Tit Limba Si Literatura Romana P 2015 Var Model
2
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Probă scrisă la Limba şi literatura română Model Pagina 1 din 2 CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR 15 iulie 2015 Probă scrisă Limba şi literatura română profesori Model • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 4 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Elaboraţi un eseu structurat, de 900 – 1500 de cuvinte, în care să prezentaţi ironia în proza lui Ion Creangă, având ca suport critic următoarea afirmaţie: Spirit frondeur, înclinat să persifleze în numele bunului-simţ, Creangă ascunde sub „ţărănia” lui o mare ironie disimulată. Metoda lui expozitivă, bazată pe exemple populare tradiţionale, constituie o ripostă la adresa pedanţilor şi rafinaţilor. Pe sceptici îi batjocoreşte prin optimism şi voioşie. Tinereţea lui bine întreţinută este un reflex al supleţei spirituale a poporului. Pentru ca să apară un Creangă, cu fraza lui densă de înţelepciune, cu umorul subtil, limba românească a trebuit să fermenteze în adâncuri secole de-a rândul. Mâna iscusitului meşter scoate la suprafaţă zăcăminte din straturi profunde, concentrând în câteva cuvinte, ca la Eminescu, fragmente ale unui univers. În opera lui cu naivităţi şi îndrăzneli de veche xilografie, se înscrie în datele sale sufleteşti o lume cu sensibilitatea, cu filozofia şi mitologia sa caracteristică. Constantin Ciopraga, „Expresivitatea lui Creangă”, în Viaţa românească (1964) În elaborarea eseului, veţi avea în vedere: - definirea noţiunii de ironie în literatură, precizând trei modalităţi de realizare a acesteia; - ilustrarea unei modalităţi de realizare a ironiei în două opere literare aparţinând lui Ion Creangă; - prezentarea comparativă a temei şi a viziunii despre lume în operele alese; - integrarea adecvată, în conţinutul eseului, a patru dintre următoarele concepte de teorie literară: motiv, incipit/final , tehnici narative, relaţii de opoziţie/de simetrie, modalităţi de caracterizare a personajului , conflict, tipuri de comic, umor, modalităţi de realizare a expresivităţii , registre stilistice etc.; - susţinerea unei opinii despre modul în care ironia se reflectă în textele alese, prin raportare la suportul critic enunţat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, se acordă 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului, se acordă 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; abilităţile de analiză şi de argumentare – 2 puncte; integrarea adecvată a conceptelor de teorie literară – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 1 punct; respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie – 2 puncte; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 900 de cuvinte. SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citeşte cu atenţie textul: – A început să-mi placă să povestesc, murmură ca pentru dânsul numai. Semn de bătrâneţe. Ar fi fost, la vârsta lui, mergea pe şaptezeci şi şapte de ani, al doilea după albeaţa strălucitoare a părului tuns scurt şi a lungilor mustăţi. Încolo, voinic şi verde. Iar vioiciunea limpede a privirii îi întinerea şi mai mult faţa de om sănătos şi trăit bine, trandafirie şi netedă, precum îi fusese întreaga viaţă. – În ce priveşte bătrâneţea, glumi, s-ar cădea să cunoaştem şi părerea cocoanei Masinca. – Vezi, aşa se scrie istoria. Alţii, atâţia, mulţi, au fost cu folosul, eu cu ponosul. Află că între Masinca şi mine n-a fost nimic şi numai Dumnezeu ştie cât am dorit; am întrebuinţat toate mijloacele ca să ajung la aceea ce îmi părea ţelul cel mai mare al vieţii mele, cel din urmă, însă în zadar. I-am cerut mâna, e de atunci aproape o jumătate de veac, era după despărţenia ei de bărbatul dintâi, de Caegiu. „Rache dragă, mi-a spus, ţin prea mult la tine ca să ţi-o dau, ar fi păcat, zău, mi-e milă să te las şi pe tine pe drumuri şi cu inima zdrobită.” […] De aceea am şi rămas
