Toleranta si acceptare

8/2/2019 Toleranta si acceptare

1/21

Toleranta si acceptare


2/21

WILLIAM FEY propune o scala de evaluare asentimentelor si atitudinilor individului fata desemenii sai, stiut fiind ca acestea influenteazahotartor relatiile interpersonale sub toateaspectele lor:

actional - munca, activitate n general; emotional - relatii afective de orice natura; de comunicare. Atitudinea unei persoane fata de semeni

determina hotartor cantitatea si mai ales calitatearelatiilor interpersonale pe care ea tinde sa lestabileasca, dar n egala masura si raspunsurile pecare le primeste din partea celorlalti.

Acceptarea celorlalti poate fi interpretata facndapel la termeni proximi, mult mai bine descrisi npsihodiagnoza, cum sunt toleranta si bunavointa.


3/21

Din perspectiva tolerantei - se poate aprecia ca scalaidentifica atitudinile sociale permisive, lipsite de prejudecati,deschise, care i accepta pe ceilalti asa cum sunt. Evaluarea seface prin descriptori ca:

- deschiderea si flexibilitatea n opozitie cu rigiditateasi dogmatismul;

- ncrederea ca opus al suspiciunii si criticismului; - excluderea resentimentelor, a tendintelor

mizantropice si ostilitatii fata de ceilalti. A.-Toleranta poate fi caracteristica unei : personalitati puternice - caz n care persoana este:ntelegatoare, iertatoare, generoasa, lipsita de formalism, cu

tact, autocontrolata, calma, moderata iar toate acestea semanifesta pe fondul ncrederii n sine si n ceilalti, alindependentei si flexibilitatii.

personalitati slabe - caz n care persoana are trasaturile demai sus dar pe fondul nencrederii n sine si n ceilalti, aldependentei, al conduitelor de defensa, retragere si abandon,ca si pe un fond de maleabilitate.

Toleranta fata de ceilalti are consecinte pozitive direct asuprapersoanei, ducnd la evitarea propriei anxietati, izolari, alienari,la afirmarea echilibrului si sigurantei de sine n raporturileinterpersonale.


4/21

Categoric.


5/21

B.- Intoleranta unei:

personalitati puternice - poate face ca aceasta safie afectata, rece, insensibila, aspra, orgolioasa,nemultumita ( nemultumire exprimata prin nfruntaredirecta, agresiva), aroganta, sarcastica, autocrata,insecurizanta si stresanta pentru cei din jur carora leproduce teama

personalitati slabe - face ca aceasta sa fie:plngareata, scitoare, cusurgie, egocentrica,superficiala, nemultumita (nemultumire exprimata

indirect prin brfa, calomnie, conduite subversive simanipulative), infantila, suparacioasa, obositoare sistresanta pentru cei din jur pe care i agaseaza si irita.

Din perspectiva bunavointei - acceptarea celorlaltise refera la capacitatea de a ntelege oamenii asa

cum sunt ei - cu defecte si calitati, cu realizari siesecuri, cu momente de vrf dar si cu inevitabilecaderi. Personalitatile puternice se manifesta prin:prietenie, respect, tendinta spre descoperirea sivalorizarea celorlalti.


6/21

Toleranta inseamna bunul simt de a nu fi egoist si a intelege ca cevace pentru tine este poate lipsit de importanta pentru altul vine peprimul loc. Lipsa tolerantei este egoism iar egoismul este sursa tuturorrelelor din lume.

Toleranta nu e nici concesie, nici condescendenta ori indulgenta.Toleranta este, mai ales, o atitudine activa generata de

recunoasterea drepturilor universale ale persoanei umane silibertatilor fundamentale ale altora. in nici intr-un caz, toleranta nupoate fi invocata pentru a justifica violarea acestor valorifundamentale. Toleranta trebuie sa fie practicata de catre indivizi,grupuri si State.

In conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practicatoleranta nu inseamna nici a tolera nedreptatea sociala, nici a

renunta la propriile convingeri, nici a face concesii in aceastaprivinta. Ea semnifica acceptarea faptului ca fiintele umane, care secaracterizeaza natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prinsituatia lor, felul de exprimare, comportamente si prin valorile lor, audreptul de a trai m pace si de a fi cele care sunt. Ea semnifica, deasemenea, ca nimeni nu trebuie sa-si impuna propriile opinii altuia.

