Tipuri de Monitoare

8/19/2019 Tipuri de Monitoare

http://slidepdf.com/reader/full/tipuri-de-monitoare 1/7

Monitorul este un dispozitiv de ieşire care afişează imagini şi text. Ca oricealtă componentă a calculatorului el primeşte informaţii de la o sursă de date.

În cazul acesta el primeşte informaţia de la placa video care la unelecalculatoare este inclusă în placa de bază, dar în general este o placă deextensie.

Utilizat pentru vizualizarea informaţiilor. Pentru a conecta un monitorla calculator este necesar un cablu special. Alimentarea monitorului cuenergie electrică se realizează prin cuplarea la calculator prinintermediul unui cablu, oferinduse astfel şi facilitatea de a deconecta

monitorul automat la oprirea ec!ipamentului de calcul. Astfel,apăsarea butonului P"#$% al calculatorului controlează simultan şiec!ipamentul şi monitorul.



Un monitor se caracterizează prin:

Dimensiunea diagonalei, măsurată în inch. Cele mai uzuale suntmonitoarele de 14 inch. Pentru aplicaţii grafice se recomandămonitoare cu diagonala mai mare, de cel puţin 17 inch.

Posibilitatea de afiare a imaginii color sau monocrom.!ezoluţia care se măsoară în pi"eli i se referă la #olumul deinformaţii care pot fi #izualizate pe ecran. Cu c$t rezoluţia estemai mare cu at$t sunt afiate mai multe detalii.

Dacă este ecologic % &reen' sau nu. (n monitor &reen poate beneficia de funcţiilede economisire a energiei, în sensul că dacă utilizatorul uită calculatorul sub tensiune,dar nu lucrează cu el un anumit inter#al de timp, monitorul decuplează automat înaltatensiune, imaginea de pe ecran dispare i se trece în regim de ateptare a unuisemnal din partea utilizatorului pentru a re#eni la normal.

Monitoarele de calculator se caracterizează prin rezolutia ridicată princare redau imaginea generată de către placa #ideo a calculatorului.

)onitoarele destinate PC*urilor din prezent pot fi cu rezoluţia de+4"4- , -"+, 14"7+- sau 1-"14 %care pot fi înt$lnite subdenumirea standardizată de /&0 , /&0 , 2&0 sau C0D 3or5station.0ceste cifre reprezintă rezoluţia , adică numărul de pi"eli acti#aţipe ecran orizontal i #ertical. 6ormal , cu c$t o imagine este redată pe unnumăr mai mare de pi"eli , cu at$t are definiţia mult mărită i implicit



aţă de aceste rezoluţii, mai sunt i timpi de

baleiere diferiţi , at$t pe orizontală c$t i pe#erticală.e înt$lnesc notaţii de tipul -"+*+8z,ceea ce înseamnă rezoluţia i frec#enţa 9/ sau-"+*:- 58z, ceea ce înseamnă rezoluţia ifrec#enţa eta;ului 9<.=otui aceste #alori date suntma"imale i frec#enţa reală de lucru este dată decătre placa #ideo a calculatorului.Peste frec#enţeledate de către producător , monitorul pierde

sincronizarea. Un monitor de calculator se realizează %similarca receptoarele =/' imaginea pe ecran >cursa directă%#izibilă' i cursa in#ersă %in#izibilă*blan5ing'.Diferenţa este că at$t pe orizontală c$t ipe #erticală este #alabilă aceasta.?"emplul este dat în figura & , unde sunt reprezentate frec#enţa pe

sincronizare #erticală i cea orizontală , de acti#are aimaginii.

Monitorul funcţionează asemănător cu un receptor '(, dar fără selectorul de canale şi eta)ulde frecvenţă intermediară.*onitorul recepţionează informaţia video de la calculator sub forma%,+, şi impulsurile de sincronizare.Această informaţie video este convertită în imagineagrafică.-in punct de vedere principial sunt folosite două tipuri de monitoare monitoare analogice monitoare digitale



Monitoarele CRT sunt alcătuite dintrun tub care are la un capăt un tun cuelectroni. /a celălalt capăt el are un ecran cu un înveliş de fosfor. $l funcţionează pe

baza bombardării ecranului cu electroni astfel afişînduse punctele de diferite culorinumite pixeli. În momentul în care pelicula de fosfor este bombardată de electroni eaemite lumină, dar această lumină durează foarte puţin şi deci ecranul trebuiebombardat în continuare acest proces numinduse reafişare. " proprietate amonitoarelor este rata de reafişare care se mai numeşte şi frecvenţă. *a)oritateamonitoarelor au o rată de reafişare de aproximativ 012z adică el afişează 01 deimagini pe secundă. *onitoarele C%' sunt de două tipuri unele bombate caredeformează uşor imaginea şi unele cu te!nologie 'rinitron care sunt curbate peorizontală dar plate pe verticală. Cele 'rinitron oferă o calitate a imaginii mult maibună, dar din păcate realizarea lor costă mai mult şi astfel ele devin mai scumpe.

