Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de...

16
wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11AN DE LA ÎNFIINŢARE Agenţia de presă MEDIAFAX, filiala Transilvania, a împlinit ieri un an de la înfiinţare. Filiala Transilvania este unica reprezentanţă în provincie a agenţiei MEDIAFAX. In restul judeţelor, agenţia are doar corespondenţi. Dacă la început agenţia avea un singur reporter care era şi director, acum are 23 de angajaţi în 12 judeţe, din care la Cluj-Napoca sînt zece. De remarcat este faptul că echipa de corespondenţi'MEDIAFAX clujeană este fomată, în majoritate zdrobitoare, de către reprezentantele sexului frumos. Acestea s-au impus în mass-media locală prin profesionalism şi şarmul. caracteristic feminităţii. Activitatea lor a fost remarcată (şi remarcabilă) mai ales ca media de vîrstă a colectivului este de 25 de ani. în prezent, fluxul Transilvania se transmite în două ediţii, de luni pînă vineri, la 13,30 şi 17,30, şi este împărţit pe domenii: politic, economic, social, eveniment, cultural, fept divers şi sport. De la 1 iunie, echipa clujeană a introdus o noutate: un flux de duminică care cuprinde, pe lîngă ştirile din intervalul vineri după-amiază - duminică la prinz, mai multe ştiri culturale, de divertisment, interviuri etc. Tot de luna trecută, fluxul a fost schimbat şi în plan grafic, iar fluxul de după-amiază cuprinde şi un breviar al evenimentelor de a doua zi, pe toată Transilvania. Media zilnică a ştirilor transmise a crescut simţitor de la 20, în primele luni, Ia 40 în prezent. La împlinirea unui an de existenţă dorim colegilor MEDIAFAX cît mai multe ştiri în exclusivitate şi un colegial LA MULŢI ANI! REDACŢIA 'ADEVĂRUL DE CLUJ" ♦ Agenda/2 4 Roza vinturilor/3 ♦ PoMcă/4 ♦ Arti-cultură- învăţăminte ♦ Omul şi societatea /6 ♦ Publidtate/7-10 ♦ Diverse/l0 ♦ Documentepublice/l1 ♦ Sport/12 ♦ ActuaIitatea/13 ♦ Economia/l4 ♦ Eveniment/15 ♦ Ultima oră/l 6 ~\ r ST".' 'l "* w 1 zksr md<apmd<mt ANUL ISSN IX NR. 2012 1220-3203 MIERCURI 2 IULIE 1997 16 PAGINI 600 LEI . Vremea va fi în general instabilă cu cerul temporar noros. Pe alocuri vor cădea averse de ploaie Însoţite de descărcări electrice. Vînt , slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22° şi 25° C. (Meteorolog de serviciu Nagyi Constanţa) in pagina a 16-a: haita privind starea probabilă a vremii, valabila pentru azi. Românii au devenit mai rezervaţi în aprecieri De ieri a început vacanta Judecătorească! j Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de personal VALER CHIOREANU O ricîte suspiciuni trezesc sondajele de opinie, multe fiind bănuite de intenţie de manipulare a opiniei .cetăţenilor, interesul pentru ele se menţine. Rezultatele obţinute în urma efectuării lor sînt parcurse cu o anumită curiozitate, care conţine o bună doză de speranţă că greutăţile vor fi mai uşor învinse dacă oamenii se coalizează împotriva lor. Ultimul sondaj, efectuat în luna iunie de CURS la cererea Fundaţiei Soros pentru o Societatea Deschisă, nu se deosebeşte din acest punct de vedere, de altele asemănătoare lui. Ce concluzie poate fi desprinsă în urma parcurgerii datelor de sinteză făcute zilele acestea publice? Că, în ciuda convingerii că lucrurile merg într-o direcţie bună, încrederea românilor în partide, personalităţi, preşedinţie, guvern, în general, în viitorul, lor a scăzut în cote-procentuale uneori semnificative faţă de acum şase luni ori faţă de-luna martie. Iată, de exemplu, Victor Ciorbea a pierdut şase - procente, Emil Constantinescu - şapte, Petre Roman - opt, în timp ce Ion Hiescu a pierdut 24 procente şi Adrian Năstase -2 9 . . Singurul politician care a cîştigat în simpatia românilor este Teodor Meleşcanu - 3 procente. Interesant este că a crescut mult numărul celor care răspund întrebărilor cu un “nu ştiu” sec sau cu un la fel de sec “nu mă interesează” - fapt ce dezvăluie un sentiment de plictiseală* foarte periculos, care îi cuprinde pe români faţă de politicieni şi, implicit, partide politice. Iată ce s-a întîmplat în ultimele luni în cazul formaţiunilor politice. La capitolul “încredere” clasamentul este următorul: CDR, - 30 lâ sută, PDSR - 14,8 la sută; PRM - 6 la sută, PNŢCD - 4,9 la sută; PD - 3,2 la sută; UDMR - 3 la sută; PUNR: 2,2 la sută. De observat că PNŢCD, cu toate că este principalul partid al coaliţiei majoritare, se situează nu doar în urma PDSR, ci şi a PRM. Şi mai interesant este că situaţia votului d a t. în eventualitatea unor alegeri anticipate este alta decît aceea a încrederii acumulate de formaţiunile ____ ^ _. ____ ______________ ' _________ * » ____ continuare în pagina a 4-a. Judecătoria Cluj-Napoca va lucra cu ambele secţii ■ ’ ' f Lună de lună, în acest an, la , Judecătoria Cluj-Napoca intră în lucru, în medie, peste 1,500 de dosare. în mod excepţional, "numărul dosarelor poate scădea la 1.400. înfiinţarea a două noi judecătorii, la Gherla şi Huedin, ou a decongestionat stocul de dosare a judecătoriei locale. Dacă în anul 1996. au,fost preluatei 18.000 de dosare, preşedintele Judecătoriei Cluj-Napoca, dl Alexandru Păltineanu, a apreciat că în 1997 se va ajunge la cca 20.000. Cum judecătoria Vacanţa parlamentară bate la uşă, cea a consSiăor locale, la fel, dar primii căre pleacă iri concediu sînt.. magistraţii. încă din 1992, odată cu promulgarea Legii pentru organizarea judecătorească, şe prevede perioada şi condiţiile în care se va lua vacanţă. Astfel, vacanţa judecătorească anuală este de două lunj de vie, în perioada 1 iulie-31 august, răstimp în care judecătorii îşi pot programa concediul. în intervalul respectiv, tot personalul instanţelor trebuie să-şi efectueze concediile de odihnă şi doar cu motive temeinice pot să şi-l amîne pentru o altă perioadă. De asemenea, în lege, este precizată şi care va f i activitatea de judecată a instanţelor ţŞn această perioadă, şi anume: în materie penală, pentru cauzele cu arestaţi şi alte materii (pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor,'cererile de ordonanţă preşedenţială, precum şi altele considerate urgente). Preşedintele instanţei, împreună cu preşedinţii secţiilor, vor desemna judecătorii care vor constitui complete de judecată pe timpul vacanţeijudecătoreşti. Aşa că, pentru publicul larg care va solicita în această perioadă serviciile acestor instituţii va avea cui să se adreseze şi nu va j i lăsat să aştepte două luni pentru a i se rezolva o cauză. ~ , . . lucrează* în deficit de personal (cu cinci judecători în minus şi cu şase stagiari care nu au dreptul să prezideze), vacanţa judecătorească va fi parţial... vacanţă. Ambele secţii ale judecătoriei vor lucra şi în perioada celor două luni de vară. Judecătoria înceafcă să soluţioneze şi în timpul vacanţei cauze, astfel încît, în septembrie, stocul să nu fie sufocant. Registratura va lucra în program normal, zilnic, de la ora 10 la ora 13. Cartea Funciară, cu L.PURDEA M. SÂNGEORZAN continuare în pagina a 10-a Chiar dacă acceptă pericolul unui nou val de procese între ţărani ■ Prefectul spune că accelerarea distribuirii titlurilor de proprietate serveşte reformei Prefectul Alexandru Fărcaş este convins că' primarii Partidului Democrat nu vor urma îndemnul liderului lor de partid, Iuliu Păcurariu, şi vor respecta întocmai noua procedură de acordare a titlurilor de : proprietate. El spune că, dacă vor'fi totuşi' primari care nu vor respecta legea, aceştia vor fi acţionaţi imediat în instanţă. Cu gîndul de a accelera , procesul de atribuire a titlurilor de proprietate asupra pămîntului, . prefectul a elaborat o nouă metodologie de lucru bazată, în ‘ principal, pe declaraţiile personale ale ţăranilor depuse, în scris, pe nişte formulare tipizate. Liderul local al P.D., Iuliu Păcurariu, consideră că acest nou mod de lucru contravine Ordonanţei Guvernului care reglementează aplicarea Legii 18 din 1991 şi l-a acuzat pe Fărcaş că Încalcă legea. “Păcurariu face o gravă greşeală şi astă pentru că nu a înţeles ce. facem noi de fapt”, afirmă prefectul, adăugînd că îndemnul adresat primarilor de a mrda curs ordinului prefectului este un gest “pripit”. - Fărcaş este de părere căvprin noua procedură, diferendele legate de pămînt se vor stinge, întrucît ţăranilor le e frică să mintă In scris şi sub ameninţarea de a fi pedepsiţi penal. Declaraţiile trebuie să fie însoţite de acte doveditoare şi vor fi verificate de comisiile locale, . care vor face şi măsurători acolo unde terenurile nu sînt suficient de precis delimitate natural, precizează prefectul. Una din primele consecinţe ale aplicării noului sistem va fi redeschiderea proceselor între ţăranii împroprietăriţi, pe baza Legii 18, cu 5.000 de metri pătraţi şl, foştii proprietari; Aceştia vor primi titlul de proprietate pentru pămînt, avînd astfel posibilitatea să redeschidă proces împotriva persoanelor care- au primit respectivul teren fără ca el să fiy fost, cîndva în proprietatea lor. “Dacă s-a făcut un abuz şi oamenii au primit pămînturi care aparţineau de drept fostului proprietar, atunci e bine ca justiţia să-şi spună cuvîntul. Ştiu, însă, că aceste cazuri sînt relativ puţine”, declară prefectul. Fărcaş spune "că acesta este, de altfel, spiritul Legii 18: reconstituirea proprietăţii şi apoi constituirea de noi proprietăţi. El recunoaşte că procesul de^ distribuire a titlurilor de proprietate nu a sporit în ritm, dar crede că acest lucru se va întîmpla în curînd. “Mulţi au . interesul să meargă rău- pentru că nu toată lumea doreşte reforma”, spune Fărcaş. Caius CHIOREAN Ieri, după-amiază. a început Cel de al lll-k â Congres International de Studii Româneşti AulaMagna a Universităţii “Babeş-Bolyai”a găzduit ieri, după-amiază, ceremonia de deschidere a lucrărilor I celui de al III-lea Congres Internaţional de Studii Româneşti, manifestare organizată de The Society of. Romanian Siudies şi Universitatea clujeană. Domnul rector Andrei Morga a dat citire Cuvîntului de salut al Preşedintelui României, Emil Constantinescu, adresat participanţilor, în care printre altele, se spune: : “Desfăşurîndu-se pe fondul modernizărilor şi schimbărilor din România, puse în mişcare ca urmare a preluării conducerii statului de către coaliţia forţelor democratice, prin alegerile din noiembrie 1996, Congresul Studiilor Româneşti poate profila noi perspective de abordare a societăţii româneşti din trecut şi dc astăzi. în contextul creat de noua politică a României, înăuntrul şi în 11 far a ei, dc ataşarea ei hotărîtă la valorile euroatlantice, interesul pentru cultura şi civilizaţia poporului nostru creşte, iar specialiştii pot găsi noi motive de reflecţie asupra realităţilor româneşti. (...) Exprim sincere felicitări la adresa specialiştilor care au . organizat Congresul Studiilor Româneşti şi ţin sâ împărtăşesc deplina preţuire fa(ă de valoroasele iniţiative ale Society for Romanian Studics (SUA), precum şi faţă de Universitatea “Babeş-Bolyai”, instituţie carc ilustrează înţelegerea Michaela BOCU continuare în pagina a 16-a ■'Sl MB ■i. î -•'5 * * ■'‘r - . - v , - 1 .,,i? iii, L. - & & * x * , ^ .. ?V - ■9M§iS •lî '} I /^BIBLIOTECA3^

Transcript of Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de...

Page 1: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

wtnssa

CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢAREAgenţia de presă MEDIAFAX, filiala Transilvania, a

împlinit ieri un an de la înfiinţare. Filiala Transilvania este unica reprezentanţă în provincie a agenţiei MEDIAFAX. In restul judeţelor, agenţia are doar corespondenţi. Dacă la început agenţia avea un singur reporter care era şi director, acum are 23 de angajaţi în 12

judeţe, din care la Cluj-Napoca sînt zece. De remarcat este faptul că echipa de corespondenţi'MEDIAFAX clujeană este fomată, în majoritate zdrobitoare, de către reprezentantele sexului frumos. Acestea s-au impus în mass-media locală prin profesionalism şi şarmul. caracteristic feminităţii. Activitatea lor a fost remarcată (şi remarcabilă) mai ales ca media de vîrstă a colectivului

este de 25 de ani. în prezent, fluxul Transilvania se transmite în două ediţii, de luni pînă vineri, la 13,30 şi17,30, şi este împărţit pe domenii: politic, economic, social, eveniment, cultural, fept divers şi sport. De la 1 iunie, echipa clujeană a introdus o noutate: un flux de duminică care cuprinde, pe lîngă ştirile din intervalul vineri după-amiază - duminică la prinz, mai multe ştiri

culturale, de divertisment, interviuri etc. Tot de luna trecută, fluxul a fost schimbat şi în plan grafic, iar fluxul de după-amiază cuprinde şi un breviar al evenimentelor de a doua zi, pe toată Transilvania. Media zilnică a ştirilor transmise a crescut simţitor de la 20, în primele luni, Ia 40 în prezent. La împlinirea unui an de existenţă dorim colegilor MEDIAFAX cît mai multe ştiri în exclusivitate şi un colegial LA MULŢI ANI!

REDACŢIA 'ADEVĂRUL DE CLUJ"

♦ Agenda/2 4 Roza vinturilor/3♦ PoMcă/4♦ Arti-cultură-

învăţăminte♦ Omul şi societatea /6♦ Publidtate/7-10♦ Diverse/l 0♦ Documente publice/l1♦ Sport/12♦ ActuaIitatea/13♦ Economia/l 4♦ Eveniment/15♦ Ultima oră/l 6

~\ r ST".' ' l "*

w 1zksr m d<apm d<m t

ANULISSN

IX NR. 2012 1220-3203

MIERCURI 2 IULIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

. Vremea va fi în general instabilă cu cerul temporar noros. Pe alocuri vor cădea averse de ploaie Însoţite de descărcări electrice. Vînt , slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22° şi 25° C. (Meteorolog de serviciu Nagyi Constanţa)

i n pagina a 16-a: haita priv ind starea p robabilă a vremii, valabila pentru azi.

Românii au devenit mai rezervaţi în aprecieri

De ieri a început vacanta Judecătorească! jToate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de personal

VALER CHIOREANU

O ricîte suspiciuni trezesc sondajele de opinie, multe fiind bănuite de intenţie de manipulare a opiniei .cetăţenilor, interesul pentru ele se menţine.

Rezultatele obţinute în urma efectuării lor sînt parcurse cu o anumită curiozitate, care conţine o bună doză de speranţă că greutăţile vor fi mai uşor învinse dacă oamenii se coalizează împotriva lor. Ultimul sondaj, efectuat în luna iunie de CURS la cererea Fundaţiei Soros pentru o Societatea Deschisă, nu se deosebeşte din acest punct de vedere, de altele asemănătoare lui. Ce concluzie poate fi desprinsă în urma parcurgerii datelor de sinteză făcute zilele acestea publice? Că, în ciuda convingerii că lucrurile merg într-o direcţie bună, încrederea românilor în partide, personalităţi, preşedinţie, guvern, în general, în viitorul, lor a scăzut în cote-procentuale uneori semnificative faţă de acum şase luni ori faţă de-luna martie. Iată, de exemplu, V ictor Ciorbea a p ierdut şase - procente, Emil Constantinescu - şapte, Petre Roman - opt, în timp ce Ion Hiescu a pierdut 24 procente şi Adrian Năstase - 2 9 . . Singurul politician care a cîştigat în simpatia românilor este Teodor Meleşcanu - 3 procente. Interesant este că a crescut mult numărul celor care răspund întrebărilor cu un “nu ştiu” sec sau cu un la fel de sec “nu mă interesează”- fapt ce dezvăluie un sentiment de plictiseală* foarte periculos, care îi cuprinde pe români faţă de politicieni şi, implicit, partide politice.

Iată ce s-a întîm plat în ultim ele luni în cazul formaţiunilor politice. La capitolul “încredere” clasamentul este următorul: CDR, - 30 lâ sută, PDSR - 14,8 la sută; PRM - 6 la sută, PNŢCD - 4,9 la sută; PD- 3,2 la sută; UDMR - 3 la sută; PUNR: 2,2 la sută. De observat că PNŢCD, cu toate că este principalul partid al coaliţiei majoritare, se situează nu doar în urma PDSR, ci şi a PRM. Şi mai interesant este că situaţia votului d a t . în eventualitatea unor alegeri anticipate este alta decît aceea a încrederii acum ulate de form aţiunile____ _.____ ______________ ' _________ * »____

continuare în pagina a 4 -a .

Judecătoria Cluj-Napoca va

lucra cu ambele secţii■’ ' f

Lună de lună, în acest an, la , Judecătoria Cluj-Napoca intră în lucru, în medie, peste 1,500 de dosare. în mod excepţional,

"numărul dosarelor poate scădea la 1.400. înfiinţarea a două noi judecătorii, la Gherla şi Huedin, ou a decongestionat stocul de dosare a judecătoriei locale. Dacă în anul 1996. au,fost preluatei18.000 de dosare, preşedintele Judecătoriei Cluj-Napoca, dl Alexandru Păltineanu, a apreciat că în 1997 se va ajunge la cca20.000. Cum judecătoria

Vacanţa parlamentară bate la uşă, cea a consSiăor locale, la fel, dar primii căre pleacă iri concediu sînt.. magistraţii. încă din 1992, odată cu promulgarea Legii pentru organizarea judecătorească, şe prevede perioada şi condiţiile în care se va lua vacanţă. Astfel, vacanţa judecătorească anuală este de două lunj de vie, în perioada 1 iulie-31 august, răstimp în care judecătorii îşi pot programa concediul. în intervalul respectiv, tot personalul instanţelor trebuie să-şi efectueze concediile de odihnă şi doar cu motive temeinice pot să şi-l amîne pentru o altă perioadă. De asemenea, în lege, este precizată şi care va f i activitatea de judecată a instanţelor ţŞn această perioadă, şi anume: în materie penală, pentru cauzele cu arestaţi şi alte materii (pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor,'cererile de ordonanţă preşedenţială, precum şi altele considerate urgente). Preşedintele instanţei, împreună cu preşedinţii secţiilor, vor desemna judecătorii care vor constitui complete de judecată pe timpul vacanţei judecătoreşti. Aşa că, pentru publicul larg care va solicita în această perioadă serviciile acestor instituţii va avea cui să se adreseze şi nu va j i lăsat să aştepte două luni pentru a i se rezolva o cauză. ~ , . .

lucrează* în deficit de personal (cu cinci judecători în minus şi cu şase stagiari care nu au dreptul să prezideze), vacanţa judecătorească va fi parţial... vacanţă. Ambele secţii ale

judecătoriei vor lucra şi în perioada celor două luni de vară. Judecătoria înceafcă să soluţioneze şi în timpul vacanţei cauze, astfel încît, în septembrie, stocul să nu fie sufocant.

Registratura va lucra în program normal, zilnic, de la ora 10 la ora 13. Cartea Funciară, cu

L.PURDEA M. SÂNGEORZAN

continuare în pagina a 10-a

Chiar dacă acceptă pericolul unui nou val de procese între ţărani ■

Prefectul spune că accelerarea distribuirii titlurilor de proprietate serveşte reformeiPrefectul Alexandru Fărcaş

este convins că' primarii Partidului Democrat nu vor urma îndemnul liderului lor de partid, Iuliu Păcurariu, şi vor respecta întocmai noua procedură de acordare a titlurilor de : proprietate.

El spune că, dacă vor'fi totuşi' primari care nu vor respecta legea, aceştia vor fi acţionaţi imediat în instanţă.

Cu gîndul de a accelera , procesul de atribuire a titlurilor de proprietate asupra pămîntului, . prefectul a elaborat o nouă metodologie de lucru bazată, în ‘ principal, pe declaraţiile

personale ale ţăranilor depuse, în scris, pe nişte formulare tipizate. Liderul local al P.D., Iuliu Păcurariu, consideră că acest nou mod de lucru contravine Ordonanţei Guvernului care reglementează aplicarea Legii 18 din 1991 şi l-a acuzat pe Fărcaş că Încalcă legea. “Păcurariu faceo gravă greşeală şi astă pentru că nu a înţeles ce. facem noi de fapt”, afirmă prefectul, adăugînd că îndemnul adresat primarilor de a mrda curs ordinului prefectului este un gest “pripit”. -

Fărcaş este de părere căvprin noua procedură, diferendele legate de pămînt se vor stinge,

întrucît ţăranilor le e frică să mintă In scris şi sub ameninţarea de a fi pedepsiţi penal. Declaraţiile trebuie să fie însoţite de acte doveditoare şi vor fi verificate de comisiile locale,

. care vor face şi măsurători acolo unde terenurile nu sînt suficient de precis delimitate natural, precizează prefectul.

Una din primele consecinţe ale aplicării noului sistem va fi redeschiderea proceselor între ţăranii împroprietăriţi, pe baza Legii 18, cu 5.000 de metri pătraţi şl, foştii proprietari; Aceştia vor primi titlu l de proprietate pentru pămînt, avînd

astfel posibilitatea să redeschidă proces împotriva persoanelor care- au primit respectivul teren fără ca el să fiy fost, cîndva în proprietatea lor.

“Dacă s-a făcut un abuz şi oamenii au primit pămînturi care aparţineau de drept fostului proprietar, atunci e bine ca justiţia să-şi spună cuvîntul. Ştiu, însă, că aceste cazuri sînt relativ puţine”, declară prefectul.

Fărcaş spune "că acesta este, de altfel, spiritul Legii 18: reconstituirea proprietăţii şi apoi constituirea de noi proprietăţi. El recunoaşte că procesul de^ distribuire a titlurilor de proprietate nu a sporit în ritm, dar crede că acest lucru se va întîmpla în curînd. “Mulţi au . interesul să meargă rău- pentru că nu toată lumea doreşte reforma”, spune Fărcaş.

Caius CHIOREAN

Ieri, după-amiază. a început Cel de al lll-k â Congres International de Studii Româneşti

A ulaM agna a Universităţii “Babeş-Bolyai” a găzduit ieri, după-amiază, ceremonia de deschidere a lucrărilor

I celui de al III-lea Congres Internaţional de Studii Româneşti, manifestare organizată de The Society of. Romanian Siudies şi Universitatea clujeană. Domnul rector A ndrei Morga a dat citire Cuvîntului de salut al

Preşedintelui României, Emil Constantinescu, adresat participanţilor, în care printre altele, se spune: :“ Desfăşurîndu-se pe fondul

modernizărilor şi schimbărilor din România, puse în mişcare ca urmare a preluării conducerii statului de către coaliţia forţelor democratice, prin alegerile din noiembrie 1996, Congresul Studiilor Româneşti poate profila noi perspective de abordare a societăţii româneşti din trecut şi dc astăzi. în contextul creat de noua politică a României, înăuntrul şi în 11 far a ei, dc ataşarea ei hotărîtă la valorile euroatlantice, interesul pentru cultura şi c iv ilizaţia

poporului nostru creşte, iar specialiştii pot găsi noi motive de reflecţie asupra realităţilor româneşti. (...) Exprim sincere fe lic ită ri la adresa specia liştilo r care au . organizat Congresul Studiilor Româneşti şi ţin sâ împărtăşesc deplina preţuire fa(ă de valoroasele iniţiative ale Society for Romanian Studics (SUA), precum şi faţă de Universitatea “Babeş-Bolyai”, instituţie carc ilustrează înţelegerea

Michaela BOCUcontinuare în pagina a 16-a

■'Sl

M B■i.

î

-•'5

* *

■'‘r - . - v , - 1 . , , i ?i i i , L. -

& & * x * , ^..

? V -

■9M §iS•lî'}I

/^BIBLIOTECA3

Page 2: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

ADEVĂRUL AGENDA miercuri. 2 iulie 1997 (Si

• Azi: Calendarul ortodox: Aducerea veşmîntului Născătoarei de-

.Dumnezeu în Vlaheme; +Sf. Voievod Ştefan cel Mare; Calendarul greco- calolic. Depunerea preţiosului veşmînt al Preacuratei Fecioare Maria în capela din Blaheme (Constantinopol) în 458; Calendarulromano-catolic. Ss.Otto, ep: si Blandina. m. ______

•M îine: Calendarul ortodox: Sf. Ierarh Iachint; Sf. Ierarh Anatolie al Constantinopolului; Calendarul greco- catolic. Ss. Iacint, m. (s.II), şi Anatoliu, arhiep.Constantinopolului (+ 458); Calendarul romano-catolic: Sf. Toma, aP-

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

TEI.F.FOANKPREFECTMA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16PRIMĂRIA aUJ-NAPC)CA:19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 ' PRIMĂRIA TURDA; 31-31-60 PRIMĂRIA CÎMPIAIUR2JI: 36-S0-Q1 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548 I’RIMĂRIAGHERLA:24-19-26 : ' POLITIA CLUJ-NAPOCA' 955 şi 43-27-27 .-■■■%POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA 1349-76 POUnADEJ:21-21-21 POUTIATURDA31-21-21 POLITIA CÎMPIATURZII: 36-82-22 POUŢ1A HUEDIN: 25-15-38 POUHAGHERIA-24-14-14 POMPIERII: 981 PROTECT1A ClVUĂi 982 GARDA RNANOARÂ CLUJ: ' 19-52-23 si 1J-16-70, int 158 SALVAREA-9il . ■SALVAREA CFR: 19-85-91 vINIERNAHONAL:971 w ' ■ INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 - DERANIAMENIE: 921 ORAfiXACTĂ 958 REGIA AUTONOMĂDE . ’IERMOnCARE: DISPECERAT: 19-8748 SCMONTENAYSA DISPECERAT: 41-51-71 - ‘ . REQAAUTONOMÂDEAPĂCANAL DISPECERAT: 19-63-02 S.C. "SALPRESr SA DISPECERAT: 19-55-22 ~COMENZI SPECIALE PENIUU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132 SC PRIVAI.: 1743-86 DISIRIBUTIA GAZELOR NATURALE: INTERVENTO GAZE 928; DISPECERAT 433424 - • 'REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şefrcprczentanţă: 43-3S-10 • . Informaţii: 43-38-11 Hală inspecţii: 43-38-08.

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra I I :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.

INFORMAŢII A utogara I: 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj\:i ('l'cr.'i gratuit miori/ulii iluprt"- serviciile dc jsulcTila s<h.i<iLî ,- Icyul.ilii:.- i-oiminitatea liuri'ptan.i prin Centrul dc Inlornurc Comunitară, Ur M ilnil Ki'g.ilnicc.inu nr 7, tel. I‘) 56 20Pijiguni- luni-joi orele Ifi.fiO, vineri orele 9,00-14,(>0.

BIBLIOTECI

W B1AKOM: luni-vineri

Buc.-> Cluj Cluj -> Buc. 7,0) «.00 8.V) 9,3u 18,15 19,15 19,45 \ 20,45 11,50 12,50 133 153*, *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet; români - 21)0.000 lei

străini - 45 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC’ VIU:Înccpîml cu d<ita dc 5 mai

îc va opera .ţi pc rntu:Cluj -> Timişoara -> Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10’ Budapesta -^Tiniişoara Quj

20,00 21,50 -22,40 23,25 IMul 1! roilor 6-8

11.1 I»-U-7U.IF IT A X 19-7WV-

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ"1-5 iulie t

Medicină generală. Dr. C. Popă 3 (12-14), dr. S. Loga 4 (14-16), dr.C.Ioviţă2 (12-14), dr. D.Beldean 3(14-16), dr.M.Man3(12-14), dr. I. Boilă 1,3,4 (10-12), dr. R. Cotârlă2 (10-12); Tratament homeopat. Dr. L. Barbăalbă 2,4 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 2 (10-12), dr. A. Iancu 1 (11,30-13), dr. C. Vlad2 (14- 16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 2, 4 (14-16), dr. I. Alb 1 (12-14), dr. C. Zotta4 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodoul, 3 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma 1, 3 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 1 (13-15), dr. M. Fritea 1 (14-16), dr.L.Toma 3 (10-12), dr. M, Bayrakdar 4 (14-16); Ecograf. Dr.I.Ghilean 4 (10-.12); Dermatologie. Dr. H. Radu 3 (12- 14); O.R.L. Dr. I. Miliali 4 (12-14); Psihiatrie. Dr. C.Stefan 3 (14-16); Neurologie: Dr.C.Trandafirescu 1 (13-15); Psihologie. Psih.L. Boilă 1 (15,30-17). ,

Programarea bolnavilor, de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22' şi la sediul policlinicii, Aleea Micusnr.3, Bl. 12, ap.12. '

F A R M A C IIF a rm a c ii cu se rv ir iu

p erm a n en t farm acia : T o ra fo n n ’’, str Ion Meşter n r 4 , tcldlui 17-51-05

Gardti dc n o a p te I-armatia nr. 1. P-ta Unirii nr .37, telefon 19464)6 , orar 20-S

■ li.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica; închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR; luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălnieeanu nr.7): ORAR- luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7), ORAR: luni-vineri: .9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. ‘ CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălnieeanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbătă-: duminica: . închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstcin nr. 14), ORAR; luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălnieeanu 12 - 14). Orar: luni sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca -Germană (strada Universităţii 7 - 9); luni - 10-14; marţi, miercuri, joi 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -1 6 .

