Tipurile de Piaţă Omogenă, Grupată, Complet Eterogenă, Eterogenă

7/25/2019 Tipurile de Pia Omogen, Grupat, Complet Eterogen, Eterogen

1/11

Tipurile de pia: omogen, "grupat", complet eterogen,

eterogen

Categorie a economiei de schimb, n accep iunea cea mai frecvent, pia a desemneaz un ansamblu coerent, un sistem sau o re ea de rela ii de vnzare cumprare ntre pr i contractante care sunt pe de o parte, unite prin legturi de interdependen i, pe de alt parte se afl n raporturi de opozi ie. Participan ii la aceste rela ii sunt productorii de bunuri i servicii, ofertan ii de factori de produc ie i consumatorii, care reprezint a a cum aprecia J.K.Galbraith i W.alinger, !!Centrii distinc i de decizie, care se opun unul altuia prin urmrirea propriuluiinteres, dar sunt lega i n acela i timp printr"o solidaritate func ional!!.

#n acela i timp, pia a este privit de mul i economi ti drept un mecanism comple$ care cuprinde, n principal, cererea i oferta, concuren a, pre urile, i altele, care reglementeaz economia, care ac ioneaz asupra diviziunii muncii i la schimbul de activit i, dup cum arat

%.von &a'e( pia a apare pentru agen ii participan i la schimb ca o !!amenin are!!, ca o !!for arbitrar!! care le determin pre ul i implic venitul i pe care ei caut s o influenteze sau s o controleze!!. itua ia lor economic i nu numai aceasta depinde de pia a i n primul r)nd de ceea ce se petrece pe pia .

!!Piata * afirma economistul francez +.ider"apare ca un ansamblu de mi-loace de comunicatiiprin care vinzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc despre ceea ce ei au, despre ceea ceacestea au nevoie, despre preturile pe care le cer si pe care le propun pentru ca tranzitiile dintre eisa se incheie. eci, piata este inainte de toate !!un contract social!!, mai mult sau mai putinspontan, care difineste locul economic in ansamblul vietii sociale!!.

mportanta pietei, intr"un asemenea mecanizm economic deriva din functiile pe care ea leindeplineste in economie, cu abateri mai mari sau mai mici ca urmare a conditiilor concrete cee$ista in timp sau spatiu. n primul rind, piata este cea care realizeaza contactul permanent dintreproductie, respectiv dintre producatorii de bunuri si servicii, pe de o parte si consum, respectivconsumatorii, nevoile si gusturile acestora, pe de alta parte. Prin acest fapt piata asigura alocareasi utilizarea eficienta a resurselor economico"materiale, umane si financiare, determininddeciziile agentilor economici cu privire la productie, repartitie, schimb si consum. n al doilearind prin piata economica se autoregleaza, isi stabileste independent proportiile si echilibrelenecesare propriei reproduceri. n acest scop in decursul veacurilor de constituire si maturizare easi"a format numeroase pirghii ce actioneaza intr"o comple$a angrenare/pret, cerere, profit,

concurenta, ect.0. n al treilea rind, piata asigura echilibrul economic pe termen lung, in principal,echilibrul dintre oferta/productie0 si cerere/consum0, realizind ceea ce preconizau incaeconomistii clasici" transformarea intereselor proprii ale indivizlor in cea mai buna optiunepentru societate" cu privire la utilizarea resurselor disponibile la un moment dat.

Pentru ca piata sa indeplineasca asemenea functii se impune sa e$iste o serie de premizenecesare.


