Tolerante si Ajustaje pentru Piese CilindriceAcest curs prezinta Tolerante si Ajustaje pentru Piese Cilindrice.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 9 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

Extras2. SISTEMUL DE TOLERANŢE ŞI AJUSTAJE PENTRU PIESE CILINDRICE

Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje a fost introdus în România la 1 octombrie 1968 prin standardele 8100,(STAS 8100 – 68 … STAS 8110 – 68) pe baza recomandării R 286 – 1962 a Organizaţiei Internaţionale deStandardizare (I.S.O.). În prezent el este în vigoare prin STAS-urile 8100/4-88…8100/6 – 90 şi SR EN 20286– 1,2: 1997.

2.1. Baza sistemului

Toleranţele şi ajustajele pieselor cilindrice sunt grupate în două sisteme: sistemul alezaj unitar şi sistemularbore unitar.

Sistemul alezaj unitar prevede pentru toate alezajele aceeaşi poziţie a câmpului de toleranţă, tangent lalinia zero: EI = 0 şi ES = TD , (simbolul H ).

Sistemul arbore unitar prevede pentru toţi arborii aceeaşi poziţie a câmpului de toleranţă, tangentă şi sublinia zero: es = o şi ei = -- Td , (simbolul h ). Sistemul arbore unitar se foloseşte numai în cazuri specialebine justificate. De obicei, când mai multe alezaje cu jocuri diferite se montează pe acelaşi arbore.

2.2. Poziţia câmpului de toleranţă

Dintre cele două poziţii posibile, poziţia simetrică şi poziţia tangentă la linia zero, s-a ales poziţia tangentăla linia zero. Poziţia simetrică este firească, în jurul valorii exacte, dar poziţia asimetrică este practică. Se iaîn considerare evoluţia dimensiunii în timpul prelucrării. Diametrul alezajului creşte, iar diametrul arboreluiscade. Apare posibilitatea de a se opri în câmpul de toleranţe numai după ce s-a atins dimensiuneanominală, conform principiului maximului de material. Această regulă este valabilă pentru toate piesele ceformează ajustaje cu joc (cele mai numeroase).

Pentru piesele de tip alezaj, baza sistemului (alezajul) are toleranţa deasupra liniei zero cu EI = 0 şi Dmin= N (simbolul, H), iar pentru arborii unitari toleranţa este sub linia zero cu es = 0 şi dmax = N (simbolul,h).

2.3. Unitatea de toleranţă

La prelucrarea arborilor şi alezajelor cilindrice, urmărind acelaşi reglaj, în condiţii obişnuite de atenţie s-aconstatat că domeniul diametrelor efective depinde de mărimea diametrului. Domeniul de împrăştiere aldiametrelor este proporţional cu rădăcina cubică din diametrul de reglaj. Această constatare practică a fostutilizată la alegerea mărimilor pentru toleranţe, cât mai aproape de domeniul de împrăştiere:

(2.1.)

În relaţia 2.1. s-a notat cu T – toleranţa piesei de diametru D, respectiv d şi cu c – constanta specificăprocedeului tehnologic.

Pentru a se opera mai comod cu mărimile toleranţelor (similar cu măsurarea) s-a convenit ca toleranţelesă se exprime ca multipli întregi de toleranţe mici numite unităţi de toleranţă. Relaţia 2.1. mai poate fiscrisă succesiv:

(2.2.)

în care se notează cu i şi se numeşte unitatea de toleranţă.

Unitatea de toleranţă , i, este caracteristică fiecărui interval de dimensiuni şi se determină cu relaţiaempirică:

(2.3.)în care D , d este diametrul nominal al intervalului , în milimetri.

Remarcăm un rezultat deosebit din relaţia 2.2.:

(2.4.)

toleranţa unei piese se exprimă ca număr de unităţi de toleranţă şi depinde de dimensiunea nominală.

2.4. Intervale de dimensiuni

Pentru restrângerea valorilor de unităţi de toleranţă şi a toleranţelor, diametrele pieselor se împart înintervale de dimensiuni. Fiecare interval va fi delimitat de două margini sub forma “peste d până la D”.

Domeniul diametrelor de la 1 mm la 3150 mm este împărţit în 21 intervale principale sub forma …peste …până la … . Fiecare interval îşi conţine limita superioară.

Se defineşte dimensiune nominală a intervalului D,d media geometrică a marginilor şi cu aceasta secalculează unitatea de toleranţă, i din relaţia (2.3.). Marginile sunt ordonate în serie geometrică, aşa cumse poate vedea în tabelele 2.2. şi 2.3.

În concluzie, orice interval de dimensiuni este definit de două margini şi de o unitate de toleranţă.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 9 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro