DIFERENTE ILOCUTIONARE

Diferente privind finalitatea actului de limbaj Marii filozofi Austin, Sir, analizeaza scopul sau finalitatea comunicarii si include aici FORTA ILOCUTIONARA a limbajului , scopul comunicatorului este sa indeplineasca ceva prin comunicarea lui, sa ajunga la un rezultat. Finalitatea unei promisiuni este indeplinirea acesteia .

Exemplu Ziua de CT

Dar daca se aplica legea si se respecta teoria , va garantez ca nimeni nu poate sa faca ce vrea.

a. diferente in privinta ajustarii dintre cuvinte si lucruri

1. Cazul constantativelor de a ajusta cuvinte, conform unei realitati sau descrierea realitatii

Consider ca am toate sansele sa castyig prin felul meu de a fi

2. de a obtine efectul ca lumea sa se conformeze cuvintelor ( lumea poate fi schimbata prin acte ilocutionare sau explicite )

Pune punct , meriti mai mult. exercitiv implicit

3. diferente de stari psihologice ( publicul este persuadat sa faca ceea ce-si propune locutorul )

Mazare s-a trezit destul de tarziu din mahmurealea celor 3 ani de vacanta . starile psihologice- indignat, mahnit, politician pasiv functie de avertizare a celor care voteaza - cel care spune ca face un anumit act de limbaj , exprima intentia ca indeplineste acel act

Incep prin ati multumi pentru increderea acordata, pentru ca te-ai lasat aburit inca un an si prin ati ura sanatate si La multi ani de abureala. mesaj de avertizare pt alegatori , stari psihologice dezamagire, dispret , prin a multumi jurnalistul ironizeaza ---- comic grotesc

4. diferente in intensitatea angajamentului manifestat in prezentarea scopului ilocutionar gradele de intensitate prezentate prin diverse moduri ale verbelor

Pe partea organizatorica doresc sa incepem o curatenie toatala a orasului, nu numai la centru . act de gandire reala redata prin indicativ prezent

Ne-am dori ca aceste perosane sa fie integrate in societate si sa fie active actiune ireala, dar posibila 5. diferente de statul ale locutorului si alocutorului

Daca mai are un pic de onoare asa cum a pretins in campanie , ii pretindem sa-si ceara scuze fata de cei pe care i-a badjocorit .- cel care vorbeste este un lider al pensionarilor care se adreseaza primarului aluzie , abuz de putere , sa ceara socoteala edilului

Nu ma tem de niciunul dintre candidati, ii respect si am speranta ca regulile jocului se vor baza pe fair play . interesele canditatului politic sunt formulate prin verbul de speranta, am speranta, incadrat intre verbe de certitudine, nu ma tem , vrea sa trimita pragmatic la faptul ca nu exista fair play in politica

6. diferente in modul in care enuntarea se raporteaza la interesele locutorului sau alocutorului

Sunt convins ca ti-e lehamite de scandalurile iscate de Primarie si de Consiliul Local ...- interesele alocutorului sunt vizate de locutor, au aceleasi intrese sau se opun perspectivei functionarilor

7. Diferente in relatia cu intregul discurs cele expozitive, cunoscute ca verba dicendi a remarca, a afirma, a raspunde , a-si asuma raspunderea

Imi asum raspunderea pentru sustinerea celor incluse in oferta de guvernare. promisiune, act ilocutionar, un promisiv care se afla in contradictie cu cele incluse in context ,in restul mesajelor , un angajament fara a trimite la masuri concrete care sa puna in practica ceea ce afirma. Intre actul asumarii raspunderii si vagul obiectului acestei raspunderi este o mare diferenta .

8. Diferente de continut propozitional care sunt determinate de marci care indica forta ilocutionaraIn acelasi context reamintesc ca analizand impreuna cu consilierii am trecut la materializarea unor actiuni gospodaresti discurs jurnalistic local care trimite la fapte realizate in trecut sau viitor.

Am speranta ca vom avea un presedinte mult mai bun. 9. diferente dintre actele al caror verb ilocutionar este un performativ sau nu .

In cazul in care eu voi fi ales presedinte al Romaniei in 48 de ore voi lichida mafia, voi sterge datoriile la intretinere ale marilor saraci, voi ieftini mancarea si bautura. ( promit ca..., promit ca....) diferenta intre continuturile acestor cuvinte hiatus mare

Pragmaticianul Francois Zarmango admite ca jocurile de limbaj politic pot fi intelese prin studiul performantei acestor tipuri de limbaj, sau de acte de limbaj , dar si prin relatiile dintre semne si interpretantii lor. Conform acestor teorii noi nu studiem doar cuvintele ci si realitatile pe care acestea le transmit. Suntem atenti la acte de limbaje adevarate sau fapte, astfel interpretam veri conditional( daca este adevarat sau fals ) discursul .

Asa cum spunea ca pragmatica trebuia sa se numeasca contextica, trebuie sa fim atenti la imprejurarile precise care insotesc actiunea discursului si care pot atesta valoarea de adevar sau de minciuna.

Sunt situatii in care contextul lipseste sau nu este complet formulat, atunci spunem ca enuntul performativ nu este fals, ci actul discursiv nu s-a produs.

Ex > Cred ca romanul prin definitie este anti comunist si mai cred ca romanul fatalmente este crestin . afirmatii care descriu o stare de lucru carora li se poate sau nu atribui o valoare de adevar, am defapt un discurs constatativ, contextul extralingvistic este fals .

In esenta ne propunem crearea cadrului juridic care sa duca la o dezvoltare accentuata a ramurilor economiei .- limbaj de lemn prin substantivizare , stereotipuri specifice limbajului de lemn , ne propunem se doreste a fi explicit, dar nu arata clar actul indeplinit, ceea ce politicieni au hotarat.

Ia papucii astia si fugi ca sa nu pun SPP-ul pe tine .- personajul in scandal cu spp-ul La constanta s-a intrat in zona crepusculara. Radule fa tu ordine , ca daca nu ma deplasez eu personal.

Iarta-i Allah ca-s PRM-isti de-ai nostri. realitatile grave ascunse in aceste imperative ( in toate enunturile ) personajul in scandal cu credinciosiiEmile Benveniste nu este de acord cu o identificare a performativului cu imperativul , deoarece imperativul nu mentioneaza actul de vorbire insusi. Imperativul determina un comportament , insa enuntul performativ reprezinta actul insusi .

Scarbit de manevrele politice ale lui Dinu Patriciu, Nicolae C. declara puterea de stanga si banii lui D.P. si senilitatea lui Vintila Bratianu vor sa distruga PNL-CD doua unchiuri de abordare limbaj conflictual, polemic, urmareste functia ideologic politica , vor sa distruga itemi de violenta . Se aduc acuzatii indirecte prin citarea acestor personaje . Competenta expresiva a discursului, prin clisee , stereotipuri, conforme unei ideologii de partid.

Prilej de disesiune .... il suspectez ca este in spatele cu DP

De tip gangsteresc..... de a pune mana pe .... folosindu-se de un cal troian ... aceasta orchestrare

Metafora tartorul trimite la degradarea persoanei , aluzia la non valori , publicitate negativa, defectele contracandidatului . -Domnule presedinte nimeni nu a vazut cu adevarat fortele securitatii cu care s-a razboit armata.

- Nu a fost un razboi intre doua forte egale, nu ne-am confruntat cu fortele securitatii, ci doar cu cateva unitati destinate protectiei personale a tiranului,e xtrem de bine echipate. infirma actul constatativ al jurnalistului

- De aceea n-ati dizolvat-o ?

- Bineinteles, adica nu .... Securitatea va fi o forta de protectie a natiunii...vezi tranformarea lupilor in miei . fara valoare de informatie, fara date concrete , itemi ai vagului , discurs abtract, perspectiva unei situatii comice, se ocoleste adevarul.

