In timp ce mafia cerealelor stă la pindă

$ i . . . a g o n i ePRODUCĂTORII AGRICOLI NU STiU CUM VOR VINDEPRODUCŢIA r pagina 14

Aveţi un calculator şi un modem 7

■ottpjuto iAinformaţii şi publicitate

prin calculatorCel mai modem sistem de informare laîndemtna d-voastră GRATUIT I

WEBÎSERVER Tel/fax: 064-413865

...._ţ . .Iţcnda fl 0 , So'ji unturilor fi ^ Po!itini/l

lrlti - culturi/5 + Umdşisocidaiea/6 0 . Publkilale/7-10 a . lealitatea/l 1 # spcrt/n-13 0 . lnmm'm/14 0 ]mmment/15 0 Ulm ora/l 6

ziar iadepanden tANULISSN

IX NR. 2023 1220*3203

MARŢI 15 IULIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

Vremea va fi racomasâ. Cerul va pnvcnla înnnrâri temporare în partea a doua a zilei, cînd pe alocuri uir cidea ploi ni caracter de ateni Temperaturile noxime se vor încadra între 19’ si 22c C. leii la ora 12, la Cluj-Najm se înieţistrau 1S° C, iar presiunea atmosferici via dc 735 nun [fa. (Mctouolns dc servirii): Oda> ian MCTILSCn

In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabila pentru azL

blinda m in g iis

ni

f ALER CHIOREANUi ■ ■ . . - 'I P ( ocial-democratul Petre Roman a , ;X criticat dur guvernul, acuzîndu-1 că jL /întîr/ic prezentarea în Parlament a 'legilor necesare reform ei. L iberalul îataramâ a anunţat, intempestiv, că va cere

„ieşirea partidului său din coaliţia majoritară ( & motiv că aliaţii la guvernare nu sînt de fosilM să discute în procedură de urgenţă dcnf:]EP investitorului român, esenţială, după ceIj||arerea sa (şi nu numai a sa) pentru . aypfăptuirea reform ei în 'România, ivreiiptaeristul: M arko Bela este şi el fişsjpmulţumit, nu numai de modificările din 1 ţ o ^ a învăţămîntului, ci, în general, de e u ţ^ u l în care avansează procesul de ;sd|re(brmă în România. Ţărănistul Ulm aMSpineanu, ministrul Reformei, a ameninţat

bia froent că îşi va da demisia din guvern ii ^deoarece colegii săi din PNŢCD sînt uplj.ie&actari la accelerarea măsurilor de at îf jrfonnă în economia românească. A rămas lŞeIţjTwiul care să fie mulţumit? A, da, este. litar|Vasile Lupu şi, desigur, susţinătorul ne£|priiicipal al reformei, premierul Victor

|Cioîbea, stîlpul de nădejde al ordonanţelor * ."fie urgenţă, mai ales a acelora menite u'|jă-i asigure inclusiv fotoliul de primar ntb lTlCra C a p ita le i, şi al aliatului său de . ^ “wedere, Marko Bela, care a promis p u rg a to r i lo r proprii că va introduce mi if '™ P P e bilingve şi va schimba Legea

1 invâţămîntului şi care n-a avut decît un a face... Cu toate acestea,

^recunoscător sau pur şi simplu pentru a ==:,fîîn to n cu m ajoritatea aliaţilor la n5 [pivernare, Marko Bela a criticat, sîmbătă r | f Cluj-Napoca, încetineala cu care

pansează reform a în România, se “detractorilor” mai vechi ai

v\

rmt* > , . azlllU aliniindu-bv uim vet

Imunului său prieten Victor Ciorbea., „kT' A mai rămas totuşi un nemulţumit

3J'wumit, unul dintre principalii lideri > E î i r ^ ** momentu'ui: I°n Diaconescu.

J de nemulţumirile aliaţilor şi de întrebările ziariştilor, preşedintele PNŢCD '3 recunoscut că există unele ^funcţionalităţi în activitatea guvernului, î a unii miniştri nu par a fi ceea ce Promiteau la investire să fie şi că alţii au

if- 811111116 i-a obosit, n-a precizat 1 I Diaconescu. Poate eforturile deosebite

e a?, a ridica mîna în momentul în care X | i lctor Ciorbea propunea o nouă ordonanţă

fc urgenţă, ori insomnia provocată de Reuşitele din domeniile de care răspund, f1 desele călătorii în străinătate, ori efortul lc gîndire practicat atît de des şi cu atîta

os la schimbarea subalternilor si Uuccrca în posturi a clienţilor lor politici, n t-a obosit pur şi simplu inactivitatea -

_ ca ci înşişi să observe, au trecut zilele• ^ p â m în ile şi lunile fără să se întîmnle

continuare în pagina a 4-a

Chiar dacă deschidere a oficială va avea loc ne 23 iulie.

Consulatul ungar de la Cluj-Napoca începe de mîine activitatea

Consulul ungar la Cluj-Napoca s-a decis să pună capăt speculaţiilor din presă. Ieri, Bitay Karoly a anunţat oficial că deschiderea noului consulat va avea loc pe 23 iulie. La festivitate sînt aşteptaţi miniştrii de Externe âi Rom âniei şi U ngariei. După ceremonia deschiderii, programată la sediul din Piaţa Unirii 23, consulul ungar Va oferi o mică petrecere la H otel T ransilvania. De pe lista invitaţilor nu va lipsi prim arul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar.

Chiar dacă deschiderea oficială a .

_____________ Dan BRIEcontinuare în pagina a 16-a

- - -

i

, ■II

Miercuri, de la ora 13. la Sala mare a Primăriei Clui-Napoca. "ex-spaiul" Pavel Corut lansează cartea"Good bye, NATO, mon amour!"• întîlnirea cu cititorii prevăzută pentru azi, se aminăCil cîtva timp înaintea Mlnirii

istorice de la Madrid, fostul spion, actualul editor şi scriitor Pavel Coruţ, a lansat pe piaţă volumul cu titlul profetic: “Good bye, NATO, mon arnour” Controversatul şi prolificul autor i a intrat în atenţia opiniei publice, încă din 1992, cînd a publicat primele volume din seria “Octogonul în acţiune”. Pavel Coruţ este iniţiatorul şi susţinătorul unei “Alianţe pentra neutralitatea României”.

Consulul ungar, la Cluj-Napoca, Bitay Karoly, (primul din stînga), la întîlnirea cu prefectul Alexandru Fărcaş şi subprefec­tul Buchwald Peter.

Să-i mai crezi pe americani!

BILL CLINTON, preşedintele SUA, a declarat la Copenhaga că România este ţa ra cel mai bine plasată pentru a fi admisă, în 1999, în ‘cel de-al doilea val al extinderii NATO! Observatorii, cred că, la Copenhaga (totuşi, nu la Bucureşti, în Piaţa Universităţii),, Clinton a transmis un mesaj clar: în 1999, România va fî prima inv ita tă sâ înceapă negocierile, apoi urmează Slovenia, care are “şanse bune”.

M A D E L E I N E ALBRIGHT, secretarul Departamentului de S tatal SUA, a declarat în capitala Sloveniei: “Dacă Slovenia râmlne pe drumul ales, atunci nu există candidat mai puternic decît Slovenia” (de aderare la NATO în anul 1999 - n.r.). Cuvintele şi promisiunile celor doi înalţi demnitari americani sînt, aproximativ, aceleaşi, diferă doar lucrul esenţial: ţara şi poporul cărora ei se adresează...'Se pare că e foarte uşor să faci promisiuni. ...................

Sătul de casa în care locuieşte

£onunde*!Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, vicepreşedinte al PD, -

s-a săturat de casa în care locuieşte şi de scandatul din jurul ei. “M-am săturat. Este o casă din Protocolul de stat Am cerut să mi se dea o casă într-un bloc, oriunde. Eu nu mai vreau să aud de casa aia Nu-mi mai trebuie”, a declarat iritat, Traian Băsescu unui redactor “Rompres”. în acelaşi timp a infirmat faptul că decizia de a se muta din această casă ar fi efectul raportului întocmit de Valerian Stan, şeful Departamentului de control al Guvernului. .

ADEVĂRULde Ciul AGENDA marţi, 15 iulie 1997 C

•A z i: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Chiriac şi Iulita; Calendarul g re c o -c a to lic : S s. C h ir ia c ş i m am a sa Iu l ita , m. (+ 2 9 6 ); B o n a v e n tu ra , e p . (+ 1 2 7 4 ) ; Calendarul rom ano-catolic: Ss. Bonaventura, ep. înv.; V ladim ir.

. • M îin e : C alendaru l ortodox: S f Sfinţiţi M c.A ntinoghen şi cei 10 u c e n ic i a i s ă i ; C a le n d a r u l g re c o -c a to lic : Ss. A ten o g h en ,

■ horepiscop şi cei 10 ucenici ai săi, m . (+ 3 1 1 ) ; F e c io a ra M a r ia ,

' reg in a C arm elu lu i; C a len d a ru l rom ano-catolic: Sf.G c.M aria de pe m untele Cârmei.

ii felicităm pe tofi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele saci*e, pomenite mai sus.

© ^ T E L E F O A N E

• PREFECIURA.CONSILJUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIACLUJ-NAPOCA:! 9-60-30 -• PRMÂRIADEI: 21-17-90 '• PRIMĂRIA TURDA; 31-31^0• PRIMÂRIACÎMHAHIR2U: 3&W01• PRIMÂRIAHUEDIN: 25-15-48

PRIMĂRIA OffiRLA-24-19-26 POUTIA CLUJ-NAPOCA; 955 si 43-27-27

• P0LT11Â FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76

• POUHADEI:2I-21-21• POLITIA TURDA:31-21-21■ POUTIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22■ POUHAHUEDIN:25-15-38 •• POUTIAGHERLA:24-14-14• POMPIERII:981• PROTECHACIVILÂ: 982• GARDAfîNANOARÂCLUJ: .

19-52-23 si 19-16-70,int. 158 •• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• IRIERNATIONAL:971• INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931 ,• DERANfAMENIE: 921• ORAEXĂCTÂ: 958• REGIA AUTONOMĂDE ■

TERMOFICARE; DISPECERAT; 19-87-48• SCMONTENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71'• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL •

DISPECERAT: 19-63-02• S.C. ’SALPRESr S A DISPECERAT:

19-55-22■ COMENZI SPECIALE PENTRU TRAN3-

PORTREZIDUURI: 11-10-12 in t 132• SCPRIVAL: 1743-86• DlSTRIBUTlA GAZELOR NATURALE:

INTER VENTH GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REGISTRUL AUTO ROMÂN:. Şefrcpnzentaniă: 43-38-10

infonnaţii: 43-38-11. ,Hală inspecţii: 43-38-08.

CURSE INTERNAŢIO NALE d in A u to g a ra I I ;

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea v din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00..• Chij-Napoca-Miscolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miscolc jo i ora 11,00.

INFORMAŢII ; A utogara I : 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga" Cluj\ă i 'la a LTitint inlontnţn despre- M rv M iic tic a m l u i l i « M a la .- Icţ'hlnlic:- ( oniunitalea I uroptan»p rin C entrul dc Inform are C<,imimUrâ, i l r Nlihail KoLMlmii.mii nr 7, Itl l 'î 5f>20 l'i «xi am lum-joi i 'if lt >}.UM6.(J(), Mni.ii i-iffc y.WVM.W).

G U R S M E R IE iN E g ?

T A R O M : luoi-vm cri Uiic.-> Cluj Cluj -> Buc. 7,00 S’.OO 8.30 9.10

18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *) Sîm bătă - prin OradeaP re ţ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

D \ r AIR: începînd cu data dc 5 mai

sc \a opera ţi pc ru ta:Q u j Timişoara Budapesta 6,45: 7,30 - 8,20 9,10 B u d a p e s ta -^ T im iş o a ra C lu j

20,00 . 21,50 - 22,40 23,25 ]$-dul L roilor 6-8

ll .l i 9-41-70. 10-20-87; l l i l 19-78-06.

POLICLINICA FARĂ PLUTĂ

"FA M ILIA SFÎNTĂ"în p e r io a d a 14 iu lie - 1 5

au g u s t 1997, , P o lic lin ic a fără p la tă " F a m ilia S f in tă " e s te în c h is ă p e n tru c o n c e d i i de odihnă.

FARMACIIFA RM A CII CU SERV IC IU

P E R M A N E N T : F A R M A C IA "CORAFARM”, str. Ion M eşter nr. 4, telefon 17-51-05. GARDA DE NOAPTE: FARM ACIA nr. 3 "H Y G IE IA A E S C U L A P ", P-ta M. V iteazul, nr. 36 , orar 20-8. ;

11-17 iulie 1997V ic to r ia - D an te ’s P eak -

SUA - prem ieră (11;.. 12; 14; 16; 18; 20) * A r ta - S trip tease t- SU A (11 ; 13 ,30; 16; 18 ,30 ;2 0 .3 0 ) * M ă ră ş t i - s a la A: P o liţis t la San Francisco - SUA (13; 15; 17; 19); sa la B: C e zi m inunată! - SUA (13,30; 15,30;1 7 .3 0 ) * F a v o r i t - U lt im a s u f la r e - I ta l ia - S p a n ia - prem ieră ( 11; 13; 15; 17; 19).

T U R D A : F o x - Iu b ire şi sacrificiu - India; T in e re tu lu i - 11 - 15 - N evastă de om bogat- SUA; 18; 22 - Fetele m ortale- H ong-K ong

D E J: A r ta - 11-16 iu l ie ; : D ay lig h t - P an ică în tu n e l - SUA; 1 7 -1 9 iu lie - G raba strică treaba - SUA; Prindeţi şi arestaţi această m aim uţă - SUA.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic; 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă; 8-13,30; duminica; închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ta Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheoigheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogăiniceanu nr.7): ORAR; luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogăiniceanu nr.7), ORAR; luni-vineri; 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogăiniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica; închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR; luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica mehis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogăiniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -1845; duminică; închis '

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7.-9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16,

. sîmbătă-duminică - închis.■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -1 6 . ; .

I Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis .

■ Biblioteca "Hdtai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9-13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogăiniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului .Cultural Francez (strada I.I.C; Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann O berth” (str. Memorandumului 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

* Biblioteca Soros Q uj (str. Ţebei nr. 21). Orar. luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe, sociale şi comportamentale., ■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar; luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatura creştina în diferite hmbi).

■ Muzeul Naţional de Arta (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 1 0 -1 7 ; luni şi marţi: închis -

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.2I): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Marţi, 15 iulie - Programul 1: 6,00 România: ora 6 fix!; 8,30 Sailor Moon (desene animate/ r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Credo (r); 13,05 Secretele nisipului (r);14.00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Pro Patria; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 TVR Info; 17,05 Katts si dinele; 17,35 Medicina pentru toţi;18.00 Tele-estival Olimp ’97 în direct;19.00 Serial:-Sunset Beach; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport;21.00 Film: La revedere, copii! (Franţa/Germania 1987); 23,00 Serial: Canaiy Whart; 23,30 Jurnalul de — noapte; 23,50 Universul cunoaşterii; 0,30 Ciclism Turul Franţei (rezumat); 0,40 Planeta Cinema (r).

Program ul .2: 7,00 TVM; 8,00 Desene animate; 8,30 Serial: Canary Warf (r); 9,00 Baywatch (r); 10,00 Cu ochii’n 4 (r); 110,45 Cultura în lume (r); 11,30 Sunset Beach (r); 12,30 Frumoasa şi Bestia (r); 13,30 Din viaţa rromilor; 14,30 Un bunic fericit; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere; 15,30 Choppy şi prinţesa (desene animate); 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul; 18,00 Puterea, pasiunea; 19,00 Program pentru tineri; 20,00 Maigret în Finlanda (Franţa/ Elveţia ’95); 21,30 Robert Houdin, o viaţă de magician (documentar); 22,00 Jurnalul de Ia ZECE; 22,30 Ce-i de făcut?: Legea pensiiilor, 23,30 Istoria românilor (p.H); 0,00 TVM. Mesager; 0,30 Meridianele dansului.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa'!; 9,00 Sport la minut; 9,15 M.A.S.H.; 9,45 Tînăr şi neliniştit (r);10.30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Aventurile Iui Brisco County; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Profesiunea mea - cultura (talkshow);14.30 Desene animate; 14,55 Povestea

zilei cu Magicianul; 15,00 Matlock;16.00 Tinăr şi neliniştit; 16,45 Forţadragostei; 17,30 Alisea şi prinţul din vis;18,15 Sport la minut - ştiri sportive; 18,25 Chestiunea zilei; 18,35 Cine este şeful?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Chicago Hope; 21,00 Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro TV;22.00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,30 La limita imposibilului; 0,10 Sport la minut - ştiri sportive; 0,40 Profesiunea mea cuitura (r); 2,10 Chicago Hope (r); 3,00 Secrete de familie (r); 3,50 Aventurile lui Brisco County (r); 4,35 Alisea şi

fî

i•i

:!

• telespectator •prinţul din vis (r); 5,20 Cine este şeful?; 5,50 Familia Bundy (r).

Miercuri, 16 iulie - Program ai 1: 6,00 România: ora 6 fix !; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info;10.05 TVR Iaşi. Est Meridian Magazin;11.00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info;12.05 Sensul tranziţiei (r); 13,05

, Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info;14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Pro Patria; 16,00 Ecoturism; 16,30 Convieţuiri: Comunitatea poloneză; 17,00 TVR M o;17.05 Katts şi cîinele; 17,35 Magazin sportiv; 18,00 Tele-estival Camei Planet in direct; 19,00 Serial: Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !;20.00 Jurnal, meteo, ediţie specială, : s p o r t ; '21,00 Serial: Mîndrie şi prejudecată (Anglia); 22,00 în flagrant;

.23,00 Serial: Canary Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Cultura în lume. Ecouri europene: bilele Culturii Germane Contemporane la Bucureşti; 0,30 Ciclism Turul Franţei (rezumat); 0,40 Întîlnirea de la miezul nopţii.

P rog ram ul 2: 7,00 TVM; 8,00 Desene animate; 8,30 Serial: Canary

0 fereastră deschisă spre lumel

M arti 15 iulie . CANALUL TVC5:00 Deschiderea programului;

5:05 V ideotext; 10:30 Pumnul furiei cu Bruce Iee; 12:10 Atracţii turistice; 13:10 De cealltă parte a gratiilor; 13:40 Videotext; 16:30 Drumul spre insule; 17:30 Trimf asupra terorii; 18:00 Videotext; 23:00 "Trăind pentru a muri" cu D. DeMoss, A. Braurier; 22:30 V ideotext; 3 :00 înch iderea programului

CANALUL DISCOVERY 18:00 Oam enii ex trem elor;

18:30'Foc!;~19:00 Conexiuni de James Burke - Fotografii de final; 19:30 Jurassica - în fă ţişa rea dinozaurilor; 20:00 F ascinaţia naturii - Sanctuare : Camargue; 20:30 Fascinaţia naturii - O umbră pe recif; 21:00 Invenţii; 21:30 Călători în timp - întoarcere Ia nivelul zero; 22:00 M agazin Discovery - Origini; 23:00 Imperiul

so la r - Im pact!; 0:00 Sem nat: Discovery - Importanţa sexului; 1:00 Cele mai bune automobile britanice - MG; 2:00 Oamenii extremelor; 2:30 Foc!; 3:00 Calatori în timp - întoarcere la nivelul zero; 3:30 Conexiuni de Jam es Burke - Fotografii de final; 4:00 Program D.W.

n iic iinM arţi, 15 iulie

9,00 Desene animate; 9,15 Trei destine - serial; 10,00 Matinal NCN; 10,20 închisoarea brokerilor - film (r); 11,50 Arte fără limită - magazin cultural; 12,30 Paris „lum ini” - reportaj; 17,15 Curiozităţi clujene;17.30 Europa în obiectiv - magazin politic european; 18,00 Desene animate; 18,15 Invitatul săptămînii;18.30 A genda m edicală; 18,45 Agenda culturală; 19,00 Ştiri NCN;19.10 Totul despre sport - în direct;20.10 D ivertism en t; 20,25 Ambulanţa - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Crimă pe Rio Grande- film; 23,35 Paris „lumini” - reportaj.

Wharf (r); 9,00 Savanah; 10 00\ pentru toţi (r); 10i30 » Geographic; 11,30 Sunset i 12,30 Perla coroanei(r); 13 jq; în limba maghiară; 14,30 ^ bunic fericit; 15,10 Ştiri bursitj Desene animate; 16 nisipului; 17,00 Şeicul; 18,ft Puterea, pasiunea; 19,00 Prog» tineri; 20,00 Film: Fină la cj-, 1996); 21,30 Documentar, 22, Of! de la ora ZECE; 22,30 Credo religioasă); 23,30 Cu cărţile pe TVM Mesager.

PR O TV; 7,00 Ora :_____ _ dimineaţa !; 9,00;

minut - ştiri spor: M.A.S.H.; 9,45 ' neliniştit (r); 10,! dragostei (r); 11,1:L>

timpului; 12,00 Acapulco HEJ Ştirile Pro TV; 13,00 Fii; disperate (SUA 1984); 14,55; p •( zilei cu Magicianul; 15,00i i i16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,; dragostei; 17,30 Serial: Război 18,15 Sport la minut; 18,25 Qţi.» zilei (divertisment); 18,30 Ştini 18,35 Cine este şeful ?; 19/ cîştigi !; 19,30 Ştirile Pro î Film: încredere oarbă (SUA, p Chestiunea zilei; 21,50 Ştir*22.00 Familia Bundy; 22,30 \ filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; limita imposibilului; 0,10 > PRO; 0,25 Sport la minut - str 0,50 Film: Vieţi disperate (p Film: încredere oarbă (r); 4,10 HEAT (r); 4,55 Război în viii; Familia Bundy (r); 6,00 Ştii (r); 6,30 Sport la minut - şfa

' Redacţia nu îşi asumă i bilitateă pentru schimbările rfe ; în programele posturilor de fefe

^ policlinic ! interservisM

str, Pascal y nr.5, e a r t

INTERNE ♦ CARD10LDC3E ♦!UX3E ♦ PSIHIATRIE ♦

NOIXX3E ♦ REUMATOL/'l ECOGRAFIE ♦ ALERGOLC| DERMATOLOGIE ♦ CHIH |

ORTOPEDIE ♦ 0.R.I» ♦ OETALţiţ GINECOLOGIE ♦ ONCO

PEDIATRIE ♦ l'ROI.ACIJPIJNCTURĂ

RADIOLOGIE • ECC

pentra sterilitate fenâk. laborator

(Biochimie,- Bacteriologie lEJtţ Parazitologie Determinare Rh - ^ sarcină - Antigen HBS - YJtr, Examinări citologice pentru dej cancerului de col uterin - înv sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv D U

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: o rele 1 R ezervare , c o n s u lt

^ l a teL 4 1 .4 1 .6 S

Activităţi de vacanţă la Universitatea PopularăDeşi cursurile s-au încheiat, la U niversitatea Populară d in C luj-

Napoca cercu l ,”Din tainele naturii” îşi continuă activ itatea şi pe parcursul verii, în prim a şi a treia m arţi d in lună, la oră 17, în P iaţa Unirii nr.24. Instituţia mai itivită pe cei interesaţi la un ciclu de trei conferinţe susţinute de R o lf V ornehm , din Viena, după urm ătorul program : astăzi, 15 iu lie, ora 18: "Y oga şi n u tr iţ ia ” ; jo i 17 iulie, ora 18: ” K a rm a - legea ac ţiu n ii şi re a c ţiu n ii” ; vineri 18 iu lie a.c., la ora 18: ” 0 c ă lă to r ie în In d ia ” , prezentare cu diapozitive. *

UNIPLUS RadioM arţi, 15 iulie

6,00-10,00 Un alt început. 6,00- 6,30 Program informatic BBC. 8,00, 9,00, 10,00 Ştirile Uniplus. 7,40 Cursul valutar. 7,45, 8,45, 9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Sport pc mapamond. 8,35 Semnal Uniplus. 9,10 Apă şi foc (m aior Liviu Cadar). 9,20 Revista presei localc. 9,35 P rogram ul cinem atografelor. 9,50 Agenda culturală. 10,00-11,00 Music non stop. 11,00-11,15 P rogram informativ BBC. 11,15-21,00 “89,4 grade plus” . 12,00, 13,00 Ştirile Uniplus. 14,00-14,30 Program inform ativ BBC. 15,00 Ş tirile Uniplus. 15,05-16,00 M usic by rw|ucst, 16,00,17,00 Ştirile Uniplus. 17,20 C ălă torii pc unde - corespondenţe din ţară. 18,00-18,45 j ’rogram informMiv lîBC. 19,30-

20,15 Enigme neelucidate - realizator C ristian M ureşan. 20,00 Ş tirile Uniplus. 20,30 VIP-uri în vacanţă.21.00-21,30 Program informativ BBC.21.00-23,00 Greatest Hits. 23,15-0,00 Top 190.240. 0,00-2,00 M usic non stop. 2,00-6,00 VOA Express.

M arţi, 15 iulie C ontact ştiri: 5,30-23,3°(dm

lUJmQJ oră în oră, cu "excepţia 18,30)

Buletinul dc ştiri şi rub rica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5 ,00-8 ,00 B ună dimineaţa, România! (“Actualitatea", Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remcmber, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale).8.00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Localc, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, H oroscop şi A niversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografic sonoră).111.00-19,00 Contact FM (Muzică non-

stop, Informaţii diverse, Concursuri).19.00-22,00 Seara la Cluj-Napoca.22.00-24,00 Contact Gold - realizator A lexandru Gheorghiaş. Emisiune dcdicată muzicii anilor ’50-’80.24,00-I,00 Contact astronomic - realizator Dănuţ Ionescu. Emisiune realizată în dialog cu ascultătorii, răspunsuri la în trebări legate de acest.fascinant domeniu. 1,00-3,00 Top 50 (r).

M arţi, 15 iulie 6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

Radioprogram “Primul M ţfeStefflQ salut". 7,00 Radiojurnal

România A ctualităţi. 8, 0 0 ; 9,00, 10,00,

II,00, 12,00 Ştiri locale. 9,30 “Cc mai crede lum ea", sondaj pc tem e dc actualita te . 10,30 R evista presei ccntrale. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “3 minute”, interviul zilei. 13,00- 13,20 Radiojurnal România Aclualitâti. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00, 16,00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei).

15,50 “Plus” r. 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechea”, com entariu civ ic . 17,00-17,30 "D iferiţi, dar egali” , realizatoare C ristina B ugnaru. 17,30-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 Sliri locale. 19,05-19,10 “CD S port” . 19,10-21,00 “Retro Gold”, realizator Tiberiu Crisan. 21,00-6,00 Muzică, publicitate. 21.00. 24.00. 2.00. 4.00. 6,00 Retrospectiva ştirilor zilei.

C radio CLUJ IM arţi, 15 iulie

6,00 Bună dim ineaţa (vă spune astăzi Anca Băltan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Em isiunea D epartam entului S tud iourilo r T erito ria le Radio Constanţa, Antena Bucuftşti/or, Radio Iaşi, Radio Tg. M ureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, dc Ia Cluj prezintă Dan Banciu.

11.00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor, redactor Oana Cristea. 11,30 Diapazon, redactor Ciprian Rusu.12.00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia de marţi: redacto ri M etania D răgan & C onstantin C olhon. 13,00 R adiojurnal • B ucureşti. 13,15 M icrofonul ascu ltă to ru lu i, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. Tele-fonul nostru 064 / 420031, redactor Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin de ş tiri. 16,00 Em isiunea în lim ba maghiară. 18,00 Radiofax, redactor C onstantin M ustaţă. 19,00 R adiojurnal. 19,15 P artide le po litice, T raian B radea. 19,20 R eporteri pe d rum urile Transilvaniei - Expediţia dc marţi - rcdactor Constantin Mustaţă. 20,00 Buletin dc ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,58 închiderea programului.