description
Tit Limba Si Literatura Romana P 2015 Var Model
Transcript of Tit Limba Si Literatura Romana P 2015 Var Model
-
Ministerul Educaiei i Cercetrii tiinifice Centrul Naional de Evaluare i Examinare
Prob scris la Limba i literatura romn Model Pagina 1 din 2
CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE N UNITILE DE NVMNT PREUNIVERSITAR
15 iulie 2015
Prob scris Limba i literatura romn
profesori
Model Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte) Elaborai un eseu structurat, de 900 1500 de cuvinte, n care s prezentai ironia n proza lui Ion Creang, avnd ca suport critic urmtoarea afirmaie:
Spirit frondeur, nclinat s persifleze n numele bunului-sim, Creang ascunde sub rnia lui o mare ironie disimulat. Metoda lui expozitiv, bazat pe exemple populare tradiionale, constituie o ripost la adresa pedanilor i rafinailor. Pe sceptici i batjocorete prin optimism i voioie. Tinereea lui bine ntreinut este un reflex al supleei spirituale a poporului. Pentru ca s apar un Creang, cu fraza lui dens de nelepciune, cu umorul subtil, limba romneasc a trebuit s fermenteze n adncuri secole de-a rndul. Mna iscusitului meter scoate la suprafa zcminte din straturi profunde, concentrnd n cteva cuvinte, ca la Eminescu, fragmente ale unui univers. n opera lui cu naiviti i ndrzneli de veche xilografie, se nscrie n datele sale sufleteti o lume cu sensibilitatea, cu filozofia i mitologia sa caracteristic.
Constantin Ciopraga, Expresivitatea lui Creang, n Viaa romneasc (1964)
n elaborarea eseului, vei avea n vedere: - definirea noiunii de ironie n literatur, preciznd trei modaliti de realizare a acesteia; - ilustrarea unei modaliti de realizare a ironiei n dou opere literare aparinnd lui Ion Creang; - prezentarea comparativ a temei i a viziunii despre lume n operele alese; - integrarea adecvat, n coninutul eseului, a patru dintre urmtoarele concepte de teorie literar: motiv, incipit/final, tehnici narative, relaii de opoziie/de simetrie, modaliti de caracterizare a personajului, conflict, tipuri de comic, umor, modaliti de realizare a expresivitii, registre stilistice etc.; - susinerea unei opinii despre modul n care ironia se reflect n textele alese, prin raportare la suportul critic enunat.
Not! Ordinea integrrii reperelor n cuprinsul eseului este la alegere. Pentru coninutul eseului, se acord 20 de puncte (cte 4 puncte pentru fiecare cerin/ reper); pentru redactarea eseului, se acord 10 puncte (organizarea ideilor n scris 2 puncte; abilitile de analiz i de argumentare 2 puncte; integrarea adecvat a conceptelor de teorie literar 2 puncte; utilizarea limbii literare 1 punct; respectarea normelor de exprimare, de ortografie i de punctuaie 2 puncte; respectarea precizrii privind numrul de cuvinte 1 punct).
n vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 900 de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citete cu atenie textul:
A nceput s-mi plac s povestesc, murmur ca pentru dnsul numai. Semn de btrnee. Ar fi fost, la vrsta lui, mergea pe aptezeci i apte de ani, al doilea dup albeaa
strlucitoare a prului tuns scurt i a lungilor musti. ncolo, voinic i verde. Iar vioiciunea limpede a privirii i ntinerea i mai mult faa de om sntos i trit bine, trandafirie i neted, precum i fusese ntreaga via.
