0

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secţiunea 1

Titlul prezentului proiectul de act normativ

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea metodologiei de planificare strategică la nivelul

instituțiilor administrației publice de la nivel central

Secţiunea a 2-a:

Motivul emiterii actului normativ

1.Descriere

a situaţiei

actuale

Prezentarea domeniului cu indicarea problemelor de rezolvat Începând cu anii 2005-2006, Guvernul României a făcut eforturi semnificative

pentru instituirea unui proces modern de formulare a politicilor publice care să sprijine

îmbunătățirea modului de luare a deciziilor și să completeze cu o fundamentare adecvată

activitatea de planificare, elaborare și implementare a proiectelor de acte normative. În

acest scop a stabilit și un cadru instituțional înființând unități de politici publice în fiecare

minister.

Această abordare și-a propus să rezolve o serie de deficiențe generale cu impact

negativ asupra calității fundamentării reglementărilor, predictibilității deciziilor

guvernamentale și asupra procesului de punere în aplicare a documentelor de politici

publice și a legislației. Astfel,

Anual se adoptă un număr mare de acte normative, multe dintre acestea reprezentând

modificări și completări succesive ale altor acte normative, care se implementează

parțial sau, în anumite cazuri, deloc. Acest fapt dovedește, pe de o parte, dificultatea

pe care încă o au instituțiile administrației publice centrale în a aborda coerent și

predictibil soluționarea problemelor de pe agenda guvernamentală, iar pe de altă

parte, utilizarea limitată a datelor și a analizelor de impact în scopul fundamentării

soluțiilor ce se doresc a fi transpuse prin intermediul proiectelor de acte normative.

Corelarea politicilor publice cu bugetul este insuficientă, iar metodologia de

planificare strategică prevăzută de reglementările în vigoare care ar trebui să

urmărească corelarea între obiective, indicatori de performanță, rezultate și resursele

financiare nu este pusă în aplicare adecvat și de către toate instituțiile conform

prevederilor acesteia. În același timp, există încă o slabă capacitate a instituțiilor

administrației publice centrale de a planifica politicile publice și proiectele de acte

normative cu impact semnificativ, fapt care afectează procesul de evaluare

preliminară a impactului și de consultare publică, reducându-l mult ca timp și

posibilitate de analiză.

În acest context, au fost adoptate de Guvernul României două instrumente de

1

planificare și coordonare, Planul Strategic al Instituției și Planul Anual de Lucru al

Guvernului, a căror implementare și monitorizare nu se poate face de către un

departament de specialitate, fiind necesară integrarea propunerilor și asistență

metodologică din partea unor structuri cu rol de coordonare.

Coordonarea procesului de elaborare, implementare și evaluare a politicilor publice,

și monitorizarea implementării priorităților guvernamentale de către Centrul

Guvernului (Secretariatul General al Guvernului și Cancelaria Prim-Ministrului) este

dificilă în lipsa unor parteneri constanți în toate ministerele care să furnizeze,

conform metodologiilor agreate la nivel guvernamental sau prevăzute de legislația în

vigoare, informații relevante, standardizate și care să sprijine direcțiile de

specialitate în utilizarea instrumentelor moderne de planificare și fundamentare a

documentelor de politici publice și a proiectelor de acte normative.

Planul strategic instituțional (PSI) se elaborează începând cu anul 2007 și reprezintă

principalul instrument de management la nivelul unei instituții, având scopul de a planifica

pe termen mediu politicile din domeniul de activitate al unui minister, în corelare cu

bugetul aprobat și cu cadrul bugetar pe termen mediu. De asemenea, Planul strategic

instituțional a fost creat cu scopul de a sprijini atât ministerele în procesul decizional, cât și

Centrul Guvernului în activitatea sa de coordonare a politicilor publice și reformare a

sistemului de luare a deciziilor.

Prezentarea actelor normative în vigoare și a domeniilor insuficient reglementate

sau nereglementate

Modalitatea de elaborare a Planului Strategic Instituțional a fost reglementată prin

H.G. nr. 1807/2006 (pentru aprobarea Componentei de Management din cadrul

Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor

administrației publice de la nivel central) și H.G. nr. 158/2008 (pentru aprobarea

Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de

planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel

central) – însă acestea nu au reușit să ofere un cadru suficient pentru realizarea conexiunii

necesare între politicile unui minister și bugetul anual aferent. Acest lucru a fost cauzat și

de absența utilizării bugetului pe bază de programe care să asigure o imagine clară și

transparentă cu privire la cheltuirea banilor publici în raport cu obiectivele de politici

publice asumate, deși legislația în vigoare permite acest lucru (Legea nr. 500/2002 privind

finanțele publice).

Astfel, toate Planurile strategice instituționale elaborate de ministere începând cu anul

2008 s-au rezumat doar la componenta de management și au fost concepute pentru o

perioadă de 3 ani, ele fiind de obicei revizuite la finalul perioadei de implementare.

Componenta de programare bugetară nu a fost în realitate implementată niciodată. În

consecință, deși cele două metodologii în sine nu au înregistrat deficiențe din punct de

vedere al calității, ele nu au fost suficiente pentru a angrena PSI în cadrul legislativ mai larg

cu privire la elaborarea, aprobarea și execuția bugetului ordonatorilor principali de credite

de la nivelul Guvernului.

Una din principalele probleme cu care s-a confruntat procesul de planificare

strategică la nivelul Guvernului este cea a conexiunii cu bugetul. Astfel, chiar dacă

2

ministerele, în coordonarea unităților de politici publice, au elaborat Planuri Strategice

Instituționale (PSI-uri) – fie pe cont propriu, fie beneficiind de asistență tehnică externă

(Banca Mondială) – de cele mai multe ori procesul bugetar nu a reflectat politicile definite

în cadrul componentei de management a PSI. Chiar dacă Legea Finanțelor Publice nr.

500/2002, cu modificările și completările ulterioare, prevede utilizarea programelor

bugetare alături de ținte și indicatori de performanță, în realitate execuția bugetară nu se

realizează în baza acestor programe. Acest lucru are mai multe cauze:

• Programele bugetare curente nu reflectă în termeni financiari anumite

obiective strategice de politici publice cu ținte și indicatori, ci, în cele mai multe

dintre cazuri, cuprind întreaga activitate a unui minister într-un singur program.

Diferențe apar în cazul ministerelor care derulează programe de investiții, unde

programele bugetare se identifică cu respectivele programe de investiții, fără însă a se

putea face o corelare clară între respectivele investiții și un set de obiective strategice

clar definite și măsurabile;

• În lipsa unei corelări clare cu obiectivele strategice ale ministerului, obiective

ce trebuie definite în cadrul componentei de management a PSI, țintele și indicatorii

din cadrul programelor bugetare existente sunt arareori definiți SMART, nepermițând

astfel realizarea unei execuții bugetare pe bază de performanță;

În vederea corectării acestor cauze este, astfel, necesar ca ministerele să întocmească

programe bugetare în concordanță cu planurile strategice, între cele două existând o

interdependență fără de care execuția bugetară nu poate fi realizată cu succes. Direcțiile

principale de urmărit în acest sens sunt atât definirea unor indicatori relevanți demersului în

cauză, cât și determinarea SMART a obiectivelor strategice. Un astfel de scenariu ar

asigura o mai bună corelare a politicilor implementate, a rezultatelor urmărite și a

prioritizării finanțării politicilor.

Această abordare incompletă a generat mai multe deficiențe și probleme cu privire la

implementarea unui sistem coerent și funcțional de planificare strategică corelat cu

bugetarea pe bază de program, deficiențe subliniate și de studiul de evaluare cu privire la

sistemul de planificare strategică realizat în anul 2014 în cadrul proiectului de asistență

tehnică „Monitorizarea și Evaluarea Reformelor Structurale” finanțat printr-un Grant oferit

de Banca Mondială.

Precizăm că existența unui cadru funcțional de planificare strategică și bugetare pe

programe reprezintă un factor esențial pentru creșterea calității procesului decizional în

corelare cu creșterea eficienței cheltuielilor publice. În acest context, implementarea unui

asemenea cadru reprezintă o prioritate a Strategiei pentru Consolidarea Administrației

Publice 2014-2020.

Menționăm, de asemenea, faptul că în cursul lunii decembrie 2015 Guvernul

României a adoptat Memorandumul cu tema: „Îmbunătățirea procesului decizional la

nivelul administrației publice centrale”. Acesta propune implementarea unui mecanism

îmbunătățit de coordonare a luării deciziei, predictibil și coerent, capabil să sprijine

implementarea priorităților guvernamentale printr-o abordare planificată și disciplinată. În

acest sens, mecanismul presupune:

Procese clare și solide de lucru pentru transformarea priorităților Guvernului în

rezultate concrete, vizibile;

3

O coordonare eficientă a elaborării și implementării politicilor guvernamentale, cu

accent pe coerența politicilor, cooperarea interministerială și pe conexiunea cu

bugetul;

Un sistem de elaborare de strategii, politici și acte normative fundamentat empiric și

care să reflecte o consultare reală a factorilor interesați, de la momentul inițierii până

la implementare;

Un management eficient în gestiunea riscului și a obstacolelor care pot interveni în

implementarea priorităților de guvernare.