S .C . D ental RGf S O G O L O V j

Calea Moţilor 1 0 6 , a T ratam ente s to r a a to l^

com plexe:> terapie> protetică (ceramică)> chirurgie (nzeeftic

Programări la tel.: 4 3 0 0 ;:Zilnic o r a r :

sîmbătă 'P en tru s tu d e n ţi, pensf şomeri, reducere 2 0 % .

PROF. UNIV. Dr. MIHAI Dr. ANGELA CĂLUGÎi

S t r . P r a h o v e i n r . !(Rngă biserica Bei

p»nr.B aMQFTAI.MOI L , M i, V - 17-4

S - 8-iTel.: 42.56.18; tel/far#

ALIANŢA ANTI8UICIDL I F E U N E

Suflctulnostmb- dumncavoastii T de noapte, tckfcr f

1 9 1 6 f rG ardă dc noapte, oreV'

Linia telefonică dc f e r j criză şi prevenţie a suicid^de LABORATORUL DB S i f .

MIMLĂ CLUJ stă l a d ^ ţ jde linii pînă vineri, între cr^v ]

Vă aştep tam aper- num ărul 186864. ■i

---------- :---------------------------------------------------------- — -----------;— ;--------------— :--------------------_ _ — _ --------*-------------- — --------- J k O E V A R U S L

marţi, 15 iulie 1997 ROZA VINTURILOR d g C l u j

l Le Monde")

A p a r t i c i p a s a u n u ?Să participe sau nu la Conferinţa economică

pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, prevăzută să se desfăşoare în noiembrie la Doha, capitala Qatarului? Această întrebare divizează ţările arabe, de mai multe săptămîni, din cauza atitudinii guvernului israelian de dreapta, considerat potrivnic procesului de pace arabo-

' israelian. Pe de altă parte, statele arabe care au dat sau care vor da un răspuns negativ la această întrebare ar putea contraria W ashingtonul, principalul susţinător al acestui forum. Lansată în noiembrie 1994 la Casablanca, la un an şi ceva de la semnarea acordurilor israeliano-palestiniene de la Oslo, această conferinţă - mai cunoscută sub sigla ei engleză MENA - J a care participă sectoarele private şi de stat israeliene i care se reuneşte o dată "pe an, vizează să j, ,moveze parteneriatul economic şi comercial între diferiţii factori ai regiunii şi sectoarele private sau publice din străinătate. .

“Le-am spus celor din Qatar că această conferinţă le va crea probleme şi că noi, alături de majoritatea ţărilor arabe, nu vom participa” , a anunţat la sfirşitul lunii iunie prinţul moştenitor al Arabiei Şaudite. Ignorînd obiecţiile formulate în legătură cu organizarea conferinţei de la Doha, autorităţile Qatarului au finalizat cu două zile mai devreme ultimele formalităţi în vederea reuniunii cu încurajarea - respectiv sub presiunea - W ashingtonului. Colonizarea, confiscarea păniînturilor, politica israeliană a faptului împlinit- mai ales la Ierusalim - şi impasul total în care se află de 18 luni negocierile israeliano-siriene, într-un cuvînt. ansamblul politicii guvernului Netanyahu, oferă Damascului un arsenal întreg de argumente împotriva MENA. Pledoaria sa sha atins ţinta la Riad.

Spre deosebire de Qatar şi Oman - care, pînă la sfirsitul anului 1996, au angajat o politică de normalizare a relaţiilor comerciale cu Israelul, îngheţate din decembrie în semn de protest faţă de politica statului evreu Arabia Saudită şi

L u rie 's N ew sC artoon

celelalte ţări din Golf au rămas în continuare rezervate. Dacă au participat la cele trei conferinţe precedente ale MENA, monarhiile petroliere din Golf au opus în schimb rezistenţă, pînă în 1996, proiectului american vizînd crearea unei bănci de dezvoltare a regiunii, ale căror principale donatoare ar fi, desigur, tot ele.

Boicotarea Conferinţei de la Doha de către toate celelalte ţări arabe nu va întîrzia să creeze probleme. Egiptul, care încă nu s-a pronunţat în legătură cu acest subiect, se află între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, relaţiile sale cu Washingtonul nu sînt dintre cele mai bune,... iar, pe de altă parte, e l încearcă să aibă un rol de intermediar între Israel şi palestinieni. Kuweitul, care nu i-a iertat pe palestinieni pentru sprijinul faţă de Irak în timpul invadării teritoriului său şi care este îndatorat Washingtonului pentru că a alungat forţele irakiene, este prins între sentimentul datoriei si cel al solidarităţii arabe. -

(AFP)

Libia nu va mai respecta sancţiunile internaţionale ale ONU

Libia a anunţat, la 10 iulie, că nu va mai respecta sancţiunile internaţionale ce i-au fost impuse în 1992, după ce Consiliul de Securitate al ONU a reînnoit embargoul aerian împotriva sa, fară acordul tuturor membrilor. După o reuniune furtunoasă a Consiliului de Securitate, ambasadorul libian la ONU, Abuzed Omar Dorda, a declarat presei că, “începînd din acest moment, noi putem, să acţionăm ca şi cum aceste sancţiuni.n-ar mai exista”. “Ţările africane şi arabe pot proceda în acelaşi mod”, a apreciat el, adăugind: “Noi dispunem de multe, multe opţiuni, pe care le vom studia cu atenţie împreună cu fraţii noştri arabi”. .

Consiliul de Securitate al ONU a decis la 10 iulie să m enţină sancţiunileinternaţionale impuse Libiei, din cauza celor două atacuri teroriste asupra unor avioane de pasageri- au anunţat unii diplomaţi occidentali. Sancţiunile împotriva Libiei au drept scop să determine guvernul de la Tripoli să-i predea pe cei doi suspecţi implicaţi în ancheta asupra exploziei unui avion al companiei americane Pan Am deasupra oraşului Lockerbie, în Scoţia, în 1988, care s-a soldat cu 270 de morţi. Libia trebuie să coopereze cu anchetatorii şi

în legătură cu explozia unui avion francez al companiei aeriene UTA, în Niger, în 1989, soldată cu 170 de morţi.

Potriv it unor diplom aţi occidentali, mai multe delegaţii ău cerut, în cadrul reuniunii . Consiliului de Securitate, să se ia în considerare propunerile libiene, susţinute de statele nealiniate, Organizaţia Unităţii

; Africane (OUA) şi Liga Arabă. Astfel, pentru prima dată în cinci' ani, Egiptul, Guineea-Bissau şi. Kenya au cerut de comun acord să se trimită o misiune la Tripoli, propunere pe care Statele Unite au refuzat-o.

'A m basadorul egiptean la ONU, Nabil Elaraby, a declarat câ aceste trei ţări sînt legate de decizia guvernelor lor care au participat la. ultimul summit al OUA şi unde s-a solicitat ridicarea sancţiunilor împotriva Libiei. Elaraby a cerut totodată ca o m isiune um anitară să meargă în Libia, dar, potrivit opiniei lui Dorda, Washingtonul a refuzat această sugestie,

; precum şi alte propuneri.Cu toate acestea, potrivit

adjunctului reprezentantului permanent al Marii Britanii în Consiliul de Securitate, Stephen Gomersall, sancţiunile împotriva L ibiei au fost reînnoite în “unanimitate”, 'adăugîndu-se că embargoul va fi ridicat numai

atunci cînd Libia îi va preda pe presupuşii vinovaţi de atentatul de la Lockerbie.. Elaraby a declarat, la rîndul său, că “toată lumea este de acord cu deschiderea unui proces, însă, fireşte, au existat unele diferenţe în legătură cu condiţiile şi modul de realizare ale acestuia”. Intr-o scrisoare dată-publicităţii la 7 iulie, Dorda a cerut Consiliului de Securitate ridicarea' embargoului aerian şi militar impus Libiei în martie 1992, precizînd că ţara sa ar accepta ca cei doi presupuşi vinovaţi de explozia de la Lockerbie să fie judecaţi “într-un alt stat”, dar nu în Statele Unite sau Marea Britanie. E l a subliniat de asemenea că guvernul de la

;Tripoli “a cooperat în totalitate”" cu autorităţile judecătoreşti

franceze însărcinate cu ancheta asupra exploziei avionului companiei UTA.

Ambasadorul francez la ONU, Alain Dejammet, a declarat că Franţa doreşte ca Libia să-şi regăsească locul în comunitatea internaţională, d a r1 că Tripoli trebuie să se supună în totalitate rezoluţiilor ONU referitoare la aceste sancţiuni. în ultimele luni,

■r Libia a intensificat încălcările embargoului aerian pentru a atrage atenţia asupra a ceea ce ; ea consideră a fi nişte sancţiuni nedrepte.

V i e n a : Acordul privind limitarea

A cordul cu privire, la limitarea armamentelor din fosta Iugoslavie este relativ bine respectat, chiar dacă celelalte aspecte ale procesului de pace au o evoluţie mai greoaie - a declarat generalul norvegian Vigleik Eide, care a negociat acordul la Viena şi îi urm ăreşte aplicarea în numele OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare in Europa). “Privită din perspectiva momentului actual, data de 31 octombrie a.c., prevăzută pentru încheierea distrugerii armamentelor excedentare, “are bune şanse de a fi respectată”, a declarat el. Semnat la 14 iunie 1996 de Iugoslavia (Serbia-;Muntenegru), Croaţia, Boşnia- Herţegovina şi cele două entităţi din Bosnia, Republica Srpska (RS - sîrbii jdin Bosnia) şi Federaţia croato- musulmană, acordul le dă foştilor beligeranţi un termen de 16 luni (1 iulie 1996 - 31 octombrie 1997) pentru a se conforma plafoanelor stabilite pentru armele grele). Generalul Eide a relevat că în total patru părţi - Bosnia neavînd arme ca atare - urmează sâ renunţe la aproape 5.300 de echipamente incluse în cele cinci categorii ale acordului: tancuri, vehicule blindate de luptă, artilerie, avioane de luptă şi elicoptere de atac. El a precizat că la începutul lunii iulie erau deja ‘‘reduse” (distruse sau rcconvertite pentru folosinţă nem ilitară) 2.500 de armamente. Croaţia şi-a îndeplinit obligaţiile încă din luna aprilie. Celelalte trei părţi,

mai multe sau mai puţin avansate în această privinţă, au prezentat un program de distrugere accelerată. ’ .

în particular, diverse surse specializate relevă că, dacă acordul este pe calea cea bună, aplicarea sa rămîne foarte fragilă în Bosnia. • -

La finele anului 1996, Republica Srpska mai ales, dar şi Federaţia au frînat procesul, încercînd să se sustragă distrugerii a sute de arme. Cele două părţi s-au folosit intr-un mod considerat abuziv de o clauză de exceptare de la acord, vizînd, între altele, armele utilizate în cercetare şi dezvoltare sau pe punctul de a fi exportate. Supuşi unor puternice presiuniinternaţionale, in specialdin partea Statelor Unite, sîrbii din Bosnia au acceptat, la sfirşitul lunii ianuarie; să repună pe lista echipamentelor destinate distrugerii aproape 900 de tancuri şi piese de artilerie. Federaţia a procedat la fel pentru aproximativ o sută de piese de artilerie.

Funcţionarea acordului este împiedicată şi de lipsa unei fuziuni între armata musulmană şi forţele croate (HVO) din Bosnia. După negocieri laborioase, cele două tabere şi- au anunţat intenţia de a-şi împărţi stocurile şi materialele destinate distrugerii într-un raport de 2,3 la unu. Această bază de repartiţie se- aplică stocurilor de arme actuale, ca şi stocurilor viitoare, adică celor ce includ armele trimise la Sarajevo de SUA şi diferite ţări ;abe în cadrul programului Trai., and Equip (Antrenament şi Echipament).

VI',

( Nezavisimaia Gazeta)1

Noi date privind livrările de arme în fîrmenia

D ovezi despre livrările ilegale de armament rus în Armenia în .valoare totală de 1 miliard de dolari au fost publicate pe larg, pentru prima dată, în aprilie a.c. de către Lev Rohlin, preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru apărare. Apoi ele au fost confirm ate de Ig o r ' Rodionov, care mai era încă m inistru al apărării. Dar numeroase situaţii legate de acest caz a u . rămas necunoscute., C otidianul “Nezavisimaia Gazeta” dispune de docum ente cuprinzînd date nedezvăluite pînă acum şi caTe com pletează în mod considerabil tabloul general al livrărilor de arme în Armenia. Toate acestea sînt directive ale Marelui Stat Major al Forţelor Armate din Federaţia Rusă date în diferite perioade - din septembrie 1994 pînă în februarie 1996, semnate de şeful Marelui Stat Major, Mihail Kolesnikov. ! -

Prezentînd în cadrul şedinţei Dumei de Stat din 2 aprilie a.c. un raport despre rezultatele anchetei sale, Lev Rohlin declara că nici un pas im portant în M inisterul Apărării nu s-a făcut fară consimţămîntul lui Pavel Graciov, i a r deciziilor adoptate li s-a conformat şi Mihail Kolesnikov. în datele publicate anterior era vorba despre livrarea de arme de către un grup de unităţi ruse din Transcaucaz, precum şi despre trimiterea pe cale aeriană de arme şi muniţii de la bazele militare din Mozdok şi Ahtubinsk. Au fost

publicate informaţii despre' transportarea m uniţiilor provenite de la Mozdok, prin Novorossiisk şi Batumi, cu ajutorul navelor militare. Traseele livrărilor au fost însă m ai diverse. Astfel^ în septem brie 1995, în completarea directivei nr. 316/1/0220Ş din 18 august 1995, şeful M arelui Stat major a ordonat transportarea pe calea ferată a 50 de tancuri T-72 de la baza militară Stepnoe, aparţinînd Regiunii m ilitare S ibirsk ,. p înă la portu l N ovorossiisk. T ransportul urm a să fie continuat de forţe ale marinei m ilitare d in portul Novorossiisk pînă în portul Poti. Şi, în fine, se dispusese ea cele 50 de tancuri din portul Poti şi 5 tancuri de la o bază militară din Tbilisi să fie transportate pînă la staţia gruzină Ahalţih pentru predarea întregii încărcături reprezentanţilor armeni.

In ceea ce priveşte poziţia Rusiei, în lumina faptelor dezvăluite şi, în general, a politicii Moscovei faţă de ţările CSI, aceasta dă dovadă încă o dată de o tendinţă periculoasă- în ceea ce priveşte opţiunile. Urmărind scopuri neînţelese de binefacere pentru unele republici prin reprimarea aspră a intereselor altora, Kremlinul riscă să fie atras într-o eventuală agravare a situaţiei vecinilor săi din “străinătatea apropiată”. Nu există garanţii că, prin armele sale, Rusia nu a influenţat tot atît de serios situaţia din alte regiuni explozive.

(AFP, Reuter)

Bill Clinton la Bucureşti:o vizită delicată din punct

de vedere politicPreşedintele Bill Clinton a

sosit la 11 iulie la Bucureşti, într-o vizita care se anunţa delicată din punct de vedere politic, după refuzul Washingtonului din 8 iulie, cu prilejul summit-ului ţărilor membre ale NATO de la M adrid, de a include România în primul val al extinderii Alianţei atlantice. Sosind în cursul dimineţii de la Varşovia, preşedintele american urma să plece în seara aceleiaşi zile la Copenhaga. Punctul forte al vizitei efectuate de şeful Casei A lbe Y fost m itingul program at în Piaţa Universităţii, locul central al revoluţiei d in decem brie 1989. în vederea acestui miting popular şi pe parcursul întregii vizite au fost luate m ăsuri de • securitate excepţionale, fiind mobilizaţi peste 4 .000 de poliţişti. Guvernul american, a trimis la rîndul său, 150 de membri ai serviciilor de securitate pentru protecţia preşedintelui. Traseul pe care urma să-l parcurgă Bill Clinton de la aeroport p înă la Palatul Cotroceni, a fost ţinut secret.

Timp de două zile, conducătorii rom âni şi-au exprim at “am ărăciunea” şi “decepţia” de a nu fi fost invitaţi să adere la NATO în acelaşi tim p cu U ngaria, Republica Cehă şi Polonia, elogiind sprijinul Franţei, care ,a pledat pentru cauză ţării lor la M adrid. Preşedintele Jacques Chirac şi ceilalţi şefi de stat şi de guvern care aii

susţinut “cauza României” - 9 ţări din 16, adică majoritatea, au obţinut, totuşi, un “succes parţial” şi anume menţionarea explicită a necesităţii de a se a n a liz a . candidaturile Rom âniei şi Sloveniei la turnătorul summit din 1999. în pofida insuccesului de la Madrid, conducătorii români au lansat apelul de a se continua ancorarea în Vest a ţării lor şi procesul de reforme economice, intenţionînd să-i rezerve cea mai bună primire lui Bill Clinton, al treilea şef de stat american care vizitează R om ânia, după Richard Nixon în 1969 şi Gerald Ford în 1975. “M ingea este în terenul nostru”, a declarat prim ul m inistru creştin- democrat, V ictor Ciorbea, care refuză să se lase cuprins de pesimism. Petre Roman, preşedintele Senatului şi fost prim -m inistru, a subliniat totuşi că reformele aflate în curs vor avea “costuri’ sociale im portante” şi că românii riscă să fie “m ai puţin susţinuţi” din cauza amînării datei la care Roriiânia va adera la NATO. “Această vizită nu este un premiu de consolare pentru români”, a declarat în cadrul unui interviu, Alfred M oses, am basadorul american la Bucureşti, care-şi încheie mandatul. Clinton s-a dus în Polonia pentru â-i felicita pe polonezi. El a venit aici pen tru a spune că România se află în pragul uşii pentru aderarea la NATO şi că această u şă va rămîne deschisă”.

fJJKDEWMRUL P O L I T I C Ămarţi, 15 iulie 1997

O nemulţumire blîndă mîngiie

coaliţia majoritarăurmare din pagina 1

ceva acolo de unde le vin salariile grase.La toate acestea s-o fi gîndit bătrînul

ţărănist, cu multa responsabilitate şi dragoste faţă de prezentul şi viitorul patriei, încît, la finalul cugetărilor sale, a acceptat ceea ce a văzut deja toată lumea. Adică faptul că ar fi nevoie de o remaniere guvernamentală (cel puţin), că “unii dintre miniştri ar trebui, poate, schimbaţi, dar nu într-un mod precipitat”. Asta însemnînd, desigur, că treaba rămîne pentru altă dată, poate după vacanţă, cc e atîta grabă, guvernul trebuie lăsat să emită în continuare ordonanţe. Chiar dacă “nu e cel mai democratic mod de a conduce ţara”. Ce mai contează asta pe lîngă lenea, devenită proverbială, a parlamentarilor, pe lîngă setea lor cumplită de înavuţire pe seama unui buget care nu-i permite ministrului Ciumara să accepte o reducere a fiscalităţii aplicată investitorului român, de unde ar mai scoate el banii pentru bugetul ce se dezumflă tot mai mult. Noroc că au sosit reprezentanţii FMI. Rugaţi frumos, aceştia se vor înduioşa, poate, şi vor consimţi ca guvernul României sâ conducă ţara.

Emil Constantinescu s-a întîlnit cu conducerile a patru corporaţii nipone care activează în România

Preşedintele Emil Constantinescu a avut iuni, la Tokio, convorbiri cu principalele corporaţii nipone care derulează activităţi economice în România.

Potrivit documentelor difuzate de Preşedinţie, primele discuţii au avut loc cu corporaţia Tomen, care este interesată să participe la dezvoltarea reţelelor telefonice judeţene, pe bază de fibră optică, prin RomTelecom, pe baza unor credite ce urmează să fie acordate chiar de Tomen. De asemenea, corporaţia niponă va contribui, împreună cu Onuda Cement, la construirea - prin Uzinexportimport- a unei fabrici de ciment în Filipine, precum şi la modernizarea centralelor electrice de la Iaşi, Suceava, Timişoara şi Arad. în prezent, Tomen derulează operaţiuni de export din România - covoare, lingouri şi tablă de aluminiu- şi importă în România cabluri optice, sisteme de telecomunicaţii, cocs acicular şi autoturisme Toyota,

valoarea activităţii de import-export ridicîndu-Se la circa opt milioane de dolari pe an. Tomen a lansat, la 6 iunie, sistemul de telefonie mobilă GSM în asociaţie cu France Telecom, Alcatel, Media Pro şi Computerland. Tomen şi-a manifestat şi intenţia de a construi în. România o fabrică de cabluri optice.

Emil Constantinescu s-a întîlnit, tot luni, cu reprezentanţii companiei Mitsubishi Heavy Industries, firmă care doreşte să participe , la modernizarea centralelortermoelectrice de la Midia, Brăila şi Bucureşti Sud, precum şi la modernizarea combinatelor de fire şi fibre sintetice din Cîmpulung Muscel, Săvineşti şi Vaslui. Mitsubishi doreşte, să participe şi la producţia şi exportul de utilaje pentru o fabrică de îngrăşăminte chimice din Bangladesh şi la producţia de boilere - la Vulcan şi I.M. Bocşa - pentru Taiwan. Corporaţia niponă derulează în

România activităţi de export de produse alimentare, confecţii şi produse metalurgice şi importă pentru România produse chimice, valoarea acestor operaţiuni ajungînd la cinci milioane de dolari. M itsubishi intenţionează să participe - la fel ca şi firmă Tomen - şi la licitaţia pentru realizarea Terminalului de containere în Constanţa Sud, care se va finanţa prin Fondul japonez de Cooperare Economică Externă (OELF).

O intenţie identică are şi conducerea firmei Mitsui & Co. Ltd, care a avut, luni, o discuţie de circa

,15 minute cu şeful statului român. Conducerea firmei Sumitomo, ultima cu care s-a întîlnit luni preşedintele Emil Constantinescu, a fost singura care şi-a manifestat intenţia de a contribui la dezvoltarea agriculturii, fără a oferi însă alte detalii. Sumitomo doreşte şi preluarea exportului românesc de produse metalurgice şi de aluminiu. .

Prefectul care a introdus inscripţii bilingve în Satu Mare este un şvab maghiarizat

N .R .: L u înd exem plul conaţionalilor lor din Tg. Mureş, m ai marii prefecturii din Satu Mare au aplicat, începînd cu data de 1 iulie, la intrarea în clădire inscripţia în limba maghiară a num elui instituţiei. Prefectul, despre care ne scrie, printre altele, un corespondent din Germania, s-a grăbit să urmeze îndemnurile nu num ai ale inim ii sale, ci ş i p e cele ale inim ii lu i Victor Ciorbea, prim ul ministru al României, cuprinse în vestita de-acum Ordonanţă nr. 22. Răm îne de văzut cine va f i prim ul careva aplica schimbărileprevăzute într-o altă ordonanţă, aceea referitoare la Legea învăţămîntului, p e care Victor Ciorbea ţine morţiş s-o lase moştenire urmaşului care se va grăbi să-i ia locul peste pu ţină vreme.

Cum a devenit judeţul Satu Mare deodată judeţul demn de a primi un prefect desemnat de U.D.M.R., cum a ajuns judeţul Satu Mare la rangul de a avea cei mai mulţi maghiari, ca şi Harghita în România?

Ca umil care a trăit ultimele opt decenii în m ijlocul locuitorilor din judeţul Satu Mare, fiind un şvab sătmărean, pot să lămuresc fenomenul: Maghiarii s-au înmulţit prin maghiarizarea a 70.000 de şvabi. Chiar şi prefectul Rudolf Riedel, este un - m aghiar provenit dintr-un şvab,- scria Kolomân Geresi în “Osterreichische Monarchie in Wort und Bild (Monarhia austriacă în cuvinte şi imagini) publicată la Viena în 1891: “în jurul oraşului Cărei se află, cu cxcepţia localităţilor Gencs şi Bere cu locuitori maghiari, comune bogate şi înfloritoare locuite de şvabi...” Pretorul loan German constată în cartea sa “Plasa Cărei” 1938, pag. 81, în legătură cu repartizarea populaţiei pe naţionalităţi:' Cel mâi mare număr îl deţin şvabii cu 44,50%, urmează apoi românii cu 38,06% şi ungurii cu un procent dc 15,46%.

Maghiarii preaslăvesc cuvinte ca “asimilarea benevolă”, “puterea irezistibilă dc atracţie a felului dc trai unguresc” şi “forţa dc asimilare a culturii maghiare". Şvabii au fost colonizaţi fară maghiari, dori, la început, comunclc svăbcşti erau fără maghiari colonizaţi Şvabii sătmăreni n-au putut s i vadă traiul maghiar şi n-au fost expuşi “forţei dc asimilare a culturii maghiare”. Sc pune întrebarea cum au putut sâ fie maghiarizaţi şvabii fărâ ca ci să aibă contact cu maghiarii? Prin introducerea forţată a limbii maghiare în şcolile şi biscricilc şvabilor. Cine

se opunea forţei de stat în această privinţă era condamnat ca criminal de stat. Avem astfel de exemple. Regiunea Sătmarului a fost unită în 1920 cu România. Regim ul monarhist român,

• Corespondenţă din Germania *

presim ţind pericolulm aghiarizăriiv şvabilor şi folosirea lor pentru propagarea de revizuire a tratatelor de pace, şi-a pus ca SGop dezlipirea şvabilor de unguri. De aceea s-a dat dispoziţie ca toţi copiii de şvabi să fie instruiţi în limba germană, nu în cea maghiară. Episcopia romano-catolică din Satu Mare a sabotat ca autoritate supremă a şcolilor confesionale - şi şvabii aveau numai astfel de şcoli - acest ordin.

Este adevărat că în alte părţi ale judeţului sînt mai mulţi maghiari decît în jurul şvabilor. Dar este de asemenea cunoscut că creşterea natalităţii la unguri este mult mai redusă decît la români. Pe urmă au plecat în ultimele decenii mulţi maghiari definitiv în Ungaria şi totuşi a crescut în ultimul timp numărul m aghiarilor în judeţul Satu Marc! Maghiarizarea masivă a pornit după deportarea nemţilor în URSS în 1945. Sovieticii au insistat în 1944 după ocuparea judeţului Satu Mare pentru mcnţinorca administraţiei maghiare, mai mult din interesul aprovizionării fronturilor de război. Această stare a rămas şi după terminarea războiului, pentru că refugiaţii români, aştcptînd o intervenţie anglo- amcricană, au întîrziat cu reîntoarcerea lor în judeţul de unde au fugit. Astfel oportuniştii au putut ocupa cu ajutorul partidului comunist posturile

administrative. Dictatura proletară instalată în judeţul Satu Mare a rămas astfel timp de două decenii mai m ult în mîna ungurilor decît a românilor. Ei au introdus în toate şcolile şvabilor, în locul limbii germane, nu cea românească, ci cea maghiară^ Astfel au fost maghiarizaţi ultimii şvabi în România cu banii statului. în perioada luptei de clasă, cînd şvabii au fost văzuţi ca criminali de război şi trataţi ca cetăţeni înafara legii, comuniştii adepţi ai maghiarismului l&-au arătat o portiţă de scăpare: Cine s-a declarat maghiar, s-a bucurat imediat de uşurări. Ca să nu fie alungaţi chiar din casele lor proprii, şvabii ziceau “benevol”, că sînt maghiari.