2/11

n primul rind, conditia fundamentala pentru e$istenta si functionarea pietii este aceea aautonomiei de decizie a agentilor economici care apar pe piata, autonomiei care trebuie privitasub toate cele trei laturi ale ei1 autonomie in ceea ce priveste dreptul de decizie in alocarea siutilizarea resurselor materiale, umane si financiare, autonomia organizarii si conduceriiprocesului economic si autonomia in ceea ce priveste modul de valorificare a rezultatelor

activitatilor economice. n al doilea rind, reglementarea de catre stat a economiei prin pirghii economice, care isi gasesce$presia imtr"o actiune indirecta asupra activitatii economice, prin bugetul de stat, impozite, ta$esi tarife, credite, investitii de stat, ect.

easemenea si statul trebuie in acelasi timp sa asigure orientarea sociala a economiei, aplicindin acest scop sistemul garantiilor sociale, care asigura tuturor cetitenelor posibilitati egale demunca, de realizare a veniturilor, de asigurari sociale, de ocrotirea sanatatii, invatamint, cultura,conditii sanatoase de munca si de mediu de viata. n fapt, nicaieri in lume piata nu mai este cuadevarat si in intregime libera. n toate tarile sint anumite regule de functionare a pietei, care de

obicei cad in competenta statului. ata ce spune, in legatura cu aceasta 2.3eich, profesor aluniversitatii &arvard1!!n lumea moderna este imposibil ca statul sa nu ea decizii, privind modulin care trebuie organizata concurenta economica in cadrul pietei, iar institutiile de stat ar trebuisa"si concetreze atentia asupra elaborarii unor reguli privind concurenta in conformitate cutelurile de ansamblu ale societatii!!.

up opiniile unor economi4ti procesul de interna5ionalizare a economiei a parcurs dou faze, nprezent afl)ndu"se n cea de a treia faz1

" prima faz s"a derulat n primele trei decenii ale perioadei postbelice, concentr)ndu"se printr"odezvoltare a schimburilor dintre economiile 5rilor lumii, care 4i pstreaz caracterul lorna5ional6

" cea de"a doua faza, specific perioadei 789:"788:, de transna5ionalizare, se caracterizeaz prinapari5ia de flu$uri de investi5ii strine6

" anii !8: marcheaz nceputul unei noi faze denumit economia fr frontiere sau economiaglobal, caracterizat 4i prin e$istenta unor flu$uri de transfer tehnic 4i informa5ional la scarplanetar.

Pentru cele mai multe ntreprinderi, pia5a devine tot mai deschis spre e$terior. ;stfel, n 5riledezvoltate at)t ntreprinderile mari c)t 4i cele medii realizeaz o -umtate din cifra lor de afacerin e$terior. ;cest proces se observ tot mai mult 4i n 5rile n curs de dezvoltare.


3/11

a5iunile


4/11

E pia5a na5ional /denumit 4i domestic0 a unui produs sau grup de mrfuri reprezintansamblul flu$urilor de v)nzare " cumprare, privitoare la respectivele bunuri ce se deruleaz ninteriorul grani5elor unei 5ri 4i care se constituie n componente ale pie5ei interna5ionale6

E pia5a interna5ional care reprezint ansamblul alctuit din cererea 4i oferta de bunuri 4i de

servicii, din condi5iile realizrii acestora 4i din rela5iile economice care iau na4tere cu acest prile-ntre parteneri apar5in)nd unor state diferite6

pia5a mondial care reprezint ansamblul raporturilor ce se stabilesc ntre productori din diferite5ri 4i ntre economiile na5ionale, n procesul schimbului de activit5i care au loc pe planinterna5ional. #ntr"un sens restr)ns, corespunztor accep5iunii microeconomice, pia5a mondialreprezint ansamblul rela5iilor de schimb ce se stabilesc ntre agen5ii economici din diferite 5ri,pe baza cererii 4i ofertei. Fa se refer la totalitatea pie5elor privite ca un ansamblu de rela5iireciproce dintre diferite pie5e interdependente, rela5ii a cror amplificare 4i perfec5ionarereprezint o cerin5 indispensabil a progresului economico"social.