Monitorizare și evaluarea dezvoltării și implementării politicilor în cadrul

Guvernului prin colaborarea permanentă cu ministerele.

Concluzii ale studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice

În ultimii ani au fost realizate mai multe analize și studii cu privire la stadiul

reformei politicilor publice și la evaluare cadrului legal și instituțional în domeniu. Cele

mai relevante dintre acestea sunt:

Studii și analize elaborate de Banca Mondială:

2010 – Analiza funcțională realizată la Centrul Guvernului și analizele funcționale din

ministere.

2011 – Raport privind stadiul implementării reformelor din domeniile planificării

strategice, evaluării preliminare a impactului și al monitorizării și evaluării politicilor

publice. Propuneri și recomandări.

2014 – Raport de diagnostic privind armonizarea planificării strategice și a programării

bugetare în România.

Printre recomandările concrete ale acestor rapoarte cu privire la importanța

planificării strategice corelate cu bugetul pe programe:

Revigorarea procesului de planificare strategică al Guvernului, şi alinierea acestuia

cu procesul de stabilire a Strategiei Fiscale şi de bugetare anuală (Analiza

funcțională privind Centrul Guvernului);

Consolidarea procesului de planificare bugetară şi a instrucţiunilor privind

planificarea strategică şi a formatelor aferente, emise de către MFP şi, respectiv, de

către SGG, într-o singură metodologie unificată (Analiza funcțională privind Centrul

Guvernului);

Conceperea unui proces eficientizat de planificare strategică pentru ministere, în

care planurile pe trei ani ar fi actualizate anual, luând în considerare priorităţile

strategice ale Guvernului şi Strategia Fiscală; planurile ar fi sincronizate pentru a

constitui date de intrare pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu, care

face parte din Strategia Fiscal-bugetară;

Creșterea rolului unităților de politici publice în procesul de planificare strategică și

de evaluare preliminară a impactului (Analiza funcțională);

Alinierea PSI la Cadrul bugetar pe termen mediu astfel încât ambele să acopere o

perioadă de implementare de patru ani (Raport 2014);

Încredinţarea responsabilităţii pentru sistemul de monitorizare a implementării PSI

4

la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului;

Includerea în cadrul PSI a unui plan operaţional anual din care să se reflecte ulterior

prioritățile de investiții și proiectele de politici publice și acte normative ce se doresc

a fi incluse în Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG).

Menționăm, de asemenea, faptul că toate aceste rapoarte recomandă

operaționalizarea unităților de politici publice, integrarea lor în sistemul de evaluare a

deciziilor din cadrul ministerelor și acordarea unui rol mai important în coordonarea

procesului de formulare a politicilor publice.

Concluziile studiilor relevă de asemenea faptul că este necesară o actualizare a modului în

care se elaborează PSI și mai ales a modului de implementare. Astfel, după 9 ani de la

adoptarea primei metodologii privind elaborarea componentei de management a PSI sunt

necesare anumite modificări.

Ca urmare a utilizării în practică a metodologiei de planificare strategică, reprezentanții

ministerelor au semnalat următoarele aspecte:

Lipsa conexiunii dintre PSI elaborat și modalitatea de alocare a resurselor financiare

conform legii bugetului anual – ceea ce generează neimplementarea obiectivelor

asumate în PSI și la scăderea relevanței generale a acestui document;

Tratarea PSI ca pe un document strategic surogat care să înlocuiască strategiile

sectoriale și actualizarea/elaborarea unui PSI nou după fiecare perioadă de 3 ani – în

realitate PSI ar trebui să operaționalizeze strategiile existente (nu să le înlocuiască),

asigurând conexiunea cu componenta bugetară prin intermediul programelor

bugetare. PSI ar trebui revizuit anual în concordanță cu Cadrul bugetar pe termen

mediu și în strictă corelare cu bugetul anual aprobat.