Ernst HAULER

Alexandru Fărcaş eşuează tir încercarea de a rezolva un conflict interconfesional

Prefectul Alexandru Fărcaş eşuează în încercarea de a rezolva la faţa locului conflictul interconfesional de la Batin. “Nu se poate media conflictul. Nici nu am încercat, am vrut doar să mă informez” - afirmă Fărcaş. în opinia sa, situaţia s-ar putea detensiona num ai prin intervenţia A rhiepiscopiei ortodoxe ori prin bunul simţ al credincioşilor ortodocşi din Batin. “Cînd majoritatea nu este suficient de înţeleaptă, minoritatea suferă” - spune Fărcaş referindu-se la faptul că

greco-catolicii sînt siliţi să îşi ţină slujbele în aer liber, în pofida unei decizii judecătoreşti prin care li se dă dreptul de a face uz de biserica din localitate.

fărcaş susţine că tensiunea se menţine în prim ul rînd d in : pricina com portam entului femeilor ortodoxe, care “sînt foarte violente”. Se pare că, deocamdată, conflictul nu este în pericol să degenereze. Dar, potrivit opiniei d-lui prefect, “situaţia rămîne foarte, foarte serioasă la Batin”.

D.B.

F i e c a r e ţ a r a c u c e r ş e t o r i i s ă iE bine să vedem şi cealaltă

faţă a lucrurilor. Partea frumoasă cu puterea. Europei Unite este bine mediatizată şi aparent plină de strălucire. Dar v-aţi întrebat cum priveşte omul de rînd de aici schimbările actuale din Europa? Un fapt destul de important este că populaţia este, în marea ei parte, împotriva transformării Bruxelles-iilui în capitala Europei. Şi cum altfel, cînd în ţara ta sînt instalaţi 20.000 funcţionari europeni, cu un salar în ju r de' 5.000 $ neimpozabili. Căci aceste salarii gigante duc la creşterea tuturor preţurilor, cu implicaţii directc asupra populaţiei. Astfel nu este dc mirare că majoritatea m itingurilor de protest se desfăşoară, unde - în altă parte dccît în faţa Parlam entului Europei.

Există diferite metode de a procura banii necesari traiului aici..Pieţele, metrourile şi alte locuri publice sînţ^ pline de cerşetori. Cîţiva studenţi spanioli au înfiinţat în urmă cu 5 ani o formaţie carc 'cîntă serile în localuri pentru a cîştigă un ban. Au costumele lor, au cîntecele lor şi o bună strategie în a asigura permanenţa formaţiei fiindcă tot timpul vor exista studenţi spanioli în Bruxelles care pot cânta pentru bani. Există şi persoane care se avîntă în metrou pentru a explica celor prezenţi situaţia lor deosebită şi a cere ajutor. Din cele văzute şi auzite, cca mai credibilă şi lacrimogenă poveste este cea cu refugiaţii din Bosnia. Nu pot să spun cît adună accstc persoane din cerşit într-o zi, dar din ce am vorbit cu unii din băieţii

spanioli ei mi-au spus că fiecare persoană cîştigă într-o seară, în timp de două ore, cam 500 franci belgieni, care dacă sînt înmulţiţi cu... dar ce rost au astfel de calcule aici.

Vreau să închei cu o mică anecdotă. Ştiţi care a fost sloganul preferat al greviştilor de la Amsterdam, din 15 iunie 1997, m iting clar îndreptat împotriva actualei politici europene? Sloganul simplu: EUROTOP. Veţi spune unde este protestul în ceva de genul Topul Europei? în felul în care se desparte acest cuvînt scris Eu ro top. "Eu" înscmnînd Uniunea Europeană, iar “ro top”, una dintre cele mai dure injurături olandeze.

Din Bruxelles, pentru ‘ Adevărul de Cluj"

Dan LUCA AEGEE-Europa

a aprobat acordarea

de împrumuturi guvernului

românGuvernul japonez a

anunţat, luni, acordarea primului împrumut către guvernul României, acesta fiind şi primul îm prum ut acordat de autorităţile nipone unui stat din estul Europei, relatează REUTER.

Un oficial al Ministerului japonez de Finanţe a declarat că împrumutul, în valoare totală de 194 milioane de dolari, este destinat unor proiecte de infrastructură. O tranşă de 113 milioane de dolari va fi investită în dezvoltarea facilităţilor portuare, iar 81,3 milioane de dolari sînt destinaţi construcţiei de drumuri.

Aceste împrumuturi vor fi rambursate de statul român.

După vizita la Bucureşti ă preşedintelui american, Bill Clinton, preşedintele României, Emil Constantinescu a invitat oamenii de afaceri japonezi să contribuie la revigorarea economică a României.

“România poaţe oferi, astăzi, o gamă largă de avantaje , pentru investitorii străini”, a spus Constantinescu Ia o întîlnire cu oamenii de afaceri, în prima sa zi din cadrul vizitei pe care o efectuează în Japonia.

Preşedintele român a făcut o trecere în revistă a realizărilor guvernului de la Bucureşti, declarînd că inflaţia şi şomajul au scăzut semnificativ,* în timp ce rezervele valutare ale ţării au crescut cu 35%, de la venirea la putere a nouluiguvem, în toam na anului trecut. “Creşterea : rezervei valutare reprezintă cel mai neaşteptat succes, pentru că firmele şi persoanele particulare au început să vîndă valută”, a spus Constantinescu.

O delegaţie a Fondului M onetar Internaţional (FMI) va vizita România, în această săptămînă, pentru a evalua stadiul implementării reformelor, în aprilie, FMI a acordat R om âniei credite în valoare de 430 de m ilioane de dolari, o primă tranşă de 86 de milioane de, dolari fiind acordată imediat.

Adunare P.R.M.Organizaţia de cartier

M ă n ăştu r , a Partidului România Mare invită, în ziua.de 16.07.1997 orele 18,00 - la Şcoala generală nr. 17, pe toţi membrii ?i simpatizanţii partidului b ( adunarea generală de cartia

(V ) marţi, 15 iulie 1997 ARTĂ-CULTURĂ d e C 0M J 1Duminică, “S3 iuiie, ia Mărise/ - Fîntinele

•m

• " S s ® a / ă , i a n c u i e , dl sin d ru e rs / S c © s / s d i n m & r m m t a c u m / S ă - i v e z i p e m o ţ i i t ă i , f r a t e , / C u m s e z b a t p e n t r u d r e p t a t e " *

JS*'

l i

Im ortalizînd în piatră cuvintele eroului naţional, rostite la 1848 - “Sau punem pum nul în pieptul fu r tu n ii sau p ie r im " - Crucea Iancului străjuieşte ca u n stindard platoul Mărişel -■< Fîntinele; este acesta un loc care, precum multe altele din Apuseni, păstrează vie flacăra arzindă a focultii de dor de ţară, de senin, de libertate. Duminică, 13 iulie 1997, la Crucea Iancului a avut loc cea de a XXVIII-a ediţie a serbării popularetradiţionale, ce a marcat împlinirea a 148 de ani de la luptele moţilor conduşi de falnicul moţ din Vidra de Sus, “Craiul munţilor” - AVRAM IANCU -, cel mai de seamă dintre conducătorii revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania. în afara acţiunilor sale, ca tribun al moţilor, reprezentant de frunte al naţiunii, organizator şi conducător al rezistenţei armate pentru apărarea fiinţei naţionale şi a drepturilor ameninţate, însăşi revoluţia din Transilvania nu poate f i înţeleasă.

Au asistat la manifestare: senatorul PUNR Costică Ciurtin,

domnii: Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj- Napoca, viceprimarul

v Nicolae Ruja, ing. Petru Litan - vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, ec. Dumitru Onaca - preşedintele Comisiei cultură a Consiliului Judeţean, prof. univ. dr: loan Teodor Stan - preşedintele Societăţii > Cultural-Patriotice “Avram Iancu” din România, secretarul general al acesteia, col (r) Vasile Cristea, ing. Toma Prida - preşedintele filialei Cluj a Societăţii şi Marius Trif - preşedinte executiv al aceleiaşi filiale, vicepre­şedinţii ' Societăţii şi pre­şedinţi de filiale, primarii comunelor Mărişel, Beliş, Borşa, Aghireş, Horea, alţi invitaţi.

în ciuda vremii, ce s-a arătat potrivnică încă de dimineaţă, români din cele patru zări, în mare parte moţi, au venit asemeni petelor conduse odinioară de Pelaghia Roşu, de tribunii lui Iancu sau de Craiul însuşi: s-a oficiat un Te Deum de către părinţii: paroh Andrei Şortan din Mărişel, pc. loan Bodea din Gîrbou, pc. Viorel Toader din Rîsca s i ,

Marius Andrei Şortan din Boian (Sâlaj);’ a urmat evocarea figurilor legendare ale lui Avram Iancu, Pelaghia Roşu şi a celorlalţi tribuni în alocuţiunile rostite de: prof. Nicolae Şteiu, din Huedin, cu marcarea momentelor luptelor din 5-6 iulie 1849; prof. loan Mariş, primarul comunei Mărişel, care a ţinut să mulţumească tuturor celor care au sprijinit organizarea serbării populare; prof. univ. dr.I. T. Stan, cu un discurs incendjar, în cuprinsul căruia a înfierat actuala guvernare care “a dat ţara înapoi”, exprimînd nemulţumirea Societăţii “Avram Iancu” faţă de felul în care decurg lucrurile în această ţară, stare de fapt ce a culminat cu “ruşinoasa înfrîngere pe care am înregistrat-o prin neintrarea în NATO. Ne pare rău că primul ministru e moţ”, a mai spus dl Stan; col (r) Vasile Cristea, cu prezentarea unui moment din viaţa a doi rivali celebri: Avram Iancu şi Vasvâri Pâl: “Cînd a ajuns la F întînele, Vasvâri a exclamat: Ce locuri admirabile. Aici

parcă eşti mai aproape de Dumnezeu. Dacă aş fi un englez bogat, aş lăsa ca, după moarte, aici să mă înm orm în- tezel”... La 6 iulie 1849, la Fîntînele s-a dat lupta între Vasvâri şi tribunul Corcheş. 'în treag a legiune a lui Vasvâri a fo s t nim icită. Ârme, tunuri, 100 de boi şi altele au căzut în mîna moţilor. Vasvâri însuşi a luptat în fruntea legiunii sale, cu un cura] rar. Deşi grav rănit, lupta în fruntea o ş tii sale îndemnînd-o ’la atac.' La urmă, a căzut de pe cal, lovit mortal de lancea lui Todor Gavrilă. Astfel i s-a împlinit dorinţa de a fi înmormîntat la’ Fîntî- nele”; prof. Costică Ciurtin, senator PUNR: primit cu aplauze, domnia sa a anunţat că a fost aprobată,- ’la: iniţiativa PUNR, acordarea carne­telor de moţ!; primarul Gheorghe Funar - care a sugerat locuitorilor din Apuseni sâ retragă actualului prim-ministru titlul de moţ, pentru concesiile făcute la pre­siunile minorităţii maghiare privind conţinutul Legii administraţiei locale şi al Legii învăţămîntului.

Referitor la inscripţionarea bilingvă, dl primar Funar a decretat: “Fiţi liniştiţi, pentru că la Cluj-Napoca nu veţi vedea aşa ceva!”; în finalul adunării, a cărei desfăşurare a fost pusă la grea încercare de rafalele de ploaie, dl I.T. Stan a • înmînat primarului din Mărişel, foarte inimosului şi generosului organizator âl serbării de la Mărişel-

■ Fîntînele, prof. loan ; Mariş, o Diplom ă de onoare din partea Socie-. tăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu”. ,

Revenim cu sublinierea; că ploaia a zădărnicit multe din iniţiativele orga­nizatorilor, din planurile turiştilor veniţi în număr mare spre a se relaxa şi respira aerul tare de la munte. Cu toate acestea, cei care s-au încumetaţ pe cărările Apusenilor au suportat cu stoicism răzbunarea 1 norilor, delectîndu-se cu prea scurtele reprize muzical- coregrafice dintre averse, susţinute cu mult suflet de către: soliştii vocali Georgeta Fârtală-Florea, Grigore Lese, Dumitru Sopon, Mariana Morcan, Maria Dan; ansamblurile

folclorice “Someşul- Napoca” al Şcolii de Arte din Cluj, condus de prof. dr. Zamfir Dejeu, “Doiha Clujului” al Casei Municipale de Cultură " Cluj-Napoca,, sub conducerea prof. loan Avram, formaţia mică a Clubului Copiilor din Huedin - instruită de prof. loan Bota şi Viorica Abrudan, cu, solistele Anişoara Giurgiu din Rîşca şi - Ioana Bota din Huedin, formaţia Căminului cultural din Ciucea,;, pregătită de Radu Lăcătuş.

Cuvintelor lui Iancu: “U itaţi-vă pe cîmp, rom ânilor, sîntem m ulţi şi ta ri, că Dumnezeu e cu noi” le-am asociat,şi noi cei prezenţi duminică la Fîntînele, sentimentul că moţii nu şi-âu uitat eroul care şi-a pus sabia vitează în folosul neamului, aducîndu-se pe sine drept jertfă curată şi fără de prihană în calea nemuririi.

M ichaela BOCU Foto: I. PETCU

a Momente de reculegere la slujba de pomenire de la Crucea Iancului: preoţi, oficiali şi public închinîndu-se pe pămîntul ce poartă urmele paşilor lui Iancu. “Pe drumul carelor de munte/ Duşmanii cad, la Fîntînele.../ Cu sînge cremenea-i stropită/ Nici ploile nu vor s-o spele". ^ în timpul evocării istorice: la microfon primarul comunei Mărişel, prof. loan Mariş. Q Fotografie de album: participanţi la ediţia 1997 a serbării populare Avram Iancu: între mai mulţi, primarul Clujului, dl Gheorghe Funar, prof. univ. dr. I.T. Stan - preşedintele Societăţii Cultural-Patriotice "Avram Iancu" din România, col. (r) Vasile Cristea - secretar general, vicepreşedinţi şi membri ai Societăţii, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, soliştii vocali Georgeta Fârtală-Florea (membră în Consiliul Naţional al Societăţii) şi Dumitru Sopon - Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, membri ai Departamentului de tineret al Societăţii

ADEVARULde cam OMUL Şl SOCIETATEA marţi, 15 iulie 1997 UDouă baze sportive s-au asociat cu C.L. Cluj-Napoca

S.C.Telinofrig vrea să construiască patinoar în Parcul RozelorDupă vizita de documentare,

la opt din cele 11 baze sportive, consilierii s-au pus pe treabă şi au început să ia decizii pentru fiecare bază în parte. Schimbul de opinii, a fost la acea VTeme mai relaxat, ţinînd cont că era excursic şi se servea cîte un pahar... în şedinţa de joi, tonul dezbaterii a fost ridicat Cîţiva dintre consilieri (patru) sînt reprezentanţi ai unor societăţi care deţin baze sportive. Poate mai „abitir” ca altădată, s-a făcut auzit glasul liberalului Deac: „Să nu fim haiduci şi să luăm cu japca bazele sportive!” Primele trei baze sportive luate în discuţie au fost cele ale TCI Contractor General SA, S.C. Unirea SA şi S.C. Tehnoftig. în referatul prezentat de executivul Primăriei, se face un scuit istoric al fiecărei baze. A lături de proiectele de hotărîri pentru cele

trei baze sportive, mai figura şi cererea F.C. „U” de aprobare a desfăşurării antrenamentelor, gratuit, pe terenurile în cauză. Consilierii au fost de acord, în principiu. La fiecare bază sportivă fotbaliştii vor avea acces pe teren, după încheierea unui p rotocol între aceştia şi administratorii bazei, avizat deC.L. ■ . ■ •

Referitor la caracterul privat al bazelor, consilierul PUNR Ionel Vitoc a insistat ca acesta să dispară, iar accesul clujenilor la acestea să fie deschis. în acest sens, hotărîrile de asociere cu bazele sportive vor fi completate cu un articol ce pennite accesul copiilor, la tarife reduse. De asemenea, pentru competiţiile' sportive de masă (şcolare sau între diverse instituţii) va fi facilitat accesul în aceste baze. Asocierea C.L. cu bazele

sportive este pe 25 de ani.TCI a cerut ca terenul unde

este amenajată baza sportivă din Gruia, cu o suprafaţă de 32.230 mp, să le fie concesionată. Ulterior, au admis, în scris, varianta de asociere. Zis şi făcut, în termenii prezentaţi mai sus, asocierea s-a parafat Cu cîntec a fost cea de-a doua asociere, cu SC Unirea SA, deoarece în proiectul iniţial apărea (dintr-o greşeală de redactare) o altă societate, SC Carbochim SA. Ioan Lupaş, consilier MER, a protestat pentru „tupeul” executivului care şi-a permis să iniţieze un proiect prin care proprietatea unuia era atribuită altuia. Cerindu-şi scuze pentru greşelile subalternilor, primarul a făcut modificarea de rigoare. Apoi, hotărîrea a fost acceptată şi votată. Cea de-a treia bază vizată pentru asociere a fost

Parcul Rozelor. Peuneristul Ilie Cântă, care este şi directorul SC Tehnofng (administratorul bazei „roze”), a ţinut să-şi convingă colegii să opteze pentru... concesionare, nu asociere. Argumentul forte l-a constituit amenajarea, aici, a unui patinoar, investiţie importantă pe care nu. o poate faee decît atunci cînd va avea siguranţa asupra terenului. „Proiectul îl avem de mai mult timp, dar l-am lăsat baltă din diferite; considerente: nu exista certitudinea păstrării parcului şi nu aveam suficienţi bani pentru investiţie. Pînă acum, am cumpărat şi am vîndut de două ori ţevile necesare”, ne-a declarat dl Cântă. Amînat joi, este posibil ca proiectul pentru Parcul Rozelor să fie reluat astăzi, pentru o concesionare directă.

Luminiţa PURDEA

în t î ln i r ec u n re s aDuminică a avut loc, la

Predeal, din iniţiativa Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, o întîlnire între reprezentanţi ai Ministerului Apelor, Pădurilo r, şi Protecţiei Mediului, în frunte cu ministrul Ion Oltean, şi ziarişti din Bucureşti şi şase judeţe. S-a făcut o trecere în revistă a problematicii protecţiei mediului în viziunea noii echipe ministeriale şi s-au oferit răspunsuri numeroaselor întrebări puse de ziarişti. Totodată, Fundaţia ”Pro Silva”, înfiinţată în 1996, a acordat premii pentru 15 ziarişti caie s-au remarcat prin preocupări publicistice pentru protejarea mediului. Vom reveni.

Cartea de vizită a Litoralului românesc: murdăria, Stau şi mă întreb în care staţiune

de pe Litoralul românesc îşi va petrece concediul de vară ministrul Turismului Akos Birtalan. Cred că " am găsit şi răspunsul -Neptun. Singura, repet singura, staţiune ce întruneşte toate atributele unei staţiuni model. Ar fi şi o explicaţie: Neptun este staţiune de protocol, nu de azi, nu de ieri. în rest..

Pentru turismul românesc a trecut de foarte mult timp vremea laudelor şi a “măreţelor realizări şi împliniri”. Iar Litoralul nostru este o mostră vie a ceea ce înseamnă în prezent, departe de laude şi bune

.intenţii de privatizare, murdăria, uzura morală şi fizică, decrepitudinea. Faţă de anul trecut, cu toate promisiunile, nimic, dar nimic, NU s-a schimbat pe

. Litoralul românesc, situaţie pe larg mediatizată de presa conştănţeană sau naţională. Începînd de la Constanţa, trecînd prin Mamaia,

Eforie Nord, Eforie Sud, Saturn, Venus, Techirghiol. Cu exemplificări elocvente...

Mamaia, este clar pentru oricine, nu mai este ceea ce a fost Frumoasele fintîni arteziene au devenit veritabile bălţi, rai al mătăsii broaştei, ţînţarilor, gunoaielor, fecalelor, rai al infecţiei veritabile. Staţiunea în sine este depozit de gunoaie. Pe plajă, din şapte puncte sanitare este deschis doar unul (!). La Costineşti s-a luat o decizie demnă de Cartea Recordurilor. Plaja fiind lipsită de grupuri sanitare, turiştilor li se înmînează pungi de plastic pentru a-şi satisface nevoile. Unicat în analele româneşti! în hotelurile Eforiei Sud apa, caldă sau rece, nu ajunge la nivelele superioare. In cele din Eforie Nord sînt mari probleme cu apa caldă. Urmarea nu este greu de ghicit - o parte din turiştii germani au părăsit staţiunea,

ameninţînd cu darea în judecată a conducerilor hotelurilor. Techirghioliil prezintă un mal al ghiolului într-o stare deplorabilă. Constanţa, este mai bine să nu fie povestită, murdăria fiind şi aici suverană.

Ce aduce nou 1997 pe Litoralul românesc? în primul rînd preţurile mari. Nejustificate raportat la condiţiile oferite. în al doilea rînd,o mai puternică reţea de tip rrom, care controlează absolut totul: jocuri de noroc, schimb valutar, vendete, furturi, prostituţie, droguri, vînzări.O lume interlopă tot mai greu de controlat în al treilea rînd, cu toate statisticile - lume puţină, internă şi externă deopotrivă.

Iată deci o carte de vizită deloc. impresionantă. Supărătoare, jignitoare. Cît timp? Greu, foarte greu de dat un răspuns.

Demostene SOFRON

sp un d enrcttt to n lorCe înseamnă: “Nedemnitate, incapacitate

sau decădere”?- în perioada tranziţiei,

remarcă cititorii “Adevărului de Cluj” S.A., P.E. şi T.I., există foarte mulţi condamnaţi pentru înşelăciune, fals, uz de fals, evaziune fiscală etc. Ce se întîmplă cu aceşti infiactori, după executarea piedepselor privative de libertate? Portretul lor moral rămîne'acelaşi?.

- Nu trebuie să se confunde pedepsele privative sau restrictive de drepturi, care sînt statornicite ca atare de Codul penal, cu anumite consecinţe care pot decurge din faptul că. cineva a suferit o condamnare. Aceste consecinţe, care pot consta tot într-o pierdere sau restrîngere de drepturi, nu sînt prevăzute de legea penală ca pedepse şi nu sînt aplicate de judecători prin hotărîrea de condamnare. Din acest motiv, astfel de pierderi sau restrîngeri de drepturreapătă denumirea de NEDEMNITĂTI, INCAPA­CITĂŢI sau DECĂDERI extrapenale, fiindcă nu funcţionează ca pedepse şi nici ca măsuri de luptă împotriva criminalităţii. Acestea apără de fapt interesele publice. Cele mai multe din ele sînt prevăzute de legile organice ale diferitelor coipuri constituite sau instituţii publice, în care se precizează cine nu sînt demni de a pătrunde sau de a rămîne în corpurile sau instituţiile respective. De exemplu legea de organizare judecătorească, legea avocaţilor, Statutul funcţionarilor publici, prevăd că cei care aii suferit condamnări pentru anumite fapte nu mai pot rămîne în magistratură, barou, servicii publice etc. Pentru a fi bine înţeleşi, arătăm că pedepsele accesorii durează numai pe timpul cît se execută pedeapsa principală, iar pedepsele complementare sînt temporare, pentru că judecătorii le fixează

durata. ; Dimpotrivă,' nedemnitâţile, incapacităţile si

decăderile care derivi dii condamnarea penală nu încetează decît prin reabilitare. Aşadar, chiar după ce s-au stins pedepsele privative de drepturi, condamnatul va fi lipsit deplinătatea drepturilor, din caua acestor consecinţe ce decurg din situaţia Iui de fost condamnat Este vorba, aşa cum se exprimi un jurist francez de o pată morali care dăinuie multă vreme şi de care condamnatul greii sc descotoroseşte.

Cititorul S.A. vrea să ştie care este deosebirea între amenda penală şi amenda fiscală?

- După o părere, toate aceste amenzi nu sînt pedepse, ci sancţiuni civile, fiindcă, ii principiu, ele reprezintă o dezdăunare cauzată fiscului, deci Statului. După o altă părere, amenzile fiscale au caracter mis sînt şi pedepse şi sancţiuni civile După o a treia părere, amenzii fiscale sînt pedepse propriu zise. dar pedepse care aparţin unu drept penal special, construit a disciplinat pe baza unor element de criminalitate specifici Concluzii ' care s-a ajuns este

.. următoarea: tot ce reprezintă puii reparaţiuiic este sancţiune civili Tot ce trece peste ideea de exacţi reparaţiune este pedeapsă Ori de cît ori, în materie de amenzi fiscale, legea specială nu rezolvi expres 6 situaţie, pentru soluţionarea acelei situaţii se va recurge la regulile de drept coimi din codul penal," iar nu Ia cele din dreptul civil Să nu se uite că sancţiunile penale din codul penal sînt sancţiuni de drept comun ” lege ordinară), aşa îneît este permis oricînd legiuitorului ca, fc cîmpul altor ramuri speciale, organizeze o represiune specială,' adecvată necesităţilor represive specifice materiei Jurist, Ion GHERCIOIU

U .N .S .R . prim eşte dosare de la p erd an ţii "C aritas”Uniunea Naţională pentru Salvarea României, cîştigătoare a procesului

"Garitas”, informează păgubiţii de la această escrocherie că se primesc zilnic, între orele 9 şi 19, dosare cu copii xerox de pe chitanţe de la cei care doresc să fie susţinuţi în vederea recuperării banilor de Ia "Caritas” în Cluj-Napoca, pe strada Paris nr. 6, telefon 139120. (Comunicat al U.N.S.R., semnat de preşedintele Ananie Cioca).

N.R. Prezent in redacţie, ieri, A. Cioca, preşedintele UNSR, a ţinut să sublinieze faptul că este, împreună cu asociaţia pe care o conduce, singurul cîştigător al procesului de .Ia Tribunalul Judeţean Braşov. Cioca doreşte să-şi fortifice poziţia uniunii şi să se delimiteze de alte asociaţii carc, afirmă preşedintele UNSR, tind să-şi însuşească meritele asociaţiei ctitorită de A. Cioca.

R e î n f i i n ţ a r e a j u d e ţ u l u i S o m e ş , o s p e r a n ţ ă !La 6 septembrie 1950, judeţul

Someş a fost desfiinţat. Sub forma raionului Dej, o bună parte din el a supravieţuit pînă în 1968, cînd, urmare a reformei administrativ teritoriale, a intrat în componenţa judeţelor Bistriţa- Năsăud, Cluj, Sălaj şi Maramureş, deşi, la vremea respectivă, s-a cerut autorităţilor centrale refacerea lui.

Evenimentele din decembrie 1989 au stîmit, încă o dată, speranţa în posibilitatea refacerii judeţului. La 22 ianuarie s-a constituit un grup de iniţiativă care şi-a propus să elaboreze un memoriu prin care să demon­streze oportunitatea reînfiinţării judeţului. Iniţiativa a fost prciua- tă de CPUN Dej şi a antrenat un mare număr de susţinători. S-a hiat legătura cu personalităţi, grupuri dc acţiune şi autorităţi din localităţile care au aparţinut fostului judeţ Someş, spre care

au fost difuzate harta judeţului, ediţia 1945 şi Apelul dejenflor - chemare la mitingul organizat la 25 februarie 1990.

La 7 mai 1990, împuterniciţi ai fostelor judeţe: Fălciu, Maramureşul istoric, Tîmava Mică, Tîmava Mare, Roman, Muscel, Rădăuţi, Romanaţi, Severin şi Tecuci, întruniţi la Cîmpulung- Muscel, au creat Liga Naţională a judeţelor abuziv desfiinţate în timpul dictaturii comuniste care, prin adresa nr. 4307/16 mai, emisă de Primăria Cîmpuhmg-Muscel, a contactat şi grupul de iniţiativă dejean. La 2 iunie, a fost înteme­iată “Asociaţia pentru reîn­fiinţarea judeţului Someş”. Asociaţia funcţionează pc baza holărîrii Judecătoriei Dej, dosar 74/ P.1./1990 din 28 iunie şi este afiliată Ligii Naţionale.

De şapte ani, Liga şi Asociaţia militează pentru realizarea unei noi împărţiri teritorial-administrativc.