Voi confirma inca o data tinerilor public , ca principala mea misiune este construirea a 15.000 de case.... OBIECTIVE PERLOCUTIONARE IN ACTELE LOCUTORII SI ILOCUTORII

Act perlocutionar- s-a indeplinit ceea ce mi-am propus, am inclus efectul in discurs

Emitentii pot genera acte perlocutorii in cazul in care arata ca au obtinut ceea si-au dorit, ca s-a intamplat ceea ce si-au propus, prin verbele a convinge, a persuada, a impiedica, a surprinde , a induce in eroare , a alarma etc Ex> Este stiut , au declarat-o personalitati ale lumii financiare romanesti, ca romanii nu au bani sa investeasca, capitalul strain nu vine .

Tratatele de specialitate remarca faptul ca numai actele perlocutorii produc consecinte pe care cititorii si le asuma , dar si cele ilocutorii produc , cand receptorul a inteles mesajul, chiar daca nu este de acord cu ceea ce eu admit, trebuie sa priceapa mesajul meu .

5. Ma tem ca domnul Mazare, prin acest tip de discurs, risca poate chiar o excomunicare din partea Bisericii. De aceea, eu sper ca domnia sa sa revina la un cadru de dialog care sa permita, de fapt, sa ne ascultam unii pe altii, sa ne ascultam argumentele, opiniile, sa ne respectam chiar daca uneori avem opinii diferite,

Comentati si cititi aici:http://www.enational.ro/news/politica/remus-cernea-ma-tem-ca-domnul-mazare-prin-acest-tip-de-discurs-risca-279007.html/#ixzz3VZUmXLCC6. Diferente de continut propozitional care sunt determinate de marci care indica forta ilocutionara

Am votat pentru adevr i curaj. Am sperana c, ncepnd de luni dimineaa, Romnia va pi pe un drum nou. Chiar dac unii dintre noi am pltit i pltim din greu acest pre, pentru tinerii de astzi i pentru milioanele de romni care vor o ar ca afar, cred c merit s lupi, ntotdeauna, cu orice pre. Fr libertate, dreptate i drepturi civile, o naiune nu poate progresa. Poate supravieui, dar nu va evolua niciodat, susine Fenechiu.

Am sperana c n faa legii toi vom fi egali i nu vom fi etichetai dup opiunile politice sau de alt natur. C, n sfrit, vom deveni o ar normal. Am votat cu sperana c vom avea un preedinte care s ne garanteze o justiie dreapt. Degeaba avem justiie independent dac nu e dreapt. Vreau ca romnii s i gseasc dreptatea n justiia din Romnia, s nu mai fie nevoii s apeleze la instituiile europene, mai arat Relu Fenechiu.

7. Diferente in relatia cu intregul discurs cele expozitive, cunoscute ca verba dicendi a remarca, a afirma, a raspunde , a-si asuma raspunderea

Teodor Melescanu demisioneaza de la conducerea MAE:Imi asum responsabilitatea si imi voi depune azi in sedinta de guvern mandatul de ministru4.04.20150 curs

Pierre Bourdieu - * intrumentele simbolice devin intrumente de dominatie* fiecare comunicator politic este adeptul, are pretentia ca ideologia sa se afla deasupra unor conditionari individuale sau de grup Isi doreste ca aceasta ideologie sa devina legitima prin discursul de presa oficial si universala. Asa cum orice convingere religioasa isi impune acest semn legitim sau universal . * Ideologiile servesc intereselor particulare pe care ele tind sa le prezinte drept interese universale PB.*

Limbaj politic , devine putere in textul jurnalistic- PB- performanta limbajului, acte perlocutorii, prin care se doreste sa se indice autoritatea unor astfel de indicatori (acte ilocutionare exercitive )

Conform postulatului de iluzie descriptiva Jacques Mosle, Ann Reboul toate frazele descriptive au valoare de adevar .