Piata se poate defini ca un concept economico " social, un sistem integrat de relatii de

interdependenta si cone$iuni directe sau inverse intre cerere, oferta, si factorii sai de influenta,manifestarea prin totalitatea actelor de vanzare cumparare desfasurate intr"un anumit spatiugeografic. Fa reprezinta pentru orice intreprindere elemental de referinta datorita activitatilor pecare le desfasoara.

n cadrul ei actioneaza A tipuri de entitati1 purtatorii cererii si purtatorii ofertei. Purtatorii cereriisunt consumatori individuali, unitati economice, organizatii, asociatii pentru consum colectiv iarcei ai ofertei sunt unitati producatoare, ministere economice, persoane individuale.

%ormele pieei

F$ist mai multe forme ale pie ei1

"piata libera in care actele de vanzare " cumparare se desfasoara in mod nestingherit e$istanddoar anumite restrictii de ordin economic si mai putin administrativ /e$.1 impozite, ta$e, accize0

" piata diri-ata /planificata0 este diri-ata in mod administrativ /de stat06 e$ista multe restrictii deordin administrativ in privinta cantitatilor comercializate, preturile desfacute pe piata, principalibeneficiari furnizori.

" piata efectiva formata din totalitatea cumparatorilor e$istenti la un moment dat pe o piata

" piata potentiala1 totalitatea cumparatorilor care ar putea sa apara in viitor persoane -uridice,institutii, organizatii. upta producatorilor este pentru piata potentiala

" piata bunurilor1 totalitatea cumparatorilor individuali dar si piata afacerilor /totalitateacumparatorilor, persoane -uridice0

" piata interna " totalitatea actiunilor de vanzare"cumparare din interiorul comunitatii

" piata e$terna " totalitatea actiunilor de vanzare"cumparare din e$teriorul comunitatii

" piata nationala " totalitatea cumparatorilor din interiorul tarii


5/11

" piata internationala " totalitatea cumparatorilor din afara granitelor

" piata mondiala " cumparatorii din interior dar si din afara granitelor

" piata urbana, piata rurala, piata locala etc.

Hipuri de pia Pia a se clasifica in1

Pia a bunurilor si serviciilor

Pia a factorilor de productie /care cuprinde piata resurselor naturale, piata capitalurilor, piatafortei de munca0

Pia a monetara

Practica rela5iilor de schimb interna5ionale a impus o serie de no5iuni specifice anumitormodalit5i de desf4urare a actelor 4i rela5iilor n cadrul pie5elor e$terne. ;stfel apar no5iunile de

pia5 caracteristic 4i pia5 reprezentativ.Pia5a caracteristic pentru un produs desemneaz pia5a cu cel mai mare volum de tranzac5ii, nmsur s orienteze ntreaga activitate de comercializare interna5ional a produsului respectiv/pentru cereale * bursa din Chicago6 pentru metale neferoase *bursa de la ondra0.

Pia5a reprezentativ pentru un produs este un punct de referin5 datorit n primul r)nd niveluluicalitativ sau a unor condi5ii ndeplinite de mrfurile pie5ei respective /pia5a elve5ian pentruceasuri0.

I distinc5ie se impune a fi realizat ntre pia5a ntreprinderii 4i pia5a produsului, ultima fiinddeterminat de fenomenul concuren5ial care determin ca ofertele mai multor productori s se

confrunte n cadrul aceluia4i spa5iu geografic.

Pie5ele e$terne prezint o serie de caracteristici /trsturi0 dar cu nuan5e specifice de la o pia5 laalta1

7. eterogenitatea * dat de imensa varietate de mrfuri care formeaz obiectul v)nzrii"cumprrii, de multitudinea de participan5i la actele de schimb, de condi5iile de comercializarespecifice.

A. caracter necontrolabil * la nivelul partenerilor din e$teriorul acestor pie5e. Condi5iile deimport 4i e$port se stabilesc ca rezultat al evolu5iei raportului dintre cerere 4i ofert, dar 4i subinfluen5a adesea decisiv, a unor msuri adoptate de organele competente ale 5rilor respective.