■ Biblioteca Britanică strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -1 4 ; sîmbătă şi duminică:. închis, ■ Biblioteca "Hdtal" (ţjrada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălnieeanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19 ; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a

- redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ Biblioteca Centrului C ultural

German "Hermănn O berth” (str. MemorandumuluiI 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.CIinicilor nr.28). Orar; lurii 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12.. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 310). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis :

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada LC. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi:-închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv’duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvania (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.' ■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isăc 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

. ■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14. ' ,

■ Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-1.7; luni-închis

Miercuri, 2 iulie ,— Programul li 6,00 România: ora 6 fix !; 8,35 Un bunic fericit; 9,05 Misterele Sankt Petersburgului (r); 10,00 TVR INFO; 10,05 Videolexicon; 11,00 Ce-i de făcut ? (r); 12,00 TVR INFO; 12,05 Şeicul (r); 13,05 Contele MacDuckula (desene animate); 13,30 Scena (r); 14,00 TVR INFO; 14,10 Muzica pentru toţi; 14,35 TVR Iaşi. Est

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 M.A.S.H.; 10,30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Accapulco HEAT; 12,55 Ştirile Pro Tv;13.00 Film: O victorie dublă (Italia 1989); 14,00 Tenis Wimbledon (rez.); 14,55 Povestea zilei; 15,00 Matlock;16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Război în viitor; 18,15 Sport la minut; 18,25 Chestiunea zilei;

Meridian Magazin; 15,00 TVR ’ Cluj- 18,30 Ştiri; 18,35 Cine este şeful ?,Napoca; 16,00 De la o zi la alta; 16,35 19,00 Ştii ş i cîştigi!; 19,30 Ştirile PROLegenda Albei ca Zăpada (desene TV; 20,05 Secretele din Lake Successanimate); 17,00 TVR INFO; 17,10 Viaţa (p. II); 21,50 Ştirile PRO TV; 22,00şcolii (magazin); 17,40 Magazin sportiv; Familia Bundy; 22,30 Viaţaca în filme;18,35 Sailor Moon (desene animate)19.00 Lupii aerului; 19,55 Doar "o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie • specială, sport; 21,00 Film:Bolwieser (Germania 1977); 23,00 Jurnalul de noapte;23,20 Cutia Pandorei: OZN - 50 de ani de mister; 0,30 Studioul şlagărelor,1.00 în Top ! (f.portrel): Ştefan Popa Popa’ş. . -

Program ul 2: • 7,00 TVM Telematinal; 8,00 Extraordinara aventură a electricităţii (documentar); 8,30 Deimis pericol (desene animate); 9,00 Ora de muzică; 10,00 Lumină din lumină (r);11.00 Lumea - altfel decît o ştim (documentar); 12,40 Punct de întîlnire (documentar); 13,05 Savannah (r); 13,55 Petreceţi cu noi ... la hanul melodiilor;14.30 America sălbatică; 15,00 Choppy şi prinţesa (desene animate); 16,20 Secretele nisipului; 17,15 Tribuna partidelor parlamentare; 17,40 Şeicul;18.30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Arte vizuale; 20,30 Ziua de mîine: Piaţa de capital; 21,05 Credo (emisiune religioasă); 22,05 TVM Mesager; 22,35 Misterele Sankt Petersburgului; 23,25 Întîlnire la club; 0,25 Documentar-satelit

PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa !; 9,00

23,00 Ştirile PRO TV; 23,30 Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescu; 0,30 Sport la minut - ştiri sportive; 0,55 Tenis Wimbledon

153.014 km; 22,10 Cu o c h i i '” (anchetă); 22,50 Microrccital fonna Dracula; 23,00 Jurnalul de noapte; 23J Un cîntec, o glumă, un zîmbet...; 23J Simpozion (magazin); 0,15 Serii Războiul independenţei.

Programul 2 :' 7,00 TVM Telem tinal; 8,00 Documentar-satelit; 8,3, Deiinis pericol (desene animate); 9 ,( Muzica pentru toţi; 10,00 întilnirea I. la miezul nopţii (r); 10,50 M a g a z tehnico-ştiinţific; 12,00 C u rc u b t (documentar); 13,05 Detectivul d in U I Angeles (r); 13,55 Intercity spetf*4* Moscova prezentată de creatorul | modă Slava Zaiţev; 14,30 Choppy >. I prinţesa (desene animate); 15,00 Lupi1 aerului; 16,05 Secretele nisipului; 17,0

(rez.); 1,45 Secretele din L.S. (r); 3,20 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune O dublă victorie (r); 5,00 Matlock (r). limba germană; 20,00 Filmoteca d e A u

20,30 S tu d io i! şlagărelor; 2 1 ,

Joi, 3 iulie Programul 1: 6,00 România: ora 6

fix !; 8,35 Un bunic fericit; 9,05 Misterele Sankt Petersburgului (r); 10,00 TVR INFO; 10,05 Pentru dumneavoastră, doamnă ; 11,05 TVR Timişoara; 12,00 TVR INEO; 12,05 Şeicul (r); 12,55 Contele MacDuckula (desene animate); 13,20 Memoria exilului românesc (r); 14,00 TVR INFO; 14,10 1001 audiţii; 14,35 TVR Iaşi.Est Meridian Magazin; 15,00 TVR Cluj- Napoca; 15,40 Tradiţii (magazin); 16,10 Ecclesiast ’97; 16,35 Convieţuiri; 17,00 TVR INFO; 17,10 Următoarea oprire: Europa; 17,35 La izvoarele dorului (magazin folcloric); 18,00. Timpul Europei (magazin politic); 18,25 Bank- note (magazin economic); 18,50 Tragerile Loto; 19,00 Lupii aerului; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Pariul Trio (alergare hipică); 21,05 Dr. Quinn; 21,55 La volan.

F l l i M E f27 iunie - 3 iulieREPUBLICA - Daylight- Panică

în tunel - SUA - premieră (13; 15; 17; 19; 21) * VICTORIA - Invincibilul - SUA (11; 13; 15; 17; 19) "f’ARTA - T ra inspo tting - Anglia - premieră "(II; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - sala B: Atacul marţienilor - SUA (13,30; 15,30;

17,30); sala A: Inimă neînfricată - SUA (13; 16; 19) * FAVORIT - Twister - SUA (II; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Twister - SUA - premieră; TINERETULUI - Dragoste sub lim ă- India.

DEJ: ARTA - Beverly Hills Ninja - SUA - premieră; Viaţa adevărată - SUA - premieră._ GHERLA: PACEA - 30 iunie - închis pentru renovare.

RADIO CLUJMiercuri, 2 iulie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Dan Horea). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, ‘ de Ia Cluj prezintă Radu Săplăcan. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Agenda culturală, prezintă Marius Nenciulescu. 11,30 Rezonanţe corale. Recital de madrigale susuţinut de corul de cameră Madrigal; redactor Gelu Furdui. 12,00 Radiojurnal

transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, prezintă V irginia Fetincă. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, redactor Anca Mureşan, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064/ 420031. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Anca Băltan. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Melania Drăgan. 19,20 La dispoziţia dumneavoastră,' redactor Ana Huţanu şi Lucia Ţibre. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Magazinul de miercuri, prezintă Mihaela Dîmbean. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Miercuri, 2 iulie TVC

Y '&> >%* , 5,00 Deschi- V r ^ î ^ S ^ d e r e a pro- Ofcieartldaehisiiinliiinelgrahiului; 5,05 Videotexţ 21,00 Film: „Warlock the Aimagedon; 22,35 Videotext, 3,00 închiderea programului.

Canalul Discovery 18, 00 Oamfenii extremelor, 18,30

Pasiunea volanului; 19,00 Călători în timp-Prăbuşirea regilor Maya; 19,30 Dosarele justiţiei - Vremuri grele; 20,00 Fascinaţia'naturii - Cangurii

priviţi individual şi global; 21,00 Dincolo de anul 2000; 21,30 Dezastre/ - „Nu în curtea noastră”; 22,00 Arthur C.Clarke în lumea puterilor stranii; 22,30 The Queşt - Ştiinţa paranor­malului; 23,00 întrebări ce-şi caută răspunsul - OZN; 0,00 Discovery - Cutremur în California; 1,00 SAS Australia - Lupta pentru îndeplinirea visului; 2,00 Primele zboruri - Controlul zborului; 2,30 Armuri pe cîmpul de luptă; 3,00 Dezaslre - "Nu în curtea noastră"; 3,30 Dincolo de anul 2000; 4,00 Program DW.

UMiPLUsRadio

Miercuri, 2 iulie.6,00- 10,00 Un alt început.

6.00-6,30 Program informativ UBC; 8,00, 9,00, 10,00 Ştirile Uniplus. 7,40 Cursul valutar; 7,45,8,45,9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; 8,15 Sport pe mapamond; 8,35- 8,50 Informaţii utilitare - telefoane în dircct; 9,15 Info-litoral; 9,20 Revista presei locale; 9,35 Programul cinematografelor; 9,50 Agenda culturală 10,00- 11,00 “Music non stop”. 11,00- 11,15 Program informativ BBC. 11,15-21,00 “89,4 grade plus” 12,00, 13,00^Ştirile Uniplus;14.00-14,30 Program informativ

BBC;- 15,00 Ştirile Uniplus; 15,05-16,00 Music by request; 16,00, 17,00 Ştirile Uniplus; 17,20 Cartea. de vacanţă - realizator Mirela Baciu; 18,00- 18,45 Program informativ BBC; 19,30 Sport pe mapamond - realizator Alin Fornade; 20,00 Ştirile Uniplus; 20,30 VIP-uri în vacanţă. 21,00-21-30 Program informativ BBC. 21,30-23,00 “Grealest Hits” 23,15-00,00 “Top 190.240”.00,00-2,00 “Music non

1 stop”. 2,00-6,00 “VOA Express”.

Miercuri, 1 Iulie6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

Radioprogram “Primul salut". 7,00 Radiojurnal România Actualităţi. 8,00,

B araşi 9,oo, io,oo, 11,00, 12,00Ştiri locale. 9,30 “Ce mai

crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,30 Revista presei centrale.

10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “Expresso” (reportaj). 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităti. 13,20-17.00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00,16.00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus".r., 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechea”, comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,00- 19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport”. 19,10-21,00 “Musica Magica”, realizator Ştefan Coroian. 22,00-23,00 “CD Jazz", realizator loan Muşlea. 23,10-6,00 Muzică, publicitate. 21,00, 24,00, 2,00, 4,00, 6,00 Retrospectiva • ştirilor zilei.

Miercuri, 2 iulieContact ştiri: 5,30-

- . 23,30 (din - f t C n . — oră în oră,

****** 7 ,7 ?S\Buletinul dc ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea", Meteo, Rcmembcr,

Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Cuis valutar, Informaţii diverse, 7,20 Drumul banilor - în colaborare cu revista “Capital”, 7,45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo.- zona Cluj, 8,10 Revista Presei Locale, 8,20 "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, 8,35 Agenda culturală, Program cinematografe, 8,50 Horoscop şi Aniversări,, 9,05 Microbiografie sonoră, 9,40 Contact sport). 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Divertisment,

Concursuri). 19,00 Scara la Cluj- hlapoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Fair-Play, realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri cconomicc şi socio-politice, personalităţi invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în direct ’24,00 De la blues la rock, realizator Maria Zămescu.

M IQ IMM iercuri, 2 iulie

9,00 Desene animate; 9,15 Agenda culturală; 9,30 Arte fără limită - magazin cultural; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Arena - film; 11,55 Agenda medicală; 12,10 Curiozităţi clujene; 12,20 Paris „lumini” -reportaj; 17,15 Agenda culturală; 17,30 Transfocator - reportaj; 18,00 Desene animate; 18,15 Agenda cinematografică; 18,30 Reportajul ZDF; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebat pentru dvs.; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Cîntec; joc şi voie bună; 20,10 Selecţiuni/spectacole; 20,25 Dreptate finală - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Dublu impact- film; 23,50 Paris „lumini” - reportaj.

Time Out (raagazi sportiv); ' 2 2 , ( : TVM. M e sa g *

22,35 Media Club; 23,20 Jazz A l i i 0,30 Fereastră spre . A m e rii (documentar).

PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa !; 9,1

Tînăr si neliniştit (r); 9,45 S p o r t I minut.; 10,00 M.A.S.H.; 10,30 Fol dragostei (r); 11,15 Capcana ( im p u i12.00 Beverly Hills (r); 12,55 Ş tirile B TV; 13,00 Film: Tentaţie mortală ( I ta ll14.30 -Tenis Wimbledon (rez.); 15,1 Matlock ; 16,00 Tenis. W im bledoi semifinale feminin (direct); 17,40 S eri Ilercule; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,1 Cine este şeful ?; 19,00 Stii şi c îş tig i19.30 Ştirile Pro TV ;'20,05 M e lrc Place; 21,00 Doctor în Alaska; 21,1; Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile P r o T •22.00 Familia Bundy; 22,30 V ia ţa cai filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 P r i pagină (revista presei); 23,30 In t î ta cu presa (talkshow); 1,00 Sport la m ii - ştiri sportive; 1,25 Tenis W im bled (rezumat); 2,15 Tentaţie mortală ( r ) ; 3,i Doctor în Alaska (r); 4,30 M ehose P b (r); 5,15 Ilercule (r); 5,50 M atlo ck (

' Redacţia nu îşi asumă r e s p o labilitatea pentru schimbările in terven in programele posturilor de te leviziu t

r POLICLINICA INTERSERVISAftI

str. Pascal) nr.5, cart, Gheorgheni. INTERNE ♦ C/VliDIOI.OQE * N1URO:

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ FA’DOCRI- i NOLOG1E ♦ REUMATOLOGIE . I ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOOE | DERMATOLCOE ♦ CHIRURGIE

ORTOPIDIE ♦ O.RL ♦ OFIAl MOLOGI Ej ; GINECOLOGIE ♦ONCOXX3E

PEDIATRIE ♦UROLOGIE \ ACUPUNCTURA : " V ,

RADIOLOGIE' • ECOGRA FIE Fjamisări Dcppler - HisttrKalpiigografi

pealrn sterilitate f e rn u B ă . .. LABORATOR - " ;

(Biochimie - Bacteriolojie Imunologic - Parazitologie Determinare Rh - Teste dt sarcină - Ântigen HBS - Eli sa Test - Examinări citologice pentru depistarei. cancerului de col ulerin - Investigaţi pentm sterilitatea feminină şi masculină)ZILN IC , inc lusiv D U M IN IC A

o re le 7 - 21 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i

. l a t e l . 4 1 .4 1 .6 3 . ’ .

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Moţilor 106, ap.5 T ra tam en te stom ato log ice '

complexe:> terapie> protetică (cetamică)> chirurgie (rezecţii, implante)

Programări Ia tel.: 430028Zilnic o ra r : 9-19

«îmbăta 9-14 P e n tru s tu d e n ţi, p e n s io n a r i , şomeri, reducere 20%.

I M i*1 I rPROF. UNIV. Dr. HIIHAICALUGARO

Dr.ANGEIA CĂLUGĂRIIStr. Prahovei nr. 11

(Ungă biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE

L, M i, V -17 -2 0 S , - 8-12.

Tel.: 42.56.18; telffax:19.14.6S

ALIANŢA ANTISUICIDLI FELINE 101. ifil

II7j

SuflctulnostruladispcKiţia f-1 dumneavoastră. Telefonul 11 dc noapte, telefonul vieţii. c ,|

19 16 47 ]Gardă de noapte, orele 20-08. ■ j

Page 3: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

I ^ 0 miercuri, 2 iulie 1997 ROZA VÎMTURILORADEVÂRULI d e Cfl&sj 1

r * a- .'mDezamăgirea României privind neincluderea in primul val

Supunîndu-se deciziei Washingtonului de a nu o lua în calcul pentru primul val de integrare în NATO, România cere ajutorul prietenilor ei europeni pentru a garanta admiterea sa la o dată ulterioară. Em il’Constantinescu, care urmează să viziteze Bonnul la 2 iulie, pentru a purta convorbiri cu cancelarul .german Helmut Kohl, recunoaşte că ţara sa a rămas în urma celor trei favorite în domeniul reformelor economice, dar insistă că este atractivă din punct de vedere militar şi strategic. “Integrarea României în primul val al NATO este acum un capitol închis”, a declarat preşedintele român la întoarcerea din Olanda, unde liderii din Europa Centrală şi de Est au fost informaţi In legătură cu perspectivele extinderii Uniunii Europene după recentul summit al UE de la 'Amsterdam. Acuzînd povara decalajului său economic, România s-a străduit de asemenea să şteargă stigmatul violenţei politice şi interetnice care a cuprins ţara în primii ani ce au urmat

prăbuşirii comunismului.Franţa aliatul tradiţional al

României, a obţinut sprijinul partenerilor săi europeni şi pe cel al Canadei pentru ca România şi Slovenia să fie de asemenea luate în considerare pentru o integrare în primul val, apreciind că admiterea lor ar consolida flancul sudic al NATO. “Dacă Germania

m

se alătură sprijinului Franţei, acea.< ta ar putea duce la un compromis echitabil pentru România” , a declarat Constantinescu. Oficialităţile de la Bonn au declarat că sînt în favoarea unei extinderi cu trei, patru sau cinci noi membrii. Un prim indiciu referitor la o posibilă soluţie de compromis a venit din partea Washingtonului, după recepta vizită în Statele Unite a premierului Victor Ciorbea. Casa Albă a indicat că Bill Clinton va sosi la 11 iulie la Bucureşti, după participarea la summit-ul celor 16 ţări ale NATO de la Madrid. Bill Clinton, primul preşedinte american care va vizita această ţară balcanică în ultimii 20 de ani, va preciza în mod clar că

>România este “un candidat de frunte pentru o viitoare integrare” în NATO. '. :

Clinton s-a .numărat printre liderii occidentali care au apreciat noua conducere a României pentru că a permis accesul în guvern a etnicilor maghiari, după ce, în urma alegerilor din noiembrie 1996, forţele de centru au pus capăt celor şapte ani de guvernare ai foştilor comunişti. Noile tratate prin care s-a pus capăt disputelor privind frontierele şi minorităţile cu Ungaria şi cu fosta republică sovietică Ucraina au sporit speranţele României pentru o eventuală integrare în structurile politice de securitate şi economice occidentale.

Emil Constantinescu a de­clarat ziariştilor că ţara, măr­ginită de Marea Neagră, este acum “mai sigură ca oricîhd”. Predecesorul său, Ion Iliescu, a acuzat forţele de centru că “ino­culează românilor speranţe fal­se privind obţinerea unei admi­teri rapide în NATO”. Aliaţii săi de stînga au încercat înainte de 1996 să apropie România de structurile occidentale.

fondator Rusia-NATOActul fondator privind

relaţiile dintre'NATO. şi Rusia nu este preludiul extinderii Alianţei Nord-Atlantice spre ■ ţările din Europa de Est. El constituie prima etapă-a unui proces / de remodelare în profunzime a peisajului strategic european. •

Franţa poate, pe bună dreptate, să : revendice paternitatea documentului semnat la Paris, în prezenţa preşedinţilor american şi rus, Bill Clinton şi respectiv Boris. Elţîn. Ideea unei Carte care să oficializeze relaţiile dintre Moscova şi NATO a fost lansată de Alain Juppe - pe atunci ministru de externe - în ianuarie1995. Ea a fost apoi susţinută în mod constant de Jacques Chirac. Şeful statului francez consideră că ar f i . foarte periculos ca Rusia să fie izolată şi că ar fi mai convenabil ca “Împărţirea făcută la Ialta să fie ştearsă” decît să fie deplasată spre Est. Este vorba, fireşte, de a linişti Rusia, care priveşte cu îngrijorare NATO apropiin- du-se de graniţele sale’. Dar, este vorba şi de a o integra'; într-un dispozitiv de securitate global. Kremlinul - care, luni

de zile, a supralicitat în această privinţă - poate să se considere parţial satisfăcut. Actul fondator/ prevede o serie de mecanisme de consultare - printre care un Consiliu comun permanent - care* face din Rusia un partener privilegiat al Alianţei şi îi redă statutul de mare putere. NATO declară că n-are nici o intenţie să desfăşoare arme nucleare şi

(«LetRoint»)importante forţe de iupia pe teritoriul viitoarelor! noi state membre (Polonia, Republica Cehă şi Ungaria, într-o primă etapă).

Dacă s-a putut găsi o posibilitate de înţelegere cu ruşii, aceasta se datorează faptului că li s-au făcut importante concesii,’ care au trecut aproape neobservate, în cadrul unei alte

; negocieri. Ele vizează'revizuirea Tratatului CFE privind armele convenţionale. Acest text, negociat în. perioada războiului rece între NATO şi fostul Tratat de la Varşovia, prevedea, pe zone, anumite plafoane pentru unele categorii de armamente grele (tancuri, artilerie, elicoptere). Destrămarea URSS a

răsturnat în mod evident situaţia, iar Kremlinul dorea să se facă anumite modificări care să-i permită staţionarea unor forţe de luptă substanţiale în

' fostele republici sovietice sau în imediata vecinătate a acestora. Ucraina, Gruzia, Azerbaidjeanul, Armenia, Moldova şi Kazahstanul au ratificat, de voie sau de nevoie, noul acord numit “flancuri”, care legitimează prezenţa de trupe ruseşti. A trebuii ca unele dintre aceste republici să fie serios apostrofate,' însă intervenţia directă a Statelor Unite le-a adus la împăcSre.

Astfel, Occidentul conferă de facto ruşilor o zonă de influenţă în cea mai* mare parte a teritoriului fostei URSS. Mai rămîne de soluţionat q problemă spinoasă: cea a statelor baltice şi a Ucrainei. Deocamdată, această problemă a fost trecută sub tăcere, Rusia nedorind să audă vorbindu-se de aderarea la Alianţă nici măcar a unei porţiuni a fostului imperiu sovietic. Dar existenţa, în inima Europei, a unei “zone cenuşii” cu statut ambiguu ar constituio anomalie. . •

Noul guvern francez se opune reintegrăriiAin

Noul guvern de stînga din Franţa a apreciat că nu a sosit momentul ca Parisul să, se reintegreze în structurile militare ale NATO, dar a lăsat următoarea . acţiune la latitudinea preşedintelui gaullist Jacques Chirac. Jacques Rummelhardt, purtătorul de cuvînt al MAE francez, a

^Vdcclarat că lui Chirac îi revine sarcina de a hotărî dacă să continue sau _ _ _ _ _ nu / această i n i ţ i a t i v ă ,deoarece cel care a propus reintegrarea Franţei în structurile militare ale NATO a ftfst tocmai şeful statului. Parisul s-a retras din structurile militare în 1966, sub conducerea generalului Charles de Gaulle, acuzînd Alianţa că este dominată de Washington. Declaraţia părea să fie un mod de a-i aduce aminte lui Chirac, care va reprezenta Franţa, de poziţia premierului socialist Lionel Jospin, care nu va merge la Madrid. Un purtător de cuvînt de la Palatul Elysee a declarat" ca nu vor exista precizări imediate în legătură cu intenţiile lui Chirac.

La Bruxelles, oficialităţile NATO au declarat că Alianţa va respecta decizia Parisului, dar vor continua să acţioneze în vederea realizării acestui obiectiv. Ca o condiţie a reintegrării depline a Franţei în structurile NATO, Chirac a

cerut ca Statele Unite să atribuie unui ofiţer european conducerea Comandamentului sudic al Alianţei AFSOUTH, cu baza la Napoli, care include şi Flota a Vl-a americană din Marea Mediterană. Washingtonul, care conduce şi Comandamentul suprem al forţelor aliate, cu sediul în Belgia, a respins condiţia pusă de Franţa, declarînd recent că a încetat să

mâi caute o soluţie pentru a c e a s t ă

îndelungată dispută. Paralel cu disputa privind AFSOUTH, Washingtonul şi Parisul se află într-un puternic dezacord în legătură cu extinderea Alianţei, o altă chestiune ce ar putea să genereze controverse franco- americane la Madrid. La summit, NATO urmează să

•invite cîteva ţări din Europa de Est, fostă comunistă,'pentru a adera la structurile Alianţei. Statele Unite doresc ca numai Polonia, Ungaria şi Republica Cehă să fie invitate, în timp ce Franţa sprijină o extindere mai amplă, în care să fie incluse Slovenia şi România. Chestiunea privind comanda flancului sudic strategic al NATO face parte diil controversata reformă mai amplă a structurilor de comandă depăşite ale Alianţei, urmărindu-se crearea unui pilon european de apărare în cadrul organizaţiei. , ■

Operatorul nuclear “COGEMA” acuzat de o operaţiune de comando armată

împotriva “GREENPEACE”Organizaţia ecologistă

“Greenpeace” a acuzat principalul operator francez de materii nucleare că a organizat o operaţiune de comando cu scafandri înarmaţi pentru a-i fura echipamentele submarine cu care supraveghează radioactivitatea în jurul uzinei de retratare nucleară din La Hague (nordul Franţei). Potrivit “Greefipeace”, care a depus o p f i n- g e r e oficială înjustiţie, furtul comis şi organizat de COGEMA, fusese precedat de operaţiuni similare.

Operatorul francez a depus şi el o plîngere pentru’ instalarea ilegală de material de către • “Greenpeace” şi a recunoscut că a procedat - la retragerea echipamentelor organizaţiei ecologiste. Potrivit“Greenpeace”, ultunul furt s-a produs în seara zilei de 16 iunie. “Aproximativ 10 scafandri, însoţiţi de cel puţin doi oameni înarmaţi cu revolvere au sosit la bordul a două ambarcaţiuni şi al unei nave de asistenţă, ‘XDrphee”, în mod normal utilizată de COGEMA pentru lucrările sale submarine”. “Unii au plonjat şi au furat materialul nostru de prelevare a sedimentelor, apoi au tăiat parîmele geamandurilor noastre”, au declarat Damon Moglen, purtătorul de cuvînt al “Greenpeace International” şi Penelope Komites, directoarea “Greenpeace France”. O oficialitate de la COGEMA a dat

o explicaţie diferită a faptelor: “Noi am descoperit că acest material era instalat în interiorul unei conducte de deversare (n. AFP:‘ efuenţi lichizi uşor radioactivi). Conform obligaţiilor noastre referitoare Ia funcţionarea instalaţiilor, am fost deci aduşi în situaţia de a o înlătura”. .

Situată în apropiere de Cherbourg, în Peninsula

Cotentin, uzina din La Hague,. este unul din

cele trei centre din lume de retratare a combustibilului iradiat Japonia şi Germania fac parte dintre clienţii săi.

La începutul anului, medicii francezi au declanşat o vastă controversa publicînd în “British Medical Journal” un studiu care afirmă că copiii care se joacă în •iriod obişnuit pe'plajele din apropierea uzinei din La Hague riscă de trei ori mai mult să se îmbolnăvească de leucemie decît ceijalţi copii. •

în pofida dezminţirilor COGEMA, cazul a provocat suficientă vîlvă pentru' ca guvernul să solicite o anchetă epidemiologică completă în vederea verificării incidentelor privind cazurile de leucemie din regiune, anchetă care este în curs. Controversa a fost reluată în luna martie, cu prilejul unei matei excepţionale* cate a lăsat descoperită o canalizare In mod normal scufundată, ce arunca afară efuenţi lichizi slab radioactivi. * ?

014C speră sa>i con>lnsă pe deputaţii ruşi să ratifice tratatul

prhind armele chimiceInspectori ai Organizaţiei

pentru Interzicerea Armelor Chimice (OlAC) se vor deplasa la Moscova în luna iulie pentru a încerca să convingă parlamentul rus să ratifice tratatul privind armele chimice, a anunţat la Brasilia secretarul general al OIAC, Jose Mauricio Bustani. Aflat în vizită la Brasilia, Bustani a explicat că “d is tru g erea a r m e l o rchimice este un proces foarte dificil, al cărui cost se va ridica, potrivit estimărilor, la circa cinci miliarde de dolari pentru Rusia. Aceasta ar putea fi motivul pentru care ea întîrzie să-şi dea acordul definitiv”. Rusia a semnat tratatul, dar încă nu l-a ratificat, deşi a intrat în vigoare la 29 aprilie. Aceasta în pofida apelului adresat deputaţilor la sfîrşitul lunii martie de preşedintele rus Boris Elţîn. " . '

Argumentând că ţara trece printr-o perioada economică extrem de dificilă, Duma de Stat (Camera Inferioară • a parlamentului rus) a refuzat să ia în discuţie problema pînă la toamnă, Rusia rămînînd astfel singura ţară membră în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite care nu ,a ratificat încă acest tratat. “Rusia, care deţine circa 40.000 de arme chimice, a participat extrem de activ la crearea OIAC şi nu ar trebui să mai întîrzie în

„ ratificarea tratatului”, a apreciat Bustani. Totodată, el a anunţat că- “prima inspecţie efectivă efectuată de OIAC va fi realizată în statul Utah din SUA, într-una din cele 40 de fabrici producătoare de arme chimice de pe teritoriul Statelor Unite, care posedă un stoc de 30.000 tone de arme chimice”. ^ “Iranul a manifestat, la

rîndul său, un mare interes

faţă de OIAC şi a anunţat că nu este departe ziua cînd va ratifica tratatul privind armele chimice”, a declarat secretarul( general al OIAC. Bustani a insistat asupra caracterului “internaţional şi

; nediscriminatoriu” al organi­zaţiei pe care o conduce, creată în 1992 la Paris printr-un tratat semnat de 165 ţări şi ratificat deja de 91 dintre ele. Obiectivul

. OIAC, care are sediul la Haga, este distrugerea arsenalelor de arme chimice ale acestor ţări în decurs de zece ani. In-afară de dezarmare, această organizaţie îşi desfăşoară activitatea şi în domeniul neproliferării şi al promovării

* chimiei în scopuri paşnice! Avînd un buget de 100 milioane de dolari, OIAC urmează să efectueze două inspecţii anuale în industria chimică a ţărilor membre, care trebuie să-şi declare în mod oficial stocurile de arme chimice. •

(*Newsweekf) 3Mesut Yilmaz are un avantaj important în noua

sa funcţie: nu va trebui să facă promisiuni prea mari şi ncrcalistc. Mulţi turci vor fi plăcut surprinşi dacă noul lor premier desemnat reuşeşte totuşi să formeze un guvern. Pentru a-şi asigura o majoritate parlamentară din ruinele fostei coaliţii guvernamentale, el va trebui să conducă într-o manieră mai fermă decît a făcut-o pînă acum fie ca şef al Partidului Patriei, de centru-dreapta, fie ca prim-ministrfi în timpul celor două mandate anterioare, ambele de scurtă durată (cinci luni în1991 şi trei luni în 1996).

Yilmaz a declarat recent că obiectivul său ca premier va fi să netezească'drumul în vederea

organizării de alegeri generale în primăvara anului viitor, cu doi ani mai devreme decît data normală.