Referiri la documente strategice relevante

Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice (SCAP)2014 – 2020

SCAP își propune implementarea unui management performant în administrația

publică, unul dintre obiectivele principale fiind creșterea coerenței, eficienței,

predictibilității și transparenței procesului decizional în administrația publică. În acest scop,

sunt asumate o serie de obiective specifice aferente unuia dintre cei 5 piloni ai

implementării SCAP - Pilonul 1: Politici Publice și Reglementare, printre care se numără

și:

Consolidarea planificării strategice și introducerea bugetării pe programe la

nivel central.

Îndeplinirea acestui obiectiv specific reprezintă un factor esențial în atingerea

obiectivului privind Pilonul 1: Politici și Reglementare.

În prezent, administrația publică utilizează bugetul pe bază de numerar, conform

clasificațiilor economică și funcțională, tip de buget care nu permite urmărirea alocării

banilor pe domenii de politici publice, nu face legătura între obiectivele fixate, rezultatele

obținute și resursele utilizate, prin intermediul unor indicatori de performanță, ci doar

5

descrie alocările financiare pe ordonatori principali de credite (OPC) și pe tipuri de

cheltuieli. Astfel, execuția bugetară se concentrează exclusiv pe volumul cheltuielilor

publice și nu pe măsurarea calității și eficienței acestora raportat la obiectivele și țintele

propuse. Prin adăugarea clasificației pe programe la buget se intenționează ameliorarea

acestei deficiențe.

2.

Schimbări

preconizate

Scopul principal al hotărârii de guvern propuse spre aprobare este acela de a

actualiza metodologia de elaborare a Planului strategic instituțional și de a angrena acest

document în procesul anual de elaborare, negociere și aprobare a bugetului astfel încât să se

poată realiza conexiunea dintre politicile guvernamentale și buget, urmărindu-se astfel

creșterea transparenței și a calității cheltuielilor publice.

Potrivit noului proiect de Hotărâre a Guvernului privind metodologia de planificare

strategică, corelat cu metodologia de programare bugetară aflată în curs de definitivare la

nivelul MFP, PSI se va elabora de către fiecare minister, și va reprezenta principalul

document sinteză pe baza căruia se vor desfășura negocierile cu MFP privind alocările

bugetare, asigurându-se astfel o conexiune clară între politici, bugetul anual și cadrul

bugetar pe termen mediu (1+3 ani).

Principalele elemente de noutate introduse de prezenta propunere de Hotărâre a Guvernului

sunt următoarele:

Definește și reglementează sistemul de planificare strategică în raport cu procesul

bugetar și cadrul bugetar pe termen mediu;

Definește Planul strategic instituțional și îi atribuie rolul de document sinteză a

politicilor la nivelul unui ordonator principal de credite, în baza căruia se realizează

alocarea de resurse bugetare, se asigură fundamentarea programelor bugetare

prezentate ca anexă la bugete și se stabilesc inițiativele legislative ce sunt incluse în

Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG);

Stabilește responsabilități clare pentru instituțiile implicate în procesul de planificare

strategică, din punct de vedere al coordonării procesului și al elaborării propriu-zise

a PSI;

Stabilește un calendar integrat de planificare strategică care asigură corelarea dintre

procesul de revizuire a PSI și calendarul bugetar anual;

Reglementează un sistem de monitorizare a performanței în raport cu implementarea

PSI;

Oferă cadrul metodologic necesar privind elaborarea PSI. Metodologia propusă

stabilește modul de elaborare a PSI și totodată, spre diferență de metodologia de

planificare strategică anterioară reglementată de H.G. nr. 1807/2006, pune accentul

pe etapa de implementare, existând prevederea ca Ordonatorul principal de credite

(OPC) să elaboreze un plan operațional anual care să cuprindă măsurile concrete ce

trebuie implementate în primul an din cei 4 ani ai PSI, în strânsă corelare cu bugetul

6

anual aprobat.

3. Alte

informaţii

Nu este cazul

Secţiunea a 3-a:

Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1. Impactul macroeconomic Nu este cazul

1˄¹Impactul asupra mediului concurenţial si domeniul

ajutoarelor de stat.