. concuren5a * echilibrul dintre cerere 4i ofert este, de regul, fragil ca urmare a uneipermanente competi5ii ntre participan5ii la activitatea de pia5. Concuren5a are intensit5i 4iforme diferite de manifestare n func5ie de tipul pie5elor, de obiectul activit5ii de pia5, decon-unctura specific fiecrei perioade.


6/11

. dinamism * urmare a ad)ncirii diviziunii interna5ionale a muncii 4i a cre4teriiproduc5iei mondiale. inamismul pie5elor e$terne se refer at)t la componenta cantitativ c)t 4istructural.

Comple$itatea pie5elor e$terne, diversitatea 4i mobilitatea acestora sub aspect dinamic, structural

4i calitativ, sub influen5a unor factori diferi5i ca natur 4i mod de ac5iune, nu e$clude e$isten5aunor elemente comune mai multor pie5e. %aptul c diverse pie5e se aseamn ntr"o serie deprivin5e, permite gruparea lor n c)teva tipuri sau categorii dup anumite criterii1

potrivit criteriului geografic se poate vorbi de pia5a mondial, regional /zonal, continent0,na5ional6

dup politicile comerciale promovate, n func5ie de gradul de prote-are al pie5elor ele pot fi1liberalizate /libere0, prote-ate, nchise. ;ceast delimitare nu se refer doar la pie5e na5ionale cipoate fi vorba de pie5e zonale ce cuprind mai multe pie5e na5ionale 4i care datorit politiciicomerciale comune, se ncadreaz n acela4i tip.

Gradul de prote-are este variabil n raport cu anumite 5ri 4i mrfuri, dup interesele proprii nfiecare caz n parte. a nivelul pie5elor na5ionale, interesele diferen5iate pe 5ri 4i grupe deproduse determin o mare varietate de msuri cu caracter de prote-are a industriilor autohtone, nscopul sporirii posibilit5ilor proprii de satisfacere a cererii interne 4i de stingere a obliga5iilorfa5 de strintate.

#n cazul gruprilor integra5ioniste, al cror numr a crescut considerabil, preocuprile sendreapt n dou direc5ii1

asigurarea unor facilit5i, p)n la liberalizarea complet a schimburilor de pia5 n interiorulgruprii,

prote-area pie5elor na5ionale ale 5rilor membre fa5 de ter5i, prin msuri comune de asemeneanatur.

Comple$itatea pie5elor e$terne, diversitatea 4i mobilitatea acestora sub aspect dinamic,structural 4i calitativ, sub influen5a unor factori diferi5i ca natur 4i mod de ac5iune, nu e$cludee$isten5a unor elemente comune mai multor pie5e. %aptul c diverse pie5e se aseamn ntr"oserie de privin5e, permite gruparea lor n c)teva tipuri sau categorii dup anumite criterii1

a potrivit criteriului geografic se poate vorbi de piaa mondial, regional /zonal,continent0, naional6

b dup politicile comerciale promovate, n func5ie de gradul de prote-are al pie5elor ele potfi1 liberalizate/libere0,protejate, nchise. ;ceast delimitare nu se refer doar la pie5e na5ionale

ci poate fi vorba de pie5e zonale ce cuprind mai multe pie5e na5ionale 4i care datorit politiciicomerciale comune, se ncadreaz n acela4i tip.Gradul de protejareeste variabil n raport cu anumite 5ri 4i mrfuri, dup interesele

proprii n fiecare caz n parte. a nivelul pie5elor na5ionale, interesele diferen5iate pe 5ri 4i grupede produse determin o mare varietate de msuri cu caracter de prote-are a industriilor autohtone,n scopul sporirii posibilit5ilor proprii de satisfacere a cererii interne 4i de stingere a obliga5iilorfa5 de strintate.


7/11

#n cazul gruprilor integra5ioniste, al cror numr a crescut considerabil, preocuprile sendreapt n dou direcii1

asigurarea unor facilit5i, p)n la liberalizarea complet a schimburilor de pia5 ninteriorul gruprii,

prote-area pie5elor na5ionale ale 5rilor membre fa5 de ter5i, prin msuri comunede asemenea natur.