Deocamdată aceasta ar putea fi cam tot ceea ce ar putea spera să realizeze un om. Turcia a intrat de multe luni de zile într-o criză de proporţii înainte

nu observă eforturile mentorilor Refah de a impune Sharia (legea, islamică), de a încuraja femeile să-şi acopere faţa în public cu voal şi să poarte rochii lungi pînă în pămînt şi de a încerca să strîngă relaţiile cu Iranul, Irakul şi Libia - măsuri

Turcia: intre Allcsh şi armatăca Hrbakan să demisioneze în cele din urmă din funcţia dc prim-ministru. Laicii convinşi de la conducerea forţelor armate declară că este datoria lor sacră, înscrisă în Constituţia Turciei, de a se opune. unei influenţe politice crescînde a islamiştilor, precum Erbakan şi partidul său Refah (Partidul Prosperităţii). Guvernul său s-a făcut că

considerate drastice într-o ţară ca Turcia, unde separaţia între religie şi stat este un act de credinţă.

“Generalii consideră fundamentalismul un pericol uriaş pentru sistemul şi securitatea-Turciei”, aprecia un analist din Europa Occidentală. “De aceea aceasta este prioritatea lo'r, chiar înaintea democraţiei". Dar cu toate că Erbakan a fost obligat

să se retragă de la putere, aceasta nu înseamnă că el se va retrage şi de pe scena politică. Dimpotrivă, majoritatea observatorilor se aşteaptă ca înlăturarea sa să ducă la. intensificarea atitudinii belicoase a islamiştilor - şi la consolidarea sprijinului popular' faţă de Refah. Nici chiar Erbakan nu ar fi putut face mai mult decît atît. La începutul junii iunie’el şi fostul premier Tansu pilier, principalul său partener de coaliţie, au hotărît să anunţe alegeri, anticipate care să se desfăşoare în octombrie sau în. noiembrie. Erbakan era preocupat că pierde teren- şi autoritate - în urma disputelor constante dintre guvernul său şi generali. Ciller era îngrijorată de “dezertările’ din partidul ci (Partidul Căii Juste);

' cîţiva miniştri şi membri ai parlamentului apropiaţi demisionaseră, refuzînd să se supună ordinelor islamistilor.

Page 4: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

ADEVARULd e C B ujj POLITICĂ miercuri, 2 iulie 1997 ('‘Q ~ |

U n sondaj ca toate celelalte (2)Continuăm prezentarea rezultatelor, noului

Barometru de opinie finanţat de Fundaţia Soros pentru o societate deschisă. în cadrul unei conferinţe de presă, prof.univ.dr. Traian Rotariu, unul dintre supervizorii sondajului, a avertizat că probabilitatea de eroare este de 3%. De asemenea, prof; Rotariu consideră că refuzul S.U;A. în privinţa aderării României la NATO a influenţat într-o oarecare măsură rezultatul sondajului, mai ales la întrebările despre opţiunile politice. Este de notat faptul că scindarea PDSR a avut joc după încheierea

perioadei de sondare a opiniei (9-15 iunie). Acest eveniment ar fi putut influenţa, de asemenea, cifrele cuprinse în Barometru.

Prof.univ. dr. Rotariu a atenţionat în legătură cu introducerea unor noi teme de sondaj. în actualul Barometru, cifrele arată stilul de viaţă al românilor, precum şi părerea lor despre semnarea tratatului cu Ucraina. ‘

în încheiere, prof. Rotariu a declarat că acest sopdaj îl confirmă pe cel precedent.

r Andreea MARCU

[CÂTĂ ÎNCREDERE AVEŢI ÎN URMĂTOARELE INSTITUŢII ?Puţină/foarte puţină Multă/foarte multă' . 5,

. 80% IQ0%’ IUNIE 1W7

Sondaj realizat do CENTRUL DE SOCIOLOGIE URBANĂ SI REGIONALĂ - CURS

|SUNTEŢI MAI CURAM) MULŢUMIT SAU MAI CURÂND NEMULŢUMIT | DE CEEA CE FACE GUVERNUL ÎN URMĂTOARELE DIRECŢII ...?

frcHiutfunut

Sondaj realizat de CENTRUL DBSOCIOLOGIE URBANĂ Sl REGIONALĂ - CURS

CREDEŢI CĂ POLITICA ECONOMICĂ A GUVERNULUI VA AVEA SAU NU , REZULTATE POZITIVE ÎN URMĂTORUL AN ?

Cred c i vh «vea rezultate pozitive 47%

Cred cS va avea rezultate negative

Sondaj realizat de CENTRUL DE SOCIOLOGIE URBANĂ Sl REGIONALĂ - CURS

urmare din pagina 1

politice în cauză. în timp ce CDR adună încrederea a 30 la sută dintre români, ea ar aduna voturile a 47 la sută dintre aceştia, iar PDSR - cu un capital de încredere dc 14,8 la sută ar fi votat <fe 21 la sută dintre români. Semn că s-a produs o delimitare relativ precisă a electoratului, proces în carc un rol însemnat'îl joacă raţiunea, nu sentimentele.

Nu acestea sînt însă lucrurile cele mai triste în România. Ci scăderea continuă a nivelului dc trai, alunecarea spre zona sumbră a neputinţei dc a sc întreţine a unor catcgorii tot măi largi de cctăţeni ai ţării - dc unde involuţia sentimentului dc încredere în formaţiunile şi personalităţile politicc carc conduc ţara, în preşedinţie şi, mai

ales, în guvern. $0 la sută dintre români sînt nemulţumiţi de sumele de bani de care dispun, 22 la sută cred că programul guvernului nu va reuşi, în timp ce 31 la sută declară că nu pot facc nici o apreciere, 37 lă sută se tem de continua majorare a preţurilor, 59 la sută nu sînt mulţumiţi

- cum trăiesc, 39 la sută consideră că viaţa lor e la fel ca anul trecut, iar 37 la sută susţin că e mai proastă sau mult mai proastă (10 la sută). Unui procent de 31 veniturile nu le ajung pentru satisfacerea strictului necesar, deci, trăiesc sub limita minimă a existenţei. O concluzie ar fi că în România ultimelor luni a scăzut nivelul dc trai, a scăzut producţia, oanlcnii trăiesc mai rău, în timp cc singurii Indicatori carc au crescut sînt preţurile şi inflaţia. .

-S e n a to rii P N p au acceptat modificarea - | Legii învăţămîntului prin ordonanţă de urgenţă

.Senatorii PNŢCD au acceptat modificarea Legii învăţămînt­ului prin ordonanţă de urgenţă, după o întîlnire pe care au avut- o, luni, la Senat, cu premierul Ciorbea şi cu liderul partidului, Ion Diaconescu. -

Ciorbea a acceptat ideea constituirii unui “grup de ' lucru”, format din membrii grupului parlamentar PNŢCD, care: va putea înainta Guvernului propuneri privind modificarea ordonanţei. Premierul a declarat, însă, la încheierea întâlnirii, că ordonanţa va fi adoptată de Guvern si va fi trimisă Parlamentului, săptămîna viitoare, înainte de’ finalul sesiunii extraordinare. Ciorbea

■ a adăugat că nici el, nici IJDMR nu au dorit modificarea Legii învăţămîntului printr-o astfel do. procedură, dar a afirmat că

•aceasta este singura soluţie pentru ca o parte din prevederile ordonanţei să poată fi aplicate din această toamnă.

Primul ministru a menţionat că modificarea Legii învăţămîntului din România a făcut obiectul unei rezoluţii a Consiliului Europei şi cS schimbarea acestei legi, în primele şase luni de mandat, este un pbiectiv prevăzut , în programul de, guvernare.

Senatorul PNŢCD George Pruteanu, preşedinte al Comisiei de învăţămînt, a anunţat că îşi menţine opoziţia faţă de modificarea legii prin ordonanţă

de urgenţă şi după întîlnirea cu Diaconescu şi- Ciorbea.' O poziţie similară a fost declarată şi de senatorii Alternativei României, Laurenţiu Vlici s i Paul Ghiţiu. Pruteanu a afirmat

, că Ciorbea a invocat pericolul destrămării coaliţiei cu UDMR, pentru a-i convinge pe senatorii PNŢCD să accepte modificarea legii prin ordonanţă de urgenţă.

Optsprezece senatori ţărănişti au adoptat, săptămîna trecută, o declaraţie prin care anunţau că se opun modificării legii prin această procedură. O poziţie similară fusese adoptată de parlamentarii PNL, dar şi partidul lui Mircea Ionescu- Quintus a anunţat, că acceptă procedura propusă de Executiv.

Preşedinţii consiliilor judeţene s-au supărat pe Guvern

APCJR solicită lărgirea autonomiei consiliilor judeţeneAsociaţia preşedinţilor consiliilor

judeţene din România îşi exprimă nemulţumirea faţă de modificarea, prin ordonanţă de guvern, a Legii administraţiei publice locale.

' într-un comunicat semnat de Stelian Duţu, preşedintele APCJR, se arată că Ordonanţa Guvernamentală numărul 22 din 1997, care modifică

■Legea numărul 69 din 1991' impune un centralism excesiv, “cu toate repercusiunile negative ce derivă din acesta”.

APCJR a făcut, la rindul său, propuneri pentru modificarea Legii ' 69 - la nivelul conducerii Senatului

şi la Secretariatul generala l Guvernului - propuneri care nu au fost luate în considerare. “Stările de fapf semnalate induc cel puţin trei aspecte esenţiale, şi anume: nerespectarea • promisiunilor electorale făcute de partidele din coaliţia guvernamentală în privinţa administraţiei publice locale; eludarea recomandărilor Consiliului Europei privind descentralizarea administraţiei publice locale; desconsiderarea elementelor esenţiale ale unei democraţii reale” - se spune în comunicatul APCJR.Întruniţi în şedinţă ordinară

la Constanţa (în zilele de 26-27. |iunie), preşedinţii consiliilor |judeţene au decis - ca o formă de ,protest - sa boicoteze întilnirile Icomitetelor directoare teritoriale: |“Cu toate acestea, A sociaţia |preşedinţi tor consiliilor judeţene din .România îşi exprimă d isp o - Inibilitatca de a colabora -în |continuare cu legislativul şi i executivul, cu condiţia ca aceastăcolaborare să fie reciprocă” - se Iprecizează în comunicatul semnat |de Stelian'Dutu, preşedintele i APCJR. ’ ’

(D .B .) I

( Corespondenţă pentru “AdemntI de C/uJn de Iu Mrmel/es*\A

IIIDeşi AEGEE (Asociaţia

-Studenţilor Europeni) a fost fondată la Paris, în anul 1985, în prezent sediul central se află la Bruxelles. A fost o decizie curajoasă, dar foarte importantă pentru strategia de dezvoltare a organizaţiei europene. Practic, timp de 6 luni, 9 studenţi din cel puţin 5 ţări europene, aleşi

• de Adunarea . Generală a AEGEE, coordonează munca celor 20.000 membri din cele 200 filiale.

Beneficiind de un sediu lîngă organismele europene, AEGEE este în permanent contact cu realitatea^ europeană actuală, fiind- prezenţă activă ' î n conferinţele şi manifestările de aici. De asemenea, oficiul este practic o casă deschisa tuturor.

membrilor şi presei, o adevărată casă europeană. Nu există săptămînă să nu fie prezenţi cîţiva delegaţi sau jurnalişti. De exemplu, săptămîna trecută a avut Ioc la Bruxelles întîlnirea coordonatorilor proiectului “Europa şi Euro”. Au fost delegaţi din 15 ţări care au iniţiat un şir de conferinţe şi.seminarii pe această temă. Din păcate, filialele din Europa Centrală şi de Est nu au posibilitatea să organizeze astfel de manifestări, deoarece s-a considerat că n u . există sponsori în această parte a continentului, interesaţi în proiect.

încă de acum a demarat ■proiectul “Europa socială”, deosebit de important pentru rezultatele sale, la care va

participa de data'aceasta ş i • AEGEE Cluj-Napoca, organizarea' uriei pu te rn ice i conferinţe în luna mai 1998. , =1

în ultim a discuţie a v u tă i săptămîna trecută cu un grup de ' oameni de afaceri de aici, aceştia | şi-au manifestat disponibilitatea | de a colabora cu A EG E E ,^ datorită reţelei europene, o ş adevărată pîrghie pentru afaceri ] europene.; 1

Este foarte clar că acesta este 5 viitorul companiilor, sa devină j

. din naţionale - europene pentru î că astfel există mult mai m ulte posibilităţi de dezvoltare. S p e r ; din tot sufletul ca şi companiile I româneşti să conştientizeze c ă i marile afaceri încep acum d e la ! Bruxelles. :• , ■ j

Dan LUCA

r emânii au devenit mai rezervaţi in aprecieri

l i n i flij-.Hapn sarBImst ifelorlle

La Cluj-Napoca, ambasada americană va sărbători cu destulă discreţie ziua naţională a Statelor Unite. Mîine, 3 iulie, cea mai "zgomotoasă” acţiune a consulatului american va fi - în cursul serii - cocktail-ul oferit la Hotel Victoria. Surse neoficiale afirmă că au fost invitate peste 200 de persoane. Consulul american la Cluj-Napoca îşi exprima, cu puţine zile în urmă, tristeţea că sărbătoarea americană nu coincide cu primirea României în NATO. Dl Natham Bluhm crede că decizia Casei Albe privitoare la extinderea Alianţei fără România va aducc la petrecere mai puţină lume decît numărul invitaţiilor.

Aceasta va fi, se pare, şi petrecerea de adio a d-lui consul Natham Bluhm. Dl consul, sosit în 1990, urmează să desfăşoare o nouă activitate diplomatică în Mexic. Bluhm este căsătorit cu o româncă. , (D.B.)

■ Prin aşa-zisa reformă a justiţiei nu sînt urmărite.J decît aspecte care ţin de puterea politică, ignorîn-*I du-se problemele magistraţilor, a declarat, luni, în I | cadrul unei conferinţe de presă, Viorica Costiniu, |■ secretar general al Asociaţiei Magistraţilor dini . România. -1 .■ Costiniu a arătat că, în timp ce în alte ţări*I Consiliul Superior al Magistraturii este singurul| f | reprezentant al puterii judecătoreşti, conform|‘î■ modificărilor ce urmează să fie aduse Legii pentru* 0 J organizarea judecătorească, instituţia amintită, ţ I devine o “remorcă” a ministrului Justiţiei,'!| pieizîndu-şi în totalitate independenţa. •• I?| “Magistraţii trebuie să fie apolitici, altfel se v iţ | -■ ajunge în situaţia ca, atunci cînd pentru o anumită ■;■ ftmeţie există doi candidaţi, să nu fie ales cel maiJj'j I bun, ci cel pentru care sună telefonul”, a adăugaţi j | secretarul general al AMR. | j | Costiniu a încheiat subliniind că noile dispoziţii | ; I modificatoare vin în contradicţie cu cele deja. j ^existente, dînd, astfel, naştere unor confuzii grave.*

Page 5: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

0 miercuri, 2 iulie 1997 A R T Â mC U tT U R A mÎN V Â T Â M ÎM TA D E V Ă R U Ld e C l u j

I I

■ Aflată la cea de a 16-a ! ediţie, expoziţia-concurs de I creaţie plastică pentru copii

. | din întreaga lume, organizată| în localitatea B itola■ (Maceclonia), a reunit, şi în J acest an, în perioada 23-30 I mai, simţiri şi expresivităţi | plastice concretizate.în 16.800 : | de creaţii ale unor copii din

23 de tări ale lumii: Rusia,Belarus, Moldova, Ucraina,

B i m i A s a u “M ic u l ■ M o n tm a r tr e ” - M a c e d o n ia

• Lituania, Slovacia, Slovenia,■ Polonia, Ungaria, Germania,' I Franţa, Iugoslavia, Turcia,| Iran, SUA, Albania, Bulgaria, j.Rom ânia, Noua Zeelandă,■ Italia, Croaţia, Macedonia,' Bosnia şi Herţegovina.I Inimosul in iţia to r şi. | organizator al celor 16 ediţii | este K osta H adzi■ Antonovski, iar manifestarea* a fost concepută cu scopul deI a imortaliza în creaţii plastice Ţ | ale copiilor o parte a oraşului : | vechi Bitola, care nu mai

poate fi salvat de la degradarea treptată a cădirilor, construite pe un schelet din lemn.' Ţara noastră a fost reprezentată de 30 de şcoli din zone geografice diferite, licee de artă şi cluburi.ale copiilor, care au expediat la-Bitola 1235 de creaţii artistico-plastice. Pentru rezultatele obţinute în ultimii doi ani 'la această prestigioasă m anifestare • internaţională, •. Palatul C opiilor din Cluj- Napoca a fost invitat şi şi-a cîştigat dreptul de a participa şi ■ la tabăra de pictură cu un echipaj fonnat din trei copii, împreună cu profesorul lor îndrumător, Rodica Câmpan. Merituoasele eleve se numesc: Anca-Baboş, A nda C u liş ir şi D ian* Moldovan, membre ale cercului de creaţie plastică de la Palatul Copiilor şi colege în clasa a VlIl-a de la Liceul de Arte Plastice “Rom ul Ladea” din Cluj-Napoca.

V e r i f i c a r e a ap titud in ilo r şi punerea în va­loare a talentelor în , ■> dom eniul creaţiei plastice se realizează * la B ito la în două etape: prima, în i— • cadrul unei expo- | Anda

ziţii cu lucrări trimise anticipat; a doua, prin executarea unor lucrări, pe durata a 7 zile, în cadrul taberei de creaţie care, cel puţin în acest ăn, a fost organizată în mod ireproşabil, program ul expediat tuturor

■ ţărilor participante fiind respectat- în cele mai mici amănunte.

Echipajul clujean a avut o comportare meritorie nU numai prin faptul că a fost singurul care a reprezentat România, ci şi prin prestigiul pe care-şi l-a cîştigat în domeniul cunoştinţelor de creaţie plastică, sincronizate cu mult talent. Aşa se face că din cele 16 ţări care aii participat cu echipaje în cadrul taberei de creaţie, însumînd 140 de copii, la proba individuală de pictură doar 8 elevi şi-au cîştigat dreptul de participare şi la ediţia din 1998. între aceştia se află şi eleva

Diana Moldo­van, fericită de pe acum pentru reîntîlnirea cu vechi prieteni de breaslă, dar şi cu uşoare em oţii pentru cei noi, care vor veni la anul.

P ro fe s o a ra Rodica Câmpan, în numele echi­pajului, adre­

sează mulţumiri organiza­torilor de la Bitola şi în mod deosebit Fundaţiei Soros pentru o societate deschisă, care a finanţat transportul în Macedonia. Rămîne, însă, o m are nedumerire: cum Ministerul Învăţămîntului şi Inspectoratul Şcolar Judeţean

LDiana Moldovan

X

Culisir

nu au reuşit să găsească o soluţie pentru finanţarea transportului, cazarea şi masa fiind - suportate de organizatori? ■Dincolo de acest “zid” al indiferenţei, echipajul a acum ulat o experienţă benefîcă, pozitivă, unică în dom eniul schim bului de autentice valori ale creaţiei plastice juvenile, precum şi în cadrul statornicirii unor legături de prietenie.

.Reporter

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

IitatealţuIturalăf iActualitatea Actualitatealculturalat* |Activităţi tfe vacanfă la C.C.F. în lunile

iulie şi august 1997

i ic l \ i r r. (. vnlrul Cult ui al l'rvmwv dm ( lu|-Napoca

I^rÂncais l-™'"-”1™ invitaţia, c.ilrc toii cei intcicsati. de Iu u .napoca a frecventa cuisurile dc limbă francc/a,

t'rg.ini/atc Jupa cum umieaza. cursul semi- intensiv pentru intermediari ni avansaţi. Duiata cursului. .î sHptâmmi. 30 de ore, lanl': 200.000 Ici. I o l un limitate înscncn l.t Centrul Cultural hancez, slr 11 ('. Hralianu nr. 22, telefon 19-XvM, inlie orele Important: onee persoană runsensa Li unul din cursurile Centrului henelicM/a dc o redutei e de ln% • (Dublii de vacanţă •‘Steplianie’" al Centrului Cullural 1t.um 7 hi continuă aeti\ itatca. Copii între 6 şi 13 am. iubitori ai limbii nanuve. sînt aşteptaţi că Irecvente/e activilătile oi cam ai te de acest club Doriloui sînt invitati să se însene pentru modulul următor (1 nic'dul-'sâptAmîna, 100 000 La, cu 4- 5 orcvi de aeti\ îtatc, în perioada 7 iulie -11 iulie 1997). Centrul Cultural Fiancc/, str. 1 l.C. Hiatianu ni. 22. \ A aşteaptă. înscrieri si detalii zilnic între orele 9-17, la secretariatul Centrului, ('clor reînscnşi sau insenşi la 2 sau mai multe module li se aplică

Muzeul Naţional de Artă din Cluj-Napoca şi artistul Leontin Plosca, din Miinchen, Germania, invită pe toţi iubitorii artelor plastice, împreună cu familia-şi prietenii, la vernisajul expoziţiei de fotografie intitulată FORMAT XXL. Manifestarea va avea loc mîine, 3 iulie a.c., la ora 18, în sălile Muzeului, P-ţa Unirii nr. 30. Vernisajul va avea loc în prezenta artistului. . . '

M.B.

secol de culoare si frumuseţeDuminică, 29 iunie, Ia Galeria de Artă a MuzeuluLMunicipal

Dej a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură “KmiHs Crîşao ' -1 0 0 de ani”. Primarul municipiului, dl ec. Alexandru Mau şt directorul muzeului, dl prof Emil Lazâr, au omagiat îa faţa publicului personalitatea pictoriţei centenare. Autordc peisaje şi compoziţii de viziune postimpresionistă, în care frumuseţea naturii şi a omului este redată cu sentiment, Emilia Crişaa {«.1 mai 1897) vădeşte o bună cunoaştere a meşteşugului, mai ales ■ în alegerea temelor de o delicateţe şi candoare lirică deosebită.

La m ulţi an i stimată doamnă Crişan, la' mulţi an i cu multă sănătate!

Magdalena VAIDA

R e v i s t a r e v i s t e l o r

VATRA nr. 2/1997Revista poartă .cu

semeţie noua “schimbare la faţă”; formatul tip STEAUA venindu-i ca o mănuşă, conferin<|u-i eleganţă, o evidentă aerisire, fiind ilustrată cu desenele lui Vasile Pop, un artist plastic de reală ţinută şi valoare, după cum Oliviu Olariu se dovedeşte a fi un tehnoredactor inspirat şi bun profesionist.

Numărul 2/1997 al Vetrei din Tîrgu Mureş, director de onoare prof. univ. dr. MIRCEA ZACIU - se impune prin dorinţa şi reuşita de a face ca MĂRIA SA,’ CITITORUL, să fie informat despre fenomenul literar intern, cît şi de peste hotare.

VATRA şi-a stabilit de-a lungul apariţiilor (a ajuns la numărul 3111) o anumită structură - rubrici stabile - ce sînt realmente onorate .de adevăraţi profesionişti în materie: Metamorfozele cercului - Mircea Zaciu “Recursul la memorie”; Ars legendi - Monica Spiridon “Portret de prozator la maturitate”; Costache Ariton “Orice traducere este, implicit, un act critic...”; Eveniment editorial; Adrian Marino - “Politică şi cultură’l; Gheorghe Crăciun "Modelul Marino”; Al. Cistelecan ’ “Al doilea manifest”; Vatra-dialog - Grigore Scarlat în dialog cu .Gheorghe Grigurcu (1); Historica - Pompiliu Teodor “Petru Maior şi epoca luminilor” etc.

Ovidiu Pecican "Mulţi pălmaşi, puţine capete” (Ce istorie scriem) apreciază cu. aplomb ; şi profesionalitaţe: ■ "... istoriografia noastră’ modernă se revendică în principal de la două tradiţii: cea romantică şi cea pozitivă”; "Din nefericire, contactul plin de sugestii cu şcolile de gîndire occidentală nu se reflectă într-o efervescenţă teoretică pe măsură”.

La rubrica Cu cărţile pe masă remarcabilul Cornel

CmtUPWl FOKMTOM: ■»»- - —— ■ ■ «

amteto* ct wwuat mmct* *,

Moraru, sub genericul "Sinestezii critice”, utilizînd tehnica sculptorului în realizarea unui basorelief de fineţe, reuşeşte un admirabil portret al criticului literar clujean. Mircea Muthu, aflat la a zecea carte - Călcâiul lui Delacroix, Editura «Libra», 1996:"... excursul său critic se remarcă printr- o remarcabilă unitate şi consecvenţă a ideilor,, cîştigînd cu fiecare nouă apariţie în amploare, dar şi în mai ferma conturare a

"domeniului propriu de investigare”.

Jurnalele scriitorilor (Jurnale intime - cum le numea dl Mircea Zaciu) ce îşi găsesc şi în acest număr un spaţiu adecvat: Dieter Schlesâk “Jurnal”; Livius Ciocârlie “Jurnal.', de lăsare la vatră (XIII)”; Augustin Pop “Zile poloneze (IV)”, aduc confesiuni/mărturii dintre cele mai interesante şi

' semnificative.Bineînţeles, poezia, chiar

dacă nu-şi ia partea leului, este ; prezentă prin cunoscuţii Aurel Pantea, Traian Ştef, prin Marian Dopcea.şi debutantul Sorin Dinco. De asemenea, în. cadrul Bibliotecii Babei Andrei Zanca traduce .din americanul John Updike (8 poeme), cunoscut cititorilor prin romanul ciclic "Rabbit”.

Revistă lunară de cultură, VATRA urmează creator ş i; înnoitor linia marilor ei directori fondatori: Ioan Slavici, LL; Caragiale, George Coşbuc."

* Corneliu IUREŞ

Sesiune de comunicări ştiinţifice

C ated ra de S tud ii Americane a Facultăţii de Istorie şi Filosoile din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” organizează joi, 3 iulie a.c., o sesiune de com unicări ştiinţifice dedicată Zilei Naţionale a Statelor Unite ale Americii. Pe lîngă sublinierea importanţei unui moment aniversar , c u . rezonanţe globale^ prestigioşi cercetători din domenii diverse ale Almei Mater Napocensis - filosofie, istorie, economie, ştiinţe politice, geografie, literatură vor evidenţia, sub semnul interdisciplinarităţii, impactul culturii americane asupra celei autohtone. S tudierea aspectelor complexe ce se desprind de aici se cere privită

şi ca o continuare a unor începuturi trasate de iluştri noştri înaintaşi interbelici. Perspectiva prezentului oferă un conţinut şi o metodologie nouă, o dinamică a implicării cercetării U niversităţii ”Babeş-Bolyai” într-un domeniu cu implicaţii actuale şi viitoare de netăgăduit, în perspectiva diplomatică şi politică a relaţiilor româno- americane, precum şi în sfera generală a studiilor interdisciplinare şi culturale - se spune într-un comunicat rem is spre publicare de Catedra de Studii Americane' a Facultăţii de Istorie şi Filosofie. Sesiunea va avea loc, aşadar, jo i, 3 iulie, la ora9,30, în A ula M a g n a 'a Universităţii.

M. BOCU

ba plecarea elevilor români din Vârşeţ (Iugoslavia)..... .............. *".v\ .....-••••••••••-— ■ ••• .............. . . ^

Despărţămîntul Cluj al ASTREI aduce, şi pe aceasta cale, un cuvînt de mulţumire tuturor acelora care, prin sprijinul lor moral, financiar şi material, au făcut să înflorească pe cuprinsul urbei noastre, Cluj-Napocâ, un buchet de suflete minunate ale unor reprezentanţi ai neamului nostru de dincolo de graniţele ţării - elevi români din Banatul Iugoslav, de la Liceul din Vârşeţ, însoţiţi de profesorul lor, Ioan Berlovan, şi de domnişoarele doctor Violeta Magda şi Speranţa Şamanţ. \' Se cuvin aceste mulţumiri: Ministerului Transporturilor, şi Comunicaţiilor (dlui ministru Traian Băsescu), Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului Feleacului şi Clujului (IPS Bartolomeu Anania), Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, Regionalei CFR Cluj, RATUC Cluj, SC Alimentara Cluj, SC “Feleacul" Cluj, Grupului Şcolar de Industrie Alimentară Cluj, Uniunii “Vatra Românească” Cluj, Restaurantului Melody (dlui Marius Trif, vicepreşedintele Societăţii "Avram Iancu”), firmei MIKOTRONIC Cluj (dnei directoare Victoria Pavel pentru invitaţii la spectacolul Transilvania Fashion). '

Aceleaşi calde cuvinte de mulţumire se cuvin şi aleşilor cîntecului şi dansului popular românesc, al căror spectacol a fost urmărit cu

nespusa îneîntare de elevii invitaţi ai noştri şi de un public entuziast în seara de 25 iunie a.c. Şi-au dat concursul: Maria Mărcii, Dumitru Sopon, Mariana Morcan, Maria Lobonţ, Angela Nistor - Mihai, Corina Sucală, Vasile Vâlcu şi Vasile Fărcaş, Ansamblul “Doina Clujului", coregrafia Dan Octavian şi orchestra condusă de Ioan Avram. Spectacolul a fost organizat de dna Angela Nistor-Mihai,

•care a cîntat melodii.din folclorul oltenesc. \ • f, Calde şi alese mulţumiri adresăm, totodată,; şi poeţilor şi scriitorilor: Ion.Arcaş, C-tin Cubleşan, Al. Fforin fene, Octavian Gr. Zegreanu, Ionuţ Ţene şi Dumitru Bobină-Cema (dl Bobină şi în calitate de organizator) pentru minunata! serată literară de care invitaţii noştri au beneficiat în 26 iunie~a.c. '

Ocrotiţi şi călăuziţi astfel de iubirea noastră prin cetatea de legendă, fabulos şi spiritualitate care este Cluj-Napoca, dragii noştri invitaţi de la Liceul din Vârşeţ au plecat cu sufletele înflorite de luminile care sălăşluiesc în neamul nostru şi care ştiu să se reverse chiar şi în vremi de restrişte, care, par a domina voinţa de-a face bine, de-a trăi fţumos şi solidar ca neam şi ca umanitate. Pentru toate aceste gesturi nobile, le mulţumim tuturor.

Comitetul Director

Page 6: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

A D E V A R U Ld e C i u l OMUL 51 SOCIETATEA miercuri, 2 iulie 1997

Recuperarea educativ-profesională j a tinerilor cu handicap vizual (3) !

• După prezentareaI problem elor recuperării | educativ-profesionale a I tinerilor cu handicap mental să

vedem care sînt aceste I probleme pentru cei cu | handicap vizual (nevăzători şi/ | sau parţial văzători) pe care 1 trebuie să-i pregătim pentru

viaţă şi practicarea unei I activităţi potrivite. Cît de | importantă este munca pentru | nevăzători ' reiese din I observaţia curentă, dar şi din

afirmaţia unui celebru I nevăzător care spune: “Munca |c s te lumina ochilor | nevăzătorului”. Pentru, a munci

însă, cu eficienţă copilulnevăzător trebuie şcolarizat în

I şcoli speciale pentru | nevăzători ori, după caz, slab | văzători şi apoi profesionalizat I în Centre şcolare speciale..