De fiecare dată, reprezentanţii asociaţiei dejene s-au aflat la consfătuirile organizate la: Cîmpulung-Muscel, Lugoj, Blaj, Sighişoara, Roman, Tecuci etc. De fiecare dată, discuţiile au evidenţiat existenţa consensului asupra necesităţii reorganizării teritoriale. Comisia parlamentară pentru administraţie, urbanism şi amenajarea teritoriului a ajuns la aceeaşi concluzie: reforma este necesară şi pentru realizarea ei este nevoie de promovarea unui proiect de lege in Parlament şi de implicarea specialiştilor în domeniu.

La cea de a 55-a întrunire a Ligii, desfăşurată anul acesta (5-6 iulie) la Rădăuţi, din partea Asociaţiei dejene a participat dl Prof. Emil Lazăr, directorul Muzeului municipal Dej. Principalul punct al ordinii de zi l-a constituit problema acceptării de către Ligă a unui Referendum

Naţional pentru' cele 20 de judeţe propuse spre reînfiinţare. Prin votul majorităţii, Liga i respins ideea rcfercndum-ulni propus de Guvern (reprezental prin dl Dragoş Tănăsoiu), propunînd organizarea de referendum-uri locale, în care si fie implicate localităţile şi comunităţile ce tind spre reînfiinţarea fostelor judeţe. Dc altfel, Liga consideră inutil» ideea referendum-ului întrucî Constituţia României prevede d o reorganizare teritorială se face pe baza unei legi.• Senatorii şi deputaţii prezenţi Ia consfătuire s-au angajat si sprijine cauza Ligii. Urmâtoaia întîlnire urmează să aibă loc ţ Lugoj. Şi cine ştie, p o a te ci susţinătorii ideii re în f iin ţă r i: judeţului Someş vor avea pai* de ceva mai mult decît o simplisperanţă............

Magdalena VAID

■ Dejul este menţionat în documente, pentru prima dată

1214, dar arc o existenţă certă mult mai veche.

■ Timp dc 774 de ani - potrivit documentelor - Dejul a fost reşedinţă dc judeţ (comitat, prcfcctură, cerc).

■ Rackotzeştii, principi ai Transilvaniei în secolul al XVII-lea, au avut la Dej o reşedinţă aflată pe locul actualului bloc CFR şi cinematograf “Arta”.

■ între prefecţii judeţului s-au catedrei dc limba română de la 1926 şi ir -iugurat la 1 febmar- numărat oameni de marc cultură: Universitatea din Cluj au fost 1927 ca r : ,lion al Şcolii lik' Torma Karol (epigrafist), Guilelm Grigore Silaşi din Beclean şi de pictura înfiinţată la Dej Sorban, compozitor, Aurel Paul Moldovan Gherghcli din Gherla. 1 ■ Pe cursul mijloci11

■ Prototipul profesorului Someşului, dc la Jibou, exi Marius Chicoş Rostogan, eroul numeroase “mori de mal cîlorva din schiţele lui I. L. * şi “mori cu alvan”. Roata nK' Caragiale a fost Vasile Grigore era astfel construită îneît si * Borgovan (1850-1923) din Cornivcşti, pedagog de mare valoare trecut in România Ia cererea lui A. I.-Odobescu.

■ Actualul sediu al Clubului Sportiv Şcolar a fost construit în

CU♦ a

« I

I

C

♦ i

CP(c

Bănuţ, scriitor.■ Pe teritoriul judeţului au

funcţionat trei episcopii: una ortodoxă la. Vad în secolele XVI- XVII, una armcanăla Gherla, dc la înccputul secolului XVII şi una greco-catolică la Gherla din a doua jumătate a secolului XIX pînă prin anii '30.

poată rid ica în timpul manţ v în tu ri şi coborî în funcţie ■- n ivelu l apei. O astfel de sc m ai a flă la Cîţcău.

Prof. Augus’1;PĂDU REA

marţi, 15 iulie 1997 P L H S L f!d T A J T £ a u j 'NApwA:,“n v“ eri* i6!s ® ,®w 4>,e &xi^ 7 > suBMDAc^ ATumA:i' luni-vineri 8-16; UVhx 31-4M3-, SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; Jel/faj 21-60-75.

ADEVARULde Clui

V r e i s ă ş t i i d i n a i n t e

întreala?XSli, ci , îl i o ded teie, mis vile. DZifease, moi lit si ien£ fio. este pmn mii tacli riera :oM ntn e vi înra cele teci

c u c i n e

Nimic mai simplu.

Dialog îji oferă posibilitatea de a alege

dinainte dacă vrei sau nu sâ răspunzi

unui apel iniţiat de un alt abonat Dialog.

Prin serviciul de identificare

a sursei apelului, numărul celui care te

sună îţi apare pe ecranul terminalului

pentru ca tu sa hotărăşti dacă vrei sâ preiei

i ^ iiifffiniiii i "—t i t i

convorbirea sau nu.

Iar dacâ nu vrei să vorbeşti, serviciul

nostru de Mesagerie Vocală preia

mesajul care îji este adresat.

Pentru informaţii suplimentare

adreseazâ-te la magazinul Dialog

din Str. Memorandumului nr. 3 J

sau suna la 203.33*33.

S e r v i c i u l G S M p e n t r u t i n e m o b i l r o m

(763994)

M A ACORDăm oM,™ sive REDUCERE

de preţ de {pentru plata integrală

iu

de are. a iuluinîa!

io),de

că! Şlpe De iti!i ucî: ed face

eii t si na ci ci

iii: ai*

(I.U .l-NAPOCA:

DF,I;m iK n iN îi

♦ Piaţa 1848 nr. 1 Tel. 43 7429; Tel/Fax 43 7430♦ Live-ji 63 Tel. 43"444 (Zona Carbochim - Clujana).♦ Str.EcTeodoroiit tir.56 - Tel. 215Q~3♦ Str.A.Iancu nr. 1. - Tel. 253493

L>iR-ăsiţi: PARCHKT, 1>A1.1JX, LACURI, ARACKT, DILUANT.

SC "D O R N A LACTATE" SAproducător de lapte U.H.T.

cu sediul în oraşul Vatra Dornei, str. Republicii nr. 42, jud. Suceava anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi• un post INGINER TEHNOLOG de industria laptelui;• un post INGINER AUTOMATIZĂRI;• un post INGINER ELECTRONIST;Condiţii: cunoaşterea limbii engleze (scris şi citit) şi examenul de stat

®bsolvit cu minim nota 9,00. De asemenea scoate la concurs două posturi de SECRETAR. gCondiţii: cunoştinţe de birotică şi limba engleză (scris şi citit). |Centru posturile de m ai sus se asigură locuinţă de serviciu. Candidaţii vor depune cereri şi curriculum vitae la sediul societăţii pînă la jtâ de 21 iulie 1997.Concursul va avea loc pe data de 25 iulie 1997 la sediul societăţii.

RELAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 03 0/37 .43.20

O R G Ă N I Z E A Z A

«concurs c le io d m ite r e tî n p e r io a d e i 25-26 iu lie 1997

la următoarele facultăţi:1. Cu sediul în Baia Mare. B-dul Unirii nr.13. telefon 062/437180.

v - fax: 062/430518• Facuitatea de Management, învăţămînt de zi şi fară frecvenţă

• Facultatea de Drept, învăţămînt de zi şi fară frecvenţă• Facultatea de Educaţie Fizică şi Management în Sport,

: învăţămînt de zi

2. Cu sediul în Clui-Napoca. B-dul 21 Decembrie nr.131.telefon 064/411143. fax: 064/411170

• Facultatea de Management, învăţămînt de zi şi fară frecvenţă

înscrierile se. fac în perioada 15-23.07.1997 (pentru Facultatea de Educaţie Fizică şi Management în Sport între 11-18.07.1997) la secretariate.

Candidaţii clujeni sau cei din localităţile apropiate care optează pentru facultăţile din Baia Mare se pot înscrie la concurs şi la sediul din Cluj- Napoca al Universităţii "Bogdan Vodă”. ,

Informaţii suplimentare la telefoanele menţionate mai sus.

\ j 3 0 3 9 2 ) _________ RECTORATUL^

Pentru a vă asigura în tontinuare ua abonament la ziarul A D E V A R U Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. fto Clu||

marţi, <5 iulie 1997 (jjADEVĂRULde Ciul PUBLICITATE CIXJ-N.Vim\\.luni-\ineri 8-16,siml>jta 9-14,IcL fax 19-7^,SlMlRJ-nAniUlRin

luni-vineri 8-16; tel/fai 31-43-23; SUBREDACftA DEJ: luni-vmen 8-16; (d/la i 21-60-7?

^ D E M O k

£ : L , * 4

"\ «

- N A P O C A

17 iulie 1997Baza sportivă ”RECORD”

Str.Galatinr.26

Se prezintă colecţiile

T O A M N Ă - i a r n Ă ’ 9 7 P R!M AVARĂ-VARĂ ’ 9 S

saM urm ovAR E M O R C I | R U T I E R Şcu'sarcina'utilă'între 0,'3^t;5 tor

REM0 300 REM0 500REM01000 REMQT1500

E M O R C I j f A G R IC O L E^cii sarciha'iîtilă între'1 *5V4:torie

Aveţi probleme financiare?

Dorit io soluţie9 0

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE

U S t r l N a p o c a n r . l 6 | |

T e l e f o n / F a x ^ 1 9 7 3 Q «

OFERTA DE SE R V IC IURegionala de Exploatarea

Conductelor Magistrale Gaze Naturale Cluj-Napoca

cu sediul în Cluj-Napoca, str.Crişului nr. 12, telefon 414625,

angajează pc perioadă determinată (cca. 2 ani) 1

IN G IN E R D E SIST EM ^Condiţii:- studii de specialitate de informatică,

automatizări sau calculatoare;- domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca; -în curriculum vitae sâ se precizeze sisteme de

operare inclusiv reţele de calculatoare precum .fi limbaje de programare cunoscute.

Cererile însoţite de curriculum vitae şi copia după actul de studii vo fi depuse la secretariatul unităţii, pînă cel tîrziu la data de 4 august 1997.

TEHNOUTLL SA GALAŢIsiderurgice fabricate de SIDEX SA GALAŢI:

•Tablă neagră -Tablă zlncată -Tablă decapată -Tfcblă capeţi

la cel mai mic adaos comercialContactaţi-ne şi nu veţi regreta!

Td.036/470927;Fax.036/460627 Mobil 094/616472

ONORATA CLIENTELA scMACROGROU

vă aşteaptă lanoul punct

de schim b valuta.!deschis pe str. Gh.Dojt Inr. 12 în incinta magazirrjt "SPORTUL”. Oferta noastă servicii prompte şi cursuri fs schimb promoponale.

Telefon 197660 l®1

C onsiliu l de A dm inistraţie al

SC TR ANSITNA CLUJ SAconvoacă, în dată de 26.07.1997, ora 10, la

sediul societăţii din Cluj-Napoca, str.Horea nr.7,Adunarea Generală Extraordinară

a Acţionarilorcu următoarea ordine de zi:1. Prezentareabilanţului contabil la30.06.1997

şi o analiză comparativă cubilanţul la 31.03.1997.2. Aprobarea divizării societăţii.3. Prezentarea situaţiei realizării exportului pe

primele 6 luni ale anului. ' ! c4.Diverse. c

Informaţii Iatelefon064/i13:28.48/181n

R E M 0 1500 REMO 2500 R.A.B. 4 |

|Satu-Mare,str.Fagului 35, tel.061/743645, fax 061/761565.1 S C M E R K S R LAngajează

T e le fo n 4 1 - 3 1 - 6 4 .

S C m A K S M S AHuedin

Strada Ompului nr.2, judeţul Cluj §

organizează LICITAŢIEîn data de 31 iulie 1997 şi în continuare în

fiecare joi, în vederea închirierii de spaţii comerciale: şi pentru birouri la sediu şi la autogară.

De asemeni vinde dube, şasiuri şi alte piese rezultate din dezmembrări auto.

R elaţii la telefon 251465.

B A N C A A G R IC O L A G h e rlaorganizează L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă ,

pentru vînzarea bunurilor, proprietatea SC ”PRODFURAJ” SA Iclod.

♦ autobene - -3 bucăţi;♦ autoturism ARO 244;♦ autoturism A R 0 10;♦ ifron , -2 bucăţi;

- ♦ tractor U650, remorci;♦ excavator;♦ transportoare: mobife, cu racleţi, pneumatice etc.;♦ locomotivă LDH 450 CP; ;♦ autodubă HC 41; S♦ electrocompresoare - 2 bucăţi; J♦ utilaje şi instalaţii de morărit (mori, batoze, porumb,

valţuri, separatoare, selectoare)♦ motopompă;♦ aparatură de birou (telefax, televizor Royal,

calculator PC-486, frigider);♦ porcine-toate categoriile de vîrstă -1.200 capete.LICITAŢIA va avea locîn fiecare zi de joi a săptămînii,

ora 11, în localitatea Iclod, str.Gării nr.417. '^ ^ B E L A J l l :L A ^ E L B F O N j2 4 -1 5-^

Administratorul SC T.G.M. SA Cluj-Napoc

convoacăAdunarea Generală a Acţionarilorpentru data de 30.07.1997 ora 13 laşedii

societăţii, str.Beiuşului nr.72, sala 'di şedinţe, cu următoarea ordine de zi:

1. Raportul administratorului;2. Raportul comisiei de cenzori;3. Discutarea bilanţului

pe semestrul 1195 4. Diverse; Pentru participarea la AGA, acţionarii s|j

pot mandata.în acest sens, vă invităm la biroul personf

al societăţii pentru â ridica procurii necesare şi pentru a consulta materialefc anexe ale ordinei de zi. m

SC AGROCOMSUIN SA Bonţidacu sediul în comuna Bonţida nr. 834, judeţul Chij

organizează UCITATIE PUBLICĂ DESCHISĂf

cu oferte închise în plicuri sigilate, în data de 5 august 1997, ora 10.

Obiectul licitaţiei: achiziţie şi montaj centrai termică automată pentru încălzire clădii administrative, cu apă caldă, pe combustib lichid sau motorină, capacitate 250 KW.

Depunerea ofertelor se va face pînă la dat de 31 iulie 1997, ora 15, la sediul societăţii.

C aietu l de sarc in i şi informat suplimentare se pot obţine la sediul sociefâ şi la telefon 064/432658. int. 140, sau 16:1 biroul mecano-energetic, investiţii. (764ot

ft

* Licitaţie publică *

T r ib u n a lu l C lu jVinde la LICITAŢIE PUBLICĂ,

prin serviciul executori judecătoreşti în data d£ 21.07.1997, oră 9, cam.10:

1. teren de 7140 mp., cu 4 grajduri (nr. 1-4) situai localitatea Macău, jud.Cluj, la preţ de strigare 154.000.000 lei. , : '

2. autoturism Renault Turbo D25, an de fabric 1984, de culoare albastru-metalizat, în stare foarte bc la preţ de strigare de 18.000.000 lei.

3. utilaje dc panificaţie constînd în:- cuptor cu convecţie;- cuptor patiserie '-malaxor / .- minidivizor aluat- cărucior

• - tăvila preţ de strigare de 47.230.000 lei/total. Licitaţia va avea loc la camera 10 a T r ib u n a lu lu i C

(Executori judecătoreşti)Inform aţii ta te lefon 190724, zilnic

în tre ore le 14-16. _

< r { „ l i a I 0 0 7 J O t i S f i M S * S T A T E ? (l.I'J-NVr(X'A:lunM inm8-I6;«îmbala9-14ilcl'faiI9-7J-(M ;M .imHl)\(*|I\Tl-KI)V Î B j D I E ^ A R U B _w r p , 1 3 1 U 1 IC 1 y y / r U l P i r / L l i / f / l . luni-vineri 8-16; lel/&i 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri >-16; tel/fai 21-60-75. C b € ? C B I J J

angajeazăCOMERCIALII)!

Condiţii: -vîrstă maximă 30 ani;- experienţă în domeniu;- posesor carnet conducere; \

. - persoană dinamică, plăcută : j

Oferim sa lariu fix + com is io n în funcţie d e realizăriPrezentaţi CV la adresa: Cluj-Napoca,

str.luliu Moldovan nr.4 sau la tel/fax 191309.

SC NAPOMAR SAB-dul Muncii nr.l4 Cluj-Napoca

ANGAJEAZĂ IMEDIAT♦ 15 strungari♦ 5 frezori♦ 5 bohrwerkişti S♦ 2 sudori ^ . -♦ 2 electricieni întreţinere maşini unelte

Informaţii suplimentare la Compartimentul Personal, telefon 415021 interior 183.

• Vînd linie second hand import • închiriez rochii de mireasă pentru carmangerie. Tel. 13-92-39. import modele unicate. TeL 18-80- (559940) - - . , 96 (559854)

• Vînd tractor U650, remorcă şi plug, convenabil TeL 41-60-24; (559655)

• Vînd combină de recoltat păioase Clas Europa. Tel 15- 68-37. (589908)• Vînd centrală termică Beretta,

nouă. tel 18-93-68 după ora 16. (589929)

S.C. ONESTO S.R.L.CASĂ DE AMANET

în incinta Restaurantului = *Fetiţele Vieneze”, \

str. Memorandumului nr. . 13 Tel. 19-59-66

VINZARICUMPĂRĂRI

• Societate comercială cumpără vite, porci vii şi miere de albine. TeL 13-03-92 orele 9-16. (559798)

* Vînd instalaţie completă pentru fabricat aracet, cu omologare. Tel 24-13-03. (589791) .

• SC Ina Comimpex SRL, str. Şiretului nr. 8, tel 15-15- 77, vinde: prafuri îngheţată; cornete tip pahar; budincă; frişcă; emulgator; maşini îngheţată cu accesorii de rezervă. (589930)' Vînd spaţiu comercial Mărăşti.

Informaţii te l 4142-27. (559902)• Vînd SRL 1996. Tel 17-82-31.

;5S9958)• Vînd teren pentru construcţii

2000 mp Mănăştur. Tel. 12-70-88. 059835) v , ' , . ■ - . „

V înd teren în Colonia Manei. TeL 41-18-50. (559880)• Cumpăr cîmp sau pădure fag

înjurai Gilăului pe o suprafaţă de 5-6 hectare:' Tel. 064/19-47-24. (559894) :• Vînd livadă 1081 bucăţi meri,

26 ari la Viile Dejului, posibilităţi constructie, pret convenabil. Tel. 16-68-57. (559928)

• Vînd 1000 mp teren pe varianta Mănăstur-Zorilor. Tel 19- 15-63. (58989Î)

• Vînd teren 500 mp în zona centrală. Telefon 16-96-05. (589949)

• Vînd/schimb teren în Grigorescu, str. Uliului. Tel 018/ 62-79-17. (589975)

* Vînd apartament 3 camere finisat parchetat str. Mehedinţi TeL 17-10-30 după ora 17. (559815)

• Vînd urgent casă 3 camere + grădină în Gruia. TeL 18-85-63 sau 16-75-68. (559862)

* Vînd urgent apartament 4 camere confort I Mărăşti- central. Tel. 41-24-84.(559896)

• Vînd 3 camerc Grigorescu ttaj 8, mobilat, bucătărie Germania, telefon, maşină spălat vase, cuptor microunde, frigider, maşină spălat. Informaţii orele 17-22 teL 18- 11-85; 18-11-28,(559903)

• Vînd apartament 3 camcre confort I parter Grigorescu, zonă deosebită. Mobilierul inclus gratuit. Plata în valută. TeL 18-24-04 (559910) ;

* Vînd casă 4 camere cu grădină în zona Cipariu. TeL 43-13-12. (559938)

• Pentru numai 28.900 DM puteţi deveni proprietarul unui apartament de 2 camere, modern, complet utilat, liniştit (etaj IV, 2 apartamente/ palier), Plopilor (Parc Babeş). Sunaţi acum: tel 42-04-12 sau 092-228-165. Ofertă limitată. (589470)

« Vînd apartament 2 camere lîngă Complexul Minerva, în Mănăştur. Informaţii la teL 12-88-58. (589875)

• Vînd apartament patru camere cartier Mănăştur. TeL 16-76-44. (589885)

• Vînd urgent apartament 3 camere decomandate, gaz, anexe, în Floreşti. Tel 26-52- 33. (589917)

• Vînd casă mică singur m curte, teren, total 160 mp, posibilităţi v extindere, 115.000.000 Tei sau valută, negociabil. Vizibilă str. Brutarilor nr. 13. Tel 18-42- 19 sau 42-53-50. Rog seriozitate. (589921)

• Vînd apartament 3 camere decomandat, P-ţa Cipariu, etaj I, 32 mii USD negociabil. Tel 19-75-82. (589923)

* Vînd apartament 2 camere Gheorgheni, Aleea Bizuşa nr. 6, ap. 9, preţ 20.000 DM. Tel 15-37-40. (589927)

• Vînd apartament 4 camere str. Bucureşti sau schimb cu 2 camere şi diferenţă. Tel 13-12-66. (589937)

• Vînd vilă nouă cu grădină, 120 m de Ia şosea, str. Oaşului nr. 347, foarte convenabil. Tel 13-72-81. (589952)

• Vînd apartament 2 camere *ona Calvaria. Tel. 1Q.4.-Î n (S59&97) U :

; • Vînd apartament 3 camere confort 1 str. A. Vlaicu nr. 13 bl. V3 ap. 32 (559792)

• Vînd apartament 3 camere preţ 95 milioane. Tel. 43-59-79. (559855)

•: Vînd apartament 2 camere str. Horea nr. 67-73. Zilnic orele 8-22 la tel. 13-71-01. (559875)

• Vînd casă mare str. Oaşului nr. 353 (559876)

• Vînd apartament 3 camere finisat str. Bucureşti nr. 70 bl. D17 et. 1 ap. 8 vizibil orele 9-10 tel. 43- 22-82. (559878)

• Vînd apartament 2 camere confort I MărăSti. Tel. 41-18-50.(559881)

• Vînd garsonieră confort mărit Mănăştur. Tel. 16-06-29 orc 17-20.(559882)

• Vînd apartament 3 camere ultrafinisat str. Năsâud. Tel 41-08- 95 (559884)

• Cumpăr apartament 2-3 camcre în Mărăşti-Ghcorgheni: Exclus intermediari. Tel.' 15-18-79., (559886) .

• Vînd casă cu teren la 8 km de Cluj, 20 ari. Tel. 092-254-546. (559901)

• Vînd/schimb casă familială în Cojocna aproape de băi. Cer în schimb apartament 2-3 camere. Ofertă serioasă. Tel. 19-12-05. (559911)

• Vînd 2 camere confort 2, mobilate 62 milioane. Tel. 19-50- 61. (559925); • De vînzare apartament 2 camerc confort cartier Gheorgheni.

'TeL 14-7341. (559931)• Vînd garsonieră str. Cemei nr.

5 ap. 103 vizibilă zilnic ore 17-20 (559941) ;

• Vînd casă mare cu grădină str. Piersicului; schelă metalică zugrav; Ford' Transit. Tel 13-19-85* (589855)

,• Vînd apartament 3 camere, garaj, pivniţă, Zorilor, schimb cu garsonieră+diferentă. Tel 12-3542. (589887)

• Vînd apartament 3 camere cu îmbunătăţiri, garaj, pivniţă, str. Dunării nr. 69, ap. 1. Tel 092-228- 182 (589906)

• Vînd apartament 2 camcre confort 1 Mărăşti, pret negociabil. Tel 14-32-55 orele 9-18. (589909) ; ,• Vînd casă 2 camere, bucătărie, terasă, grădină, singur în curte, str. Războieni nr. 5, preţ 145 milioane negociabil Vizibilă marţi -miercuri, între orele 14-18. (589912)■ • Vînd apartament confort mărit Gheorgheni, str. Alverna, 3 camere, 2 balcoane, 94 mp şi garaj, pentru pretentioşi. Tel 13-01-59. (589938)

.* Vînd casă 3 camere, curte, garaj, grădină, preţ 220 milioane. Str. Mărăsesti nr. 7, tel 13-88-14. (589951)'

• Vînd casă particulară şi 45 ari grădină. Relaţii comuna Măguri Răcătău nr. 8. (5&99S3)

• Vînd garsonieră confort I, preţ informativ 45.000:000 negociabil Str. Negoiu nr. 2, B l ELI, ap. 77 (589960)

• Vînd apartament confort I, 3 camere, etaj II, în zona Nufărul, Oradea, aproape de Băile Felix, 30 mii DM. Tel. 059/41-21-90, Moldovan (589964)

ş i plictiseai

® i ? D . G h « e aitnâa CLUBUL CFR

Cele mai mjcj preţuri,

Cete mai

• Vînd rochie mireasă şi sobă Vesta. Tel. 19-06-09 după ora 20. (559870)

* Vînd căţel Comondor rasă pură, cu pedigree. Tel 059/37- 19-88. (589851)

• > Vînd barcă pneumatică pentru motor de 6 persoane şi Veterok 12 CP. Tel 092-228- 703. (589916)

• Vînd BMW 520i 1986. Zilnic după ora 18 teL15-94- 85. (589919)

• Vînd Dada 13Q0, an 1981, preţ 7 milioane negodabiL Tel 43-57-93 (589941)

• Vînd BMW 520i, an de fabricaţie 1983, neînmatriculat, stare excepţională. TeL 19-3840. (559883) '

• Vînd Skoda 1000 MB reparaţie capitală motor şi tăblărie în stare perfectă de funcţionare, preţ la înţelegere cu clientul. TeL 42-57- 86 orele 20-22. (559926)

• Vînd BMW 318 800 DM negociabil. Tel. 18-71^26. (559929)

• Vînd talon Renault 18 berlină 1980 si Mercedes 240 din 1974. Telefon 13-92-39. (559939)

• Vînd bloc motor Opel Record cu reparaţie capitală făcută la Rl. Tel 43-57-20 după ora 18. (589911)

• Vînd dubiţă VW diesel LT 28, an 1988, vama plătită, nerulat în ţară, preţ 9500 DM, Opel Kadett 1,3, an 1981, tractor U 445 nou. Tel. 31-60-86 orele 18-22. (342445)

• Vînd Renault 5D an 1987, înmatriculat. Tel 13-01-59. (589939) ;

• Vînd Dacia 1300, foarte bună, cu . carte şi verificare RAR 7,5 milioane. Tel 19-88-89 după oră 15. (589973)

• Vînd porumb boabe -2000 kg. Str. Maramureşului, nr. 81 tel. 13- 53-20 (559856)

• Vînd bicicletă Pegas în stare foarte bună. Tel. 16-25-15. (559921) V : i

• Vînd bicicletă medicinală. Tel 43-26-24. (589762) , ‘

• Vînd sufragerie stejar pentru pretentioşi: Tel 19-85-65 între orele 17-20.’ (589877)

• Vînd iarbă de cosit Ia Borsa. Tel 17-20-08. (589910) ’

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 4 camere Deva cu apartament Cluj. Accept variante. Tel. 054/22-31-03. Deva familia Giurgiu. (559887) *

ÎNCHIRIERI

, • Vindem piese pentru Aro, TV, Răba, Oltcit, Dacia, în str. K. Marx nr. 22 (589285)

• Vînd Renault GordinL Telefon 17-68-91. (559869)

• Vînd BMW 316 an fabricaţie 1980 înmatriculat cu carte identitate stare bună, preţ informativ 1800 DM negociabiL Relaţii Ia teL 19- 71-37 între orele 9-20. (559892)

• Mercedes Benz 240 D de vînzare. TeL 15-13-66 între orele 17-20. (559913)

• Vînd urgent Lada 1500, stare foarte bună, 68.000 km, piese de schimb. Tel 19-22-27. (589769)

• Vînd urgent’ VW Transporter 1900 cmc, an 1989, stare perfectă, preţ foarte avantajos. Tel 15-35-72. (589936)

• Vînd telefon mobil GSM, nou, garanţie. TeL 14-89-67. (559908)

• Vînd mobilă şi televizor alb -negru ieftin. TeL 14-68- 41.(559922)

* Vînd aspirator italian Kcw 1.150.000 lei, aparat de cafea dublu 250.000 lei, maşină de scris japoneză portabilă 230.000 toate negociabile. Tel. 16-82-53. (559923)

• Vînd computer Atari XE, televizor color, ventilator, maşină cafea. Tel 16-21-09; 18-14-17 seara. (589944)

• Dau în chirie mese biliard. TeL 14-94-09. (559904)

» Caut să închiriez spaţiu 20 mp, ultracentraL Tel 43-03- 74.(589802)

• Primesc în chirie o fată. Tel 14-32-42 orele 12-16. (589899)

• Dau în chirie apartament 2 camere, Gheorgheni, cu telefon, frigider, aragaz, mobilat. Tel 15-23-40. (589914)

• Dau în chirie imobO finisat şi amenajat Tel 16-21-09; 18- 14-17. (589943)

• Dau bi chirie 2 camere, zona centrală. Tel 18-29-95. (589957)

Vînd maşină de spălat Albahix, televizor Sirius 208 şi aparat foto Zenith în staip bună. f e l 15-9440. (559877)

• Vînd telefon mobil Nokia. Telefon 16-86-32 după ora 19. (559943)

• Vînd televizor color pentru pretenţioşi. Jel 43-83-69. (589784)

• Vînd linie completă pentru fabricarea mezelurilor. Zalău tel 060/66-16-62. (559806)

• Cumpăr gater Tel 1947-24. (559895)

închiriez apartament 2 camere, TV Cablu, telefon, frigider, pe valută plata anticipat 3 luni, Grigorescu, Tel. 18-95-60. (559864) •

• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat. Tel. 1943-11. (559898) ' %

• Dau în chirie pe un an garsonieră mobilată Aleea Detunata, preţ 120 DM/lună cu plata anticipat pe un an. Tel. 15- 22-85. (559934)

• Dau în chirie 2 camere mobilate, cu telefon. . Tel 15-85-68: (589879)

• Dau în chirie cameră ultracentral, cu intrare şi baie separată. Tel 19-66-91 după orele 18.(589907)

• Dau în chirie apartament 3 camere, Mănăştur. Tel 16-91-36 (589963) ' .

• Caut de închiriat casă particulară cu telefon şi mobilată complet (pentru pretenţioşi). Tel 14-06-06 orele 9-16. (589854)

• Studentă, caut de închiriat garsonieră sau cameră separată cu dependinţe, central sau semicentral. Tel 12-01-67 sau 19-13-71.

DIVERSE

• K an to r Confexim execută acoperiri suprafeţe m ari cu folie,' copertine, p araso la re , bannere publicitare, prelate auto. Str.Cîmpina nr.51, tel/fax 064-415296. Alegeţi calitatea'.° * (103473)

• Prelate auto, copertine terase, bannere publicitare: confecţionăm -reparăm, cu material de import, la preţuri avantajoase. Calea Turzii nr. 174, tel 12-76-69.

• Omnitron angajează: director de zonă (minim 1 an experienţă în vînzări-sistem de distribuie, studii superioare, cunoştinţe limba engleză, carnet şofer categoria B - auto propriu - un avantaj); agenţi de vînzări (minim 1 an experienţă în vînzări- distribuţie, studii medii, auto propriu - un avantaj); distribuitori (carnet de profesionist,. minim 1 an experienţă în livrări). Posibilităţi dc promovare şi salariu atractiv. Trimiteţi CV la fax: 01/312-81-13. Relaţii Ia tel: 01/ 628-38-89,064/ 1749- 35. (865719)

• Comatim Trans efectuează transport marfă şi mutări cu autodubă 7,5 tone. TeL 14-00-77. (559206)

• Angajez tinichigii construcţii -industriali vechime minim 5 anL TeL 14- 79-10 după ora 19. (559772)

* Caut asociat cu capital afacere sigură activitate comerţ. Tel. 12-08-55. (559867) -

• Reînnoirea vănii alb- color. TeL 13-07-02 între orde 9-17. (559889) *

* SC Salto Bingo Mărăşti angajează tinere şi tineri, vîrstă maximă 27 ani. Informaţii Ia telefon 41-33-72. (559899)

• Firmă străină de comerţ şi producţie angajează: - secretară cu experienţă şi prezenţă agreabilă; -expert contabil cu experienţă minim 5 ani în producţie; -tehnideni pentru sector materiale plastice; -jurist-colaborator. Candidaţii trebuie să cunoască bine limba italiană şi engleză. Relaţii Ia telefon 41- 44-72 între orele 8-16. (559900)

• Angajăm casier- bodyguard în săli de jocuri. Informaţii suplimentare la teL 43-22-80 sau str. Ploieşti nr. 51. (559916)

• Construim ultracentral după dorinţele interesaţilor, clădire bancă, birouri, policlinică. Tel. 14-51-81. (559917)

• Firmă engleză angajează cusătorese şi croitorese pentru încălţăminte, cu contract asigurat pe termen lung. Tel 41-53-85. (589779)

• Angajăm mecanici şi tinichigii auto. Tel 13-98-51 orele 8-20. (589886)

• SC Romsimaur SRL angajează contabilă. Informaţii tel. 43-72-00 (589934)

ADEVARULde Olul

w%mwn W CMM-N\1’(X'A: luni-* incri 8-16; \îniliala!)-14;lcljrax 19-73-04;SI DREDACţlATURDA:r U t f L i ^ i i / \ i C luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SI B REDACŢIA DEJ: Irnij-vintri 8-16; tel/fax 21-60-75. j

marţi, 15 iulie 1997 (io

• Angajez vînzător stradal. Tel. 092-241-949. (559885)

• Angajam muncitori necalificaţi. Relaţii str. Someşului nr. 19. (559920)

• Firmă particulară angajăm persoană dinamică pentru contabilitate primară şi gestiune. Tel 26-54-45. (589722)

A r muncitori necalifîcati r ' 14-94-09; 17-95-11 ţ - >59905) : .

• Angf. ajutor ospătai băieţi, fete. Str. B . icusi nr. 98 orele 15-17. (55990?;

• Angajez ' ?ător. Tel. 16-23-: 28. (559914) ;

• în confoni ate cu Lejgea nr. 137/1995 SC Instinct Invest anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru Terasa Student Club, str. Lucian Blaga nr. 7. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (559933)

• Librăria Universul angajează şofer profesionist. Condiţii: -minim5 ani vechime; -vîrstă 25-35 ani; - cunoştinţe mecanice. Informaţii telefon 43-15-90. (559937)

• Angajăm vînzători şi vînzătoare în alimentaţie publică, vîrstă 20 -35 ani. B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 116, în spate la Vulcanizare. (589859)

. • în conformitate cu Legea nr. ■ 137/1995, Cooperativa de Consum Bonţida anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea, autorizaţiei de mediu pentru obiectivul balastieră, situată în Bonţida (bornă CSA 34-35). Eventuale sugestii, sesizări şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589890) , ’

• în conformitate cu legea nr. 137/1995, SC Kalidor SRL anunţă; începerea, demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Funcţionarea barului cu terasă din Gherla, str. Gelu nr. 42A. Eventualele sesizări,. sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589905)

• în conformitate cu Legea nr 137/ 1995, SC Romcatel Gaz SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea avizului de mediu pentru extindere antreu, construcţie garaj; magazie şi şopron de la locuinţa din str. Clujului nr. 10, comuna Apahida, sat Sînnicoara, proprietatea SC Romcatel Gaz SA din Cluj-Napoca. Eventualele sugestii, sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589913)

• în conformitate cu-Legea nr. 137/ 1995, SC Fricond Prestserv SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Bază de producţie parter” pe str. Cîmpina nr. 47 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589922)

• Asociaţia de locatari str. Clăbucet nr. 5 angajează femeie de serviciu. Tel 16-83-22 după ora 18 (589926)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Anotimp SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru atelier confecţii încălţăminte, situat în str. Bucureşti nr. 15, Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589933)

• Angajăm vînzătoare, muncitori nccalificaţi, contabil. Tel 14-02-22 sau 094-565-287. (589955)

• Spitalul Clinic dc Copii Cluj anunţă licitaţie pentru medicamente şi materiale sanitare. Licitaţia va avea loc în data dc 29.07.1997, ora 9, la sediul Direcţiei Sanitare. Caietul dc sarcini poate fi cumpărat de la sediul Spitalului: str. Moţilor nr. 68. (559927)

•; Angajez barman(ă), ospătar(ă) şi pizzar. Tel 43-87-38. (589935).

• Pentru data de 9 septembrie 1997, ora 8, sînt chemaţi în instanţă la camera 19 în proces cu Toma Reghina pentru stabilirea proprietăţii dosar 1184/97, Strete Mitru, Strete Pantica, Strete Nastasia, Strete Maria, Strete loan, Strete Nicolae, Pop Petru, Pop Anica, Strete Dumitru, Vădeau Vasile, Strete Valeria, Căprar Ana, Măr Suvagău, Căprar Silvia, Căprar Toma Gheorghe, Pop Mitru, Pop Pal, Pop Irina, Pop Dumitru, Pop Nicolae, Pop Gavril, Mureşan Maria, Tomşa Dumitru, Căprar Maria, Pop Micloş, Secară Todosia, Gavrea Anica, Tomşa Aha, Măr Ciceu, Căprar Petru a hii Simion, Căprar loan, Căprar Vasile sau succesorii. (342330)

• în conformitate cu Legea’ nr. 137/1995 Oltean loan Tiberius anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă de locuit situat în Turda, str.Traian nr.36. Eventualele sugestii, reclamaţii şi sesizări vor fi înaintate APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342450)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Sucursala Drumuri şi Poduri anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Atelier de reparaţii Auto- Lucrâri mecanice situat în Dej, str. Sălciilor fh. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342329) ....

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Hamza Mihaela şi Mesaroş Marin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă, pe str. Cîmpului nr. 198. Eventualele sesizări se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (559861) : ’ ;

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Sabo Aurel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă familială în Iclod nr. 62. Eventualele sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (559915) , / ’, • In conformitate cu Legea nr.

137/ 1995, Iurea loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extindere casă în Cluj- Napoca, str. Banul Udrea tir. 5. Eventualele sesizări se depun la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (589900)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Matiş David anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construire casă în comuna Baciu, sat Suceagu nr. 313. Eventualele sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589901)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Runcu Alexandru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construire casă în comuna Baciu, str. Nouă FN. Eventualele sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589902)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Coman-Oniţa anunţă începerea demersurilor, pentru obţinerea acordului de mediu pentru construire casă în comuna Baciu, str. Calea Baciului FN. Eventuale sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589903)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Huzău loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru extindere • locuinţă,

, construire garaj şi modificare gard stradal, situat în Cluj-Napoca, str. Maşiniştilor nr. 137. Eventualele sugestii şi sesizări sc depun la APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (589971)

în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Kalman fetvan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul şopron pentru unelte şi produse agricole; situat în Cluj-Napoca, str. Luncii nr. 22. Eventualele sesizări, sugestii se Vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589947)

• Caut persoană cu garanţie imobiliară pentru un împrumut bancar. Ofer comision substanţial T cL 12-08-55. (559868)

îngrijim bătrîni. Tel 17-82-31. (589959) v

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Stanca Floare anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea ■unei case de locuit în Mărişel nr. 305/A. Eventualele sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589954)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Crişan Lucian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unei case de locuit şi anexe gospodăreşti în sat Boian nr. 176A, judeţul Cluj. Eventuale sugestii, sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589915)

PIERDERI

* Pierdut pui ciobănesc german 7 luni.. , Ofer recompensă. Telefon 18-68-S3 sau 18-54-48. (589950)• Pierdut legitimaţie de reţinere a

sumelor nr. 2078T din 17.04.1993 pe numele Vartobmei Eugen. O declar nulă. (559865)-• Babaş Sorin, pierdut legitimaţie de serviciu . O declar nulă. (559866)

• Pierdut legitimaţie de călătorie pe numele Cherecheş Răzvan. O declar nuli (559872)

• Pierdut tegitimaţie de serviciu pe numele Sucuturdean Florin Marius. O declar nuli (559891)

• SC Deurom Impex SRL Dej pierdut stampilă. O declar nulă.' (342331)

• Pierdut legitimaţie serviciu pe nume Ratiu Mircea. O declar nulă (559932)

• Pierdut carnet sănătate pe nume Bruchental Maria. îl declar nul (559935) .

• Buza Valentin, pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă (559936) ,

• Pierdut certificat de acţionar emis de SC Metalo-Chimice pe numele de Lorincz Levente-Lajos, str. ion Meşter nr. 2, ap. 10. îl declar nul. (589880)

• Anca loan pierdut legitimaţie de veteran de război. O declar nulă.(589893)

• Rostaş Lazăr Vasile pierdut livret militar. îl - declar nul. (589897)

• Pierdut carnet student pe numele Câmpean Ciprian. îl declar nul (589920)

• Pierdut legitimaţie student pentru călătorie pe numele Cîmeală Ciprian. O declar nulă. (589962)

• Dezso Marton pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (589967)

• Nagy Ana Maria pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (589970)

DECESE COMEMORĂRI

* Sîntem alături de cumnatul nostru Lucian, în marea durere pricinuită de moartea tatălui său. Dorinei, Mariana, Dorian. (589925)

* Iţi vom duce dorul şi vei trăi mereu în sufletele noastre, dragă naşă PRIA. Bianca, Sorin, Bogdan. (559859)

• Cu inimile zdrobite de durere şi în veci nemîngnaţi anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic PURCEL VASILE, . 67 ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 15 iuHe 1997, ora 13 în Someşul Cald. Familia îndurerată. (559860)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic HOPÂRTEAN IACOB. Înmormîntarea va avea loc azi, 15 iulie, orele 12 în satul Gura Arieşului, judeţul Alba. Odihnească-se în pace. Lucian, Luminiţa şi Claudiu. (559893)

• Cu profundă durere în suflet anunţăm mcefarea din viaţă, după o grea suferinţă, la vîrstă de 55 ani, a iubitului nostru soţ, tată, bunic, socru, rudă şi prieten ing. IRSAI LASZLO. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 16 iulie 1997, orele 12 de Ia Capela mare a Cimitirului Central. Familia îndurerată. (559906)

• Familia îndurerată anunţă stingerea din viaţă a scriitorului HEREDI GUSZTAV, fost consilier în legislatura trecută. Ultimul rămas bun se va putea lua la Casa Universitarilor în data de 17 iulie 1997, ora 13. Familia. (559924)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre, bunici şi străbunici, ANASTASIA JURJA. Dumnezeu să o odihnească în pace. Veşnic nemîngîiaţi, Puiu, Aurora, Mircea, Iulia şi Răducu. (589904)

• Cu mare durere în suflete anunţăm decesul, după o grea suferinţă, a celei mâi iubitoare soţie şi mamă, DOBQCAN ANA. îţi vom ' păstra amintirea ca pe-o icoană sfîntă. Înmormîntarea are loc azi, 15 iulie,- ora 13, în localitatea Fundătura. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Soţul Mihăilă, fiica Ana şi fiul loan. (589946)

• Cu adîneă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, bunic şi socru, OLARU VASILE. Înmormîntarea va avea loc la Cimitirul Centrai în data de 16.07.1997, orele 13. Odihnească-se în pace. Familia. (589948)

• Cu durere în suflet ne despărţim de scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic, MOLDOVAN FLORIAN, care ne-a părăsit pentru totdeauna în data de 14 iulie 1997. Înmormîntarea va avea loc în data de 17 iulie, ora 12, la Cimitirul Mănăştur. Odihnească-se în pace. Soţia Lina, fiul Florin cu familia, fiica Lidia cu familia, fiul Uţu cu familia, fiica Mariana. (589969)

• Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune naşului Pria Vaier în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţiei PRIA ROZALIA. Szasz Iosif şi familia din Modu. (559858)

V Cu lacrimi în ochi şi durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră soacră, bunică şi străbunică JURJA ANASTASIA. Nora Letiţla cu familia. Amintirea ei va rămîne veşnic în inimile noastre. (559871)

• Soarta nemiloasă a smuls de Ungă mine în ziua de 13 iulie 1997 pe iubita mea soţie cu care am trăit atîţia ani fericiţi, PRIA ROZALIA, în vîrstă de 66 ani. Slujba religioasă şi înhumarea vor avea loc în pămîritul natal, în cripta familiei din satul Meşcreac, comuna Rădeşti, judeţul Alba, miercuri 16 iulie 1997, ora 13. Veşnic cu gîndul la tine, ZICA dragă, soţul Pria Vaier. (559857)

• Sîntem alături de familiile Inclenzan şi Ulmeanu Valeria în clipele grele pricinuite de încetarea din viaţă a scumpei lor mame. Familia Moldovan Virgfl. (559873)

• împărtăşim durerea familiei profesor Cosma Constantin, la despărţirea de tatăl drag. Familia Săsărman. (559888)

* împărtăşim durerea prietenilor şi colegilor noştri, Magdi şi Victor, Ia despărţirea de mama dragă. Colegii de la Policom. (559909) v

* Sîntem alături de familia Drăgoi Aurel şi Ioana în greaua pierdere a tatălui, socrului şi bunicului lor. Sincere condoleanţe. Fie-i ţărîna uşoară. Familiile Pop loan, Jucan Florin şi Cîmpean Vasile. (589888)

• Sincere condoleanţe familiei Drăgoi Aurel şi Ioana îh greaua pierdere pricinuită de încetarea din viaţă a iubitului lor tată, socru şi bunic. Sîntem alături de dumneavoastră. Colectivul Cantinei TCI. (589889)

• Condoleanţe doctorului Pria Vaier pentru pierderea dureroasă a soţiei sale. Familia dr. Popescu Grigore. (589895)

• Ne luăm rămas bun de la tine; ZICA PRIA. Dumnezeu să te odihnească. Condoleanţe pentru Vaier. Dr. Maria Silvăşan, * dr. Liana Şerbănescu, dr. Smaranda Muler, cu familiile. (589896)

• Eileen, Sava şi Dan anunţă cu durere decesul unchiului lor, IOAN MÂNDRUŢ din Citfcea, dupăo grea suferinţă. Odihnească în pace! (589898)

• împărtăşim durerea prietenului nostru Pria Vaier, la pierderea iubitei sale soţii, ROZICA(ZICA). Dumnezeu să o odihnească în pace. Familiile Galoş Alexandru, Mircea şi Puiu. (589918)

• Sincere condoleanţe domnului dr. Şuteu Marius în încercarea grea prin care trece. Personalul mediu şi auxiliar din Clinica ChirurgieI. (589924)

• Un ultim omagiu celei care ne-a fost o foarte bună prietenă, ZICA PRIA. Nu te vom uita niciodată, suflet blînd. Familiile: Chirilă Maria şi Brustur. (589931)

• Colectivul Clinicii Chirurgicală I este alături dc familia asist. dr. Marius Şuteu, la pierderea grea suferită prin decesul celui ce a fost IOAN BORLAN, tată şi socru iubit. Sincere condoleanţe. (589940)

• Cu inimile îndurerate, comemorăm 3 ani de cînd iubitul nostru soţ şi tată, MARC VASILE, a' plecat dintre noi. Vali, Cristian şi Ciprian. (589932)

• împărtăşim durem colegului nostru Idenzan loan şi a fostei noastre colege, Ulmeanu Valeria, la decesul iubitei lor mame. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colegii de la SC “Mucart” SA Cluj. (589942)

• Cuvintele uu pot exprima marea tristeţe ce ne stăpinqtc sufletele acum, la despărţirea de bunica noastră dragi, DOBOCAN ANA. Bună, îţi mulţumim pentru tot ce ai făcut pentru noi Nu te vom uita niciodată. Să-ţi fie somnul lin. Nepoatele. Simona şi Dana. (589945)

• Sincere condoleanţe familiei Dan ia trecerea îi eternitate a vecinului nostru, DAN IOAN. Asociaţia de locatari str. Clăbucet nr. 8A, BlocPXl. (589956)

• Sîntem alături de colega noastră Carmen Notâr acum, cînd îşi conduce pe ultimii drum pe tatăl ei drag. Sincere condoleanţe. Biroul tehnic administrativ Arta Culinari (589961)

* Sincere condoleanţe colegei noastre Aştileai Felicia, la trecerea în nefiinţă a tatălui ei drag. Odihnească- se în pace. Colegii din Direcţia Agricolă Cluj. (589966)

* La trecerea în eternitate a celui care a fost ing. IRSAI LASZLO transmitem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de facultate. (589974)

* Pios omagiu iubitelor şi neuitatelor noastre ing. ARIADNA PEEV la 5 ani de la deces şi EVDOCHIA - DOMNA PEEV la 11 ani de la deces. Familia. (559841)

I

- • Aceeaşi "durere, lacrimi^, tristeţe şi mult, mult dor port în suflet şi acum, cînd se împlineşte 1 an de la decesnl dragului meu soţ DAVID GHEORGIIE. Dumnezeu să te odihnească în - pace. Parastasul de pomenire va avea loc miercuri, 16 iulie, ora18, la Biserica de pe str. Horea. în veci nemîngîiatâ, soţia. (559879)

• Azi, 15 iulie se unplinesc 6 luni în care durere şi lacrimile n-au încetat să curgă penfn, iubitul nostru soţ şi tati L VANE A VASILE. Nu putem I crede că ne-ai părăsit pentrt f totdeauna. E trist pentru cel 3 ce pleacă, dar mai trist it pentru ccl ce rămîne, sorbind | picătură cu picătiirij_ amărăciunea absenţei celii;| dispărut. Dumnezeu să-ţi da pacea şi odihna veşnică îi împărăţia sa. Parastasul dt pomenire va avea Ioc îi Cimitirul Mănăştur în 19 ini * la ora 16 la mormîntil decedatului Soţia Mariana S fiicele Cristina, Nadia şi AIi« care nu te vor uita nicioditi (559942)

• Au trccut 6 săptămîni <k lacrimi şi durere în sufletek noastre, dc cînd s-a stins di viaţă scumpa noastră mânu soacră şi bunică, POPOVICI Si FLOARE. Bunătatea ei ti rămîne veşnic în amintirea t sufletul nostru. Fam ily(589894)

1S

• Mulţumim tuturor ctW carc au fost alături de noi i* marca durere pricinuită pierderea iubitului nostru wt tată, fiu, ginere VESCAN VASILE. Familia îndureraţi (559912)

marţi, 15 iulie 1997 ACTUALITATEA ADEVARULde 08 m I

,K - .. - • M’t f i %' V * V â i . \

\ " i X ^ / l ;

Soldaţii israelieni l-au împuşcat cu gloanţe de cauciuc şi l-au rănit pe cameramanul agenţiei Reuter, Mazen Dana, în timp ce el şi alţi jurnalişti filmau un steag israelian arzînd, după cc fusese incendiat de un tînăr arab.

Un cameraman din Abu Dhabi, împuşcat în cap cu

..gloanţe de cauciuc, se află în stare foarte gravă.

Printre jurnaliştii răniţi se află < un cameraman a r televiziunii americane ABC şi un fotograf al agenţiei Associated Press.

O K

prăbuşirea unei falnici a ocis36 de persoane

Treizeci şi şase de persoane iu fost ucise şi trei rănite în urma

irii unei fabrici, în estul •Al (plinei, au anunţat, luni, oficiali ere||ocalicitaţi de AP.

Blocul de locuit,, transformat n&brică, s-a prăbuşit sîmbătă limineaţaj victimele fiind prinse wbraine. Incidentul a avut loc n provincia Zhejiang, la 350 km fad-vest de Shanghai Clădirea şese construită în 1995 pentrui adăposti 30 d e familii | Revigorarea economică din şM Chinei a dus la construireai numeroase c lăd iri, fără

im ^ ^ ta r e a n o rm e lo r de ite. G uvernul a ordonat

®pectarea construcţiilor, după accidente petrecute în

«imăvară. O fab rică s-a' oibnşit, în provincia Fujian, Mgînd 33 de persoane, iar alţi Jl muncitori şi-au pierdut viaţa itimp ce demolau o şcoală din sgitmea Ningxia.

e i

Familia prezidenţială implicată Intr-un accident de circulaţie

9

Preşedintele finlandez, Martti Ahtisaari, şi soţia să, Eva, au scăpat nevătămaţi, duminică, dintr-un accident de circulaţie, a anunţat, luni, purtătorul de cuvînt al guvernului, citat de REUTER. ■

Familia prezidenţială revenea dintr-o scurtă vacanţă, petrecută la ■ reşedinţa de vară a preşedintelui rus, Boris Elţîn. L im uzina blindată a preşedintelui a fost lovită lateral de un alt automobil.

Şoferul acestuia nu a fost rănit, dar doi pasageri au fost transportaţi la spital.

ia

este 10 0

dSi-au

sc 6 mile J litri

rteujqe persoaneatnf,i

pierdut viata:ur>^ .. »

t ln inundaţiii îi1 dt

ii

Inundaţiile devastatoare au ^ 101 persoane în estul şi

inie Judul Chinei şi au dus la ntil ia s Jiti Uti

*®chiderea a 10.000 de exploatări liniere şi fabrici din două provincii, relatează presa chineză

luni, citată de REUTER.Cel puţin 16 persoane au

^"rit în provincia Jiangxi, alte *CCe în Zhejiang, 41 în j llangdong şi 34 în Guangxi. fundaţiile au obligat autorităţile î? închidă 3.000 de mine şi Sarici în provincia Jiangxi şi

lîi'SiPO dc fabrici în provincia «jiang.Dc asemenea, inundaţiile au

'«rus 340.000 dc hcctare de26.000 de case şi. 482

* kilometri dc diguri._ Oficialităţile au estimat Raderile din provincia Zhejiang ^ 361 milioane dc dolari. *n total, au fost afectate peste ' milioane de persoane.

Cutremur de .4,2 grade la Birjand şi Qaen

Un cutremur măsurînd 4,2 grade pe scara Richter s-a înregistrat, luni, în oraşele estice iraniene Birjand şi Qaen, a anuntat agenţia IRNA, preluată de REUTER’.

Centrul seism ologie din cadrul Institutului de Geofizică din Teheran a declarat că seismul s-a produs la ora 2:56 (duminică, 22:26 GMT), epicentrul aflîndu- se la 800 de kilometri sud-est de capitala iraniană. -

Nu există, încă, informaţii despre victim e sau pagube materiale.

In luna mai a.c., un cutremur de 7,1 grade pe scara Richter a lovit oraşele Birjand şi Qaen, soldîndu-se cu peste 1.500 de victime şi cu pagube materiale enorme. ;

IRLANDA DE NORD ^

Noi incidente agravează situaţia la Creggim

Grupuri de tineri catolici au aruncat, luni dimineaţă, cu sticle inccndiare şi cu pietre în forţele de securitate britanice ce sosiseră în localitatea nord-irlandeză Crcggun pentru a percheziţiona o clădire în apropierea căreia, duminică, fusese descoperită o

bom bă artizanală de mare capacitate, informează agenţia REUTER.

Acest nou atac marchează o escaladare a violenţelor din Irlanda de Nord, pe fondul unei radicalizări crescînde a tinerilor m ilitanţi catolici, care reacţionează, tot mai agresiv împotriva trupelor britanice. El a urmat altui atac, petrecut dum inică noaptea, în care soldaţii britanici ce interveniseră pentru a împrăştia o încăierare între protestanţi şi catolici, la Belfast, s-au aflat sub tirul pietrelor venind din ambele părţi.