Msurile i reglementrile de protejare a pieelor propriipot fi grupate n1

tarifare " vamale, al cror instrument principal este ta$a vamal6 netarifare " mai greu de depistat, cunoscut 4i negociat /contingentri, msuri ce

afecteaz pre5ul mrfurilor, msuri ce se refer la standarde, norme diverse, interven5iastatului0. Prin msurile netarifare se asigur o protec5ie a pie5elor na5ionale, ele de multe oridevin bariere de netrecut n calea schimburilor economice interna5ionale.

#n anumite condi5ii, pie5ele prote-ate pot deveni pie5e nchise, ca urmare a interziceriitotale, n mod formal, a importului anumitor mrfuri, dar mai ales prin stabilirea unui nivelprohibitiv, e$trem de ridicat, al ta$elor vamale /#n talia importul vinului este interzis0. #n unele

5ri ale ;mericii atine, unde industria na5ional este bine reprezentat /H, mobil0 ta$elevamale a-ung la A::D ceea ce face imposibil ptrunderea produselor strine6

c dup sensul flu$urilor de bunuri 4i servicii pot fi1 piee exportatoare (ofertante), pieeimportatoare.

Lara sau pia5a care ofer strint5ii diverse mrfuri este pia exportatoare, iar loculpie5elor unde se v)nd aceste mrfuri suntpiee de export

Lara sau pia5a ce"4i satisface cererea din e$terior estepia importatoare, iar locul undese achizi5ioneaz mrfurile devinepia de import

#n ma-oritatea cazurilor pie5ele e$portatoare sunt simultan 4i importatoare.d dup intensitatea activit5ii de pia5, ca rezultat al configura5iei geografice a pie5elor, al

reparti5iei productorilor 4i a consumatorilor se delimiteaz unele tipuri distincte de pie5ee$terne, respectiv1 accesibile sau greu accesibile6 concentrate /dense0 sau dispersate. ee$emplu1

distan5a foarte mare ntre dou pie5e poate mpiedica satisfacerea cererii pie5ei importatoare labunurile de consum perisabile.

lipsa ie4irii la mare, dimensiunile neadecvate ale porturilor, lipsa cilor de comunica5ie n uneleregiuni facgreu accesibile sau inaccesibile unele pie5e6

aglomerarea consumatorilor ntr"un anumit spa5iu determin un numr mare 4i o frecven5ridicat a actelor de v)nzare"cumprare ceea ce caracterizeaz opia dens, concentrat6

unele produse precum cerealele, cafeaua, sunt consumate practic pe tot globul pm)ntesc ceea ceduce la o dispersie a pieei interna5ionale a acestor produse, cu relative concentrri zonale alecererii de import 4i ofertei de e$port.

e " dup obiectul tranzac5iilor pie5ele e$terne pot fi de mrfuri, de servicii6f " dup gradul de mobilitate 4i tendin5ele nregistrate de dimensiunile lor, pie5ele e$terne

pot fi1 dinamice, mobile,foarte mobile, n cretere,stagnante, n scdere.#n anumite condi5ii o pia5 poate dob)ndi un caracter substan5ial diferit de cel pe care l

avea anterior, nregistr)nd modificri de tendin5, de ritm etc.


8/11

tudierea dimensiunilor pie5elor e$terne mai ales n ultimele decenii a pus n eviden5 ocaracteristic dominant a acestora mobilitatea,ceea ce determin modificarea permanent apie5ei prin sporirea numrului de ofertan5i, apari5ia cererii de import 4i pe pie5e pe care aceasta nuse manifestase, 4i schimbarea statutului unor 5ri care devin din e$portatoare importatoare 4iinvers.

Capacitatea pie5elor e$terne este pus n eviden5 prin indicatori ce e$prim volumulcererii de mrfuri, volumul ofertei 4i volumul tranzac5iilor de pia5, al importurilor 4ie$porturilor.