Sc înţelege - s-a insistat şi I în intervenţiile anterioare - că | în acţiunile de recuperare a | oricărui deficient se începe cu I recuperarea medicală ' (biologică) a copilului de I îndată ce s-a evidenţiat | handicapul - în cazul nostru | vizual. Se vor aplica toate .m ăsurile medicale,

chirurgicale, • fizio şiI kinetoterapeiitice pentru a reda | vederea şi dacă nu este posibil | pentru a păstra restantul . funcţional vizual de care mai ' dispune copilul. Pe cît posibil

se va încerca dezvoltarea acestui restant. In toate cazurile se va urmări compensareadeficientului vizual şi adaptarea copilului şi a familiei sale la situaţia concretă a cazului dat. în final se va tinde ca micul deficient să fie astfel pregătit îneît să. ducă, - atunci cînd va fi adult - o viaţă cît mai apropiată de cea a persoanelor valide.' O condiţie pentru aceasta este şcolarizarea şi profesionalizarea lor în şcoli speciale pentru ncvăzători. Considerînd faptul că la ei se pot dezvolta simţul auzului şi al pipăitului se pot califica în ~ u rm ăto are le profesiuni conform Institutului Naţional de Expertiză medicală: confecţionat produse din păr (băieţi şi fete); confecţionat mături (băieţi şi fete); preparator din produse din came, lapte,- legume şi fructe (băieţi'şi fete); operator chimist la fabricarea şi prelucrarea maselor plastice (băieţi şi fete); confecţioner obiecte împletite (băieţi şi fete); lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic (băieţi şi fete); tîmplar de mobilă (băieţi şi fete); confecţioner îmbrăcăm inte (băieţi şi fete); tapiţer, plăpumar- saltelar (băieţi şi fete); lăcătuş m ecanic (băieţi şi fete); marochiner (băieţi şi fete) şi telefonişti (fete şi băieţi).

Multe din aceste profesii se pot efectua în condiţiuni bune

în Cooperativele de invalizi, f Cei bine dotaţi intelectual pot I urma şcoli speciale tehnice,- j licee ori pot frecventa cursuri i universitare pentru, a lucra în J învăţămîntul special destinat I nevăzătorilor sau în alte locuri | de muncă accesibile pentru ei, | chiar din cele ce necesită o i înaltă calificare (în cercetare). Capacitatea lor de adaptare I este mare, dacă nu se asociază | şi alte deficienţe. |

Copiii nevăzători din judeţul i Cluj (băieţi şi fete) se pot califica la şcoala specială din I Arad str. Ghica Vodă nr. 4. | Tot acolo se pot califica şi | deficienţii vizuali d in i următoarele judeţe din Transilvania: Alba, Arad, I Bihor, Bistriţa-Năsăud, | Covasna, Mureş, Hunedoara, | Satu Mare, Harghita şi Sălaj, i Se mai pot califica aici şi copii ‘ din judeţele Dolj, Goij, Olt, I Timiş, Caraş-Severin şi | Mehedinţi. Restul deficienţilor | vizuali se pot califica în . Centrul şcolar rir. 1 Bucureşti ■ str. Argeş nr. 7. Legea nr. 57/ I1992 vine în sprijinul | încadrării în activitate a r persoanelor cu handicap. .

în intervenţia următoare vom prezenta drepturile I speciale ale copiilor cu | handicap auditiv. i

Florea MARIN

Răspundem cititorilor

Ce este infractorul de ocazie si de obişnuinţă?

- Studenţii P.I. şi T.D. de la Facultatea de Drept “Dimitric Cantemir” vor să ştie care este diferenţa dintre infractorul de ocazie şi infractorul de obişnuinţă?

- în toate timpurile, s-a putut constata că lumea infractorilor prezintă două tipuri foarte frecvente:

cea mai gravă a infractorului de obicei este profesionistul, adică obişnuinţa ajunsă pînă la sursă permanentă de existenţă. Infractorii de obicei sînt la marginea grupului adaptabililor, fiindcă ei au devenit aproape incorigibili. Este .evident că infractorul de ocazie nu trebuie-

întîi cei pe caire numai un complex nenorocit de i confundat cu infractorul primar, nici infractorul împrejurări i-a pus în situaţia de a săvîrşi o de obicei cu infractorul recidivist Se poate c a _

cineva să fie infractor de ocazie, fără să fie- infractor primar, deci să fie recidivist. D e exemplu, X este la o petrecere, bînd mai m ult, nu şi-a mai dat seama ce face şi a furat u n obiect de pe masă, caz, evident, de f a p t ocazional; ulterior peste cîţiva ani, X striveşte, 'din greşeală cu autovehiculul pe un trecător,

infracţiune (ceasul rău, cum spune românul), apoi, cei care şi-au făcut o adevărată profesiune din comiterea faptelor penale şi au căpătat obişnuinţa lor. Cei dintîi, dacă nu, ar fi fost vitregia împrejurărilor sau coincidenţa nenorocită a unor situaţii excepţionale, deci ocazia ispititoare, ar fi putut rămîne toată viaţa lor cinstiţi şi respectuoşi faţă de legi. Aceşti infractori se numesc, din această cauză, infractori de ocazie. Ei fac parte din grupul adaptabililor de gradul al doilea, fiindcă ameninţarea simplă a legii nu i-a mai putut împiedica .să comită infracţiunea atunci cînd împrejurări mai deosebite i-au silit sau îndemnat la aceasta. Aceşti infractori sînt eminamente corigibili şi de aceea legea penală trebuie să facă tot ce este posibil pentru a-i reda vieţii oneste şi să evite tot ceea ce ar putea să-i pervertească.

Apoi sînt cei care datorită pornirilor înnăscute sau deprinderilor dobîndite sub influenţa relelor exemple, ati ajuns să-şi facă din faptele penale un mijloc de existenţă sau mijloc de satisfacere a unor plăceri fără muncă şi fără osteneală. Ei sînt primejdioşi, fiindcă deprinderea de a săvîrşi infracţiuni nu numai că, prin ea însăşi, implică perseverenţa, dar ea mai dovedeşte un teren predispus criminalităţii, predispoziţie care, prin puterea obişnuinţei, s-a transformat într-o tendinţă patentă. Acestor infractori li se spune infractori de obicei sau din obişnuinţă. Forma

fapt iarăşi ocazional. X rămîne, cu toată starea de recidivă un infractor de ocazie, Dimpotrivă, un infractor primar poate fi, în acelaşi timp, u n nărăvit în sensul că a săvîrşit zeci de fapte, d a r a reuşit mereu să scape nedescoperit. In general, pentru stabilirea obişnuinţei criminale, se c e r trei elemente: unul numeric, adică un num ăr oarecare de fapte care să permită a se vorbi d e obişnuinţă. Altul specific, adică caracterizarea, obişnuinţei prin săvîrşirea aceluiaşi gen, spe ţă sau tip de infracţiuni (mai multe falsuri, m a i multe furturi, mai multe escrocherii). Şi, în f in e , elementul simptomatic tras din orice a l t e - îm prejurări care, alături de e lem en te le precedente, vor putea dovedi că faptele repetate nu sînt datorită unei întîniplări, ci sînt fructul unei deprinderi şi unei înclinaţiuni persistente spre atari fapte. Oricîte deosebiri ar fi în tre infractorul de ocazie şi cel de obicei, ei răm în elemente declasate care constituie o su rsă

~ permanentă de pericol pentru valorile societăţii.

Jurist, Ion GHERCIOIU

Vara, casa ţăranului este cîmpul

Dacă parcurgi uliţele satelor, acum în toiul verii, nu mtîlneşti aproape pe nimeni. Cu mic, cu mare, de’dimineaţa pînă seara, oamenii se afli în cîmp. Aici îi mîngîie primele raze ale soarelui şi abia răcoarca serii îi îndeamnă să se îndrepte spre case. Este adevărat că au’întipărită pe chip oboseala, dar şi marea satisfacţie că plantele cresc sub ochii lor. Fără cîmp ţăranul nu mai este ţăran. A-1 lipsi dc bucuria muncii lui, înseamnă să-i răpeşti o parte a sufletului, a însăşi raţiunii de a exista.

Dacă ar muri cîmpul, ar muri si ţăranii. . (i.r.)^ ' Foto: 1. PETCU

Actualitatea turdeană■ Declaraţie de prietenie: între

municipiul Turda şi oraşul Hodmezovasârhely (Ungaria) a fost semnată, de curînd, o declaraţie de prietenie. în cadrul acestei declaraţii' reprezentaţii celor două localităţi şi-au ■ propus realizarea următoarelor activităţi: schimburi de informaţii pentru, cunoaşterea reciprocă; organizarea de vizite reciproce şi schimburi bilaterale; cunoaşterea reciprocă a tradiţiilor locale' şi artei populare; colaborarea privind protecţia mediului. înconjurător;' facilitarea schimbului de cadre didactice şi elevi şi organizarea unor schimburi dc experienţă; intermedierea colaborării industriale şi comerciale directe între socictâţi economice.

Declaraţia a fost semnată dc domnul cc. Tudor Ştefanic, viccprimarul Turzii şi dc domnul Kdhcgyi Andrâs, vice- primar al oraşului Hodmezovăsarhcly, iar Consiliul local, în şedinţa ordinară din 26 iunie a.c., a aprobat-o.

■ Pe 26 iunie, într-o şedinţă ordinară, Consiliul local a luat mai multe hotărîri care facilitează dezvoltarea unor activităţi productive pentru populaţia urbei. • "

Este vorba de concesionarea unor terenuri proprietate a domeniului public pentru înfiinţarea următoarelor activităţi: atelier dc croitorie, coafură (pe str. Rapsodiei FN); a unui atelier de tîmplărie şi depozit de cherestea (str. Ocnelor nr. 7); a unui atelier pentru prestări servicii auto (str. Ştefan cel Mare nr. 37) şi crearea unui spaţiu de publicitate (str. Calea Victoriei nr. 3).

■ în data dc 6 iulie, Casa municipală de cultură va. organiza la Băile Sărate o marc serbare cîmpenească sub şenericul: “Drag mi-c cîntccul şi jocul’ . îşi vor aduce contribuţia formaţii cultural- artistice din Turda, renumiţi solişti vocali dc muzică populară din judeţ.

Ion CORDOS

£ i m o ;i t â t i / c u rio ţitâ ri

■ L upte de cocoşi. în Indonezia se organizează periodic lupte de cocoşi. Acestea se desfăşoară pe "reprize". La finele fiecărei reprize "combatanţii" (cocoşii) primesc îngrijiri medicale necesare şi numai după acestea se- desfăşoară reprizele următoare. Ca în oricare "întrecere" şi în luptele de cocoşi se stabilesc "învingători", se acordă premii etc.

■ Scrisoare valoroasă. Scrisoarea ducelui de Wellington (1769-1852) stropită cu lacrimi, trimisă către regina Angliei prin care anunţa înfrîngerea lui Napoleon la Waterloo (18.06.1815), a fost propusă spre vînzare de urmaşii ducelui. Scrisoarea a fost achiziţionată în cadrul unei licitaţii de către British Libraiy" pentru suma dc 150.000 lire sterline.

■ Sulf lichid. Doi geologi au descoperit cu cîţiva ani în urmă un Iac de sulf lichid şi incandescent în interiorul unui vulcan din Costa Rica. Se apreciază că este unicul lac dc acest gen cunoscut pe Terra. ~ ■

loan N. URECHE (INU)

Mitpentru achiziţionarea grîului din recolta

acestuiMinisterul Agriculturii şi

Alimentaţiei va solicita suplimentarea cu circa 250 miliarde lei a fondului pentru achiziţionarea grîului din recolta acestui an, precum şi- alocarea a 100 miliarde lei drept subvenţii pentru depozitarea grîului, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale din MAA. /

Pentru achiziţionarea griului sînt prevăzute de la buget 500 miliarde lei. Din cele 250, miliarde lei solicitate de minister, cU 100 miliarde ar urma să fie achiziţionată sămînţa necesară în toamnă.Fondul urmează să fie folosit pentru achiziţionarea grîului destinat exclusiv fabricării de pîine şi produse de panificaţie pentru consumul intern.

Folosit judicios, în sistem revolving, fondul va fi suficient

pentru achiziţionarea necesarului de grîu pen tru consumul intern, consideră conducerea MAA.

Prin convenţii cu depozitarii - unităţile Com cereal, Cerealcom. şi -fabricile d e nutreţuri combinate - ministerul va suporta cheltuielile d e depozitare, în limita celor 100 miliarde Ici. solicitate, dar nu mai mult de opt luni.

MAA va elabora în următoarea perioadă ac te le normative necesare. '

Producţia de grîu a acestui an este estimată între 7 şi 8 milioane tone,—iar consumul urban anual este de circa două milioane tone. Disponibilităţile pentru export ar urma să fie de circa două-trei milioane tone, fiind limitate de capacităţile de încărcare din porturi (circa două milioane tone/an) ^

Numărul facultăţilor particulare va scădea după promulgarea

Statutului personalului didacticPromulgarea Statutului personalului didactic va duce la dispariţia

a două treimi din facultăţile particulare existente, deoarece conform acestei legi un cadru didactic poate avea doar două norme, adeclarat, luni, prof. loan Mihăilescu, r Naţional de Evaluare Academică şi Aci

în prezent, a mai'precizat Mihăilescu, în două sau mai multe facultăţi, situate în în acest fel, între cinci şi opt norme di

Calitatea muncii este discutabilă atunc, concomitent în mai multe oraşe sau cun., de mare de ore”,- a mai adăugat prescrie

Profesorul Mihăilescu a exemplificai în principal, facultăţile cu profil economi ştiinţelor juridice, în care cadrele didat multe instituţii, îneît nu le mai stim n ir

„'dintele Consiliului :c (CNEAA). , iersoane care predau I

diferite, cumulînd,

profesorul lucrează un număr exagerat1

; CNEAA. V iile făcute, citînd, cele din domeniul

gurcază în atît de

Page 7: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

(7 ) miercuri, 2 iulie f 997n W M X P M j r g ’T T A T 'M H ' CLUJ-NAPOCA: luni-vinen 8-16; sîmbata 9-14; (el/fii lW j-M .suBRF.DACriATI 'Rl> V. rU BfLiLti i / n i Jfcr luni-iincri 8-16; <cl//ax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri *-16; tcUfcrc21-60-75. ~ § g ^ B u l- 1

Str.lUUU MANIU nr.16 (fostă 6 Martie)Tel/Fax: 064/430407 ORAR: Zilnic: 8-19; Sîmbătă: 8-13, Duminică: închis.

V I N D E Distribuitor en gros Magazin cu am ănuntul

adaos 0% adaos 0-30%• SINTEZA ORADEA - VOPSELE• POLICOLOR BUCUREŞTI - VOPSELE AUTO, GRUNDURI, CHITURI,

DILUANŢI AUTO .• PERIND ORADEA - PERII, MĂTURI, SET GĂLEATĂ cu STORCĂTOR MATFRIALE OF CONSTRUCŢII - VAR 2,5 kg; HUMĂ 2,5 kg; JPSOS 1/1;

CIMENT ALB1/1; CRETĂ DE MUNTE 1/1; CHIT ALB 1/1; CHIT ROŞU 1/1.adaos 0-12%

O LACURI, DILUANŢI O DIVERSE (Oxizi, Aracet, Prenadez etc.)O COVOR PVC, PENSULE, BIDINELE, PAPETĂRIE O DETERGENŢI GRANULAŢI, DETERGENŢI LICHIZI O VASE EMAILATE O VASE ZINCATEO STICLĂRIE ' O TACÎMURI INOX

^PENTRU,CANTIŢAŢI MAI, MARI ASIGURAM „TRANSPORTUL MĂRFURILOR^,

PEVTHD ACHIT Am n m B A U

sREDUCEAI

transport, urcat (I numtat G R A T U IT !

I

s'G ' D 7 W T S /

4RODENACluj-Napoca

n Str. Oaşului nr. 42AteL: 433555.136822, ORAR *-18 o H a la A g rn a lim e n ta ră P - ţa M ihai V iteazu l e ta j 1

tel.: 130897, ORAR..9-18 * o C a le a V ictoriei nr. 100

• (M a te rn a , T U R D A ) tel.: 433804

MAI COMERCIALIZĂMPARCHET, PALUX, ARACET

LAC, DILUANT, CLEI DE OASE, ăCVIEAhPoffl PENTRU LEMN. SALTELE RELAXA

M M flO B IL Ă ÎN RATE FĂRĂ DOBÂNDA4* »

Un cotidian care satisface gusturile dumneavoastrăl

S u c u r s a la C l u j p r i n T r i b u n a l u l C l u j

vinde la licitaţie publică10 autotractoare tip "RENAULT"Licitaţia va avea loc în data de 11.07.1997, ora 11,00, în

Cluj-Napoca, str. Pata Rît nr. 17.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul BANCOREX SA din Cluj-Napoca, str. Gh. Doja nr. 8 sau la telefoanele:064/195253 si 064/192944. (760861)

§

SUCURSALA CLUJ-NAPOCA VINDE la licitaţie publică

materiale, obiecte de inventar şi mijloace fixe,

disponibilizateîn urmadesfiinţărji Filialei Dej a BDF.Lista cu bunurile şi preţurile de strigare

se poate consulta la Serviciul administrativ al Sucursalei Cluj, str.Topliţa nr.2 şi la sediul Filialei Dej a BDF situat în incinta Tribunalului Dej.

Licitaţia va avea loc în ziua de marţi, 8 iulie 1997, ora 11 la sediul Filialei Dej a BJDF situat în incinta Tribunalului Dej.în caz de neadjudecare la prima licitaţie,

aceasta se va repeta în fiecare zi de marţi ora 11 în acelaşi loc. (760859)

sc GINI INVEST saCluj-Napoca

B-dul 1 DECEMBRIE1918nr.130.ap.49,

telefon 420465,. fax: 420464

• Execută lucrări de construcţii şi reparaţii la clădiri;

• Asigură asistenţă tehnică şi dirigenţie de şantier, prin personal calificat şi autorizat •conform legii. ,m )

IMPORTANT

S.C. NOVO FARM S.R.L. CLUJ distribuitor autorizat DEWALT-Black&Decker organizează:

WORKSHOP (expoziţie demonstrativă)

DEWALT-Black&DeckerU N E L T E D E M Â N Ă IN D U S T R IA L E D E ÎN A L T Ă P E R F O R M A N Ţ Ă

Demonstraţia va avea loc în data de 7.(37.97 în Piaţa Mihai Viteazul (în faţa blocului turn) din municipiul Cluj-Napoca

începând cu ora 9.Informaţii suplimentare la telefon: 064-419181; 064-419331.

BAHCA BOMAmA PE COMERŢ EXTERIOR SJLCalea Victoriei 22-24,70012 Bucureşti ROMANIA

S u c u r s a la ° C lu j p r i n T r i b u n a l u l C l u j

vinde la licitaţie publică teren în suprafaţă de 8490 mp,

situat în Cluj-Napoca (intravilan), str. Becaş nr. 41-42,

cu acces la reţeaua electrici, telefonică, de gaz şi apă.

Licitaţia va avea loc în data de 10.07.1997, ora 10,00 la Judecătoria Cluj-Napoca, camera 10.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul BANCOREX SA din Cluj-Napoca, str. Gh. Doja nr. 8 său la telefoanele: 064/195253 si 064/192944.

________ ,_________ ’_________ - (760862) V

Consiliul lotal al municipiului Cluj-Napota

în vederea începerii lucrărilo r de restaurare a m o n u m e n te lo r ” M ATEI CORVIN” şi "SFÂNTUL GHEORGHE”, invită specialişti în restau rare ob iective de a rţă m onum entală (lucrarea din b ronz şi soclul din piatră), să depună oferte de preţ pentru realizarea fazei: STUDIU. DE FEZABILITATE. ‘

Term enul lim ită de depunere a ofertelor de preţ: 18.07.1997, ora 13, la R egistratura C onsiliului local al m unicipiului C luj-N apoca, str.M oţilor n r.J-3 . ■ .. . ■■■: ■ ■ ■

Informaţii suplimentare se pot obţine de la Biroul de Artă Monumentală şi Estetică Urbană, cam.62 sau la telefon 19.60.30 int.238. . (760863)

SC CMPI11Z SA CLUJCluj-Napoca, Piaţa Abator nr. l,

. : Telefon 432535, 432864, fax 432298 Organizează L IC IT A Ţ IE PU B L IC Ă

îri data de 22 iulie 1997 pentru activele:• Baza dc Reccpţie Dej, str.N.Titulescu nr.64 Dej;• Baza dc Rccepţic Sonicşcni,

str.Liniştei nr.2 Cluj-Napoca;• Abatorul Gherla, str.Abatorului fn.;

, • Baza de Recepţie Gherla, str.Liviu Rebreanu nr.56 înscrierile participanţilor la licitaţie se fac la

sediul societăţii sau prin fax 432298.Tax£ de participare la licitaţie este 100.000 lei şi

se plăteşte în num erar la caseria societăţii pînă ia deschiderea licitaţiei, îm preună cu taxa de garanţie care este 10% din valoarea activului.

P re t dc strig are :♦ Baza de Recepţie Dej . .. 400.000.000 lei♦ Baza de Recepţie Someşeni -1.500.000.000 lei♦ Abatorul Gherla -1.430.000.000 lei♦ Baza de Recepţie Gherla - 350.000.000 lei

Informaţii suplimentare se po t obţine la sediulsocietăţii. ; ,

- ....... * ____ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ . ■ ■ (603456)

i mm

Simţiţi că nu mai puteţi trăJr în această lume în continuă mişcare*

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

Page 8: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

d e O l u lnwwn / iS'iTATC O.I'J-.NmX’V:lunl-'nncH*-l6;»imbal*9-14iltL'ra* 19-73-04; Sl BRI'.I)\C'|IVIl R»V:

w U l D L r l L i I J F \ m C luni-vineri 8-16; tel/lai 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; Ici/Du 21-60-75 miercuri, 2 iulie 1997 |

l/niversifatea Creştină ”Dimitrie Cantemir”

FACULTATEA DE DREPT CLUJ-NAPOCA

o r g a n i z e a z ă CONCURS DE ADMITERE

pentru anul universitar 1997-1998 în vederea ocupării următoarelor locuri:■ „ . -100 locuri la curs de zi;

- -75 locuiri la fără frecvenţă.înscrierile se fac la sediul facultăţii din Cluj-

Napoca, str.Deva nr.1-7, începînd din’ 10.07.pînă în 17.07.1997 între orele 830-1400.

Actele necesare:- diploma de bacalaureat în original;- certificat de naştere - copie xerox sau legalizată;- adeverinţă medicală;- 3 poze tip buletin;-dosar plic;-taxa de admitere de 100.000 lei se plăteşte la

caseria facultăţii odată cu înscrierea. .Admiterea pentru absolvenţii cu diplomă de

licenţă (fără concurs de admitere) 50 de locuri Criteriu de selecţie: ' ' ' ' .- media generală ele licenţă;- pentru absolvenţii de dinainte de 1993 - media

generală,de absolvire a primei facultăţi. , ■ 'Perioada de înscriere este: 5.07. -10.07. Actele necesare:- diploma de bacalaureat în original;- diploma de licenţă în original; ;- foaia matricolă-certificatde naştere - copie xerox sau legalizată;- adeverinţă medicală;-taxa de admitere de 100.000 lei;- 3 poze tip buletin;-dosar plic; sInformaţii suplimentare la telefon 198849. ?

cu sediul în Cluj-Napoca, strada Traian nr.36

I N F O R M E A Z Ăcă dividendele: cuvenite pentru exerciţiul

financiar 1996 se vor achita acţionarilor înregistraţi în Registrul acţionarilor la data de 31.03.1997 prin mandat poştal, începînd cu luna iulie a.c. - (603459)

HANCA DACIA FELIXSUCURSALA CLUJ-NAPOCA

VINDE la licitaţie publică, următoarele bunuri disponibilizate:

copiator Canon, dublu radio-casetofoane, maşină de.scris electronică, calculatoare de birou cu bandă, detectoare bancnote false, TV color, frigider, ventilatoare, calculatoare PC, imprimante Epson (DFX 8000, FX 1170), telefoane Hanro, corpuri iluminat Silvana, detectoare de fum, dâtectoare volumetrice, mese birou, scaune, dujap de lemn şi metalice.

Lista cu bunurile şi preţurile de strigare se poate consulta la Serviciul Administrativ al Sucursalei Cluj, str.Topliţa nr.2.

Licitaţia va avea locîn ziua de vineri, 4 iulie 1997, ora 10 pe str.Topliţa nr.2.

In c a z d e n e a d j u d e c a r e la p r im a lic ita ţie , a c e a s t a s e v a r e p e t a în f i e c a r e z i d e v in e r i

o r a 1 0 în a c e l a ş i lo c . (760859)

C O N C U R S D C A D M ITC IIC

Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir”

N. • ’

Facultatea de Management Turistic şi Comercial Cluj-Napoca

(facultate autorizată cf.HG. 568/16 august 1995) Str.Pavlov nr.47-49, telefon 19.3.9.60

anunţă organizarea concursului de admitere pentru "anul universitar

1997-1998 în zilele de 19 şi 20 iulie 1997. Concursul se desfăşoară pe bază de TEST - GRILÂ. întrebări-test pentru disciplinele de concurs

(Matematică şi la alegere între Economie sau Geografia României) sînt cuprinse în BROŞURA DE ADMITERE care se poate procura de la sediul facultăţii, str.Pavlov nr.47-49, între orele 9-14 (de luni pînă vineri). Eacultatea pregăteşte economişti în specializarea Management în turism şi comerţ, la învăţămînt zi şi fără frecvenţă.

înscrierile pentru concurs se fac în perioada 12-17 iulie 1997, la sediul facultăţii, între orele 9-14.

La înscriere candidaţii vor prezenta, într-un dosar plic, actele necesare şi vor achita taxa de înscriere în suma de 100.000 lei.

Alte informaţii la telefonul 064/19.39.60;(30370) , ’ Decanatul

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie* 1

rapidă^

APEU ŢI LA SECTORUL PUBLICITATE A L ZIARULUI NOSTRUI

a n u n ţ p u b lic it a r^La casieria Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, str.Moţilor n r .l-3 se achită ajutorul social conform Legii nr.67/1995, vineri 4 iulie 1997, între orele 8,00-12,00, următoarelor numere de dosar: „

13, 38, 42, 46, 82, 102, 104, 149, 163, 218, 223, 253, 257, 370, 371, 377, 384, 393, 394, 401, 412, 432, 453, 454, 463, 488, 533, 541, 605, 638, 664, 669, 674, 681, 698, 719, 749,' 831,932,1117,1209,1270,1309,1412,1491, 1538, 1540, 1561, 1563, 1573, 1579, 1.592, 1600, 1618, 1632, 1656, 1866, 1903, 2162, 2226, 2231, 2269, 2367, 2517, 2627, 2641, 2644, 2646, 2714, 2736, 2763, 2775, 2780, 2836, 2865, 2917 şi 2986. (7f>mf>4)

A N d  J E A Z A• ZIDARI CALIFICAŢI

• MOZAICARI• FAIANTORI

Vechime minim 5 AM

strIManiu (6Martie)nr.l3/13

tel/fax: 198814-194917

___internet^d e z i le G R A T U I T *

F i r m a

a n g a j e a z ă

«ft-AGENTI COMERCIALI *»Condiţii: -vîrstă maximă 30 ani;

- experienţă în domeniu;- posesor carnet conducere;- persoană dinamică, plăcută \

O ferim sa lariu co m p etitivîn fu n cţie d e realizări *

9 Prezentaţi CV la adresa: Cluj-Napoca, str.luliu Moldovan nr.4 sau la tel/fax 191309.

_ Data limită: 7 iulie 1997. ^

s.c.0NEST0s.r.l. CASÂ DE AMANETP-ţa M iha i Viteazul

• n r . 4 2 . (603423)

ANIVERSARI,MULŢUMIRI

• Mari mulţumiri Asociaţiei “22 Decembrie” pentru ajutorul de binefacere acordat elevei HamurarLiliana. Vă mulţumesc frumos. (559321)

MATRIMONIALE• Intelectual 58 de ani, fără

obligaţii, tolerant, doresc cunoştinţă cu doamnă 47-52 ani, serioasă, preferabil greco- catolică, neexclus altă confesiune, indiferent opţiuni politice (chiar marxiste), dar tolerantă, exclus ceauşisto- iliesciană. OP1 C P i256. (589355)

VlNZARICUMPĂRĂRI

A N G A J A M :

PIZZflR -BUCĂTAR1I n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n

4 3 2 -5 1 7 .

• Vînd teren p en tru construcţie vilă în Beli;. TeL 41-10-96. (559285)

• V înd garson ie ră în c a r tie ru l G ru ia , d o za to r Siem ens cu bu te lii, lad ă frigorifică Bosch 350 litri, vitrină frigorifică verticală. P reţuri mici. Tel 14-82-52. (589283)

• V înd ţig lă im port Iugoslavia, g a ra n ta tă 50 ani. Tel 059/41-06-72. (589168)

• Vînd telefoane GSM Ericsson şi M otorola. Tel 092-28-57-89. (589281)

1 • V înd a p a rtam e n t 1 cameră, telefon etaj 1, str. P ata . Tel. 14-00-06. (559199)

• Vînd teren construcţii 18.000 mp zona ţ a l e a Turzii, front 90 m, utilităţi Tel 19-99-61. (589254)

• Firmă particulară v inde , calculator AT 486 calculator A T 586, im prim antă A BM Proprinter Off set multigraphics 45x34 cm Rissograph GR 3750 format A3, cîntar maxim 150 kg. Relaţii la tel. 41-21-02; 41-26- 68 interior 176. (559138)

• Vînd apartament 3 camere G heorgheni, preţ avantajos. Telefon 14-41-36, seara. (589305)

• Vînd teren zona Calea Turzii cu intrare vis-a-vis de Bună Ziua 50.000 lei/mp, suprafaţă 3900 mp. Tel. 15-81-53. (559277)

• V înd ap a rtam en t 2 cam ere u ltra fin isat, M ăn ăştu r. Tel. 16-23-23. (559266)

• V înd casă în- sat Băbuţiu nr. 12. TeL 43-51- 29. (559259)

• V înd ap a rtam en t 3 camere ultra fin sat Mărăşti, s tr . F ab ric ii, p re ţ 120 m ilioane. Tel. 18-60-90. (559286)

uIi

■V

c

1 $

îfili v

b,fi

Pentru a vâ asigura ia tontinuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6.

