajutorul unuivirf ascutit.

. Insrumentesi

materiale folosite

la prelucrarea mecanica a PPMA.

/n acest scop se utilizeaza freze pentru

acrilat si se inlatura surplusurile# linia de demarcare a

acrilatului si freze din carborund. 6lterior suprafetele


32/34

libere ale protezei ce nu prezinta contact cu tesuturile

cimpului protetic sunt netezite cu ajutorul hirtiei de

7glasspaper8 cu granulatie na se mai foloseste pietre

in para ca freze pentru sleifmotor.

Instrumente:

• bormasinasleifmotor#

• piese drepte#

• freze

Materiale:

• lass paper

!.Instrumente si materiale folosite la slefuirea

PPMA.

/n acest scop sunt folosite instrumentereprezantate# sleifmotorul# pietre# piatra ponce in para#pietre in forma de discuri# gume abrazive.

".#tila$ul, instrumente si materiale necesare la

lustruirea PPMA.


33/34

/n acest scop la aparatul totativ sausleifmotor se aplica ltul si cu praf minutar si apa selustruieste suprafata protezei. 6tilaj' sleifmotor.Materiale' apa# cu praf minutar9 lt9 perii aspremoi.

%.Tehnica lustruirii bazei protezei PPMA.

:peratia de lustruire a protezelor este efectuata

pentru a reda suprafetelor protezei aspecte perfectnetede# neretentive pentru alimente. +ustruireasuprafetelor protezelor acrilice confectionate printehnica clasica se realizeaza la aparatul de slefuit.%entru lustruirea mecanica sunt utilizate diversemateriale de lustruit praf minutar! care se depun pefelturi sau perii.

+ustruirea nala se realizeaza cu ajutorul pufului de

bimbac obtinind astfel un luciu maxim. +a fel de bunametoda de lustruire estefrecarea suprafetelor acrilatuluicu pulbere de ghips uscat care practic sa dovedit a ecienta dind acrilatului un luciu specic.

&.Tehnica lustruirii elementelor de a're'are aPPMA.


34/34

"rosetele spre exemplu nu se supun prelucrariideoarece acestea au fost ulterior lustruite# inainte de ase schimba in acrilat baza protezei. +ustruirea lor a fostefectuata cu pasta goe la perii aspre si bumbac# se maipractica si prelucrarea la guma abrazive e de amintit cacrosetele se supun lustruirii doar inainte de a eleconfectionate.

(.)omponenta pulberii de lustruit baza protezei.

%ulbere na din piatra ponce# cuart# feldspat si creta inamestecuri cu apa utilizate la lustruirea acrilatelor

*.)omponenta pastei de lustrit a elementelorde a're'are

%asta rosie contine oxid de er# pasta albacontine oxid de aluminiu se foloseste pentru lustruireapieselor din aliaj nobil si acrilate# pasta de culoare verdecare contine oxid de crom si se foloseste pentrulustruirea pieselor din aliaje metalelor.

totalizarea 1

Documents

Transcript of totalizarea 1