In lumea moderna, toleranta e mai necesara ca oricand. Noi traimintr-o vreme marcata de mondializarea economiei si accelerareamobilitatii, comunicatiei, integrarii si interdependentei, migratiilor sideplasarilor de mare amploare ale populatiilor, urbanizarii simutatiilor in sfera formelor de organizare sociala. Din moment ce nueste nici intr-o parte a lumii o situatie care sa nu sa se caracterizezeprin diversitate, cresterea intolerantei si confruntarilor constituie oamenintare potentiala pentru orice regiune. si nu e vorba aici de oamenintare ce s-ar limita la o anumita tara, ci de o amenintare

universala.


7/21

Tolerantacu siguranta.


8/21

Toleranta e necesara atat intre indivizi cit si in cadrul familiei si

comunitatii. Promovarea tolerantei si modelarea atitudinilor fata dediferite opinii, in sensul unei deschideri reciproce si al solidaritatiiurmeaza sa aiba loc in scoli si universitati si prin intermediul educatieinon-formale, acasa si la locul de munca. Mijloacele de informare mmasa sunt pe masura sa joace un rol constructiv, in acest sens,favorizand dialogul si dezbaterile libere si deschise, propagandvalorile tolerantei si evidentiind pericolul indiferentei fata deexpansiunea ideologiilor si grupurilor intolerante.

Nu inteleg cum pot unii oameni sa aiba o personalitate atat de binedefinita si din aceasta cauza sa respinga tot ceea ce nu este inacord cu ea. Stiu ca acest lucru este bun, ca ii individualizeaza, case focalizeaza pe anumite lucruri renuntand la altele, insa stiu ca estesi rau pentru ca ii face sa aiba limite.

Poate ati observat ca atunci cand se scrie un articol, o recenzie, ocarte, cand se face un film, cu tenta religioasa, in care cineva si-aexprimat o viziune proprie asupra subiectului, apar nenumaratecomentarii si critici, mai multe decat la oricare alte teme. Oamenii,atunci cand este vorba de religie, pentru ca adera la ea inconstientdin anumite motive personale si cred in ea cu tarie, tind sa nuaccepte nici o alta parere.

Un crestin ortodox nu poate fi de acord cu un confucianist, un hindusnu poate fi de acord cu un protestant si nici un musulman cu uncatolic. Inteleg ca au paradigme total diferite ce se exclud una pealta ca si filosofie, insa oamenii insisi sunt diferiti, avand paradigme

de viata diferite, provenind din clase sociale diferite. De ce nu arputea accepta si religii diferite?


9/21

Vad in fiecare zi oameni cu un stil farte bine delimitat. Femei care se imbracadoar intr-un anumit fel, care prefera doar anumite locuri, care preferamuntele sau marea. Barbati care, la fel, au acelasi tip de activitati, de discutii,de locuri pe care le frecventeaza, de ziare pe care le citesc. Sunt oameni pecare daca ii cunosti si le pronunti numele, in minte ti se formeaza o imagineclara. Stii de unde si pana unde sunt, ce ii defineste, stii la ce sa te astepti dela ei, cum sa ii abordezi. Stii si ce cadou sa le iei de ziua lor, pentru ca stii cuprecizie ce gen de lucruri le plac.

Iar oamenii de felul acesta, bine delimitati, am observat ca nu se intelegaproape deloc cu cei care au alt stil. Fiecare ii cauta pe cei ca el si traieste inlumea lui, unde regulile sunt aceleasi pentru toti. Inteleg ca si ei au paradigmediferite care se exclud, insa si oricare doi oameni sunt diferiti, au altetemperamente, calitati si defecte diferite. De ce nu ar putea accepta si stiluridiferite?

Unii oameni cred ca in viata tot ce e important sunt banii, altii dragostea.Unele femei cred ca toti barbatii sunt nesimtiti, unii barbati cred ca toatefemeile la un moment dat te vor insela. Unii oameni sunt mai reci si se deschidmai greu, altii sunt mai calzi si mai prietenosi mai repede. Unele femei nuconcep viata fara fustite si pantofi, unii barbati nu concep viata fara bere sifotbal.