Page 9: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

" t " \ „ ~ T Z CM'J-NArfX'A:luni-*incri8-J6;.simbala9-14;tei/faiiM îjM -.suuK JiD A CIIA 1 IjKDA:9 ) miercuri, 2 iulie 1997 PUBL /CIlM fc ' i-m -v in e H 8- i 6; uina 3 1 4 3 - 2 3 ; s u b r e d a c ţ i a dej: i M U f i w t m - , u h b 2 w » -

f tg E W V R U Ld e C l u j

-ly

r

PRIMARIA COMUNEI POIENI îud.Cluj

scoate la

l i c i t a ţ i e p u b l i c ă

în data de 10.07.1997 ora 10.. I. Lucrări de extindere cămin sat Hodişu 2. închiriere spaţiu comercial în sat Valea

Drăganului.Relaţii suplim entare la prim ărie,

zilnic în tre ‘orele 7-15. (30368)

C IV IC TRACEangajează pentru revistan i iOPORTUNITĂŢI CLUJENE

• Redactor şe f, • Colaboratori articole

• Agenţi publicitate• Vînzători volanţi x• Tehnoredactori dotaţi

Telefon 412102, 412668int. 145' E Ş T I ; T A L E N T A T ? A F I R M Ă - T E P R I N N O I ! #

I

• V înd u rg en t apartam en t două cam ere fin isa t, (ne)m obila t şi Daewoo Cielo GLE a lb , decembrie 1996. TeL 16-54- 44 strict între orele 18-20. (559272) .

• V înd u rg en t ap a rtam e n t 2 cam ere confort str. Fabricii nr. 3 et. 10 im ediat ocupabil. Tel. 43-06-30. (559297)

Vînd ap a rtam e n t 2 ^•camere Zorilor etaj 4, preţ

12.000 dolari, Opel Ăscona 1982 1600 cmc, 12 CJ, 1300 DM şi m obilă de apartament stare perfectă. Tel. 12-89-24. (559313)

•- Vînd casă cu grădină m are în Someşeni. S tr. Căpitan Grigore Ignat nr. 44.(589275)

• Vînd garsonieră confort I, cu telefon, str. Detunata. Tel 15-50-96. (589311)

• Vînd urgent 3 camere parter Mărăşti-centru. Tel 15-26-43.(589329)

• • V înd u rg e n t ap a rtam en t 3 cam ere , mobilă Bucium şi bibliotecă, preţ acceptabil. Tel 13-82-70. (589334)

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

C it iţ i z iln ic

A D E V Ă R U Lde Cluj

V înd telefon m obil G SM . C u m p ăr D acia a n 1995-1996. Tel. 16-72-61 (559228) _________ ,

• Vînd televizor color ieftin. TeL 17-32-32 sau 16- 22-43. (559264)

• Vînd moară ciocane trifazică. Tel. 058/87-01-78 orele 16-21. (559290)

• Vînd casă de marcat. Tel. 19-91-70 (559314).

V Vînd combină Class cu motor diesel şi masă de 2 m şi cu presă de balolat. Informaţii la tel. 17-54-83 sau 41-19-18. (559200) y

• Vînd maşină automată de spălat nouă sigilată. Tel. 43-73- 01. (559291)

*• V înd tractor U650 convenabil. Tel. 15-92-78 seara. (559303) -

• Dau în chirie apartament 3 camere, telefon, parter. T e l 18- 83-86. (589346)

• Primesc în gazdă 2 fete.' Telefon 12-87-90. (589344)

• Dau în chirie, pe valută, a p a r ta m e n t 2 cam ere m obilat, pe term en lung , p la ta a n tic ip a t, s tr . A. Vlaicu nr. 3 , BL R2, sc. 9, ap. 288. Tel 15-9640 între orele 8-21. (589314)

• Cîmeci Dragoş şi Cîmeci Răzvan din Cluj-Napoca sînt citaţi ca pîrîţi în dosarul civil nr. 4815/ 1997 la Judecătoria Sibiu în ziua de 08.07.1997 ora 8. (559293) • _________

• F irm ă engleză a n g a je a z ă cu să to rese p e n tru în c ă lţăm in te , cu contract asigurat pe termen lung. A tm osferă p lăcu tă . Tel 41-53-85. (589256)

• V înd co lţa r de b u c ă tă rie ta p iţa t nou, 700.000 lei. Tel 15-84-28. (589379).

• Vînd apartament 2 camere str. Horea nr. 67-73 etaj 1 cu telefon. Zilnic orele 8-22 tel. 13- 71-01. (559198)

• Vînd casă cu grădină str. A iudului nr. 34 lîngă Băile Someşeni. Telefon 43-22-82. (559201)

• Vînd 2 camere Gheorgheni. Tel. 15-35-83. (559283)

• Vînd garsonieră confort 1 în Mărăşti, str. Cojocnei nr. 8 et. 4 bl. C14 ap. 71 preţ 45 milioane negociabil, (559296)

• Vînd apartament 2 camere etaj 3, finisat, mobilat. Tel. 19- 50-61. (559299)

• Vînd casă o cameră, bucătărie, şpaiţ, preţ 85 milioane negociabil. Tel. 12-34-55. (559320)

• Vînd casă în Cojocna, grădină, pomi. Relaţii la tel 236 Mociu. (589320)

• Vînd apartament 4 camere finisat telefon, parcare, Calea Floresti nr. 81. Tel 17-06-16. (589339)

• Vînd apartament 2 camere finisat Cipariu, etaj II, preţ 36.000 DM negociabil. Tel 15- 86-33. (589340)

• V înd garsonieră. Stt. / 16'. î,

• Vînd casă în Cîmpia Turzii, posibilitate extindere şi supraetajare, suprafaţă 110 mp, teren 700 mp, încălzire gaz. Tel 36-82-77.(589362)

• V înd m icrobus VW Transporter echipat pentru cam ping , c a b an ă lemn p e n tru g ră d in ă , m o to r barcă 9 cp nou. TeL 13-21 22. (559251)

• V înd BM W 318 an 1987. Vizibil în str. Rovine nr. 4 bL R 0 3 ap. 2 (559267)

.* V înd F o rd Scorpio 1989. TeL 16-23-23, după ora 20. (559268)

• Vînd T rabant 601. 13-70-61. (559284)

Tel

• Vînd urgent Audi 100 SE, benzină, model 1990. TeL 19-20-04. (559319)

• Vînd Mercedes Cobra 240 D, an 1980, în m a tr ic u la t, 3800 DM negociabil. Tel 42-59-77. (589248)

• V înd A udi 100, 1984,1781 cmc,neînm atriculat. Tel 43-33- 19 seara. (589271)

• Vînd 10 tone oizoaică. Tel. 13-79-27 seara. (559218)

• Vînd urgent 2 bilete Venus(prînz + cină), 23 iulie - 2 august, preţ 1.500.000 lei. Tel. 43-55-89 (559242)

• Vînd 2000 ţigle, stare bună; poartă metalică garaj. Tel 13-69- 31.(589245) :

• Vînd pui siameză. Tel 43- 05-04.(589369)

Dau în chirie apartament cu 2 camere mobilat, plata anticipat pe 6 luni. Tel 16-67-54. (589378)

• Dau în chirie apartament 2 camere m obilat, cu telefon, Gheorgheni plata anticipat pe un an în valulă sau lei. Tel. 15-50- 10. (559280) ' .. • 'închiriez apartament cu 2 camere. TeL 12-72-28. (559273)

* .Fam ilie, căutăm pentru închiriat apartament cu telefon, plata în lei lunar. Tel 19-68-56. (589383)

DIVERSE* Prelate auto copertine,

Calea Turzii nr. 174. TeL 12-76-69 Cluj. (559172)

SCHIMBURI DE LOCUINŢA :V

• Schimb apartam ent 2 cam ere co n fo rt I, cu g a rso n ie ră con fo rt I, + diferenţă. Str. D unării nr. 62, ap. 23. (58JJ377)• Schimb apartament cu o

cameră confort 1 Cluj-Napoca, cu apartament 2 camere Braşov plus diferenţă. In form aţii,la telefon 06 8/ 16-3 8-39 după ora 17. (589342)

• Schimb 3 camere etaj 4 G rigorescu, cu 2 camere G rigorescu. Tel 18-64-83. (589363) . "

ÎNCHIRIERI• Intermediem chirii. Tel 19-

09-28. (589234) .• închiriez rochii de mireasă

import, modele unicate. Tel 18- 80-96 (589348)

Vînd Ford Sierra 2,3înmatriculat an 1982,3500 DMD îm boviţei nr. 89, ap.

(589343) negociabil. Tel. 16-09-78 după■ Vînd apartament 2 camere ora 19, (559282)

Vînd urgent BMW 316confort II, str. Alvema. Tel 41 03-32. (589345)

• Vînd casă 2 camere, bucătărie şi anexe, 15- ari grădină, comuna Viişoara nr. 318. Informaţii Viisoara nr. 460

n Vînd 2 cam ere , snperfin isat, zonă b u n ă ,25.000 DM. Tel 42-04-12.(589376)• Vînd apartament 4 camere-.sau ^ 059/41-57-20. (589351)

viltra finisat Mănăştur zonă bună. * Vînd casă. Tel 19-89-51. Informaţii tel. 16-32-42 după (589353) •Aora 17. (559028) • Vînd urgent casă proprietatef! • Vînd în centru 2 camere, personală, preţ 40 m ilioane Confort, grădină,- garaj, pe negociabil. Str. Piezişă nr. 6 . suprafaţă de 627 mp. Tel. 12- (589360)p8-74, (559163)

Vînd apartament 3 camere ]str. Brateş nr. 6 bl. II ap. 31.*55.559271)

• Vînd apartament 2 camere f'îona Minerva. Tel. 16-52-70 l^lupă oră 16 (559274)

înmatriculat 1980. Tel 15-16-27 după ora 21. (589309)

• Vînd (schimb) VW Passat 1982, înm atriculat, carte identitate, benzină, 1600 cmc, 3200 DM negociabil. Tel 43-27- 48 după ora 13. (589312)

• Vînd Opel Kadett, Ford Fiesta fabricaţie 1989, nerulate în România, fără vamă plătită, înmatriculabile. Tel 15-50-84. (589385)

• Vînd garsonieră'finisată, preţ convenabil. Tel 13-00-79. (589368)

• Vînd casă neterminată şi grădină la 14 km de Cluj. Relaţii' sat Suceagu nr. 190, după ora 17.(589372)

• Vînd calcu lator 286 foarte ieftin. TeL 19-18-79 orele 19-20. (559318)

• V înd telefon celular Nokia 211 Oi p reţ 280 do lari Tel 065/21-48-32 (589380)

• D au în ch irie a p a r ta m e n t 2 cam ere m obilat, pe term en lung. P lata anticipat pe 3 luni, M ă ră ş ti. Tel. 41-37-14. (559176)

* Dau în chirie garsonieră str. Pata, mobilată, 43 mp. TeL 14-45-66. (559222)

• Dau în chirie garsonieră zona M ărăşti. TeL 12-79-81. (559276)

* D au în ch irie a p a r ta m e n t 3 cam ere , u ltra c e n tra l, lux , p en tru pretenţioşi. Tel 19-99-61. (589253)

Dau în chirie apartament 2 camere neinobilat, cu telefon. Tel. 14-93-24. (559311)

• Primim în- chirie două fete. Tel.. 12-80-05. (559312)

• închiriez garsonieră. Tel. 17- 97-61. (559317)

• SC In te rb ra n d s d e p a r ta m e n tu l. M a şte r Foods an g a je az ă cash co lec to r cu n o ţiu n i de co n ta b ilita te p r im a ră , cu n o ştin ţe o p e ra recalculator, lim ba engleză, stu d ii su p e rio a re , serios, m u n c ito r şi • fo a rte o rg an iz a t. V ă ru g ăm să trimiteţi curriculum vitae Ia fax. 41-64-39 sau la adresa str. T ra ian Vuia nr. 208. (559225)

• A ngajăm o sp ă tâ r(ă ) b a rm a n (ă ) .p iz z a r şi o p e ra to a re c a lc u la to r pentru biliard. TeL 43-87- 38.(559287)

• D acia S erv ice SC IATSA C lu j I I , ca lea D o ro b a n ţilo r n r. 120, an g a je az ă u rm ă to ru l p e rso n a l de în a ltă calificare: m ecanici au to , vo p sito ri a u to , tin ich ig ii auto. Posibilităţi de cîştiguri deoseb ite . In fo rm a ţii suplimentare la telefon 41- 07-64. (559289)

• C ă u tă m tr a n s la to r g e rm a n -ro m â n p e r io a d ă determ inată. Relaţii la teL 41-52-01, Serviciu] Mecanic Şef SC Sanex S A. (559298)

• Reînnoirea vănii alb- color. Tel. 13-07-02 în tre orele 9-17. (559300)

• A ngajăm croitorese. S tr. A urel Vlaicu n r. 25. (559316) •

• D eblochez telefoane GSM Nokia şi Ericsson; Tel 092-28-57-89. (589282)

1 Angajăm 3 vînzătoare, domeniu alim entar, vîrstă 25-45 arii. T el 42-00-07 între orele 18-21. (589323)

• F abrică de m ezeluri an g a jează g es tio n a r, om în tre ţin e re c u ră ţe n ie şi electro-mecanic întreţinere utilaje cu p rogram redus. In fo rm a ţii te l 19-00-01. (589330)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Coop. Superconf anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru Secţia nr. 2 situală pe str. Donath nr. 94-96. Eventualele sesizări, sugestii se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (559294)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Coop Superconf anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei-de mediu pentru Secţia nr. 1, situată în Complex Flora Mănăştur. Eventualele sesizări, sugestii se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (559295)

Primăria Dăbîca anunţă licitaţie pentru închirierea unui grajd pentru animale* situat în satul Luna d e Jos, comuna Dăbîca. Licitaţia va avea loc la -■ sediul primăriei în data de 17/ iulie. (559304) - ; !

• Angajez instalator. Orele 7- 9 si 20-22 tel. 17-70-32. : (559309) 1

. • în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Melux Cpnf SRI. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru Atelier, croitorie, situat.în Cluj, str. L C. Frimu nr.11 A. Eventualele sesizări şi reclaniaţii se depun Ja sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (559315) " . > ; ■

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, ASIT anunţă- începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul supraetajarea construcţiei existente şi garaj, situat în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr. 90. Eventuale sesizări, sugestii se vor depune de cei interesaţi la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589304) ; : >

• SC Salto B ingo 'S R L angajează tinere pentru meseria de ospătar, vîrstă maximă 26 ani. Inform aţii la tel 41-33-72. (589310) ■ ' r

• Societate comercială angajează muncitor calificat în tras m anual pe calapod feţe încălţăm inte. Tel 43-53-56; (589341) ‘

• Angajăm m uncitor necalificat. Tel 41-51-66. (589370) ' ;

• Angajăm muncitoare la producţie paste făinoase, vînzătoare în magazin alimentar cu carte de muncă- şi tipograf. Informaţii în data de 3 si 4 la tel 19-83-46. (589384) '

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Cozma Petru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere locuinţă situatăîn Cluj-Napoca, str. T raian Vuia nr. 19. Eventuale sesizări, sugestii se vor depune de cei interesaţi la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589303)

• Ofer îm prum ut Tel 16- 14-01. (589336)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul ABSEEVÂRIJLvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr,16. t io C8iq|

Page 10: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

SteCuB**1- PUBLICITATE DIVERSE miercuri, 2 iulie 1997 10

• Angajăm vînzătoare Tel 41? 51-66. (58937J>"

. c/crimprumut. Tel 15-09- "64.'{589230)

• Transport 3 persoane pînă în Germania, pe ruta C luj-Praga-K oln -Essen. Plecare în 5 sau 6 iulie. Tel14-98-83. (589382)-• Ofer împrumut. Tel 17-60-

73. (589317) .• In conformitate cu legea nr,

-131 f-1995, Pîrvu B. Beniaminanunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă familială în comuna Floreşti, str. Muncitorilor nr. 15. Eventualele sesizări, sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea^ Dorobanţilor nr. 99. (589356)

PIERDERI• Pierdut certificat de

înmatriculare eliberat deCamera le Comerţ a judeţului Cluj centru societatea Medinfant SRL

nr. J12/1282/1993. Se declară nul. (.559292)

• Pierdut carnet de student pe numele Cobîrzan loan Dan

_ Gabriel Facultatea Construcţii de ' Maşini. îl declar nul. (559308)

• Pierdut carnet de student pe numele Buta Crina. îl declar nul. (559310)

Şerdean Genia pierdut certificat de acţionar la SC

Terapia SA nr. 3893145. îl> declar nul. (589361) *

• Pierdut carte identitate a- autovehiculului cu seria B

236472 pe numele Tuizo Iosif.O declar nulă (589374)

DECESE . COMEMORĂRI• Cu adîncă durere

aducem la cunoştinţa rudelor, prieten ilo r, cunoscuţilor încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, ta tă , bunic şi fra te LORINCZ LUCA, în vîrstă dc 65 ani. Înmormîntarea va avea loc joi, 3 iulie, ora 11, de la Capela nouă a C im itirului M ănăştur. Familia îndoliată. (559279)

• Cu adîncă du rere anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame, soacre şi bunici, DUMA ANA, în vîrstă de 86 ani. înmormîntarea are loc azi,2 iulie, ora 11, de Ia Capela Nouă a C im itirului Mănăştur. Familia Racolţa.(589349)

• Un ultim omagiu pentru VIJDEA ALEXANDRA din partea vecinilor din str. Horea nr. 28-30. (559275)

• Sîntem alături dc colegul nosfru Cosfca Vasile în greaua încercare prin care trece la decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC Com ccreal SA Cluj. (559281)

• Un ultim omagiu celui cc a fost RADU IOSIF, fost sa la ria t CFR. Sincere condoleanţe familiei. Colegii dc la Secţia IMC Cluj; (589337)

• Sincere condoleanţe şi în treaga noastră 'compasiune familiei Duma, la trecerea în eternitate a celei carc a fost mamă, soacră şi bunică, DUMA ANA. Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică! Colectivul Fundaţie i dc C a rita te “Transilvania”. (589357)

* Dragilor noştri Sori ia şi V iorel P opan , sincere condoleanţe la m oartea ta tă lu i şi socrului drag . Dumnezeu să-l odihnească. N icu şi R odica Baciu. (559302)

• S în tem a lă tu r i de familia Bălae în aceste clipe d u re ro a se p ric in u ite de în c e ta re a p re m a tu ră şi fu lgerătoare din viaţă a b u n u lu i nostru vecin şi p rie ten NELU. Fam ilia Găbudean. (559322)

• S incerecondoleanţe familiei îndoliate, la trecerea în nefiinţă a celui care ne-a fost frate, cumnat şi unchi, IO N EL AŞCHILEAN. Familia Dolean. (589354)

• Sîntem alături de Pastor G heorghe, p reşed in te le A sociaţiei A devăru l Revoluţiei Cluj, în greaua p ie rd e re su ferită - p rin decesul ta tă lu i său. M em brii asociaţiei. (589358)

• Sîntem a lă tu r i de colegul nostru mr. M untean loan, în marea d u re re p rin care trece.' Colegii de la UM 01419 Floreşti, Cluj. (589364)

• în tre a g a noastră com pasiune dom nulu i M un tean lo a n p en tru p ie rd e rea ta tă lu i d rag . F am ilia T o h a ti loan.(589365)

• Sincere condoleanţe colegului nostru Muntean loan, la trecerea în nefiinţă a ta tă lu i d rag , de Ia prietenii săi din unitate.(589366) -

• Institutul de Istorie al Academ iei Rom âne este a lă tu r i de colegul şi prietenul dr. Gelu Neamţu, în durerea care-I încearcă prin pierderea iubitei sale mame (589367) '

• Colegii sînt alături de fam ilia Viorel M in că în m area du re re p rin care trece. Sincere condoleanţe. (589373)

• S întem a lă tu r i de p r ie ten u l no stru Gigi P as to r , la trecerea în nefiin ţă a ta tă lu i d rag , PA STO R GH EO RGH E. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Adi, Liana şi copiii (589381)

• Mi-e dor de voi, voi, a- ţi plecat, eu am rămas, dar în tr is ta t. Unde sîn teţi, mimica mea, tăticul meu şi scumpa mea NAT ALIA. La şase lun i de despărţire . George Şaitiş (558986)

• Pioasă reculegere şi dor nestins la 6 luni de cînd au trecut în eternitate atît de n e a ş te p ta t NATALIA, RO D ICA şi GHIŢĂ ŞAITIŞ. Credinţa, nobleţea ca ra c te ru lu i vostru şi frumuseţea gîndurilor şi a faptelor voastre , ne vor însoţii toată viaţa. Cristina, A ngela şi G uşti L azăr. (558987)

• Azi se îm plinesc 6 săptămîni dii cînd a trecut în nefiinţă cea care a fost POP MARIA, pensionară “A rta Textilă”. Nu-i vom u ita n ic iodată chipul frum os şi sufletu l bun. Fiicele Marilena şi Stela cu familiile. (559301)

De ie ri a inceout vacanţa judecătorească! '

Toate instanţele de judecată clujene sîntIn deficit de personal .

urmare din pagina 1

excepţia zilei de vineri, are un program şi mai încărcat: de la ora 9 la 12, cu publicul, de la12,30 la 14 cu avocaţii şi după ora 14, cu experţii.

La T.J. Cluj vacanţa este pe

jumătate

Şi Tribunalul Judeţean Cluj este în deficit de personal. In schemă sînt libere cinci posturi de judecători, iar cîţiva din cei numiţi sînt pe picior de plecare. în lunile iulie şi august vor lucra ambele secţii, penală şi civilă, dar judecătorii îşi vor lua concediile prin rotaţie. Cei ce vor pleca în concediu în iulie îşi vor amîna cauzele pe august, iar cei'ce

vor lip s i. în august le vor programa pentru septembrie. ”Vacanţa judecătorească este un fel de a spune ', doar” a opinat preşedintele T.J., dl loan Pop. In perioada vacanţei a fost restrins accesul la arhivă, aceasta fiind închisă pentru pub’lic vinerea. Anul trecut, T. J. Cluj a avut 8.200 de dosare, prognoza pentru anul curent fiind de10.000, cifre cu care tribunalul a intrat în rindul instituţiilor de gradul I. O soluţie adoptată de T.J.Cluj pentru evitarea supraaglomerării a constituit-o

-devansarea cauzelor înaintea lunii iulie, dar şi intensificarea acestora în luna septembrie. „Fiecare nouă lege generează noi procese” a afirmat dl Pop. Pe' şedinţă, la ora actuală, judecătorii au cîte 40-60 de cauze!

Registratura Tribunalului Judeţean şi-a redus, de ieri;

activitatea cu publicul de la cinci la trei zile pe săptămînă. Aici se va lucra doar lunea, miercurea şi joia, de la ora 10 la 13.

La Curtea de Apel, în l u n a

august, va lucra doar secţia

penală

Secţia penală a Curţii de Apel Cluj va lucra fără întrerupere. Secţia civilă (în care este inclus şi comercialul) va avea pauză în toată luna august, perioadă în care nu vor intra cauze pe rol.

■ Registratura îşi va continua programul norm al de lucru (zilnic, de la 9 la 13, cu toleranţă mare pentru persoanele care vin la C.A. Cluj din afara localităţii sau judeţului). Notăm că şi

această instituţie este în deficit cu patru judecători. : ■■ ■' •

Procurorii nu au vacanţă

• Procurorii, deşi magistraţi, -nu sînt în*vacanţă. Vacanţa magistraţilor nu este şi pentru parchete. Procurorii, atît de la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca, cît şi cei de pe lîngă Tribunalul Cluj, nu au vacanţă. Aceştia, beneficiază de concediu eşalonat pe durata întregului an. Nici Procuratura Militară nu va pleca în vacanţă. După cum afirmă procurorul şef a l acestei instituţii, dl Zaharia, şi în, perioada estivală se va lucra în foc continuu, domniile lor fiind muncitori: şi nu boieri, a mai afirmat cu umor dl Zaharia. .

Ştefan Drăgulescu consideră că Ministerul Sănătăţii şi direcţiile sanitare trebuie conduse de manageri în sănătate sau economişti

Direcţiile sanitare şi chiar Ministerul Sănătăţii nu trebuie conduse de medici profesori universitari, ci de manageri în sănătate sau economişti, â declarat, marţi, ministrul Ştefan Drăgulescu,; la instalarea dr. Vlad Romano în funcţia de director al Direcţiei Sanitare a ’. M unicipiului Bucureşti (DSMB).

Ministrul a adăugat că este

' împotriva măsurilor dictatoriale, în privinţa destituirii directorilor

-unităţilor sanitare ş i; i-a recomandat dr. Romano ca orice schimbare pe care o face să fie bine motivată.

Dr. Romano, a declarat că intenţionează să m odifice

: organigrama DSMB şi, pentru accentuarea descentralizării, să numească trei directori adjuncţi, fiecare dintre ei urm înd să

răspundă de activitatea a două sectoare ale Capitalei.

Referindu-se la demisia sa din funcţia de director în Ministerul Sănătăţii, Romano a spus că a fost “un gest potrivit, la un moment potrivit”, care a avut drept cauză stilul său de lucru “mai intempestiv” şi nu vreo “situaţie mai delicată” între el şi ministrul Drăgulescu.

Romano vrea să ofere

rezidenţilor şi e v e n tu a l i lo r medici şomeri şansa de a u r m a cursuri de management san ita r.

Dr. Vlad Romano, numit î n funcţie cu delegaţie, pentru 6 0 de zile, este primul m e d i c specialist în sănătate publică ş i m anagem ent sanitar c a r e conduce DSMB şi, totodată, c e l mai tînăr director al a c e s te i institutii.

Ccunera Deputaţilor a început dezbaterUe la legea asigarărUor sociale de sănătatePersoanele care contribuie la

asigurările de sănătate vor avea dreptul la" servicii medicale, medicamente şi materiale sanitare - stabilite în baza unui contract- cadru elaborat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor, au hotărît deputaţii, la dezbaterea proiectului de lege privind* asigurările sociale de sănătate.

Camera Deputaţilor a început, marţi, în prima zi a sesiunii extraordinare, discuţia asupra acestui proiect de lege.

Deputaţii au stabilit ca acest contract-cadru să reglementeze, în principal, lista'serviciilor medicale, a medicamentelor, criteriile şi modul de plată a serviciilor, nivelul costurilor şi modul de decontare. Tot prin contractul-cadru se vor stabili şi condiţiile acordării asistenţei

medicale primare, internarea şi externarea bolnavilor, asigurarea tratamentului spitalicesc,

..prescrierea medicamentelor, a procedurilor terapeutice, condiţiile şi plata-serviciilor de tehnică dentara." Deputatul PD Paula Ivănescu 1 a criticat, la dezbaterile generale, în numele grupului PD, faptul că proiectul nu este însoţit de. contractul-cadru, ărătînd că acest lucru “ridică semne’de îndoială că la nivelul guvernului există o strategie de sănătate”. Ea a spus • că prevederile proiectului îi favorizează pe cei care prestează serviciile .de sănătate şi nu pe cei care se asigură.

Proiectul mai prevede ca fondurile asigurărilor sociale să . fie constituite din contribuţiile asiguraţilor, a persoanelor fizice şi juridice care angajează salariaţi

şi din subvenţii de la bugetul de stat. Calitatea de asigurat a salariaţilor se Va dobîndi în ziua încheierii contractului de muncă, obligaţia achitării contribuţiei revenind celui care- angajează. Asiguraţii vor avea dreptul la servicii de asistenţă medicală preventivă, ambulatorie, spitaliceasca, asistenţă stomatologică, servicii medicale de urgenţă, îngrijiri la domiciliu, medicamente, materiale sanitare, proteze. Deputaţii au aprobat ca tinerii pînă la vîrstă de 26 de ani- dacă nu realizează venituri în 4nuncă -, persoanele handicapate, veteranii de război, eroii revoluţiei să beneficieze- de asigurări de sănătate fără plata contribuţiei. în aceeaşi categorie se înscriu şi persoanele care satisfac serviciul militar în termen, aflate în concediu

medical sau pentru în g rijire a copilului bolnav în vîrstă de p în ă la 7 ani sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate.

Proiectul p re v e d eobligativitatea asigurării de c ă tre cetăţenii români cu domiciliul î n alte ţări sau de către cei s tră in i sau apatrizi care au reşedinţa î n România, asiguraţii a v în d obligaţia de a participa l a acţiunile profilactice organizate de Casele de sănătate şi s ă respecte tratamentul prescris., Asiguraţii vor avea d rep tu l

să-şi aleagă medicul de familie, pe care îl vor putea schim ba numai după trei luni. Persoanele asigurate în vîrstă de peste 30 d e ani vor avea dreptul la un control în fiecare.an pentru prevenirea bolilor, cei care au efectuat aceste controale periodice beneficiind de reduceri sau scutiri de plată.

Concert de

orgăAslăzi, dc la ora 18, în

Hisonca Rdormală dc pc strada Kogălniceanu, nr. 16, este programat un concert dc orgă susţinut dc h'rich Tuik, absolvent al Conservatoiului "Gh.Djma" din Cluj- Napoca, iar în prezent organî^t la Biserica 1 Evanghelică din Mediaş.

în program: J. Brahnis, J .L licită, Koday, H.P. Tiirk.