Incidentele, însoţite de declaraţia liderului grupării Sin Fein (aripa politică a IR A), Geny Adams, cum că depunerea armelor de către gherilele IRA este o problem ă de “mare dificultate”, au stîmit o serioasă îngrijorare, atît la Londra cît şi la Dublin, întrucît-ele riscă să irosească eforturile ce se depun în prezent în cadrul negocierilor multi-partiţe pentru găsirea unei m odalităţi de soluţionare a conflictului nord-irlandez.

>Armata neagă că i-ar fi împuşcat deliberat pe cei cinci Jurnalişti

Armata israeliană a negat; luni, că i-ar fi împuşcat şi rănit în mod deliberat pe cei cinci jurnalişti arabi care relatau despre confruntările din oraşul Hebron, informează REUTER.

Jurnaliştii, care lucrau pentru presa internaţională, se numără printre cei 16 arabi răniţi, dum inică, de gloanţele de cauciuc trase de soldaţii israelieni în timpul confruntărilor cu arabii înarmaţi cu sticle incendiare şipietre. .

“Ancheta a arătat că nu s-a tras deliberat în direcţia reporterilor şi cameramanilor”, se arată în comunicatul oficial al armatei israeliene. “Este îm potriva politicii annatei israeliene să afecteze, în vreun fel, mass-media şi oricine credc că armata a împuşcat în mod deliberat jurnaliştii jigneşte Forţele Armate Israeliene”, se precizează în documentul citat.

Hebronul este sccna unor violenţe zilnice, care durează de mai mult dc două săptămîni. Soldaţii israelieni au rănit mai m ulte zeci de arabi, care protestau de-a lungul liniei de demarcaţie cc împarte oraşul din Cisiordania.în două teritorii - arab şi israelian.

Premierul a promis că lupta împotriva ETA va tiintensificată: Premierul Jose Maria Aznar a promis, luni, că va intensifica lupta împotriva gherilei separatiste basce ETA, după

„uciderea unui tînăr politician spaniol, şeful guvernului de la Madrid subliniind că “va pune capăt terorismului”, informează REUTER.

în prima sa declaraţie publică de la uciderea lui Miguel Angel Blanco, în vîrstă de 29 de ani, Aznar a ţinut să avertizeze populaţia spaniolă faţă de “zilele grele” ce vor. urma luptei cu grupul rebel ETA.

B lanco, un consilier municipal basc, a fost găsit, sîmbătă, în stare foarte gravă, la 48 de ore după ce fusese răpit de ETA. El a murit, duminică, în spitalul municipal din oraşul basc San Sebastian.

“Aceia care nu ştiu decît să ucidă, aceia care nu ştiu decît să răpească, vor continua să facă aceste lucruri”, a afirmat Aznar, într-o intervenţie televizată de la palatul * guvernam ental din Madrid.

Şeful cabinetului de la Madridi-a îndemnat pe spanioli să iămînă uniţi. “Nu există nici o îndoială că vom dştiga şi că vom pune capăt terorism ului”, a promis Aznar.

Aznar a criticat aripa politică a ETA, Hem Batasuna, acuzînd-o de complicitate la crimă şi cerînd comunităţii spaniole să întrerupă orice legătură cu această organizaţie. :

Sîrbul-bosnlac Dusan Tadic a fost condamnat la 20 de ani închisoare

Tribunalul ONU pentru crime de război l-a condamnat, luni, pe sîrbul-bosniac Dusan Tadic la 20 de ani închisoare pentru crim e de război şi crim e împotriva umanităţii, comise în perioada conflictului din fosta Iugoslavie, a anunţat REUTER.

In luna mai, tribunalul l-a declarat pe Tadic vinovat pentra participarea la purificarea etnică îm potriva m usulm anilor bosniaci, în 1992.• în timpul unui proces care a durat şapte luni,Tadic, 41deani, a fost acuzat de torturarea, violarea şi uciderea unor m usulm ani în taberele de detenţie sîrbe. Judecătorii l-au condamnat pe Tadic în 11 cazuri de persecuţie şi într-un caz de complicitate la crimă, dar l-au achitat în nouă cazuri de crimă.

Tadic a negat acuzaţiile, declarînd că a fost victima dorinţei musulmanilor de a găsi un ţap ispăşitor pentru suferinţele provocate de sîrbi

Avocaţii lui Tadic au declarat recurs îm potriva verdictului “vinovat”.

Zi de doliu naţionalV

Polonia a anunţat o zi de doliu naţional pentru victim ele inundaţiilor care au afectat sudul ţării în ultim a săptăm înă, relatează REUTER.

“Guvernul a decis să declare vinerea viitoare zi de doliu naţional”, a declarat, duminică seara, primul ministru polonez W lodzim ierz Cimoszewicz, după şedinţa de guvern în care ă elaborat planul de coordonare a operaţiunilor de salvare şi de găsire de fonduri pentru ajutorarea sinistraţilor.

Prem ierul a adăugat că Parlamentul se va reuni într-o

sesiune specială pentru a aproba cele 25 de legi, p r in ţi care şi pe cea a bugetului, necesare pentru ob ţinerea de împrumuturi.

In sudul P o lon ie i, unde inundaţiile au distrus locuinţele din sute de oraşe şi sate, apele au început să se retragă, dar acum sînt ameninţate oraşele din nordul ţării, d in apropierea graniţei cu Germania, printre care Glogow şi Brzeg Dolny.

Germania a început să acorde ajutor Poloniei, constînd în bani, echipamente şi experţi. ’

Premierul polonez a declarat că valoarea pagubelor este imposibil-de estimat

i mm

in oraşul*

Samara a fost ales un primar conservator

Candidatul conservator la primăria oraşului rus Samara, sprijinit de generalul Alexandr Lebed, a cîştigat alegerile în faţa rivalului său, susţinut de Kremlin, a anunţat, luni, agenţia Interfax, preluată de REUTER.

Gheorghi Limanski a obţinut mai mult de 54% din voturi la scrutinul electoral de duminică, faţă de cele 38 de procente deţinute de viceprimarul Anatoli Afanasiev. Prezenta la vot a fost de 41%. ’

Limanski este vicepreşedintele. parlam entului regional şi preşedintele filialei locale a Partidului Popular Republican Rus. Această formaţiune politică este condusă de generalul în rezervă Alexander Lebed, fostul consilier pe problem e de securitate al preşedintelui Boris > Elţîn şi un fervent critic al liderului de la Kremlin. /

Afanasiev a fost sprijinit de reform iştii de la K rem lin, inclusiv de Oleg Sisuiev, fost prim ar al Sam arei p înă la num irea sa în echipa guvernamentală de la Moscova.

; Dezamăgirea K rem linului provocată de înfringerea lui Afanasiev a fost, însă, ameliorată de victoria reformistului Ivan Skliarov în alegerile pentru ocuparea postului de guvernator al provinciei Nijnîi Novgorod.

Lurie’s NewsCartoon June 24 V7

Răspunsul la întrebarea din deschiderea paginii ar putea veni de la cei 7+1 potentaţi industriali ai lumii... .

cfle C3bj|marţi, 15 iulie 1997 M

Retrospective fotbalistice, Divizia Naţională, ediţia 1996-1997

^ X T D X l ^WaSi-; m m G &*z 3 W X Brr r -~*BS¥ -\j- _ .... t___ .... ,r ...

0 l$ i j l ^ - ţ* «■ *»

Ovidiu Maier

"inventarul"rezultatelorDebutul în toamna trecută a

însemnat o “remiză” norocoasă, 2-2, cu Rapidul aci acasă, la Cluj-Napoca. Am spus o “remiză” norocoasă pentru faptul că giuleştenii au condus cu 2-0 şi au ratat o imensă ocazie de a se desprinde lă scor-de forfait pe tabela de marcaj. Surpriză mare, în etapa a doua, la Constanţa, 0-0 cu Farul (care reuşise tot un 0-0 în prima etapă, la Timişoara). Am început să ne entuziasmăm mai ales că în etapa a treia, din nou, acasă, victoria ce-i drept chinuită, cu 3-2, în faţa trupei de sub Tîmpa, F.C. Braşov. Entuziasmul a crescut în progresie geometrică după ce în etapa a patra, în deplasare, la Bistriţa, victorie cu 1-6 (prin golul marcat de Coroian. în penultimul minut de joc). Al treilea succes consecutiv acasă, în etapa a cincea, 2-1 cu Petrolul (a punctat Maier în minutele 45 şi 86). A unnat 0-0 în deplasare cu Sportul Studenţesc, respectiv o nouă victorie, acasă, în etapa a şaptea, cu scorul de 2-0 în faţa revelaţiei numită Jiul, care a venit la Cluj-Napoca însoţită de “ortacul şef’ Miron Cosma, care după primirea celui de al doilea gol a părăsit tribuna oficială. Deci, un prim bilanţ, după şapte etape: 4 victorii şi 3 egaluri, 10 goluri marcate şi 5 primite.

Etapa a opta a însemnat prima înfiîngere, 1-2 în deplasare cu F.C. Argeş (golul victoriei piteştene fiind..; autogolul lui Jula). Un duş rece, acasă, egalul cil Dinamo, 1-1 şi o înfrîngere la scor, 1-4, în deplasare la Craiova cu Universitatea. Credeam că binele s-a oprit la etapa a şaptea, dar după înfrîngerea la scor din Bănie, victorie cu 4-1 acasă, cu “Poli” Timişoara. Au urmat două înfnngeri în deplasare 0-2 cu Oţelul şi 3-4 cu F.C. Naţional, cu sublinierea că în Parcul cu

. platani “U” a fost la un pas de o marc surpriză conducînd la un

moment dat cu 3-1 şi numai fistîccala, respectiv lacunele grave etalate de defensivă (care mai tîrziu se vor dovedi extrem dc grave) au anulat un succes gata lâcut. Scor net în clapa cu numărul 14, acasă, 5-1 în faţa Chindiei; a urmat o înfrîngere nementată, în deplasare, 4-5 în Ghencca cu Steaua, pentru ca în penultima etapă în toamnă după cc a condus cu autoritate pc tabela de marcaj din nou lîstîceala a ieşit în evidenţă şi doar un succes chinuit, 5-4, în partida cu Ceahlăul, nemţenii fiind la un Jumătate de pas de “remiză”. în ultima etapă, în deplasare, 2-3 cu Bacău, înfrîngerea datorîndu-se acelui autogol al lui Şandru, cu, care băcăuanii au luat conducerea pe tabela de marcaj. ■ .

Returul a debutat cu o înfrîngere scontată, 0 - 1, în potcoava Giuleştiului. Au urmat trei victorii: 3-1 cu Farul (acasă), 3-2 cu F.C. Braşov (în deplasare) şi: 1-0 (acasă) cu Gloria. Se părea că returul a

. işti cum am promis, azi am rezervat u n spaţiu m ai substanţial echipei noastre de suflet. “U ” al cărui drum in ediţia “79" a fo s t o ascensiune superbă în toamnă, respectiv o prăbuşire dezastruoasă în primăvară, lipsind foarte puţin ca echipa să alunece în prăpastia retrogradării. De la extaz ia agonie distanţa a fo s t teribil de mică >7 realmente, fo cu l rezultatelor a fo s t ccl care. cu noroc, a salvat echipa ijj la exodul în eşalonul secund. Cine se bazează în \ a doar pe noroc păgubeşte ccl m ai adesea.fîindcu norocul este... orb.

- i

E Onău Ceclan □demarat sub cele mai bune auspicii şi drumul spre un loc în cupele europene este larg deschis. Numai că toate speranţele s-au dovedit deşarte, spărgîndu-se în mii de stropi ca un balon din apă cu săpun. Au urmat - (ca efect al buboiului neînţelegerilor şi al gravelor greutăţi de ordin financiar şi al pierderii controlului asupra evenim entelor de către conducerea clubului) - patru înfrîngeri consecutive: 1-4 cu Sportul Studenţesc (acasă), 1-2 cu Jiul (deplasare), 0-1 cu F.C. Argeş (acasă) şi 0-3 cu Dinamo (deplasare). Că a urm at o victorie eu scor de forfait, 3-0, acasă, cu Universitatea Craiova a fost o pură întîmplare, restul întîlnirilordcmonstrînd, etapă de. etapă, pînă în final, căderea vertiginoasă a cchipci pc toboganul mediocrităţii: 1-4 cu “Poli” (deplasare), 1-1 cu Oţelul (acasă), 0-3 cu F.C. Naţional (tot acasă), acest din urmă rezultat fiind urmat dc Tcvolta unor jucători în frunte cu “stîlpul dc control” şi căpitan al cchipci, Vasile Brătianu II. Drept urmare şi datorită refuzului a numeroşi titulari dc a se deplasa la Tîrgovişte la mcciuitu Chindia, pentru meciul în cauză s-au deplasat “înlocuitori” dc ocazic, membri ai formaţiei dc tincrct- rezerve, plus cîţiva titulari carc au refuzat să participe la “grevă”. Rezultatul de 0-0, obţinut la Tîrgovişte, a fost ultimul pozitiv,

ultimele trei etape ău însemnat tot atîtea înfrîngeri, iar punctul cucerit în faţa Chindiei a fost cel care a salvat, în ultimă instanţă, echipa de la retrogradare. Iată... ultimele trei înfnngeri: 1-7 cu Steaua (acasă), 1-3 cu Ceahlăul (deplasare) şi 0-2 cu F.C.M. Bacău (acasă)/ Acesta a fost traseul primăverii,

■ unul jalnic începînd cu etapa a ' 23-a.

Lista celor 34 de jucători utilizati de "U"

Întîi o precizare: : fără “răzmeriţa” de după partida cu F.C. Naţional şi utilizarea celor care i-au înlocuit în meciul cu Chindia pe “grevişti”, nu s-ar fi atins cifra de 34. Iată deci, lista celor 34, însoţind fiecare nume cu scurte date statistice şi unele adnotări... subiective (aparţin autorului acestor rînduri despre evoluţia lui “U”). L ista ' o începem şi o continuăm în funcţie de numărul de partide susţinute.

1, Cosmin M ariş - 30 de jocuri susţinute, cu un total de 2452 minute şi 5 goluri marcate.

' Un autentic vîrf de atac, dar care mai are de şlefuit anumite procedee tehnico-tactice; cu precădere în fazele de finalizare şi care i-ar aduce un plus de eficacitate. Realmente pentru un vîrf de talia sa cele cinci reuşite sînt sub posibilităţile reale. A surprins labilitatea sa afectivă faţă de clubul care l-a crescut şi lansat în fotbalul de

' performanţă.2-3. Vasile Jula şi Val M.

S tan, ambii cu cîte 28 de prezenţe în echipă, primul cu un total de 2.305 minute, iar al doilea cu 1.976. Jula a jucat pe postul de fundaş central, iar Stan ca fundaş dreapta şi mijlocaş. Jula mai are de lucrat la capitolul fineţe, fiind prea repezit uneori şi prea dur în intervenţii (succedate de “galbene” şi “roşii”), avînd pe conştiinţă şi un autogol (cadou făcut piteştenilor), respectiv o gafă în partida cu Steaua în tur care a costat echipa un gol gratuit. Stan a dovedit o mare putere de luptă şi este într-un continuu progres, ca mijlocaş ofensiv avînd la activ şi 3 goluri marcate (două celor din Bănie, unul îri tur, la Craiova, celălalt în retur, la Cluj, plus unul dat braşovenilor în retur). Un jucător care promite mult şi vine tare din urmă.

4-5 Adrian Truşcâ şi Ovidiu Maier. Truşcâ s-a dovedit unul din jucătorii cei mai buni ai cchipci atît ca mijlocaş, la creaţie sau la închidcrc, respectiv ca stoper ccntral. Promptitudine în intervenţii, marc putere de luptă şi multă ambiţie sînt atributele pentru prezenţele sale în atac soldîndu-sc cu două goluri marcate formaţiilor F.C. Braşov

şi Universitatea Craiova (ambele în retur). Maier şi-a demonstrat clasa şi gabaritul ridicat de tehnicitate. Ciudat cum uneori dispare din joc, facînd notă discordantă cu realitatea din teren; dar şi cînd este în vervă te îneîntă pur şi simplu prin prestaţie şi gradul ridicat de periculozitate al acţiunilor sale pentru, poarta adversă, lucru evidenţiat de cele 8 goluri marcate (el fiind golgeterul echipei). S-a ataşat mult de echipă şi tradiţia să, fapt pentru care a purtat de mai multe ori banderola de căpitan de echipă în condiţiile neprezenţei în teren a lui Vasile Brătianu. Păcat că

: “apropitarul” Comei Cacoveanu (ASA Tg. Mureş) nu ţine cont de afinităţile sale faţă de “U”.

6. Vasile Brătianu II (26 de partide susţinute, 2288 minute jucate). Paradoxal dar cu toată alonja sa, defensiva lui “U” s-a dovedit de atîtea ori nesigură în intervenţii, ba chiar a gafat prin nesincronizări şi intervenţii inoportune. Mai util în unele meciuri s-a dovedit “stîlpul de control” prin participările la acţiunile de atac, unde a destabilizat apărările adverse reuşind să înscrie 6 goluri. Păcat de modul neacademic cu care a “divorţat” de. echipa care l-a primit cu atîta dragoste şi care i- a acordat cinstea de căpitan de echipă, purtată la “U” de jucători mari şi la propriu şi la figurat. El în schimb s-a comportat ca un banal mercenar., Atitudinea sa, mai ales în calitate de căpitan de echipă, în conflictul cu Sorin Bagiu a fost deplorabilă, mai ales ca aţîţător de “răzmeriţă”. Acţiilnea sa a dus la distrugerea unităţii echipei cu efectele ce-au urmat prin prestaţiile penibile în retur ale echipei din. care el a

! dezertat pur şi simplu. “Rufele murdare” puteau fi spălate în alt mod şi nu prin grevă.

7-8. Alin Bănceu şi Sandu M arcă. Lansat de “U” în fotbalul de performanţă, Bănceu a fost prezent în 25 de partide, totalizînd 2082 minute, acţionînd fie ca fundaş stînga, fie ca mijlocaş pe banda stîngă, reuşind să înscrie şi un gol. Păcat că a cam început să fie prea plin de el. Sandu Marcă a fost ca un fel de “jolly jocker” utilizat mai mult pc linia mediană sau ca fundaş stînga ba chiar în atac, acolo unde era nevoie de prezenţa sa în teren, care a însemnat 25 de jocuri cu un total de 1494 minute. De adăugat şi două goluri la activ.

9. Dorin Zotincă, 23 meciuri, 1466 minute jucate şi 4 goluri înscrise. A acţionat în linia mediană, mai mult pe banda dreaptă iar într-un joc (partida cu Steaua din tur) a fost fundaş dreapta. Diagrama sa cuprinde ' trei scurte prezenţe în etapele I - UI, apoi o “pauză” dc şase etape, alte 11 prezenţe la rînd, restul fiind dispute intercalate dc unele absenţe (prezenţe integrale dc 90 de minute în opt partide).

10. C. O lariu, mijlocaş pe banda stîngă, laborios si cu mare rază de acţiune, cu infiltrări în atac şi reuşite la finalizare (avînd la activ trei goluri), “Sogunul” a fost o piesă valoroasa în. angrenajul cchipci. Pacat ca o accidentare stupidă l-a linut departe de teren 12 etape consecutiv în retur (reintrările din ultimele 5 etape etalînd o oarecare teamă, fireasca, de recidivă). . •.- 11. V alentin Ş an d ru a

susţinut 19 jocuri cu un total de 1365 minute. A acţionat ca fundaş dreapta. Viteză bună de reacţie dar uneori se aventurează în atac şi uită să se replieze. Are pe conştiinţă autogolul în favoarea băcăuanilor în tuf. Faţă de alte ediţii de cînd este la “U” se observă un uşor regres, poate şi datorită faptului că a fost ţinut mult pe tuşă.

12-13. Vasile M are şi Onău Ceclan, cei doi portari ai echipei fiecare cu cîte 18 prezenţe, unul cu 1532 iar celălalt cu 1528 minute jucate. Inegali în

Bisf|m.?riv

V i

prestaţii, în sensul că unele parade excelente au fost dublate de altele slabe soldate cu goluri.

14. C ris ti C o ro ian , 17 partide jucate, toate în tur, cu un total de 1438 minute (11 au fot jocurile integrale de 90 minute)..Un excelent mijlocaş ofensiv, pe banda dreaptă, luptător rasat şi fin tehnician, cu apariţii fulgerătoare dar bine calculate la finalizare, acestea din urmă soldîndu-se cu 6 goluri marcate. Păcat că atras de mrejele Bucureştiului a semnat pentru “bancari” unde însă în retur, a lâcut tuşă lungă.

15. Marius Popescu, atacant (fotbalist care a absolvit cursurile de juniori la “U” şi unde după rodajul făcut la CFR a început să-şi şlefuiască talentul), a reintrat în echipă după o lungă absenţă datorată fracturii suferite la Ploieşti într-o partidă cu Petrolul. O reintrare soldată cu 15 prezenţe în echipă, cu un total.

. de 1010 minute jucate şi 2 goluri marcate. M-a surprins grabnica sa raliere la “greva” declanşată de Brătianu II. Prea uşor a uitat că este vorbă de echipa care l-a lansat. Surprinde orgoliul cu care la ora actuală îşi încearcă şansa în ogrăzi străine.

16. Iloraţiu Cioloboc, în tur a evoluat unde a fost nevoie dc cl, ca fundaş dreapta sau mijlocaş ofensiv (ccl mai adesea), în cele 14 prezenţe din toamnă totalizînd 1260 minute, fiind şi autor a 5 goluri, expresie a registrului larg dc acţiune şi

promptitudine la finalizai? J,* * că datorită aceluiaşi “apr; ca în cazul lui Maier, în: fost oferit Stelei ca săi apoi la Gloria.

în continuare, enunţi» oferim celelalte 18 n c i jucători (în paranteze pne rt însemnînd numărul de jţ »£ susţinute, a doua minutele * iar a treia, unde a fost numărul de goluri mi Gbenţi, fundaş şi mijloc 592 - 0); Cristi Pojar, Efeluji stînga (11 -810 - 0), fk U revenire în fotbal după teribile operaţii avii; genunchi (şi la el a si uşurinţa cu care s-a “greviştilor”); F eri Dl?

: mijlocaş (7. - 540 - 3), ‘ grav reaccidentat, insuî sprijinit de club penti: consult şi tratament în Ei M arius Predatu, atacanii 453 - 2) împrumuta: inexplicabilă uşurinţă Gl Bistriţa (contribuţia sa la sal1 _ G loriei însemnînd ffisŞ golgeter cu 10 goluri îns: Petrescu, junior (7 - 2 IC Fedor, fiindaş central (7 0); M. Dan, fundaş (6 ■0); Liviu Mihai (6 - 34? Adrian Falub, fundaş cer- 360 - 0) plecat apoi în E Szemely, atacant şi o speranţă, din păcate pies

(4 - 175 - 0); M îndru (4- 0); Monea - atletul - "0); E. M arian (2 - 10: Miron ( 2 - 8 8 - 0 ) ; Ni 21 - 0) şi Feraru (1 -

Cam lungă lista nu-i reţinut, că pînă la încîp'n turului au figurat pe lis'j-p: 21 de jucători resttilWmp adăugaţi în retur: 3 în eptsul XVIII-a, 2 în etapa a Xflâriti unul în, etapa a XXVIII-gât la în etapă a XXXI-a iar u f«2 în penultima etapă. Pimia

D a te statfetorii şi comefiede

d e V ic to r MCpât li V

•insmiatasfcrai;f i l a i

JirciNlilaSten

orare

13) marţi, 15 iuiie 1997 7A « & S V A R Q J » L . '

Ştiri • Informaţii® Ştiri Vinformaţii

iţa: fc: nr yricflde Lek3StmitOOiir, fktU

upa

Turul ciclist al României9 "Bucla" rom ânească s-a încheiat dum inică prin disputarea u ltim ei etape. Braşov - Bucureşti 164 îm. Victoria fina lă a reven it ciclistului Florin Privache (R om ân ia I). în im agine o secvenţă

t Wujeană surprinsă de Eugen OLARIU. ,

România în turneul final al C.E.

Ceea ce nu au reuşit băieţii, au reu şit ' fetele. Naţionala feminină a României (antrenor C ostinel Stan, fizioterapist Antonian Pândele) a obţinut calificarea pentru turneul final al C.E. Deşi într-o formulă mult redusă, de numai opt jucătoare (M incă, Schragner, Turlea, Ruxăndoiu, Butnaru, Popescu, Dumitrescu, Colda) echipa României a ocupat locul 1, obţinînd în final una din cele mai spectaculoase şi neaşteptate calificări. ■România în cupele europene intercluburi

Tragere Ia sorţi în cupele europene intercluburi. D in păcate pentru noi, fără echipele ”U” Cluj. Sorţii au decis următoarele: C.C.E.: RATB (f)- Kemiplas Koper (Slovenia), meci contînd pentru turul 2. Echipa cîştigătoare se califică în Liga Campionilor; Elcond Zalău (m) - Balatel Kaposvar (Ungaria), meci în turul 1. în turul 2 adversara este Netas' Istambul (Turcia); C.C.: sîntem reprezentaţi de o singură echipă, Dacia Piteşti (f), intrată direct într-una din grupele semifinale

. de ”8”; C.E.V.: Rapid Bucureşti (f) face parte din grupa a 6-a

(Gomei, Belarus), alături de Nadzhda Gomei, G.C. Vilacondense (Portugalia) şi Zeljeznicar Sarajevo (Bosnia

, Herţegovina); ”U” Explorări Baia Mare (m) - Szabolcs

■ Nyireghaza (Ungaria); Prescon Tractorul Braşov (m) a fost inclusă în grupa a 10-a ce se va desfăşura în Italia, la Macerata.

De la renunţare la fuzionare: ”IJ” Conis ARDAF

Aşa cum era de aşteptat, SC ARDAF SA a renunţat la sponsorizarea echipei masculine de volei ”U” ARDAF C lu j.. Drept urmare, săptămîna trecută a avut loc semnarea protocolului între C.S. "Universitatea” Cluj (preşedinte prof. univ. C onstantin Bengeanu), SC CONIS (manager general Dan Nistor Călin) şi SC ARDAF SA . (reprezentată prin domnul Aurel M ureşan, vicepreşedinte al secţiei Sport Cluj "ARDAF”), p io toco l prin care noua denumire a echipei masculine este ” U” Conis ARDAF. Preşedintele secţiei de volei este domnul Dan Nistor Călin, iar

TURUBRUL DE LA SILVERSTONE!yhVilleneuve cel norocos şi victoria cu numărul 100 pentru Williams-Renault * Michael Schumacher cel [nEi ghinionist sau abandon cînd avea victoria in ^buzunarul cel mic • Cel mai mare ghinionist însă sra M. Hakkinen si al său abandon •^.ţjpiţul de la Silverstone (Anglia), adevărat

automobilismului britanic (aşa cum este 5% pentru fotbal şi Wimbledon pentru tenis). H ediţia din acest an a Marelui Premiu de mia unu, circuitul a fost redesenat în două zone asfaltat, încheindu-se astfel procesul de mizare început în 1994. Ediţia din acest an se

. (2 jtevenit alţi aşi ai volanului.10/ iun moment dat Villeneuve a luat cursa plecînd

Villeneuve a început să tragă nebuneşte în urmărirea lui Hakkinen, reducînd tur cu tur diferenţa la mai puţin de o secundă (0,763) cu cjnci ture înainte de final, cînd finlandezul, aflat la ”un pas” de prima sa victorie... abandonează. Drept urmare, Villeneuve

! cel norocos dar şi teribil de stăruitor cîştigă pentru a doua oară consecutiv circuitul de la Silverstone

tituia într-un mare turnir între cîştigătorul din - care a măsurat peste 300 km. Pe următoarele locuritecut J. Villeneuve şi ’ şeful” clasamentului ral al actualei ediţii a Marelui Premiu de

unu, Michael Schumacher, luptă în care

au trecut linia de sosire Aleşi, Wurz, Coulthard, Ralf Schumacher (fratele lui Michael), D. Hill (campionul mondial en-titre, cu primele sale puncte cucerite în ediţia actuală); Succesul lui Villeneuve a constituit a o suta victorie pentru Williams- Renault în formula unu.