Nu vad nimic rau in nici una dintre pozitiile adoptate. Sunt convinsa ca toateau o cauza, data de experientele prin care acei oameni au trecut, si ca altfel

nu pot fi, nu pot gandi. Si nu se pot ierarhiza aceste stiluri. Nu se pot ierarhizanici muzica clasica, jazz-ul, rock-ul, pop-ul si manelele. Sunt la fel de diferite,pentru oameni diferiti, fiecare cu lumea lui si stilul propriu.

Toleranta vine din cunoastere Daca vom incerca sa le intelegem, le vom accepta. Nu va trebui sa le

adoptam, daca nu sunt in acord cu personalitatea noastra, insa puteam sanu luptam impotriva lor. Pentru ca de fapt asta inseamna democratia.

Optiuni. A treia culturanici a ta, nici a mea, ci a noastra cu elemente dinfiecare, cele pe care le alegem pentru a ne intelege. Toleranta vine dincunoastere. Iar cunoasterea se poate realiza mult mai bine apoi daca suntem


10/21

Asa nu


11/21

Aratam intelegere fata de oameni, de culori, de credinte, atata timpcat ele nu contravin propriilor noastre conforturi psihice. Acceptamadesea ce nu ne place pentru ca asa am auzit in jurul nostru ca se

face, nu pentru ca am respecta cu adevarat libertatea cuiva. Dacaceva ni se pare dubios, daca ne ne dezgusta ceva, inchidemcuminti ochii si exersam arta lui a fi politically corect.

Faptul ca toleram nu inseamna neaparat ca facem o alegerecorecta, mai ales cand cei inghesuiti de noi in diverse categoriiincalca diverse norme morale si spirituale.

Intr-adevar, nu suntem in masura sa judecam ce nu intelegem, fie eisimpatizanti MISA, de exemplu sau secte care proclama preoti dinrandul femeilor. Nu, nu putem sa ii fortam pe ceilalti ce credinta saurmeze, ce mancare sa manance si ce haine sa poarte.

Dar a tolera nici nu inseamna ca-i intelegem pe cei ce-si irosescviata, energia, sufletul, in incercari desarte. Tolerandu-i, nu le aratamca ne e mila sau ca vrem sa-i ajutam in vreun fel. Nu facem niciofapta buna tolerand manelele, ignoranta, mizeria intentionata,

lenea, minciuna, indolenta etc. De asemenea, gresim in incercareade a face si noi ca ei, doar-doar, o sa intelegem mai bine lumea incare traiesc.

Traim cu totii in aceeasi lume, unii mai bine, altii mai dupa ureche,insa avem cu totii nevoie de acelasi adevar: puterea de a vedea incelalalt propria persoana, fara sa ne tragem indaratul sarmeighimpate a individualismului, de unde fluturam anemic esarfa alba a

tolerantei.


12/21

Apropo de acceptare


13/21

Ce nseamn acceptare? Bineneles c fiecare dintre noi are o anumit ideeasupra acestui termen, o idee destul de bine concretizat. Uneori despreacceptare se spune c se aseamn cu toleran, cu implicare saudeschidere fa de semeni.

A avea consimmntulunei persoane de a purta o conversaie cu ea, aprimi o aprobare din partea unei comisii legislative privind un proiect pe care

doreti s-l implementezi, prezena prietenilor n preajma ta, toate acesterealiti reprezint factori clari c viaa se desfoar i prin intermediulAcceptrii. Atunci cnd negociezi, att tu ct i persoana cu care porinegocierea respectiv v ateptai s v impunei ideile sau mcar sajungei la un punct comun acceptat. n termeni de negociere pe afaceriacest lucru se numete avantaj reciproc.

Un alt exemplu ilustrativ. Atunci cnd te cstoreti alegi s accepipersoana cu care urmeaz s faci acest pas. Totodat i alegi amicii,

prietenii etc. n funcie de anumite preferine pe care le ai i pe care te atepis le ntlneti la persoanele n cauz. Dac vrei s faci dreptate n lumeatunci vei aprecia persoanele care se implic n acest domeniu. ntr-o altordine ns poi observa c cei care nu corespund ateptrilor pe care le ainu sunt acceptai de tine la fel de bine precum sunt cei pe care i agreezi.