Page 11: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

" (jj) miercuri, 2 iulie 1997 DOCUMENTE PUBLICE .. ...&& ADEVĂRULde Clui

m o i h o ţ u l m ivm p r i v i n d a u t o r i z a ţ i a w k f u m ’Ţ io jv a k k/ M IO R IŢ A AU K N ŢIIjO R . tiUOJYOMICI (text prelu at d in zia ru l "Rom ânia lib e ră " d in 27 iunie a .c.)

i Oficiul pentru Protecţia C onsum atorului a iniţiat un Proiect de < "fl lege cu privire la acordarea autorizaţiei de funcţionare a agenţilor

economici. Proiectul prevede acordarea un e i singure autorizaţii de funcţionare eliberată de o com isic fo rm a tă din reprezentanţii organelor adm inistraţiei publice locale. în prezent, un agent economic este obligat să posede între trei şip înă la cinci autorijjuţii diferite >/ două pînă la patru avize, toate em ise de către autorităţi distincte. Această procedură greoaie conduce, p e de o parte, ta propagarea fenom enulu i de corupţicla nivelul autorităţilorpublicc locale. Pe de altă parte, agenţii econom ici sîn t supuşi unu i sistem biroc ratic extrem de anevoios. Printre m otivele promovării unui astfel de proiect O fic iu l p en tru Protecţia Consum atorului m enţionez că „actualul sistem nu obligă autorităţile administraţiei publice să-şi asum e răspunderi clare, suh sancţiunea plăţii unor daune, cu privire la întîrzîerea acţiunii de autorizare. Nu există nici o lege organică p rin carc s ă se sta tuew principiu l că lipsa unei singure autorizaţii este o dovadă de desfăşurare nelegală a activităţii, declarînd fa p ta ca in fracţiune”. Proiectul de lege s-a realizat avîndu-se în vedere ş i experienţa unor ţări din Uniunea Europeană şi urmăreşte. în fo nd , protejarea sănătăţii şi vieţii consumatorilor. D in păcate , sanc ţiun ile prevăzu te sîn t în continuare prea blînde . O lipsă gravă: nu există un capitol „ In fr a c ţiu n i”, c i d o a r u n u l „de u m p lu tu r ă ”, in titu la t ,.Contravenţii”1 (Ioana (ieorgescu).

] Cap. I DISPOZIŢII GENERALE 1

■ Art. 1. Prezenta lege reglementează I .(regimul juridic al autorizaţiei de w \ funcţionare a agenţilor econom ici■ -precum şi condiţiile de suspendare sau■ î retragere a acesteia. /r ia j A rt. 2. Sînt obligaţi să obţină r | autorizaţie de funcţionare, în condiţiile j ^prezentei legi, agenţii econom ici,' ) persoane juridice, indiferent de forma , dc organizare şi/sau tipul de proprietate, j |care desfăşoară o activitate economică 3 ! cu excepţia celor pentru care eliberarea j I autorizaţiei depăşeşte com petenţa

autorităţii publice locale. - ‘ Lista acestor activităţi este cuprinsă

în anexă, care face parte integrantă din Uege: ' ... ” , .. . .5 ' ’• '| A rt 3. Autorizaţia de funcţionare se S referă la locul în care se desfăşoară3 activitatea, la natura acestei activităţi şi I la persoana juridică solicitantă.

numele căreia se face cererea pentru- obţinerea autorizaţiei de funcţionare.

c) em iten t: autoritate publică abilitată de lege pentru emiterea, înregistrarea şi gestionarea autorizaţiilor de fimeţionare.

d) evaluare: acţiunea desfăşurată, pe baza unor proceduri specifice, în scopul de a aprecia la faţa locului modul m care solicitantul îndeplineşte normele legale în vigoare pentru desfăşurarea unei activităţi economice declarate.

e) comisie de evaluare: grup de specialişti convocaţi de emitent pentru a efectua evaluarea, format din reprezentanţi ai organelor administraţiei publice com petente în dom eniile respective de activitate.

f) rap o rt de evaluare: document încheiat la faţa locului de către fiecare reprezentant, membru al comisiei de. evaluare, în dom eniul său de specialitate, din care rezultă starea de fapt la data evaluării. Fiecare raport-se încheie cu o concluzie clară, ce trebuie să exprime întrunirea sau neîntrunirea condiţiilor pentru emiterea autorizaţiei.

' Art. 4. Eliberarea autorizaţiei dc funcţionare se solicită înain te ca activitatea respectivă să fie pusă în

:’func}iune. •| Agenţii economici, aflaţi în funcţiune la data intrării-în vigoare ai prezentei

’ legi, sînt obligaţi să solicite emitentului, 1 '■ în tennen de 120 de zile de la această

-idată, eliberarea autorizaţiei de funcţionare în condiţiile prezenterlegi.

1 -■ ’ : -> Art. 5. Nu fac obiectul acestei legi ; licenţele, brevetele şi certificatele de■ clasificare acordate, înainte sau după ; obţinerea autorizaţiei de funcţionare, de asociaţiile profesionale sau de

j ministerele de profil în baza unor i reglementări specifice.

- Art. 6. în sensul prezentei legi se î definesc:

a) au to rizaţie de fu n c ţio n are : document care atestă că agentul

; cconomic îndeplineşte toate condiţiile ] prevăzute de legislaţia internă în i vigoare pentru desfăşurarea într-un loc a unei activităţi independente declarate.

Această autorizaţie de funcţionare,: unică, va înlocui toate autorizaţiile şi

:' avizele sanitare, sanitar-veterinare, de j. protecţie a muncii,, de prevenire şi Q stingere a incendiilor, de mediu, de I; alimentare cu energie electrică, de ^-.salubritate, de construcţii şi de s-j amplasament,-, emise în mod ; independent pînă la data intrării în

vigoare a prezentei legi, de către l' organele de specialitate ale

administraţiei publice.Formularul de autorizaţie va avea trei

: rubrici speciale în care organele; de control vor înscrie şi ştam pila

: eventualele suspendări. _b) solicitant: persoană juridică în

VCCV.V'

ICăp. II ELIBERAREAAUTORIZAŢIEI

-DE FUNCŢIONARE -

Art. 7. Autoritatea publică emitentă este prim ăria pe raza căreia se

desfăşoară activitatea ce face obiectul autorizării.

în tennen de 60 de zile de la publicarea legii, Guvernul va reglementa prin hotărire organizarea şi funcţionarea, în cadrul ^primăriilor, a activităţii de autorizare.

A rt. 8 . în Vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare, solicitantul va depune la emitent o cerere tip însoţită de un dosar cu întreaga documentaţie necesară autorizării, precum şi dovada achitării tarifelor de evaluare şi a taxei de autorizare.

Art. 9. In cazul acceptării dosarului, em itentul înregistrează cererea şi comunică în scris solicitantului data la care se va efectua evaluarea

- Termenul pentru efectuarea evaluării nu poate depăşi 30 de zile de la data înregistrării cererii.

A rt. 10. în funcţie de natura activităţii pentru care se Solicită autorizaţia, em itentul stabileşte componenţa comisiei de evaluare, formată din reprezentanţii organelor de specialitate ale administraţiei publice com pctente şi reprezentantul emitentului.

A r t 11. Emitentul are obligaţia să comunice organelor specializate, ai căror reprezentanţi formează comisia, termenul şi locul stabilit, precum si

domeniul de activitate supus evaluării.Comunicarea trebuie să ajungă la .

organele convocate cu cel puţin 20 d e " zile înaintea termenului fixat pentru întrunirea comisiei.

Art. 12. Comisia de evaluare se întruneşte la data şi locul stabilite. Comisia este validată atunci cînd toate organele de specialitate implicate în procesul de evaluare au. reprezentanţii desemnaţi prezenţi.

VA rt 13. Evaluarea se finalizează prin

rapoarte, încheiate la faţa locului, separat, de către fiecare autoritate reprezentată în comisie.

A rt 14. Rapoartele de evaluare sînt documente unilaterale ale specialiştilor, care poartă întreaga răspundere pentru deciziile luate. Emitentul şi solicitantul vor semna rapoartele pentru a se putea dovedi că acestea au fost întocmite şi predate părţilor.

A rt. 15. Evaluarea nu se peate ' prelungi mai mult de trei zile lucrătoare

consecutive. în tim pul evaluării, solicitantul poate . înlătura

.. neconform ităţile faţă de- actele normative în vigoare constatate de membrii comisiei de evaluare.

■ . , Art. 1 6 .'Rapoartele care exprimă concluzii negative vor prezenta neconform ităţile constatate, cu menţionarea actelor normative ale căror prevederi nu sînt respectate.

A r t 17. în situaţia în care unul sau mai multe rapoarte de evaluare conţin concluzii negative, emitentul va notifica solicitantului imposibilitatea emiterii autorizaţiei de funcţionare.

A rt. 18. în cazul neeliberării autorizaţiei, solicitantul poate relua

. procedura de autorizare introducînd o nouă cerere, în termen de 30 de zile de la data la care respingerea _i-a fost notificată.

în această situaţie^ com isia de evaluare va fi alcătuită numai de

„reprezentanţii. n em itentului şi ăi organismelor care aii depus rapoarte de evaluare negative.

Nerespectarea termenului de 30 de zile duce la reluarea procedurii'de autorizare, cu întrunirea întregii comisii de evaluare şi plata tarifelor şi taxelor aferente. • •

A r t 19. Dacă sînt întrunite toate condiţiile, em itentul eliberează autorizaţia de funcţionare în termen de 10 zile de la încheierea evaluării, dar nu mai tîrziii de 50>de zile de la înregistrarea cererii.

Autorizaţia» de funcţionare are valabilitate pentru o perioadă de 5 ani de la data acordării. Cu 60 zile înainte

, de expirare se va solicita eliberarea unei noi autorizaţii de funcţionare.

A r t 20. Nerespectarea teimenului prevăzut pentru eliberarea autorizaţiei, din motive neimputabile solicitantului, atrage asupra emitentului o penalizare reprezentînd 5 % pe zi de întîrzidre din valoarea totală a taxelor de autorizare. Dacă, prin întîrzierea respectivă, se produc daune care depăşesc penalizările prevăzute în alineatul precedent, solicitantul poate acţiona împotriva emitentului conform procedurii civile pentru “recuperarea daunelor aferente.

Art. 21. Tarifele pentru efectuarea evaluărilor se stabilesc de către fiecare organ de specialitate al administraţiei publice, în conformitate cu actele norm ative care reglem entează activitatea acestora.

Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare se stabileşte de către consiliile locale şi se constituie ca venit la bugetele locale,_ în Condiţiile legii.

- A rt. 22. Agentul economic este obligat să informeze emitentul asupra modificării condiţiilor care au stat la baza acordării autorizaţiei de funcţionare, înainte ca acestea să fie efectuate. • '

Emitentul împreună cu organele de specialitate vor decide dacă modificările propuse de solicitant pot fi efectuate fără a necesita reevaluarea şi acordarea unei .noi autorizaţii de funcţionare.

A r t 23. Autoritatea publică emitentă va asigura condiţiile necesare pentru organizarea şi gestionarea datelor cu privire la activitatea de autorizare a agenţilor economici, inclusiv arhivarea docum entaţiei care a1 stat-Ia b a z a ’ eliberării autorizaţiei de funcţionare..

Cap. III SUSPENDAREA-SAU RETRAGEREA AUTORIZAŢIEI ' DE FUNCŢIONARE (

A rt 24. Pentru încălcarea normelor legale, organele de specialitate, care fac parte din comisiile de evaluare sau alte organe cu atribuţii de control în

■domeniul protecţiei consumatorilor, pot dispune suspendarea autorizaţiei de funcţionare în cazul:

a) nerespectării condiţiilor care au' stat la baza acordării autorizaţiei de funcţionare, fără ca deficienţele constatate să pună în pericol viaţa, sănătatea sau securitatea ' consumatorilor,

_ b ) neaducerii la îndeplin ire- a măsurilor stabilite de organele de» control prin documentele încheiate;

c) încălcării repetate a legislaţiei specifice, fără ca aceste încălcări să pună în pericol viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor;

d ) desfăşurării activităţii fără obţinerea licenţelor, certificatelor de clasificare şi a brevetelor prevăzute de

. legislaţia în vigoare. *

A rt 25. Suspendarea autorizaţiei de funcţionare se înscrie în rubricile existente pe formularul de autorizaţie şl se ştampilează de către reprezentantul organului de control care a făcut constatările.

Totodată, măsură suspendării se notifică emitentului pentru a fi înscrisă în registrul de evidenţă. '

In cazul suspendării autorizaţiei de funcţionare, agentul economic poate relua activitatea, pe propria răspundere,, după remedierea deficienţelor şi după anunţarea organului de control care a dispus măsura suspendării.

Organul de control care a dispus măsura are obligaţia ca, în cel mai scurt timp, să verifice modul de remediere a deficienţelor şi să înscrie în rubrica respectivă data încetării măsurii de suspendare sau, după caz, să dispună retragerea autorizaţiei , pentru neremedierea deficienţelor.

A r t 26. Autorizaţia de funcţionare poate fi retrasă numai de către emitent, în mod necondiţionat, pe baza notificărilor făcute de organele de specialitate care fac parte din comisiile de evaluare sau de către alte organe cu atribuţii de control în dom eniul protecţiei consumatorilor.

A r t 27. Organele de specialitate care fac parte din comisiile de evaluare sau alte organe cu atribuţii de control în domeniul protecţiei consumatorilor vor notifica retragerea autorizaţiei de funcţionare în cazul:

a) nerespectării condiţiilor care au stat la baza acordării autorizaţiei de funcţionare, dacă acestea pun în pericol viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor; ,v ’ ;;...

- b) cînd produsele importate, fabricate şi comercializate sau serviciile prestate au constituit cauza vătămării vieţii sau sănătăţii ori au adus prejudicii grave*'* ‘ • J \ * ' ’V.V.' vi.. ; y . . K h < • I

beneficiarilor datorită deficienţelor calitative dovedite prin docum enteJ emise de organele competente;

c) în care produsele sau serviciile sînt , interzise prin reglementări legale;^ •

d) comercializării produselor*1a care s-au constatat abateri de la caracteristicile tehnico-calitative prescrise, de n a tu ră a afecta viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor, pentru care organele de control abilitate au dispus oprirea comercializării acestora;

e) reluării activităţii, iară a remedia defic ienţele care au stat la baza m ăsurilor de oprire tem porară a importului, fabricaţiei sau ă prestării serviciului, dispuse de organele de control; ;

1) împiedicării sub orice forma, de către agentul economic, a organelor de contro l ab ilita te de a-şi exercita a tribu ţiile de serviciu, inclusiv prezentarea unor documente incomplete sau cu date false; ■ . ’

g) existenţa a 3 suspendări înscrise pe formularul autorizaţiei, iar abaterile ' constatate impun a patra suspendare.

A r t 28. Emitentul retrage autorizaţia de funcţionare în termen de 24 de ore de la primirea notificărilor făcute de organele abilitate. Odată cu retragerea, autorizaţiei de funcţionare, emitentul verifică dacă agentul economic respectă prevederile arţ. 30, iar în cazul nerespectării se vor sesiza organele

• judecătoreşti sau de urmărire penală.

A r t 29. După retragerea autorizaţiei;’ de funcţionare, agenţul economic poate solicita emitentului reluarea procedurii de autorizare cu întrunirea întregii comisii de evaluare. * ...r"

în situaţiile în care faptele constatate de organele de control sînt dc natură penală, confirm ate prin hotărire judecătorească răm asă defin itivă, agentul economic nu mai are dreptul să solicite autorizaţia de funcţionare pentru-activitatea respectivă. ■.

, A rt. 30. A gentul econom ic a re ; ob ligaţia să întrerupă activitatea economică pentru perioada în care au torizaţia de funcţionare a fost suspendată sau retrasă. •

A rt. 31. Organele de control ale administraţiei publice au dreptul să înregistreze imagini care să probele r măsurile de suspendare sau retragere a autorizaţiei de fimeţionare. -

A r t 32. Retragerea autorizaţiei de funcţionare se com unică oficiu lu i, teritorial al Registrului Comerţului

| Cap. IV CONT^w T ” ,1. V W . . . #

A r t 33. Solicitantul autorizaţiei de funcţionare poate face contestaţie îm potriva rapoartelor de evaluare . defavorabile în termen de 15 zile de la , data încheierii acestora. ,

Contestaţia se depune la organuldin - care face parte specialistul care a • întocmit raportul de evaluare contestat . şi va fi soluţionată în cel mult 30 de zile de la data înregistrării la acestorgan. __

In cazul în care solicitantul autorizaţiei de funcţionare nu este\ mulţumit de soluţionarea contestaţiei Ur nivelul organului de specialitate, acesta - se poate adresa instanţei judecătoreşti, conform prevederilor Legii nr. 29/1990 - Legea Contenciosului Administrativ.

(Continuare în ziarul-.-ynostru de mîine) .

r;-.> >

Page 12: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

a d e v ă r u lts& cam _ SPORT miercuri, 2 Iulie 1997 C\2 c

Noul preşedinte al FC "U" este domnul Remus Ylad. Înainte de a vă oferi amănunte de la conferinţa de presă organizată la doar cîteva minute după numirea acestuia, este interesant de speculat care au fost motivele domnului Remus -Vladyde a rîvni la această funcţie, deopotrivă onor\ntă, dar care şi obliga la deosebite eforturi.

Remus Vlad a părăsit postul de director al Gloriei Bistriţa lăsînd in urmă un salar lunar de 8 milioane de lei şi un contract anual de 10.000 de dolari. Este deci greu de crezut că motivele venirii sale la Cluj au fost pur materiale.

Totodată, noul preşedinte al FC "U” este obligat să facă faţă din start un ei datorii de 2,4 miliarde de lei, la care se adaugă suma minimă necesară pentru viitorul sezon competiţional, adică 5 miliarde de lei. Aritmetica simplă ne spune că domnul Vlad va trebui să scoată_ din jobenul scamatorului (bineînţeles, nu singur) un "porumbel" de 7,4 miliarde de lei, iar logica simplă ne spune că intenţiile domnului Vlad sînt altruiste, de bun simţ şi din dragoste pentru (re)numile'şi culorile "alb-negre" ale acestui club cu o traditie ce însumează 78 de toamne.

Schimbări, radicale... şl nu prea

în urma discuţiilor Adunării Generale, care s-au întins pe durata a două ore şi jumătate şi a votului celor 33 de membri fondatori prezenţi (din 38), domnul Remus Vlad a fost investit cu funcţia de preşedinte al FC “U”

Schimbările radicale se cam. opresc aici pentru că cei patru vicepreşedinţi sînt: loan Maja - vicepreşedinte cu probleme economice, t Dan Anca , - vicepreşedinte cu probleme tehnice, ambii fiind salariaţi ai FC “U”, plus încă doi vicepreşedinţi care fac parte şi din Consiliul de Administraţie, adică Eugen Bungărdean şi loan Rus (acel loan Rus care este directorul Antreprizei de construcţii industriale), nume deja familiare.' Preşedintele de onoare al clubului este celălalt loan Rus (conf. dr. la Universitatea Tehnică şi director general al Mercedes Benz pe Transilvania).

A fost numită o altă comisie de

cenzori şi a fost format un consiliu , tehnic din care vor face parte foste mari personalităţi sportive şi actuale personalităţi politice şi nu numai, care însă nu va avea putere de decizie, ci numai de consultanţă.

S-a hotărît mărirea numărului de membri fondatori de la 38 la 50 şi a celor din Consiliul de Administraţie de la 21 la 35.,- Funcţia de director sportiv al FC

. “IT rămîne vacant prin demiterea domnului Vasile Dobrău.

în continuare multe necunoscute

Deşi noul preşedinte al FC “U” , are clar stabilit un plan de bătaie care să readucă pe drum căruţa . “Şepcilor roşii”, el nu a fost dispus să dezvăluie foarte multe amănunte concrete privitoare la numele jucătorilor» care şi-au manifestat ’ dorinţa de a părăsi gruparea din Piaţa Lucian Blaga, nici a celor care ar dori să se înregimenteze sub culorile “alb-negre , nici a posibilelor transferuri şi nici măcar a viitorului antrenor, despre care am aflat totuşi că va fi unul lînăr,L cu idei modeme şi care să mai fi antrenat o echipă de Divizie Naţională:-El a cerut mass-mediei un răgaz de două-trei zile, după care va face publice toate numele- care interesează. •

Prima condiţie a domnului Vlad. este aceea ca toţi cei implicaţi direct în structurile de conducere a clubului să se ralieze unui mod de lucra în echipă. Toţi cei care nu vor “simpatiza” la acest deziderat vor fi excluşi imediat

Obiectivul imediat, deşi poate unul modest, dar în mod sigur realist, este acela de rămînere în Divizia Naţională. Un obiectiv care .

se raportează direct la valoârea actuală a totului şi a posibilităţilor financiare ale clubului.

Falub şl Maler, încotro?Adrian Falub nu mai vrea sub

nici o formă să se întoarcă în Elveţia. El ar fi trebuit sâ fie prezent ieri la echipa la care a evoluat sezonul trecut, FC Basel,- echipă care îl pusese pe lista de transferări. Astfel, FC “U” nu mai are posibilitatea să ciştige 100.000 de dolari, plus 30 % din valoarea unui viitor transfer, dar I-ar putea cîştiga definitiv pe Falub care şi-a manifestat dorinţa expresă de a rămîne la “U”.;.

Ovidiu Maier, în viziunea preşedintelui Remus Vlad, este un jucător prea scump pentru echipa universitarilor clujeni: “Clubul nu

: poate şi nu vrea să plătească o asemenea sumă :.(reamintim cititorilor că datoria faţă de ASA

.Tg.-Mureş este de 57.680 de dolari), sumă care ar putea rezolva multe alte probleme. Pe de altă parte, Ovidiu ar vrea şi el să rămînă la “U”, astfel că s-ar putea pune problema unei renegocieri a contractului”. ;

Zilele care vor urma vor clarifica multe dintre necunoscutele care planează asupra situaţiei actualei clubului. Voni reveni cu amănunte.

Cristian BARA

m i x R iIA UN IMSTAhTAMEU;

■ în imaginea alăturată, surprinsă luni după- amiază pe terasa restaurantului F.C. “U” din Parcul sportiv “M u Haţieganu”, doi din coriferii atletismului clujean: Marian Paşcalău (fost director al C.S.S.A., adevărat laborator de şlefuire a talentelor din atletismul juvenil) şi Petre Nagy (fostul dascăl şi antrenor al unor generaţii de atlete de clasă internaţională, fiind suficientă nominalizarea lui Eva Zorgo-Raduly).

Pe mulţi o să-i surprindă cuvîntul‘FOST. Din păcate viaţa ne oferă şi asemenea momente cînd devii... FOST. Ori luni după-amîază, Marian Paşcalău şi Petre Nagy au fost sărbătoriţi şi omagiaţi totodată pentru... ieşirea la pensie.S-au rostit vorbe foarte frumoase, în colţul ochilor au strălucit diamantinele boabe de lacrimi, s-au făcut urări de viaţă lungă şi fericită, amîndorura li s-a înmuiat cîte un baston de sprijin în plimbările de peste ani, s-a închinat o cupă de şampanie şi la unison s-a'intonat clasicul nostru “LA MULŢI ANI”! v .

A fost o atmosferă deosebită, .caldă, pentru că la masa festivă au fost prezenţi oameni de aleasă- ţinută. Luările de cuvînt au fost secvenţe dintr-un foarte bogat “curriculum vitae” al unor oameni pentru care sportul în general şi atletismul în special a constituit o a doua familie, slujită cu sfinţenie şi inegalabilă dăruire. Şi aş reţine pentru cîteva secunde atenţia subliniind că realizarea la Cluj-Napoca a pistei artificiale pe Stadionul “Ion Moina” a însemnat primatul pe ţară al înnoirilor ce-au urmat apoi la Bucureşti şi în alte oraşe, cuo a doua subliniere că bătrîna noastră cetate a recidivat în modernitate prin construirea unei piste artificiale şi în Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu”, că ambele realizări sînt strins legate de prezenţa de zi cu-zi, de la săpăturile iniţiale

pentru pregătirea sofisticatei infrastructuri şi p în ă la finisajele complicate, pe post de "diriginte d e şantier” neremunerat, a lui Marian Paşcalău. N-am să uit niciodată enorma bucurie ce irad ia din privirile sale atunci la inaugurarea noii p is te artificiale. O ctitorie pentru acest sfîrşit d e mileniu la care Ion Moina şi generaţiile ce -au urmat n-au îndrăznit să viseze şi la a c ă re i înfăptuire Marian Paşcalău a pus unlărul d in - greu, pînă la sacrificiu.

Să le mulţumim celor doi dascăli de e lită , Marian Paşcalău şi Petre Nagy pentru tot ce a u făcut, asigurîndu-i că pentru noi t o ţ i , contemporani cu ei, mai egali ca vîrstă sau in a i tineri, amîndoi rămîn doi oameni cu care ce ta tea se mîndreşte. T'

V ic to r M O R E A Instantaneu realizat de Eugen O L A R IV

Cupa UEFA - Intertoio

■ SERIA I: Polonia Varşovia - Dinamo Minsk 1-4 şi MSVDuisburg- Aalborg 2-0. Clasament: Minsk 6, Duisburg 3 (un joc), Aalborg 3,. Hcereveen 0 (un joc) şi Polonia 0 puncte. .; ■ GRUPA A 2-A:'Silkeborg - Dragovoljac 5-0. şi Ebbw Vale - Grazer AK 0-0. Clasament: Grazer 4, Silkeborg 3, Bastia 3 (un joc), Ebbw Vale 1 (un joc) şi Dragovoljac 0 puncte.

. ■ GRUPA A 3-A: Nea Salamina - FC Ards 4-1 şi Auxerre - FC Lausanne 1-1. Clasament Lausanne 4, Antwerp 3 (un joc), Salamina 3, Auxerre 1 (un joc) şi Ards 0 puncte.

■ GRUPA A 4-Â: Cork City - Standard Liege 0-0 şi FC Aarau - Maccabi Petah 0-1. Clasament: FC Koln 3 (un joc), Maccabi 3, Standard2, Cork 1 (un joc), şi Aarau 1 punct

■ GRUPA A 5-Â: Stabaek - Boltfelag 5-0 şi Dinamo Moscova - Panahaiki 2-1. Clasament Stabaek 4, Genk 3 (un joc), Dinamo Moscova 3 (un joc), Panahaiki 1 şi Boltfelag 0 puncte. ,

■ GRUPA A 6-A: Odcnse- Leiftur 3-4 şi FBK Kaunas -Samsunspor0-1. Clasament Samsunspor 6, Hamburg' 3 (un joc), Leiftur 3, Kaunas 0 (un joc) şi Odense 0 puncte.

■ GRUPA A 7-A: Vasas Budapesta - Universitate Riga 3-0 şi Werder Bremen - Osters 2-1. Clasament: Vasas 6, Istambulspor 3 (un joc) Werder 3 (un joc), Osters 0 şi Universitate 0 puncte.

■ GRUPA A 8-A: Halmstad - Kongsvinger 2-1 şi Turku PS - Hajduk Rodie 1-2. Clasament: Halmstad 6, Hajduk 3, Lommel 1 (un joc), Kongsvinger 1 şi Turku 0 (un joc) puncte. /

■ GRUPA A 9-A: Rapid Bucureşti - Zilina 2-0 şi Lyon - Odra Wodzislaw 5-2. Clasament Rapid 6, Lyon 3 (un joc) Zilina 3, Austria Viena 0 (un joc) şi Odra 0 puncte.

■ GRUPA A 10-A: Kukaricki - Gloria Bistriţa 3-2 şi Spartak Vamă- FC Groningen 0-2. Clasament: Groningen 6, Montpellier 3 (un joc), Kukaricki 3, Gloria 0 şi Spartak 0 (un joc) puncte.

■ GRUPA A 11-A: Lokomotiv Nijni Novgorod - Proleter Zrenjanin1-0 şi Maccabi HaifTa - Publikum Celje 0-lt Calsamcnt: Publikum 4, Proictcr 3 Lokomotiv 3 (un joc), Antaliaspor 1 (un joc) şi Maccabi llaiffa 0 puncte. - ■ *

■ GRUPA A 12-A: Floriana La Vallctta - SV Ried 1-2 şi Heraklis Salonic - Merani 2-0. Clasament Ried 6, Torpedo 3 (un joc) Heraklis3, Floriana 0 (iin joc) şi Merani 0 puncte.

Romeo V. CÎRTÂN

jjk| Cupa Presei - Fuji

"M a m ă t e Soslscsc, d a r isbj e a p e N C N !

• “Adevărul” - NCN $-2 Co-l] •Meciul secolului nu s-a

transformat într-o cacialma şi asta numai datorită faptului că am refuzai să ne înfruptăm din urechile adversarilor. Puternici şi incomozi, frumoşi şi deştepţi, încrezători şi neprihăniţi, adversarii noştri de la NCN merită respectul şi berile noastre.

Cine s-ar fi aşteptat oare la un asemenea meci, la un asemenea spectacol, la un asemenea deznodămînt feeric comparabil doar cu o Heană Cosînzeană tolănită în fin cu \ Marius Focşanu. Am început meciul cu psihologia unui terorist Tupac-Amaru, hotărîţi să murim în teren dacă altundeva nu se poate. Dar, fatalitate, la ora de debut a meciului aveam o formaţie bună pentru o partidă de filcău,' nicidecum pentru fotbal. Titulari de drept sau de stîng, băieţii noştri orbecăiau prin cine ştie ce cotloane pungaşe. Cristian Bara a refuzat să facă deplasarea, încercînd într-un efort ciudat să forţeze mîna conducerii tehnice, insensibilă la victorii, dar atît de nervoasă la înftîngeri. Un alt absent-la fluierul de debut, Bogdan Eduard, a dispărut de pe monitoarele noastre, dar a reapărut brusc pe faxurile Patriarhiei. N-a ,venit nici Sorin Pop, bată-1 ploaia, pe nişte m otive infantile, cum că. trebuie să întoarcă finul pe linia de tramvai.

Sâ revenim la meci: A intrat Mihai Blaga, deşi pe piciorul său atîm a un furuncul extraordinar de scîrbos. Am jucat o primă repriză de vis, dar prietenii de la NCN au

ţinut cu orice preţ să ne găurească poărta chiar de la debut. La un moment dat chiar au reuşit, dar tot nu ne-am supărat pe ei. în replică, ne-am cuibărit şi noi lîngă poarta lui A di: C om ănic i. încercînd egalareaf Dar, deşi Dorinei Simon îi lustruia papucii, Codin Samoilă îlg îd ila sub braţ iar Sorin Pop îi făcea vînt cu o frunză de castan, golul nostru rămîne tot o himeră păguboasă. Noroc că a venit pauza şi odată cu ea şi restul echipei. .