în clasamentul general individual continuă să conducă Michael Schumacher,cu 47 de puncte, dar Villeneuve a redus distanţa la modul consistent, avînd acum 43 de puncte. în clasamentul pe echipe scuderia Ferrari, prin faptul că a abandonat şi Irvine, n-a pierdut locul întîi pe care-l deţine cu 65 de

®riţiiri pe M. Hakkinen, Aleşi şi Alexander Wurz puncte numai că s-a apropiat extrem de ameninţător treia sa cursă de mare premiu). Totul Williams-Renault care acum totalizează 62 de meargă în favoarea lui Michael puncte. Urmează peste două săptămîni Marele

Premiu al Germaniei, unde ”Schumi” este, totuşi, acasă la el. Cu o condiţie: să nu se ţină scai' ghinionul de el si scuderia Ferrari.

Rom eo V. CÎRTAN

; Ne îoleposition ”pe cont propriu”, pentru ca după 1 -1- «are ratată la boxe să fie devansat de ”Schumi” u-ia “ luat apoi un avans apreciabil faţă de înct tamve de peste 32 de secunde, cursa fiind, e lif- Ş i fel, compromisă pentru canadian. ”Schumi” stu! 'is’-pcs printr-un parcurs de marc,regularitate, înm iii său menţinîndu-se constant, avîndu-i ca a X

/IU- kt la iar ifă. îuniacher cînd, după jumătatea cursei, avînd stai ştaia în buzunarul cel mic”, după o intrare şi >me Jiede la boxe, stupoare, abandon, cele care l-au

MC iat fiind fiînele. Imediat cursa s-a relansat si

f c Mountain B ike } CUPA "FELEACUL’9 7 "

V*

ţ j Sîmbătă 12 iulie, la Roşeşti (Mărişel-Colonie) amonte de lacul Tarniţa, a avut loc competiţia

pî ®ountain bike dotată cu trofeul Cupa* & Cleacul '97”, întrecere organizată de Clubul

i cicloturism “Napoca”, sub egida Reţelei Ijonale de Mountain Bike, disputa fiind o

“Pi a campionatului naţional. Prezenţi la startul Şlr«crii concurenţi din asociaţiile şi cluburile T r,ive uPra Team Oradea, “Mirton” Timişoara, ^>niac Cycles Oradea, Clubul de cicloturism ' / W Cluj-Napoca, “Boua Bikes” Sibiu, j^os llobby-Bike” Cluj-Napoca, “Prosecom”

°rbeiul Secuiesc, “Asociaţia sporturilor JjnUne Hunedoara, Clubul de cicloturism

orheiul Secuiesc , precum şi alţi concurenţi ividuali din Cluj-Napoca, Sinaia si Sibiu, '"trecerea a constat în proba de coborîre

„l^vnhill) măsurînd peste 4 kilometri pe un drum .^modernizat din Lăpuşteşti spre Roşeşti; O

probă realmente dură într-un cadru montan de excepţie, specific Ţării Moţilor. La capătul disputei, locurile fruntaşe au fost premiate. Iată, de altfel, ierarhiile finale: SENIORI (profi): Claudiu Marian (“Intens Hobby Bike”), Andrei Czirjak (“Maniac Cycles”), Abraham Domokos (Clubul de cicloturism O.S.); SENIORI (hobby): Felvinczi Lâszlo (“Maniac Cycles”), Nicolae Cîmpan (Clubul de cicloturism “Napoca"), Zoltan Bartha (CI de cic. “Napoca”); JUNIORI: Adrian Stoica (“Intens Hobby Bike”), Attila Miklos (“Prosecom”), Demeter L. (“Maniac Cycles”), FETE: Simona Vezenţan (CI. de cic. “Napoca”) şi Eniko Jakab (Clubul de cicloturism O.S.). Au fost acordate şi două premii speciale pentru Cristian Faur şi Doris Cadar. Concluzia întrecerii? Un concurs foarte reuşit, o organizare “jos pălăria”, legarea unor noi şi strînse prietenii.

V ic to r RO M AN

director tehnic Ovidiu Vasu. Nu . se cunoaşte încă numele noului antrenor principal, existînd cîteva : variante, cea mai apropiată fiind luliu Stoian. Dintre jucători, rămîn la echipă Horfaş, Man, Filip, Togan, Agoston, încă sub contract. în cursul acestei săptămîni se vor şti şi... plecaţii.

• ”U” SILVA va reîncepe pregătirile pentru sezonul de toamnă de la 1 august. De pregătirile echipei se ocupă acelaşi staff, prof. Ioan Bînda, (antrenor principal) şi Fidelia Crişan (antrenor secund). Ca . primă noutate în lot este Camelia Antal (CS Tîmăveni).Neculae Pop la Victoria Someş Dei

Începînd cu 1 iulie, noul antrenor al divizionarei A masculine. Victoria Someş Dej este prof. Neculae Pop. Zvonul, atîta cît a fost, a devenit realitate. Să-i urăm profesorului Pop rezultate pe măsura talentului şi a seriozităţii dovedite Ia ”U” ARDAF.

D em o stene SO FR O N

omareOdată cu prom ovarea

Olimpiei Gherla în Divizia B au crescut pretenţiile suporterilor locali faţă de evoluţia echipei. Conducătorii asociaţiei sportive din orăşelul de pe Someş şi-au revizuit atitudinea şi poziţia faţă de pepiniera proprie, acordînd o atenţie sporită copiilor şi juniorilor.

Zilele trecute, pe stadionul din parc s-a organizat o reuşită selecţie pentru copii născuţi între anii 1980/1986. S-au prezentat la trial peste 40 de copiii, din care au fost reţinuţi 25. Antrenorii Osztian Elemer şi Coroi Mircea sînt.mulţumiţi de tinerii dornici să evolueze în cadrul echipelor de juniori ale Olimpiei. Începînd cu sezonul com petiţional 1997-1998 şi

oraşul Gherla va fi reprezentat în Campionatul republican al juniorilor, eşalon în care au mai evoluat cu mult succes în anii '80. De atunci, formaţia de seniori s-a bazat mai mult pe jucătorii proveniţi din alte centre fotbalistice ale judeţuhii nostru. Oraşul Gherla, însă, are tradiţii- vechi în asigurarea pepinierei proprii, recenta selecţie organizată de Olimpia dovedind cu prisosinţă acest lucru. Deci, juniorii gherleni se pregătesc şi ei în vederea începerii noului campionat. Dacă se va rezolva şi problem a terenului de antrenam ent . nim ic nu-i împiedică pe tinerii jucători să evolueze cu succes în acest eşalon competitional.

SZEKELY Csaba

<Yfr)cmento1 5 iu l ie• Acum un secol (1897) în

Ardeal şi Banat au luat fiinţa mai multe asociaţii sportive. Dintre ele le amintim pe: "C lu b u l S po rtiv Ardealean” din Cluj - care la început s-a ocupat numai de scrimă; clubul ciclist "M eteo r” din Arad şi asociaţia , de ciclism ”Velocitas” din Timişoara.

Cu şase decenii în urmă (1937) a luat sfîrşit "Turneul nordic” al selecţionatei de fotbal a României. După victoriile obţinute cu 4-2 Ia Lodz în faţa Poloniei şi cu2-0 la Kaunas în dauna Lituaniei, respectiv după "egalul” cu 0-0 la R iga împotriva Letoniei, oboseala acumulată în decurs de o săptămînă şi-a spus cuvîntul: "N aţionala” a suferit, la Tallinn, în această zi, o înfiîngere, pierzînd jocul cu Estonia c a 2-1. Ca şi la Riga a arbitrat cehoslovacul Krist Golul România a fost marcat de Bodola. Estonienii au înscris golul victoriei în min. 83.

• Au trecut 35 de ani, cînd în 1962 selecţionata feminină de handbal în 7 a României a obţinut la C.M., ediţia a D-a, dispunînd în ultimul joc de la Bucureşti de formaţia Danemarcei cu scorul de 8-5. Fosta deţină­toare a titlului, Cehoslovacia trebuia să se mulţumească de data aceasta cu locul 3. Iată lotul campioanelor: Liliana Borcea, Ana Boţan, M aria Constantinescu, Constanţa D um itrescu , V icto ria D um itrescu , E d eltran te Frantz, Felicia Gheorghiţă, I r in a H ecto r, E lena Hedeşiu, A urora Leonte, Iudit Nâko, luliana Neacu, Ana Nemetz£ A ntoaneta Oţelea-Vasile^. losefina Ştefănescu-Ugron, Aurelia Szoko. - . V>v*!s$S'"'

.O îFr.' , !\>V*LASZLC

liCRONICA-RINGULUI

Holyfield face cadouri Tyson regretă şi îşi cere

Campionatele Europene pentru cădeţi

Duminică s-au încheiat, în oraşul macedonean B itola, Campionatele Europene de box rezervate cadeţilor (pugilişti în vîrstă de 15-16 ani). România a obţinut o medalie de aur Ia categoria 45 kg. Prin Viorel Simion şi trei de bronz prin Ion Ionuţ, Florin Foia şi Adrian Stanca. în urma acestor rezultate echipa României s-a clasat pe locul IV.

După memorabilul meci cu Tyson, în care a fost muşcat de urechi, campionul mondial al greilor, Evander Holyfield a plecat într-o scurtă vacanţă în Africa de Sud la invitaţia liderului de culoare Nelson Mandela. Cu această ocazie Holyi-a făcut cadou şefului sud- african halatul pe care îl purta înainte de meciuri. Mandela a declarat presei că este un mare admirator al lui Holyfield şi a adăugat: ‘Toţi boxerii ar trebui să înveţe ceva din stilul de luptă al lui Evander, care este idolul copiilor din Africa de Sud”.

scuze

După cele întîmplate în aşa- zisul meci al secolului, Tyson a fost eliminat din topul greilor (versiunea WBA) şi nu mai are drept să boxeze pînă la ridicarea suspendării dictată de Comisia Sportivă a statului Nevada. Tyson şi-a cerut public iertare, declarînd: “Niciodată nu mi-a fost aşa de ruşine. Toată lumea îmi vrea capul. Tot ce vă rog acum este de a-mi da ultima şansă pentru a demonstra că sînt un campion de box şi nu un animal!”

C orio lân IU G A

• La Izmir (Turcia) s-au desfăşurat Jocurile Balcanice rezervate juniorilor. Echipa naţională' de juniori a făcut deplasarea la acest eveniment avînd în componenţă mulţi clujeni. Conducătorul delegaţiei a fost preşedintele - Comisiei judeţene de atletism, d-na prof. Eva R. Zorgo. Din delegaţie au mai făcut parte profesoara Melintia Măcelaru şi sportivii luliu Păcurariu (1.500 m), Cristian Papp (decatlon), Cristina Bonda (100 m garduri şi ştafetă), Ioana Dobocan (100-200 m, ştafetă), Simona . Bob (triplusalt). Fusese prevăzută în lot şi Eva Miklos (100 m gr, lungime), dar pentru că şansele ei prevăd o medalie la

Europenele de la Ljubliana, a rămas în Poiana Braşov, în pregătire. Ea, de altfel, săptămîna trecută a. cîştigat, la Budapesta,

• un concurs internaţional rezervat

B l ATLETISMjuniorilor, la lungime, cu 6,42 m şi la 100 m garduri în 14,12.

• Singurul clujean - Dorel Greţa (U-ARDAF) - a reprezentat Clujul la Balcaniada de la Atena rezervată juniorilor. Din păcate un grup s-a deplasat cu avionul iar unul ”din provincie” cu un autocar de m izerie, pe o temperatură de 30-35 grade "mergînd” în continuu 36 de ore! Bineînţeles uriaşului nostru i-au luat puterile această deplasare aruneînd doar 66,80 m faţă de

71,98 m la Internaţionale, unde a cîştigat! La Atena un modest loc 4.

• Săptămîna aceasta se desfăşoară finalacampionatului naţional al seniorilor şi tineretului, campionat la care ar trebui ca tot ce are mai bun Clujul să participe cu brio. Clubul Universitatea a reuşit să înjghebe un cantonament acasă, doar Vasile Sărucan a reuşit la "sponsorizarea” Direcţiei Judeţene un cantonament de 10 zile în Poiana Braşov. Aici, în Parcul Sportiv "luliu Haţieganu” este un adevărat foc continuu al atleţilor clujeni ce se pregătesc pentru... Braşov.

P etre N A G Y

A D A R U Lu l ECONOM IA marţi, 15 iulie I 997

Recoltarea păioase!or a început

PR O D U C Ă TO R II AG BICO U UD ŞTTOCUM VOB W1HDE PRO DUCŢIA

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei dă din nou dovadă de ambiguitate şi de desconsiderare a producătorilor agricoli în timp cc rechinii pieţei cerealiere stau la pimlu guta să inhafe din nou o pradă, ieftină din care să Krn/itn ttiilinrdt* Ivi rit» np cntnnr<tn rrtfnr /*nva ttKtnur/r nîitiP/t tarii Rîlhîidlfl MÎnisfttllui ipHctiltUtlî Ui fdttt

j n / j i .U i n u tL : i m t V M l j / t i t u / i c u I M J t f U L U U I U M f f S I I U M I / / , U L U I J W liM S l U U J U U C • / / I I I l t , U I m I M .

nu face politica ţăranului român. Pe bună dreptate, producătorii grîului au intrat în alertă şi se întreabă ce li sc pregăteşte '>

Federala Agricultorilor Privaţi din România şi-a exprimat, recent, punctul de vedere asupra

. acestei probleme de mare actualitate. ;

“Pentru toţi agricultorii cea mai mare îngrijorare o provoacă, în momentul de faţă, indecizia, bîlbîiala; espectativa şi unele intenţii ale guvernanţilor care contravin legislaţiei actuale cu privire la executarea contractelor de valorificare a producţiei de grîu si orz din recolta anului1997.

Estimările privind producţia de cereale se menţin optimiste, specialiştii apreciind că vom aveao producţie .de 7 milioane tone de grîu şi 1,3 milioane tone de orz. Raportată la volumul modest de facilitaţi acordate agricultorilor, producţia este bună atît cantitativ, cît şi calitativ. Nu la fel se poate vorbi de piaţa cerealelor. Institutul de Economie Agrară a publicat o prognoză a, pieţei grîului, în care se arată că la cea,mai mare bursă din lume, cea din Chicago, preţul griului* de panificaţie a coborît de la 220 dolari tona în 1996 la 135 dolari tona în mai 1997.

Datorită faptului că în lume prod'icţia de grîu este mai bună şi oferta este mai mare decît anul trecut, tendinţa de scădere a preţului pare să se menţină.

Pe piaţa românească evoluţia a fost inversă. Prin politici monetariste - concretizate în devalorizarea rapidă a leului - şi preţurile s-au multiplicat: griul cumpărat în ultimii doi ani cu 240 lei şi anul trecut cu 450 lei/ kg s-a vîndut la licitaţie cu 1200 lei/kg.

Lideri ai Federalei Agricultorilor Privaţi au avut întîlniri cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Agenţiei Naţionale a Produselor Agricole; Comccreal, Morărit şi Panificaţie, cu alţi utilizatori şi valorificatori ai acestor produse, prccum şi în Consiliul tripartit de dialog social Guvcm-Patronate-Sindicatc pe ramura agriculturii, încercînd să se ajungă la un consens asupra posibilităţilor dc achiziţionare, comcrcializarc.şi a unui preţ orientativ de vînzare a acestor produse. După toate aceste întîlniri, nu sînt clar stabilite posibilităţile de achiziţionare a ccrcalclor păioase, mijloacele de plată şi condiţiile dc formare a • stocurilor ncccsarc aprovizionării populaţiei cu pîine şi produse dc panificaţie pînă la rccolta viitoare. Nu s-a putut stabili un preţ orientativ dc vînzare a orzului şi grîului.

Dc neînţeles şi ncjustificată este ncimplicarca guvernului în rezolvarea acestei probleme. în urmă cu peste o lună sc anunţase

emiterea unei ordonanţe de urgenţă, pe baza căreia urma să se asigure resursele financiare pentru plata produselor contractate. în locul Ordonanţei promise, Ia întîlnirea conducerii ministerului cu reprezentanţii ANPA şi ai societăţilor comerciale de valorificare a produselor agricole, domnul ministru GaVrilescu a avansat ideea de a se elabora un proiect de hotărîre guvernamentală, prin care respectivele societăţi comerciale să fie absolvite de obligaţiile contractuale.

în ultimii ani, grîul, ca produs strategic, a. fost valorificat în condiţiile Legii privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli nr. 83/1993. Conform legii, producătorii beneficiau şi de un preţ minim garantat, corelat cu preţul mediu înregistrat pe piaţa mondială. Legea nr. 83 a fost abrogată fără a pune altceva în loc. Trebuie amintit că acordul pentru ajustarea structurală a agriculturii - ASAL prevede eliminarea oricărui control asupra preţurilor la toate nivelurile filierei de valorificare a produselor grîu, făină, pîine. Acordul prevede, de asemenea, ca încă înainte de sfîrşitul lunii martie, să se stabilească criteriile de acordare şi reacordare a creditelor pentru achiziţionarea producţiei de grîu (500 miliarde lei). Trebuie să spunem că această sumă acoperă doar costurile reconstituirii stocurilor fizice de grîu pentru cazuri de urgenţă, în aşa fel încît acestea să fie reduse la maximum350.000 tone la sfîrşitul lunii august 1997.

Ce s-ar fi întîmplat în această primăvară, dacă am fi avut în rezerva de stat numai 350.000 de . tone? Răspunsul este simplu: am < fi asistat neputincioşi Ia cea mai mare criză a pîinii din ultima jumătate de secol. Acceptarea de către guvern a acestei limitări, impuse de organismele financiare internaţionale, contravin

^recomandărilor FAO, conform cărora rezerva trebuie să fie de trei ori mai marc!

Producătorii agricoli au contractat cu ANPA 1,4 milioane , tone grîu, cu societăţile Comccreal - 1,5 milioane tone, contracte în baza cărora au înfiinţat culturile, beneficiind de unele facilităţi şi avînd obligaţia dc a livra accstora minim 1500 kg.grîu/ba. Dc asemenea, cu Semrom s-au contractat pentru sâmînţa anului viitor 420.000 tone grîu, 60.000 tone orz, şi10.000 tone orzoaica dc toamnă.

Alternativa. în faţa căreia negăsim este următoarea: în condiţiile dccapitalizării agenţiei guvernamentale şi a societăţii lor contractante, sc fac demersuri

pentru asigurarea resurselor financiare pentru plata produselor sau se apelează la intenţia de a emite o hotărîre prin care se vor anula aceste contracte?

Orice om de bună credinţă se întreabă: va fi oare posibil ca un guvern, condus de un jurist, să anuleze Contractele economice între, parteneri; comerciali? Construim un stat de drept sau înlocuim o dictatură cu un stat care îşi declină răspunderea .faţă de lege şi faţă de probleme de interes vital pentru populaţia ţării şi faţă de destinele agriculturii? Dacă se va întîmpla aşa, atunci, cu complicitatea puterii, întreaga producţie va încăpea pe mîna speculanţilor, la preţuri derizorii, ceea ce va avea consecinţe lesne de înţeles asupra veniturilor agricultorilor şi asupra formării stocurilor necesare aprovizionării populaţiei cu pîine şi produse de panificaţie.

Apare sigur' riscul exportului excesiv în condiţiile liberalizării comerţului cu cereale conform programului ASAL şi putem avea soarta vecinilor din sudul Dunării care, din motive similare, au rămas anul trecut fără pîine. Noi nu putem fi de acord ca, în numele unei reforme iluzorii, interesele speculanţilor să învingă interesele ţărănimii şi ale păturilor largi ale oraşelor, şi centrelor muncitoreşti.

Contrar practicilor promovate de actualul guvern, statele din Uniunea Europeană au o strategie clară de susţinere a agriculturii şi. de reglementare a pieţei comune a ‘ produselor agroalimentare prin subvenţii, credite cu dobîndă de 2 - 3,5 la sută. -

Statul intervine prin intermediul agenţiilor guvernamentale în achiziţionarea surplusurilor şi oferă pieţei produse în anii mai puţin prielnici. Toate promisiunile, asigurările şi programele enunţate de guvernanţii noştri n- au acoperire în experienţa ţărilor în rîndul cărora declarăm că vrem să ajungem.

Sînt necesare, în primă urgenţă, credite cu dobîndă de15-20 la sută pentru achiziţionarea producţiei de grîu şi orz contractate la preţuri remuneratorii. Ar trebui apoi promovat un sistem de valorificare la export. a surplusului de produse, în cadrul căruia societăţile comerciale să vîndă în comision. Preţurile de vînzare să fie susţinute de stat, aşa cum se întîmplă în ţările occidentale, astfel încît agricultorii să-şi acopere cheltuielile şi să îşi asigure minimul necesar pentru un trai decent”.

Săptămîna trecută la Staţiunea de cercetări agricole Turda a avut Ioc tradiţionala manifestare “Ziua grîului”. Au participat specialişti şi cadre de conducere din agricultura a 15 judeţe din Transilvania. Am avut prilejul să discutăm cu mulţi dintre aceştia. Avem o recoltă de excepţie, au informat majoritatea acestora. Generală’ă fdst însă nota de nemulţumire şi îngrijorare privitoare la soarta recoltei de cereale păioase din acest an. Din păcate, nici un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nu şi-a găsit timp să facă o deplasare pînă la Turda pentru a afla direct şi nu din rapoarte situaţia reală în care se află agricultura transilvăneană. Consfătuirea nu a fost onorată nici de parlamentari care “luptă” pentru o agricultură naţională puternică prin exprimarea unor opinii .găzduite de presă şi televiziune. Frică de adevăr sau indiferenţă? Amîndouă variantele sînt la fel de condamnabile.

Ziarul nostru fiind un mijloc de informare nu numai pentru mase, dar şi pentru domniile lor le aduce, pe scurt, la cunoştinţă cîteva opinji exprimate.

• Valorificarea producţiei de grîu pentru consum (cu sprijinul. Guvernului) la un preţ minim de1.200 lei/kg, iar a celui pentru sămînţă la 1;700 lei/kg; • protecţia producătorilor autohtoni, prin elaborarea unei legislaţii adecvate, împotriva concurenţei neloiale a partenerilor străini, care beneficiază de subvenţii, prime de export, reduceri de taxe vam ale.etc.; • Teeşalonarea creditelor bancare pînă la valorificarea producţiei şi stoparea calculului dobînzilor pe această perioadă; • extinderea aplicării bonificaţiei de 25 la sută şi la credite pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului trecut, după metodologia folosită la creditele din primăvară; • stoparea execuţiei silite de către Ministerul Finanţelor privind plăţile scadente şi restante pînă la valorificarea şi încasarea contravalorii producţiei; • pentru evitarea situaţiilor neclare create în ultimii ani privind stabilirea preţurilor la produsele agricole se solicită implicarea Guvernului în elaborarea unei conduite unice şi ferme pentru negocierea preţului înaintea înfiinţării culturilor (luna august) în echivalent valută la cursul oficial al dolarului. :

Gravitatea problemelor ridicate în cadrul consfătuirii, necesitatea meditatizârii lor ne obligă să revenim într-un număr viitor al ziarului nostru cu o anchetă: POLITICA PÎINII MAI PRESUS DE ORICE POLITICĂ.

Ion RUS

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 121]

BCR* 18 62 65 72 74 \ kBANCOREX 20 65 60 55 50 sr.&BRD ÎS 60 70 72 74 !BA* 18 65 70 71 72 iBanc Post* 20 44 45 46 47 iIon Ţlrlac* 20 60 65 70 70 iBANKCOOP* 20 62 68 72 74Bucureşti 16 49 47 ■ •Transilvania 18 58 53 48 45 iRomânească 18 55 62 65 50 iCEC 18 ' 45 50 55ALIANŢA 25 65 70 70 70 ;Albina* 18 65 65 60 60B.I.R.* 20 65 60 60 60

- p e rso an e ju r id ic e - %

Banca lavedere . 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 •-Ş

BCR 18 50 52 54 56 . J •• 1BANCOREX io 60 55 50 45 i ■ lÎ l

lHr 1

BRD 18 55 57 58 59BA* 18 60 61 61 61Banc Post* 22 40 40 40 -Ion Ţlrlac* 18 50 45 50 ■' - 'jBANKCOOP* 20 56 57 58 59Bucureşti 16 47 45 Fi.yiTransilvania 18 41 40 38 37Românească 18 45 50 45 40CEC 15 .... - - i ■Albina 18 50 50 40B.I.R. 20 60 55 55 55* La aceste bănci dobînda în lei se capitali2 ■

Ratele anuale ale dobînzilor acordf de unele bănci comerciale, cuactivftj

în judeţul Cluj, la depozitele în lei- p e rs o a n e f iz ic e - 1

L/U UL-C-J/t HUUirtUtl Ul IC-l OO Irezultînd o dobîndă efectivă mai mare decît cea aJiM

Cursuri pe piaţa valutară I în data de 14.07.1997

DENUMIREA VALUTEIS H IL IN G A U S T R IA

D O L A R A U STR A LIA

F R A N C B E L G IAD O L A R CANADAF R A N C ELV EŢ IAM A R C A G E R M A N A

C O R O A N A DA N EM A R CA

P E S E T A S SPA N IAM A R C A F IN LA N D EZA

F R A N C FRA N ŢA

L IR A S T E R L IN AL IR A ITA LIA

Y EN JA P O N IA

G U L D E N OLA N D A

C O R O A N E N O R V E G IAE S C U D O S P O R T U G H E Z

C O R O A N E S U E D IA

DOLAR SUAE C UD S T

CURSUL ÎN LEI

57<M

52W J48621

1053.

1351,1187.

12041

61

3561.961.

3< i

712»

BNR face următoarele precizări în leeâlură ai aceste ■:1. Cursurile incluse în această listă au Ia bază cotaţii ale soc?

bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutr-12. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării curs-f

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări conUb ţ

Cursuri la casele de schimb vafi din Cluj-Napoca 14.07.1997>

VALUTAun dolar SUAo mărci germană

CUMPĂRARE6.9203.920

VINZA|

1 3 i

15) marţi, 15 iulie 1997 EVENIMENT ADEVĂRULde Cluj I

D o s a r e u i t a t e , d o s a r e r e î n v i a t e

Cine pe cine “ascultă” in Rusia (II)Spuneam în articolul precedent că imensitatea

“imperiului cu picioare de lut” - Rusia - nu poate scăpa de obsesia ascultării telefoanelor. Tocmai din acest motiv, .“Izvestia” caută să’; sistematizeze lucrurile şi propune un tiţlu:

Prevederile legii privind Interceptarea convortjlrllor telefonice

Cînd preşedintelui comitetului Dumei de Stat pentru Apărare, S. luşenkov i-a fost deconectat, pe neaşteptate telefonul, din cauza criticilor lui severe la adresa autorităţilor în legătură cu operaţiunea militară din Cecenia, el nu a primit nici un fel de răspuns la întrebările: cine a făcut acest lucru , la a cui com andă şi cînd? Recunoscînd că discuţiile sale telefonice sînt ascultate, R. Abdulatilov are încă şi mai puţine şanse să primească răspuns la întrebarea privind această încălcare a legii strigătoare la cer, deoarece legislaţia rusă acordă multora dreptul să iacă acest lucru, nestipulînd însă nicăieri în mîinile cui se află pîrghiile de “influenţare” politică şi psihologică a cetăţenilor care displac puterii.