Nu este cazul

2.Impactul asupra mediului de afaceri Nu este cazul

2¹ Impactul asupra sarcinilor administrative Nu este cazul

2² Testului Întreprinderilor Mici și Mijlocii Nu este cazul

3. Impactul social Nu este cazul

4.Impactul asupra mediului Nu este cazul

5. Alte informaţii Nu există un impact socioeconomic direct al

proiectului de act normativ fiind vorba de o

decizie care vizează modul de funcționare a

administrației în primul rând. Însă, deoarece

proiectul își propune să contribuie la

îmbunătățirea modului de luare a deciziilor

și a cadrului instituțional aferent, pot exista

efecte pozitive cum ar fi:

creșterea gradului de predictibilitate a

procesului decizional;

creșterea calității reglementărilor;

creșterea gradului de implementare a

priorităților guvernamentale;

o mai bună coordonare a procesului

decizional etc.

Secţiunea a 4-a:

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent,

cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -

Indicatori Anul

curent

Următorii 4 ani Media pe 5 ani

1 2 3 4 5 6 7

7

1. Modificări ale veniturilor

bugetare,

plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugete locale:

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale

de stat:

(i) contribuţii de asigurări

2.Modificări ale cheltuielilor

bugetare,

plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri si servicii

b) bugete locale:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

c) bugetul asigurărilor sociale

de stat:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri si servicii

3.Impact financiar,

plus/minus, din care:

a) bugetul de stat

b) bugete locale

4.Propuneri pentru acoperirea

creşterii

cheltuielilor bugetare

5.Propuneri pentru a

compensa reducerea

veniturilor bugetare.

6.Calcule detaliate privind

fundamentarea

modificărilor cheltuielilor

bugetare

7.Alte informaţii Proiectul de act normativ nu are impact asupra bugetului general

consolidat. Se așteaptă ca implementarea prevederilor acestuia să se facă

din resursele proprii ale ministerelor.

Secţiunea a 5-a:

Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

8

1.Măsuri normative necesare

pentru aplicarea prevederilor

proiectului de act

normativ.

a) acte normative în vigoare

ce vor fi modificate sau

abrogate, ca urmare a

intrării în vigoare a

proiectului de act

normativ;

b) acte normative ce urmează

a fi elaborate în vederea

implementării noilor

dispoziţii.

Se vor abroga Hotărârea Guvernului nr. 1807/2006 pentru aprobarea

Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul

de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației

publice de la nivel central, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 1024 din 22 decembrie 2006 și Hotărârea Guvernului nr.

158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din

cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen

mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2008.

MFP va emite în cursul anului 2016 norme revizuite de programare

bugetară.

1^1. Compatibilitatea

proiectului de act normativ cu

legislația în domeniul

achizițiilor publice

Nu se vor derula achiziții publice ca urmare a aprobării proiectului de

hotărâre de guvern.

2.Conformitatea proiectului

de act normativ cu legislaţia

comunitară în cazul

proiectelor ce transpun

prevederi comunitare.

Nu este cazul

3.Măsuri normative necesare

aplicării

directe a actelor normative

comunitare.

Nu este cazul

4.Hotărâri ale Curţii de

Justiţie a Uniunii

Europene

Nu este cazul

5.Alte acte normative şi/sau

documente

internaţionale din care decurg

angajamente, făcându-se

referire la un anume acord, o

anume rezoluţie sau

recomandare internaţională

ori la alt document al unei

organizaţii internaţionale.

Nu este cazul

6. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 6-a:

Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

1.Informaţii privind procesul Fiind vorba despre un proiect care vizează organizarea internă a

9

de consultare

cu organizaţii

neguvernamentale, institute

de cercetare şi alte

organisme implicate

administrației publice centrale și nu presupune costuri suplimentare asupra

bugetului general consolidat, consultările preliminare s-au desfășurat, în

principal, cu reprezentanții administrației. Astfel, au avut loc următoarele

runde de consultări:

În perioada 22 august – 28 octombrie 2016 Cancelaria Prim-

Ministrului a organizat cu sprijinul Băncii Mondiale o serie de 10

sesiuni de instruire a câte o săptămână pentru următoarele 10

ministere:

o Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

o Ministerul Afacerilor Interne;

o Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;

o Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de

Afaceri;

o Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice;

o Ministerul Finanțelor Publice;

o Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

o Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor

Vârstnice;

o Ministerul Sănătății;

o Ministerul Transporturilor.