La reluare, Bogdan Eduard are o intenţie criminală de a intra în teren, dar aşa ceva nu se putea. Dă-i Copilului un pampers şi ţi-1 udă, i-am explicat noi lui Bogdan. Ne-am avîntat din nou ’ în atac, dar, pasămite, platfusul băieţilor s-a dovedit mai puternic d e ţît dorinţa de calificare. Şutam la poartă din orice poziţie (exemplu: Dorinei Simon a tras la poartă din poziţia linei rumegătoare tolănite în iarbă). .în schimb Sorin, Radu, Rareş, Nelu şi ceilalţi fotbalişti de la NCN zburdau pe teren ca un şăgalnic miel înaintea Paştelui. Degeaba îi rugam să mai stea locului odată, că ei tot se ambiţionau să ne servească fotbal cu lopata. Nelule, unde ţi-a fostcapul cînd ne-ai dat şi al doilea lo l? Bine măcar că a fost gol frumos! Vă daţi seama

că la 0-2 nu mai aveam ce pierde, aşa că i-am făcut loc în teren şi Iui Bogdan Eduard. L-am rugat pe Comănicî să-l

.- faulteze de cîteva ori în careu, să dăm şi noi măcar golul de onoare. Com ănici ne-a ascultat, T-a tăvălit pe Bogdan prin macadamul din faţa porţii, i-a clătinat creierii, l-a epilat cu crampoanele, dar fără nici un folos, arbitrul lăsînd de fiecare dată avantaj. Mai erau zece minute din meci şi la unul din atacurile noastre Florin Chertes reuşeşte reducerea scorului printr-un ciobănesc gol. Chertes a fost de altfel una

“din piesele noastre de bază, pe lîngă gol el reuşind 2 centrări,4 deposedări şi T pase la adversari. Meciul se încinge abia două minute mai tîrziu, odată cu golul egalizator al lui Marius Focşanu, atît de frumos că nu l-am crezut. Puţin mai tîrziu, acelaşi Focşanu închide ochii la o centrare pe care o

'trimite în poartă şi conducem cu 3-2!!! Vă daţi seama că odată ajunşi la conducere nu mai puteam abdica şi după nici5 minute arbitrul fluieră finalul, spunîndu-ne: “A fost cel mai frumos meci din Cupa Presei”. înainte de a vă prezenta clasamentul, spunem şi noi la fel ca Tatulici : “Merci, NCN”!.

Clasament:,1. Transilvania Sport 5 3 0 2. 10-8 9.2. TVR 5 2 2 1 11-9 83. Adevărul 5 2 1 , 2 13-14 74. NCN 5 2 1 2 8-10 75. Vitrina 5 1 3 1 12-9 66 . Ştirea 2 5 1 1 3 12-16 4

Mihai HOSSU

Aî ţ i a ţj i - a II

2 a (li

i * V ţ 3 e m e i i ţ . o | l

2 i naţie;9 Acum 85 de ani (1912)

la Jocurile Olimpice de la Stockholm în această zi a u fost programate semifinalele turneului de fotbal. în ed iţia anterioară (1908) titlul i aparţinut Angliei care a cîştigat finala îm potriva Danemarcei cu scorul de 2 -0. In actualele semifinale a u ieşit din nou învingătoare Anglia şi Danemarca. Prim a Anglia a dispus de Finlanda cu 4-0, iar Danemarca cu 4 - 1 de-Olanda. Deci pentru ziua de 4 iulie a f o s t | reeditată finala din 1908. i

■ Cu trei decenii în urm ă [ (1967) echipa de juniori a I fotbaliştilor de la Universitatea Cluj a cîştigat I finala cam pionatului j republican, dispunînd în <■ ultimul său joc de R ap id | Bucureşti cu scorul de 2-0. I înaintea turneului final, în . seria respectivă “U” a I cîştigat 24 de meciuri, 3 | întîlniri s-au term inat | nedecis, iar înfrîngerea a fost {

•necunoscută de ju n io rii • clujeni antrenaţi de fostul | jucător Silviu Avram (zis | i “Pupi” sau “Cutea”). în î i finala cu feroviarii d in *; Capitală juniorii clujeni au | marcat prin Crişan (min. 4) I j şi Ţegean (min. 67). Meciul J] a fost arbitrat de reputatul 11 bucureştean, V. D um i-.|| trescu, iar “U” a aliniat următoarea formaţie: Gh.Pop - Gagesch, Codrea, Emil Pop, Harmath - Ţegean, Muntean - Lici, Crişan, Coman,- Bucur. în campionatul de seniori titlul - i-a revenit Rapidului din | | Bucureşti, "U" s-a clasat a [j6-a. Cupa a fost cucerită de Steaua (U a pierdut în 16- imile de finală la Suceava , în faţa Chimiei din localitate | cu 2-1, după prelungiri, în ij

li

I

timpul regulamentar, scorul fiind de 1-1).

LÂSZL6 Fr.

Page 13: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

13) miercuri. 2 iulie 1997 ACTUALITATEAADEVÂRII qde CBul I

f

Senatul a adoptat proiectul de modificare a legii organizarea

Senatul a adoptat, marţi, proiectul de modificare a legii privind organizarea ' judecătorească. ^ ^

Ultimele articole ale legii stabilesc atribuţiile Consiliului Superior âl Magistraturii. Acesta propune Preşedintelui României, lâ recomandarea ministrului Justiţiei, numirea în funcţie a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie precum şi'; a celorlalţi judecători şi procurori, cu cxcepţia celor stagiari. Consiliul ^dispune, la propunerea m inistrului Justiţiei, promovarea, transferarea , sau suspendarea din funcţie a judecătorilor.

Senatul a aprobat şi o serie de facilităţi care vor fi acordate m agistraţilor.'

Aceştia vor beneficia, împreună cu fam iliile, de asistenţă m edicală, m edicam ente şi proteze gratuite. Mai m u lţi' parlamentari, medici de profesie, s-au declarat împotriva acestei prevederi, care a fost acceptată la o diferenţă minimă de voturi. Magistraţii vor beneficia anual şi de şase călătorii, cu reducere de 50% pe orice mijloc de transport şi vor dispune, la pensionare, de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechime şi cel pentru stabilitate în magistratură. Ei vor primi, în m om entul pensionării, şi o indemnizaţie egală cu cinci salarii de bază nete.

Proiectul prevede sprijinirea magistraţilor în vîrstă de pînă l a ;

. 35 de ani pentru construirea sau

cumpărarea unei locuinţe, prin acordarea de credite pe termen lung cu dobînda minimă.

Legea le interzice- m agistraţilor exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de. comerţ, participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile ca şi participarea la administrarea unei asemenea societăţi. Magistraţii nu pot desfăşura nici un fel de activităţi politice.• Prin proiect este înfiinţat Institutul N aţional ; al Magistraturii, subordonat Ministerului Justiţiei, care va pregăti absolvenţi ai Facultăţii de Drept, care doresc să devină judecători şi procurori. .-

Traian Băsescu declară că PD nu va sprijini şi în Senat proiectul de modificare a legii

fondului funciarPartidul Democrat nu este

de acord cu modificările, aduse Legii fondului funciar votate, luni, în Camera D eputaţilor, privind restituirea pămîntului pînă la 50 ha şi de păduri pînă la 30 ha, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, - Traian Băsescu. ! '

El. a spus că PD nu va v-t^susţine legea în Senat şi va

încerca să-şi impună punctulA

de vedere. Cohsiliul politic al BiroUluj Executiv al PD a discutat,' luni seara, poziţia- acestui partid în problema legii fondului funciar.' -

Traian Băsescu a afumat că PD se pronunţă .pentru împroprietărirea pînă la 10 ha. “Decizia noastră are în vedere posibilitatea de a împroprietări cu păm înt fam iliile tinere, profesorii, medicii, agronomii şi alte categori.de intelectuali şi -

tehnicieni pe care vrem să-i convingem să trăiască la sat”, a spus Băsescu. »

Băsescu a precizat că nu trebuie u ita t că p înă la “fărîm iţarea păm întului” singura producţie sigură este cea a IAS.

“PNŢCD va reuşi să facă un restitutio in integram cînd va guverna singur”, a încheiat Băsescu. >

Departamentul de Control al Guvernului a finalizat raportul privind atribuirea ilegală

de locuinţe unor demnitari

:Y.

Departamentul de Control al Guvernului (DCG) a propus abrogarea legii privind drepturile locative ale persoanelor care au îndeplinit funcţia de preşedinte al României, precum şi a Hofârîrii de Guvern privind ■ lista imobilelor cu destinaţie de reşedinţă- oficială, ca

, şi a celorlalte locuinţe de protocol.DCG a finalizat şi a dat publicităţii,

marţi, raportul privind atribuirea , ilegală de locuinţe, în perioada 1990-1997, unor parlamentari, membri ăi Executivului, persoane din aparatul Parlamentului*. Guvernului şi Preşedinţiei, precum şi altor persoane.* ’ *

Pentru soluţionarea cazurilor semnalate, DGG a mai propus ' modificarea Legii locuinţei nr. 114/ .. 1996, fn sensul abrogării '• dispoziţiilor legale privind stabilirea şi plata chiriei, precum şi a stabilirii tarifului de bază al chiriei în acord, cu gradul de confort al locuinţei, cu zona în care aceasta este amplasată şi cu veniturile chiriaşilor' -

Ca măsuri administrative, DCG are în vedere suspendarea vînzării- cumpărăii de locuinţe aflate în litigiu ori In legătură cu care Comisia parlamentară comună de anchetă şi departamentul de resort au constatat încălcări ale legii, trecerea

în administrarea consiliilor locale a tuturor imobilelor dflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) şi care nu au primit destinaţia de locuinţe de protocol, precum şi asigurarea de spaţii locative corespunzătoare persoanelor care locuiesc, fără îndreptăţire, în locuinţe aflate în administrarea RAAPPS.

Principala finalitate a demersului DCG este de a aduce în atenţie “gravele ilegalităţi comise în atribuirea de locuinţe unor demnitari şi funcţionari publici şi de a propune un număr de măsuri pentru restabilirea legalităţii” , conform raportului. Gravitatea acestor ilegalită ţii “este dată de împrejurarea că ele s-au produs de către şi în folosul unor persoane care au deţinut sau deţin funcţii dintre cele mai importante în stat".

Pe de altă parte, acţiunea DCG se întemeiază şi pe obligaţia asumată de actuaiul Executiv, prin' Programul de guvernare, privind lupta împotriva corupţiei.

Raportul a fost înaintat primului ministru care urmează să decidă asupra'modului-de soluţionare a cazurilor jj'rezentale.

1

Chilia marchează prima zi de administrare a

China a marcat prima sa zi de administrare a Hong Kong-ului prin trimiterea în regiune a mii de soldaţi şi prin promisiunea că stilul de viaţă bogat şi liber al populaţiei locale nu se va schimba, relatează REUTER. , - -

Unităţi de elită ale Armatei Populare de Eliberare a Chinei au sosit pe o vreme ploioasă,: în zorii zilei de marţi, pe teritoriul retrocedat, mareînd astfel cu eriifază autoritatea Beijing­ului asupra enclavei capitaliste. • n

Pumnul de fier a fost ulterior disimula^ într-o mănuşă de catifea, în momentul în care preşedintele chinez, Jiang Zemin, a promis că prosperul teritoriu va răm îne o putere economică în estul Asiei, beneficiind de autonomie şi de libertăţile existente. ,

Discursul lui Jiang, în cadrul căruia liderul - chinez a susţinut menţinerea proprietăţii private şi a investiţiilor ce au asigurat succesul economic al Hong Kong-ului, a avut drept scop clar ameliorarea stării de anxietate din rindul populaţiei locale şi al comunităţii internaţionale în legătură cu libertatea şi prosperitatea fostei colonii britanice. ' ;

Mesajul lui Jiang a fost: sub administrarea Beijingului, Hong Kong-ul îşi va continua în mod obişnuit afacerile. China doreşte să vadă Hong Kong-ul “viguros şi dinamic pentru totdeauna”, a afirmat Jiang.

Asigurările preşedintelui chinez .în legătură cu viitorul democraţiei din Hong Kong, susţinute şi de noul lider al regiunii, desemnat de către Beijing, Tung Chee-hwa, au survenit la cîteva ore de la ceremonia ce a avut loc la miezul nopţii de luni spre marţi, în cadrul căreia Marea Britanie a retrocedat Hong Kong-ul către China, încheindu-se astfel un regim colonial ce a durat 156 de ani.• Majoritatea locuitorilor din Hong Kong şi-au început prima zi sub administraţie chineză la domiciliile lor, fiind imobilizaţi în case de una dintre cele mai puternice furtuni ce s-au înregistrat în regiune în cursul acestui an. Ploaia

torenţială şi avertismentele Biroului oficial de meteorologie, care solicitau populaţiei să rămînă la domiciliu, nu i-au împiedicat însă pe mii de oameni să întîmpine trupele chineze, care au sosit în oraş- la şase ore de la ceremonia retrocedării. ' ■

Secretarul de Stat american, Madeleine Albright, a promis că Washington-ul va

• continua să susţină Hong Kong-ul. în calitate neoficială însă, liderii americani şi-au exprimat satisfacţia faţă de faptul că- Jiang “a spus lucrurile care trebuiau spuse” şi a avut tonul cel mai potrivit în cadrnl discursului său cu ocazia retrocedării.

Garnizoana armatei chineze din Hong Kong, avînd un personal de 4.000 de militari, cu elemente de infanterie, marină şi aviaţie, militară, a sosit în Hong Kong, care are acum ■ statutul de Regiune Administrativă Specială (RAS), prin trei puncte de trecere terestre şi la bordul navelor militare. Trupele de infanterie şi marinarii militari chinezi au rămas în poziţie de drepţi în ploaia torenţială; în timp ce erau întîmpinaţi cu flori, pancarte şi cu dansul

. tradiţional al dragonului. O flotilă formată din 10 'vase de război chineze a ancorat în largul Insulei Stonecutters, situată la extremitatea nord-vestică a portului Hong Kongf De , asemenea, militarii chinezi au mai sosit şi la bordul unor elicoptere.

Cu toate că demonstraţia de forţă militară a Beijingului a fost condamnată de. Marea Britanie iar Statele Unite au dezavuat-o pe un ton m ai pu ţin dur, China vede această demonstraţie drept o formă, de a-şi exprima bucuria în legătură cu recăpătarea suveranităţii asupra Hong Kong-ului, după un secol şi

‘ jumătate de “dominaţie” colonială. vActiviştii democraţi din Hong.Kong văd

‘sosirea forţelor chineze, în special a vehiculelor blindate, drept o provocare, ce aminteşte , de masacrul din 1989, din Piaţa Tienanmen din Beijing. - _ .

I

Preşedintele chinez a părăsit Hong Kong-ul

! i

4 Preşedintele chinez Jiang Zemin a părăsit Hong Kong­ul, marţi, după ceremoniile- prilejuite de retrocedarea fostei colonii britanice către B eijing, informează REUTER. Jiang a fost însoţit de premierul chinez Li Peng, accasta fiind prima lor vizită în “bastionul capitalist”, devenit de Ia miezul nopţii regiune adm inistrativă specială. '

Cu prilejul ceremoniei de retrocedare, liderul de la Beijing a proclamat deschiderea unei noi

. ere pentru Hong Kong, ca parte autonomă a Chinei. El ’a promis • că m etropola econom ică internaţională va-fi “pentru to td e a u n a . viguroasă ' şi dinam ică” sub conducerea - Beijingului.

Jiang i-a asigurat pe locuitorii din Hong Kong că Beijingul îşi va îndeplini promisiunea de a J

păstra un g rad - înalt de 1autonomie în administraţia IHong Kong-ului, acum cel |mai bogat oraş din Cfyna. j

“Majoritatea covîrşitoare a .legilor aflate anterior în •vigoare va fi menţinută. ILocuitorii Hong Kong-ului jse vor bucura de libertăţile şi : |drepturile prevăzute de lege . şi toţi . vor fi egali în faţa .legii”, a afirm at liderul Ichinez. - I

S-a sfaUilt Hala Isaeeperii eanvaitlrilsr Se pace ta te K B ie s M

Diploma|ii dc înalt rang ai Coreei de Sud, C « « i de Nord şi ai SUA au oonvuiil, luni, în cursul unei înlîlniri avute la sediul ONU, ca la 5 august a.c. sâ înceapă negocierile oficiale dintre reprezentanţii celor două state, sub sponsorizarea SUA şi Chinei, pentru încheierea unui Tratat dc pacc pertnancnl, caie sa pună capăt stării dc bcligeranţă >i sâ reglementeze situaju dm peninsula coreeană, informează agenţia RHUTl-R. „

înti-o declaraţie a Departamentului de stat al SUA, semnată de Madeleine Albright, se exprimă satisfacţia deplină pcntni acordul la care s-a ajuns m se txpnmâ încrederea că, de data aceasta, negocierile inlcr-corecnc se \o r înscrie într-un curs ferm şi responsabil.

“Scopul convorbirilor cvadripartite va li acela de a rednec tensiunile >i do a consolida încrederea în peninsula coreeană, în vederea încheierii slăni de război dintre cele două slale coreenc” , se spune în declaraţia Departamentului dc slat.

Premierul rus a cerut Parlamentului să dezbată pachetul de reforme al guvernului

Premierul rus, Victor Cernomîrdin, a declarat, luni. că va cere Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului, să-şi întrerupă vacanţa de vară pentru a lua în discuţie pachetul de reforme propus de guvern, a anunţat agenţia Interfax, preluată de REUTER

Duma, dominată de comunişti, a început, săptămîna trecută, o vacanţă parlamentară de două luni, după ce a respins mai multe proiecte de lege ale guvernului, menite să accelereze reformele economice în Rusia. ’

“Voi încerca .să discut, marţi, cu conducerea Dumei -şi cu şefii grupurilor parlamentare' necesitatea unei sesiuni extraordinare", a declarat Cernomîrdin. El a precizat că doreşte ca Duma să se întrunească In jurul dalei de 20 iulie.

Page 14: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

ADEVARULdle Cluj ECONOMIA miercuri, 2 iulie 1997 m

ţ La Căpjiş, ca şi la alte i exploatări miniere se duce o . mare bătălie pentru 1 supravieţuire. Evidefit, situaţia 1 nu se compară cu cea din \ exploatările miniere care i aparţin de regii ale cărbunelui,* care primesc subvenţii de la ' bugetul de stat. E.M. Căpuş

: | este com ponentă a unei | societăţi comerciale avînd ca i specific extragerea şi prelucra-

rea substanţelor m inerale I. nemetalifere, substanţe cu | mare valoare pe tonă şi cu | foarte largi întrebuinţări în■ multe ram uri industriale. . Bătălia pentru supravieţuire• este determinată de starea I generală a econom iei | româneşti, de scăderea■ producţiei în industriile [pre lucrătoare cărora le■ furnizează m aterie primă I superior preparată.| Am discutat situaţia de la I E.M. Căpuş cu directorul

unităţii, ing. Dumitru Vădan ' I şi cu inj>inerul-şef Aurel

I Slanciu. In cele ce urmează | facem unele consideraţii pe | marginea celor discutate., Blocajul financiar este o

J povară extrem de grea.I Exploatarea are de primit de | la beneficiari aproximativ 1,3 | miliarde lei şi datorii către stat . de cîtcva sute de milioane lei.■ Neplata de către furnizori, la I timp, a .va lo rii m ărfiyilor | lim te nu permite Exploatării | să-şi cumpere cele necesare . pentru derularea normală a■ procesului de producţie. •-I Reducerea cererii pe piaţa | internă, în special datorită S.C. | CESAROM Bucureşti, cel mai

■. mare beneficiar, care a fost pus în situaţia de a-şi restrînge

I producţia, a determinat E.M. L

Căpuş să-şi reducă numărul de z ile lucrătoare, care iarăşi influenţează negativ rezultatele economico-financiare:

Interlocutorii spun: “energia electrică ne omoară”.

Deşi a încheiat nu demult ultima etapă a programului de modernizare a instalaţiei de preparare a feldspatului, care a costat 1,4 miliarde lei, prin care s-a redus la jumătate consumul de energie electrică pe unitate de produs, costul energiei dărîmă. De ce? în primul rînd pentru că preţul este foarte mare, mai mare cu aproximativ 50 % decît preţul de pe piaţa m ondială. Iar decizia de majorare a preţului energiei electrice în orele de vîrf de 3 ori este o povară extrem de greu de suportat v

De regulă, în instalaţiile de preparare din unele domenii miniere se' lucrează în flux continuu - 24 din 24 de ore - în condiţii normale, care-i şi asigură eficienţă mai înaltă. Opririle se fac periodic, din motive normale

sau accidentale. Darcînd trebuie să excluzi din cele 24 de ore perioada de vîrf a consumului de energie electrică la nivelul ţării, intervin, perturbaţii in organizarea şi programarea producţiei şi cresc costurile.

Dar asta e situaţia.Pentru a progresa, conducerea

E.M. Căpuş, îşi pune mari speranţe în producţia destinată exportului. Se află în fază foarte avansată tratative cu firme din Ungaria* care doresc import de feldspat După experimentări de laborator la beneficiari, a fost trimisă o mare cantitate de feldspat în valoare de 16.000 de dolari pentru încercări industriale. Se pare că partenerii sînt mulţumiţi de calitate şi preţ. Dacă totul merge bine există perspectiva de a exporta în Ungaria 70 % din producţia de : feldspat a Exploatării de la Căpuş, ceea ce înseamnă o afacere bună, mai ales . că se întrevăd contracte pe termen lung. • .

Cum subiectul la ordinea zilei

în România este privatizarea, | am fost interesaţi să aflăm dacă io exploatare minieră poate fi privatizată. Directorul şi I

.inginerul-şefauspuscăda.Un | punct de sprijin este Legea |- minelor, care se spune că ar fi i fost votată, dar nu se ştie dacă

*a fost sau nu publicată. Ideea I privatizării există şi actele | normative în vigoare fac | posibil pregătirea acestui i demers. în această perioadă se derulează testările opţiunilor I salariaţilor pentru a şti cine | doreşte să participe la | privatizare şi cu ce sumă. i

Privatizarea în sine nu rezolvă problemele dificile cu ■ care se confruntă Societăţile | comerciale din economia | românească. Ea poate să-şi i dovedească oportunitatea; şi ! eficienţă în condiţiile în care, I printr-o reformă de structură, I se asigură buna funcţionare a | mecanismelor economiei de.i piaţă. j

. Ion GOIA |

'" - ‘S. *1 '*

V " / p i l i

slllfltjgl - . r

ri»,..l„L,

i ,

Mişcări surprinzătoare pe piaţa valutară

EXCHANGEOFFICE

După o perioadă 'relativ lungă dc menţinere a cursului leu/dolar la casele de schimb în jurul a 7.000 lei (la bănci schimbul costa mai mult), începînd din 13 iunie dolarul a trecut de 7.100 lei, pentru a ajunge undeva în jurul a 7.600 Iei, perioadă în care băncile vindeau dolarul la aproximativ aceeaşi sumă, de 7.150 - 7.200 Ici. Imediat a apărut tentaţia de a cumpăra valută de la bănci şi a o vinde la casele de schimb, “minune” care nu a ţinut prea multe zile. Acest fenomen s-a suprapus/intersectat cu o tendinţă accentuată de reducere a dobînzilor bancare pentru depozitele persoanelor fizice şi juridice, intr-o lună dc zile accste -dobinzi au cunoscut o

scădere de la aproximativ 110% ‘ în medie, la 50-60%. Ceva s-a

întîmplat pe piaţa valutară. Putea . să fie o tatonare, o speculaţie sau ^cu totul altceva deoarece la

mijlocul săptămînii trecute a apărut pe piaţa interbancară un excedent oarecum surprinzător de mare de dolari, ceea ce, în opinia unor oficialităţi ale Băncii Naţionale a României ar fi dus la “prăbuşirea dramatică / a dolarului”. Am considerat această apreciere ca o glumă: cum să se prăbuşească .dolarul într-o economie atît de slabă precum cea ă ţării noastre, cu un sistem bancar şi cu o piaţă valutară în formare? ‘

Dar BNR este cea care primeşte toate semnalele şi dacă ea zice aşa, aşa să fie. îngrijorffă

de o posibilă depreciere a dolarului (sub 7.000 lei), care. ar defavoriza exportatorii, Banca Centrală a făcut ceea ce a zis că nu va face - adică nu va interveni administrativ pe piaţa valutară - şi anume a cumpărat surplusul de dolari de pe piaţa interbancară. în acest fel “zburdălnicia” caselor de schimb valutar a fost, deocamdată temperată.

Situaţia la care ne-am referit reprezintă, totuşi, un avertis­ment că efectele politicilor monetare şi valutare ale BNR, iniţiate la începutul anului sînt cam pe sfîrşite şi dacă economia nu vine cu propriile impulsuri pozitive, spre toamnă pot să apară surprize mai greu de anticipat.

Ion GOIA

P l a ţ i n u MM 0 M M O F F I C E

", -_____________ i________________

Data fabricaţiei neinscripţionată

Atentat Ia sănătatea consumatorului

Conform legilor din ţările civilizate, o anumită categorie a produselor alimentare trebuie să aibă două înscrisuri esenţiale pentru a putea fi comercializate: data fabricaţiei şi termenul de garanţie. Din păcate, în cele mai multe cazuri găsim înscrisă doar data fabricaţiei (uneori lipseşte şi aceasta). Am văzut, de exemplu, tobă din... Brazilia (noi nu mai ştim face tobă?) pe a cărei ambalaj scria doar termenul de garanţie. Noi ştim, totuşi, că toba de porc este un produs perisabil, care. trebuie consumat in cîteva zile de la fabricaţie. Or, adus tocmai din Brazilia şi ţinut o săptămînă la vînzătorul cu amănuntul, produsul respectiv nu poate corespunde criteriilor de calitate pentru consumul uman.,, Cele mai multe exemple le reprezintă conservele care, în unele cazuri au inscripţionat termenul de garanţie, dar lipseşte cel al datei fabricaţiei. Bine că o fabrică din Gherla, poate înscrie pe recipientul care conţine aracet data fabri­caţiei şi termenul de garanţie.

Am toată stima pentru instituţiile statului abilitate de a se ocupa de protejarea noastră în calitate de consumatori de produse alimentare, dar nu înţelegem dc ce reţelele comerciale sînt pline cu astfel de mărfuri.

Ratele anuale ale dobînzilor acordat i de unele bănci comerciale, cu activital j

în judeţul Cluj, la depozitele în le i j- persoane fizice - %

^1

T ' ; l

Banca ,■ lavedere 1 lună 3 luni 6 luni . 9 tuni 12 IWI,

BCR* 18 62 65 72 74 . 75 jBANCOREX 20 65 60 55 50 '■ 50BRD 18 60 70 72 74 76 ;BA* 20 65 75 76 77 78Banc Post* 24 56 56 58 59 60 .:Ion Ţlrlac* 20 60 65 70 70 65BANKCOOP* 20 62 68 72 74 76Bucureşti 16 49 47 ’ • • ■ , -Transilvania 19 62 60 57 55 50Rom&nească 18 . 55 62 65 50 s a

CEC 18 ■ ■ - . ■ • ' . -60ALIANŢA 25 65 70 70 70 75.Albina* 18 60 60 60 60 75B.I.R.* 20 65 60 60 60 60

- persoane juridice - «'o

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 Hi :

BCR 18 50 52 54 56 ssBANCOREX 20 60 55 50 45 4-5BRD 18 55 57 58 59 60BA* 20 60 62 63 64 .65Banc Post* 22 40 40 40 ■ ■55Ion Ţlrlac* 18 50 45 50 - 50BANKCOOP* 20 56 . 57 58 59 60Bucureţtl 16 47 45 -Transilvania 19 , 50 45 40 40, 4-0Româneasci 18 45 50 45 40 40CEC 15 ■■ " - .■ ■ 5 0 ;Albina 18 ' 40 40 40 40 50 >B.I.R. 20 60 ; 55 55 55 53

* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizedi rezultînd o dobîndă efectivă mai mare decît cea a f iş a t

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 1.07.1997

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI-

SIIILING AUSTRIA 5 7 3 ,0 0 î

DOLAR AUSTRALIA 5 2 9 2 ,0 0

FRANC BELGIA 1 9 5 ,0 0 ;

DOLAR CANADA 5 0 98 ,00

FRANC ELVEŢIA 4 8 0 6 ,0 0 *

MARCA GERMANA 4 0 3 2 ,0 0

COROANA DANEMARCA 1059 ,00 |

PESETAS SPANIA 4 7 ,7 3 |

MARCA FINLANDEZA 1352 ,00 f

FRANC FRANŢA 1196 ,00 I

LIRA STERLINĂ 11726,00 }

LIRĂ ITALIA' : ! ' ' 4 ,1 4 |

YEN JAPONIA ' 6 1 ,1 8 1

GULDEN OLANDA 3582,00 i

COROANE NORVEGIA 960,00 j

ESCUDOS PORTUGHEZ 3 9 ,96 j

COROANE SUEDIA 910,00 |

DOLAR SUA 7038,00 |

' ECU 7928,00 j

DST - 9770,00 |

Cursuri la casele de schimb valuta’ din Cluj-Napoca în 1.07.1997 ;

VALUTA CUM PĂRARE V ÎN ZA R E '

un dolar SUA 6.920 * 7.14 0 ;: ■

o marcă germană 3.950 4.150 ?

Page 15: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

15) miercuri, 2 iulie 1997 EVENIMENTA D E V A R U Ld e C flm

I Dosare uitate, dosare reînviate

*i,l

-ff

• sau "idolul" inginerilor argentinieni • (V)Am ajuns la finalul

povestim noastre.Precizez^ este vorba despre

noi, pentru că, în ceea ce-i priveşte pe cei implicaţi .în acest scandal, finalul este încă departe. . Ştim din “International Herald Tribune” că Gaede a demisionat de la AMD în 1993, după ce şi-a dat-seama că acea companie va descoperi în cele din urmă, furtul său. Mai tîrziu, în cursul acelui an, el s-a angajat la “Intel” şi din nou a început să fure informaţii tehnice, pe care le-a vîndut Chinei şi Iranului. El a explicat că a fost plătit de cele două ţări pentru a le arăta cum să utilizeze acele informaţii în industriile lor de semiconductori”. Explicaţiile spionului sînt de-a dreptul dezarmante. “Am făcut, zice acesta, ceea ce am crezut că trebuie să fac pentru a supravieţui în această lume şi nu am remuşcări că am vîndut m arfă. chinezilor. şi iranienilor”.

Dintre numeroşii ziarişti care s-au ocupat de caz, cităm în continuare pe cel de la “Mondorama”, care susţine că “Advanced Micro a confirmat că Gaede a lucrat acolo timp de 14 ani, începînd din 1979, si că a fost considerat 'u nr |_ .____

angajat exemplar, subliniind că a aflat că Gaede era spion industrial numai după ce el şi soţia sa, de asemenea angajată la AMD, nu au mai venit la serviciu mai multe săptămîni”.

Un simulacru de anchetă a existat totuşi. Se pare că la iniţiativa unor colegi, care se simţeau lezaţi de acuzaţiile de furt din companie, detectivii de la AMD au descoperit că soţii Gaede au dispărut, mi înainte de a umple nişte saci, ca să sugereze că în paturile lor se află cineva! Cu o maşină închiriată, cei doi spioni argentinieni au plecat spre un aeroport din Mexic. La rindul lor, şi cei de la AMD au fost întrebaţi cum de au angajat un' om neverificat, care a putut ajunge, într-un timp foarte scurt la cele mai păzite secrete ale companiei. Cei de la AMD au răspuns evaziv: “Bill a fost angajat la companie înainte ca

aceste mijloace de protecţie să fie aplicate şi era un salariat bun, iar noi n-aveam motive să-l suspectăm”. Sau: “în cei 16 ani de cînd Gaede s-a angajat la companie, AMD a luat măsuri extraordinare pentru a verifica mai bine originea angajaţilor”. (?!)