Fujitsu SiemensFSCx772! CRT



Monitoarele di"itale color recepţionează impulsurile logice %==@' i reproduc imaginea dincombinaţiile prezentate în fig. :.)onitoare monocrom au una sau două intrări #ideo , pentru realuzarea imaginii în nuanţemonocrome%de obicei alb*negru sau #erde'. Monitoarele di"itale pot folosi trei , patru sau chiar ase semnale ==@ de la calculator> rou , #erde ,albastru , intensitate rou , intensitate #erde sau intesitate albastru.emnalele de intensitate suntfolosite pentru reglarea saturaţiei de culoare. Monitoarele analo"ice color folosesc trei semnale de intrare >rou , #erde i albastru.)onitoarele

analogice monocrome folosesc doar un semnal de intrare , pentru realizarea imaginii în diferitenuanţe .6i#ele de nuanţe se obţin prin #arietatea ni#elului de semnal între #alorile /## i ,7##.Prinfolosirea acestei pla;e de tensiune se pot obţine un număr mare de nuanţe pentru redareaimaginii%fig.4'.

#$ilips !%7e2%

Monitoarele &C' au în general o rezoluţie mai slabă dec3t cele C%', dar nu emit radiaţii si consumă multmai puţin 4aproximativ 5 6att faţă de 711 6att la cele cu tub8 ceea ce le face mai scumpe. Acestea au ote!nologie diferită de funcţionare un fascicul de lumină trece prin filtre speciale care o transforma în culorileroşu, verde sau albastru, iar electricitatea le direcţionează la fiecare celulă. Aceste celule conţin c3te 9 pixelicare au valorile culorilor roşu, verde şi albastru 4%+8. În general monitoarele cu ecran plat sunt folosite lalaptopuri pentru că ocupă mult mai puţin spaţiu, dar producătorii de monitoare au preluat te!nologia şi aurealizat monitoare /C- şi pentru des:topuri. -iagonala ecranului la monitoarele /C- poate a)unge p3nă la;& inc! în timp ce la monitoarele C%' a)unge p3nă la &7 inc!. În general rezoluţia la ambele monitoare poate

a)unge p3nă la 7&<1x71&; de pixeli, dar sunt şi monitoare performante care pot a)unge p3nă la rezoluţia de7=11x7&<1 de pixeli. 'e!nologiile de realizare a ecranelor /C- au la bază două te!nologii ma)ore ->'? si'@'.

!( )#$ilips!(%C*FS &C'

Fiecare oc$i +ede c,te o ima"ine diferită- fapt care rezultă efectul .'/'eoarece această te$nolo"ie +a fi destinată jocurilor .' producătorii au $otăr,t săcreeze 0i un comutator pentru a trece de la .' la 2'/ 1cest lucru se +a realizaelimin,nd o andă 0i deci am,ndoi oc$ii +or +edea aceea0i ima"ine/

Criteriul de ale"ere al monitoarelor constă 3n special 3n ale"erea unui monitorcare sa fie compatiil cu placa +ideo si sa poata suporta modurile "rafice de careeste capaila placa: rezolutie- rata de reafisare/ 'acă acesta nu se potri+e0te cu placa +ideo este posiil ca el să nu poatăafi0a nimic sau poate c$iar să se strice/ #entru a ale"e un monitor treie să +ăinformaţi 0i despre celelalte proprietăţi ale monitoarelor ca rezoluţia- consumul deener"ie- ni+elul de radiaţii pe care 3l emite- dia"onala tuului- rata de reafi0are- tipulecranului 0i preţul/



Te$nolo"ia 'ST4 5'ualScan T6isted 4ematic

8 constă în utilizarea mai multor straturi. Primul este o f3şie desticlă învelită cu un strat de oxid de metal. *aterialele folosite sunt foarte transparente pentru a nu diminua calitateaimaginii. >ub acest strat este unul de electrozi care alimentează elementele necesare pentru funcţionareamonitorului. Apoi este un strat de şanţuri mici care aliniază cristalele lic!ide în poziţia corectă. Culorile văzute peecran sunt rezultatul filtrării fasciculului de lumină prin filtrul de culoare. 'otuşi acest proces este lent şi de aceea lao mişcare mai rapidă a cursorului pe ecran sau la vizionarea unui film monitorul nu poate ţine pasul şi apar d3re.

*ulte companii au adoptat te!nologia '@' 4'!in @ilm 'ransistor8 care se bazeaza pe o matrice activasi are stralucire si contrast foarte bune, comparatbile cu cea a ecranelor C%'. Această te!nologie face d3rele să

dispară prin folosirea unui tranzistor pentru fiecare culoare a fiecărui pixel. (iteza de răspundere la comenzi este deaproximativ &5ms. *onitoarele '@' pot fi mult mai subţiri dec3t cele ->'? ceea ce le face şi mai uşoare. %ata dereafişare a lor se apropie foarte mult de cea a monitoarelor C%', ea fiind de aproximativ 71 ori mai mare dec3t ceaa monitoarelor ->'?. Pentru o rezoluţie de 71&;x0=< sunt folosiţi &,95,&= tranzistori. Aceştia trebuie aran)aţi peo matrice din silicon scumpă întro singură bucată. Prezenţa oricărei impurităţi poate afecta tot sistemul detranzistoare şi deci asta duce la mari pierderi. Acest lucru afectează preţul care devine destul de ridicat.

@ie că sunt C%' sau /C-, cu plasmă sau din plastic,

toate au ceva în comun sunt bidimensionale. 'otuşi englezii încolaborare cu mari companii dezvoltă o nouă te!nologie 2A-4!olograp!ic autostereoscopic displaB8 care aduceadevăratele ecrane tridimensionate pe piaţă în anul &115.2A- este o simplă conversie a te!nologiei /C- careînlocuieşte fasciculul de lumină cu 2"$ 4!olograp!ic opticalelement8 care este format din două seturi de benzi orizontalefiecare aparţin3ndui unui oc!i.

Tipuri de Monitoare

Documents

Transcript of Tipuri de Monitoare