În cadrul sesiunilor de instruire noua metodologie de planificare

strategică a fost prezentată personalului tehnic și de conducere (la

nivel de directori) din cadrul celor 10 instituții, ca parte a

procesului de elaborare a noilor Planuri Strategice Instituționale, în

corelare cu bugetul anual aprobat și cu cadrul bugetar pe termen

mediu;

Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost transmis pentru observații

către Ministerul Finanțelor Publice și a fost discutat cu experții

acestei instituții în data de 28 septembrie 2016, observațiile MFP

fiind preluate în textul actului normativ și în metodologie;

În data de 19 octombrie 2016, a fost prezentată în cadrul Ședinței

de Guvern o notă de informare care rezumă principalele elemente

ale propunerii de act normativ cu privire la noua metodologie de

planificare strategică.

2. Fundamentarea alegerii

organizaţiilor cu

care a avut loc consultarea,

precum şi a

modului în care activitatea

acestor organizaţii este

legată de obiectul proiectului

de act normativ

Au fost consultate instituții și departamente ale administrației

publice centrale deoarece proiectul de act normativ vizează, în principal,

aspecte de organizare internă a acestora, neexistând un impact direct

asupra economiei, societății, mediului de afaceri sau mediului înconjurător

și nici costuri suplimentare care să afecteze bugetul general consolidat.

Consultarea publicului interesat s-a realizat prin postarea proiectului de act

normativ pe site-ul instituției.

3.Consultările organizate cu

autorităţile

Nu este cazul

10

administraţiei publice locale,

în situaţia în

care proiectul de act

normativ are ca obiect

activităţi ale acestor

autorităţi, în condiţiile

Hotărârii Guvernului nr.

521/2005 privind procedura

de consultare a structurilor

asociative ale autorităţilor

administraţiei publice locale

la elaborarea proiectelor de

acte normative

4.Consultările desfăşurate în

cadrul consiliilor

interministeriale, în

conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr.

750/2005 privind

constituirea consiliilor

interministeriale permanente

Nu este cazul

5.Informaţii privind avizarea

de către

a)Consiliul Legislativ

b)Consiliul Suprem de

Apărare a Ţării

c)Consiliul Economic şi

Social

d)Consiliul Concurenţei

e)Curtea de Conturi

Nu este cazul

6. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 7-a:

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ

1.Informarea societăţii civile

cu privire la necesitatea

elaborării proiectului de act

normativ

În procesul de elaborare a proiectului de act normativ au fost îndeplinite

procedurile prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența

decizională.

Acțiunea de informare s-a realizat prin afișare pe site-ul Secretariatului

General al Guvernului, www.sgg.ro

2.Informarea societăţii civile

cu privire la

eventualul impact asupra

mediului în urma

implementării proiectului de

Nu este cazul

11

act normativ,

precum şi efectele asupra

sănătăţii şi

securităţii cetăţenilor sau

diversităţii biologice

3. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 8-a:

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în

aplicare a proiectului de act

normativ de către autorităţile

administraţiei publice

centrale şi/sau locale –

înfiinţarea unor noi

organisme sau extinderea

competenţelor instituţiilor

existente

Punerea în aplicare a proiectului de act normativ presupune:

Elaborarea PSI conform noii metodologii de planificare strategică –

în acest sens Cancelaria Prim-Ministrului furnizează asistență

tehnică prin intermediul unui proiect (Extinderea sistemului de

planificare strategică la nivelul ministerelor de resort - SIPOCA 28)

cofinanțat din fonduri structurale, prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă, pentru 10 ministere. Asistența tehnică

oferă sesiuni de instruire privind noua metodologie și sprijin

metodologic în elaborarea PSI.

Finalizarea de către MFP a normelor metodologice de programare

bugetară pentru elaborarea bugetului pe programe;

Utilizarea începând cu anul 2017 a noilor PSI în realizarea de

exerciții pilot de elaborare și implementare a bugetului pe bază de

programe;

Operaționalizarea aplicației de monitorizare a PSI – activitate

cuprinsă în cadrul proiectului SIPOCA 28.

2. Alte informaţii

Nu este cazul

12

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de Hotărâre pentru aprobarea

metodologiei de planificare strategică la nivelul instituțiilor administrației publice de la nivel

central, pe care îl supunem Guvernului spre adoptare.

Secretarul General al Guvernului

FLORIN MARIUS TACU

Șeful Cancelariei Primului-Ministru

PAUL GHEORGHIU

Ministrul Finanțelor Publice

ANCA DANA DRAGU

Avizăm favorabil:

Ministrul Afacerilor Externe

LAZĂR COMĂNESCU

Ministrul Fondurilor Europene

CRISTIAN GHINEA

Ministrul Justiției

RALUCA ALEXANDRA PRUNĂ