#n func5ie de ace4ti indicatori se poate vorbi de pia5 efectiv, fiind vorba de volumulefectiv al importurilor 4i e$porturilor unei 5ri, 4i de pia5 poten5ial e$primat de dimensiunileposibile ale pie5ei, limitele cele mai largi n cadrul crora urmeaz s se confrunte cererea cuoferta. in acest punct de vedere pia5a poten5ial pentru o ntreprindere interna5ional estereprezentat de pia5a mondial, vzut ca suma tuturor pie5elor na5ionale.

#n func5ie de obiectul tranzac5iilor de pia5 /categoriile de mrfuri 4i servicii ce alctuiesc

oferta 4i cererea0 pot fi pie5e de produse chimice, de produse te$tile, de combustibili etc. %iecaredintre acestea se poate diferen5ia la r)ndul su pe produse. F$.1 pia5a combustibililor poate fisubdivizat n pia5a petrolului, a crbunelui, a gazelor naturale. >atura serviciilor diferen5iaz 4iea pie5ele e$terne. e poate astfel vorbi de o pia5 bancar, valutar, turistic, a asigurrilor, anavlurilor.

#n func5ie de direc5ia flu$urilor de mrfuri sau de servicii n raport cu o pia5 e$tern potfi pie5e e$clusiv sau preponderent furnizoare respectiv e$portatoare de mrfuri sau prestatoare deservicii, altele cumprtoare sau se pot nt)lni pie5e pe care se nt)lnesc ambele flu$uri demrfuri 4i servicii.

#n func5ie de gradul de concentrare al actelor de v)nzare"cumprare de intensitateaacestora, de nivelul competitivit5ii 4.a. se pot ob5ine alte structurri ale pie5elor e$terne.

Procesul comple$ de adaptare a ofertei intreprinderii la necesitatile pietei presupune un efort deidentificare, analizare si cuantificare a pietei. n urma acestui proces de analiza, in functie decaracteristicile pietei careia i se adreseaza, intreprinderea va decide pentru ce alternativastrategica de abordare a pietei va opta.

;ceste caracteristici determin urmatoarele tipuri de pia 1

" pia a omogen. Fste acea pia unde nu e$ista diferente semnificative intre nevoileconsumatorilor si ca urmare toti potentialii consumatori pot fi abordati folosind aceleasi optiuni

in privinta mi$"ului de mar(eting /e$1 piata otelului0.

#ncep)nd cu anul A:::, pia a mondial a o elului s"a aflat n cre tere, sub influen a industrializrii rilor emergente.

Hendin a de industrializare din ;sia a transformat acest continent n regiunea cu cea mai mareproduc ie i cerere de o el din lume.


9/11

#n prezent, China domin produc ia mondial de o el1 China producea 8D din totalul produc iei de o el din ;sia6 acest procent a a-uns la 97D n A:7A. ;ceast cre tere a produc iei a condus la o supracapacitate intern a Chinei i a transformat ara dintr"un importator net n cel mai mare e$portator de o el la nivel mondial. ndustria siderurgic din China furnizeaz, n prezent,apro$imativ B: D din produc ia mondial de o el.

- piata "grupat". Fste acea piata, pe care e$ista in mod natural, grupuri distincte deconsumatori ale caror nevoi sunt diferite /e$1 locuitorii unei zone maritime sau montane0

" pia a complet eterogen . Fste acea piata in care fiecare consumator potential este consideratca fiind o entitate cu nevoi semnificativ diferite de ale celorlalti, ceea ce impune o abordare demar(eting distincta, din acest motiv fiind considerata ca este cea mai dificila situatie pentru ointreprindere /e$1 pacientii unui cabinet stomatologic0.

- pia a eterogen. Fste acea piata pe care e$ista diferente intre consumatori, insa este posibila ogrupare a consumatorilor, in functie de anumite caracteristici, in grupuri relativ omogene, ce potfi abordate in mod distinct. Fste tipul cel mai des intalnit de piata /e$1 piata produselor lactate0.