Bineneles, exist excepii n care i place s fii n preajma unei persoane saugrup de persoane care nu sunt pe aceeai linie cu tine n ce priveteplanurile, ideile, proiectele etc., dar care te fac s te simii bine, s zmbeti.

Se observ astfelcum exist un factor de legtur al acceptrii, i anumealegerea. Alegem din mai multe variante pentru c putem accepta ceea cealegem.

Acceptarea se poate mpri n mai multe categorii: 1. Accepi un anumitlucru pentru c i face plcere. 2. Pentru c eti familiar cu el. 3. Pentru ctrebuie. 4. Pentru c poi. 5. Este suportabil. 6. Accept pentru alii. 7. Este oprovocare. 8. Vreau s fac posibil imposibilul. Categoriile pot continua,exprim i tu, cititorule, cteva idei despre tipurile de acceptare. Poate fichiar i un exerciiu de creativitate.


14/21

Alegerea este strns legat de subiectul acestui articol precum i categoriileprezentate mai sus.

Ce altceva mai cuprinde acest subiect? Accepi o anumit situaiepentru c i se impune? Se poate vorbi i n acest sens i putem ajungeastfel la atitudine.

Atitudinea poate fi definit ntr-un mod general i nu neaprat tiinific cimai degrab popular ca o exprimare comportamental ce implic anumiteprocese psihice evideniate prin conduita fiziologic prin gesturile pe careo persoan le face-, prin felul cuvintelor utilizate .a.m.d.

Astfel, atunci cand i se impune s accepio anumit situaie sau oanumit persoan atitudinea pe care o vei adopta va fi una care nucorespunde profilului obinuit de toleran emoional-afectiv i te vei siminu neaprat neputincios, dar poate stresat, iritat, jenat i, poate unul dintrecele mai importante lucruri, vei fi contient de apariia sentimentului deincontrol a situaiei n care eti angrenat, contiina faptului c spaiulpersonal emoional i afectiv nu mai este att de Personal ci ncepe s fiepopulat de dorinele i obiectivele altora.

Aceast ipostazpoate fi ntlnit n situaiile de la serviciu cnd te cericu colegul spre exemplu deoarece s-a purtat neprofesional i te-a ntreruptdintr-o edin pe care o susineai n faa unor parteneri de afaceri, saueful care i spune ntr-un mod nepoliticos s stai mai mult la serviciu i stermini de preparat mncarea pentru toi clienii din restaurant.

Intrnd n alte zone socialeobservm cum i amicii uneori i potprovoca anumite stri de disconfort cnd sunt prea bgcioi, prea curioii nu neleg c anumite lucruri trebuie s fie tiute doar de tine i c nu aiscopul s le divulgi pe viitor.


15/21


16/21

Exemplele pot continua. Pe lng persoane exist anumite situaii stresante,neplcute precum: Ratele la banc trebuie s accepi s plteti cu toatec suma lunar este mare.

Pentru unii liceeni este un disconfort profund s vin la orele de coal, pentruunii profesori este un chin s-i in cursurile etc.

Iar acum, analiznd o realitate, s-i spunem mai modern, observm cumunii oameni au o fric sau o stare de anxietate n momentul cnd vorbesc npublic, cnd cineva le spune s se implice ntr-un proiect, cnd se afl n faaunei situaii mai puin cunoscute. Cu alte cuvinte putem vorbi despre frica dea experimenta. Ceea ce nu este un lucru deloc anormal, este chiar firesc.Omul posed capaciti cognitive i datorit faptului c poate analiza,descoperi, explora. Iar atunci cnd nu exploreaz desigur c intervine o starede ndoial remarcat prin: Ce se ntmpl aici ? Dac m implic se poate

ntmpla s Sau pot ajunge la i tot aa. Precauia i saltul n viitorreprezint stri omeneti fireti. ns ce faci cnd esti mereu prea ngrijorat? Osoluie pentru a nu mai fi ngrijorat nu este ntotdeauna cea de a evitasituaiile neplcute pentru a rmne n zona familiar.