In legea cu privire la activitatea de cercetare operativă se spune, printre altele, că printre organele abilitate să facă acest lucru se numără Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Federal de Contrainformaţii, Serviciul de Frontieră, Serviciul pen tru Asigurarea Securităţii Preşedintelui, unităţile operative ale Direcţiei Generale de Proţecţie a Kremlinului. Această enumerare poate fi modificată numai prin lege. Legea menţionată oferă şi interpretarea acestui drept special. Procedeele de cenzurare a corespondenţei, ascultarea convorbirilor telefonice şi de altă natură, interceptarea in fo rm aţiilo r de pe canalele tehnice de

comunicaţii pot fi motivate de un spectru larg de situaţii, . începînd cu intentarea standard a

-unei'acţiuni penale sub bănuiala că cetăţeanul “X” intenţionează să comită o crimă gravă şi pînă la formula “a dispărut fără. urmă”, un cetăţean sau altul. '

Legea cu privire la organele federale de siguranţă stipulează direct faptul că acestea pot întreprinde activităţi de cercetare; operativă. Aceasta înseamnă că ele pot asculta şi urmări, ancheta şi reţine pe suspecţi, viola locuinţele

. lor şi încă multe altele. Corespondentul ziarului “Izvestia” s-a adresat Centrului pentru Relaţii Publice al Serviciului Federal de Securitate (SFS) cu întrebarea concretă dacă deputatul R. Abdulatilov se află “în atenţia” acestui serviciu sau nu. Răspunsul primit a fost categoric: "Sută la sută, nu!” Desigur ş-a arătat în continuare, SFS desfăşoară activităţi de cercetare operativă folosind printre altele, metode de ascultare a convorbirilor, însă aceasta numai cu aprobarea justiţiei şi a procuraturii.

Nu există motive de a pune la îndoială declaraţia oficială a reprezentantului SFS, ştiut fiind faptul că faţă de însuşi şeful acestui serviciu; S. Stepapşin, au o atitudine circumspectă diferite persoane atotputernice din Kremlin. Autorităţile supreme nu au, deci, nici un interes să-i pună acestuia la dispoziţie un instrument atît de puternic, precum controlul asupra canalelor . guvernam entale de comunicaţii. Mai mult decît atît, în partea neoficială a discuţiei au fost exprim ate mulţumiri autorului acestor rînduri, deoarece el a considerat de datoria sa să verifice informaţiile pe care le avea, pentru a nU arunca bănuieli nefondate asupra SFS. în consecinţă, urmele trebuiau căutate în altă parte, ceea ce s-a şi încercat.. ’ . .

Incendiatorul de In miezul nopţii

* ■* 'A

1

Sîmbătă noaptea, la ora aproape două ore de0,05, în satul Cheia, comuna muncă, au reuşit să stingăMihai Viteazul, la marginea incendiul. Din primele cer-localitătii, pe cîmp, ardeau cu cetări se pare că cineva aflacăra înaltă 2 t fîn, dat foc căpiţei, intenţionat,aparţinînd unui locuitor al Cercetările continuă!comunei. Pompierii, după D.C.

In ultima vreme, tot mai multe sînt cazurile , de violenţe familiale. Întîlnindu-ne în sălile tribunalelor sau pe coridoarele institutiilor medicale cu diverse

persoane traumatizate de familii, le-am pus cîte o singură întrebare: “De ce?” Se pare că marea majoritate a conflictelor familiale pleacă de la bani. De

F r a ie r i i n u m o r

n ic io d a tăDeşi aproape zilnic vă

semnalăm că se petrec o serie de înşelăciuni, precum şi modul în care ele se produc, se pare că amatorii de chilipiruri nu pier, ci doar se schimbă. Pentru un cîştig eventual de cîteva sute de lei, cei “cil pene-n spate” (fraierii, cu alte cuvinte), “pun botul” la diverse afaceri

, dubioase (ca să mă exprim în argoul celor ce profită de pe

.urma acestor naivi amatori de chilipiruri). în ultima vreme, o seamă de plîngeri au poposit pe birourile poliţiştilor. M ulte aveau ceva în . com un: se refereau la schimburi valutare, efectuate “pe faleză” , la întîmplare, cu persoane necunoscute. Ţ otul părea perfect, , dar cînd oamenii şi-au renumărat banii, ceva mai încolo, ceva m ai tîrziu, au constatat că nu sînt atîţia cîţi ar trebui să fie. Deci, înşelaţii se prezintă la poliţie, fac descrierea fizică a persoanei cu care au făcut tranzacţiile! Poliţia îi caută, umblă. Uneori, sînt. prinşi. Alteori, nu. Recent, doi dintre ei au fost depistaţi. Unul a înşelat o femeie, la schimb valutar cu 300.000 de lei. Celălalt, a găsit trei asemenea amatori, înşe- lîndu-i cu 130.000 lei, 260.000 lei şi, respectiv, 1.700.000 lei. Desigur, avînd şi antecedente penale, cei doi sînt Cercetaţi în stare de arest preventiv. Totuşi, problema înşelăciunilor nu poate fi rezolvată. Nu atîta timp cît există amatori de chilipiruri. Oameni care, cu bună-ştiinţă sc lasă înşelaţi. Ba se mai şi roagă de alţii să-i înşele, în speranţa - deşartă- că n-o vor păţi tocmai ei. Şi asta în condiţiile în care centrul fiecărui oraş sau orăşel este înţesat de case de schimb valutar, de bănci.... Omul însă îşi schimbă greu mentalităţile.

: S-a obişnuit de pe vremile vechi să-şi schimbe valuta pe faleză.

Si riscă. Si pierde... .D .C .

la lipsa acestora, mai precis. Cele mai expuse sînt femeile. Deseori, conflictele familiale degenerează în diverse manifestări agresive. Pornind de la agresivitatea psihică (m anifestată prin atitudini dispreţuitoare, insulte, injurii) şi pînă la Agresivitatea fizică (începînd de la o simplă palmă şi culminînd cu omorul).O parte a celor agresaţi suportă în tăcere. F.M. este o femeie în vîrstă de 52 de ani, clujeancă, cu studii medii. Are faţa îngrozitor de umflată si vînătă. îm i spune că soţul, cînd se’ îmbată, o bate. Şi asta de 30 de ani. în ultima vreme, parcă mai des. Nu mai sînt bani. De doi ani, femeia e şomeră. Banii nu mai ajung. Necazurile parcă se îngrămădesc pe capul familiei, . din ce în ce mai mult. “Dar asta mi-i soarta!”, răspunde femeia. “Cum să divorţez, acum, la bătrîneţe? Să mă fac de rîs prin tribunale? Şi dacă divorţez, ce-o să fac?Tot ce-am agonisit o viaţă să risipesc acum? Asta nu se poate. Dar poate ne-o ajuta Dumnezeu şi-om prinde vremuri mai bune”. Şi femeia, resemnată, se îndepărtează... A.P. are 29 de ani. Studii superioate. Pentru motive asemănătoare, a introdus o acţiune de divorţ. Are şi un copil mic. Ne spune, printre

lacrimi, că i-a fost foarte greu să se hotărască să facă acest pas. Dar viaţa nu mai era de suportat. Şi nici nu-şi poate educa fiica, aşa cum se cuvine, într-o atmosferă tensionată. De cînd soţul a rămas fără serviciu, şi sînt obligaţi să se întreţină, toţi ■trei, din salariul ei, amîndoi sînt pachete de nervi. Se ceartă, practic, în fiecare zi. Şi, deseori, se ajunge la pumni şi palme. Asta nu mai e viaţă.” S.I. are 46 de ani şi este căsătorit de 19 ani. Plînge, în faţa cabinetului medical: “Scorpia de muiere e mai rea ca dracu’. De cîte ori mai beau cîte un pahar, ia sucitorul şi mă învineţeşte. Şi nu-mi dă de mîhcare. Amu’ io unde să mă pui cu ea? Că de mult o bătut suta de kile. Şi io uite-mă cît îs. Ba că n-aduc bani, ba că-s trîntor, ba cîte-n soare şi-n lună. Da’ acu’ nu-i mai mere. Că o dau în tribunal. O bag în puşcărie, tu’i mama ei de muiere! Că mi-i pînă-n gît de mutrele ei. Numa’ să-mi deie doftorul hîrtia ce-mi trebe.”

Şi-aşa, zi de zi, alţi oameni necăjiţi caută o soluţie greutăţilor lor familiale, aculizate de societatea concurcnţială, bazată pe o luptă acerbă pentru supravieţuire.

Diana C Ă IE N A R U

Trafic cu mercur, peste Dunăre

Poliţia mehedmţeană a descoperit, la un control de rutină efectuat în noaptea de 8/9 iulie, în apropiere dc localitatea Şviniţa, în autoturismul cu numărul de înmatriculare 2 MII 5 992, condus de Talpeş Mitei, de 26 ani, două recipiente eu 65 kilograme mercur.

Mercurul urma să fie tiansportat peste graniţă. în rueosla\ ia, unde era aşteptat de alţi traficanţi

Un grup de falsificatori de valori şi documente a fost anihilat de poliţişti

Trei falsificatori de valori şi documente au fost prinşi în i flagrant de ofiţeri din cadrul Direcţiei de Combatere m Criminalităţii: Ewnomico-Fiiiancîare, informează IGP, «

în baza unor date furnizate de UM 0215 şj Direcţia Arme,; Explozivi şi Substanţe Toxice, Valentin Hurduc, 43 de ani, tipograf la RA Imprimeria Coresi, Mihai Ganţa, 46 de ani, muncitor la S C “A.M.C ” Otopeni, şi Constantin Cenuşă, 36 de ani, fară ocupaţie, au fost reţinuţi de poliţie în timp ce încercau sâ comercializeze 300.000 de timbre false, pentru marcarea pachetelor de ţigări* Valoarea mărfii era de 1 (>.000 dc dolari.

în timpul controalelor efectuate la domiciliile celor trei persoane, cît şi la locul îh care era instalată aparatura spccială de lipărire (Intr-un subsol), poliţia a identificat o serie des bunuri, documente şi valori intemse a fi obţinute de persoane particulare. Astfel, au fost ridicate 250,000 dc timbre pentru® marcarea pachetelor de ţigări, cît şi matriţele folosite la imprimarea acestora; repere de hîrtie, matriţe şi negative, fotografice ale unor bancnote de diferite valori româneşti ş i i americane; coperţi şi file de paşapoarte româneşti şi străine® cît şi matriţele folosite pentru realizarea lor; formulare pentru i declaraţii vamale, camele TIR şi matriţele aferente, precum şi matriţe ale unor ştampile vamale; formulare dc evidenţă,* legitimaţii temporare de şedere în România şi matriţele, cît ş i i o matriţă cu sigla Serviciului de Paşapoarte; formulare pentru cerţi ficat e de înmatriculare auto, permise de conducere, autorizaţie de circulaţie provizorie şi buletine de identitate, cît şi matriţele; formulare diplomă licenţă, absolvire; fo ii matricolc, certificate de absolvire etc; repere şi matriţe cu sigla unor autorităţi româneşti şi străine; bilete de călătorie RATB falsificate; imprimate pentru certificate acţionar;

în incinta tipografiei clandestine, falsificatorii foloseau aparatură tip “OFSET” şi “GRAFOPRBS”, precum ş ii cerneluri speciale.

în prezent, cercetările sînt continuate, existînd date că din grup fac parte şi alte persoane.

Gardieni publici prinşi in flagrant delict

Pui taiorul de cuvînl al ll’J M ehedinţi a transmis icprezentanţilor mass-media informaţii despre un c i / dc furt în caic sînt implicaţi chiar cei care ar li avut menirea de a asigura ordinea publica şt integritatea obiectivului p.i/il.

în noaptea dc 7,-H iulie, Bârlibescu Damei si Cioarcc Miicca, gaidiem publici, au fost depistaţi de poliţiştii de pe platforma industrială Halînga în momentul în eare, după ruperea gardului metalic dm zona depozitului dc materiale ale l.H “Drobda”, se pregăteau să sustragă în doi saci de îalte 80 kg sinna de cupru, evaluată la 570 de mii lei. Cei in cauza sînt cercetaţi

O i m p o r t a n t ă c a n t i t a t e

d e a l c o o l - o p r i t ă d e l a

c o m e r c i a l i z a r eO importanta cantitate de Vodcă, rom m oţet - produse

falsificate - a fost oprită de Ia comerciali/are de otileri d i cadiul Diiectiei dc Combatere a Ciimmnlitâtii Hconomieo- Finaneiare şi inspectori ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, mlornica/ă PolUia Capitalei

în urma unui control efectuat la SC “l a Inima COM” SRL, situată în strada Popa Ştefan nr. 12, sector 5. polilia a descoperit 1.040 sticlo dejumălalc de litru de vodca, 42 sticle de jumătate de litru de rom. 'I olodată. a fost găsit şi un bidon de 90 dc litri de amestec vrac pentru rom. Alcoolul era contrafăcut şi urina a ti pus in vin/are.

Nicolae înmia (41 dc ani) nu a\ea nici un document circ să ateste pro\enien(a alcoolului găsit de politie. Dc asemenea, poliţia a lâcut un contTol la doimciului maniei lui Irimia, unde s>a mai găsit cantitatea dc 528 de sticle de cîte un litru dc oţet, 720 litri de acid acetic, 360 de litri dc alcool rafinat şi 10,000 de etichete cu sigla mai multor societăţi comerciale din Bucureşti.

în pie/ent, Nicolae Irimia este eeicelat, în stare de libertate, pentru evaziune fiscală şi înşelăciune privind calitatea mărfii.

ANUL DC NH C0C3 MARţl19 IUUE 1897ISSN 1220*3203 16 PAG1M 600 LEI

ULTIMA ORĂ marii, 15 iulie 1997 v"1

M A E r o m â n s p e r ă c ă U E n u v a t r a t a

d i s c r i m i n a t o r i u c a n d i d a t u r i l e ţ ă r i l o r a s o c i a t e

MAE român îşi exprimă încrederea că la Consiliul European din decembrie, de la Luxemburg, se va conveni acea soluţie privind începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană care să înlăture posibilitatea oricărei discriminări între candidaţi, se arată într-un comunicat remis, luni,

pentru fiecare din celelalte candidate să se convină un calendar privind îndeplinirea criteriilor de aderare şi, implicit, intrarea în negocieri concrete. Conform unor surse comunitare, numai cinci state europene - Cehia, Polonia, Ungşria, Slovenia şi Estonia, alături de Cipru - vor fi invitate să înceapă negocierile de aderare la UE.

Amsterdam, şi anume principiul oportunităţilor egale.

în comunicatul menţionat, MAE doreşte să releve că “este greu de evitat asocierea diferenţierii premature, care ar fi avută în vedere de Comisie, de persistenţa unor abordări injuste şi inexplicabile,' cum este aceea din domeniul regimului de vize pentru cetăţeniiagenţiei Mediafax. —0 ............................. - „

Comisia Europrână urmează să MAE apreciază că, în măsura în romani. prezinte, miercuri, avizele asupra care recomandarea menţionată a Ministerul român de Externecererilor de aderare la UE ale celor Comisiei Europene se va confirma, reafirmă, cu acest prilej, 10 candidate din Europa Centrală punerea efectivă în practică a determinarea Guvernului de laşi de Est, printre care şi România, acesteia ar însemna “o îndepărtare Bucureşti “de a continua şiprecum şi documentul “Agenda de la esenţa unuia din principiile întreprinde toate măsurile pentru ca2000”, care conţine o analiză de bază”, convenite în 1995 la România sâ răspundă în mod

Madrid şi reconfirmate de Consiliul adecvat cerinţelor de membru al European din luna iunie, de la _ Uniunii Europene”. ,

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 15 iulie, a.c. în jurul orei 15.

globală de impact al primirii de noi membri asupra organizaţiei. Potrivit unor relatări de presă, Comisia Europeană va prezenta, miercuri, şt recomandarea ca negocierile efective de aderare să fie lansate, pentru început, cu un număr de şase state, urmînd ca

Chiar dacă deschiderea oficială va avea loc pe 23 iulie,

C o n s u l a t u l u n g a r d e l a C l u j - N a p o c a

î n c e p e d e m î i n e a c t i v i t a t e a- urmare din pagina 1instituţiei are loc pe 23 iulie, activitatea consulatului ungar începe de mîine, în cursul zilei de azi urmînd a fi încheiate lucrările de amenajare a sediului. Bitay arată câ această grabă se justifică prin volumul mare de muncă din timpul sezonului estival. Potrivit afirmaţiilor d-lui consul, activitatea instituţiei va fi asigurată de trei diplomaţi, patru specialişti în administraţie publică şi drept, plus “d o i' angajaţi români”. Se pare că aceştia din urmă vor îndeplini sarcini de secretariat.

Consulatul ungar de la Cluj-

Napoca va deservi şase judeţe: , Arad, Timiş, Bihor, Satu-Mare,; Cluj şi Sălaj. Bitay recunoaşte că primele patru.au fost alese pentru că asigură graniţa cu Ungaria. Principalele activităţi ale consulatului sînt legate, spune Bitay, de acordarea de vize pentru. persoanele ce doresc să rămînă în Ungaria mai mult de 90 de zile, dar şi de promovarea contactelor culturale, religioase, economice 'dintre România şi Ungaria. Sediul din Piaţa Unirii- - închiriat de la Eparhia reformată Cluj - este provizoriu. Bitay declară că una dintre preocu-, pările. sale este găsirea unei clădiri corespunzătoare. El spune

că nu l-ar deranja dacă aceasta va fi fosta clădire a consulatului ungar de pe strada Zriny, care în prezent găzduieşte Serviciul de paşapoarte. Prefectul Alexandru Fărcaş a declarat ieri că Serviciul de paşapoarte va părăsi această clădire, dintr-un ordin al Ministerului de Interne. Fărcaş spune că

^primarul Gheorghe Funar nu va obstrucţiona deschiderea consulatului. “Primarul este un executant. Nu-el hotărăşte, ci Consiliul local.'Nu va dura mult pînă la clarificarea problemei clădirii. Birocraţia nu va fi mare, e bine” - afirmă Alexandru Fărcaş.

Madeleine Albri^it afirmă că statele baltice

sînt candidaţi importanţi pentru aderarea la NATO

Ignorfnd obiecţiile Rusiei, secretarul de stat american Madeleine Albright a declarat duminică, la Vilnius, că cele trei state baltice reprezintă “candidaţi serioşi” pentru aderarea la NATO, transmite REUTER. '

Albright, aflată într-un turneu în Europa Centrală şi de Est, a încercat, astfel, să asigure din nou Estonia, Lituania şi Letonia că Washingtonul sprijină eventuala lor integrare în Alianţa Noid-Atiantică, chiar dacă summit-ul de la Madrid nu a oferit nici o indicaţie clară că aceste state vor fi invitate să adere la NATO. ’

Albright s-a întîlnit la Vilnius cu miniştrii de Externe ai tuturor celorlrei state baltice, după ce a avut convorbiri, la Sankt Petersburg, cu şeful diplomaţiei ruse, Evgheni Primakov. /■

Secretarul de stat american a precizat că nu s-a luat nici odedzie asupra statelor care vor face parte din primul val. “Statele baltice

i Regia Autonomă “Loteria naţională” ii Sucursala judeţeană coordonatoare Cluji Rezultatele tragerilor şl concursurilor organizate de Loteria

Naflonală î i data de 13 Iulie 1997

Loto 6/49Numere extrase 33, 32, 9, 1, 42, 3 Catigorii de cîstipuri:

■ CAT. 1 - Report 351.35] 232 lei■ CAT. 11-191 variante a 3.66K.5S9 lei■ C A I. III - 11 639 \ariante a 60 282 Ici

NorocNumărul noroc: 3 8 7 5 2 9 4 Categorii de cîşliguri:

" CAI. I - Report 52.720.387 lei CAT. II - 1 vananle a 52.720.387 lei CAT. III - 19 \ariante a 1.482.158 Ici CAT. IV - 178 variante a 163.X78 lei CAT. V - 1777 variante a 31.908 lei N ■ 3 - Report 81.058.147 In N - 3 - Report 199.S99.4S9 lei

■■N■■■■

Pariul Trio: Ordinea cailor 4 - 1 - 1 3 - Categorii de cîţliguri:

■ Ordine - 27 \arianlc a 1.272.750 lei■ Dezordine - 109 variante ,i 254.550 lei

Reamintim participanţilor că ultima zi pentru procurarea biletelor Ia tragerile SUPERLOTO 5/40, EXPRES 5/55, PRONOSPORT- SPECIAL şi PARIUL TRIO este MIERCURI 16.07.1997.

Preşedintele Sali Berisha avertizează împotriva oricăror modificări ale consliUliei

Preşedintele Albaniei, Sali Berisha, a pus în gardă noul guvern, duminică, împotriva oricăror schimbări majore din textul actualei constituţii,, semnalează agenţia REUTER.

R eferindu-se la planurile socialiştilor şi aliaţilor lor din cadrul coaliţiei guvernamentale de a spori prerogativele primului-ministru, Berisha a afirmat că sistemul pe care el l-a stabilit delimitează în mod adecvat puterile şefului statului şi cele ale şefului guvernului. “Schimbarea legilorconstituţionale de către noul parlament, care nu a rezultat din nişte alegeri libere şi corecte, ar constitui o gravă violare a constitufiei şi ar putea avea serioase consecinţedestabilizatoare pentru ţară”, a declaratei.

într-o declaraţie televizată, Sali Berisha şi-a reafirmat intenţia de a-şi da demisia, întrucît .nu agreează ideea unei coabitări cu un guvern socialist. “Sînt hotărit să joc un rol constructiv în opoziţie, dar

consider că schimbarea legilor constituţionale şi redactarea unui nou proiect de constituţie nu pot fi făcute de un parlament care a fost acceptat numai ea un compromis politic”, ă precizat'

Socialiştii deţin în prezent 99 de locuri din cele 153 cît numără noul parlament, la care se adaugă 15 locuri deţinute de aliaţii de coaliţia de guvcmămînt

reprezintă candidaţi serioşi pentru o viitoare aderare la NATO,, aflîndu-se pe calea cea bună”, a declarat Albright în cadrul unei conferinţe dc presă.

Miniştrii de Externe ai statelor baltice, Algirdas Saudargas din Lituania, Toomas Ilves din Estonia şi Valdis Birkavs din Letonia, au afirmat că summit-ul de la Madrid a apropiat ţările lor de aderarea la NATO şi au salutat referirea Ia statele baltice din comunicatul final.

Albright a subliniat faptul că principalul obstacol în calea aderării la NATO a celor trei foste republici sovietice este reprezentat de capacitatea lor militară redusă, în consecinţă, ele vor trebui să aştepte pînă cînd vor putea să-şi îndeplinească îndatoririle de membra al Alianţei.

Oficialii americani au precizat că, pentru a ajuta cele trei state pe drumul aderării la NATO, Washingtonul elaborează în prezent o “chartă baltică”, care urmează sâ fie semnată înainte de sfîrşitul acestui an.' -

Rusia s-a opus categoric includerii în Alianţa Nord-Atlantică a vreunei foste republici sovietice, afirmînd că, în caz contrar, nu va mai respecta termenii chartei de cooperare cu NATO semnată la Paris, pe 27 mai a.c.

“Trebuie să precizăm în mod continuu faptul că extinderea NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei, iar statele baltice trebuie să ne ajute în acest demers. Acest proces nu reprezintă o evadare către Vest, ci cîştigarea încrederii pentra ' a coopera, cu Estul”, a afirmat Albright

Toţi deponenţii de la BDF 1

îşi pot ridica ( depozitele 1

Judecătorul sindic loav Georgiu a dccis, pnntr-o închcicre din 9 iulie a c , si transmită executivului Bărcii "Dacia Felix" dreptul de a plăti toate depozitele persa­nelor fizicc la accastă basci, indiferent dc suma depusă. Pinâ acum puteau sa-şi retragi (sau reînnoiască) dqwifcle persoanele care aveau depozite dc maximum 20 de milioane dc lei. Odată cu piaU depozitelor sc face si plala dohîn/ilor aferente

A.V.!

&f*&&o*H*K*

£

P444444444444

y

Miercuri, de la ora 13, la Sala mare a PrimărieiCluj-Napoca, “ex-spaiul” Pavel Coruţlansează cartea

“(îood hje, MTO, mon amour!”

• inlîtnireâ cu âStorii prevăzute pentru azi, se amină •

Mîine, la Sala mare a Primăria Quj-Napoca, cu începere de la ora 13, va avea loc, în prezenţa autorului, lansarea celei mai noi apariţii editoriale semnate Pavd Coruţ. Manifestarea este organizată în colaborare cu Librăria “Universul”. De altfel, Ia sediul acestei librării (str. Memoran-dumului nr. 4), cititorii şi fanii lui Pavel Coruţ au ocazia unei întîlniri “în direct”.

Pe de altă parte, “colegii noştri” de la biroul de presă al Primăriei Cluj-Napoca, ne-au informat, ieri, printr-unul din nelipsitele comunicate, că, imine, la orele 13, în Sala mare de şedinţă a Primăriei va fi lans&tX- cartea “Adio NATO”, autor Pavd Coruţ! Din trei, una: ori P. Coruţ a mai scris o carte, post-Madnd ori traducerea titlului este infidel (ca să ne exprimăm eufemistic); ori autorul comunicalului este mult mai subtil şi s-a lăsat ghidai, la translatarea mioritică a unui titlul anglo-româno-ftanţuzesc, de propriile aşteptări.

Ce ă dorit să comunice şi cart este mesajul către cititori autorului Pavel Coruţ, veţi afla şi vom afla, "de lâ sursă"

A.V.T.La închiderea ediţiei, Parci

Coruţ anunţase deja că, din cauza transportului, a fost nevoit să-şi amîne întflnirea de astăzi cu cititorii. Vom reveni

Progrese în problema aeroportului din Gaz

sE

:sitiPi

Israelul şi OEP au convenit asupra procedurilor de aterizare şi de decolare a aparatelor de zbor, precum şi asupra numelui aeroportului din Fîşia Gaza, a declarat, luni, un negociator palestinian, citat de REUTER.

Fayez Zidan, şeful Aviaţiei Civile a Autorităţii Palestiniene, a declarat, în urma convoibirilor de duminică cu negociatorul israelian Shaul Mofaz, că mai trebuie încă rezolvate problemele legate de securitate şi de vamă.

“Partea israetiană a promis că va prezenta o propunere scrisă pînă

la sfîrşitul acestei săptămîni”, a precizat Zidan.

Diplomatul palestinian a admis că au fost înregistrate “anumite progrese”, adăugind câ “au fost convenite procedurile de decolare şi aterizare, precum şi numele de Aeroportul Internaţional din Gaza”.

Zidan a afirmat că este pentra prima dală cînd Israelul prezintă o propunere scrisă privind problema

aeroportului, convenind să permj OEP să importe echipament necesare din Spania şi Gemuşi cu excepţia aparatelor radar, a c fc j^ achiziţionare urmează si fr . negociată. I

Această întîlnire _ urmetj fi convorbirilor de săptămîna trece- p dintre ministrul israelian Apărării, Yitzak Mordechii, ministrul palestinian Nabil Sfiit

Z iaru l nostru foloseşte serviciile informative ale agenţiilor de presă Rom pres şi Mediafax _

Autoraocfl prin S.C. nr. 1S8/1991. judecătoria

Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului

Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22 03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CALIAN (rcdactor şei); V A L E R C H IO R E A N U ( r c d a c to r şe f a d ju n c t) ;

M A R IA S Â N G E O R Z A N ( r c d a c to r şe f a d ju n c t) . T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; f a x : 1 9 .2 8 .2 8

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ T e l / f a x : 1 9 .7 4 .1 8

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

T IP A R U L E X E C U T A T L A 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; . tel/fax: 41.40.54G a r a m o n d

— Tipografic s-r.L —

f

P■ cc D; Pe «1

■ii ■: si