Izbucnirea scandalului a împărţit auditoriul în două tabere: unii, firesc, care acuzau companiile pe unde a umblat, cît şi pe Gaede că trădează interesele am ericane în domeniul semiconductorilor. Alţii, mai în faţă, mai pe ascuns, au admirat activitatea soţilor, Gaede, în special mărunţii ingineri argentinieni,

f iămaşi acasă, în condiţiile unui salar ce nici pe departe n-avea “zerourile” d in încasările

: spionului x(fost concetăţean). Spiritele s-au aprins, cel puţin în tabăra apărătorilor secretelor industriei am ericane, în momentul în care Gaede a declarat: “Am început să sustrag date de la Intel în

: momentul în care mi-am dat seama că FBI-ul nu

; intenţionează să mă lichideze din cauza tranzacţiilor mele cu Cuba, nici să mă condamne, ci doar să mă folosească”.

Radu VIDA

—TI. >*

«r*

. 0 activitate demult intrată în reflexul unor clujeni: spălatul covoarelor, nicăieri altundeva decît pe marginea Someşului. Dacă ţinem cont de cantitatea de detergenţi şi alte substanţe folosite, nu ne rămîne nimic de făcut decît să privim cum, zi de zi; apa devine mai poluată şi mai urît mirositoare. Pînă cînd vă mai permiteţi, domnilor, să vă spălaţi, "rufele ” în public?!

Foto-text: E. OLARIU

Tenebrele crimei organizatei

Traficul cu armament în RomâniaDeţinerea ilegală de armament de către cetăţenii

români constituie un pericol pentra securitatea internă' a statului nostra. Aliniindu-ne după moda Occidentului mulţi români au primit aprobarea de port-armă. Alături de aceştia sint şi mulţi care deţin ilegal arme de foc, pistoale ş| spray-uri cu gaze iritant-lacrimogene, precum şi arme albe deosebit de periculoase.

Pe teritoriul ţării noastre, traficul cu arme şi muniţii sc face pentra a asigura aime forţelor beligerante din conflictele interne sau interstatale, pentrn înarmarea unor bande criminale care preconizează «ă acţioneze prin foita aimelor, pentru înanuarea traficanţilor de droguri, de armament, cît şi pentra vinderea la diferiţi infractori. Au fost şi situaţii cînd, din depozitele unor societăţi industriale, au fost sustrase aime, muniţii ori componente de îchnicâ militară cu scopul de a le Vinde unor cetăţeni străini. Astfel, un grup de şase infractori au liirat din depozitul Uzinei Mecanice f ohani-Zămeşti, 11 focoase pentru rachete militare sol-aer. Au fost prinşi tocmai în municipiul Tr. Severin, în timp cc tratau vînzarea focoaselor în Iugoslavia.

Deşi mai puţine şi în faze incipiente şi în România s-au constituit bande criminale. Cel mai ilustrativ

exemplu îl constituie cel al unei bande care acţiona în municipiul Reşiţa şi în sudul Banatului. Banda era condusă de un infractor repatriat în anul 1990 din Elveţia, cunoscut sub pseudonimul de “Ochiosul”. Timp de doi ani, prin ameninţare şi şantaj, banda de infractori, încasa “taxa de protecţie” de la unii patroni de fume‘ din Reşiţa şi de la bişniţari şi traficanţi de valută. Cei care nu li se “supuneau’ erau somaţi, ameninţaţi, după care se trecea la uciderea lor. Aşa a procedat banda cu trei persoane din Reşiţa, fiind ucişi cu focuri de pistol, tras&de la mică distanţă.

O altă bandă criminală, compusă din cinci infractori, a fost descoperită în municipiul Galaţi. Această bandă, bloca cu autoturismele proprii camioanele TIR, încărcate cu mărfuri şi sub ameninţarea armelor imobilizau şoferii şi pe însoţitorii lor. Apoi îi băgau, legaţi, în portbagajele autoturismelor şi îi transportau în locuri necunoscute, unde li se dădea drumul. Camioanele erau dcscărcate dc marfă şi apoi abandonate. . - .

în mai multe oraşe din ţară au fost arestaţi infractori care, sub ameninţarea armelor şi declarîndu-se că ar fi poliţişti “arestau’ persoane cu bani, mai ales străini, pe care-i jefuiau. (C.T.)

de vorbă cu dl dr. Nagy Ludovic, alergolog la Interservisan •Întrucît vara numeroşi oameni suferă

inexplicabil de tuse,-de inflamaţii ale mucoaselor nazale^ rinoree (le curge nasul), ne-am adresat d-lui dr. Nagy Ludovic, alergolog, cu'cîteva întrebări.

R.: D-le doctor, ne-aţi putea explica despre ' ce este. Vorba?• N’.L.î^Este o riniiă alergică. Este o reacţie

inflamatorie a mucoaselor nazale şi a sinusurilor adiacente, caracterizată prin rinoree, strănuturi şi mîncărimi la acest nivel. Pentru a fi în prezenţa unei rinite, trebuie ca cel puţin două din aceste simptome să persiste zile întregi sau măcar cîte o oră în fiecare zi: Aceste simptome apar sezonier, începînd cu luna mai şi terminînd cu luna octombrie. Pe lîngă simptomele descrise, pot apărea şi mîncărimi la nivelul ochilor, lăcrimare, tuse chinuitoare. în acest caz ne aflăm în prezenţa febrei finului (polinoză). Cauza este polenul plantelor, care, pentru anumite tipuri de organisme - declanşează o reacţie alergică.

R.: 'Ce este.o alergie?N.L.: Unii indivizi sînt mai sensibili,

predispuşi,'cu alte cuvinte, la acest gen de afecţiuni. La acest tip uman, sistemul imunitar (de apărare a organismului) răspunde la stimulii din mediu prin fabricarea excesivă a unui;, anticorp, care este răspunzător de declanşarea fenomenelor alergice. în general, organismul,uman , produce acest anticorp, atunci cînd ne aflăm în contact cu polenul din atmosferă. Febra finului, netratată, se agravează an de an, concentraţia anticorpului în sînge crescînd.

R.: Cît de frecventă este această maladie?. N.L.: Din păcate, incidenţa alergiilor la polenuri

este destul de mare. Potrivit unui studiu, în Europa ea afectează între 5-15% din populaţie. în ultimii ani, însă, se pare că numărul celor afectaţi de polenuri s-a dublat, mai ales în rindul persoanelor tinere. Primele simptome, însă, pot apărea la orice vîrstă. . . " :

€ ■

:)

Y -% ; \

r v ‘ m h

'.'JJ

I "• ^l s 4 1 4 , *r ■

it................ ......... ..... ■*»__________ I

I

__ R.: Orice tip de polen declanşează alergia?N;L.’: Fiecare organism are caracteristicile

proprii, deci, diverse-organisme vor reacţiona diferit la acelaşi tip de polen. Totuşi, âlergiile care apar în prima parte a primăverii sînt declanşate în special de polenurile arbuştilor sau a unor copaci cum ar fi alunul, mesteacănul. în restul verii, gramineele (ierburile) sînt cele care provoacă cele'mai multe alergii. O importanţă majoră o are prezentarea pacientului la un cabinet medical de alergologie, pentru efectuarea testelor, nu numai pentru tratamentul alergiilor, ci pentru prevenire. Odată ce* omul ştie ce tip de polen îi declanşează alergia, poate evita contactul cu zonele în care se găsesc concentraţii mari de polen. ' . ■ ' :

D. CĂIENARU

Obscenităţi la judecătorieLa Judecătoria Cluj-Napoeaj ta faţa sălii 125, ca de altfel îa faţa

tuturor sălilor de judecată, era înghesuială marc. Unii plîngeau, alţii îşi manifestau nervozitatea provocată de aşteptare piimbmdu-se îndelung pe tristele coridoare. Doi indivizi, P.M.. (20 de ani) şiB.D. (20 de ani), mănăştureni dc felul lor, mai nerăbdători şi mai năbădăioşi ca alţii, în clipc dc furie ncstăpîmtă, au confundat strada ea holurile Palatului de Justiţie. Drept urmare au început sâ se exteriorizeze printr-o seamă de gesturi obscene şi expresii triviale, nemaiauzite pmă alună Cei aflaţi pe coridoare au încercat, indignaţi, să le stopeze avîatul creator.Fără succesl în schimb, poliţiştii care executau serviciul de protecţie şi pază a magistraţilor au intervenit prompt Loau ccrul buletinele. Cei doi “poeţi” au refuzat să sq legitimeze. Totuşi, creaţiile le-au fost “premiate” Cu o luni, respectiv 3 luni de închisoare contravenţională. *■ M i j i — M i

Cum să treci neobservat cu porcii-n spate?în noaptea de 27/28' iunîp, În-Gligoreştj, h sediul SC Camsuim

SA, au pătruns, eu paşi furişaţi, Batogh Ştefan (26 de ani), fară ,vreo ocupaţie cunoscută şi Szekeiy Geza (24 de ani), măcelar de felul iui, la SC Halorcs SA Cîmpia Turzii. Aici, cu ochii după “grăsuni” n-a« remarcat patrula de poliţie. Au înşfacat patru guiţători mai frumuşei şi-au dat s-o şteargă. Numai că au fost opriţi de doi poliţişti ai postului de control Luna. Cum oamenii cu porcii Continuau să fugă, trei focuri dc arma (trase în aer) i-au readus la respect. Porcii s-au întors la staprâ, iar cei doi, prinşi în flagrant delict, şi-au mutat puţintel domiciliul. -

Ministrul rus al Energiei nucleare a ordonat

deschiderea unei anchete ca urmare a accidentului

de luna trecută- M inistrul'rus al Energiei nucleare a ordonat verificarea gradului de siguranţă la toate centralele nucleare din ţară, ca urmare a 'decesului unui : cercetător, cauzat de expunerea la radiaţii, au anunţat, marţi, surse oficiale, citate de AP. Alexander Zaharov, în ,vîrstă de 42 de ani, a murit după ce a fost expus accidental la radiaţii de 1.000 de roentgeni, în timp ce efectua un experim ent: asupra reacţiilor nucleare în lanţ. Expunerea anuală la radiaţii de pînă la cinci roentgeni sau -mai jiiiţin ; este ’ • considerată ca nefiind periculoasă, ..dozele mai mari putînd fi fatale. Accidentul s-a petrecut pe 17 iunie, la centrala nucleară din Nijnîi Novgorod, 1 oraş situat în zona centrală a Rusiei. Cauzele pro'ducerii 1 incidentului sînt erorile umane şi g reşelile din procedurile experimentale.

Page 16: Toate instanţele de judecată clujene sînt în deficit de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...wtnssa CLUJ ANIVERSEAZĂ11 AN DE LA ÎNFIINŢARE

ADEVARULde Ciul ULTIMA ORĂ miercuri, 2 iulie 1997(16]

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA

SJ v

Ieri, după-amiază. a început

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 2 iulie, ă.c. în jurul orei 15.

Senatul a stabilit taxele pentru

accesul în justiţieSenatul a stabilit, marţi, în

cadrul dezbaterilor, la legea taxelor de timbru, nivelurile taxelor pentru acţiunile în justiţie, cererile adresate M inisterului Justiţiei şi Parchetului, precum şi pentru cererile adresate notarilor publici.

Taxele pentru acţiunile în justiţie neevaluabile în bani sînt cuprinse între 10.000 şi 1.000.000 lei, nivelul maxim fiind valabil pentru cererile de măsuri asigurătorii pentru asigurarea navelor şi aeronavelor.• Cererile pentru stabilirea

calităţii de moştenitor se vor taxa cu 50.000 de lei, ca şi cererile pentru acordarea personalităţii juridice.

Cererile pentru înscrierea partidelor politice vor fi taxate cu 100.000 de lei.

Cererile pentru înaintarea de acţiuni de divorţ se vor taxa cu 100.000 de lei, în tfară de cazurile în care reclamantul are venituri, inferioare salariului minim pe economia naţională, cînd taxa este de 20.000 de lei.

Nivelul minim al taxelor, pentru acţiunile evaluabile în bani, este de 5.000 de lei, cînd valoarea care face obiectul acţiunii este mai mică de100.000 de lei. Pentru valori de peste 500 de milioane, taxa va fi de 8.217.000 de lei, plus un procent din ceea ce depăşeşte 500 de milioane de lei. Taxele pentru cererile adresate notarilor publici sînt cuprinse între 10.000 şi20.000 de lei. Senatul a decis, la propunerea Comisiei jurid ice, ca cererile proprietarilor sau ale moştenitorilor acestora de restituirea a im obilelor confiscate abuziv între 1945- 1989 să fie scutite de taxa de timbru. Nu va fi percepută taxa de timbru nici pentru acţiunile judecătoreşti şi cererile legate de contractul de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, stabilirea şi plata pensiilor sau alte drepturi prevăzute prii} sistemele de asigurări sociale.

Legea a fost adoptată cu o largă majoritate după numai două ore de dezbateri.

Cel de al 111-lea Congres Internaţional de Studii Româneşti‘ urmare din pagina 1

rolului natural al universităţii ca cen tru de ira d ie re a înnoirilor în societate şi care reprezin tă , prin profilu l ei m ulti-cultural, o experienţă semnificativă a părţii de lume în care trăim...”

Preşedinte de onoare al Congresului este distinsul om de cultură Adrian Marino care, în alocuţiunea inaugurală a subliniat virtuţile elevate ale mediului academic, de maximă libertate şi de manifestare liberă pe care îl reprezintă în acest moment Universitatea “Babeş- Bolyai”: Domnia sa a făcut referiri la ceea'ce se cunoaşte, sau se crede că se cunoaşte a fi m itul american şi imaginea R om âniei în ce rcu rile am ericane, la ■ momente importante ale istoricului relaţiilor româno-americane, la cîteva lucrări de referinţă apărute recent, unele în traducere la noi. Cît priveşte influenţa lui Benjamin Franklin asupra liberalism ului românesc în contextul relaţiilor româno- americane, Adrian Marino a apreciat că congresul se

desfăşoară în tr-un moment ideologic deosebit, avînd teme de mare însem nătate şi actualitate pentru dezvoltarea construcţiei dem ocratice în România, acestea definind, de fapt, momentul spiritual al României.

Congresul a fost salutat de dl consul Nathan Blum, directorul Biroului de Informaţii al SUA la Cluj-Napoca, în numele Ambasadei SUA la Bucureşti, domnia sa apelînd la metaforă pentru a evoca, în cuprinsul unui

■ discurs punctat de impresii personale, începuturile activităţii sale aici, în această “ţară fascinantă”, în care a legat prietenii a căror amprentă de neşters se află în inima sa.

Argumentat şi, ca întotdeauna,' dens cuvîntul dlui rector Andrei Marga a evidenţiat importanţa studiilor româneşti m lămurirea, la un nivel convingător, a identităţii noastre culturale, precum şi dem ersurile Universităţii “Babeş-Bolyai” în susţinerea studiilor româneşti. Referitor la autonomia universitară, “amputată” potrivit profesorului Marga din cel puţin două direcţii, ea rămîne

problema actuală a instituţiei, încercînd să îmbine inspiraţia napoleoniană cu inspiraţia humboldt-ianâ şi aplicînd un management orientat de perform anţa academică şi ştiinţifică. Domnia sa a mai vorbit despre structura multiculturală a Universităţii, ataşarea la valorile lumii libere şi cooperarea cu universităţile americane.

~ Preşedintele Society o f Romanian Studies, din SUA, dl Paul D. Quinlan, de la Providence College, a susţinut o comunicare pe tema istoricului relaţiilor americano-române - adevărat excurs prin istoria modernă şi contemporană a Rom âniei subliniind, ca o concluzie, că România trebuie să continue pe linia construirii noii si adevăratei sale imagini în SUA.

Invitat la cuvînt, dl Paul E . . Michelson, de la Huntington College, într-o română excelentă, a ,pledat pentru amplificarea relaţiilor româno-americane mai ales pe planul culturii şi al vieţii spirituale, valori infinit mai durabile şi mult mai importante decît politica. în încheiere, prof.

univ. dr. Vasile P uşcaş, " punctat decisiv, propunînd ca l - potrivit căreia cultura să aju T politica astfel îneît aceasta dl, devină mai raţională. P rcf.

■ Puşcaş a ţinut să-l felicite pe rT consul Blum pentru excelenta r prestaţie diplomatică din ultiti trei ani Ia C luj-N apoc momentul mareînd şi apropia încheiere a m is iu i diplomatului american în ţa noastră. A fost remarcat rol extraordinar al Socie ty fi Romanian Studies în relansai de după 1994 a raporturil româno-americane, inclusiv celor politice dintre cele do; ţări. ■ .

Congresul a început: d e m a şi pînă sîmbătă,: in c lu ş i dezbaterea de idei va a v e a 1 în cuprinsul celor 10 secţiuni 50 de sesiuni panel, a unor m f rotunde pe teme de is to r i cultură, literatură, artă, politic mass-media, economie, reia internaţionale. în ho ! Universităţii este d esch isă expoziţie foto-documentară şi carte din p u b l ic a ţ i universitarilor clujeni ap ăru te Editura Presa U n iv ers it* Clujeană.

Ungaria consideră că NATOar trebui să anunţe statele care/

vor face parte din al doilea val de extindere

Ministrul ungar de Externe a declarat, marţi, că, la summitul din 8-9 iulie, de la Madrid, NATO ar trebui să anunţe nu numai primul grup de noi membri, ci şi statele care vor face parte din cel de-al doilea val de extindere a Alianţei, informează REUTER. “Ar Moarte bine dacă la summitul de la Madrid' ar fi anunţate statele ce vor fi invitate să adere în al doilea val şi

‘ chiar perioada în care va exista acest al doilea val”, a declarat Laszlo Kovacs, cu prilejul unei conferinţe la care au participat diplomaţi ungari.

SUA au anunţat, Ia începutul lunii iunie, că sprijină doar candidaturile Poloniei, Cehiei şi Ungariei pentru integrarea în primul - val în NATO. Franţa şi alte state

europene sînt, însă, favorabile unei lărgiri mai extinse a Alianţei, care să includă şi România şi Slovenia.

Kovacs a precizat că este prematur să se excludă acceptarea României şi Sloveniei în prima rundă de extindere a NATO. Diplomatul ungar a adăugat că, atunci cînd se va adopta decizia privind noii membri, ar fi indicat

, să se explice motivele pentru care nu au fost acceptate şi celelalte candidaturi. Laszlo Kovacs a

. afirmat că, după summitul de la . Madrid, Ungaria va trebui să acorde o atenţie specială relaţiilor cu statele ce nu ău fost integrate în NATO, subliniind, totodată, că aceste relaţii nu vor fi afectate de. obţinerea statului de-membru al Alinatei Nord Atlantice.

Grupul financiar olandez IN G a început operaţiunile de i

asigurări pe piaţa româneasciSocietatea de asigurări Nederlanden Asigurări de Viaţă (N A 1;

SA, membră a grupului financiar olandez ING, a d e v e r i operaţională pe piaţa românească, începînd de marţi, 1 -iu lie , j arată într-un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX d e c ă t ING. “Cred că evoluţia noastră în România va fi ex tre m interesantă, pentru că românii au o tradiţie deosebită îh a avea g r i i de siguranţa familiilor lor”, a declarat Jerse de Vries, d i r e c t a ’ general al NAV. NAV a fost înregistrată în ianuarie 1997. prezent a fost constituită o reţea de agenţii în cinci oraşe: B u c u re ş ' Braşov, Cluj, Constanţa şi Timişoara. ;j

Societatea de asigurări va oferi cinci produse de asigurare t i viaţă - Rpgal, Phoenix, Maraton Prudent şi Academica - ca ! folosesc tehnicile şi sistemele internaţionale, adaptate la cerin ţe i pieţei şi standardelor româneşti.. Grupul ING şi-a început operaţiunile în România în urmă c u t j ani, cînd a deschis o sucursală bancară la Bucureşti.

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ate agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

P r o f e s o r i i u n i v e r s i t a r i c e r p r e ş e d i n t e l u i

C o n s t a n t i n e s c u s ă i n t e r v i n ă i n d i s p u t a

p r i v i n d . m o d i f i c a r e a L e g i i i n v ă ţ ă m i n t u f u i

Sindicatele din învăţămîntul universitar solicită preşedintelui Emil Constantinescu să intervină în disputa provocată de modificarea Legii învăţămîntuiui.

Răzvan Bobulescu, preşedintele Federaţiei “Alma Mater”, a declarat, marţi, în conferinţa de presă, că acest conflict nu poate fi rezolvat decît prin medierea între părţile implicate, şi anume sindicatele, M inisterul Justiţiei şi cel al Învăţămîntului preşedintele UDMR şi preşedinţii celor două comisii de specialitate din Parlament

Profesorii Universitari sînt de părere că o lege organică precum cea a învăţămîntului nu poate fi modificată de către Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă. Mai mult, susţin ei, elaborarea unei ordonanţe de urgenţă creează “un precedent

periculos” în relaţia Parlament-Guvem şi chiar Guvcm-Sindicate. '

Bobulescu susţine ideea întrunirii Parlamentului în sesiune extraordinară, dacă, în urma medierii, se constată că este necesară adoptarea unor amendamente la Legea 84/1995.

Formaţiunile din coaliţia majoritară au acceptat modificarea legii prin ordonanţă de urgenţă, inclusiv cei 18 senatori PNŢCD care s-au pronunţat săptămîha trecută împotriva ordonanţei de urgenţă.

Premierul Ciorbea a declarat, luni, că a recurs la această soluţie, deoarece proiectul de modificare a legii se află de şase săptămîni la Senat şi nu a intrat nici măcar în dezbaterea comisiei de specialitate. 1

s.c. E m m IiW§TSMls.n.L■ - REPREZENTANŢA CO LO R IFIC IO ARCO ITALIA

VĂ OFERĂ VOPSELE DE ZUGRĂVIT ITALIENE PENTRU INTERIOR ŞI EXTERIOR, CHITUR1 , FIXATIV ACRILIC HIDROIZOLANT PENTRU PEREŢI. -

IMPREGNANT , LAC PENTRU LEMN.PRODUSE ANTICOROZIVE,VOPSELE LEMN ŞI METAL CU REZISTENŢĂ DEOSEBITĂ LA INTEMPERII,

SPRAYURI AUTO . ÎMBRĂCĂMINTE PLASTICĂ PENTRU ACOPERIŞURI , PAVIMENTE,•VOPSEA LAVABILĂ QUARZO FINO ZETA 14L-5L •VOPSEA LAVABILĂ SUMMER 14L •VOPSEA LAVABILĂ COLORAPO 14L •VOPSEA LAVABILĂ'AURORA 14L '•VOPSEA SEMILAVABILA ANTIMUCEGAI WINNER 14L-5L •VOPSEA ANTIMUCEGAI SPRING 14L-5L •VOPSEA ANTIMUCEGAI BLANC 14L •CHIT ARCOSTUK 25KG-1KG

Preţurile de mai sus nu conţin T.V.A.

Pentru comenzi ce depăşesc Valoarea de 1,5 milioane lei, asigurăm transport gratuit, locaL

198570-75818 LEI 148027 LEI 205793 LEI 256338 LEI

119144-50545 LEI 86649-38436 LEI

238288 LEI. 133584-7077 LEI

SKDIl.': str.Mescriilnr n r.l2 Tcl:437762 Tel/Fax: 4.17601

DKI’OZITiştr.Mcscriilor nr.23 Tel: 437434

ORAR:lnni-vineri:7-15.3Q, sâmbătă:7-12.30

/Ş .R .L .Aulcniata pnri t jb "n îr^ciu /fîfiiriu<3e3£ona

Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 12 /308 din 22.03.i991 cod fiscal 204469 -

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef); VALER CHÎOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28 ‘_

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ ' Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic; Social, t :

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Diluzarc, Mica publicitate: 194.981 [; Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

Garamond— Tipografie s.r.L —

TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54


CRISTIAN COLCERIU -PERSONALITATI CLUJENE Prof.Dr.ing.POMPILIU MANEA

CRISTIAN COLCERIU -PERSONALITATI CLUJENE Prof.Dr.ing.POMPILIU MANEA

Regulamentul (CE) 4-2009 - Justportal.just.ro/113/SiteAssets/SitePages/bine/Regulamentul... · Web viewConsiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre

Regulamentul (CE) 4-2009 - Justportal.just.ro/113/SiteAssets/SitePages/bine/Regulamentul... · Web viewConsiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre

REVISTĂ SEMESTRIALĂ DE SPECIALITATE · REVISTĂ SEMESTRIALĂ DE SPECIALITATE TRADIŢII CLUJENE TEZAURE UMANE VII AN II, NR. 4, 2009 Consiliul Judeţean Cluj Centrul Judeţean pentru

REVISTĂ SEMESTRIALĂ DE SPECIALITATE · REVISTĂ SEMESTRIALĂ DE SPECIALITATE TRADIŢII CLUJENE TEZAURE UMANE VII AN II, NR. 4, 2009 Consiliul Judeţean Cluj Centrul Judeţean pentru

blinda mingiis Consulatul ungar de la Cluj-Napocadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71421/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...In timp ce mafia cerealelor stă la pindă $i... agonie PRODUCĂTORII

blinda mingiis Consulatul ungar de la Cluj-Napocadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71421/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...In timp ce mafia cerealelor stă la pindă $i... agonie PRODUCĂTORII

Motivarea Instanței Clujene Care a Condus La Achitarea Lui Gregorian Bivolaru Şi Altor 20 de Persoane Din Cadrul MISA

Motivarea Instanței Clujene Care a Condus La Achitarea Lui Gregorian Bivolaru Şi Altor 20 de Persoane Din Cadrul MISA

1869 ROMANIA MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETÄRII … · 2015. 12. 17. · 3 privind NEWSLETTER USAMV Cluj Napoca 4. Informare privind Adunarea Generalä a Uniunii Universitätilor Clujene

1869 ROMANIA MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETÄRII … · 2015. 12. 17. · 3 privind NEWSLETTER USAMV Cluj Napoca 4. Informare privind Adunarea Generalä a Uniunii Universitätilor Clujene

Revizuirea hotărârilor judecătorești în cazul ... · este cunoscut, inclusiv dreptul european şi hotărârile interpretative ale CJUE, care au caracter obligatoriu pentru instanţele

Revizuirea hotărârilor judecătorești în cazul ... · este cunoscut, inclusiv dreptul european şi hotărârile interpretative ale CJUE, care au caracter obligatoriu pentru instanţele

Sinteza obiecţiilor şi propunerilor la proiectul de Lege ... · statutul şi organizarea activităţii grefierilor din instanţele judecătoreşti, statuează care sunt cerinţele

Sinteza obiecţiilor şi propunerilor la proiectul de Lege ... · statutul şi organizarea activităţii grefierilor din instanţele judecătoreşti, statuează care sunt cerinţele

˘ˇ˘ˆˆ˙ - spiruharet.ro · aceste valori tradiţional-clujene în capitala României şi a ajutat implicit la recunoaşterea lor. Simţim nevoia să subliniem aici meritul deosebit

˘ˇ˘ˆˆ˙ - spiruharet.ro · aceste valori tradiţional-clujene în capitala României şi a ajutat implicit la recunoaşterea lor. Simţim nevoia să subliniem aici meritul deosebit

Republica Moldova...electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor

Republica Moldova...electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor

HOTĂRÎREA nr. 13 (2005)Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti

HOTĂRÎREA nr. 13 (2005)Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti

Cuprins - justice.gov.md · Studiu de fezabilitate privind instanţele specializate în cauzele cu implicarea copiilor în Republica Moldova / Igor Dolea, Victor Zaharia. – Ch.:

Cuprins - justice.gov.md · Studiu de fezabilitate privind instanţele specializate în cauzele cu implicarea copiilor în Republica Moldova / Igor Dolea, Victor Zaharia. – Ch.:

Hotărîrea Nr.10 2009 Privind Practica Aplicării de Către Instanţele de Contencios Administrativ a Unor Prevederi Ale Legii Contenciosului Administrativ

Hotărîrea Nr.10 2009 Privind Practica Aplicării de Către Instanţele de Contencios Administrativ a Unor Prevederi Ale Legii Contenciosului Administrativ

Biblioteci clujene din programul biblionet

Biblioteci clujene din programul biblionet

rîofuiola csisr m ii mssi j [ în comparaţie cu ungurii şi ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71402/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997... · rîofuiola csisr m ii mssi la "Adetârarde

rîofuiola csisr m ii mssi j [ în comparaţie cu ungurii şi ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71402/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997... · rîofuiola csisr m ii mssi la "Adetârarde

portal.just.roportal.just.ro/98/Documents/Bilant/Tribunalul Ialomita... · Web viewAccesul liber la justiţie obligă instanţele de judecată la respectarea dreptului persoanelor

portal.just.roportal.just.ro/98/Documents/Bilant/Tribunalul Ialomita... · Web viewAccesul liber la justiţie obligă instanţele de judecată la respectarea dreptului persoanelor

CRISTIAN COLCERIU * ELITE CLUJENE * Prof.Univ.Dr. MIHAI LUCAN

CRISTIAN COLCERIU * ELITE CLUJENE * Prof.Univ.Dr. MIHAI LUCAN

Raport privind examinarea dosarelor în instanţele de judecată · managementul termenelor judiciare şi calitatea serviciilor. Evidenţa, analiza şi generalizarea statisticii judiciare

Raport privind examinarea dosarelor în instanţele de judecată · managementul termenelor judiciare şi calitatea serviciilor. Evidenţa, analiza şi generalizarea statisticii judiciare

MANIFESTĂRI CULTURALE CLUJENE · 2016. 7. 1. · 6 - 145 de ani de la nașterea savantului Emil Racoviță : Conferință susținută de Iosif Viehmann Fundaţia Culturală Carpatica,

MANIFESTĂRI CULTURALE CLUJENE · 2016. 7. 1. · 6 - 145 de ani de la nașterea savantului Emil Racoviță : Conferință susținută de Iosif Viehmann Fundaţia Culturală Carpatica,

Vitex--director folkist Cătălin Condurache concertează ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71521/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997... · multe melodii. > - M.S. Concordie C h im ica

Vitex--director folkist Cătălin Condurache concertează ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71521/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997... · multe melodii. > - M.S. Concordie C h im ica