Austin spune ca o *mare parte din actele de vorbire nu descriu realitate *. Identificam in presa numeroase acte de limbaj care devin doar semne simbolice . Austin incadreaza * minciuna* in actul perlocutionar. - * se pare ca minciuna se incadreaza efectiv in criteriile stabilite de Austin pentru actele perlocutionare * ( sa am efectul ca l-am convins, ca mi-a raspuns la intrebare ) .Ne propunem sa promovam proiecte pentru infrastructura , scoli, gradinite , turism , industrie , dezvoltare , etc. deschide o lume ireala , nu s-au realizat

Ducrot , rastoarna teoria conform careia scopul discursului este reprezentarea realitatii.

Denise Vernant constata ca retorica politica ne invata ca increderea nu se obtine intotdeauna cu argumente valide.

Jacques Mosle, Ann Reboul observa ca orice decodificare de mesaj este echivalenta valorii de adevar.

Denise Vernant admite faptul ca minciuna nu este vizibila in interactiune , ea este mascata astfel autorizeaza foarte simplu manipularea, variind de la insinuari, calomnii , insulte , dezinformari. Apar indicatori ai minciunii in cazul omisiuni, se omite o informatie ceea ce presupune minciuna, are drept semnificatie non adevarul.

In privinta contracandidatilor se omit anumite fapte pozitive si se exploateaza verigile slabe.

Formele minciunii

1. propaganda sau amagire cu iluzii ( specific modelului comunist, liberal )

La Ministerul de Finante se fac eforturi pe care nu le-am vazut niciodata, chiar daca unii au impresia ca se lucreaza incet. 2. Forme de dezinformare cu grade diferite de intensitate

Chiar daca colegii nostri din opozitie pun stegulete rosii pe seama insuccesului guvernarii actuale acesta este cel mai bun raport al Romaniei venit din parte UE. Jalnici, ipocriti , incompetenti . Acestea sunt aprecierile lui Teodor Stolojan la adresa actualei guvernari. 3. Actiunea psihologica prin care emitentul ori ascunde adevarul, ori minte

O buna teorie a adevarului trebuie sa isi da seama de eroare. Printr-o buna teorie a asertiune trebuie sa ne dam seama de minciuna.

Ati observat cat laptic se bea la conducerea tarii si a principalelor servicii secrete, chiar toti sa aiba cas la gura ?! acei referenti politici ar fi infantili, nu actioneaza direct proportional cu varsta lor E limpede ca fiind mai mare in grad si in piciore, barna si-a bagat coada in scandalul serviciilor secrete.

Conform ipotezei informative, orice fraza are o structura de suprafata ( o forma de limbaj explicita ) si una de adancime ( implicita- sensul frazei ).

Romania ar putea spune adio firmelor care trimit muncitori in strainate. Statul roman a declarat razboi firmelor fantoma care intermediaza munca peste hotare.

Ar putea spune adio- nu are capacitatea de a desfiinta firmele

Statul roman- nu stim exact cine din statul roman a declarat razboi

Locutorul unei fraze mincinoase are intentia de a-si insela interlocutorul , are intentia de a-l face sa creada , ca el ( el locutorul ) crede in ceea ce spui.

ROLUL METAFOREI IN PAMFLET , NARATIUNE, FICTIUNE

Michel Foucault vorbeste despre o reprezentare dedublata a ideilor semnificante . In pamflet observam reprezentarea dedublata( reprezentare teatralizata ) a politicului. Prima este o reprezentare reala, prin faptul ca de cele mai multe ori numele referentilor sunt reale, pe cand in a doua situatie aduc o simulare a actiunilor acestora . Pamfletul devine un joc care desemneaza reprezentari incadrate de multe ori intr-un umor rautacios, satiric, negru . Este exploatata ironia si se deconstruieste non-etic printr-o forma de caricaturizare verbala a adversarilor politici. Astfel se impune problematica adevarului unui astfel de limbaj > se naste intrebarea este el transparent sau opac ?