3ealitatea atesta faptul ca, situatiile in care o piata poate fi caracterizata ca fiind omogena, suntfoarte rare. I analiza atenta a consumatorilor si nevoilor lor releva faptul ca e$ista diferente intreacestia care pot fi e$ploatate de catre intreprindere. n fapt, piata se poate divide in grupurirelativ omogene de consumatori avand nevoi similare numite segmente de piata.

egmentul de pia este grupul de consumatori cu nevoi sau cerinte similare si care vor raspundepozitiv unui anumit mar(eting mi$, deci unui produs cu anumite calitati, la un anumit pret,distribuit intr"un anumit fel si cu anumite mi-loace promotionale. eci, acest grup va raspundeunui anumit mi$ mai bine decat oricarui alt mi$ si mai bine decat orice alt segment de piata.

>isa de piata este un grup de consumatori si mai restrans care solicita o combinatie speciala de

avanta-e, pentru obtinerea carora sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare. e e$emplu, firmaPorsche obtine un pret foarte ridicat pentru autoturismele sale deoarece si produsele si serviciileoferite formeaza un pachet unic pe care clientii nu"l gasesc in alta parte.

Ca rezultat al studierii comportamentului consumatorului si realizarii cercetarii de piata,organizatiile deseori a-ung la concluzia ca nu este posibil sau nu este de dorit sa incerce sa"sivanda produsele sau serviciile la toti clientii posibili ai pietii.

Procesul de identificare a segmentelor de piata, selectand unul sau mai multe dintre ele sidezvoltarea mar(etingului mi$ pentru a satisface nevoile este cunoscut sub denumirea demar(eting de int.

ezvoltarea mar(etingului de int

n cadrul primei etape n dezvoltarea pietei este de obicei posibil sa se sustina o strategie demar(eting nediferentiata si de a realiza un singur produs pentru a satisface intreaga piata.

Pe masura ce o piata creste si in mod particular daca competitorii apar cu alternative la ofertaprodusului unic, se observa ca apar anumite variatii in preferintele diferitilor clienti.


10/11

Pentru a raspunde acestui lucru, organizatiile adopta uneori o strategie diferentiata, producanddiferite versiuni ale produsului, toate oferind totusi beneficiile de baza dar folosind un sir delucruri diferite pentru a da clientului posibilitatea de alegere.

ntreaga filosofie din spatele mar(etingului bazat pe produse diferentiate sau nediferentiate este

de a gasi suficiente similaritati intre clienti pentru ca firmele sa fie capabile sa vanda produseaplicabile intregii piete.

+ar(etingul de tinta este o abordare care se concentreaza pe identificarea similaritatilor intreclienti, dar si a diferentelor intre diferitele grupuri de clienti.


11/11

Bibliografie

http1MMconspecte.comM+ar(etingMsegmentarea"pietelor"internationale.html

http1MMNNN.preferatele.comMdocsMmar(etingMMreferat"la"mar(eting7O.php

http1MMNNN.rasfoiesc.comMbusinessMmar(etingMPiata"si"cai"de"dezvoltare"ale.php

http1MMNNN.svedu.roMcursMmar(etingMc.html
http://conspecte.com/Marketing/segmentarea-pietelor-internationale.htmlhttp://www.preferatele.com/docs/marketing/4/referat-la-marketing18.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Piata-si-cai-de-dezvoltare-ale44.phphttp://www.svedu.ro/curs/marketing/c3.htmlhttp://www.preferatele.com/docs/marketing/4/referat-la-marketing18.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Piata-si-cai-de-dezvoltare-ale44.phphttp://www.svedu.ro/curs/marketing/c3.htmlhttp://conspecte.com/Marketing/segmentarea-pietelor-internationale.html

Tipurile de Piaţă Omogenă, Grupată, Complet Eterogenă, Eterogenă

Documents

Transcript of Tipurile de Piaţă Omogenă, Grupată, Complet Eterogenă, Eterogenă