n ce privete btrneea, glumi, s-ar cdea s cunoatem i prerea cocoanei Masinca. Vezi, aa se scrie istoria. Alii, atia, muli, au fost cu folosul, eu cu ponosul. Afl c ntre
Masinca i mine n-a fost nimic i numai Dumnezeu tie ct am dorit; am ntrebuinat toate mijloacele ca s ajung la aceea ce mi prea elul cel mai mare al vieii mele, cel din urm, ns n zadar. I-am cerut mna, e de atunci aproape o jumtate de veac, era dup desprenia ei de brbatul dinti, de Caegiu. Rache drag, mi-a spus, in prea mult la tine ca s i-o dau, ar fi pcat, zu, mi-e mil s te las i pe tine pe drumuri i cu inima zdrobit. [] De aceea am i rmas
-
Ministerul Educaiei i Cercetrii tiinifice Centrul Naional de Evaluare i Examinare
Prob scris la Limba i literatura romn Model Pagina 2 din 2
prieteni, c tu tii: de la prietenie se ntmpl s se treac la dragoste, dar dup dragoste prietenie nu mai poate fi.
Mateiu Caragiale, Sub pecetea tainei Scrie, pe foaia de examen, rspunsul pentru fiecare dintre cerinele de mai jos: 1. Identificai trei funcii ale comunicrii prezente n fragmentul citat. 3 puncte 2. Menionai cte un antonim neologic potrivit pentru sensul din text al fiecruia dintre
urmtoarele cuvinte: vioiciune, sntos, s cunoatem. 3 puncte 3. Precizai funcia sintactic a structurilor subliniate: s-mi plac; ntreaga via; o jumtate de
veac. 3 puncte 4. Construii trei enunuri pentru a ilustra polisemia substantivului semn. 3 puncte 5. Motivai utilizarea virgulelor n enunul: Ar fi fost, la vrsta lui, mergea pe aptezeci i apte de
ani, al doilea dup albeaa strlucitoare a prului tuns scurt i a lungilor musti. 3 puncte 6. Explicai modul de formare a cuvintelor subliniate din text: albeaa, trit, altdat. 3 puncte 7. Elaborai un text de 30 50 de cuvinte, n care s explicai valoarea stilistic a utilizrii
persoanei I n fragmentul dat. 3 puncte 8. Exemplificai, prin cte un enun, trei valori morfologice distincte ale cuvntului i. 3 puncte 9. Analizai morfologic structurile subliniate: Vezi, aa se scrie istoria. Alii, atia, muli, au fost
cu folosul, eu cu ponosul. 3 puncte 10. Transcrie dou propoziii subordonate diferite din fraza urmtoare, preciznd felul acestora: Afl c
ntre Masinca i mine n-a fost nimic i numai Dumnezeu tie ct am dorit; am ntrebuinat toate mijloacele ca s ajung la aceea ce mi prea elul cel mai mare al vieii mele. 3 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se d urmtoarea secven didactic:
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare i nonliterare, n scopuri diverse
Competene specifice Coninuturi asociate
3.3 sesizarea corectitudinii i valorii expresive a categoriilor gramaticale i lexicale nvate, ntr-un text citit
categorii morfologice specifice prilor de vorbire (actualizare i coninuturi noi): verbul, substantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, prepoziia, conjuncia, interjecia; relaii i funcii sintactice; raporturi de coordonare i de subordonare n propoziie i fraz; rolul utilizrii categoriilor morfologice i sintactice ntr-un text; schimbarea semnificaiei unor cuvinte n funcie de contextul n care apar; relaii de sinonimie, antonimie, omonimie i polisemie ntr-un text dat; *uniti frazeologice; mijloacele de mbogire a vocabularului (derivarea, serii derivative, compunerea, schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea, mprumuturile);
Programa colar de limba i literatura romn pentru clasele a V-a a VIII-a (clasa a VII-a), aprobat prin ordinul ministrului nr. 5097/09.09.2009
Elaborai un test de evaluare continu care s conin patru itemi (doi itemi obiectivi de tip diferit, un item semiobiectiv i un item subiectiv), valorificnd competena din secvena dat.
Vei avea n vedere: - menionarea timpului de lucru alocat testului; - respectarea particularitilor de proiectare a fiecrui item indicat; - corectitudinea tiinific a informaiilor de specialitate; - realizarea baremului de evaluare i de notare al testului.