O soluie bunpoate fi acomodarea sau nelegerea acelor situaii care iprovoac acea stare de iritiabilitate s-i spunem. A nu se nelege c trebuies te arunci cu capul nainte n orice situaie care nu i convine. Poate oalternativ potrivit nainte de a face acest pas este de a te informa, de a

vorbi cu alte persoane, de a cuta pe internet despre situaia n care vrei ste implici. Nu uita, nu eti singur pe lumea asta. Chiar dac nu ai rudeinformaia i oamenii din jur i pot fi furnizori de idei, date, fapte etc.

Este normalca despre oricare lucru n care vrei s te implici s ai mcar oidee de baz despre ce este vorba. Nu de alta, dar fiina uman este totuifragil i trebuie s-i asume civa factori de siguran psihic i fizic.

Dup ce te-ai informatct de ct despre evenimentele neplcute din viaataunele exemple sunt oferite mai sus, poi ncerca s te implici n ele, s vezi

ci poi rezista


17/21


18/21

Acceptarea este un dans de o via. Cu ct dansezi mai mult, cu att devii mai priceput. Dar

niciodat nu dansezi perfect.

Uneori oboseti i proclami: Nu voi mai dansa. Dar, pe urmn mod neateptat, te ndrgosteti sau cineva i face opropunere de afaceri pe care nu o poi refuza. Indiferent ctde tare ncerci, sau ct de mult te plngi, nu poi opri dansul.

Greelile fac parte din dans. Dar unii oameni nu tiu asta.Afacerile lor dau faliment, sau partenerul i prsete iar eii zboar creierii. Ei joac pe mize foarte mari. Uneori lumjocul prea n serios. Uitm c suntem aici ca s nvm.

Avem nevoie s ne binedispunem, s facem o pauz i s nebucurm de dans n sine. Dac nu nvm s rdem de noinine, din cnd n cnd, cltoria noastr devine greoaie iapstoare. Cu ct eti mai nefericit, cu att mai dificildevine dansul, pentru c trebuie s dansezi cu nefericirea ta.

De aceea este att de important acceptarea. Cu ctaccepi mai mult viaa aa cum este, cu att dansul devinemai uor.


19/21


20/21

Primul pas ctre aceast trire, a acestui nivel al realitii, n modabsolut, este s renunm la judecat n mod deliberat, contient, i n

locul ei s alegem acceptarea. Non-judecata. Este un mod de a privilumea, lucrurile, i orice realitate, mai ales interioar. Este nivelul iertriidespre care vorbete cretinismul. Doar c adevrul a fost puinteldeturnat aici, cci a ierta nseamn c cineva a greit. Iertareacretin este un concept care vine din ego, din presupunerea c existo eroare, c noi am fost buni i alii au fost ri, i deci pot fi iertai.Non-judecata sau acceptarea pleac de la percepia fundamental ajocului contiinei, al identificrii, i de la trirea adevrului interior, cnoi nu suntem doar aspectul uman, ci suflete aflate n incarnare, poateincontiente pentru moment, poate pe deplin prinse n jocul iluziei, darfiine divine n orice caz, care particip la aceast extraordinarexperien. Este recunoaterea propriei diviniti, a propriului aspectcreator de realitate, i recunoaterea divinitii celuilalt, oricunde s-arafla pe drumul descoperirii de sine. Dramele prin care am trecut noinine i reveleaz caracterul iluzoriu, ne dm seama de felul n care noi

ne-am creat propria experien, permanent, i de felul n care ceilali icreaz propriile experiene. nelegem dintr-o dat c nu e nimic inimeni care s fie salvat, pentru c pericolul e o iluzie, nelegem felul ncare noi ne-am creat personajele i cum le-am jucat ca i cum ar fi fosto realitate ultim. Perfeciunea ntregului joc i a ntregului dans interioral contiinei devine evident atunci cnd practicm aceast privireinterioar asupra ntregii realiti a fiinei noastre i a celorlali.


21/21

Proiect realizat de:

-Axinte Mdlina

-Comnescu Amalia-Dumitric Roxana

Toleranta si acceptare

Documents

Transcript of Toleranta si acceptare